+ All Categories
Home > Documents > Socul+anafilactic (1)

Socul+anafilactic (1)

Date post: 19-Jul-2015
Category:
Upload: pasoiu-cata
View: 478 times
Download: 14 times
Share this document with a friend
11
SOCUL ANAFILACTIC Sorina Pop
Transcript

SOCUL ANAFILACTIC

Sorina Pop

Definitie

reprezintă o manifestare acută sistemică, gravă, de tip I (anafilactică), care survine la câteva secunde sau minute după ce organismul, anterior sensibilizat, vine în contact cu alergenul specific.

Se produce prin vasodilataţie brutală şi creşterea permeabilităţii vasculare, cu exsudaţie +/_ exocitoză discretă şi selectivă (eozinofile, PMN, limfocite).

Se manifesta prin o mare varietate de simptome si poate pune în pericol viata persoanei sensibilizate.

Etiologie

În SA IgE mediat:

înţepături de insecte- venin de insecte, (Hymenoptere, arahnoide), alimente, aditive alimentare: legume, nuci, scoici, oua, lapte;

Antibiotice (penicilina si derivatele sale)/medicamente (mai ales în cazul administrării lor parenterale), investigaţiile cu substanţe de contrast etc.: extracte alergizante, relaxanti musculari, steroizi, anestezice locale, vaccinuri, seroprofilaxiile,( vaccinuri, gamaglobulina antilimfocitara ),

proteine heterogene: Insulina, Vasopresina, Parathormon, L-asparaghinaza, protamine, ACTH, enzime (Streptochinaza; tripsina, chemotripsina, penicilaza), ser heterogen, latex.

Mecanism

alergic tip I

(anafilaxia)

Raspunsul mediat prin complexe

imune: (tip III)

- Formarea complexelor imune

antigen (IgA si IgG) – anticorp

poate sa mimeze reactia

anafilactica IgE–mediata.

- Acest tip de raspuns se intalneste

in reactiile alergice la sange si

produse din sange.

Alte tipuri de reactie

Efectul asupra mastocitelor -reactiile anafilactoide apar ca urmare a eliberarii mediatorilor chimici din mastocite si bazofile, fara participarea antigenelor si anticorpilor.In acest fel se produc reactiile la substantele de contrast

radiologice, fara sa existe o sensibilizare prealabila.

Anomalii ale metabolismului acidului arahidonic

Acidul acetilsalicilic poate produce astm, angioedem si soc anafilactic. Aceste reactii nu implica sinteza de anticorpi.Pacientii pot tolera molecule asemanatoare dar sunt intoleranti la substante cu structura chimica diferita insa avand aceeasi actiune, de exemplu, alte antiinflamatoare nesteroidiene.

Tablou clinic

pacientul este anxios, cu tulburări ale stării de conştienţă, acuză acufene, vertij, dispnee, opresiune toracică, frison, eruptie de tip urticarian, prezintă hiperemie facială sau generalizată, eventual paloare (la scăderea TA) sau tegumente marmorate, hipotermie sau febră tahicardie etc.

intensa senzatie de rau; insotita de mancarimi in palme

Dupa putina vreme apare o jena respiratorie, o scadere a tensiunii arteriale, pulsul devine imperceptibil.

Uneori, survin varsaturi si o diaree sangvinolenta, o criza de astm, un edem Quincke.

In formele cele mai grave si in absenta tratamentului, socul si insuf. respiratorie importanta pot atrena moartea.

Uneori tabloul clinic este mai puţin alarmant, frust, însă prezintă acelaşi potenţial grav evolutiv.

Explorari de laborator

Explorările de laborator: VSH scăzută, semne de

"plasmoragie" (hemoconcentraţie),

leucopenie/leucocitoză, mai rar Tr scăzute

(citopenie imun-alergică),

Ionograma si constantele echilibrului gazos sg.

CIC crescute sau normale,

fracţiune C3 redusă sau nemodificată

Diagnosticul diferentialSe face în primul rând cu:

alte tipuri de şoc

reactii vasovagale

sindromul carcinoid

feocromocitom

embolia pulmonara

infarctul miocardic

reactii insulinice

aspirarea de corpi straini

apoplexia

reactii isterice

Evolutia si prognosticulstării de şoc, fără tratament, sunt rezervate.

Masuri preventive:1. Mijloacele utilizate sunt non-medicamentoase (în

primul rând evicţiunea alergenului, inclusiv a celor

alimentari) şi medicamentoase, cu caracter etiologic şi

patogenetic. Pe lângă evicţiunea alergenului depistat

şi desensibilizarea nespecifică şi specifică

2. Mai mult, se prescrie subiectului (la care persista

riscul) sa aiba intotdeauna asupra sa adrenalina care

sa-i poata fi administrata cu usurinta si in absenta

unui medic.

Tratament

se aplică de urgenţă, încă de la locul accidentului, apoi

pacientul se transportă într-un serviciu specializat, unde se

aplică tratamentul de deşocare

măsurile terapeutice sunt adecvate etiologiei şi gravităţii

tabloului clinic.

Pacientul se poziţionează corect (în Trendelenburg), iar

pentru şocul survenit după înţepături, se aplică un garou

proximal de locul înţepăturii + adrenalină administrată

s.c., perilezional

Adrenalina - medicaţie de elecţie, 0,3-0,5 ml s.c. i.m. sau i.v.(doar în caz de hipotensiune arterială şi în lipsa contraindicaţiilor majore), din sol.1%., repetat la 10-20 min., în caz de nevoie. Efectul apare rapid, în 1-2 minute.

Auto–injectoarelecu adrenalina (Epipen, Anapen), eliberate pe baza de prescriptie medicala. Acestea pot fi de uz pediatric (0,15 mg) sau pentru adulti (0,3 mg adrenalina, solutie 1%o). Sunt usor de folosit si nu necesita o asamblare prealabila. Injectia se poate face si prin haine, de obicei, pe fata anterioara a coapsei.

Se asociază perfuzii cu substanţe micro-şi macro-moleculare + HHC (100 mg "în bolus", apoi până la 1 g/zi, în perfuzie), ritmul şi cantitatea administrată fiind dependente de valorile TA.

După tratamentul de "deşocare" se mai pot administra: alte preparate cortizonice (Urbason = metilprednisolon, 1g/zi, Prednison 1 mg/kg corp/zi, timp de 5-6 zile, Diprophos 1 f/lună), calciu gluconic (1-3 f/zi), antihistaminice (prometazină, romergan, tavegyl, ciproheptadină etc.).

Tratament etiopatogenetic (de elecţie)

Tratamentul simptomatic şi cel al complicaţiilor (antialgice, sedative, oxigen, miofilin, depletive cerebrale, cardiotonice , traheotomie/traheostomie, beta–2 agonist).


Recommended