+ All Categories
Home > Documents > Soil Guide IFN Final

Soil Guide IFN Final

Date post: 01-Feb-2016
Category:
Upload: ionu-i-veronica-gavrilescu
View: 268 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
Description:
PEDOLOGIE FORESTIERA
34
4 1. INTRODUCERE Clasificarea solurilor este un proces complex deoarece în procesul de formare a solurilor acționează mai multe procese pedogenetice (procese de formare a solului) care au drept consecință formarea unui număr mare de tipuri și subtipuri de sol. Solul este o consecință a factorilor de mediu în care acesta se formează. Natura și intensitatea factorilor de formare a solului determină tipul și subtipul de sol. Principalii factori care influențează formarea solurilor sunt: Factorul geologic, care este important prin compoziția mineralogică a rocilor pe care se formează solul. Factorul climatic, care determină intensitatea și natura proceselor pedogenetice (temperatura, precipitații). Factorul biologic, (flora si fauna) este reprezentat prin cantitatea de materie organică care intră în compoziția solului. Relieful, care influențează intensitatea proceselor pedogenetice în special datorită pantei și expoziției. În zona sondajului forestier se evaluează intensitatea factorilor care acționează asupra solului. După săparea profilului de sol se face o diagnosticare a orizonturilor de sol după culoare, textură și structură. Orizonturile diagnostice principale sunt descrise în detaliu în lucrarea sistemul român de taxonomie a solurilor (SRTS) care se găsește în dotarea fiecărei echipe de teren IFN. Pentru a evalua corect orizonturile de diagnostic și a nu identifica greșit tipul și subtipul de sol (spre exemplu un orizont de tranziție nu fie confundat cu un orizont de diagnostic), trebuie cunoscute procesele pedogenetice care acționează asupra solului. Clasificarea (tipul și subtipul de sol) se face în funcție de procesul pedogenetic principal saui secundar care acționează asupra solului.
Transcript
Page 1: Soil Guide IFN Final

4

1. INTRODUCERE

Clasificarea solurilor este un proces complex deoarece în procesul de formare a solurilor acționează

mai multe procese pedogenetice (procese de formare a solului) care au drept consecință formarea

unui număr mare de tipuri și subtipuri de sol. Solul este o consecință a factorilor de mediu în care

acesta se formează. Natura și intensitatea factorilor de formare a solului determină tipul și subtipul de

sol.

Principalii factori care influențează formarea solurilor sunt:

Factorul geologic, care este important prin compoziția mineralogică a rocilor pe care se formează

solul.

Factorul climatic, care determină intensitatea și natura proceselor pedogenetice (temperatura,

precipitații).

Factorul biologic, (flora si fauna) este reprezentat prin cantitatea de materie organică care intră în

compoziția solului.

Relieful, care influențează intensitatea proceselor pedogenetice în special datorită pantei și

expoziției.

În zona sondajului forestier se evaluează intensitatea factorilor care acționează asupra solului. După

săparea profilului de sol se face o diagnosticare a orizonturilor de sol după culoare, textură și

structură.

Orizonturile diagnostice principale sunt descrise în detaliu în lucrarea sistemul român de

taxonomie a solurilor (SRTS) care se găsește în dotarea fiecărei echipe de teren IFN.

Pentru a evalua corect orizonturile de diagnostic și a nu identifica greșit tipul și subtipul de sol (spre

exemplu un orizont de tranziție să nu fie confundat cu un orizont de diagnostic), trebuie cunoscute

procesele pedogenetice care acționează asupra solului. Clasificarea (tipul și subtipul de sol) se face

în funcție de procesul pedogenetic principal sau/și secundar care acționează asupra solului.

Page 2: Soil Guide IFN Final

5

2. PROCESE PEDOGENETICE

2.1 Acumularea materiei organice determină formarea orizonturilor Am (A molic), Au (A

umbric), Ao (A ocric), O si T. Este un proces complex de migrare și de concentrare a

materiei organice în complexul solului.

2.2 Eluvierea (spălarea mineralelor argiloase) determină formarea orizonturilor El (E luvic) și

Ea (E albic). În cazul orizontului Ea spălarea este mai intensă și rămân doar mineralele

grosiere (cuarț) care dau un aspect albicios orizontului.

2.3 Iluvierea reprezintă migrarea argilei (iluviere) și depunerea într-un orizont inferior și duce

la formarea orizontului Bt (B argic). Acest orizont este îmbogățit in argilă prin migrare din

orizontul superior rezultând astfel o textură fină și o structură cu dimensiuni mari.

2.4 Argilizarea in situ reprezintă formarea de minerale argiloase in situ (pe loc) și determină

formarea orizontului Bv (B cambic).

2.5 Podzolirea humico – feriiluvială (spălarea totală a sărurilor solubile din complexul coloidal

și migrarea produșilor rezultați, în special oxizii de Fe si Al sub acțiunea acizilor fulvici într-

un orizont inferior) care determină formarea orizonturilor Es (E spodic), Bs (B spodic), Bhs

(B humico-spodic) și Bcp (B cripto-spodic).

2.6 Andosolizarea (dezagregarea și alterarea rocilor vulcanice) are ca efect îmbogățirea în

minerale allofane (oxizi și hidroxizi de Al și Fe) care determină formarea unui orizont de

asociere an (andic).

2.7 Gleizarea si pseudogleizarea este un proces chimic de reducere și oxidare a compușilor de

Fe în condițiile unui exces de apă în sol care determină formarea orizonturilor Go (G

oxidare), Gr (G reducere), w (pseudogleizat) și W (pseudogleic).

2.8 Salinizarea și alcalinizarea reprezintă procesele de îmbogățire excesivă a solului cu săruri

solubile care determină formarea orizonturilor de asociere sc (salinic), ac (alcalic) și Btna (B

argic – natric).

2.9 Procesele vertice reprezintă îmbogățirea solurilor în argilă gonflabilă (soluri care au crăpături

în perioade de climat uscat) prin dezagregarea materialului parental bogat în argilă și

determină formarea unui orizont de asociere vertic y care se asociază cu alte orizonturi de sol

(Ay, Bty, Cy).

Page 3: Soil Guide IFN Final

6

3. SISTEMUL ROMÂN DE TAXONOMIE A SOLURILOR (SRTS – 2003)

SRTS 2003 cuprinde clasele de soluri, tipurile genetice de sol cu orizonturile și proprietățile

diagnostice specifice. Acestea sunt prezentate în Tabelul nr. 1.

Tabelul nr. 1

Clasa de sol Orizontul si proprietăți diagnostice specifice

Tipuri genetice de sol

Simbol Denumire Simbol Denumire

PRO PROTISOLURI Orizont A sau O (sub 20 cm grosime), fără alte orizonturi diagnostice, după care urmează roca (Rn sau Rp) sau orizontul C. Nu prezintă orizont Cca.

LS LITOSOL

RS REGOSOL

PS PSAMOSOL

AS ALUVIOSOL

ET ENTRIANTROSOL

CER CERNISOLURI Orizont A molic (Am), orizont intermediar (AC, AR, Bv sau Bt) având in partea superioară culori si valori cu crome sub 3,5 (la umed) sau orizont Am foresalic (Amf) urmat de orizont AC sau Bv și de orizont Cca in primii 60 - 80 cm

KZ KASTANOZIOM

CZ CERNOZIOM

FZ FAEOZIOM

RZ RENDZINA

UMB UMBRISOLURI Orizont A umbric (Au) continuat cu orizont intermediar ( AC, AR sau Bv ) având în partea superioară culori cu valori și crome sub 3,5 (la umed)

NS NIGRISOL

HS HUMOSIOSOL

CAM CAMBISOLURI Orizont B cambic (Bv) având culori si valori cu crome peste 3,5 (la umed) începând din partea superioară. Nu prezintă orizont Cca in primii 80 cm (exceptând cazul celor afectate de eroziune)

EC EUTRICAMBOSOL

DC DISTRICAMBOSOL

LUV LUVISOLURILE Orizont B argic (Bt) având culori cu valori și crome peste 3,5 (la umed) începând din partea superioară, si nu includ solurile cu orizont Btna

EL PRELUVOSOL

LV LUVOSOL

PL PLANOSOL

AL ALOSOL

SPO SPODISOLURI Orizont spodic (Bhs, Bs) sau orizont criptospodic (Bcp)

EP PREPODZOL

PD PODZOL

CP CRIPTOPODZOL

PEL PELISOLURI Orizont pelic sau orizont vertic începând din primii 20 cm sau imediat sub Ap

PE PELOSOL

VS VERTISOL

AND ANDISOLURI Orizont andic in profil

AN ANDOSOL

HID HIDRISOLURI Proprietăți gleice (Gr) sau stagnice intense (W) care încep în primii 50 cm sau sub orizontul A limnic (Al) ori orizont histric (T) submers

SG STAGNOSOL

GS GLEIOSOL

LM LIMNOSOL

SAL SALSODISOLURI Orizont salic (sa) sau orizont natric (na) în partea superioară a solului (în primii 50 cm) sau orizont Btna

SC SOLONCEAC

SN SOLONET

HIS HISTISOLURI Orizont folic (O) sau turbos (T) în partea superioară a solului de peste 50 cm grosime și numai de 20 cm dacă este situat pe R

TB HISTOSOL

FB FOLIOSOL

ANT ANTRISOLURI Orizont antropedogenetic sau lipsa orizontului A și E, îndepărtate prin eroziune accelerată sau prin decopertare antropică

ER ERODOSOL

AT ANTROSOL

Page 4: Soil Guide IFN Final

7

4. PRINCIPALELE CRITERII DE DELIMITARE A ORIZONTURILOR DE

DIAGNOSTIC

Delimitarea/separarea orizonturilor pe profilul solului se efectuează după trei criterii: culoare,

textură și structură. Orizonturile de pe profil de aceeași culoare, textură și structură se

delimitează cu șpaclul, ele constituind orizonturile de diagnostic ale solului. Înainte de separarea

orizonturilor se execută cu șpaclul o „ruptură” pe toată adâncimea profilului, care va ajuta la

identificarea mai clară a liniei de separare dintre orizonturi. Identificarea și separarea corectă a

orizonturilor de diagnostic se face cu foarte mare atenție, deoarece pe baza lor se face descrierea

solului, se determină tipul și subtipul de sol, iar din fiecare orizont identificat se recoltează probe de

sol pentru analize de laborator. Adâncimea profilului de sol și grosimea fiecărui orizont se măsoară

cu ruleta, care se așază pe profil cu gradația zero imediat sub stratul de litieră (sub Oh) în imediata

apropiere a „rupturii”.

Orizonturile de tranziție (A/B, El/Bt, A/C etc.) nu se separă pe profilul de sol. Atunci când acestea

există, grosimea lor se împarte în două părți egale, jumătatea superioară trece la orizontul de

deasupra, iar cea inferioară la orizontul subiacent.

4.1. Textura

Textura este dată de dimensiunea particulelor care alcătuiesc solul și poate fi nisipoasă, lutoasă sau

argiloasă, așa cum este prezentată în Fig. nr. 1.

Nisipoasă (0.05 – 2 mm) Lutoasă (0.002-0.05 mm) Argiloasă (< 0.002 mm)

Fig. 1 - Principalele tipuri de textură și dimensiunile particulelor constituente

Page 5: Soil Guide IFN Final

8

4.2 Structura

Reprezintă modul de grupare a particulelor solului în anumite forme și mărimi. Poate fi glomerulară,

lamelară, grăunțoasă, subpoliedrică, poliedrică, prismatică, columnară, așa cum este prezentată in

Fig. nr. 2.

Fig. 2 – Tipuri de structură a solului și dimensiunea agregatelor constituente

4.3. Culoarea

Este dată de compoziția chimică a solului, de exemplu sol abundent în oxizi de Fe–culoare roșie

(Fig.3), sol bogat în materie organică–culoare negricioasă, sol bogat în oxizi de Al– culoare cenușie.

Fig. 3 - Tip de sol bogat in oxizi de Fe (Preluvosol roșcat)

Page 6: Soil Guide IFN Final

9

Exemplu: analiza factorilor care au determinat formarea unui sol din zona de câmpie și

diagnoza solului.

1- Analizarea factorilor de mediu

În zona de câmpie relieful este plat, temperaturile sunt mai mari și precipitațiile mai reduse,

iar substratul litologic este format din depozite sedimentare (argilă).

2- Analizarea proceselor pedogenetice care acționează asupra solului

Principalul proces pedogenetic este cel de bio-acumulare (care duce la formarea orizontului

Am), prin urmare solul se încadrează în clasa Cernisolurilor, deoarece există un orizont bine

dezvoltat care este produs prin acumularea de materie organică. În cazul în care există și un

proces secundar de iluviere a argilei, care duce la formarea unui orizont Bt (procesul

secundar care formează subtipul de sol), rezultă că subtipul solului este argic.

Materialul parental pe care s-a dezvoltat solul este format din depozite sedimentare

nestructurate (argilă) care reprezintă orizontul C.

3- Diagnosticarea orizonturilor profilului de sol

Se analizează atent proprietățile fizice– culoare, textură și structură - ale orizonturilor de sol

și se constată, de exemplu, că există un orizont A de culoare brun-negricioasă cu textură

lutoasă și structură alunară, cu o grosime de 60 cm după care urmează un orizont B de

culoare brun-roșcat, cu textură argiloasă și structură prismatică care are limita superioară la

60 cm și se continuă până la 100 cm, după care urmează un orizont nestructurat (C) de

culoare cenușie – albicioasă. Se testează solul din orizonturile de diagnostic determinate cu

soluție de acid clorhidric pentru a observa dacă face efervescentă. În exemplu dat se observă

efervescență doar în orizontul C.

4- Identificarea tipului și subtipului de sol

După analiza factorilor pedogenetici, în funcție de ierarhia intensității proceselor, se

concluzionează că solul aparține clasei Cernisolurilor – tipul de sol este Cernoziom,

subtipul argic.

Secvența de orizonturi: Am – Bt – Cca

Page 7: Soil Guide IFN Final

10

5. CLASE DE SOLURI

5.1 CERNISOLURI

Clasa Cernisoluri cuprinde solurile în care principalul fenomen pedogenetic este acumularea

materiei organice în componența solului și conduce la formarea orizontului Am (orizont de sol bine

dezvoltat, cu grosimea mai mare de 25 cm, bogat în materie organică, de culoare închisă).

În clasa Cernisoluri există 4 tipuri principale de sol.

5.1.1. Kastanoziomurile sunt soluri care se găsesc în zone aride și au o culoare mai deschisă decât

un Cernoziom datorită carbonaților care sunt prezenți de la suprafață. Sunt răspândite în zona

Dobrogei.

Secvența tipică de orizonturi: Amca – ACca - Cca

5.1.2. Cernoziomurile se întâlnesc, în special, în zonele de câmpie și sunt caracterizate prin

acumularea de materie organică și prin prezența carbonaților pe profil până la 125 cm, dar în cantități

mai mici decât în cazul Kastanoziomurilor. Sunt răspândite în sud-estul Câmpiei Române și nordul

Moldovei, în Dobrogea centrală și de sud, pe suprafețe mai mici în Câmpia de Vest, Depresiunea

Jijiei, Podișul Bârladului și în Depresiunea Transilvaniei.

Secvența tipică de orizonturi: Amca – ACca - Cca

5.1.3. Faeziomurile sunt tipuri de sol care se găsesc în zone mai umede și mai răcoroase decât

Cernoziomurile și se caracterizează prin absența carbonaților în primii 125 cm ai profilului de sol.

Sunt răspândite în zonele înalte ale Câmpiei Române și Câmpiei Banato-Crișane, pe terasele mai

vechi ale râurilor Moldova, Siret, Bârlad, si Podișul Sucevei

5.1.4. Rendzina se formează numai unde există material parental calcarifer (pe calcare).

Secvența de orizonturi: Amka – ARka – Rrz

Page 8: Soil Guide IFN Final

11

Page 9: Soil Guide IFN Final

12

Page 10: Soil Guide IFN Final

13

Page 11: Soil Guide IFN Final

14

5.2. LUVISOLURI

Clasa Luvisoluri este formată din soluri unde principalele procese de pedogeneză care acționează

asupra profilului de sol sunt eluvierea (spălarea mineralelor argiloase, care duce la formarea

orizontul El sau Ea) și iluvierea (migrarea și depunerea argilei care duc la formarea orizontului Bt –

B argic).

Tipuri de sol

5.2.1. Preluvosolurile sunt soluri fără orizont eluviat, prezintă un orizont organic Ao sau Am și un

orizont argilos Bt (B argic). Preluvosolurile se întâlnesc în general în zona forestieră de câmpie

înaltă, în zonele de dealuri și podișuri.

Secvența tipică de orizonturi: Ao /Am - Bt

5.2.2. Luvosolurile sunt soluri care prezintă orizont eluviat și au un grad de saturație în baze >

53%. Luvosolurile sunt răspândite în zona forestieră de câmpie (unde ocupă forme de relief cu

drenaj mai puțin favorabil), coline, dealuri subcarpatice și chiar în zona montană inferioară.

Secvența tipică de orizonturi: Ao /Am – El / Ea – Bt

5.2.3. Alosolurile sunt soluri identice cu Luvosolurile, dar cu un grad de saturație în baze < 53 %.

Alosolurile se găsesc în același areal cu Luvosolurile ocupând zone cu umiditate mai ridicată,

temperaturi mai scăzute și cu material parental mai acid.

Secvența tipică de orizonturi: Ao /Am – El / Ea – Bt

5.2.4. Planosolurile sunt soluri asemănătoare cu Luvosolul și Alosolul, dar limitele între orizonturi

sunt foarte tranșante deoarece prezintă schimbări texturale bruște. Se întâlnesc în același areale ca

Luvosolurile ocupând suprafețe mai mari în depresiunile Baia Mare, Oaș, Piemonturile vestice,

Piemontul Getic, Subcarpați, Podișul Sucevei, pe terasele vechi din zonele umede ale Mureșului,

Oltului, Jiului, Argeșului etc.

Secvența tipică de orizonturi: Ao /Am – El /Ea – Bt

Page 12: Soil Guide IFN Final

15

Page 13: Soil Guide IFN Final

16

Page 14: Soil Guide IFN Final

17

5.3. CAMBISOLURI

Clasa Cambisoluri este formată din soluri în care principalul fenomen de pedogeneză care acționează

asupra solului este cel de argilizare in situ. Orizontul B cambic (Bv) rezultat are o textură grosieră

(nisipo-lutoasă) în comparație cu orizontul Bt de migrare a argilei care caracterizează Luvisolurile.

Nu prezintă orizont Cca în primii 80 cm.

Secvența tipică de orizonturi: Ao / Am – Bv

Tipuri de sol

5.3.1. Eutricambosolurile sunt soluri cu orizont Bv, cu gradul de saturație în baze > 53%.

Eutricambosolurile sunt răspândite în zona montană inferioară și uneori în cea mijlocie

5.3.2. Districambosolurile sunt soluri cu orizont Bv, cu gradul de saturație în baze < 53%. Sunt

răspândite pe tot arcul Carpatic începând de la 600 -700 m până la limita superioară a pădurii 1200 -

1700 m. Apar uneori și în regiunea de dealuri și podișuri și în depresiunile Subcarpatice cu climat

umed și pe substrat acid.

Page 15: Soil Guide IFN Final

18

Page 16: Soil Guide IFN Final

19

5.4. SPODISOLURI

Procesul pedogenetic de podzolire este caracterizat prin acumulare de material amorf și active

iluviale compuse din materie organică (spălare puternică a complexului organo-mineral într-o soluție

acidă). În urma acestui proces se formează orizonturile de diagnostic – Bs (B spodic), Bhs (B

humico-spodic), Bcp (B cripto-spodic). Aceste tipuri de sol se întâlnesc în zona înaltă de munte, de

regulă la altitudini mai mari decât Districambosolurile, unde precipitațiile sunt mai bogate și

temperaturile sunt mai scăzute.

Tipuri de sol

5.4.1. Prepodzolulurile sunt soluri în care podzolirea este incipientă, prezintă doar orizont Bs. Se

întâlnesc în regiunea montană superioară, în etajul molidului și în cel alpin inferior.

Secvența tipică de orizonturi: Aou – Bs

5.4.2. Podzolurile sunt soluri în care podzolirea este dezvoltată. Se întâlnesc în regiunea montană

superioară, în etajul molidului și în cel alpin inferior.

Secvența tipică de orizonturi: Au – Ea- Bhs

5.4.3. Criptopodzolurile sunt soluri cu un orizont A foarte humifer, urmat de un orizont Bcp (unde

acumularea de material amorf este consistentă în comparație cu orizontul Bs). Se întâlnesc la

altitudini mari, în zonele foarte reci și foarte umede din întregul lanț Carpatic îndeosebi pe roci

magmatice și metamorfice acide.

Secvența tipică de orizonturi: Au - Bcp

Page 17: Soil Guide IFN Final

20

Page 18: Soil Guide IFN Final

21

Page 19: Soil Guide IFN Final

22

5.5. UMBRISOLURI

Soluri cu acumulare evidentă de materie organică și nesaturată în baze, prezintă ca orizont de

diagnoză orizontul A umbric (Au). Se întâlnesc în general la altitudini mari pe materiale parentale

de natură acidă.

Tipuri de sol

5.5.1. Nigrisolurile s-au format în timp îndelungat sub vegetație ierboasă de pajiști și sunt răspândite

în arealul montan mijlociu și superior din Carpați.

Secvența tipică de orizonturi: Au- Bv

5.5.2. Humisiosolurile sunt răspândite pe culmile cristaline din etajul alpin superior din Carpați

Secvența tipică de orizonturi: Au –AR

Page 20: Soil Guide IFN Final

23

Page 21: Soil Guide IFN Final

24

Page 22: Soil Guide IFN Final

25

5.6. ANDISOLURI

Tipuri de sol

5.6.1. Andosoluri sunt soluri care se formează pe material parental de origine vulcanică, soluri

bogate în allofane (oxizi de Fe și Al). În Romania andosolurile se întâlnesc la altitudini cuprinse

între 1000 – 1800 m în munți vulcanici din Carpați Orientali și Apuseni: Munții Gutui, Țibleș,

Călimani, Gurghiu, Harghita, Vlădeasa. Insular apar și în alte zone geografice unde substratul este

alcătuit din tufuri vulcanice sau alte roci eruptive

Secvența tipică de orizonturi: Aodi – Acdi

Page 23: Soil Guide IFN Final

26

Page 24: Soil Guide IFN Final

27

5.7. HIDRISOLURI

Soluri în care au loc procese stagnice și gleice datorită staționarii apei în profil pe o perioadă

îndelungată de timp.

Tipuri de sol

5.7.1 Stagnosolurile sunt soluri unde apa staționează temporar, iar proveniența acesteia este

pluvială. Ocupă suprafețe joase pe platourile dealurilor și podișurilor (Piemontul Getic, Piemontul

Vestic, Podișul Someșean, Podișul Sucevei) pe terenurile plane sau depresionare.

Secvență tipică de orizonturi: Aow - Btw

5.7.2 Gleiosolurile sunt soluri unde apa provenită din pânza freatică stagnează o perioadă

îndelungată de timp. Apar frecvent în Lunca și Delta Dunării, în Lunca Jijiei și Bahluiului. Se mai

întâlnesc și în zonele slab drenate ale luncilor și teraselor din zona de dealuri și chiar în depresiuni

montane (Borsec, Brașov, Gheorghieni, Ciuc, Făgăraș, Sibiu, Beiuș, Baia Mare, Oaș, Zarand).

Secvența tipică de orizonturi: Ao – Go – Gr

5.7.3. Limnosoluri sunt soluri subacvatice (din lacuri de mică adâncime).

Secvența tipică de orizonturi: Aldi - ACdi

Page 25: Soil Guide IFN Final

28

Page 26: Soil Guide IFN Final

29

5.8. SALSODISOLURI

Salsodisolurile sunt soluri foarte bogate în săruri (orizont salic, natric sau orizont Btna).

5.8.1. Solonceacurile sunt soluri cu orizont salic în primi 50 cm ai profilului de sol. Sunt răspândite

predominant în zonele de stepă și silvostepă, pe terenuri joase din Câmpia de Vest, Câmpia Brăilei,

în luncile râurilor Prut, Bârlad, Jijia, Bahlui, Cricovul Sărat, Călmățui, Buzău, în jurul lacurilor sărate

din Câmpia Bărăganului, în zona litoralului Mării Negre, în Lunca și Delta Dunării, precum și în

prejma lacurilor Babadag, Golovița, Smeica, Sinoe, Techirghiol s.a.

Secvența tipică de orizonturi: Aosa- AC

5.8.2 Solonețurile sunt soluri care prezintă orizont argic –natric (Btna). Relieful caracteristic

formarii lor este de luncă, depresiuni cu drenaj slab, câmpii de subsidență. Sunt răspândite pe

terenuri slab drenate din Câmpia de Vest, Câmpia Română, luncile râurilor Prut, Bahlui și Jijia.

Secvența tipică de orizonturi:: Ao – Btna

5.9. PELISOLURI

Soluri cu un conținut ridicat de argilă.

5.9.1. Pelisolurile sunt soluri foarte bogate în argilă ( > 45%). Sunt răspândite în aceleași areale ca

vertosolurile sau alte soluri argiloase. Se formează pe terenuri ușor depresionare și mlăștinoase din

câmpia de divagare Timiș-Bega, Depresiunea Oltului.

Secvența tipică de orizonturi: Aoz –Btz

5.9.2. Vertosolurile sunt soluri bogate în argile gonflabile. Materialul parental pe care se formează

este format din argilă (peste 30%) care își mărește mult volumul de umezire (montmorillonit).

Relieful este predominant de câmpii înalte, dealuri, piemonturi și podișuri la altitudini cuprinse între

150 – 600 m. Vertosolul este dispersat pe suprafețe restrânse în Subcarpați, Piemontul Vestic,

podișul Getic, partea nordică a Câmpiei Române între Olt și Argeș, Câmpia Moldovei, câmpiile

piemontane ale Banatului și Crișului.

Secvența tipică de orizonturi: Aoy

Page 27: Soil Guide IFN Final

30

Page 28: Soil Guide IFN Final

31

5.10. PROTISOLURI

Protisolurile sunt soluri incipiente cu orizont A slab dezvoltat sau cu orizont O și fără orizont B.

5.10.1. Litosolurile sunt soluri incipiente formate din orizont Ao, O sau T direct pe roca R. Se

întâlnesc în zona montană pe roci greu dezagregabile. În zona forestieră ele reprezintă stadii de

tranziție spre alte tipuri de soluri.

Secvența tipică de orizonturi: Ao – R

5.10.2. Regosolurile sunt soluri incipiente format din orizont A pe orizont C neconsolidat (Loess).

Se întâlnesc predominant pe versanți și culmi înguste îndeosebi la dealuri și podișuri dar și în zonele

montane și de câmpie. Sunt răspândite în zonele cu relief puternic fragmentat din Dobrogea,

Subcarpați, Podișul Moldovei, Dealurile Vestice etc.

Secvența tipică de orizonturi: Ao – C

5.10.3 Psamosolurile sunt soluri incipiente care se formează pe material parental nisipos de

origine eoliană de cel puțin 50 cm grosime și cu un conținut de argilă < 12%. Psamosolurile ocupă

suprafețe întinse din sudul Olteniei, în zona vestică la Carei și Valea lui Mihai, în sudul Moldovei,

estul Bărăganului, Delta Dunării, litoralul Mării Negre. Pe suprafețe mai mici apar și în Câmpia

Banatului (Teremia) și Tara Bârsei (Reci).

Secvența tipică de orizonturi: Ao.di – Cdi

5.10.4. Aluviosolurile sunt soluri incipiente formate din orizonturi de tip A pe material parental

fluvic (aluviuni). Sunt răspândite în Lunca și Delta Dunării și în luncile apelor curgătoare, în

apropierea unor lacuri, pe terenurile rar inundabile.

Secvența tipică de orizonturi: Ao – C (depozite aluviale)

5.10.5. Entriantrosolurile (Tehnosol în SRTS 2012) sunt soluri în curs de formare pe material

parental antropogen (cărămizi, moloz, halde de steril s.a ). Apar în apropierea zonelor industriale, a

exploatărilor miniere sau a centrelor populate.

Page 29: Soil Guide IFN Final

32

Page 30: Soil Guide IFN Final

33

Page 31: Soil Guide IFN Final

34

5.11. ANTRISOLURI

Antrisolurile sunt soluri erodate sau puternic modificate antropic.

Secvența tipică de orizonturi: B - C , AC – C

5.11.1 Antrosolurile sunt soluri cu un orizont superior modificat puternic antropic (soluri arate,

irigate). Apar în zonele agricole cultivate și modificate timp îndelungat prin aplicarea de

îngrășăminte și irigații.

5.11.2 Erodosoluri sunt soluri puternic erodate și/sau decopertate în urma unei intervenții antropice.

Apar în zonele accidentate în care eroziunea este puternică mai ales în zonele de dealuri, podișuri și

piemonturi.

Page 32: Soil Guide IFN Final

35

Page 33: Soil Guide IFN Final

36

5.12. HISTISOLURI

Histisolurile sunt soluri formate din materie organică nedescompusă în totalitate (orizont O sau T),

cu o grosime de peste 50 cm sau de 20 cm dacă materialul parental este roca (R).

5.12.1. Histosolurile sunt soluri formate numai din orizont T. Se întâlnesc în zona montană înaltă

pană în zonele de câmpie și luncă, în zone depresionare, într-un mediu permanent saturat în apă care

favorizează turbificarea resturilor organice.

5.12.2 Foliosolurile sunt soluri formate numai din orizont O. Nu au textură, nici structură și prezintă

procese pedogenetice incipiente sau chiar lipsesc. Foliosolurile apar în zonele montane pe substrat

acid consolidat unde se acumulează mușchi care inhibă descompunerea litierei.

Page 34: Soil Guide IFN Final

37


Recommended