FLAVIU GEORGE PREDESCU

Softul GE

r'-tfr

edi,twra rao

PnnsoNaJn:

PoetulGE - este unul dintre cei mai de seaml reprezentanfi ai

Puterii inimii.Eul Z, - stipanul tuturor Structurilor organizate in sisteme..

Fiul Cognitiv - geful executiv al Puterii energiilor sistemelor, enti-

tatea care avea in griji Strategia Constitufiei Umane.

Cifrus - cel mai bun prieten al Poetului GE, geniu aI cifrelor.

Tereza - gefa Sigiliului deciziei finale, a doua entitate care avea in

griji Strategia Constitu[iei Umane.

Luk - sfatuitor al Poetului GE, autor al Codului Recunoqtinlei.

A.K. Demos - fondator al Constituliei Umane, pdni la partea de

strategie. Fost mentor al Poetului GE 9i al lui Cifrus.

Profesorul Bi - profesor de statistici gi colaborator al lui Cifrus.

Kaldent - contabilul Puterii sistemelor.

NdA - secretara generall a Puterii sistemelor.

Degirakis, Director deZvon Intern, Director deZvon Extern

etc.

Clprrolur. r

I.l.

Se triia intr-o lume in care vegtile rele, accidentele, con-

flictele gi tridarea erodaserl spiritualitatea uman[. Oamenii

ignorau, considerind ca fiind fapte fireqti, acele tare sociale

premergitoare oricirui tip de evolulie sociali. Rar se intim-pla si treac| mai mult de o clipi f[ri nedreptili, devenite

plngi pe un mental colectiv.

Conqtiinla umani se modificase atdt de mult, incit, la

cei mai mulli dintre oameni, se dezvoltase un nou lob cere-

bral, atipic pentru conformalia creierului, o anomalie. Era o

consecinli a receptirii prea multei agresivitifi. Copii se

nigteau cu sindromul fricii, izola{i de bucuria vielii, bitrdni

mureau neferici{i qi neimplcali, marginalizali in indiferenfi.

Inversiunea firescului determina oamenii si nu mai creadi ciceva bine se poate intA"mpla. Erau inhibate reacliile de tdrwd''

tire gi inifiativele, care poate ar fi adus o mici speranli de nou.

Cum sentimentul credinfei religioase era aproape ine-

xistent, lipsa lui vitregea umanitatea de speranli. Pentru

14 FLAVIUGEORGEPREDESCU

care prin operele lor (inuseri lumea in echilibru sufletesc.Omul actual, preocupat doar de prezent gi devenit obse-dat de pragmatism, se afla departe de acele vremuri gi nule inlelegea.

Deoarece putea inmagazina sentimente qi informa{iitransformatoare de psihic, cu caracter eroic, filozofic saumitologic, specia epicl fusese suprimati. De foarte multtimp, nimeni nu mai vizuse cum arati un poem, astfelincdt ideea in sine reprezenta ceva abstract. Acum se triiaintr-un altfel de format, supra-electronic,incare din memo-ria Softului se stergea tot ce nu era accesat zilnic de citrecel pu(in un milion de utilizatori. Utilizatorii eratt, de fapt,persoanele care odati cu implinirea virstei de 21 de aniprimeau codul de recunoa;tere, strinepotul sofisticat al ori-cirui act gi singura modalitate de conectare ia realitate gi

informafie. Prin acest cod, fiecare persoani, devenitimajori la 2l de ani, era logatdl la server, fiind inregistratirin Soft. De acolo, toatd activitatea, incepAnd de la identita-tea fizicd pini la radierea din rindul utilizatorilor vii, eramonitorizati pas cu pas, prin activitnfile pe care persoanaera nevoiti si le faci. Toate cifrele gi faptele erau raportategi conexate in interiorul Softului. Ce medicament a fostluat, ce informafie a fost cititi, ce atitudine faqd de ceva, ce

tip de succes sau ce egec, toate erau inglobate in Soft. Ideea

de vacan!6 se virtualizase. Se imbrica haina nevoii de iluziisenzoriale, pe care omul gi-o administra pundndu-gi niEte

I Log in - conectare (n.a.)

SOFTUL GE 15

ochelari speciali gi nigte cigti la care ntruia un sunet simi-

Iar cu cel fhcut de o cascadi, menit si-I scoatl din realitate.

Obiectivul relaxirii era ruperea psihicului uman de pre-

zent, fapt care de multe ori crea efect invers, accentuAnd

stiri de depresie gi sinucideri.

Singurele scrieri care puteau fi citite erau cele scrise in

ziua respectivi. Se numeau scrieri prezente gi aveau durate

de viafi mai scurte de o zi. Era vorba despre miile de eveni-

mente pline de vegti rele, aga-zise nouti[i, repetitive, care ii

lineau pe oameni captivi in ideea ci fac parte dintre cei

norocogi, pentru ci nu le-a venit inci rAndul la o nenoro-

cire. Li se inducea senzalia c[ exterior vielii lor se afliL un

deqert al suferin[ei qi c[ nu au ce si faci pentru a schimba

ceva in propriile vie{i sau in ale celor pe care ii iubeau.

Neputinfa de a influenfa mediul in care triiau le didea

crunta senza[ie de resemnare negativd.

CA[iva mari delinitori de adeviruri lineau captiv mesa-

jul acestora. Cei mai mu\i apirau puterea Eului 2., cel care

coordona toate structurile otganizate in sisteme 9i care,

impreuni cu niEte apropiafi, crease un document cu putere

de lege numit: Strategia Constituliei Umane, modificat 9i

anexat Constitu[iei Umane anterioare lor. Privind din pers-

pectiva luptei pentru dominalie, filozofia puterii nu avea

cum si se schimbe prea mult, indiferent cdt timp s-ar fiscurs. Oricit se cobora in istorie, se giseau doar exemple

repetitive procedural. Numele oamenilor erau singurele

care difereau.

16 FLAVIUGEORGEPREDESCU

T.2

intr-un birou cu mobilier ficut din lemn masiv, cu sca-

une mari, stripunse de capse imbricate separat in piele, se

alrzeau voci birbltegti. Patru veioze cu lumini galbeni 9i

picior lung desenau linii calme. Tablourile mai mici 9i mai

mari, din care unul cu o mare involburatl, stirneau de fie-

care dati curiozitate in ochii pulinilor care veneau in viziti.

Felul in care era decorat biroul ficea perinditorii si-9i

doreascd sd fi fost ei aceia care sd stea zi de zi in acel loc 9i si

simti atmosfera ce aducea a nou, dar 9i a vechi in acelaqi

timp, senza(ie plicutl, dar greu de descris. Deqi decorat sim-

plu, totul pirea trasat cu o rigll sau fhcut Ia sugestia unui

vechi arhite ct care a gisit croiala bunului gust 9i felul de a

face in incipere o atmosferi muzicali, cu acorduri de iazzinsurdini gi mirosuri amestecate de tutun gi parfumuri.

- Crezi ci va avea ganse si reugeasci un astfel de pro-

iect? il intreb[ Cifrus pe bunul siu prieten, Poetul GE.

Acesta il asculta cu atenfie, dar privirea era parci alintitlpe o harti numai de elvizutl. Dupi citeva secunde de ticere,

care piruseri minute bune, interlocutorul, cattezTt dintr-un

vis, i-a rispuns: f, .

- imi este dificil si-mi dau seama, probabil ci da! Nu

m-am inEelat in analiza mea nici data trecuti, doar ci pro-

iectul nu a reugit, invocindu-se considerente financiare.

Cifrus scipi o injurlturi printre dinfi. Apoi rAse ca pen-

tru el, pirAnd c[ mereu este nevoit si-gi caute o consolare.

SOFTUL GE 17

* Aga e, zise. Sunt resurse pentru toate proiectele... in

schimb... nu gtiu ce am mai putea face. Eu cred in ideea ta.

Pare utopice, GE, contextele n-au fost in favoarea noastri.

- Ori nu s-au gisit majoritili potrivite! zise Poetul GE,

zimbind. Mai degrabi cred ci n-au avut o suslinere politicl,

spuse trigAnd discret dintr-o ligari qi uitindu-se in jos.

- in inclpere se simlea un soi de apisare care se aqternea

oride cdte ori cei doi nu glseau un rlspuns. Erau prieteni

vechi, dar atunci cdnd dezbiteau ceva care privea viitorul

deveneau cei mai redutabili adversari in a-gi contracara argu-

mentele. De multe ori Poetul GE era cel care se enerva, insi

Cifrus gtia si se lase invins, ca apoi, cAnd Cifrus era citrinit,

GE s[ fie acela care il tempera scurtdndu-i lamentaliile cu

negiri ferme sau cu argumente spuse blAnd. intr-o formi

sau alta, pe cei doi ii unea un anumit tip de gAndire poetici.

Cifrus fusese cel care, cu mulli ani in urmi, alcituise un

plan care il inspirase teribil pe Eul Z. in alciltuirea modului

de funcfionare a Puterii energiilor sistemelor. GE suslinea ciCifrus este genial, iar Cifrus era de pirere Ei argumenta ori

de cite ori avea ocaziacd, de fapt, doar GE era cel inzestrat

cu geniu. Poetul influen[ase tot ce a insemnat gdndirea de

structurd modernd, altl sursi de inspiralie pe care se baza-

seri cei care au organizat 9i care stipAneau formele de

putere ale funclionirii structurilor. Resursele creative ale

celor doui firi libere, aparfinitori ai Puterii inimiil, au dus

l Denumirea prescurtati a Puterii energiei inimii (n.a')