Date post: | 01-Feb-2016 |
Category: |
Documents |
Upload: | ionu-i-veronica-gavrilescu |
View: | 268 times |
Download: | 0 times |
4
1. INTRODUCERE
Clasificarea solurilor este un proces complex deoarece în procesul de formare a solurilor acționează
mai multe procese pedogenetice (procese de formare a solului) care au drept consecință formarea
unui număr mare de tipuri și subtipuri de sol. Solul este o consecință a factorilor de mediu în care
acesta se formează. Natura și intensitatea factorilor de formare a solului determină tipul și subtipul de
sol.
Principalii factori care influențează formarea solurilor sunt:
Factorul geologic, care este important prin compoziția mineralogică a rocilor pe care se formează
solul.
Factorul climatic, care determină intensitatea și natura proceselor pedogenetice (temperatura,
precipitații).
Factorul biologic, (flora si fauna) este reprezentat prin cantitatea de materie organică care intră în
compoziția solului.
Relieful, care influențează intensitatea proceselor pedogenetice în special datorită pantei și
expoziției.
În zona sondajului forestier se evaluează intensitatea factorilor care acționează asupra solului. După
săparea profilului de sol se face o diagnosticare a orizonturilor de sol după culoare, textură și
structură.
Orizonturile diagnostice principale sunt descrise în detaliu în lucrarea sistemul român de
taxonomie a solurilor (SRTS) care se găsește în dotarea fiecărei echipe de teren IFN.
Pentru a evalua corect orizonturile de diagnostic și a nu identifica greșit tipul și subtipul de sol (spre
exemplu un orizont de tranziție să nu fie confundat cu un orizont de diagnostic), trebuie cunoscute
procesele pedogenetice care acționează asupra solului. Clasificarea (tipul și subtipul de sol) se face
în funcție de procesul pedogenetic principal sau/și secundar care acționează asupra solului.
5
2. PROCESE PEDOGENETICE
2.1 Acumularea materiei organice determină formarea orizonturilor Am (A molic), Au (A
umbric), Ao (A ocric), O si T. Este un proces complex de migrare și de concentrare a
materiei organice în complexul solului.
2.2 Eluvierea (spălarea mineralelor argiloase) determină formarea orizonturilor El (E luvic) și
Ea (E albic). În cazul orizontului Ea spălarea este mai intensă și rămân doar mineralele
grosiere (cuarț) care dau un aspect albicios orizontului.
2.3 Iluvierea reprezintă migrarea argilei (iluviere) și depunerea într-un orizont inferior și duce
la formarea orizontului Bt (B argic). Acest orizont este îmbogățit in argilă prin migrare din
orizontul superior rezultând astfel o textură fină și o structură cu dimensiuni mari.
2.4 Argilizarea in situ reprezintă formarea de minerale argiloase in situ (pe loc) și determină
formarea orizontului Bv (B cambic).
2.5 Podzolirea humico – feriiluvială (spălarea totală a sărurilor solubile din complexul coloidal
și migrarea produșilor rezultați, în special oxizii de Fe si Al sub acțiunea acizilor fulvici într-
un orizont inferior) care determină formarea orizonturilor Es (E spodic), Bs (B spodic), Bhs
(B humico-spodic) și Bcp (B cripto-spodic).
2.6 Andosolizarea (dezagregarea și alterarea rocilor vulcanice) are ca efect îmbogățirea în
minerale allofane (oxizi și hidroxizi de Al și Fe) care determină formarea unui orizont de
asociere an (andic).
2.7 Gleizarea si pseudogleizarea este un proces chimic de reducere și oxidare a compușilor de
Fe în condițiile unui exces de apă în sol care determină formarea orizonturilor Go (G
oxidare), Gr (G reducere), w (pseudogleizat) și W (pseudogleic).
2.8 Salinizarea și alcalinizarea reprezintă procesele de îmbogățire excesivă a solului cu săruri
solubile care determină formarea orizonturilor de asociere sc (salinic), ac (alcalic) și Btna (B
argic – natric).
2.9 Procesele vertice reprezintă îmbogățirea solurilor în argilă gonflabilă (soluri care au crăpături
în perioade de climat uscat) prin dezagregarea materialului parental bogat în argilă și
determină formarea unui orizont de asociere vertic y care se asociază cu alte orizonturi de sol
(Ay, Bty, Cy).
6
3. SISTEMUL ROMÂN DE TAXONOMIE A SOLURILOR (SRTS – 2003)
SRTS 2003 cuprinde clasele de soluri, tipurile genetice de sol cu orizonturile și proprietățile
diagnostice specifice. Acestea sunt prezentate în Tabelul nr. 1.
Tabelul nr. 1
Clasa de sol Orizontul si proprietăți diagnostice specifice
Tipuri genetice de sol
Simbol Denumire Simbol Denumire
PRO PROTISOLURI Orizont A sau O (sub 20 cm grosime), fără alte orizonturi diagnostice, după care urmează roca (Rn sau Rp) sau orizontul C. Nu prezintă orizont Cca.
LS LITOSOL
RS REGOSOL
PS PSAMOSOL
AS ALUVIOSOL
ET ENTRIANTROSOL
CER CERNISOLURI Orizont A molic (Am), orizont intermediar (AC, AR, Bv sau Bt) având in partea superioară culori si valori cu crome sub 3,5 (la umed) sau orizont Am foresalic (Amf) urmat de orizont AC sau Bv și de orizont Cca in primii 60 - 80 cm
KZ KASTANOZIOM
CZ CERNOZIOM
FZ FAEOZIOM
RZ RENDZINA
UMB UMBRISOLURI Orizont A umbric (Au) continuat cu orizont intermediar ( AC, AR sau Bv ) având în partea superioară culori cu valori și crome sub 3,5 (la umed)
NS NIGRISOL
HS HUMOSIOSOL
CAM CAMBISOLURI Orizont B cambic (Bv) având culori si valori cu crome peste 3,5 (la umed) începând din partea superioară. Nu prezintă orizont Cca in primii 80 cm (exceptând cazul celor afectate de eroziune)
EC EUTRICAMBOSOL
DC DISTRICAMBOSOL
LUV LUVISOLURILE Orizont B argic (Bt) având culori cu valori și crome peste 3,5 (la umed) începând din partea superioară, si nu includ solurile cu orizont Btna
EL PRELUVOSOL
LV LUVOSOL
PL PLANOSOL
AL ALOSOL
SPO SPODISOLURI Orizont spodic (Bhs, Bs) sau orizont criptospodic (Bcp)
EP PREPODZOL
PD PODZOL
CP CRIPTOPODZOL
PEL PELISOLURI Orizont pelic sau orizont vertic începând din primii 20 cm sau imediat sub Ap
PE PELOSOL
VS VERTISOL
AND ANDISOLURI Orizont andic in profil
AN ANDOSOL
HID HIDRISOLURI Proprietăți gleice (Gr) sau stagnice intense (W) care încep în primii 50 cm sau sub orizontul A limnic (Al) ori orizont histric (T) submers
SG STAGNOSOL
GS GLEIOSOL
LM LIMNOSOL
SAL SALSODISOLURI Orizont salic (sa) sau orizont natric (na) în partea superioară a solului (în primii 50 cm) sau orizont Btna
SC SOLONCEAC
SN SOLONET
HIS HISTISOLURI Orizont folic (O) sau turbos (T) în partea superioară a solului de peste 50 cm grosime și numai de 20 cm dacă este situat pe R
TB HISTOSOL
FB FOLIOSOL
ANT ANTRISOLURI Orizont antropedogenetic sau lipsa orizontului A și E, îndepărtate prin eroziune accelerată sau prin decopertare antropică
ER ERODOSOL
AT ANTROSOL
7
4. PRINCIPALELE CRITERII DE DELIMITARE A ORIZONTURILOR DE
DIAGNOSTIC
Delimitarea/separarea orizonturilor pe profilul solului se efectuează după trei criterii: culoare,
textură și structură. Orizonturile de pe profil de aceeași culoare, textură și structură se
delimitează cu șpaclul, ele constituind orizonturile de diagnostic ale solului. Înainte de separarea
orizonturilor se execută cu șpaclul o „ruptură” pe toată adâncimea profilului, care va ajuta la
identificarea mai clară a liniei de separare dintre orizonturi. Identificarea și separarea corectă a
orizonturilor de diagnostic se face cu foarte mare atenție, deoarece pe baza lor se face descrierea
solului, se determină tipul și subtipul de sol, iar din fiecare orizont identificat se recoltează probe de
sol pentru analize de laborator. Adâncimea profilului de sol și grosimea fiecărui orizont se măsoară
cu ruleta, care se așază pe profil cu gradația zero imediat sub stratul de litieră (sub Oh) în imediata
apropiere a „rupturii”.
Orizonturile de tranziție (A/B, El/Bt, A/C etc.) nu se separă pe profilul de sol. Atunci când acestea
există, grosimea lor se împarte în două părți egale, jumătatea superioară trece la orizontul de
deasupra, iar cea inferioară la orizontul subiacent.
4.1. Textura
Textura este dată de dimensiunea particulelor care alcătuiesc solul și poate fi nisipoasă, lutoasă sau
argiloasă, așa cum este prezentată în Fig. nr. 1.
Nisipoasă (0.05 – 2 mm) Lutoasă (0.002-0.05 mm) Argiloasă (< 0.002 mm)
Fig. 1 - Principalele tipuri de textură și dimensiunile particulelor constituente
8
4.2 Structura
Reprezintă modul de grupare a particulelor solului în anumite forme și mărimi. Poate fi glomerulară,
lamelară, grăunțoasă, subpoliedrică, poliedrică, prismatică, columnară, așa cum este prezentată in
Fig. nr. 2.
Fig. 2 – Tipuri de structură a solului și dimensiunea agregatelor constituente
4.3. Culoarea
Este dată de compoziția chimică a solului, de exemplu sol abundent în oxizi de Fe–culoare roșie
(Fig.3), sol bogat în materie organică–culoare negricioasă, sol bogat în oxizi de Al– culoare cenușie.
Fig. 3 - Tip de sol bogat in oxizi de Fe (Preluvosol roșcat)
9
Exemplu: analiza factorilor care au determinat formarea unui sol din zona de câmpie și
diagnoza solului.
1- Analizarea factorilor de mediu
În zona de câmpie relieful este plat, temperaturile sunt mai mari și precipitațiile mai reduse,
iar substratul litologic este format din depozite sedimentare (argilă).
2- Analizarea proceselor pedogenetice care acționează asupra solului
Principalul proces pedogenetic este cel de bio-acumulare (care duce la formarea orizontului
Am), prin urmare solul se încadrează în clasa Cernisolurilor, deoarece există un orizont bine
dezvoltat care este produs prin acumularea de materie organică. În cazul în care există și un
proces secundar de iluviere a argilei, care duce la formarea unui orizont Bt (procesul
secundar care formează subtipul de sol), rezultă că subtipul solului este argic.
Materialul parental pe care s-a dezvoltat solul este format din depozite sedimentare
nestructurate (argilă) care reprezintă orizontul C.
3- Diagnosticarea orizonturilor profilului de sol
Se analizează atent proprietățile fizice– culoare, textură și structură - ale orizonturilor de sol
și se constată, de exemplu, că există un orizont A de culoare brun-negricioasă cu textură
lutoasă și structură alunară, cu o grosime de 60 cm după care urmează un orizont B de
culoare brun-roșcat, cu textură argiloasă și structură prismatică care are limita superioară la
60 cm și se continuă până la 100 cm, după care urmează un orizont nestructurat (C) de
culoare cenușie – albicioasă. Se testează solul din orizonturile de diagnostic determinate cu
soluție de acid clorhidric pentru a observa dacă face efervescentă. În exemplu dat se observă
efervescență doar în orizontul C.
4- Identificarea tipului și subtipului de sol
După analiza factorilor pedogenetici, în funcție de ierarhia intensității proceselor, se
concluzionează că solul aparține clasei Cernisolurilor – tipul de sol este Cernoziom,
subtipul argic.
Secvența de orizonturi: Am – Bt – Cca
10
5. CLASE DE SOLURI
5.1 CERNISOLURI
Clasa Cernisoluri cuprinde solurile în care principalul fenomen pedogenetic este acumularea
materiei organice în componența solului și conduce la formarea orizontului Am (orizont de sol bine
dezvoltat, cu grosimea mai mare de 25 cm, bogat în materie organică, de culoare închisă).
În clasa Cernisoluri există 4 tipuri principale de sol.
5.1.1. Kastanoziomurile sunt soluri care se găsesc în zone aride și au o culoare mai deschisă decât
un Cernoziom datorită carbonaților care sunt prezenți de la suprafață. Sunt răspândite în zona
Dobrogei.
Secvența tipică de orizonturi: Amca – ACca - Cca
5.1.2. Cernoziomurile se întâlnesc, în special, în zonele de câmpie și sunt caracterizate prin
acumularea de materie organică și prin prezența carbonaților pe profil până la 125 cm, dar în cantități
mai mici decât în cazul Kastanoziomurilor. Sunt răspândite în sud-estul Câmpiei Române și nordul
Moldovei, în Dobrogea centrală și de sud, pe suprafețe mai mici în Câmpia de Vest, Depresiunea
Jijiei, Podișul Bârladului și în Depresiunea Transilvaniei.
Secvența tipică de orizonturi: Amca – ACca - Cca
5.1.3. Faeziomurile sunt tipuri de sol care se găsesc în zone mai umede și mai răcoroase decât
Cernoziomurile și se caracterizează prin absența carbonaților în primii 125 cm ai profilului de sol.
Sunt răspândite în zonele înalte ale Câmpiei Române și Câmpiei Banato-Crișane, pe terasele mai
vechi ale râurilor Moldova, Siret, Bârlad, si Podișul Sucevei
5.1.4. Rendzina se formează numai unde există material parental calcarifer (pe calcare).
Secvența de orizonturi: Amka – ARka – Rrz
11
12
13
14
5.2. LUVISOLURI
Clasa Luvisoluri este formată din soluri unde principalele procese de pedogeneză care acționează
asupra profilului de sol sunt eluvierea (spălarea mineralelor argiloase, care duce la formarea
orizontul El sau Ea) și iluvierea (migrarea și depunerea argilei care duc la formarea orizontului Bt –
B argic).
Tipuri de sol
5.2.1. Preluvosolurile sunt soluri fără orizont eluviat, prezintă un orizont organic Ao sau Am și un
orizont argilos Bt (B argic). Preluvosolurile se întâlnesc în general în zona forestieră de câmpie
înaltă, în zonele de dealuri și podișuri.
Secvența tipică de orizonturi: Ao /Am - Bt
5.2.2. Luvosolurile sunt soluri care prezintă orizont eluviat și au un grad de saturație în baze >
53%. Luvosolurile sunt răspândite în zona forestieră de câmpie (unde ocupă forme de relief cu
drenaj mai puțin favorabil), coline, dealuri subcarpatice și chiar în zona montană inferioară.
Secvența tipică de orizonturi: Ao /Am – El / Ea – Bt
5.2.3. Alosolurile sunt soluri identice cu Luvosolurile, dar cu un grad de saturație în baze < 53 %.
Alosolurile se găsesc în același areal cu Luvosolurile ocupând zone cu umiditate mai ridicată,
temperaturi mai scăzute și cu material parental mai acid.
Secvența tipică de orizonturi: Ao /Am – El / Ea – Bt
5.2.4. Planosolurile sunt soluri asemănătoare cu Luvosolul și Alosolul, dar limitele între orizonturi
sunt foarte tranșante deoarece prezintă schimbări texturale bruște. Se întâlnesc în același areale ca
Luvosolurile ocupând suprafețe mai mari în depresiunile Baia Mare, Oaș, Piemonturile vestice,
Piemontul Getic, Subcarpați, Podișul Sucevei, pe terasele vechi din zonele umede ale Mureșului,
Oltului, Jiului, Argeșului etc.
Secvența tipică de orizonturi: Ao /Am – El /Ea – Bt
15
16
17
5.3. CAMBISOLURI
Clasa Cambisoluri este formată din soluri în care principalul fenomen de pedogeneză care acționează
asupra solului este cel de argilizare in situ. Orizontul B cambic (Bv) rezultat are o textură grosieră
(nisipo-lutoasă) în comparație cu orizontul Bt de migrare a argilei care caracterizează Luvisolurile.
Nu prezintă orizont Cca în primii 80 cm.
Secvența tipică de orizonturi: Ao / Am – Bv
Tipuri de sol
5.3.1. Eutricambosolurile sunt soluri cu orizont Bv, cu gradul de saturație în baze > 53%.
Eutricambosolurile sunt răspândite în zona montană inferioară și uneori în cea mijlocie
5.3.2. Districambosolurile sunt soluri cu orizont Bv, cu gradul de saturație în baze < 53%. Sunt
răspândite pe tot arcul Carpatic începând de la 600 -700 m până la limita superioară a pădurii 1200 -
1700 m. Apar uneori și în regiunea de dealuri și podișuri și în depresiunile Subcarpatice cu climat
umed și pe substrat acid.
18
19
5.4. SPODISOLURI
Procesul pedogenetic de podzolire este caracterizat prin acumulare de material amorf și active
iluviale compuse din materie organică (spălare puternică a complexului organo-mineral într-o soluție
acidă). În urma acestui proces se formează orizonturile de diagnostic – Bs (B spodic), Bhs (B
humico-spodic), Bcp (B cripto-spodic). Aceste tipuri de sol se întâlnesc în zona înaltă de munte, de
regulă la altitudini mai mari decât Districambosolurile, unde precipitațiile sunt mai bogate și
temperaturile sunt mai scăzute.
Tipuri de sol
5.4.1. Prepodzolulurile sunt soluri în care podzolirea este incipientă, prezintă doar orizont Bs. Se
întâlnesc în regiunea montană superioară, în etajul molidului și în cel alpin inferior.
Secvența tipică de orizonturi: Aou – Bs
5.4.2. Podzolurile sunt soluri în care podzolirea este dezvoltată. Se întâlnesc în regiunea montană
superioară, în etajul molidului și în cel alpin inferior.
Secvența tipică de orizonturi: Au – Ea- Bhs
5.4.3. Criptopodzolurile sunt soluri cu un orizont A foarte humifer, urmat de un orizont Bcp (unde
acumularea de material amorf este consistentă în comparație cu orizontul Bs). Se întâlnesc la
altitudini mari, în zonele foarte reci și foarte umede din întregul lanț Carpatic îndeosebi pe roci
magmatice și metamorfice acide.
Secvența tipică de orizonturi: Au - Bcp
20
21
22
5.5. UMBRISOLURI
Soluri cu acumulare evidentă de materie organică și nesaturată în baze, prezintă ca orizont de
diagnoză orizontul A umbric (Au). Se întâlnesc în general la altitudini mari pe materiale parentale
de natură acidă.
Tipuri de sol
5.5.1. Nigrisolurile s-au format în timp îndelungat sub vegetație ierboasă de pajiști și sunt răspândite
în arealul montan mijlociu și superior din Carpați.
Secvența tipică de orizonturi: Au- Bv
5.5.2. Humisiosolurile sunt răspândite pe culmile cristaline din etajul alpin superior din Carpați
Secvența tipică de orizonturi: Au –AR
23
24
25
5.6. ANDISOLURI
Tipuri de sol
5.6.1. Andosoluri sunt soluri care se formează pe material parental de origine vulcanică, soluri
bogate în allofane (oxizi de Fe și Al). În Romania andosolurile se întâlnesc la altitudini cuprinse
între 1000 – 1800 m în munți vulcanici din Carpați Orientali și Apuseni: Munții Gutui, Țibleș,
Călimani, Gurghiu, Harghita, Vlădeasa. Insular apar și în alte zone geografice unde substratul este
alcătuit din tufuri vulcanice sau alte roci eruptive
Secvența tipică de orizonturi: Aodi – Acdi
26
27
5.7. HIDRISOLURI
Soluri în care au loc procese stagnice și gleice datorită staționarii apei în profil pe o perioadă
îndelungată de timp.
Tipuri de sol
5.7.1 Stagnosolurile sunt soluri unde apa staționează temporar, iar proveniența acesteia este
pluvială. Ocupă suprafețe joase pe platourile dealurilor și podișurilor (Piemontul Getic, Piemontul
Vestic, Podișul Someșean, Podișul Sucevei) pe terenurile plane sau depresionare.
Secvență tipică de orizonturi: Aow - Btw
5.7.2 Gleiosolurile sunt soluri unde apa provenită din pânza freatică stagnează o perioadă
îndelungată de timp. Apar frecvent în Lunca și Delta Dunării, în Lunca Jijiei și Bahluiului. Se mai
întâlnesc și în zonele slab drenate ale luncilor și teraselor din zona de dealuri și chiar în depresiuni
montane (Borsec, Brașov, Gheorghieni, Ciuc, Făgăraș, Sibiu, Beiuș, Baia Mare, Oaș, Zarand).
Secvența tipică de orizonturi: Ao – Go – Gr
5.7.3. Limnosoluri sunt soluri subacvatice (din lacuri de mică adâncime).
Secvența tipică de orizonturi: Aldi - ACdi
28
29
5.8. SALSODISOLURI
Salsodisolurile sunt soluri foarte bogate în săruri (orizont salic, natric sau orizont Btna).
5.8.1. Solonceacurile sunt soluri cu orizont salic în primi 50 cm ai profilului de sol. Sunt răspândite
predominant în zonele de stepă și silvostepă, pe terenuri joase din Câmpia de Vest, Câmpia Brăilei,
în luncile râurilor Prut, Bârlad, Jijia, Bahlui, Cricovul Sărat, Călmățui, Buzău, în jurul lacurilor sărate
din Câmpia Bărăganului, în zona litoralului Mării Negre, în Lunca și Delta Dunării, precum și în
prejma lacurilor Babadag, Golovița, Smeica, Sinoe, Techirghiol s.a.
Secvența tipică de orizonturi: Aosa- AC
5.8.2 Solonețurile sunt soluri care prezintă orizont argic –natric (Btna). Relieful caracteristic
formarii lor este de luncă, depresiuni cu drenaj slab, câmpii de subsidență. Sunt răspândite pe
terenuri slab drenate din Câmpia de Vest, Câmpia Română, luncile râurilor Prut, Bahlui și Jijia.
Secvența tipică de orizonturi:: Ao – Btna
5.9. PELISOLURI
Soluri cu un conținut ridicat de argilă.
5.9.1. Pelisolurile sunt soluri foarte bogate în argilă ( > 45%). Sunt răspândite în aceleași areale ca
vertosolurile sau alte soluri argiloase. Se formează pe terenuri ușor depresionare și mlăștinoase din
câmpia de divagare Timiș-Bega, Depresiunea Oltului.
Secvența tipică de orizonturi: Aoz –Btz
5.9.2. Vertosolurile sunt soluri bogate în argile gonflabile. Materialul parental pe care se formează
este format din argilă (peste 30%) care își mărește mult volumul de umezire (montmorillonit).
Relieful este predominant de câmpii înalte, dealuri, piemonturi și podișuri la altitudini cuprinse între
150 – 600 m. Vertosolul este dispersat pe suprafețe restrânse în Subcarpați, Piemontul Vestic,
podișul Getic, partea nordică a Câmpiei Române între Olt și Argeș, Câmpia Moldovei, câmpiile
piemontane ale Banatului și Crișului.
Secvența tipică de orizonturi: Aoy
30
31
5.10. PROTISOLURI
Protisolurile sunt soluri incipiente cu orizont A slab dezvoltat sau cu orizont O și fără orizont B.
5.10.1. Litosolurile sunt soluri incipiente formate din orizont Ao, O sau T direct pe roca R. Se
întâlnesc în zona montană pe roci greu dezagregabile. În zona forestieră ele reprezintă stadii de
tranziție spre alte tipuri de soluri.
Secvența tipică de orizonturi: Ao – R
5.10.2. Regosolurile sunt soluri incipiente format din orizont A pe orizont C neconsolidat (Loess).
Se întâlnesc predominant pe versanți și culmi înguste îndeosebi la dealuri și podișuri dar și în zonele
montane și de câmpie. Sunt răspândite în zonele cu relief puternic fragmentat din Dobrogea,
Subcarpați, Podișul Moldovei, Dealurile Vestice etc.
Secvența tipică de orizonturi: Ao – C
5.10.3 Psamosolurile sunt soluri incipiente care se formează pe material parental nisipos de
origine eoliană de cel puțin 50 cm grosime și cu un conținut de argilă < 12%. Psamosolurile ocupă
suprafețe întinse din sudul Olteniei, în zona vestică la Carei și Valea lui Mihai, în sudul Moldovei,
estul Bărăganului, Delta Dunării, litoralul Mării Negre. Pe suprafețe mai mici apar și în Câmpia
Banatului (Teremia) și Tara Bârsei (Reci).
Secvența tipică de orizonturi: Ao.di – Cdi
5.10.4. Aluviosolurile sunt soluri incipiente formate din orizonturi de tip A pe material parental
fluvic (aluviuni). Sunt răspândite în Lunca și Delta Dunării și în luncile apelor curgătoare, în
apropierea unor lacuri, pe terenurile rar inundabile.
Secvența tipică de orizonturi: Ao – C (depozite aluviale)
5.10.5. Entriantrosolurile (Tehnosol în SRTS 2012) sunt soluri în curs de formare pe material
parental antropogen (cărămizi, moloz, halde de steril s.a ). Apar în apropierea zonelor industriale, a
exploatărilor miniere sau a centrelor populate.
32
33
34
5.11. ANTRISOLURI
Antrisolurile sunt soluri erodate sau puternic modificate antropic.
Secvența tipică de orizonturi: B - C , AC – C
5.11.1 Antrosolurile sunt soluri cu un orizont superior modificat puternic antropic (soluri arate,
irigate). Apar în zonele agricole cultivate și modificate timp îndelungat prin aplicarea de
îngrășăminte și irigații.
5.11.2 Erodosoluri sunt soluri puternic erodate și/sau decopertate în urma unei intervenții antropice.
Apar în zonele accidentate în care eroziunea este puternică mai ales în zonele de dealuri, podișuri și
piemonturi.
35
36
5.12. HISTISOLURI
Histisolurile sunt soluri formate din materie organică nedescompusă în totalitate (orizont O sau T),
cu o grosime de peste 50 cm sau de 20 cm dacă materialul parental este roca (R).
5.12.1. Histosolurile sunt soluri formate numai din orizont T. Se întâlnesc în zona montană înaltă
pană în zonele de câmpie și luncă, în zone depresionare, într-un mediu permanent saturat în apă care
favorizează turbificarea resturilor organice.
5.12.2 Foliosolurile sunt soluri formate numai din orizont O. Nu au textură, nici structură și prezintă
procese pedogenetice incipiente sau chiar lipsesc. Foliosolurile apar în zonele montane pe substrat
acid consolidat unde se acumulează mușchi care inhibă descompunerea litierei.
37