sociologie-medicala

5/14/2018 sociologie-medicala

1/66

IUSTINLUPU IOANZANC

t. CAMELIA SANDULESCU

SOC/OLOGIA SANATArIIDe la teorie la practicd

j ".

TIPARG2004


2/66

f - T ' - .

Capitolul I. Obiectul ~iproblematica sociologiel1. 1. Aparitla sociologlei

Termenul de sociologie a fost creat in 1838 de filosoful i sociologul francezAugusteComte (1798-1857) in cea de-a 47- a lectie avolumului IV (din cele 6) din .Cours dephilosophie positive", dupa ce el si Saint-Simon (al carui secretar particular fusese Comte)utilizeaza pentru noua tiinta pe care 0 preconizau termenul de fizica sociala.

Sociologia este 0 notiune cu etimologie hibrida, fermata din combinarea etimonuluilatinesc "socio" (social) si al celui grecesc "logos" (stiinta) si poate fi definita in sensul eelmai general drept "studiul stiintific aI vietii sociale a oamenilor". De la intemeiereasa pana inprezent, sociologia a primit 0 varietate de definitii, Ea a fost caracterizata ca stiintaa faptelorsociale C E o Durkeim, 1974), stiinta realitatilor sociale (D. Gusti, 1965), tiinta a fenomenelorsociale totale care aravea drept obiect studiul global al relatiilor sociale (G. Gurvitch, 1962),stiinta societatilor omenesti, a tuturor formelor de coexistenta sau convietuire umana (T.Herseni, 1982).

Conditiile care au favorizat aparitia sociologiei ca stiinta au fost de ordin epistemologici social - structurale.1. 1. 1. Conditiile epistemologice ale aparitiei sociologiei

Se refera la noul model de tiinta generat de dezvoltarea spectaculoasa a stiintelor.naturii insec. xvn -XVIII.Acest model este fundamentat pe:- cercetarea empirica, pozitiva afaptelor;- explicarea lor determinista prin cauze si legi obiective care urmau a fi descoperite de.stiinta;- pe 0metodologie de constituiresi testare a teoriilor stiintifice;- pe functia descriptiva, explicativa si predicativa a stiintei.Acest model de stiintificitate era considerat valabil pentru orice ~tiinta, inclusiv pentrustiinta despre societate. ModeluI creeaza premisele afirmarii unei atitudini noi in abordarea ~iexplicarea fenomenelor vietii sociale, promovand 0 perspectiva noua constatativa, descriptivasi.explicativa cu privire Ia om.si societate.

Aceasta perspectiva, ca si enorma masa de date i de informatii (date statistice,economice si juridice)cu privire la diferite laturi ~i aspecte ale vietii sociale,au impus un.noumod de constructie teoretica bazat nu pe speculatii, ci pe generalizarea datelor coneret istorice.Fenomenele, procesele sociale trebuiau privite ca fapte, lucruri ~i tratate in mod similarfaptelor ce faceau obiectul stiintelor naturii: consemnate, descrise si explicate cauzal.

Se poate spune ca sociologia, ca stiinta, s-a nascut odata cu formularea unui programgeneral de aplicare a noului model de cunoastere dezvoltat de stiintele naturii la analizafenomenelor sociale.

Un astfel de program a formulat A. Comte in 1838 stabilind pentru noua disciplina pecare 0 intemeia, sociologia, drept sarcina fundamentala, studiul pozitiv al faptelor sociale sievideruierea pe aceastd cale a legilor fundamentale proprii vietii sociale.Programul formulat de A. Comte a ramas rnai mult 0 intentieepistemologica, el nereusindsadevanseze cadrele explicative tradition ale ale filozofiei istoriei.Celcare va formula reguli si principii, metode logice asupra modului in carenoua~tiinta urma sa procedeze, realizand ~i cercetari sociologice concrete in care va aplica metodaelaborate, va fi Emile Durkheim, prin celebrele sale lucrari: Regulile metodei sociologice,Sinuciderea, Formele elementare ale vietii religioase, etc.

1


3/66

Capitolul 2. Sociologia medicala2. 1. Obiectul, definirea si problematica sociologiei medicale

2. 1. 1. Fondatori ai sociologiei medicale; E. Durkheirn, T. Parsons, R. K.MertonProblemele puse de gestiunea colectiva a vietii si a rnortii, a suferintei si a sanatatii, au

intrat in atentia gandirii sociologice inainte chiar de aparitia sociologiei medicale ca ramuraspecializata a sociologiei.

Constituirea profilului sociologiei medicale are loc in procesul de specializare ~iprofesionalizare a sociologiei. Sociologia medicala a debutat practic, cu lucrarea remarcabila alui Durkheim: Le suicide. Etude de sociologie (1897).

In studiul sau clasic asupra suicidului, Durkheim analizeaza un volum imens de datepentru a-si testa teoria sa dupa care anomia (dezagregarea sociala, lipsa valorilor si normelorsociale) conduce la acte de curmare constienta a propriei vieti, EI sustine ca suicidul este unfapt social obiectlv si ca atare poate fi explicat numai prin factori sociali. El a cercetat ratelesuicidului la diferite popoare ~igrupuri sociale din Europa ~ia stabilit ca anumite rate sunt maimari in anumite grupuri sociale dedit in altele. De exemplu.: protestantii au rate ale sinucideriimai inalte decat catolicii, persoanele necasatorite si divortate au rate mai inalte decatpersoanele casatorite, soldatii au rate mai mari de cat civilii. EI a precizat ca ratele suiciduluisunt mai mari in timp de pace de cat in timp de razboi sau in perioadele de tulburari sociale. Inmod similar, a stabiIit ca ratele sinuciderii sunt mai mari in perioade de crestere economicsaccelerata si recesiune economica decat in perioade de stabilitate econornica. Astfel, el a trasconcluzia ca diferitele rate ale suicidului sunt consecinte ale variatiilor in planul solidaritatiisociale. Persoanele bine integrate in tesatura relatiilor sociale sunt mai putin inclinate spre actesinucigase dedit cele caracterizate prin slabe Iegaturi sociale.

Cu toate ca unele aspecte ale teoriei si metodologiei sale, ca si a conc1uziilor sale, aufost contestate de cercetatorii care s-au ocupat ulterior de acest domeniu, lucrarea .Le Suicide"rarnane un studiu de referinta in istoria sociologiei si mai ales a sociologiei medicale.

RezultateIe studiului intreprins de Durkheim asupra problemei socio-rnedicale asuicidului demonstreaza cil sociologia medicala se deosebeste de simtul comun in demersulsau teoretico-metodologic. Simtul comun poate vehicula idei interesante, valabile intr-undomeniu sau altul, dar in alte domenii el se poate insela deformand prin simplificarea realitatii,Astfel, sirntul comun vehiculeaza diferite mituri asupra unor probleme majore, Un astfel de mitar fi ca in perioadele de luna plina se inregistreaza 0 crestere marcanta a numarului de crime,sinucideri 9 i omucideri.Date sociologice concordante culese din peste 37 de studiidernonstreaza ca nu exista nici un fel de relatii semnificative intre fazele de luna plina sicomportam~ntul uman. Luna plina nu produce nici 0 schimbare semnificativa in viata socials aoamenilor. In schimb, factorii sociali (saracirea, somajul, farniliile dezorganizate) joaca un rolmajor in geneza deviantei $i criminalitatii sociale.Deci, analizand fenomenul sinuciderii (fenomenul social si medical in acelasi timp) Durkheimdemonstreaza ca acesta variaza In functie tot de un fapt social, respectiv de integrarea $icoeziunea sociala si forrnuleaza ca principiu metodologic cerinta ca orice fapt social (inclusivcel medical) sa fie explicitat tot prin factori de natura sociala.

Sociologia medicala se va dezvolta si consolida pe rnasura ce teoriile si procedeelemetodologice utilizate de sociologie reusesc sa contracareze vederile, uneori simplificatoare,ale simtului cornun cu privire Ia realitatea si dinarnica vietii sociale i medicale.

IstoricuI sociologiei medicale, ca sociologie de ramura, e relativ recent si se leaga denumele americanului McIntire, Charles, care in 1894, in articolul "The importance of thestudy of medical sociology" din Bulletin of the American Academy of Medicine, definea8


4/66

noua discipline ca fiind ,,~tij}1t(l~an?)}!!~stjgheazaaspeGJ~JS3SQfi;tI_~il1aturaIe ale produccriibolilor si progresele realizate de societate in cornbaterea lor'Tdupa Donald Fiiti:kk; 1985):1ntrc primeJ6]uci'ari de -soeiblbgieniedicala ---amintim pc ccle scris., de BlackwellElisabeth (1902), Essays in Medical Sociology, London, Bell; Warbasse James (1909),Medical Sociology, New York, Appleton; Stem Bernard (1927), Social Fa,:lors in MedicalProgress, Columbia University Press. Insa prirnele scrieri teor-etice propriu-zis- sunt elaborate1 1 1 anii 50 s i a pa rt in unor sociologi renum iti ca: T. paQ0J1s(1951), Patricia, Kendall (1957), R.K. Merton (1957), ~. a. Ei abordeaza din perspectiva sociologies aspecte ale institutiilor deingrijire a sanatatii, a le ro lu rilo r p ro fes io na le, o rg an iz area in stitu tiilo r de invil!tlJ11[mt ~edicaLrnedicina ca institutie sociala, etc. Accste abordari sunt inspirate initial de schema "clasic{L" alui TParsons care a aplicat analiza facuta structurii si proceselor sistemului sllcial in lucrareasa "The Social System"(l9S1) -la cazul particular al practicii medicale. _

Din perspectiva establishmentului, a integrarii conformiste in sistern, P31Tsons va definiboala ca 0 f0ll11a de comportament deviant, sanatatea ca un comportament 1101"1)1, . \1 ~i va precizaprincipaleJe drepturi .;;iobJigatii ale statusului si rolului de pacientsi medic.Lucrarile ulterioare de sociologic medicala vor trece de la evaluan-., rolurilor sicomportamentelor, spre 0 perspective macrosociala vizand analiza principaliln- factori sociali(politici, economici, demografici, tehnici, organizationali) care contribuie la promovareasanata!ii colectivitatilor uman, factori priviti prin conexiunea lor structural a ~i Iunctionala,

2. 1. 2. Definirea sociologiei medicale. Sociologiu medicinei,sociologia in medicine si soclologia sanatatiiSociologia medicinei studi aza fundamentele--sccialejale sanata.tii ~ , ; i imbolnavi rii,

interclepe~dent~di~tre. f ac to ri i . .so ci al i . ~ i_~ t, ~r~~.desanatatesa.llbgciiaajJopu):,[iei, precum ~iincidenta stahl -de- s'ahatatesaLl' bcialil asupra vietii soci3:iea indivizilor ~i grupurilor umane(promovare saudegradafesociaJa, incapacitate sau handicap). Ea tar avcn ca scop, duraClaudine Herzlich (1970), "studierea definitiilcr sociale ale bolii, a practicilor care se refera laboala, a institutiilor care au in sarcina ingrijirile de sanatate, a statutulu] social ~i acornportamentelor bolnavilor".

De fapt, aceste definitii sunt complernentarc, vizand aspecte particular.. ale sistemuluide sanatate a populatiei ~icare fac obiectul de studiu al sociologiei medicale.Precizand obiecti vele asupra carora trebuie sa seindrepte cercetarile de s0c101oi~ie medicala, F.Steudler propune urmatoarea clasificare:- distribuirea bolilor in societate in functie de tipul de societate, mediul familial, religie, sex,clase sociale, profesie;- factori sociali si cultural: legati de natura ~igravitate a bolii;- tipul de t ra ta rn en t a do pta t;- elementele sociale care intervin in procesul terapeutic.

R. K. Merton ~iP atric ia K end all c on sid era cf t s oc io lo gia m e dic ala trehti!C sa-si indreptecercetarea pe urrniitoarele dirccti i:'" etiologia sociala a bolii;iC , comportamentcle sociale ale terapici ~ireadaprarii;(:; medicina ca institutie sociala;o sociologia Invatamflntului medical.

Peter Conrad :"j Rochelle Kern \isociologiamedi cala: rruIiiI studiul variabilelor culturale ale manifestarii s i 3 n a U : ' c ( i i ;~iolii;< ;! relatiile medicale ~isociale I I I grupurile mici;o bazele economice ale serviciilormcdicalc;@ influenta industriilor mcdicale asupra starii sanatatii populatiei;

9


5/66

conexiunea dintre structura sociala ~iboala; influenta factorilor succesiv - economici .(pOl~tifi,~conqIl1i.ci,pitriQllitgkiiie~urselor,puterea pol iti ca) asupra starii de sanatate si raspunsuisociet~Hii Ias~nata.te siimbo1navire,"Atat starea de sanatate c a t ~isistemulmedical.rsanitar) trebuie anaIizate ca parti integrantealesocietatii", afirma autorii utilizand In analizele lor terrnenul de "sociologieas~natatii~iimbolnavirii" ca sinonirn al celui de "sociologie rnedicala" (Peter Conrad.siRochelle Kern,

1986).2. 1. 3. Relatia sociologiel medicale cu epidemlologia sisanatatea publicaSe observa ca obiectivelesociologiei medicale se interfereaza cuobiectivele altor

discipline medicale, cum sunt epidemiologia ~i sanatatea publica. Si ele, ca ~i sociologia,rnanifesta tendinta de a oferi un suport social explicatiei cauzale a sanatatii ~i bolii. Intre eleexists lnsa diferente atat in ceea ce priveste metodele si tehnicile utilizate, cat simceea cepriveste directiilesi obiectivele de cercetarepropriu-zise.

Epidemiologia, asa cum indica ~i etimologia termenului t.epi"- in jurllI;"dem?s"-populatie) studiaza distribuirea imbolnavirilor in .randuljiopulatiei, factorii ce influenteazaaceasta distributie, aspectele de masa alebolii, ratele incidentei si prevalentei, evolutia celorafectati de anumite boli.Epidemiologia a elaborat metode de depistare ~isupraveghere a populatiei afectate.de boaIa,deidentificareagrupurilor urnane cu rise creseut de irnbolnavire.

Sanatateapublica - are ea obiective prioritare:- cercetareastarii de sanatate apopulatiei; .


6/66

Prima tentativa de depasire a aeestei optici a venit dinspre studiile inspirate depsihanaliza freudiana, S-a argument at c a anumite boli pot fi explicate in termenul unui raspunsal corpului fata de un conflict psihologic interiorizat. Boli ea ulcerul, astmul, unele dermatite,sunt expresii ale unor tensiuni psihice inconstiente pe care individul nu le poate rezolva altfel.Aceste idei au impus parerea in randul medicilor, dar ~i a nespecialistilor, ca exista ornicaparte dintre boli care sunt partial cauzate de factori psihici, boli psihosomatice, dar majoritateabolilor au specific organic. Utilizarea tennenului de boala psihosomatica a dobandit si un sensneavizat de cercetarile initiale, anume ca eei eu boli psihosomatice nu sunt realmente bolnavi,Legat de stresul psihologic, a fost investigata 0 vasta varietate de factori sociali din punct devedere al contributiei lor la cauzarea bolilor.

Evenimente sociale, experiente de viata, irnprejurarile mediului de viata si influenta lorasupra nivelului de sanatate a populatiei au fast investigate intr-o masura mai mare decatconflictele subiective si irnprejurarile individuale care pareau a fi sursabolii in cercetarilepsihosomatice, stirnuland studiile de sociologie medicala.

Pe de alta parte, influenta conditiilor nocive generate de revolutia industriala asuprasanatatii publice conduce si ea la 0 noua conceptie in abordarea bolilor. Dezvoltarea )mariloraglomerari urbane, periferia oraselor cu mizeria, alcoolismul, delincventa, regimurile de muncaexcesiva, reorienteaza atentia cercetarii spre rolul factorilor sociali in raspandirea bolilor.

Au fost initiate numeroase monografii ~ianchete care au analizat sanogeneza mediuluicreat de expansiunea revolutiei industriale. De exemplu, Edwin Chadwick a cercetat .ratelemortalitatii populatiei in raport cu problemele sociale, mai ales cu saracia - Anglia, 1842.Dr. Louis-Rene Villerme (Franta, 1832) a aratat diferenta de mortalitate datorata bolilor,

intre cartierele bogate si cele sarace din Paris.Rudolf Wirchow (1868) a investigat, Ia cererea guvemului prusac cauzele tifosuluiepidemic, identificand legatura dintre boala si factorii sociali ca organizarea agriculturii,conditiile de munca, factorii economici, etc.Max von Pettenkofer (1837) a calculat cat pierde Munchenul de pe urma bolilor si cat arputea economisi prin irnbunatatirea conditiilor sanitare. Studiile evidentiaza faptul caprincipalele cauze ale bolilor nu sunt doar microbii, ci conditiile care le dadeau posibilitatea sase inrnulteasca si sa se raspandeasca ~i nici un medicament nu putea inlatura acest rau ce tineade conditiile sociale.

Toate aceste studii au atras atentia asupra necesitatii unor actiuni de igiena socialaenergice, recornandand guvemelor sa ia masuri de protectie a sanatatii publice, sa initiezecercetari cu privire la conditiile igienico-sanitare ale populatiei, ale factorilor soeiali ai starii desanarate.Cercetarile urmato are , mai ales cele de dupa eel de-al II-lea razboi mondial, vorconsacra sociologia medicala ca discipline autonorna. Mai ales studiile din anii 70 se centreazape cercetarea "cauzalitatii sociale a starii de sanatate" a populatiei, scotand in evidentaimportante disparitati privind speranta de viata, mortalitatea, morbiditatea, etc. in functie de 0serie de factori socia1i: apartenenta de clasa sau grup socio-profesional, statutul ocupational,nivelul educational, stilul de viata, consumul medical, etc.

Reflectia asupra contributiei factorilor sociali in detenninarea starii de sanatate seimpune datorita interconexiunii stranse ce exista intre fenomenele biologice si fenomenelesociale si care impune 0 intelegere plurifactoriala a starii de sanatate.Abordand aceasta problema, P. Adam si C. Herzlich (1994) analizeaza variatia starii desanatate in functie de variabila sex, constatand ca barbatii au 0 rata a mortalitatii mai ridicata ~io speranta de viata mai redusa ea femeile in toate tarile dezvoltate.f~ SUA, 'de exemplu, aceasta influenta a erescut semnificativ in ultima jumatate desecol: in 1920, speranta de viata la nastere pentru femei era de 56 ani, cu 2 ani mai mult decatbarbatii (54 ani). in 1970, la femei atinge 75 ani, iar la barbati 68 ani, deci opt ani diferenta. I n2002, diferenta se atenueaza user (5,6 ani), respeetiv 79,8 ani la femei ~i 74,2 ani la barbati(World Development Report - 2004).

11


7/66

In Franta, speranta de viata la nastere era, in 2 0 0 2 , la femei de 8 2 , 7 ani, iar la barbati de7 5 , 1 ani. In tara noastra, in 2 0 0 2 , la fernei era de 7 4 , 2 ani, iar la barbati de 6 7 , 0 ani, deci 0diferenta de 7 , 2 ani. Doar in cinci t a n din lume barbatii traiesc mai mult decat femeile:Maldive, Nepal, Pakistan, Zimbabwe si Zambia. Aceste diferente par a confirma tezapunctului de vedere biologic, care le explica prin constitutia fizica mai robusta In functie de sex(statisticile consemneaza 0 supramortalitate masculina in primulan de viata, inclusivsupramortalitatea fetala), prin factorii genetici care ar avantaja femeile in Taport cu barbatii fatade anumite boli (cardiovasculare, infectioase, etc.). totusi aceste diferente nu pot fi explicatedoar prin factorii biologici, ci 91printr-o serie de factori de rise social: expunere mai mare laaccidente de circulatie, accidente la locul de munca, frecventa mai ridicata a alcoolismului sitabagismului, angajarea lor in profesii eu potentia] de rise creseut, etc.

Barbatii casatori]i au o mai bun a stare fiziologica, sunt mai bine ingrijiti, sunt mai putinpredispusi spre comportamente autodistruetive. Barbatii singuri se descurca mai greu decatfemeile, sunt mai neingrijiti, au 0 prevalenta mai ridicata a tabagismului !iii alcoolismului, deaici rezultand 91 principalele cauze ale mortalitatii diferentiale masculine: ciroza hepatica !iiituberculoza. in acest sens, se vorbeste de "efectul protector" al mariajelor pentru barbati ,Variatia mortalitatii este de asemenea sensibil diferita in functie de grupurile socio-profesionale.Numeroase studii demcnstreaza ca variabila "clasa sociala" influenteaza 0 rnultitudinede caracteristici ale starii de sanatate: mortalitatea si rnorbiditatea, inaltimea, talia, greutatea,starea dentitiei, a perceptiei vizuale sau auditive, fertilitatea.

Problema factorilor sociali cu influeruii asupra siiniitiifii nu se Iimiteaza doar lainegalitatea dintre diferitele categorii socio-profesionale. Se au in vedere toate elementele cedefinesc pozitia sociala a unui individ in societate: genul, pozitia geografica, locul de rezidenta,educatia, ocupatia, venitul, locuinta, suportul social, sornajul, profesia, statutul familial, toateavand influenta asupra starii de sanatate a indivizilor. Rata somajului in unele tari dezvoltateeste prezentata in anexa nr. 13. in acest sens, dupa unii autori "c1asa sociala ese un factor derise major pentru sanatate" (Bird, 2 0 0 0 , 3 6 6 ) , iar "saracia este cauza principal a a bolii"(Sigerist, 1 9 6 0 , 4 0 ) . De exemplu, casatoritii au rate de mortalitate mult mai reduse decatcelibatarii, aceasta diferenta fiind totusi mai putin semnificativa pentru femei decat pentrubarbati , Mortalitatea lor (intre 3 5 - 7 5 ani) ~este de doua ori mai redusa decat mortalitateagenerala,

Pozitia sociala a individului, apartenenta sa la 0 categorie socio-profesionala, poategenera cornportarnente care au 0 influenta directa asupra starii de sanatate. Este cazultabagisrnului si alcoolismului care sunt mai frecvente la anumite grupuri sociale determinandprobleme de sanatate inegal repartizate. De exemplu, cercetari efectuate in Anglia pun inevidenta diferente sernnificative intre diferite grupuri socio-profesionale privind consumul detutun (vezi tabelul 2. 1).Tabel nr. 2. 1. Prevalenta tabagismului in functie de gen !?i grup socio-economic in Anglia( )procenteCategoria socio-profesionala Barbati Fernei

1 9 9 8 2 0 0 0 1 9 9 8 2 0 0 01. Profesionisti cu inalta calificare 1 6 1 7 1 4 1 42 . Patroni si manageri 2 2 2 3 2 1 2 03 . Lucratori non-manuali de rang inferior 2 5 2 7 2 4 2 64 . Muncitori calificati 3 4 3 3 3 0 2 65 .Muncitori semi-calificati 3 9 3 6 3 3 3 26 . M u n c i t o r i n e c a l i f i c a t i 4 4 3 9 3 1 3 57 . Total profesii intelectuale 2 2 2 3 2 2 2 28. Total rnuncitori 3 6 3 4 3 1 2 9Total persoane de peste 15 ani 3 0 2 9 2 6 2 5

I Diferetue profesionisti - necalificafi 28 22 17 211 2


8/66

Sursa: Social Trends, 2003, London, Her Majesty's Stationnery Office, pag. 138, apud:General Household Survey, Office for National Statistics.

Astfel, procentajul fumatorilor ce apartin .clasei inferioare" (lucratori necalificati) estemai mare cu 25 % la barbati si cu 19% la femei, decat a celor din prima clasa (profesionisti cuinalta calificare).

Cercetarile efectuate in Anglia privind speranta de viata la nastere Ia diferite grupurisocio-profesionale, evidentiaza acelasi lucru (vezi tabelul 2. 2), $1anume aceasta este cea maimare in randul c1aselor "superioare" fata de eele .Jnferioare" .Tabel nr. 2. 2. Speranta de viata la nastere in functie de clasa sociala si gen (in ani inA n 'T G1'1)

.(

ngna ~l t ara a 1 or .Gen si clasa socials 1972- 11977- 1982- 1987- 1992 1997-76 81 86 1991 96 1999

MasculinProfesionisti eu inalta ealifieare 72,0 74,7 75,1 76,7 ,77,7 78,5Manageri si ingineri 71,7 72,4 73,8 74,4 75,8 77,5Lucratori nonmanuali calificati 69,5 70,8 72,2 73,5 75,0 76,2Lucratori manuali calificati 69,8 70,0 71,4 72,4 73,5 74,7Lucratori manuali semi -calificati ,68,4 68,8 70,6 , 70,4 72,6 72,7Lucratori manuali necalificati 66,5 67,0 67,7 67,9 68,2 71,1Masculin total 69,2 70,0 71,4 72,3 73,9 75,0Diferetua dintre profesionisti s i 5 , 5 7,7 7 , 4 8 , 8 9 , 5 7 , 4necalificati

FemininProfesionisti eu inalta calificare 79,2 79,9 80,4 80,9 83,4 82,8Manageri ~i ingineri 77,0 78,1 78,5 80,0 81,1 81,5Lucratori nonmanuali calificati 78,0 78,1 78,6 79,4 80,4 81,2Lucratori rnanuali calificati 75,1 76,1 77,1 77,6 78,8 79,2Lucratori manuali semi -calificati 75,0 76,1 77,3 77,0 77,7 78,5Lucratori manuali necalificati 73,9 74,9 75,3 76,2 77,0 77,1Feminin total 75,1 76,3 77,1 77,9 79,3 79,7Diferetua dintre profesionisti # 4 , 1 5 , 0 5 , 1 4 , 7 6 , 4 5 , 7necalificati

Sursa: Social Trends, 2003, London, Her Majesty's Stationery Office, pag. 130Un decalaj important se inregistreaza ~i in privinta mort ali tatii infantile intre copii

claselor sociale superioare si inferioare, diferenta de aproxirnativ 4 la mia de nou nascuti, maiaccentuate la copiii din afara casatoriei, asa cum se poate observa in tabelul nr. 2. 3.

Tabel nr. 2. 3. Mortalitatea infantilii la 1000 de nou-niisctui in functie de clasasociala(Angl1a si Tara Galilor).Clasa sociala I Copii la persoane casatorite Copii inaf'ara i'

casatoriei1991 2001 1991 2001

Profesionisti eli inalta calificare 5,1 3,6 4,2 4,5Manageri si ingineri 5,3 3,6 6,6 4,0Lucratori nonmanuali calificati 6,1 4,5 8,5 5,3Lucratori manuali calificati 6,2 5,0 7,7 5,8Lucratori manuali serni-calificati 7,1 6,2 9,6 6,7Lucratori manuali necalificati 8,2 7,2 11,0 7,5Alte categorii sociale 11,6 6,7 21,2 10,8Total 6,3 4,6 8,8 6,1Diferenta dintre profesionistl si 3 , 1 3 , 6 6 , 8 3 , 0necalificati

13


9/66

Sursa: Social Trends, 2003, London, Her Majesty's Stationery Office, pag. 131Bo1ile psihice, mai ales cele neurotice sunt mai frecvente si eIe Ia persoaneIeapartinand categoriilor scciale defavorizate, ell venituri mai reduse, cum se poate remarca inimaginea din in figura nr. 2. 1 .

Fig. nr. 2. 1. Diagrama de cornparatie a prevalentei bolilor neurotice in Marea Britanie, lapersoanele in varsta (60-74 ani) in functie de gen si venitul saptamanal brut pe gospodarie (liresterline), in anul 2000.Sursa: Social Trends, 2004, London, Her Majesty's Stationery Office, pag. 116.

Notii: Bolile neurotice se refera la: depresie, anxietate, tulburarile obsesiv-compulsive,tulburarile de panica si fobiile.Un aIt factor avut in vedere in explicarea starii de sanatate diferentiate a grupurilorsocio-profesionale 11reprezinta consumuI medical: frecventa consultatiilor medicaIe, consumulde medicamente, durata spitalizarii.Concluzia studiilor efectuate in acest sens este urmatoarea: din punet de vederecantitativ, diferentele sunt relativ limitate, dar sunt irnportante din punct de vedere calitativ. Eleconstau in urmatoarele:- persoanele apartinand claselor superioare recurg la consultatii rnedicale foarte des cu titlupreventiv, in schimb cei din clasele inferioare cu titlu curativ, motiveIe fiind adesea foartegrave si spitalizarea acestor persoane este frecventa;- pacientii din clasele superioare solicits mai des consultatii de specialitate in raport cu cei dinclasele inferioare;- c1ase1e sociale avantajate dispun de resurse cognitive . ' ; > 1 culturale care Ie permit sa seorienteze mai user in sistemul de ingrijire de sanatate,

2. 2. 4. Medicalizarea societatii ~i schimbarea tabloului morbiditatii inultimul seeolMedicalizarea reprezinta procesul prin care probleme nemedicale sunt definite ~i tratateca prqbleme medicale, in terrnenii bolilor ~i afectiunilor medicale. Medicalizarea este procesulprin care tot mai muIte probleme ale existentei cotidiene a oamenilor sunt subordonateinfluentei, controlului si dorninatiei medicale. Exemple de asemenea probleme pot fi amintite;devianta, a1coolismul, narcomania, tulburarile de alimentatie ca bulimia ~i anorexia, diferentelede sex~i gen, disfunctiile sexuale, dizabilitatile scolare, maltratarea copiilor, maltratareasexuala, tulburarile posttraumatice de stres, etc.Acest proces este vizibil pe mai multe planuri si se rnanifesta in principal prin:

14I :


10/66

l.Cre~terea continua in cursul acestui secol a numarului de medici in majoritatea tarilor lumii.I n paralel, s-a rnultiplicat numarul specialitatilor medicale ~i al numarului de specialisti,ingrijirile de sanatate tot mai sofisticate, volumul consumului si al ingrijirilor medicalecunoscand la randul lor 0 crestere continua. Aceasta evolutie face din sanatate, in prezent, unuldin principalele sectoare in tarile dezvoltate. La noi in tara, nurnarul medicilor a crescut de la8234 in 1938 la 46219 in 1995 si 46420 in 2002 (Anuarul Statistic al Romaniei, editiile 1996 si2003).2. Elaborarea ~i aplicarea unor legi privind protectia populatiei (protectia mamei, protectiacopilului, protectia consumatorului), Puterea publica intervine prin rnedicii-inspectori, inprotejareaunor segmente ale populatiei, In plus, prezenta medicilor ca specialisti este tot maides solicitata de mass-media pentru dezbaterea unor probleme de sanatate, realizand inmodalitati tot mai diverse si eficiente obiectivul educatiei pentru sanatate a populatiei,3. Aplicarea .mcdelului medical" la definirea si solutionarea a tot mai numeroase problemepubliee contemporane: homosexualitate, droguri, esec scolar, alcoolism, maltratarea copiilor,etc.4. Efectele sociale rpotentiale ale dezvoltarilor tehnice ale medicinei: fecundatia in vitro,transplantul de organe, clonarea, diagnosticul prenatal, toate genereaza probleme sociale,economice, juridice, etice care due la apropierea celor doua puncte de vedere: medical ~isociologic in abordarea sanata1ii colectivitatilor umane. Importanta lor a erescut odata eutrecerea de la prevenirea si combaterea bolilor transmisibile, infectioase (variola, difteria, TBe,etc.) la preponderenta bo1ilor cronice degenerative (diabetul, cardiopatiile, canceruI, bolilemintale, etc.) in tarile dezvoltate ale lumii ("tranzi1ia sanitara"). Predorninanta boliIor cronicedegenerative la nivel mondial este ilustrata in tabelul nr. 2. 4.Tabel nr, 2. 4. Date statistice sanitare mondiale comparative.Variabile 1 9 9 3 1 9 9 9 2 0 0 1 2 0 0 21. Decese totale 51,000,000 55,965,000 56,554,000 57,029,000'1 Decese pnn boli 16,445,000 17,380,000 18,374,000 18,324,000 I, _ , .

Iinfectioase si transmisibile II3. Decese prin boli cronice 26,871,000 i 33,484,000 33,077,000 33,537,000 Ietransmisibile4. Decese pnn boli ale 9,676,000 16,970,000 16,585,000 16,773,000aparatului circulatorS . Decese pnn tumori 6,013,000 7,065,000 7,121,000 7,115,000maligne

, 6. Decese Sida 700,000 2,673,000 2,866,000 2,777,0007. Decese prin suicid 779,000 893,000 849,000 873,0008. Decese pnn cancer 1,035,000 1,139,000 1,213,000 1,243,000bronhopulmonar9. Populatia rnondiala total a 5,559,000,000 5,961,628,000 6,122,210,000 6,224,965,000Surse: Rapport sur la Sante dans le Monde - 1995 , Reduire les ecarts, Organisation Mondialede la Sante, Geneve ; Rapport sur la Sante dans le Monde -2000, Pour un systeme de santeplus perfonnant; Organisation Mondiale de la Sante, Geneve, 2000; The World HealthReport, 2002, World Health Organization, Geneva, 2002; The World Health Report, 2004,World Health Organization, Geneva, 2004.

Schimbarea prevalentei bo1ilor cronice degenerative, face sa dispara granita dintreprevenire si tratament, muta accentul pe mediuI social si orienteaza preocuparile de sanatatespre . problernele sociale. La aceasta se poate adauga si cresterea pretului sEmatatii prinintroducerea diferitelor sisteme de asigurare. Acest fapt aduce in atentie probleme legate deeconomia medicala, rationalizarea cheltuielilor, consumul de medicamente, orientareainstitutiilor si cheituielilor bugetare pentru a asigura indivizilor dreptul la sanatate.

15


11/66

2. 3. 4. Principalele problems ale sociotogiei medicateDesi nu se concentreaza asupra organismului uman in sine, ci pe relatiile de

interdependenta reciproca dintre individ ~i societate, ea aduce un plus de cunoastere "ell privircla aceste relatii care influenteaza experienta sanatatii ~i imbolnavirii la nivelu1 indivizilor 91raspunsul pe care 11primesc din partea celorlalti: rude, medici, infirmiere, administratori aisanat{ltii publice ~iguverne" CD. Patrick, G_ Scambler, 1986).Starea de sanatate a populatiei, a gruputilor ~j colectivitatilor umane, poate fi inteleasas i amel io ra te dear odata ell luarea 1 1 1 considerate a I ac to ri lo r sociali. Tar accsti factor! suntnemijlocit legati de obiectul de studiu al sociolcgiei medicare, cle ideea ca sanatatca este 0 stareindividuals ~i colectiva $i un obiect social (politic) 1 1 1 acelasi tirnp. Din acest punet de vedere,medicina are atat 0 finalitate individuals c a t si una socials.

Henry Sigerist (1960) scria "medicina DU este doar 0 ~tiinp't naturala ci si 0 stiintasociala al carei scop este adaptarea indivizilor la mediul lor de viata, ca membri folositori aisocietatii, sau sa- i reintegreze social atunci cand s-au dezorganizat ca urmare a b olii. i n luptaell natura, medicul foloseste zilnic metodele stiintelor naturii, dar In scopuri sociale."

Donald Patrick si Graham Scambler, in luerarea Sociology as Applied to Medicine(1986), selecteaza ca terne dorninante ale sociologiei medicale, care fac obiect de predare lamajoritatea facultatilor de medic ina din Anglia , urmatoarele:

@ g Conceptele sociologice de sanatate si boala,@ Schirnbarea socials si dinamica tipurilor de morbiditate,@ Cauze sociale ale irnbolnavirilor, Comportamentul bolnavului in spital si 'in societate, Relatiile dintre medic si pacient,@ Spitalul si pacientii, Moartea $ i starea de muribund,~) Cornunicarea 1 1 1 practica medicala,@ Inegalitatea accesului la serviciile sanitate,I'D Etnicitate, sanatate, asistenta rnedicala,'" Familia ~iimbolnavirea,e _ ; Fem eile ca paciente $1 ca personal medical,@ Persoanele In varsta ~i sanatatea,~> Medicina si controlul social,@ Devianta, etichetare si stigmat social,~) Sisternul sanitar national in perspectiva intemationala (comparativa),l k . ' Profesiilemcdicale ~irolul lor 'In dorncniui ~l.piirarii prornovarii sani ' i i ; ' ' i1 i i pubiicc,e Masurarca starii de sanatate,!D Evaluarca asistentei medicate (ingrijirilor medicale).

Cea mai reccnta editiea tratatului intcmational de Sociologic rncdicala (Bird, Conrad.Fremont, 20(0), abordeaza u rrn ato ar el e p ro b ie rn e ale disciplinei:

Introducers. Istoria S()c~o]ogie~rnedicaleInstituuonalizarca sociologiei medicale in Statele Unite ale ArnericiiContextele sociale ale sIin3:Hti~~ibolii

I f ! ! Explicatia cauzala a diferentelor prj vind starea de sanatate a populatici~ Asocierile dintre statusul social ~i ,.I;lrca de sanatate in populatie

16


12/66

Capitolul 3. Perspective psihosociale asupra bolii isanatatii

3. 1. Boala ~isanatatea, concepte evaluativeConceptele de boala ~i sanatate sunt concepte evaluative, ele fiind "circumscrise de

dezvoltarea cunoasterii biomedicale, de orientarile intelectuale ale culturii,de sistemulaxiologic aI societatii" (Saxon G., 1966).

Reprezentand un "mod", un "stil de viata", cultura conditioneaza at at reactiile fata deboala cat ~i valoarea ce se acorda sanatatii ca fenomen social. De aceea, vor exista diferenteprivind statului bolnavului, natura starii considerate ca normals sau patologica, in functie detipul de societate si nivelul de dezvoltare Ia care ea a ajuns.

Exists numeroase exemple de tulburari care sunt ignorate sau care suntconsiderate, defapt, semne ale unor stari de sanatate bune.Un studiu asupra malariei in valea fluviului Mississippidemonstreaza ca in sec.XIXaceastanu era considerata propriu-zis 0 boala (F. Steudler). La indienii din Amazonia de Nord,spirochetoza era at at de raspandita incat absenta ei era considerata ca boala 9i celorcare nuerau infestati de ea, li se interzicea casatoria (F. Steudler, 1972).

Sanatatea si boala sunt "anturate" de credinte, atitudini ~i practici specifice diferitelorsocietati 9i sunt apreciate in functiede anumite standarde nonnative, proprii acestora.Studii antropologice au constatat, de exemplu, ca in societati ca cele din Tibet, Birmania 9iTurcia, infirrnii ~ischilozii sunt respinsi ca fiinte inferioare, in timp ce in alte societati precumAfghanistan, Coreea, sunt considerati ca posedand abilitati speciale, conferindu-li-se un statutsuperior.

Au existat in acelasitimp, institutii specifice si tipuriproprii de vindecatori: de lamagicienii Egiptului Antic la functionarii sanitari din Marea Britanie numiti in ajunulrevolutiei industriale, de la acestia la reprezentantii OMS ai zilelor noastre, toti au activat pebaza constatarii ca boala este foarte diferit raspandita in societate, iar in definirea ei sistemulvalorilor culturale au un 1'01 important.

Existenta unor dificultati de diagnostic, prognostic si profilaxiepentm multe bolicontemporane, divergente de opinii in tratarea unor boli, marile .necunoscute" ale medicineicontemporane (SIDA, cancerul) fac ca notiunii de boala sa-i corespunda continuturi diferite,dovezile recunoscute pentru a 0 determina (semne, simptome) nefiind nici ele univoceintotdeauna. Exista si fenomenul modei in tratamentul unor boli, de exemplupsihanaliza intratarea nevrozelor, metodele yoga pentru tratarea unor boli psihice, tratamentele naturiste,medicamentele homeopatice, etc. Aceste aspecte fac ca si medicii sa fie influentati de campulsocial de evaluare a bolii si sanatatii. Apoi este cazul chirurgiei plastice (apropiate de idealulsocialal frumusetii), a] controlului nasterilor, al folosirii anticonceptionalelor, al atitudinii farade avorturi, care sunt tot atatea directii prin care socialul ~i culturalul i~i spun cuvantul asupraa ceea ce se considera a fi normal sau patologic, boala sau sanatate. Chiar daca boala ~isanatatea sunt definite in termenii discursului medical, sistemul valorilor culturale reprezintacadrul de intelegere si interpretare a acestor notiuni.

Din punct de vedere sociologic, Parsons a definit boala si sanatatea in legatura directscu problema deviantei, a conformitatii si controlului social. El considera boala ca 0 forma decomportament deviata de la normal, iar sanatatea ca pe un comportament normal, conformist.Societatea institutionalizeaza devianta pe care 0 reprezinta boala si se sprijina pcprofesionalistii medic ali pentru a trata persoanele "deviate".

Practica medicala constituie un mecanisrn prin care societatea pune membrii sm instarea de a rezista la boli. Capacitatile functionale ale indivizilor sunt apreciate in legatura cu18


13/66

anumite standarde normative. Neputinta de a corespunde acestor standarde, provenita dindeficiente ale capacitatii fizice sau psihice, este catalogata drept boala, Boala ~i sanatatea nupot fi definite decat prin raportare la fiinta umana privita ca un tot unitar, ca fiinta biologica,psihica si sociala in acelasi timp.

3. 2. Conceptul de sanatate, Dimensiunea biologica, psihica ~isociala a sanatiltiiConceptul de sanatate este un concept plurisemantic. Semnificatia sa cuncaste variatii

subtile in functie de diferitele grupuri, clase sociale sau populatii, De exemplu, indivizii claseide mijloc a anilor1960 din Franta, identificau sanatatea cu "i'mplinirea sau realizarea de sine"si cu "satisfactia"; englezii considerau sanatatea fie ca absenta bolii, fie ca 0 capacitate optimade munca (P. Adam si Claudine, Herzlich,1994).

Din punct de vedere biologic, sanatatea poate fi definita ca acea stare a unui organismneatins de boala, in care toate organele, aparatele si sistemele functioneaza normal (organismin homeostazie), stare in care, cum spunea P. Valery, functiile necesare se indeplinesc"insensibil sau cu placere".

Din punct de vedere psihic, sanatatea poate fi inteleasa ca "arm~nia dintrecomportamentul cotidian si valorile fundamentale ale vietii asimilate de individ", Eareprezinta acea stare a organismului in care capacitatea lui de a munci, de a studia sau de adesfasura activitati preferate, este optima; Presupune capacitatea de a intelege emotiile si de asti cum sa facem fata problemelor cotidiene; capacitatea de a ne stapani si de a rezolvaproblemele si situatiile stresante fara saajungem sa depindem de alcool sau medicamentepsihoactive pentru a face fata acestora; capacitatea de a munci productiv, de a iubi, de a nepreocupa de soarta celorlalti si de a avea un grad rezonabil de autonomie personala. in ultimainstanta, ea presupune 0 viata cu sens, care merits sa fie traita.Albert Ellis si Windy Dryden (1997) enumera 13criterii ale sanatajii mintale, si anume:1. Constiinta clara a interesului personale;2. Constiinta limpede a interesului social;3. Auto-orientarea - capacitatea de a seconduce si a se orienta singur in viata;4. Nivel inalt de toleranta a frustrarii;5. Acceptarea incertitudinii si de ajustare la incertitudine;6. Angajarea in activitati creatoare;7. Gandire stiintifica, realista i obiectiva;8. Auto-acceptare - capacitatea de a se accepta asa cum este el, cu partile sale bune i rele;capacitatea de a se bucura de viata traita;9. Angajarea moderata si prudenta in activitati riscante;10. Realism si gandire anti-utopica;11. Asumarea responsabilitatii pentru tulburarile emotionale proprii;12. Flexibilitate in gandire si actiune;13. 1mbinarea placerilor imediate cu cele de perspectiva,Forma suprema a sanatatii psihice a fost ternatizata de A. H. Maslow (1976) princonceptul de personalitate auto-realizata care are urmatoarele trasaturi:1. Orientare realista in viata;2. Se accepta pe sine, pe altii i lumea inconjuratoare asa cum sunt ei fele;3. Are un inalt grad de spontaneitate;4. Este centrat pe probleme si nu pe trairile subiective;5. Atitudine de detasare si nevoie de intimitate;6. Autonomie i independenta;7. Apreciere elastica, lipsita de stereotipii, a oamenilor si lucrurilor;

19


14/66

8. Are experiente spirituale sau rnistice profunde, desi nu in mod necesar Cll caracterreligios;9. Se identifies ell omenirea, are interese sociale putcmice;10. Relatiile sale afeetive intirne sunt profunde ~i ell mare incarcatura emotionala, practicateeu purine persoanc sinu superficiale, dar ell multe persoane;11. ImparUi:;;qte atitudini : ; ; i valori dernocratice;12. Nu confunda mijloacele eu scopurile;13. Simtul umorului este superior, detasat filozofic, nu ostil si vindieativ;1 4. A re mare p ote nti a 1 creator;15. Se opune conformismului cultural;16. Transcende mediului lui de viata, nu se conforrneaza acestuia.

lliTI_j)unct de vedere social, sanatatea este acea stare a organismu1ui in care capacitatileindividuale sunt optime pentru ca persoana sa-si indeplineasca in mod adecvat rolurile sociale.Rolurile de prieten, veein, cetatean, sotie, iubit, parinte trebuie indeplinite in mod confortabil,eu placere, fara a produce vreun rau altora.

Dupa Downie (1992) sanatatea presupune 2 componente:Bunastarea fizica, psihica si socials;Fitness ~ forma fizica optima eu cei 4 S:Strenght ~ forta fizica;Stamina _ vigoare (rezistenta fizica);Suppleness _ suplete fizica;Skills _ indernanare (abilitate) fizica.

Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste sanatatea intr-o formula sintetica astfel:"Sanatatea este starea de cornpleta bunastare fizica, mentala si socials, care nu se reduce.Iaabsenta bolii sau infirmitatii, Detinerea celei mai bune stiiri de sanatate de care este capabilapersoana umaria esteunul din drepturile fundamentale ale ornului" (OMS, 1947).Intr-o astfel de perspectiva,sanatatea este i11teleasa atat ca 0 stare individuala, cat si a starecolectiva (a unci natiuni), atat ea 0 trebuinta, cat ' ; ; 1 un drept, atat un scop ce trebuie atins decatre individ, c a t , ; ; i un obiectiv politic ce trebuie realizat de catre stat, sanatatea fiind 0components indispensabila a dezvoltarii sociale.Prill Carta de 1a Ottawa din 1986, S-3U stabiiit conditiile sociale esenti;]e_pentm31' licarea programu1ui "S3.nade pentru toti in anul 20 0 0 " , dupa cum Ul111CaZJ:

([ Eliminarea fricii de razboi;@ Asigurarea egalitatii resurseJor pentru toate persoanele;(r D Satisfacere trebuintelor fundamentale privind hrana, al)rOV IZ lo narea ell apa potabila,servicii de salubritate adecvate; Locuinte decente; Lac de m unca sigur ~iell rol uti] al persoanci in societate;"O J Vointa politics s i s up ort public pentru strategia "sanalate pcntru Loti".Evaluarea S8i12Ja~ii unei+colectivitati sc face in func]ie de anumiti indicatori SOCleedemczrafici dintre ("!I'C cei -111"1 l':'I'~I"'(~1~i;'i'il1:7ti Sll111 morbirlitatea nnortalitarca ((h~"I:~l'l" S) -~_.~ ___"_'--;;_~' ~ l,_,. __,.-::...~ . .__- (l. \" \- , J T}l, L.LL"L l ,_ ~ __ ~ I , ~__ . lc~., ~.,~. b( ~ : . r : . . ~ , .f{_~ " ~ , = ,- , ,, ~ , . .. . .. C~ v_ \.

specified), deficientelc, in va lid itarile , h an dic ap ul, In c1 ic ele de Dczv6h_~l.1~~.Unlan2 (E)U),JDU desemneazastarea unci colectivitati conditionata de 3 parametri: speranta de vi lanastere, produsul intern brut pe locuitor (exprirnat 1 1 1 dolari SUA) ~i rata de alfabctizare apersoanelor adulte (n i vel ul cie cducati e scolara a populati ci).D in 21 P.ri reprezentand principalcle ~~i1"idezvoltate si tarile din vecinatatea Romanici, noi nesituam pe ultirnul lac 111 ceca ce priveste IDU $i pc primul lac din PUl1Cl de vedere almortalitatii infantile (vezi label nr. 3 . 1 ) .

20


15/66

Tabel nr. 3. 1. Situatia principalelor tari dezvoltate si a tarilor din vecinatatea tarii noastre latrei indicatori: Indicele de Dezvoltare Umana, speranta de viata la nastere si rata mortalitatiiinfantile.Situatia tarilor in functie de Speranta de via!a la Situatia tiitilor in functie de rata, ,Indicele Dezvoltarii Umane nastere (ani) in 2002 mortalitatii infantile (la 1000 deIn 2002 nou-nascuti) In 2002Tara % Tara Ani Tara v / o o1. Norvegia 95,6 l.Japonia 81,5 l.Japonia 32. Suedia 94,6 2. Suedia 80,0 2.Islanda 33. Australia 94,6 3.Islanda 79,7 3. Suedia 34. Canada 94,3 4. Canada 79,3 4. Singapore 35.01anda 94,2 5. Elvetia 79,1 5. Norvegia 46. Belgia 94,2 6. Australia 79,1 6. Finlanda 47.Islanda 94,1 7. Norvegia 78,9 7. Luxemburg 48. SUA 93,9 8. Franta 78,9 8. Austria 59. Japonia 93,8 9. Belgia 78,7 9. Australia 51O.Irlanda 93,6 10 . Austria 78,5 10. Belgia 511. Elvetia 93,6 11. Olanda 78,3 11. Canada 512.'Marea Britanie 93,6 12. Luxemburg 78,3 12. Danernarca 513. Finlanda 93,5 13.Marea 78,1 13.01anda 5Britanie14. Austria 93,4 14. Finlanda 77,9 14. Elvetia 515. Luxemburg 93,3 15. SUA 77,0 15. Marea Britanie 616. Franta 93,2 16. Irlanda 76,9 16. Irlanda 617. Danemarca 93,2 17. Danemarca 76,6 17. SUA 718.Ungaria 84,8 18. Polonia 73,8 18. Polonia 819. Bulgaria 79,6 19. Ungaria 71,7 19. Ungaria 920. Polonia 85,0 20. Bulgaria 70,9 20. Bulgaria 1421 . Romania 77,8 21. Romania 70,5 21. Romania 19

,.{ Sursa: World Health Organization, The World Health Report, (2004), Geneva, Switzerland,Statistical Annex, pag. 148-155.Nivelul sanatatii intr-o comunitate nu este un indicator fix, ci dinamic. Pentruameliorareastarii de sanatate a populatiei, autoritatile sanitare nationale i$i propun objective

prioritare pe termen scurt, mediu si lung, privitoare 1a:A. Starea de sanatate a populatiel:- reducerea impactului negativ a1bolilor infectioase transmisibile,

- reducerea nivelului ratei mortalitatii infantile,- reducerea deceselor cauzate de accidente.B. Promovarea sanatatii populatiei:- ameliorarea sistemelor de elirninare a dejectiilor ~ia calitatii mediului ecologic,- perfectionarea cunostintelor medicale ale populatiei,.- imbunatatirea aprovizionarii populatiei cu apa potabila,- ameliorarea accesului persoanelor la0 dieta adecvata si sanatoasa,- reducerea poluarii mediului de viata.

A 'C. In domeniul serviciilor sanitare:- imbunatatirea accesului populatiei 1aserviciile medicale in zonele rurale $i urbane,- cresterea numarului personalului medical, mai ales in zonele deficitare,- sporirea bazei materiale a asistentei medicale,- ameliorarea serviciilor de asistenta a mamei ~i copilului,

21


16/66

- perfectionarea profesionala continua a personalului medical,- dezvoltarea unor servicii sanitare corespunzatoare si complete,- ameliorarea serviciilor de ingrijiri medicale pentru persoanele cu handicap fizic imintal,- ameliorarea prestatiilor medicale pentru persoanele in varsta,- irnbunatatirea managementului institutiilor sanitare.

D. I n domeniul lnovatiei medicale- sporirea eforturilor materiale ~iumane in domeniul cercetarii biomedicale si socio-medicale,E. In domeniul datelor medicale- ameliorarea sistemului de stocare, transmitere si prelucrare a datelor medicale.

3. 3. Aspectele sociale ale boliiNotiunea de boala are sens si ea numai in functie de omul privit ca un tot: fiintabiologics, psihologica ~i sociala,Din punct de vedere biologic, boala este 0 stare a organismului sau a unei parti din

organism, in care functiile sunt afectate sau deranjate datorita unor agent! din mediul intern sauextern. Boala reprezinta un proces care, chiar dad nu conduce la modificari marcantestructurale sau functionale, afecteaza viata psihica a subiectului, ca a reactie a acestuia laboala, Ca stare nedorita, involuntara, boala creeaza sub aspect psihic 0 anumita anxietate,incertitudine in primele ei stadii, incertitudine atenuata sau suprimata prin diagnostic.

Constiinta bolii cu anxietatea, supraincarcarea, anticiparea suferintei fizice la debut sautrairea ei directa, ecoul social pe care-I are boala asupra individului, determina la orice bolnavaparitia unor stresuri psihice majore ~ide lunga durata, Aceasta constiinta se exprima printr-unregistru larg de manifestari si reactii, in functie de natura bolii (intr-un fel se reactioneaza la 0raceala si altfel la un infarct) si de trasaturile de personalitate ale bolnavului. La un pol avemanozognozia, negarea subiectiva sau necunoasterea bolii, iar la celalalt avem hipernozognozia,respectiv, supraevaluarea subiectiva a simptomelor. In primul caz e yorba de "fuga de boala",in eel de al doiJea, de "refugiu de baalif'. Deci, nu apare 0 concordanta deplina intremanifestarile subiective si cele obiective ale bolii,Literatura anglo-saxona utilizeaza trei tenneni pentru a defini aceste dimensiuniparticulare ale bolii:Illness - se refera la realitatea subiectiva a bolii, la ceea ce sirnte, percepe bolnavul. Serefera la afectiuni ~i sirnptorne trecatoare cum ar fi infectiile respiratorii, suferinta si depresiile,lipsa de vigoare fizica, starile de moleseala.Disease - se refera la realitatea biofizica a bolii, respectiv boala asa cum este ea definitade cunoasterea stiintifica biornedicala: ca anomalie functionala a structurii sau fiziologieiorganismului. Respectiv, se refera la afectarea structurala a tesuturilor, cum ar fi dispunereaplacilor ateromatoase de colesterol pe peretele interior al arterelor (ateroscleroza) si cancerul.Sickness - se refera la eea de-a treia dimensiune a bolii. Este yorba despre modelarea,in relatie eu strueturile sociale, a rolului social al bolnavuIui, formele socialmente adaptabileale maladiei, atribuirea etichetei de bolnav persoanei respective.

Tinand searna de aceste dirnensiuni, Hasler (1990) elaboreaza doua modele ale boliiavand urmatoarele trasaturi:

A. Modelul medical:II Afecteaza doar persoana,

Se caracterizeaza prin procese patologice c1ardefinite (ex.: modificari biochimice),Diagnostic precis delimitat,Etiologia predominant unifactoriala,Tratament unic (de obicei medicamentos).

B.Modelul psihosocial:Baala afecteaza relatiile interuname (ex.: viata familiala),

II!II

II

II

22


17/66

jin;auntclaite,saulaY- u na 0

uni

;lCl

ca..ile

" Se caracterizeaza prin tulburarea vietii normale a grupului (ex.: delincventa),r, Factori multipli irnplicati in patologie,., Etiologic plurifactoriala," Terapii multiple (bioterapii, fizioterapii, psihoterapii)

Sub aspectsoeial,~o~Jgaredrept,conseciI1t~p~erderea rolurilor obisnuite, a un or gratificatii ~ia unor moduri deco~portament adaptativ.'

Bolnavul nu depune 0 prestatie socials optima si constituie izvor de suferinta pentru ceidin ambianta irnediata.Consecintele starii de boala depasesc disfunctiile biologice si psihologice, afectandintreaga viata sociala a persoanei. Persoana bolnava pierde controlul activitatii sociale normale,eu particularitati In diferite tipuri de imbolnavire. Boala antrencaza 0 serie de servituti(obligatii, constrangeri) ~i restrictii, modificand modul de viata al individului. Aeestea privescaspecte ea:o restrangerea, modifiearea unor activitatimotrice sau fiziologice (alimentare, sexuale);~ lirnitarea sau suprimarea unor activitati intelectualesauprofesionale;'ill suprirnarea pe diferite durate de Limp a unor activitatiextraprofcsionale ("hobbyuri"); modifiearea relatiilor interpersonale, In sensul diminuarii contactelor ell cei apropiati(mai ales in cazul bolilor spitalizate):@' dereglarea raporturilor familiale sau conjugale;@ pierderea sau reducerea capacitatii de munca si, legat de aeeasta, a posibilitatilor de arealiza castiguri economice;

dependents fatR de ceilalti, mai ales in cazul apari}iei unor infirmitati.3. 3. 1. Boala si devianta,

Devianta este un tip de cornportament orientat contra ordinii stabilite ~i inaceeptabil1 nt1 '- O co rn un itate sa u 0 cultura. Deviants cuprinde oriee abatere de la regulile de convietuire siimperativele de orcline ale unci forme de viata colective (societate, grup, institutie, cultura).Cornportamentul deviant este eel care, odata ajuns Ia cunostinta opiniei publico, este decbicei obiect al corectiei tratamcntului sau pedepsirii de catre agentiile de control social.

Exists trei rnodalitati (Graham Scambler, 1986) in care boala a fost legata de devianta:1 }'-'011S:d:>"'11'P


18/66

Grecii fo loseau cuvantul ,- ,stigma" pentru a desernna taieturi, arsuri sau alte sernnecorporale care , aplicate pe un incliv icl iJ m arc au drept sclav , crim inal sau proscris (exilat, seasI I I a fa ra le gi lo r tarii), 0 persoana astfel rnarcata era form al ~iferrn exclusa de In re latiile socialenorrnale . A zi, term enul e folosit ell referire la orice conditio atribut sau partieularitate carem archeaza un indiv id ca inacceptab il, inferior cultural sau exclus,

D in punct de vedere medical, eel care pune etichete diagnosrice este m edic ul, F ortaunei etichete este foarte mare $i poate avea consecinte tulburatoare pentru persoana etichetata.A stfe l, stigm atul unui individ ajunge s a domine perceptia lu i de catre ceilalti $ i m odul in carece il al ti 1 1 t ra te aza . I n lim baj so cio lo gic , s ta tu tu l Sal! de via nt de vin e s ta tut dominant E l e ste inprirnul rand dev iant inain tc de orice altceva: sofer, bancher, profesor. C hiar $i trecutul ii esteinterpretat din p er sp ec tiv a s tigmatu lu i.

S tu diile as up ra d ev ia ntei fae d istin ctie intre devianta prim ara si devianta secundara,Devianta primara se refera la m odu1 in care apare com portam entul deviant.D ev ianta secundara se refera la modul 1 1 1 care oarnenilor I i s-a atribuit un statu t

dev iant (h ot, crim inal) si consecintele efective ale acestei atribuiri asupra deviatiilor ulterioare .S -a dovedit ca reactiile culturale si profesionale de dezaprobare a cornportamentului deviantpot stimula continuarea acestu ia . 0 reactie stereotipa la 0 boala sau un handicap stigm atizantpoate confirm a indiv idul in statutul lui dev iant, constrangandu- I s a se perceapa pe sine la felcum ilvad si ce ilalti si s a se cornporte In conforrnitate cu aceste asteptari. D e ex em plu, 0persoana nevazatoare de 1 a care se asteapta s a fie "dependenta" ? i care este tratata Inconsecinta, poate chiar s a adopte un astfel de 1'01. Ea va constata ca este m ai comod dad 1 $1in sus este a ce st 1'01, decat daca ise opune. P entru cei stigm atizati, 0 prob lem a irnportanta esteaceea de a face fap. irnpresiilor celorlalti eu privire la ei.

S tudiile efectuate asupra unor bolnavi de epiiepsie au constatat ca stigmatul lor estel at en t p en tr u 0 m are parte din ti rn p, in tr e crize, de aceea ei sunt m ai m ult .x iiscredrtab ili' dedit"discredjtati", jar prob lem a lor este S8 . eontroleze inforrnatiile ell privire la ei. Ternandu-se dediscreditare, b olnav ii au tendinta de a-$ i ascunde epilepsia, In m asura posibilului. Mai mult de50% au declarat ca si-an aSCl1l1S boala fala de sotie /sot Ia casatorie , doar 1 7% din cei angaiati inprogram norma] dezvaluisera boala la angajare S cambler, G ., 1 986) . D e asernenea, cancerulrectal este in teles ca stigmarizanr, rnai ales daca necesita colosromie $i sunt necesare eforturispeciale pentru a ajuta pacientii s:'i fad\ . f : : , . r a inrerv entiei ch irurgicale rnutilante ca s a rez is re , inp lu s, p ro ble rn ei s ti gr na tu lu i : ; : i efectelor l ui so ci al e.

Semnificatia socioculturala pc care o dobandesre boala in societare determ ina : ; ; i reactiad ife rita a in div iz ilo r r a t a de boala : ; ; i durere, In functie de apartenenta lor la medii culturalediferite.31 3 .ri f izio logice cum sunt foamea sau durerca nusunt illlemq~t;1;l;'1111illj1'~tlf;olFc;()J,;ev!e~L~ in care S" produ: Boli "'1 i)I 'pzbjt i,._-' ..l .~ '__'.c:. ... \ ._. . ..;. 'o./~V ~ ~,l-__""'\."_.AV .lo",-,_.,"_' 1 . . . _ ' . 1 -" -L -_o_ _- __ J."_"LI_- ..pot parea stari re lativ norrnale inrr-o profesie agricola, dar VOl' fi considerate ca boli 1 1 1 raportell profesii ce necesita acuitate v izI)U Terea en fenomen fjzioJogic e~)ce -~dcnt,~c3. itt t C ) r i lT1CLideme diu l c ultu ra l a l in div iz ilor.

. _[)ar faFi de durere depinde; - \n a 11zf lnd rca ct ii le f:Tt3 la de clfligranri di nAmerica, Mark ZborO\vski (l9'll} arata desi experienta dLtlci i j

depinde de pattern-utile din farnilie. Italienii reactioneaza cu Iam entari zgom otoase , pU h Igcripasionale , lin istinda-se dupa adrninistrarea rnedicatiei, 1 fl timp ce evre ii ram an deprirnati ~idUP2't adrninistrarea rnedicatiei conform "preciispoziliei" lor pesim iste eu priv ire 1 8 . viitor,trem ura nd in c on tin ua re p en tru e vo lu tia s ta rii jo t'. E l fa c~ ~c li~ ;tin c\ie !n tr ~9 l!r (:;.l:G J ." na tu ra l{ l" ccdesem neaza senzaria dU 1 ~eroasa e ll p I: iv ir c la un traumatjsm~a~bo


19/66

le)SIere

F eIntc

utntnteloin

: ; 1 1te

te5 . tlele'nJ ln

aee

nII- I

de initiere in colectivitatile primitive, activitati sportiye \~?~,ll1pte), exercitii de pregatiremilitara, antrenamentele.cosmonautilor..lIt functiede societate seacorda interesmai 1 1 1 < l r e / r n ai .mic unor par~iale corpului .I)eexemplu: in societatile occidentale, inima~~teinvestit~c-Ll semnifiCa!iispeciale, In Jatjonia;

abdomenului (hara). i se acorda (ea1-naL)p


20/66

Apare la persoane cu problerne scolare, mai ales Ia studenti in apropierea ex amenelor. Esteraspan dita In zona A fricii O c ciden tale , N ig eria.

Koro ~ un sindrom ce are Ia ba za c re di nt ele din sud-estul Asiei privindconsecintele exceselor sexuale si ale nelegiuirilor faptuite si care ar conduce Ia reducereadimcnsiuniIor penisului si la retractia labiilor $i disparitia sanilor la fernei.

Bolnavul are senzatia ca penisul se retrage In abdomen $i are credinta ca atunci candeste absorbit eomplet, urrneaza moartea. Pacientul Koro incearca contracararea presupuseireactii de absorbtie prin: a ta rn are a u no r g re uta ti de penis, prinderea Cll c le rn e, c on st ru ir ea unorrnici aparate cu scripeti in scopul mentinerii organului in extensie. Adesea sunt ajutati inman ip ula re a p en is ulu i de c atr c r nembrii fam ilie i, rude, prieteni.

Koro este un sindrorn cultural determinat de depersonalizare si se manifests ln~nllmitepopulatii la care rolurile si identitatca sexualK joa~a un rol' deosebit. Identitatea fiindsimbolizata de organul genital, teama rnanifestata de bolnavi reprezinta teama de pierdere aiden ti taliiBoa la , m ar ra sp an dita in ra nd ul b arb atilo r, se m an ife sta in unele medii subculturale -"""


21/66

5~3. Comunicareain relatia medic - asistenta - pacientComunicarea este procesul cheie In rnedicina, fie ca este vorba de comunicarea dintre

medic ~ipacient, dintre asistenta si pacient, fie intre diversi profesionisti din medicina si publ~in general. Cea mai importanta este comunicarea dintre medic.si pacient, deoarece furnizeaza,in buna parte, datele necesare stabilirii diagnosticului,

Datorita prevalentei bolilor cronice, comunicarea efectiva intre personalul medical ~ipacient capata 0 importanta tot mai mare, acesta intervenind nu doar in tratarea bolii ci si in.ajutorarea bolnavului la rezolvarea problemelor create de boala, Pentru multe boli cronice,comunicarea este virtual, unica forma de tratament: sfatuI, suportul, informatia fiind esentialeIn a ajuta bolnavul sa se adapteze Ia un stil de viata mai limitat impus de boala. De aceea,insusirea unei inalte competente comunicative trebuie sa constituie 0 prioritate pentruprofesionistii din domeniul sMata!ii, pentru ca sa poata recuncaste si descifracorect mesajeleverbale 1 non-verbale transmise de pacient si pentru a putea utiliza modalitatile verbale sinon-verbale de comunicare cele mai adecvate, in functie de situatia decomunicare existenta(gravitatea bolii, tipul pacientului, urgenta, etc.). .. ..

" -. . ,

5. 3. 1.Cauzeale .insuflcientei comuniciiriintrepersonaluIIlleclit;(il.:Jp~cie~t.- .5. 3..1. 1. Atitudinea profesionalaExista oeategorie de profesionisti v a i medicinii retinuti ina fumiza .informatii

pacientilor, pe motiv ca ar cauza doar ingrijorare acestora. Unii au dat.pacientulni Ogar,unminimum de informatii, eelor care au cerut informatii lis-au dat informatii limitate, iar. aceloracare nu au pretins explicatii nu li s-a oferit niei una. Eiau tendinta de a accentuastatutul.Iorprofesional, distanta profesionala dintre ei i pacienti ~i de a exercita un control sever asupraconsultatiei,

Alti profesionisti au vazut in comunicarea infonnatiilorcatre pacient oparte integrantaa rolului lor, indiferent daca acestea au fost solicitate sau nu de pacient. Aceasta categorie aoferit pacientului eel mai mare volum de inforrnatii posibil in economia de timp a consultatieii tratamentului, rnodificand volumul informatiilorIn functie de.capacitatea de .intelegere.apacientului. .Ei vad relatia cu pacientul ca 0 relatie de reciproeitate, .recunoscand roluljucat depacientpe.parcursul desfasurariirelatiei medicale, .. . - .. .

S. 3. 1. 2. .Stilurl deintervluIn timpul unei consultatiimedicii .si asistentele adopta deliberat sau.involuntarcun

anumit stilparticular de desfasurare a interviului. .. .. Cea mai comunaabordare, descrisa de obicei .cabiroeratiea,.este caracterizata printr-unsondaj eficient, 0 limitare a sensibilitatii pacientului 1nu difera multde la un pacient laaltul,Majoritatea pacientilorau raspuns printr-o colaborare seaca intrebarilordar fara sa aibainitiative de a extinde dialogul. All stil este eel orienta! sprepersoana, stilin care empatia 1constientizareasenrimentelor pacientilor au facut obiectul.comunicariiin .timpul.consultatiei ..

5.3. 1.3. Problema IncertitudlnliIn ceea ceprive~te bolile cronice, eticlogia.Jor..nefimd sufieient cunoscuta, ,nici

pacientilor nu lise pot fumiza explicatii pe deplin satisfae.atoare. In mod "similar, niciprognozelenupot fi date, cucertitudinedin moment ce evolutia bolii ~i rezultatulacesteia ses upun .uno r. m a ri v aria tii . .ln .. .stfelde cazuri , un rnot iv .pen tni .c a re .nu . es te fUl11iiat~informatiear fideci caexista putina.informatiede .dat. Totusi, aceasta incertitudine esterar c.o111unic:'lta

47


22/66

pacientilor ~i chiar atunci cand medicii sunt siguri de evolutia unei boll sau de rezultatul unuitratament ei pot fi retinuti in a comunica informatiile privitoare la ele.Mentinerea incertitudinii este una din caile prin care personalul medical mentine

controlul atat asupra pacientului, cat si asupra tratamentului. Omisiunea informarii pacientuluipoate masca propria incertitudine a profesionistilor sanatatii, pe de 0 parte, pe de alta parte,poate mentine increderea pacientului in eficacitatea tratamentului si Ii lirniteaza totodata rolulin decizia medicala,

5. 3. 1.4. Neincrederea pacientuluiSlaba comunicare in relatia medic - asistenta - pacient a fost frecvent pusa pe seamabarierelor create de diferentele de clasa si statutul intre medic sipacientii sai, Aceste diferente

au efect atat asupra informatiei pe care pacientii 0 transmit personalului medical, cat si asupraabilitatii acestuia de a obtine inforrnatia adecvata de la pacient.

Studii ale sociologilor englezi au ararat ca peste 65% dintre pacientii din clasa socials I(profesionisti cu inalta calificare) solicita informatii $ i doar 40% dintre pacientii din clasasociala V (lucratori partial calificati) au solicitat medicului informatii cu privire la boala.Relativul dezavantaj al pacientilor din clasa muncitoare poate fi pus pe seama distantei dintrepersonalul medial si acestia, pe de 0 parte, pe de alta parte, poate fi atribuit presupunerii facutede medici si asistente, ca dad pacientii nu pun intrebari inseamna ca nu doresc sa fie inforrnati.Personalul medical poate contribui Ia neincrederea pacientilor in mod direct ~iprin feIuIin careraspund pacientilor care solicita informatii. Tot .scciologii englezi au ajuns la concluziaca medicii implicati in studiullor sunt mai satisfacuti de ccnsultatiile in care timpul afectatunuipacient nu a durat mai mult de 5 minute. ~i in care pacientul a pus doar 0 intrebare, Esteinsa putin probabil ca pacientul sa constientizeze dorinta medicului de a continua discutia si sa-si modifice in consecinta, comportamentul.

5. 3. 1. 5. Perspective diferite ale personalului medical i pacienfuluiPot aparea dificultati de comunicare intre medic, asistenta ~i pacient datorita

perspectivelor diferite asupra starii de boala si a obiectivului consultatiei, perspective propriifiecaruia dintre ei. Perspectiva medicant acorda importanta rationamentului stiintific si datelorpsiho-clinice in diagnosticarea bolii. Perspectiva pacientului accentueaza importantaexperientei subiective a bolii si sernnificatia duratei acestei experiente,

In mod similar practicii medicale, care angajeaza un anumit numar de modele inexplicarea bolii $i tratamentului ei, si pacientii i$i dezvolta ideile lor, modelele lor cu privire laboala si tratament. Ei doresc informatii care sa Ie desluseasca boala prin modele explicativecreate de ei. Acolo unde medicii si asistentele sunt nereceptivi la aceste concepte ale lor,pacientii nu vor acumula informatia de care au nevoie pentru a rezolva problemele mai Iargi desanatate si cele emotion ale asociate bolii.o mentiune speciala se impune in cazul bolilor incurabile, in special in cazulcancerului, privind intrebarea daca sa fie sau nu comunicat pacientului adevarul en privire ladiagnostic. Fata de aceasta problema, atitudinea medicilor si pacientilor s-a modificat inultimele decenii. Astfel, un studiu al sociologilor americani arata ca In anii 60, 90% din medicinu discutau cu pacientii in cazul diagnosticarii unui cancer, dupa 30 de ani, peste 90% dintremedicii americani declarau ca ar comunica pacientilor diagnosticul de cancer. Problema pentruei consta nu atat in a comunica adevarul cu privire Ia diagnostic, cat mai degraba ce $i cumanume trebuie spus pacientilor:

Studii engleze recente arata ca 80% dintre pacientii unor centre de oncologiedoreau catmai multe informatii posibile, iar 96% doreau sa stie in mod specific daca au cancer. Aproapetoti pacientii doreau sa stie care sunt sansele de vindecare ~i efectele secundare ale48


23/66

tratamentului. De asemenea, pacientii au eonsiderat ca au 0 serie de drepturi in ceea ce privesteinformarea despre diagnosticullor si ca ar trebui sa aiba un cuvant de spus in ceea ce privestecomunicarea acestuia altor persoane, inclusiv membrilor familiei.

5. 3. 1. 6. Dificultati legate de 'intelegere sl memorieExista studii care arata ca 0mare parte din ceea ce Ii se spune pacientilor se uita chiar la

cateva minute dupa consultatie.Exista cativa factori care pot influenta intelegerea ~i memorizarea informatiilor intimpul consultatiei:-folosirea unui limbaj foarte tehnic care sa nu fie familiar pacientului;- chiar ~iin cazul folosirii unui limbaj comun poate rezulta 0 intelegere deficitara sau confuziedin cauza cunostintelor limitate ale pacientului cu privire Ia boala i la alte probleme medicale;- unii pacienti sunt retinuti (din motive de jena, sfiala) sa ceara informatii suplimentare,clarificari Ia ceea ce nu inteleg;- intalnirea cu personalul medical constituie de obicei, un motiv de agitatie 9i acest .lucruinfluenteaza negativ procesuI de memorare a informatiilor;- pacientilor Ii se spun prea multe date i prea repede, ei neputand reception a si mai alesmemoriza intreg mesajul; astfeI, ei selecteaza doar 0 parte din informatie, ceea ce estereceptionat la inceput se reline eel mai bine, se reline mai multa informatie daca importantaacesteiaeste accentuata, iar pacientii memoreaza mai mult din ceea ce ei ered ca ar fi maiimportant.

Modalitatile i instructiunile despre tratament date Ia sfarsitul eonsultatiei,sunt, deobieei, uitate mai repede, pacientii tind sa le confere 0 importanta mai mica de vreme ce suntenuntate la urma.

5. 4. Efectele eornunicarii adecvateExista dovezi clare in Iegatura cu efectele benefice pe care le are comunicarea efectivadintre personaluI medical si pacient, atat asupra raspunsului fiziologie si psihologie al

pacientului in procesul terapeutic, cat si in privinta respectarii indicatiilor rnedicale ~i aobtinerii unui grad inalt de satisfactie, in legatura cu ingrijirea primita.5. 4. 1. Controlul durerii postoperatorii

Durerea este in esenta un fenomen fiziologic relativ identic la toti indivizii. fnsamanifestarile ei nu comporta doar .senzatia de durere" cu raspunsurile ei imediate, ei si 0 seriede stan afective asociate, concretizate in ceea ce se numeste "experienta durerii".

De exemplu, nervozitatea este legata de trairea durerii in asa masura, incat reducereanervozitatii poate diminua durerea. 0 parte importanta a efectelor unor anaIgeziee vizeazaredueerea nervozitatii, Cercetarile sugereaza existenta unei conexiuni inverse (feed back) intredurere si anxietate (care la randu-i este generata de incertitudine, de Iipsa de informatii 9icontrol). S-a dovedit ca reducerea anxietatii prin informatii ~i instructiuni postoperatoriicontribuie Iareducerea nivelului durerii postoperatorii,

5.4.2. Reducerea anxietatii si stresului post-operatorEste stint faptul ca nelinistea de dinaintea interventiei chirurgicale poate influenta atat

de mult starea pacientuIui, incat sa-i fie necesara 0 doza rnai mare de anestezic pentru a seproduce anestezia. Prin urmare, "direction area" anxietatii preoperatorii este cateodata necesaranu doar pentru a reduce doza de anestezic, ci si pentru a optimiza starea fiziologica generala a

49


24/66

pacientului inaintea interventiei. Studii la scad. redusa au evidentiat faptul ca ingrijireaacordata de 0 asistenta medicala pregatita special pentru cornunicarea eu pacientul ducelareducerea stresului inregistrat de pacient i Ia 0 scadere a cornplicatiilor somatice care survindupa operatic, Aceste efectebenefice ale comunicarii pot fi obtinute si datorita rudelorapropiate, VoIumul si continutul informatiilor transmise_ de medic pacientului trebuiedimensionat si revizuit eu atentie pentru a-si atinge scopul, si anume, reducerea anxietatiipostoperatorii.In mod obisnuit paeientul este informat despre variatele procedee prin care va treceinainte i dupa operatie.rmajoritatea fiind foarte interesati de asemenea detaIii, doar 0 micaparte nu sunt interesati, fie pentru ca se cred buni cunoscatori, fie pentru ca ei considera caoriee informatie este suparatoare ,

Pentru ca informarea pacientului sa aiba efectuI seontat, trebuie incorporata in cadrulinstructiunilor complementare specifice. Informarea in sine are valoare prin reducereaanxietatii, pomind de Ia minimalizarea sa u suprirnarea grijilor pe care i Ie face bolnavul.Re1axarea (hipnoza) are avantaje, dar poate avea si dezavantaje prin efecte cumar fireducerea autocontrolului pacientului sau accentuarea delirului,

Totodata, conform unor studii ale unor sociologi britanici, pacientii care au primitinformatii despre senzatiilecu impact emotional ridicat au avut 0 perioada de spitalizare maimica, cei ee au primit instructiuni comportamentale au avut nevoie de mai putine analgezice.Folosirea strategiei asocierii cognitive . incurajeaza pacientul sa-si identifice propriilepreocupari si griji legate de procedurile medicale i sa-si reconstruiasca situatia In care se afla,intr-o maniera asemanatoare celei anterioare, dar muIt mai optimista si placuta.o senzatie sau 0 procedura poate induce "alarma" doar daca este perceputa iinterpretata ca 0 amenintare.iReinterpretarea senzatiilor, redirectionarea atenpeispre ideipozitive sau reIaxare, ca urmare a unei bune comunicari cu medicul, permit pacientului. un maimare control asupra conditiei fizice si psihiee proprii.

5.4.3. Respectarea indicatiilor medicaleIn muIte situatii, pacientul nu respects intru totul administrarea medicamentelor

conform recomandarilor medicale, mai mult, unii nu le respecta deloc.Se pare ca respectarea indicatiilor este influentata de doi factori: calitatea consultatiei ~idurata tratamentului. Cand pacientul e multumit de calitatea consultatiei, urmeaza intr-ornasura mai mare respectarea lor, cand nu e satisfacut, are tendinta sa-l ignore. Tratarnentele de

lunga durata sunt respectate intr-o proportie mai mica decat cele cu termen scurt,Studii recente (Charles C i colaboratorii, 1997) subliniaza importanta unui model nou

de luare a deciziilor privind tratamentul, model numit coparticipativ, in caremedicul ipacientul schimba informatii relevante privind boala i tratamentul.

Acest model are urmatoarele caracteristici:- trebuie sa existe eel putin doi participanti in luarea deciziilor medicale: medicul ~ipacientuI;- ambii participanti trebuie sa~itransmits reciproc informatiile pe care Ie detin;- ambii participanti trebuie sa faca pasi in directia consensuIui privitor la metoda de tratamentpreferata;- realizarea unui acord asupra tratamentului ce va fi aplicat.Un astfel de model faciliteaza rezolvarea unor probleme dificile, sporeste compliantapacientilor i este necesara implementarea lui mai ales In cazul bolilor grave (cancer, diabet,boli cardiovasculare).i n aceeasi idee, Bamforth I. (1997) accentueaza importanta obtinerii consensului incunostinta de cauza, in relatia medic-pacient. Acest Iucru se poate realiza in functie deurmatoarele sase criterii:- descrierea naturii (continutuluijdeciziei medicale;- discutarea alternativelor posibile la decizia luata;50


25/66

- abordarea riscurilor i beneficiilor tratamentului propus;- discutarea incertitudinilor legate de tratament;- evaluarea gradului de intelegere de c at re p ac ie nt a problemelor discutate in cursul acesteirelatii;- ev id ent ie rea p re fe ri nt elor pacientului pentru cursul relatiei terapeutice.

Practica a aratat - sustine Bamforth - ca medicii descriu frecvent natura deciziei Iuate,mai putin frecvent discuta riscurile si beneficiile tratamentului propus i rareori evalueazaintelegerea de catre pacient a deciziei terapeutice luate demeclic.

5.4. 4. Satisfactia pacientului f a t a de lngrijirea medicala primitaMulte studii mentioneaza faptul ca pacientii au tendinta de a pune accent mai mult pe

calitatile personale ale personalului medical decat pe abilitatile sale tehnice profesionale.Tnaceasta privinta, disponibilitatea acestuia de a fumiza informatii, de a le acorda 0 parte dintimp si explicatii detaliate e considerata ca un indicator al grijii generale fata de pacienti i fatade bunastarea lor. Aceste calitati ale profesionistilor din sanatate sunt dintre cele mai apreciatede catrepacienti,

Diferentele dintre medicii care au avut acuzatii de neglijenta medicala i cei care nu auavut, se datoreaza in masura considerabila diferentelor de competenta comunicationala,Medicii fara nici un caz de acuzatie pentru neglijenta profesionalaau un stil comunicationalcaracterizat prin urmatoarele trasaturi: explicarea clara a evolutiei starii de sanatate a pacientului si a succesiunii vizitelorulterioarela cabinetul medical; utilizarea pe scara larga a rasului si a simtului umorului; tendinta spre incurajarea unei comunicari destinse si cuprinzatoare (solicitarea opinieipacientilor, incurajarea pacientilor sa-si spuna necazurile, verificarea gradului de intelegere aproblemelor medicale de catre pacienti); durata mai mare a consultatiilor medicale (0 diferenta medie de peste 3 minute peconsultatie).5. 5. Metode de imbunatatire a relatiei de comunicare in,ingrljlrea medicalaLey (1976) a formulat, pe baza studiilor sale asupra intelegerii si memorariiinformatiilor medicale, cateva sugestii privitoare la irnbunatatirea comunicarii personalmedical -pacient:

1.indrurnarile i recomandarile sa fie date la inceputul interviului;2. sa fie accentuata irnportanta recomandarilor si indicatiilor medicale;3. sa se foloseasca propozitii si cuvinte scurte;4. informatia ce trebuie comunicata sa fie formulata In propozitii clare;5. sa se repete recomandarile;6. sa se dea informatii concrete, precise, in mod detaliat, mai degraba decat inforrnatii generale.El opineaza ca pacientilor ar trebui sa li se dea informatii scrise ca sa se poata orientadupa ele cand este cazul.Duffy, Hamerman si Cohen (1980) au identificat 10 tipuri de abilitati comunicationalein relatia medic-pacient, intr-o cercetare facuta pe 20 medici interni si rezidenti i 60 depacienti, abilitati intalnite eu 0 frecventa distribuita intre 27% si 97%. Ele se prezinta astfel(vezi tabelul 5.1):

51


26/66

6. 1. 2. Stilul de viataStilul de viata se refera la aspectul subiectiv al rnodului de viata.El reprezinta 0 strategie de viata pentru care individul optcaza ~icare orienteaza

manifestarile saIepart1culare. Aceasta strategic are la baza anumite credinte, imagini ~ireprezentari ale iudividului despre lume ~i viata in virtutea carora el alege, se cornporta,actioneaza, face optiuni care- l pot conduce la reusita sau la esec, .Ascetismul", activismulsocial, trairea clipei, etc, sunt, astfel, asemenea strategii "de viata" care genereaza "stiluri deviata specifice" (C. Zamfir, 1977).

Din acest punct de vedere, stilul de viat~ser~ft::r~J'Ldgci:zjLac!iuni ~icare afecteaza sanatatea perscanelor.Este yorba de riscuri auto-asumate,cum,-lri'i:abuzul de drogur i, a limenta! ia excesiva sau subnutri tia ,a lcoolis lYlu l, promiscuitatea sexUaTa,homosexuaEtatea,sede~tadsmtir,.str~suI~rofesiollal~i ..racasarileeoticliene,.~tjluIde.c()[1duce]"ca u r a in1prlideriC1ipsafiinp~11li.Iiber~ t?ateaccst.ca.sLl11t ris cliri ..iI lll) uta biie pe rs oa ~e i, c are pUll'in pericol sanatatea Piopl~iec.Unelediriti~e e r e SllDf inipuse. dec6nditlile social-econornice alepersoan616i:;bim ar fi:saracia, somajul, discriminarea sociala ~j etnica, inegalitatile sociale, .etc. (Green L. si J. Ottoson, 1994).

Stilul de viata consta din cornbinatii ale difcritelor practici sicomportamentale ~i conditii d e mediu ce reflects modul de viata, influentate de antecedentelefarniliale, conditiile culturale si socio-econornice ale persoanei. Deci, stilul de viata este tipulde comportament repetitiv habitual, conditionat de nivelul de cultura si de nivelul de trai, aflattotusi sub controIul limitat al farniliei ~i indiv idului, In cadrele impuse de resursele loreconomice. Modificarea stilului4~ viata implies . deci, . schimbarea .. concomitentaacomportamentului pefsoT1tn$iaconditiijori:Ie\!ia~a.Piime1eabbi;darisistematice ale stilului devi a t a a p m 1 i n lui Alfred Adler in psihblogie$iTGfJviax Weber din perspecti va sociologica.

Robert Driscoll si Daniel Eckstein au elaborat 0 tipologie a stilurilor de viata folosinddescrieri imprumutate din lumea animala:Tigrul = persoana in genere agresiva, ]i place sa-si exercite autoritatea asupraanturajului, s a fie in centrul atentiei ~i insists sa-si.croiasca un drum propriu 1n viatu.

Camcleonul ::::conformist, flexibil, infrunta problerncle existentiale 1 1 1 mod indirect.Broasea testoas{l = persoana este retrasa, discreta, serioasa, descurcareata $1 plina de

z el, d uc e Q via!i'i stabila echilibrata.Yulturul = individualist, egoist, nu tine searna de parerea opiniei publice, calca in

picioare interesele altora pentru a-si rea liza sc opu rile p ers ona te.Somonul = persoana darza, opozanta, prefera SCl "lnoate impotnva curentului", IlU

irnpartaseste valorile dominante din cornunitatea in care traieste." ,f '" 1 t f 1 f", '/) ! f '! '1 . - , , J " r I ~rviax '/\ e jet \ v : : derrneste st i u: ue Vlat21 cepenoent GC GO] E 1 . c . : . t o n : COil1DortalTLqntuJ J1 !

2_latfi - care sc refera la optiunile pe care le au oarnenii in alcgerea unui anumit ~:;li1 de \/} ~!;;ansele de viata care reprezinta probabilitatea realizarii practice a acestor optiuni personale.avflnd in vedere conditiile structurale neccsare pcntru sustinerca unui anum it \ ':conditii ill special econornice - averc, venit. posibilitarca de a obtinc un L , etc. S ri luiviajzl al unci persoane poarta amprentamodului de viata a] cornunitatii : ; ; i ai grupului in care

;) l]lacclasi tirnp. 1 V1 aim ult. ex ista stilu ri de vial~l sp ecifice diferire lor m icrogrupuri so ciale .

Fiecare indi vid esre protag()I1istU]l.ll1lli al1l1I11iLsli! de via 1 {1propri U $i constant. I"CI~i al unor v.subvariante' propriifiecarci etape de. Vfll'Stj parcursc. Odata C;) adolcsccnta, cuprocesul dec;jst~lJjz(:lrea personali t,11ii, incepe sCt sc conturcze si un stil de vi :lFt]J!'()[lri u, pecare t infTete ; l~ i J il ;t ll rj t


27/66

Cercetatorii americani Nedra Belloc ~1 Lester Breslow (1972) au forrnulat eele 7Dorunei ale unui sri] de viata [avorabi] sanaUitii:e Nu fumati.e Consumati alcoo1 numai In cantitati moderate (l~2 unitati de alcoa I pc zi).@ Nu sariti niciodata peste mieul dejun.@ Pastrati-va greutatea corporala In Iimitele ideale ( 10% fata normele ideale),1$ Serviti 3 mese pe zi la ore fixe ~ievitati gustarile intre mesele principale.0l Practicati exercitii fizice moderate de 2~3 ori pc saptamfma (alergat, mel'S pc bicicleta,inot, lueru in gradina, p1imbare in ritm alert).e Dorrniti eel putin 7~8 ore pe noapte (fara nopti albe),

Importanta stilului de viata rezulta ..si din po~d~re~ llliin determinarea staliiciesq.n.qtate (i..a indivizilor. lntre cei patru factori?~t~61~iDanpais~n@itii: fa ctortdb io logic (200 /0 ) ,I j}~~{L1L. , . .. ..ambiant (19%), sistemttlsei'vkji!Orclesanatate (10%)~;stihllde viata, ultimul are ponderea ii 'cea''h1aifi'isemnata(51 %).StilLll d e Yia!aesfei:esponsabif de mal mult dejiJ]n~tate din anii de!viata prernatur pierduti decatr~ oameni. . ....

6. I. 3. Elementele componente ale stilului de viataeel putin patru componente ale stilului de viata se pot constitui il l factori de rise pentru

sanatate. Acestea sunt: consumul de alcool, fumatul, obezitatea, consumul de droguri. Acestifactori implica modificari fiziologice ~i pot conduce la dependents: sporesc riscul bolilorcardiovasculare, cancerelor, bolilor eerebrovasculare, bolilor cronice ale ficatului, etc.

Stilul de viata poate fi : pozitiv (cand comportamentele nu se abat de 1a standardelenorrnale), si negativ (cand abaterile se constituie In factori de rise).

Cei mai irnportanti factori de rise comportamentali la tinerii din SUA sunt enumerati fnanexa nr. 16.o prczentare complex a a factorilor biologici, psihici, cornportamentali, geografici,tehnici ~i socio-culturali este articulata de modelul salutogenetic a lui Antonovsky, rcdat 1 1 1tabelul di i1 anexa nr. 15.5tilul de viata ncgativ este cletennlIl!lt4~clqi factori: socio-economic ~i .cuILgral~eclLlcat iv .. . . .b i 'c c t ~ le s t i lL l l u ~ d e \ ; ! z 1 i K ( ~ s l lp r a s a n a t a ~ i is \ 'l I l td e d o ~ : i fel uri: efecte d i ~ < e C t e (e x ~ : f l ;m a L u r'(I' c~ICOO;Lll CO'1S~LltLllCf'lC~'OI1 rip rise in cancerul pulrnonar ,> . _, ~~ 1 _dl"_._l~ 11: ,LG ,ll. - '_ \~ ::,'- . -1._~~1~~-"___~"_f )._ . . l , -_ -._ !" '~ .1 . ~,~_f.. _ . _L"L(\_~._.din patru moan; prin tr- o m alad ie legata de tutun. Fumatul contribuie la scaderea sperantci de

55


28/66

viata de circa 4 ori dad furnatul a inceput de la 25 ani $ i de 8 ori daca a inceput la 15 ani (A.Jehan, 1995).

Istoria tutunului $i tabagisrnului debuteaza odata ell descopcrirea Arnericii de catreCristofor Columb, in 1492, in insula nurnita m ai tarzm Cuba, uncle indigenii furnau ierburilecontinute intr-o foaie rasucita sau intr-o pipa. In Europa, ra sp an dir ea tu tu nu lu i se Jeaga denumele ambasadorului francez In Lisabona ~ Jean Nieot (de uncle $i denumirea plantei -Nicotiana Tabacum), care In 1558 a trirnis tutun Caterinei de Medici, regina mama a Frantei,recomandandu-l ea 0 iarba vindecatoare a tuturor suferintelor $i in special a greturilor de caresuferea suverana, Anul 1558 este consernnat ca fiind data la care a inceput raspandireatutunului In E uropa ~iapoi in re stu l lumii.

Tutunul a fost folosit initial pentru fumat tutun de pipa sal! p en tru p riz at, Apoi, treptat,s-a trecut la tigarile de foi care s-au fabricat in special In Cuba, iar apoi in Spania $i alte tari dinEuropa ~i din restul lumii. Mult mai aproapc de zilele noastre s-a treeut J a folosirea de tutun infoita, din care fumatorul i~i putea confectiona singur tigara, iar in final, la fabricarea de!igarete. Inventarea instalatiei industriale de fabricat tigarete in anul 1881, industrializareamanufacturii tutunului si, mai ales, automatizarea fabricatiei produselor tabagice, spre mijloculsee.XX, a facut posibila producerea in man cantitati a tigaretelor gata de consum, ceea ce aconstituit marele salt spre raspandirea actuala a fumatului la 0 proportie insemnata a populatiei,ajungandu-se astazi la un consum de 600 miliade tigarete Ia nivel mondial,Consumul maxim ~iminim de tigarete pe locuitor este ilustrat in tabelele 12.4., 12.5.si 1 1 1 Figura 12. 2. din anexa nr. 12

6. 2. 2. Motive ale consumului de tutunCea mai mare parte a fumatorilor incep in adolescenta, la 0 varsta cand boala 9i moartea

par mult prea indepartate pentru a li se acorda vreo importanta. Adolescentul aprinde 0 rigarapentru a se "integra" In grupul prietenilor saL!pentru a dernonstra C E t este "adult". Fumatul estein acelasi timp un suport impotriva tirniditatii, un mod de a se sirnti mai degajat hi societate, unsimbol al independentei, fapt abil exploatat de reclarnele pentru tigari. Trecerea lenta ~iprogresiva, de la furnatul ocazional la dependenta de tutun este aproape msesizabila lTlcfltpreciz.area tirnpului In care S-2\ produs dependenta este greu de determmat.

CeJe mai frecvente motive invocate de fumatori sunt de urmatorul tip:, irni imbunatiItqte performantele intelectuale (de fapt, Ie reduce pe termcn lung);i0 fumatul rna relaxeaza (de fapt, nicotina este un excitant al sistemului nerves);(~ furnatul rna ajuta sa-rni m entin greutatea In lim ite norm ale:@ 1a aerul poluat pc care-l respirarn, ce mai conteaza cateva rotocoale de fum (de fapt,inrensitatea poluarii mediului de v l a t a este infima in raport Cll poluarea plarnanilor prinfurnul de ligara bogat In substante cancerigene).

Turunul apartine familici solanaceelor, gcnul Nicotiana, 1 1 1 care exista 60 de specii.Specia Iolosita 1 1 1 productia industriala esre Nicoriana tabacum L I n mici, turunui sccultiva cam peste tot I n lu rn e, dar ex ista tone "privilcgiate", mari producatoare: Asia (China ,India, Pakistan, Japonia). America (SUA. Brazilia), Europa (state din Cornunitaiea StarelorIndependente, Bulgaria).

Furnul de tutun coniine, pc 1 21 1gB.rnajoritatea cornponentilor din tutun ]i a cclor careapar ca urm are a fabricarii sale, compusi care iau nastere 1 1 1 mornentul arderii\igi'trii.numitii produsi de transformare, Procesele prin care ia nastere fumed sunt variate: piroliza,

56


29/66


30/66

oxidate, hidrogenare, decarbonizare, deshidratare, distilare, condensate si sublimare (Barnexl!L, 1984). Se disting trei tipuri de curente ale fumului de tigara:- curentul primal', inhalat direct de fumator, plccand de la conul de ardere cu 0 temperatura de900oC;- curentul secundar, rezultand din arderea spontana a tigarii intre inhalatii, la 600C;- curentul tertiar, fractie a curentului prirnar, exhalata de fumator.

Fumatorul este expus 1a cele trei, iar anturajul sau 121ultimele doua. Cornponentelediverselor curente sunt acelasi, dar in cantitate variabila, clatorate unui procentaj diferit ~idiluari In mediul arnbiant. Mai multi constituenti organici (printre care ~i carcinogenii) sunt incantitate mai mare in curentul secundar fa~a de eel primar, riscul cancerigen pasiv fiind decievident.

Fumul de tutun este un amestec de gaze si particule cu 0 compozitie foarte cornplexa ~4000 substante repartizate In 2 faze:[aza de particule, care reprezinta 10% din fumul de tutun, iar cornponentele ei au dimensiunicuprinse intre 0,1 ~ 0,8 ~L, putand sa ajunga astfel la alveole;[aza gazoasa, care reprezinta 90% din fumul de tutun si coniine: azot, oxigen, argon (>70%),dioxid de carbon ~i gazele provenite din ardere (compusi ai carbonului, azotului, sulfului) ~1din cele1alte procese ce

Date post:	17-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	lorincz-marta
View:	200 times
Download:	0 times

sociologie-medicala

Documents