Societatea Științifică și Academică Lucrarile ... · prin palpare optica). Acest proiect a...

INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE ȘI DEZVOLTARE PENTRU MECATRONICĂ

ȘI TEHNICA MĂSURĂRII – BUCUREȘTI

Societatea Științifică și Academică <<MECATRON>>

Lucrarile de

Cercetare Stiintifica

INCDMTM - Bucuresti

Vol.2: 2008÷2012

Revis

Revistăta editată de INCDMTM & APROMECA

Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012

2

Prefața

INCD – Mecatronică şi Tehnica Măsurării reprezintă:

Excelenţă şi Capabilitate în Cercetarea, Dezvoltarea şi

Inovarea de produse, tehnologii şi servicii mecatronice,

integronice, adaptronice inteligente în domeniile:

tehnica măsurării inteligente şi control activ, automat şi

computerizat;

echipamente şi sisteme mecatronice, integronice şi

adaptronice, pentru controlul multiparametric integrat;

echipamente inteligente mecatronice biomedicale;

sisteme şi aparate inteligente mecatronice, integronice,

adaptronice pentru controlul neelectric (temperatură,

presiune, masă, timp, etc.);

tehnologii mecatronice inovative micro şi nano;

tribologie şi micro-nanotribologie;

sisteme robotice şi micro-nanorobotice;

sisteme micro-electro-mecanice (MEMS) şi nano-

electro-mecanice (NEMS);

etc.

Informare şi Valorizare în domeniul Transferului Tehnologic al

rezultatelor cercetării prin Centrul Releu de Transfer Tehnologic şi Consultanţă – CRTTC

INCDMTM;

Formare şi evaluare în Mecatronică prin Centrele de Formare şi Evaluare în Mecatronică (CF-

Mecatron; CE-Mecatron);

Strategie & Dezvoltare sustenabilă în domeniul avansat high-tech Mecatronică, Integronică şi

Adaptronică;

Metodologii, Testări şi Certificări în domeniu;

Management Integrat;

Legături cu Industria prin Oficiul de Legături cu Industria – OLI;

Educaţia universitară şi postuniversitară prin masterate, doctorate şi post-doctorate;

Dezvoltarea de infrastructuri conexe:

APROMECA – Asociaţia profesională a Patronatului din Industria Mecanică Fină, Optică şi

Mecatronică;

Clusterul MECHATREC – Clusterul regional Bucureşti-Ilfov în domeniul Mecatronică;

Rolul Strategic de Competitivitate pentru industria high-tech de mecatronică –

INDMECATRON;

Platfoma tehnologică de Mecatronică, Integronică şi Adaptronică – MECATRON;

Centrul de Formare in Mecatronică – C.F.Mecatron;

Centrul de Evaluare în Mecatronică – C.E.Mecatron;

Oficiul de Legături cu Industria – OLI;

Asociaţia Română de Benchmarking – AROB;

Şcoala Doctorală în Inginerie Mecanică: INCDMTM + Univ. Valahia Târgovişte.

Dezvoltare de metode, tehnologii şi instrumente de măsură şi control pentru asistarea calităţii

caracteristicilor proceselor şi procesărilor, prin:


3

controlul dimensional integrat în procesele de fabricaţie pentru industria automobilului,

industria lagărelor, etc;

controlul dimensional al proceselor, pentru industria flexibilă inteligentă;

controlul tehhnic şi tehnologic prin interferometrie cu laser şi prin senzori şi traductoare;

controlul multidimensional mecatronic, integronic şi adaptronic al proceselor şi procesărilor.

Dezvoltare de concepte şi metode pentru promovarea competitivităţii, reabilitării şi capabilităţii

proceselor industriale, prin:

controlul parametrilor neelectrici;

echipamente pentru testare şi investigare;

tehnologii şi micro-nanotehnologii de raţionalizare şi optimizare a proceselor industriale;

caracterizarea tribologică şi micro-nanotribologică.

Dezvoltare de metode, proceduri şi instrumente pentru evaluarea, programarea şi strategia industriei

de mecanică fină, mecatronică, integronică şi adaptronică;

Dezvoltare şi valorizare prin transferul tehnologic a rezultatelor din cercetare, dezvoltare şi inovare;

Dezvoltare altor activităţi conexe:

editare reviste, cărţi tehnice, buletine tehnice şi tehnologice, etc;

servicii inteligente şi consultanţă adaptativă în domenii industriale avansate;

educaţie înaltă în domeniile avansate inteligente;

etc.

Dezvoltare de brand pe piaţa românească şi internaţională pentru INCDMTM:

Brand-ul << MECATRON – Produse inteligente şi de înaltă competitivitate>>

Dezvoltare Resurse Umane, de cercetători ştiinţifici, meşteşugari, doctoranzi, doctori şi cadre

didactice universitare asociate, pentru Cercetarea Românească în Domeniul Mecatronică,

Integronică şi Adaptronică;

Dezvoltare şi acumulare de Experienţă şi Excelenţă în domeniu, permiţând abordarea de proiecte de

cercetare de interes naţional şi/sau european în cadrul Programelor Naţionale şi Europene de

Cercetare şi în cadrul Programelor cu agenţii economici;

Dezvoltarea şi multiplicarea rezultatelor Cercetării, Dezvoltării şi Inovării, către mediul de Afaceri

din România şi din Europa;

Etc.

Director General :

Prof. Univ. Dr. Ing. EurIng

Gh. Ion. GHEORGHE


4

COLEGIUL DE REDACTIE

Colegiul editorial: INCDMTM

Societatea Științifică și Academică – MECATRON

APROMECA

Clusteru MECHATREC

Polul STRATEGIC de COMPETITIVITATE – INDMECATRON

Editor șef: Prof.Univ.EurIng.Dr.Ing. Gh. Ion GHEORGHE

Colectivul de redacțional: Octavia CARUNTU economist

Ilie IULIAN cercetător științific

Ligia PETRESCU cercetător științific

Madalina DINULESCU inginer

Andreea POPESCU filolog

Dana NEGRETU tehnician

Doru DRAGOMIR grafician ind.

Editura CEFIN – str.Pantelimon, nr. 6-8, sector 2, București

Coperta Doru DRAGOMIR


5

Cuprins

CERCETARI PRIVIND TEHNICI AVANSATE DE CONTROL BAZATE PE ANALIZA

ERORILOR SI MODELARE TRIDIMENSIONALA PENTRU MASURAREA DE INALTA

PRECIZIE A SUPRAFETELOR COMPLEXEAUTOR Autor: dr.ing.Daniela Cioboata .............................................. 2

ANALIZA SITUAŢIEI ACTUALE A MODULUI DE RAPORTARE A PERFORMANŢELOR ÎN

DOMENIUL TRANSFERULUI TEHNOLOGIC ŞI ELABORAREA DE METODOLOGII ŞI

INSTRUMENTE PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA SISTEMELOR ŞI PROCEDURILOR DE

RAPORTARE Autor: ing. Iulian ILIE .......................................................................................................................... 2

SUBSISTEME PENTRU NANOSATELITI Autor: Dr.ing. POPAN GHEORGHE ...................................................... 2

EVALUAREA COMPETITIVITĂŢII SECTORELOR INDUSTRIALE – SUPORT PENTRU

STRATEGIA DE DEZVOLTARE SECTORIALĂ A INDUSTRIEI PRELUCRĂTOARE Autori: Director proiect: Prof.univ.dr.ing. Gh.Ion GHEORGHE .............................................................................................. 2

Ing. Anton VIERU, Ing. Cristiana MARINESCU, Ing. Iulian S. MUNTEANU ................................................................ 2

DOTAREA LABORATORULUI DE INCERCARI DISPOZITIVE MEDICALE CU ECHIPAMENTE

INTELIGENTE LA INALTI PARAMETRI DE COMPETITIVITATE EXISTENTI IN Autori: Beca

Paul 2

DEZVOLTAREA SISTEMELOR MECATRONICE DE CONTROL INTEGRAT ÎN PROCESE DE

PRELUCRĂRI CANICE ŞI MONTAJ / PREZENT ŞI PERSPECTIVĂ Autori: Dr. Ing. Beca Paul, Ing.

Vocurek Adrian Marian ............................................................................................................................................... 2

DIAGNOSTICARE VIBROACUSTICĂ IN-SITU APLICABILĂ LA MAŞINI ŞI ECHIPAMENTE

INDUSTRIALE ÎN VEDEREA CONSTITUIRII UNUI SERVICIU DE MENTENANŢĂ PREDICTIVĂ

Autori: Miron Zapciu (UPB-CNCPST) , Leonard Mihaescu(ICTCM), Aurel Abalaru(INCDMTM), Mihai Matache(INMA) ........................................................................................................................................................... 2

FAMILIE DE PRESE HIDRAULICE DE LABORATOR PENTRU INCERCAREA SI

CARACTERIZAREA MATERIALELOR SPECIFICE CONSTRUCTIEI DE DRUMURI SI PODURI

DE SOSEA Autor(i): ing. IOAN LATA ........................................................................................................................ 2

PATURI MEDICALE POLIFUNCTIONALE, Tip PATMED 1 si PATMED 2 Autor: ing. IOAN LUNG ................... 2

SISTEME DE MONITORIZARE ANTIEROARE ÎNGLOBATE PENTRU PROCESE DE

FABRICAŢIE FLEXIBILE DE MARE COMPLEXITATE Autor: Ing. Sergiu Dumitru .............................................. 2

REALIZAREA ELEMENTELOR DE IMPLANT BIOCOMPATIBILE, INSTRUMENTARUL

AFERENT SI SISTEME MODULARE DE OSTEOSINTZA CONTROLATA PENTRU

TRATAMENTUL FRACTURILOR CRANIO-MAXILO-FACIALE Comsa stanca, stefan maria,

pacioga adrian, ciobota dan, gheorghiu doina.............................................................................................................. 2


6

STRATEGIA ŞI PROGNOZA PLATFORMELOR TEHNOLOGICE MECATRONICĂ / MICRO ŞI

NANOMECATRONICĂ ŞI ROBOTICĂ / MICRO ŞI NANOROBOTICĂ ÎN CONCEPTUL DE

GLOBALIZARE ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ Autori: Prof. Univ. Dr. Ing. Gh. Gheorghe, Octavia

Caruntu ....................................................................................................................................................................... 2

LABORATOR DE CERCETARE – DEZVOLTARE PROCEDEE TEHNOLOGICE DE REALIZARE

SI CARACTERIZARE RAPIDA A COMPONENTELOR PROTETICE MODULARE Ciobota Dan,

Comsa Stanca, Pacioga Adrian .................................................................................................................................... 2

APARAT RADIOLOGIC DENTAR RETROALVEOLAR CU DIGITALIZARE Comsa Stanca, Pacioga Adrian, Ciobota Dan ...................................................................................................................................... 2

SISTEM INFORMATIC AVANSAT, BAZAT PE IMAGISTICA MEDICALA, PENTRU

PRODUCEREA IMPLANTURILOR PERSONALIZATE DEDICATE ARTROPLASTIEI DE SOLD

Comsa Stanca, Pacioga Adrian, Ciobota Dan .............................................................................................................. 2

DEZVOLTAREA UNEI NOI FAMILII DE POMPE CU ROŢI DINŢATE CU INDICATORI DE

CALITATE ŞI COST SUPERIORI S.C. HESPER S.A. Bucureşti, INCDMTM Bucureşti.......................................... 2


7

Denumire Program Cercetare: PNII

Nr.contract: 72176

Acronim proiect: SISMOS

Durata proiect: 01.10.2008 - 30.09.2011

Coordonator proiect: INCDMTM

Director proiect:

Dr.ing.Daniela Cioboata

Parteneri:

P1: Universitatea Politehnica

Bucuresti

P2: Institutul National de Cercetare

Dezvoltare pentru Optoelectronica

INOE2000

P3: Universitarea Valahia Targoviste

CERCETARI PRIVIND TEHNICI AVANSATE DE

CONTROL BAZATE PE ANALIZA ERORILOR SI

MODELARE TRIDIMENSIONALA PENTRU MASURAREA

DE INALTA PRECIZIE A SUPRAFETELOR

COMPLEXEAUTOR Autor: dr.ing.Daniela Cioboata

DDeessccrriieerreeaa lluuccrraarriiii::

Masurarea absoluta, a suprafetelor reprezinta inca o provocare pe plan mondial. Firmele

Mitutoyo, Taylor Hobson, Mahr, au dezvoltate echipamente de laborator (ex:Talysurf CLI 3D), cu

sisteme complexe de operare si intervale mici de masurare (2,5 mm prin palpare mecanica si 30 mm

prin palpare optica). Acest proiect a urmarit realizarea unui echipament pentru industrie, cu

intervale mai mari de masurare (50 mm - masurarea contact si peste 50 mm - masurarea non

contact), arhitectura deschisa (pentru updatari constructive si functionale), flexibilitate functionala

(capete de masurare interschimbabile), posibilitatea de adaptare a unor mecanisme de masurare in

coordonate polare (un mecanism de generare a suprafetelor circulare deschise fost propus spre

brevetare la OSIM). Echipamentul permite masurari absolute si relative, are un sistem de operare

simplu si permite cotarea suprafetelor in oricare sectiune 2 D scanata, similar cotarii desenelor in

CAD.

Proiectul a fost structirat in 3 etape care au urmarit: documentare si studii preliminare privind

tehnicile avansate si sistemele integrate de masurare a suprafetelor complexe si identificarea

surselor de erori; elaborarea de modele conceptuale si realizarea unui stand experimental;

experimentari si testari analitice pentru validarea solutiilor propuse si demonstrarea functionalitatii

si utilitatii acestora.

Proiectul a urmarit:

realizarea unui echipament care sa permita montarea unor capete de masurare

interschimbabile, bazate pe principii de masurare diferite, selectabile functie de specificul suprafetei

masurate (calitate, culoare, forma, duritate, precizie, reflectivitate, etc);

realizarea unui echipament cu arhitectura deschisa, care sa permita updatari ulterioare

[referitoare la utilizarea si a altor tipuri de traductoare de masurare (poate fi cuplat practic orice tip

de traductor de masurare analogic sau digital), dezvoltarea softului de masurare cu noi functii,

utilizarea unor modulede deplasare cu performantesuperioare, interconectarea cu masini de

prelucrare 3D, etc];

realizarea unei structuri rigide, care poate fi montata pe picioare pneumatice de absorbtie a

vibratiilor, cu elemente care sa permita reglarea structurilor de baza pentru a obtine conditiile

constructive necesare obtinerii performantelor scontate;


8

Realizarea unei structuri care sa permita separarea erorilor, in scopul analizarii si

compensarii acestora;

Integrarea unor sisteme de deplasare silenţioase, cu frecari reduse, pentru realizarea unui

raport semnal/ zgomot ridicat în scopul creşterii preciziei de măsurare;

Echipamentul realizat si experimentat in cadrul proiectului are in structura 3 capete de masurare

interschimbabile, bazate pe principii diferite de masurare contact sau non-contact:

- masurarea cu contact prin intermediul unui traductor incremental cu intervalul de masurare de 50

mm si rezolutia de 0,0005 mm, cu sistem de ridicare pneumatic pentru protectia palpatorului;

- masurarea fara contact cu traductor laser cu spot punctiform, bazat pe principiul triangulatiei

optice, cu interval de masurare de 100 mm si rezolutie de 0,005 mm (la 10 kHz fara mediere);

- masurarea fara contact cu traductor laser cu spot liniar, bazat pe principiul triangulatiei optice, cu

interval de masurare de 250 mm rezolutie pe axa X de 128 sau 256 or 512 or 1024 de puncte pe

profil si linearitate pe axa Z ±0.1…0.15% din intervalul de masurare.

Fig.1. Principii de masurare


9

FFuunnccttiiiillee eecchhiippaammeennttuulluuii rreeaalliizzaatt::

Achizitia “norului de puncte” de pe suprafata masurata;

Transmiterea si adaptarea semnalelor de la traductoare;

Procesarea datelor;

Reconstructia suprafetei;

Compararea profilului masurat cu profilul teoretic;

Prezentarea rezultatelor sub forma de harti spatiale si protocol de masurare.

Limitele scanarii suprafetelor sunt date in general de:

viteza de deplasare a capului de scanat;

forma suprafetei (degajările, deschiderile înguste şi muchiile ascuţite pot fi dificil de scanat).

materialul piesei scanate (lucios,mat, colorat, rugos, neted, moale, dur, etc).

Metodele optice de achizitie a datelor 3D sunt cele mai folosite, avand rate de achizitie foarte

mari. Cea mai comună metodă pentru achiziţia unui şir de date este triangulaţia optică.

Triangulatia este metoda care foloseste locatia si unghiurile intre sursa de lumina si senzor pentru a

deduce pozitia. Prin triangulatie se achizitioneaza date la rate foarte inalte iar acuratetea este

determinata de rezolutia senzorului folosit si a distantei dintre suprafata de interes si sistemul de

scanare laser.

Pentru realizarea echipamentului care face obiectul acestui proiect s-a propus utilizarea de

senzori laser 1D si 2D, mişcaţi liniar de-a lungul obiectului. Cum aceştia nu dau suficiente

informaţii pentru a reconstrui suprafata scanata dintr-o singura trecere, trebuiesc făcute mai multe

treceri la distante prestabilite. Pentru a transforma un şir de profile într-o singură descriere a

suprafeţei, a fost realizat un software specializat. Unul dintre beneficiile cele mai importante ale

scanării cu laser 2D este mărirea vitezei cu care poate fi masurata o suprafata. Senzorii laser 2D

cresc insa mult pretul echipamentelor deoarece au preturi destul de ridicate.

Laserii cu precizie mare de masurare au preturi ridicate. Pentru realizarea acestui stand

experimental a fost utilizat un senzor laser

tip OPTON CDT 2200, fabricat de Micro-

Epsilon, cu rezolutia de 0,005 mm, si

intervalul de masurare de 100 mm, din

dotarea INDMTM. Acest sistem laser este

format din senzorul laser-optic si un

sistem electronic de conditionare a

semnalului. Senzorul se bazeaza pe

principiul triangulatiei optice.

AAvvaannttaajjeellee aacceessttuuii ttiipp ddee llaasseerr ssuunntt::

forta de contact zero;

domeniu mare de masurare;

latime mare de banda de

frecventa.

DDeezzaavvaannttaajjee::

precizia de masurare este

influentata de factorul de reflexie al

suprafetei scanate;

viteza mica de masurare (necesita

deplasarea pe 2 directii).

Fig.2. Echipament pentru masurarea profilelor complexe - stand experimental


10

CCaarraacctteerriissttiiccii::

Axa longitudinala (axa X):

interval de masurare: 170 mm;

viteza max de deplasare: 1 mm/sec;

rezolutie: 0,1 m;

precizie de masurare (pe intervalul de masurare): 5 μm;

Axa transversala (axa Y):


viteza max de deplasare: 1,5 mm/sec;

increment minim de deplasare: 0,25 m;

repetabilitate: 0,2 μm;

Cap de masurare cu palpare mecanica:


rezolutie: 0,0005 mm;

Cap de masurare cu palpare optica cu senzor laser cu spot punctiform:


inceputul domeniului de masurare: 70 mm;

linearitate: 30 μm;

rezolutie: 1,5 μm (la 10 kHz fara mediere);

viteza de esantionare: 10kHz;

intensitatea maxima a luminii in mediul de masurare: 30,000lx;

diametrul spotului:

la inceputul domeniului de masurare: 230 μm;

la mijlocul intervalului de masurare: 210 μm;

la sfarsitul intervalului de masurare: 230 μm;

Cap de masurare cu palpare optica cu senzor laser 2D (cu spot liniar) (acest sistem a fost

realizat doar in stadiul de proiect):

intervalul de masurare pe axa Z: 250 mm;

intervalul de masurare pe axa X: 250 mm;

inceputul intervalului de masurare: 100 mm;

linearitate pe axa X: ±0.1…0.15% din intervalul de masurare pe axa Z

linearitatea pe axa X: 0.2% din intervalul de masurare pe axa X;

rezolutia pe axa X: 128 or 256 or 512 or 1024 puncte pe profil;

rata de esantionare minima: 100 Hz;

frecventa de masurare a profilelor: 3.000 profiles/s, 3072000 puncte/s;

Axa verticala (axa Z) pentru reglarea palpatorilor in plan vertical:

domeniul de reglare: 100 mm.

Reglare unghiulara a pozitiei sistemelor de palpare: ± 10°.

RReezzuullttaattuull lluuccrraarriiii:: Echipament pentru controlul profilelor complexe – stand experimental


11

VVaalloorriiffiiccaarree//VVaalloorriizzaarree rreezzuullttaatt::

Valorificarea se poate face la agenti economici, echipamentul realizat avand potential de

utilizare in economie pentru masurarea si reconstructia tridimensionala a pieselor complexe;

echipamentul realizat este usor de implementat in sectiile de productie prezentand urmatoarele

avantaje: adaptarea rapida la specificul piesei (calitate, forma, duritate, precizie); prelucrarea cu

usurinta a datelor; reglarea proceselor de productie; eliminarea dispozitivelor auxiliare pentru

control; interfata prietenoasa cu utilizatorul.

Impact academic:

formare tineri cercetatori, atragere student/ masteranzi/ doctoranzi

rezultatele proiectului constituie o importanta baze de date pentru cercetare si învăţământul

tehnic românesc

Impact tehnologic: proiectul a contribuit la realizarea unui produs nou, transferabil in

productie,

Impact Social

dezvoltarea si calificarea resurselor umane, creşterea gradului de ocupare şi atragere a tinerilor

absolventi in activitati de cercetare si inovare;

crearea de conditii pentru cercetare-inovare si pentru transferul tehnologic al rezultatelor.

asigurarea unei baze de date pentru cercetare si învăţământul tehnic românesc;

automatizarea proceselor, deci uşurarea muncii operatorului.


12

Denumire Program Cercetare:

Programul Operaţional

„Dezvoltarea Capacităţii

Administrative” (PO DCA)

Nr.contract: COD SMIS 24120

Acronim proiect:

Durata proiect: 01.2011 – 01.2013

Coordonator proiect: Institutul IRECSON

Director proiect: ing. Iulian ILIE

Parteneri:

P1:INCD pentru Mecatronică şi Tehnica

Măsurării P2:Centrul Naţional de Pregătire în Statistică

P3:INCD pentru Protecţia Muncii "Alexandru

Darabont" Bucureşti

P4:INCD pentru Textile şi Pielărie Bucureşti

P5:INCD pentru Inginerie Electrică ICPE-CA

P6:Centrul de Informare Tehnologică Impact

P7:Universitatea de Nord din Baia Mare

P8:INCD pentru Optoelectronică, filiala Institu-

tul de Cercetări pentru P9:Instrumentaţie

Analitică Cluj-Napoca

P10:Camera de Comerţ, Industrie şi

Agricultură Ialomiţa

P11:Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi

Agricultură Constanţa

P12:INCD "Delta Dunării" - Tulcea

P13:INCD pentru Tehnologii Criogenice şi

Izotopice Rm. Vâlcea


Agricultură Arad


Agricultură Timiş

P16:Universitatea de Vest "Vasile Goldiş" Arad

ANALIZA SITUAŢIEI ACTUALE A MODULUI DE RAPORTARE A

PERFORMANŢELOR ÎN DOMENIUL TRANSFERULUI TEHNOLOGIC ŞI

ELABORAREA DE METODOLOGII ŞI INSTRUMENTE PENTRU

ÎMBUNĂTĂŢIREA SISTEMELOR ŞI PROCEDURILOR DE RAPORTARE

Autor: ing. Iulian ILIE

(Autor(i): Dr. ing. Paul Beca


Partenerii proiectului au încheiat un acord de asociere pentru realizarea unor activităţi din

cadrul proiectului „Dezvoltarea capacităţii ANCS de elaborare a politicilor publice în domeniul

inovării şi al transferului tehnologic pentru asigurarea unei dezvoltări socio-economice durabile”,

Cod SMIS 24120. Acest proiect a fost implementat de către Autoritatea Naţională pentru Cercetare

Ştiinţifică în parteneriat cu Asociaţia Română pentru Transfer Tehnologic şi Inovare – AroTT.

Ideea proiectului a pornit de la o nevoie cât se poate de concretă observată de-a lungul timpului,

anume, lipsa de comunicare între entităţile care produc inovare (respectiv centre de cercetare şi

universităţi) pe de o parte şi autorităţile centrale şi locale şi producători, jucătorii în arena economiei

de piaţă, care ar putea pune în practică invenţiile.


13


Obiectivul general al proiectului a fost dezvoltarea capacităţii administrative a ANCS pentru a

îmbunătăţi procesul de elaborare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice de inovare şi transfer

tehnologic pentru asigurarea unei dezvoltări socio-economice durabile.

Grupul ţintă direct a fost format din personalul administraţiei publice centrale implicat în

raportarea performanţelor, monitorizarea şi evaluarea politicilor de inovare şi transfer tehnologic

(Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, ministerele care au în coordonare institute

naţionale de cercetare-dezvoltare), precum şi personalul administraţiei publice locale, Consiliile

Judeţene (48 de consilii, inclusiv sectoarele Capitalei), Prefecturi (42), Primării ale oraşelor

reşedinţă de judeţ (48), şi personalul OSIM şi ORDA.

RReezzuullttaattuull lluuccrraarriiii::

Metodologii create:

Metodologie de raportare, evaluare şi monitorizare a activităţii de inovare şi transfer

tehnologic

Raport de analiză de impact la nivel naţional a politicii ANCS în domeniul transferului

tehnologic şi inovării

Raport de evaluare a situaţiei actuale a sistemului de raportare a performanţelor în domeniul

inovării şi transferului tehnologic

Ghidul privind metodele de evaluare a impactului transferului tehnologic şi inovării în plan

economic şi social

Instrumente create:

Studiu Inobarometru

Manual de utilizare a aplicaţiei software de colectare şi analiză a informaţiilor specifice

domeniului inovare şi transfer tehnologic (ITT)

Standard la nivel naţional pentru procesul de transfer tehnologic

Platformă pentru colectarea datelor şi furnizarea de statistici relevante privind performanţele

în domeniul ITT

Instruire Personal:

Pentru deprinderea lucrului cu platforma IT de raportare, monitorizare şi evaluare a

rezultatelor inovării şi transferului tehnologic au fost organizate 23 sesiuni de instruire, însumând

un număr de 485 participanţi din administraţia central şi locală - grup ţintă.

Evenimente organizate:

25 Octombrie 2012 - BUCUREŞTI-ILFOV - Eveniment regional pentru promovarea

activităţii de inovare şi transfer tehnologic în Regiunea Bucureşti-Ilfov

4 Octombrie 2012 - TÂRGU MUREŞ - Eveniment de promovare a conceptului de inovare

durabilă

31 Mai 2012 - PITEŞTI - Eveniment regional pentru promovarea activităţii de inovare şi

transfer tehnologic în Regiunea Sud Muntenia

17 Mai 2012 - CLUJ NAPOCA - Eveniment regional pentru promovarea activităţii de inovare

şi transfer tehnologic în Regiunea Nord – Vest

30 Martie 2012 - TIMIŞOARA - Eveniment regional pentru promovarea activităţii de inovare

şi transfer tehnologic în Regiunea Vest.


14

21 Martie 2012 - BUCUREŞTI - Eveniment de promovare a conceptului de inovare durabila.

24 Noiembrie 2011 - IAŞI - Eveniment regional pentru promovarea activităţii de inovare şi

transfer tehnologic în Regiunea Nord – Est

10 Noiembrie 2011 - CRAIOVA - Eveniment regional pentru promovarea activităţii de

inovare şi transfer tehnologic în Regiunea Oltenia

27 Octombrie 2011 - CONSTANŢA - Eveniment regional pentru promovarea activităţii de

inovare şi transfer tehnologic în Regiunea Sud-Est

20 Octombrie 2011 - BRAŞOV - Eveniment regional pentru promovarea activităţii de inovare

şi transfer tehnologic în Regiunea Centru


Valorificare/Valorizare rezultat: Toate documentele se pot descărca de pe site-ul

www.romaniainoveaza.ro iar platforma online pentru colectarea datelor şi furnizarea de statistici

relevante privind performanţele în domeniul ITT poate fi folosite cu ajutorul unui cont creat, prin

intermediul unui user si parolă.

http://www.romaniainoveaza.ro/


15


STAR

Nr.contract: 8/19.11.2012

Acronim proiect:SUNS

Durata proiect: 36 luni

Coordonator proiect: ISS filiala

INCDFLPR

Partener 2: INCDMTM

Responsabil proiect:

Dr. ing. POPAN GHEORGHE

SUBSISTEME PENTRU NANOSATELITI

Autor: Dr.ing. POPAN GHEORGHE


Lucrarea a fost structurată pe parcursul a 6 faze:

Faza I: „Evaluarea echipamentelor de masurare cu laser in spatiu pentru domeniul 1-1000

m”/14.12.2012

Faza II: „Stabilirea caracteristicilor tehnice ale subsistemelor "/19.04.2013

Faza III: „Documentatie DE-ME pentru subsisteme”/04.10.2013

Faza IV: „Executie fizica subsisteme”19/09.2014

Faza V: „Testari si simulari sisteme”/17.04.2015

Faza VI: „Diseminare si demonstrare”/04.11.2015

Caracteristici

Faza I: „Stabilirea caracteristicilor tehnice ale subsistemelor "/19.04.2013

In prima faza a proiectului au fost prevazute a se realiza studii de documentare privind

modalitatile de actionare controlata a satelitilor, posibilitatilor de masurare in spatiu a distantei intre

sateliti, a metodelor de masurare prin telemetrie laser a pozitiei relative in spatiu pe distante de 1-

1000 m si a posibilitatilor de deplasare fara frecare, pe perna gazostatica pentru experimentari a

satelitilor.

In urmatoarele etape se vor realiza si experimenta sistemele de masurare , deplasare controlata

si comanda a acestor deplasari pentru 3 sateliti prevazuti a se lansa in primul zbor in formatie a unor

sateliti din Romania.

Acest proiect se realizeaza in cooperare intre ISS, ICPE-CA si INCDMTM.

Rolul INCDMTM Bucuresti in proiect este de a dezvolta sisteme mecatronice de determinare a

distantei intre sateliti si conceperea sistemului de deplasare pe masa gazostatica a satelitilor.


16


Titlul proiectului este “ Subsisteme pentru nanosateliti” si face parte din programul STAR.

Romania este membru al Agentiei Spatiale Europene (ESA) si participa la programele de cercetare

in domeniul spatial. Programul STAR este unul din programele dedicate dezvoltarii capabilitatilor

Romaniei de a dezvolta aplicatii in domeniul explorarii spatiului cosmic.

Proiectul isi propune rezolvarea unor probleme in domeniul zborului in formative a satelitilor.

Problemele care solicita rezolvare la zborul in formative sunt legate de coordonarea comenzilor

satelitilor din formatie astfel incat acestia sa pastreze traiectorii si distante precise prestabilite.

Problemele care se propun a se rezolva prin proiect sunt: realizarea unui sistem de actionare a

deplasarii in spatiu a satelitilor, determinarea distantei intre satelitii din formatie si comanda

traiectoriilor si pozitiilor satelitilor din formative.

Deoarece testarea sistemelor de actionare, a sistemelor de masurare cu laser a distantelor intre

sateliti si comanda acestor sisteme nu este posibil de experimentat in spatiu se realizeaza si un stand

de experimentare a comenzii deplasarii si corelarii cu distanta masurata la sol. Pentru a elimina

influenta frecarii si a simula conditii de deplasare asemanatoare cu cele din spatiu se realizeaza un

sistem portant pe perna gazostatica.


Prin acest proiect INCDMTM va demonstra capabilitati de abordare a unor colaborari in

Programe Europene (ale ESA) de explorare umana a spatiului cosmic atat prin sisteme mecatronice

si accesorii pentru telescoape, prin sisteme mecatronice utilizate la lansatoare, prin sisteme

mecatronice si senzoristica pentru programele de explorare robotica a atmosferei si a planetei

Marte.

Aceste cercetari au si o puternica componenta de dezvoltare a competitivitatii industriale,

multe din rezultatele cercetarilor in domeniul spatial avand aplicabilitate directa in industie.


17

Denumire Program Cercetare: Programului sectorial

Nr.contract: 13/579582/2008

Acronim proiect:


Coordonator proiect:

Director proiect:

Prof. Univ. Dr. Ing. GH. ION GHEORGHE

Parteneri:

P1: Academia Română – Institutul de

Economie Mondială

P2: Academia Română – Institutul de

Economie Naţională

P3: Centrul de Informare EUROPE

DIRECT CENTRAS Bucureşti

EVALUAREA COMPETITIVITĂŢII SECTORELOR INDUSTRIALE

– SUPORT PENTRU STRATEGIA DE DEZVOLTARE

SECTORIALĂ A INDUSTRIEI PRELUCRĂTOARE

Autori: Director proiect: Prof.univ.dr.ing. Gh.Ion GHEORGHE

Ing. Anton VIERU, Ing. Cristiana MARINESCU, Ing. Iulian S. MUNTEANU


Lucrarea a fost structurată pe parcursul a 4 faze:

Faza I: „Elaborarea studiului de analiză a dezvoltării industriei prelucrătoare în perioada 2000 –

2008 baza criteriilor / modelelor adaptate la nivel UE (raportat la Cod CAEN rev.2 şi la

Comunicarea CE 474/2005 privind strategia Lisabona revizuită)"

Faza II: „Elaborarea studiului privind evaluarea gradului de competitivitate şi a performanţelor

sectoarelor industriei prelucrătoare (raportat la Cod CAEN rev.2 şi la Comunicarea CE 474/2005

privind strategia Lisabona revizuită)"

Faza III:Analize de benchmarking cu alte state UE la nivelul sectoarelor industriei prelucrătoare

Faza IV: Elaborarea suportului pentru analize/evaluări în vederea formulării obiectivelor

strategiei de dezvoltare a industriei prelucrătoare”


Faza I: „Elaborarea studiului de analiză a dezvoltării industriei prelucrătoare în perioada

2000 – 2008 baza criteriilor / modelelor adaptate la nivel UE (raportat la Cod CAEN rev.2 şi

la Comunicarea CE 474/2005 privind strategia Lisabona revizuită)"

In cadrul acestei faze au fost derulate urmatoarele activităţi

Elaborare studiu de analiză a dezvoltării industriei prelucrătoare în perioada 2000 -2008.

Prezentarea industriei prelucrătoare ca ramură a economiei naţionale.

Analiza alinierii dezvoltării la tendinţele comunitare.

Analiza stadiului alinierii şi integrării conceptelor fabricaţiilor sectoarelor industriale la

cerinţele / tendinţele dezvoltării pe plan european şi mondial.

Faza II: „Elaborarea studiului privind evaluarea gradului de competitivitate şi a

performanţelor sectoarelor industriei prelucrătoare (raportat la Cod CAEN rev.2 şi la

Comunicarea CE 474/2005 privind strategia Lisabona revizuită)"

In cadrul acestei faze au fost derulate urmatoarele activităţi:


18

Elaborare studiu privind evaluarea gradului de competitivitate şi a performanţelor sectorului

industrial pe baza criteriilor / modelelor adoptate la nivel UE

Analiza evoluţiei indicatorilor statistici pentru perioada 2000 – 2008 şi a gradului de

încadrare în strategiile dezvoltării durabile a economiei naţionale

Analiza gradului de aliniere la tendinţele evoluţiei pe plan naţional şi al UE a sectoarelor

industriale.

Evaluarea impactului, implementării normelor şi reglementărilor comunitare în industria

prelucrătoare

Analiza de evaluare a gradului de integrare a conceptelor şi a potenţialului fabricaţiilor la

cerinţele comunitare.

Analiza de evaluare a gradului de concuren- ţialitate, capabilitate şi complementaritate a

produselor şi serviciilor sectorului industrial.

În cadrul lucrării au fost detaliate informaţii descriptive generale legate de industria

prelucrătoare, ca ramură a economiei naţionale.

Structura detaliată a industriei prelucrătoare este reglementată prin atribute statistice, în cadrul

“ Clasificării Activităţilor din Economia Naţională – conform CAEN Revizia 2/2008 publicată în

Monitorul Oficial la 01.01.2008, implementată prin Ordinul nr. 337 / 2007 al Preşedintelui

Institutului Naţional de Statistică în conformitate cu art. 5 din HG nr. 656/ 1997.

Se observă complexitatea structurală a secţiunii “C” care reuneşte: 24 diviziuni, 95 grupe şi

230 de clase.

Diviziunile industriei părelucrătoare analizate sunt:

Industria alimentară [Div.10] , Fabricarea băuturilor[Div.11] Fabricarea produselor din

tutun[Div.12], Fabricarea produselor textile [Div.13] , Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte

[Div.14] , Tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie,

harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor[Div.15], Prelucrarea lemnului,

fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din

alte materiale vegetale împletite [Div.16] , Fabricarea hîrtiei şi a produselor din hârtie[Div.17] ,

Tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor[Div.18] , Fabricarea produselor de cocserie

şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului[Div.19] , Fabricarea substanţelor şi a produselor

chimice[Div.20] , Fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor

farmaceutice[Div.21] , Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice[Div.22], Fabricarea altor

produse din materiale nemetalice[Div.23], Industria metalurgică[Div.24] , Industria construcţiilor

metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii [Div.25], Fabricarea

calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice[Div.26],

Fabricarea echipamentelor electrice [Div.27] , Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente

n.c.a[Div.28] , Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor

[Div.29],

Fabricarea altor mijloace de transport [Div.30] , Fabricarea de mobilă[Div.31], Alte activităţi

industriale n.c.a [Div.32] , Repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentului [Div.33]

Cele 24 de diviziuni ale industriei prelucrătoare din România au fost analizate din punct de

vedere al competitivităţii, deoarece se consideră că fiecare ţară din UE manifestă o “personalitate

sistemică”, definită ca “ansamblul particularităţilor de dezvoltare şi al specializărilor sectoriale,

construite în perioade lungi de timp”.

Pe plan naţional a fost dezvoltat un model de evaluare a competitivităţii, la nivel de ramură şi al

domeniilor industriale, care consideră perspectiva creşterii economice.

În cadrul lucrării, cele 24 de diviziuni au fost analizate după modelul care permite identificarea/

caracterizarea “personalităţii sistemice” a industriei prelucrătoare, elaborat de economistul C.

Mereuţă, modelul, pe baza analizei evoluţiei celor şase indicatori economici:


19

Ponderea valorii adăugate la costul factorilor domeniului;

Productivitatea muncii / salariat;

Rata excedentului brut din exploatare;

Rata profitabilităţii generale;

Ponderea exportului domeniului în exportul total al industriei prelucrătoare;

Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi

Faza III:Analize de benchmarking cu alte state UE la nivelul sectoarelor industriei

prelucrătoare


Elaborarea studiului de analize de benchmarking cu alte state la nivelul industriei prelucrătoare.

Analiza poziţionării sectorului industrial pe plan UE.

Analize de benchmarking la nivelul sectoarelor industriei prelucrătoare: evaluări calitative şi

cantitative

Analiza tendinţelor de dezvoltare/structurare a sectoarelor industriale pe orizonturi de timp

Analiza gradului de dezvoltare a sectoarelor cu potenţial de implementare comunitară

Analiza de competitivitate pentru diviziunile CAEN Rev.2/2008 a fost derulată utilizând aceeaşi

indicatori , agreaţi intern şi aliniaţi UE, folosiţi şi în etapa precedentă a lucrării, respectiv: sistemul

de indicatori macroeconomici, dimensiunile agenţilor economici, infrastructura existentă, nivelul

tehnologic şi pregătirea profesională, gradul de dezvoltare şi implementare al inovării şi rezultatelor

cercetării – dezvoltării, structura, flexibilitatea şi eficienţa forţei de muncă, export intensivitatea

domeniilor, sistemul afacerilor şi caracteristicile mediului de derulare a acestora.

■ Evaluarea gradului de competitivitate a avut în vedere:

• sistemul indicatorilor macroeconomici;

• corelarea cu dimensiunile intreprinderilor;

• export intensivitatea domenilor;

• infrastructura;

• nivelul tehnologic şi pregătirea profesională;

• gradul de dezvoltare şi implementareale inovării;

• flexibilitatea şi eficienţa pieţei muncii;

• sistemul afacerilor şi caracteristicile mediului de rulare a acestora;

■ Rezultatele analizelor/ evaluărilor au relevat atât avantajele competitive cât şi dezavantajele

existente la nivelul domeniilor industriale;

■ Pe baza acestora s-a iniţiat o analiză de competitivitate la nivelul industriei prelucrătoare,

utilizându-se metodologiile : avantajelor competitive relevate şi a caracterizării comerţului

intraindustrial (indicatorii Lafay şi Grubel – Loyd);

- comparaţiile cu ţările UE privind competitivitatea domeniilor industriei prelucrătoare cu

menţionarea topului primelor cinci firme;

- comparaţie cu ţările UE privind ratele specializării producţiei şi a profitabilităţii.

Rezultatele analizei de benchmarking au relevat gradul redus, încă de competitivitate şi ratele

inferioare ale specializării înregistrate de domeniile industriei prelucrătoare, comparativ cu ţările

UE –

În cadrul studiului de „Analiza tendinţelor de dezvoltare/structurare a sectoarelor industriale pe

orizonturi de timp”au fost analizate:

1. - Competitivitatea şi dimensiunea intreprinderilor industriale

Principalii indicatori relevanţi ai competitivităţii întreprinderilor din industria prelucrătoare

din România luaţi în calcul au fost: numărul de întreprinderi, capital social, cifra de afaceri,


20

număr mediu de salariaţi, exporturi, valoare adăugată brută, cheltuieli cu personalul, excedentul

brut de exploatare, rezultatul brut al exerciţiului,investiţii realizate.

2. - Evaluarea gradului de competitivitate a sectoarelor industriei prelucrătoare pe baza

criteriilor modelelor la nivelul UE (pentru diviziunile 10 – 33)

Au fost analizate modalităţile prin care Romania poate obţine avantaje competitive - respectiv

situaţia unei profitabilităţi superioare a unei firme faţă de celelalte.

De asemenea a fost analizată competitivitatea internaţională a ţării - gradul în care ţara respectivă

poate produce bunuri şi servicii, în condiţiile unei pieţe libere şi corecte, care poate satisface cererea

pe pieţele internaţionale, menţinând sau crescând venitul real al cetăţenilor. In lucrare a fost

prezentat „Sistemul indicatorilor macroeconomici ai avantajelor competitive”, caracterizat prin :

instituţii – infrastructura, indicatori macroeconomici, indicatorii de sănătate şi ai învăţământului ,

indicatori ai învăţământului superior şi formării profesionale, indicatori ai eficienţei pieţei: pieţele

de bunuri şi servicii, piaţa muncii, pieţele financiare, - indicatori ai pregătirii tehnologice, gradul

de complexitate a afacerilor, indicatori ai inovării .

3.-Integrarea economică a României în UE, specializarea şi avantaje comparative/ competitive

In cadrul studiului s-a abordat relaţia integrare – comerţ exterior care ca principal reper criterial a

avut tocmai triada de obiective economice, sociale şi de mediu căreia trebuie să i se subordoneze

convergent un complex de factori, instrumente, mecanisme şi politici printre care şi cele referitoare

la comerţul exterior. Pentru a putea realiza această caracterizare au fost utilizaţi , compatrativ

indicatorii Lafay, Grubel &Lloyd si Michaely.

4. - Avantaje comparative ale comerţului exterior

Analiza competitivităţii comerţului exterior al României a fost realizată cu ajutorul indicatorul

Lafay. Astfel se pot trage anumite concluzii referitor la totalul comerţului exterior al României faţă

de comerţul cu ţările membre ale UE, oferind elemente de reper importante pentru stabilirea

gradului de specializare a comerţului exterior a unei ţări, în funcţie de similitudinile sau diferenţele

faţă de altele.

Din studiu s-au putut observa următoarele:

la Secţiunea de produse IX (produse din lemn, exclusiv mobilier), indicatorul Lafay pentru

comerţul României intra-UE după ce a înregistrat o îmbunătăţire în perioada postasociere 1996-

2000 în perioada de preaderare a scăzut, înregistrând chiar valori negative în anul 2008.

reducere a gradului de specializare a comerţului României, intra-UE se constată la secţiunile: I

(animale vii şi produse animale), III (grăsimi şi uleiuri animale şi vegetale); XIII (articole din piatră,

ipsos, ciment, ceramică şi sticlă); XVII (mijloace şi materiale de transport).

un grad relativ ridicat al specializării, dar în scădere, se observă la secţiunile XI şi XII care includ

produse textile şi încălţăminte şi XX (mărfuri şi produse diverse);

- pentru celelalte secţiuni se înregistrează valori negative, în unele cazuri cu tendinţa de

creştere, ceea ce semnifică un grad redus de specializare sau chiar despecializare, motiv care ar

trebui să preocupe factorii decizionali astfel încât să putem prin politici şi măsuri adecvate să

îmbunătăţim situaţia competitivităţii;

Indicatorul Grubel-Lloyd a indicat dacă în relaţiile lor comerciale bilaterale, ţările partenere practică

un comerţ intraindustrial sau interindustrial sau, cu alte cuvinte, dacă ţările schimbă acelaşi tip de

produse sau produse diferite.Cu cât este mai mare comerţul net între două ţări sau regiuni cu atât

mai redus este comerţul în interiorul industriei sau sectorului cercetat. Indicatorul Grubel-Lloyd are

relevanţă doar pentru grupe de industrii, calculele la nivelul comerţului exterior total nefiind

relevante.

Efectuarea unei comparaţii între mărimile indicatorilor RCA şi Grubel-Lloyd pentru comerţul

exterior al României cu ţările membre ale UE, pe cele XXII de secţiuni ale Nomenclatorului

Combinat confirmă concluziile anterior prezentate în legătură cu faptul că România are un slab


21

nivel de specializare şi că avantajele comparative se înregistrează la ramurile pentru care înzestrarea

relativă cu factori de producţie (forţa de muncă ieftină, capital natural) este mai bună.

5. Analiza competitivităţii domenilor industriale cu ajutorul modelului celor şase

indicatori

Modelul de evaluare a competitivităţii domenilor industriale prezentat în cadrul acestei lucrări

a utilizat şase indicatori economici:

- ponderea valorii adăugate la costul factorilor unui domeniu în valoare adăugată la costul

factorilor industriei prelucrătoare VA:

- productivitatea ,,P”;

- rata excedentului brut de exploatare, raportat la cifra de afaceri, ,,EBE”;

- rata profitabilităţii generale ,,Pg”;

-ponderea exportului realizat de un domeniu industrial în exportul industriei prelucrătoare,

,,Pe”;

- gradul de acoperire a importurilor prin exporturi,, Ga”.

Principalele concluzii şi tendinţe vizând competitivitatea şi structura industriei prelucrătoare

din România, cu modificări şi nuanţări specifice, îşi păstrează valabilitatea şi în perioada de criză,

dar mai ales de post-criză, având în vedere faptul că schimbările structurale în cadrul unui complex

industrial pe cât de heterogen, pe atât de inerţial, nu se pot produce în perioade foarte scurte de

timp.

Analiza competitivităţii industriei prelucratoare în România, în contextul UE şi al globalizării,

precum şi fundamentarea deciziilor strategice în acest domeniu necesită elaborarea unui sistem de

indicatori adecvaţi diferitelor niveluri de agregare a ramurilor şi subramurilor industriei

prelucrătoare, actualizaţi permanent, după modelul Japoniei şi al ţărilor aparţinând categoriei

„micilor tigrii asiatici” şi mai recent din China şi India.

Operaţionalizarea unui asemenea sistem de indicatori presupune contribuţia institutelor de

cercetare, din cadrul industriei prelucrătoare pentru elaborarea unor sisteme de urmărire permanentă

a competitivităţii industriei prelucrătoare naţionale, atât la nivel macro, sectorial cât şi micro, cu

implicarea directă a ministerelor şi departamentelor de resort, precum şi a institutelor de cercetare.

O atenţie specială va trebui acordată şi indicatorilor de impact asupra mediului sau ai eco-

eficienţei, în strânsă legătură cu intensificarea inovării tehnologice şi a nevoilor tranziţiei la

economia „low-carbon”.

6. Analiza de benchmarking cu alte state UE la nivelul sectoarelor

În cadrul acestei faze a fost prezentată o analiză complexă a factorilor de creştere a

competitivităţii industriei prelucrătoare din România, în contextul european ca şi al implicaţiilor

crizei economice şi financiare globale, care pune în termeni noi, conceperea şi implementarea

politicilor industriale, creşterea capacităţii de adaptare a economiei româneşti la şocurile interne şi

externe prin sprijinirea dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere şi stimularea competitivităţii.

Tendinţe ale industriei prelucrătoare a UE-27 în perioada 2001-2008

A fost studiată dinamica producţiei industriei prelucrătoare la nivelul UE-27 în perioada 2001-

2008, evideţiindu-se următoarele particularităţi:

- ritm mediu anual de creştere pe perioada 2001-2006 de 1,5%, din care:

a) dinamici peste nivelul mediu, fiind înregistrate în ramurile: echipamente de comunicaţii,

radio şi TV (3,5%); chimicale şi produse chimice (3,1%); instrumente ştiinţifice şi alte instrumente

(2,8%); vehicule cu motor (2,6%); maşini şi echipamente n.e.c. (2,2%); alimente şi băuturi (1,8%);

construcţii metalice şi produse fabricate din metal (1,8%); alte echipamente de transport (1,8%);

b) dinamici sub nivelul mediu fiind înregistrate în ramurile: produse din cauciuc şi mase

plastice (1,4%); prelucrarea lemnului şi a produselor din lemn (1,3%); maşini şi aparate electrice


22

(1,3%); metalurgie (0,9%); prelucrarea ţiţeiului, cocsificarea cărbunelui (0,8%); alte produse

minerale nemetalice (0,8%); calculatoare şi maşini de birou (0,5%);

c) ritmuri negative se constată la următoarele ramuri: mobilă şi alte produse prelucrate (-

0,8%); textile (-3,6%); articole de îmbrăcăminte (-5,9%); pielărie şi încălţăminte (-6,7%).

Comparaţii internaţionale privind competitivitatea în România şi celelalte ţări membre ale

Uniunii Europene pe ramuri

In acest capitol a fost realizată o analiză a competitivităţii, pe ramuri ale industriei

prelucrătoare din Romînia şi ţările membre UE, folosind datele EUROSTAT din „European

businness – Facts ans Figures” , European Statistical Books, 2009 Edition, care conţine date la

nivelul anilor 2006 şi 2007.

Ratele specializării producţiei totale şi profitabilitatea

La nivelul UE-27, s-au calculat ratele specializării pentru anul 2006, pe baza cărora s-au făcut

o serie de clasamente din care au rezultat, în general, următoarele concluzii:

cel mai ridicat grad de specializare în construcţiile de maşini, echipamente şi vehicule cu motor îl

au: Germania, în construcţii; Spania, în alte echipamente de transport; Franţa, în calculatoare şi

activităţi conexe; Anglia în CDI;

o rată a specializării relativ ridicate în prelucrarea lemnului şi produse de hârtie se

înregistrează în ţările baltice, scandinave şi ţările membre ale UE cu ţinuturi alpine, în timp ce

industriile extractive au avut un grad de specializare îndeosebi în Bulgaria, R. Cehă şi Polonia;

textilele, confecţiile, pielăria şi încălţămintea reprezintă domeniul de specializare mai ales al Italiei,

Portugaliei şi al unor ţări din Europa Centrală şi de Est, între care şi România.

Faza IV: Elaborarea suportului pentru analize/evaluări în vederea formulării obiectivelor

strategiei de dezvoltare a industriei prelucrătoare”


Elaborare studiu suport documentat în vederea formulării obiectivelor strategiei de dezvoltare

a industriei prelucrătoare.

Elaborare suport documentat pentru analize / evaluări în vederea formulării obiectivelor

strategiei de dezvoltare a industriei prelucrătoare.

Formularea de obiective strategice şi de politici privind dezvoltarea industriei prelucrătoare.


In cadrul proiectuli au fost abordate următoarele tematici:

Prezentarea şi caracterizarea industriei prelucrătoare ca ramură a economiei naţionale

Încadrarea în strategiile dezvoltării durabile a economiei naţionale şi alinierea la cele UE

Competitivitatea –abordare teoretico-metodologică

Conceptul de competitivitate internaţională în cadrul OECD

Aspectele internaţionale ale competitivităţii(ACR şi BCR)

Modele de determinare a avantajelor comparative aplicate în cadrul UE

Model de evaluare a competitivităţii domeniilor industriei prelucrătoare din perspectiva

creşterii economice

Avantajele/dezavantajele competitive ale României la nivel internaţional-Criterii şi modele

adoptate la nivel UE

Exportintensivitatea industriilor prelucrătoare

Evaluarea gradului de competitivitate a sectoarelor industriei prelucrătoare pe baza criteriilor

modelelor la nivelul UE (pentru diviziunile 10 – 33

Sistemul indicatorilor macroeconomici ai avantajelor competitive

Infrastructura


23

Competitivitatea macroeconomică

Competitivitatea în domeniul învăţământului superior şi al formării profesionale

Eficienţa pieţei de bunuri

Flexibilitatea şi eficienţa pieţei muncii

Complexitatea şi deschiderea pieţelor financiare

Pregătirea tehnologică

Complexitatea afacerilor

Indicatori de competitivitate a inovării

Analiza comerţului intraindustrial pe baza indicatorului Lafay

Analiza de benchmarking cu alte state UE la nivelul sectoarelor industriei prelucrătoare

Comparaţii internaţionale privind competitivitatea în România şi celelalte ţări membre ale

Uniunii Europene pe ramuri

Ratele specializării producţiei totale şi profitabilitatea

Încadrarea în strategiile naţionale

Analiza alinierii ramurii industriale la prevederile UE (Strategia UE 2020. şi alte documente

de referinţă)

Propuneri privind formularea obiectivelor strategice de dezvoltare a industriei prelucrătoare


Studii realizate:

Alinierea dezvoltării sectoarelor industriei prelucrătoare la tendinţele comunitare, privind:

poziţia sectorului în economia Uniunii Europene, tendinţe pe piaţa internă şi comunitară,

inovare şi know-how ale sectorului (conceptele specifice sectorului), competiţia regională şi

mondială, norme, reglementări, legislaţie,competitivitatea cu mediu, competitivitatea

externă, forţa de muncă şi dimensiunea geografică;

Alinierea şi integrarea conceptelor fabricaţiilor la cerinţele / tendinţele dezvoltării pe plan

european şi mondial

Creşterea competitivităţii, a resurselor de capabilitate şi complementaritate a produselor şi

serviciilor din sectoarele industriei prelucrătoare

Alinierea performanţelor sectoa-relor industriale la nivelele impuse pe pieţele interne şi

externe libere şi concurenţiale

Creşterea gradului de eficienţă a fabricaţiilor din sectoarele industriale în special a eficienţei

energetice.

Alinierea ramurii industriale la prevederile strategiei de dezvolotare a economiei naţionale şi

la prevederile şi tendinţele de dezvoltare ale UE.

“Sectoral study on the evolution of the manufacturing industry” lucrare bilingva engleză-

română, (document editat în vederea prezentării la Brusseles in septembrie 2010)

„Studiu sectorial privind evoluţia industriei prelucrătoare” – în limba romana (document

editat în vederea diseminării)

„Industria prelucrătoare: sinteză privind competitivitatea sectorială”


24

Denumire Program Cercetare: Program sectorial – M.Ec.F.

Nr.contract: 1611/2950/57825

Acronim proiect: -

Durata proiect: 08.10.2008 –

20.12. 2008


Dr. Ing. Paul Beca

Director proiect:

Prof. Univ. Dr. Ing. GH. ION

GHEORGHE

Parteneri: -

DOTAREA LABORATORULUI DE INCERCARI DISPOZITIVE

MEDICALE CU ECHIPAMENTE INTELIGENTE LA INALTI

PARAMETRI DE COMPETITIVITATE EXISTENTI IN

Autori: Beca Paul


Obiective prevazute:

Extinderea domeniilor de investigatie in spectrul nanodimensional pentru noi materiale

micro si nanostructurate

Cresterea preciziei de masurare si control in domeniul micro si nanotehnologiilor specifice

componentelor/ sistemelor mecatronice

Posibilitatea de abordare in fabricatie a produselor si tehnologiilor noi implementate pe

capacitati aliniate cerintelor UE

Extinderea domeniilor de cercetare prin abordari multidisciplinare complexe la nivelul

sistemelor tehnice, tehnologice si tribosistemelor

Etapa proiectului:

„Achizitie echipament. Microscop de forta atomica NT-MDT – model NTEGRA PRIMA”

Punere in functiune

Etalonare

Instruire personal


Principiul de lucru al microscopiei de forţă atomică (AFM) este măsurarea forţei de

interacţiune între un cap de măsură special ataşat de un cantilever şi suprafaţa probei. Forţa aplicată

pe capul de măsură de către suprafaţă duce la îndoirea cantileverului. Măsurând devierea acestuia,

este posibil să evaluăm forţa de interacţie vârf – suprafaţă.

Microscopul de forţă atomică NTEGRA PRIMA (figura 1) are următoarele sisteme de bază şi

module: unitate de bază, module de bază (capete de măsură, suport de schimb, scanner, platforma

de încălzire, celule lichid, etc), sistem optic de vizualizare,

sistem de control (controller SPM, termocontroler,

computer cu software de procesare a datelor şi panou

interfaţa). Unitatea de bază ajustează sistemul de acces,

care asigură calea de acces a probei spre capul de măsură.

În hota protectoare se pot introduce gaze cu ajutorul unor

tuburi de conectare. Dispozitivul de poziţionare poate

susţine suportul probei, scanerul sau oricare alt dispozitiv

cu proba ataşată de el. Capul de măsură universal poate fi

folosit pentru a realiza aproape toate tehnicile SPM atât în

aer cât şi în lichid.

Figura 1. AFM NTEGRA PRIMA. (a) vedere generala; (b) vedere detaliata.


25

CCaarraacctteerriissttiiccii tteehhnniiccoo--şşttiiiinnttiiffiiccee

Domeniu maxim de scanare X, Y: 50 × 50 μm

Domeniu maxim de scanare pe Z: 12 μm

Rezolutie: < 0,6 nm (cu bucla inchisa), < 0,01 nm (fara bucla inchisa)

Abaterea de planeitate: max. 2 nm pe un interval orizontal de 50 microni, fara corectii

software

Cap AFM cu dioda super-luminiscenta (835 nm)

Marire: 780× (pe monitor de 19 inch)

Rezolutie optica: 1 μm

Focalizare motorizata, controlata prin software, pe o adancime de 10 mm

Camera digitala CCD de inalta rezolutie cu zoom digital

Rezolutie 1032 × 778 pixeli

Viteza cadrelor: 20Hz

Viteza procesor controller: > 500 MHz

Principalele domenii de aplicabilitate ale AFM

sunt: topografie 3D, analize spectroscopice,

determinarea vâscoelasticităţii materialelor, topografia

suprafeţelor, analize chimice structurale, microscopie

prin modulare magnetică, nanolitografie, scanare

microscopică, in industria chimica, prelucratoare,

mecatronica, aerospatiala, etc.


Cresterea nivelului tehnic al cercetarii

Alinierea la metodele, procedurile aplicate la nivel

UE cu utilizare de echipamente performante care sa

asigure compatibilitatea rezultatelor cercetarilor

experimentale, paralele sau testarilor reciproce

Asigurarea premizelor conditiilor tehnice necesare

abordarii de cercetari in domeniul micro si

nanotehnologiilor pentru materiale noi micro si

nanostructurate, care sa conduca la asimilarea de noi

produse in fabricatie

Crearea conditiilor pentru participare, in parteneriate la proiecte licitabile european si

international

Estimarea financiara a realizarilor:

participarea la proiecte noi de CD interne de circa 300.000-500.000 (lei noi)/an

posibilitatea de participare la proiecte CD cu finantare comunitara de circa 100.000-150.000 euro/an

lucrari practicate pentru agenti economici la nivel national: 100.000-150.000 lei/an


Nanotehnologiile de control nanometric de ultimă generaţie utilizează AFM pentru

caracterizarea in profunzime a suprafeţelor de tip film subtire sau suprafetele unor dispozitive

existente.

Un exemplu este analiza suprafeţei capului femural al unei proteze de şold (figura 2) realizata

in cadrul Institutului National de Cercetare Dezvoltare pentru Mecatronica si Tehnica Masurarii,


26

Bucuresti. Cu ajutorul AFM NTEGRA PRIMA, s-au determinat diferiti parametri tribologici care

au ajutat la caracterizarea suprafetelor componentelor protezelor de sold (figura 3) sau ale altor

materiale (figura 4).

Figura 2. Analiza suprafeţei capului femural al unei proteze de şold utilizată timp de 15 ani.

(a)

(b)

(c)

Figura 3. Parametrii tribologici obtinuti utilizand AFM NTEGRA PRIMA pentru suprafata: (a)

capului femural din CoCr; (b) capului femoral cu acoperire TiN; (c) capului femural cu acoperire

TiN după testul de zgâriere.


27

Figura 4. Caracterizarea si determinari tribologice ale suprafetelor de diamant policristalin

compact COMPAX folosind AFM NTEGRA PRIMA.

Astfel de studii se pot face prin diferite tehnici şi sisteme, dar am decis sa folosim AFM,

deoarece imaginile sale prezinta o calitate inalta şi structura densa nanocristalina a suprafetelor

studiate.


28


Plan sectorial în domeniul cercetării –

dezvoltării din industrie/2008

Obiectiv general: „Creşterea

competitivităţii / performanţelor

economice în industrie”

Nr.contract: 18/579565/2008

Acronim proiect:



Director proiect:

Dr. Ing. Beca Paul, ulterior,

Ing. Vocurek Adrian Marian

Parteneri:

P1: INMA Bucureşti P2: SC CARMESIN SA Bucureşti

DEZVOLTAREA SISTEMELOR MECATRONICE DE CONTROL

INTEGRAT ÎN PROCESE DE PRELUCRĂRI CANICE ŞI MONTAJ

/ PREZENT ŞI PERSPECTIVĂ

Autori: Dr. Ing. Beca Paul, Ing. Vocurek Adrian Marian


Evoluţia economiei naţionale şi a societăţii, în general, sunt influenţate într-o măsură

apreciabilă de starea dinamică şi performanţele industriei, în special la nivel macro-economic,

reunind domenii şi sectoare de bază şi cu caracter strategic.

Strategia de CDI 2007-2013 reafirmă rolul statului in domeniul CDI, acela de a crea condiţii

şi a stimula pe de oparte crearea de cunoaştere, iar pe de altă parte, aplicarea cunoaşterii în

interesul societăţii, prin inovare.

Derularea proiectului se desfăşoară în cadrul strategiei naţionale privind cercetarea-dezvoltarea-

inovarea ( CDI ) din domeniul ştiinţific şi tehnic în complementaritate cu tendinţele pe plan

european.

În acest sens strategiile, politicile şi optimizarea performanţelor industriei trebuie să constituie

preocupări permanente pentru toţi factorii de decizie implicaţi. De asemenea, intregarea în Uniunea

Europeana a impus noi viziuni strategice privind perspectiva dezvoltării economiei naţionale.

Urmărind intregarea reală şi alinierea la direcţiile/tendinţele, strategiile şi politicile de

dezvoltare comunitară în domeniul industrial, specialiştii apreciază că atât în prezent cât şi în

perspectivă creşterea competitivităţii, a capabilităţii şi coplementarităţii produselor şi servicilor

ofertabile din industria naţională pe pieţele libere şi concurenţiale comunitare şi internaţionale sunt

esenţiale pentru generarea de rezultate favorabile privind performanţele care să permită un grad

ridicat de participare la comerţul UE şi internaţional.

Ca membru cu drepturi depline al ue , românia îşi propune ca obiectiv general atingerea

ţintelor strategice privind dezvoltarea industrială durabilă, în concordanţă cu strategiile de mediu,

cu cele privind energia şi schimbările climatice.

În acest context, politiciile industriale constau în asigurarea în mod proactiv a condiţiilor

cadru adecvate pentru dezvoltarea întreprinderilor şi pentru inovare, sporirea cercetării-dezvoltării,

promovarea unui management durabil al resurselor şi protecţia mediului , îmbunătăţirea pregătirii

profesionale şi creşterea ocupării, în vederea transformării României într-un loc atractiv pentru

investiţiile în industrie şi crearea de locuri de muncă.

Politica industrială naţională se va concentra în permanenţă pe încurajarea şi consolidarea

factorilor de creştere a competitivităţii produselor şi serviciilor industriale, în vederea atingerii

obiectivelor propuse.


29

În corelare cu prevederile celorlalte politici şi strategii privind dezvoltarea economiei

naţionale, politica industrială prevede, ca obiective principale, următoarele:

creşterea competitivităţii şi a accesului pe piaţă;

perfecţionarea cadrului general şi a condiţiilor specifice din domeniul cercetării – dezvoltării

şi ecoinovării pentru dezvoltarea unei participări active în noul spaţiu european de cercetare ;

consolidarea potenţialului ecologic al industriei;

creşterea utilizării eficiente a resurselor;

dezvoltarea serviciilor industriale şi a potenţialului public – privat;

modernizarea forţei de muncă.

Pe termen mediu, viziunea strategică adoptată consideră ,, liniile directoare strategice ale

UE’’ pentru politici de coeziune, sprijinirea angajării şi dezvoltării, care au fost transpuse în cadrul

,, Planului Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013’’.

Aceasta conferă un cadru coerent pentru politici, programe de măsuri şi planuri de

implementare elaborate pe baza unei viziuni strategice axată pe creşterea economică prin

dezvoltarea unei economii moderne şi competitive.

Conform Planului, la nivelul ramurilor industriale, mai ales pentru industria prelucrătoare se

impun, ca priorităţi:

creşterea competitivităţii sectorului productiv şi a atractivităţii acestuia pentru investitori;

promovarea activităţilor care conduc la creşterea valorii adăugate, pentru produse şi servicii;

extinderea bazei antreprenoriale, în termen volumici şi ca sferă de activităţi.

PPrreezzeennttaarreeaa ddoommeenniiuulluuii..

Mecatronica - Mediu complex

Mecatronica –înglobează principii funcţionale şi conceptuale de o marie varietate tipologică,

prin crearea punţilor între diversele discipline tehnice, modele de proiectare, metodologii de

dezvoltare a soluţiilor specifice.

Echipamentele realizate în acest cadru sunt eterogene şi complexe funcţional şi structural,

corespunzând definiţiei:

„Sistemele mecatronice sunt acele sisteme inteligente care preiau date şi informaţii din

mediu, le procesează raţional şi/sau inteligent în raport cu sarcina urmărită şi acţionează,

conform deciziilor astfel obţinute, în şi/sau asupra mediului prin parametrii precum forţe

şi/sau deplasări.”

Rezultă că necesităţile şi cerinţele realizabile prin dezvoltarea de sisteme mecatronice cuprind

o arie largă, nesegmentată, în care exprimarea acestora se poate realiza într-o manieră orientată pe

scopuri sau sarcini, conform unei scheme de tipul celei din figura de mai jos.


30

Mecatronica şi micro-nanomecatronica reprezintă noul concept utilizat în procesul măsurării /

inspecţiei micro-nanometrice, pentru micro şi nanotehnologia proceselor industriale, în vederea

obţinerii şi menţinerii calităţii totale la produsele / microprodusele realizate şi destinate consumului.

Sistemele de control fac parte integrantă din procesele de producţie industriale fiind garanţia

unor rezultate care să corespundă cu acele criterii de calitate stabilite pentru funcţionarea produselor

la parametrii impuşi. Aceste sisteme de control sunt incluse în fluxul de producţie şi reprezintă o

verigă a fluxurilor tehnologice specifice de producţie, indiferent de domeniu: mecanic, chimic,

farmaceutic, electric, electronic, alimentar, confecţii, încălţăminte etc.

Sistemele de control şi măsurare au rolul de a prelua mărimile unidimensionale de măsurat şi

verificat şi de a prelua vectorii de măsurat multidimensionali ce apar în majoritatea proceselor

tehnice, au rolul să traducă semnalele de măsurare obţinute şi să le convertească, sesizând valoarea

de măsurat, precum şi rolul să corecteze valorile măsurate obţinute prin prelucrarea valorii de

măsurare, aşa încât să obţină rezultatul măsurării sau măsurandul. Sistemele de măsurare pentru a-şi

juca acest rol descris mai sus, trebuie să cuprindă în structura sa, elementele de senzorică care

traduc mărimile de măsurat în semnale electrice, circuitele de măsurare care convertesc semnalele

electrice, amplificatoarele de măsurare care amplifică semnalele electrice convertite, dispozitivele

de calcul analogic care calculează şi obţin semnalul analogic unificat şi convertoarele analogic /

numerice care transformă semnalul de măsurare analogic în semnal de măsurare numeric.

Sistemele mecatronice inteligente sunt caracterizate de faptul că stochează, procesează şi

analizează semnalele obţinute şi execută sarcini adecvate. Structura generală a sistemelor

mecatronice depinde foarte mult de utilitatea şi scopul pentru care sunt produse. Funcţiile de bază

sunt reprezentate de:

- subsistemul cinematic;

- subsistemul de acţionare;

- subsistemul de comandă şi programare;

- subsistemul senzorial.

Un element de bază al tuturor sistemelor mecatronice îl reprezintă ansamblul motor /actuator

– mecanism de acţionare – sarcină. Complectat cu senzori şi cu unitatea de comandă

(hardware&software) configurează un subsistem mecatronic inteligent.

Analiza efectuată asupra modalităţii de implementare a echipamentelor moderne de prelucrare

care pe lângă realizarea unui important indice de productivitate conferă produselor calitatea

necesară participării la competiţia reală a pieţei, a evidenţiat potenţialul tehnic cu ajutorul căruia au

fost realizate echipamentele complexe care pe lângă prelucrarea propriu-zisă efectuează controlul

integrat şi verificarea cotelor obţinute, ţinând sub supraveghere întregul proces tehnologic. Aceste

echipamente sunt foarte apropiate de centrele de prelucrare şi dispun de senzori şi traductoare puse

în valoare de programe software specializate.

Reprezentative pentru acest gen de prelucrări şi verificări „on-line” sunt firmele care

realizează produse de serie mare şi de masă. În astfel de situaţii sunt marile firme care produc prin

prelucrări mecanice scule aşchietoare (burghiu, freze, etc.) şi care dispun de linii automatizate cu

control „on-line”: SANDVIK, GÜHRING, ISCAR, WALTER, etc. Alături de acestea sunt

remarcabile liniile de montaj care asamblează componente electronice/microelectronice de tip

DELL, TOSCHIBA, etc.

În România, preocupări în domeniul realizării de echipamente complexe din categoriile

liniilor tehnologice şi a centrelor de prelucrare au existat şi există în unităţi de învăţământ superior

şi în unităţi de cercetare-dezvoltare şi proiectare din domeniul maşinilor unelte şi sculelor:

Universităţile Politehnice din Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov etc.- catedrele de

maşini-unelte, scule, robotică şi mecatronică. Societăţile de import pot asigura nevoile interne cu

echipamente inteligente de prelucrare fabricate de firme consacrate dar în condiţii de eforturi

valutare considerabile şi blocare a dezvoltării creativiţăţii autohtone. De remarcat sunt societăţile


31

comerciale din domeniul mecatronicii integratoare cu capital mixt, ca de exemplu: SC Badoterm

AMC Vaslui, SC Contor Group Sa Arad, SC Shaffler Romania SRL Braşov.

Utilizatorii potenţiali ai unor tehnologii care au la bază

echipamente şi control on-line au fost sau sunt societăţi

comerciale cu tradiţie în fabricaţia de produse de înaltă

tehnicitate, ca exemplu: SC HESPER SA Bucureşti, SC

TURBOMECANICA SA Bucureşti, SC Dacia Renault Piteşti

ş.a.În figura a, sunt figurate şi fluxurile de energie (sursă de

energie sistem de acţionare sarcină) şi de informaţie

(senzori sistem de comandă sistem de acţionare). Figura

b, prezintă o schemă de acţionare a unei sarcini mecanice prin

intermediul unui motor, de un anumit tip, între care se

interpune, în cele mai multe cazuri un mecanism de acţionare

cu rolul de a realiza o adaptare a parametrilor cinematici şi

dinamici ai motorului la cei ai sarcinii.

Sistemele de control fac parte din structura sistemelor mecatronice şi integronice inteligente.

Elementele sistemelor mecatronice şi/sau integronice sunt:

Prin definiţie, totalitatea elementelor şi a operaţiilor experimentale pe care se bazează şi pe

care le utilizează măsurarea, constituie „ metode de măsurare inteligente ”.

Senzorii sunt parte integrantă a mecatronicii formând un sistem „mecano-electro-opto-

informatic” destinat identificării şi determinării unor proprietăţi şi îndeplinind o serie de funcţii, de

la emitere semnal de intrare la condiţionarea informaţiei, selectarea şi adiţionarea informaţiei,

amplificarea şi transformarea/prelucrarea informaţiei şi procesarea completă a informaţiei pentru

liniile de comunicaţie către mediul intern şi mediul extern al unei entităţi şi/sau al unei societăţi

postindustriale.

#

SSeennzzoorrii şşii ttrraadduuccttooaarree

O mare parte din elementele tehnice senzitive sunt încadrate în categoria de traductor. Un

traductor este un dispozitiv care converteşte efecte fizice în semnale electrice, ce pot fi prelucrate de

instrumente de măsurat sau calculatoare. În unele domenii, în special în sfera dispozitivelor electro-

optice, se utilizează termenul de detector (detector în infraroşu, fotodetector etc.). Traductoarele

introduse într-un fluid sunt denumite, uneori, probe. O categorie largă o constituie sistemele

terminate în "-metru": de exemplu, "accelerometru" pentru măsurarea acceleraţiei, "tahometru"

pentru măsurarea vitezei unghiulare.

În funcţie de tipul mărimii fizice de intrare, senzorii pot fi clasificaţi în:


32

absoluţi, când semnalul electric de ieşire poate reprezenta toate valorile posibile ale mărimii fizice

de intrare, raportate la o origine (referinţă) aleasă;

incrementali, când nu poate fi stabilită o origine pentru toate punctele din cadrul domeniului de

măsurare, ci fiecare valoare măsurată reprezintă originea pentru cea următoare.

Foarte importantă este clasificarea în funcţie de tipul mărimii de ieşire, în:

senzori analogici, pentru care semnalul de ieşire este în permanenţă proporţional cu mărimea

fizică de intrare;

senzori numerici (digitali), la care semnalul de ieşire poate lua numai un număr limitat de

valori discrete, care permit cuantificarea semnalului fizic de intrare.

Clasificarea caracteristicilor senzorilor

Controlul proceselor industriale se îndreaptă către informatizarea grupurilor de instrumente

(senzori, traductoare, palpatoare cu contacte, actuatori ) etc.

Analiza efectuată asupra modalităţii de implementare a echipamentelor moderne de prelucrare

la nivelul UE, care pe lângă realizarea unui important indice de productivitate conferă produselor

calitatea necesară participării la competiţia reală a pieţei, a evidenţiat potenţialul tehnic cu ajutorul

căruia au fost realizate echipamentele complexe care pe lângă prelucrarea propriu-zisă efectuează

controlul dimensional şi verificarea cotelor obţinute, ţinând sub supraveghere întregul proces

tehnologic. Aceste echipamente sunt foarte apropiate de centrele de prelucrare şi dispun de senzori

şi traductoare puse în valoare de programe software specializate.

Un sistem complex de control informatizat este

alcătuit din:

palpator/traductor;

instrument de măsurare diametre interioare;

instrument de măsurare diametre exterioare;

instrumente electronice de verificare alezaje;

instrumente de măsurare alezaje în două puncte;

unitate de afişare/selectare/preselectare;

unitate imprimantă;

unitate procesor (PCI);

unitatea calculator (laptop).

Analiza sistemelor mecatronice şi integronice inovative pentru procese de

prelucrare/montaj în complementaritate UE

Analiza sistemelor mecatronice şi integronice inovative utilizate în industrie are la bază

stadiul şi evoluţia cunoştinţelor şi realizărilor dar şi ale perspectivelor din acest domeniu vast

transdisciplinar şi pluridisciplinar al mecatronicii şi integronice care are ca suport sinergic ingineria

mecanicii de precizie, a sistemelelor electronice de comandă, control, a informaticii şi a bazelor de

date mix.


33

Un proces tehnologic de prelucrare, montaj şi control poate fi realizat printr-un sistem

mecatronic/integronic alcătuit ca în figurile de mai jos:

În procesul mecanic şi de montaj, sistemul de monitorizare are un rol important. În figura de

mai jos se prezintă un exemplu de sistem de monitorizare şi control pentru un proces mecanic de

prelucrare:

De remarcat că pentru dezvoltarea noilor concepte de control prevăzute cu componente

(senzori, traductoare) de mare acurateţe care să se armonizeze cu realizările şi tendinţele din

domeniul mecatronicii remarcate pe plan european şi mondial, o contribuţie deosebită o are şi

INCDMTM Bucureşti, care până în prezent a pus în practică multe sisteme de control inteligent

pentru aplicaţii dintre cele mai diverse.

RReezzuullttaattuull lluuccrraarriiii:: evaluarea domeniului şi a importanţei mecatronicii în contextul dezvoltării proceselor industriale;

analiza sistemelor mecatronice, în general şi a sistemelor mecatronice cu control integrat, în mod

deosebit;

evidenţierea tehnicilor ,,high-tech” din domeniul controlului;


34

analiza direcţiilor actuale de dezvoltare a controlului în procesele de prelucrări mecanice şi

montaj şi evaluarea complementarităţii cu domeniul similar din UE;

prefigurarea noilor sisteme mecatronice pentru monitorizarea proceselor de prelucrare/montaj în

complementaritate UE;

configurarea de noi module cu parametrii de utilizare superiori destinate integrării în sistemele

mecatronice cu control integrat;

analiza tendinţelor europene şi internaţionale specifice domeniului de control pe linii tehnologice

de transfer;

stabilirea direcţiilor de integrare a aparaturii mecatronice în sistemele de prelucrare şi montaj;

elaborarea programelor de măsuri în contextul evaluării capabilităţii industriei

prelucrătoare/montaj a României de integrare calitativă europeană.

VVaalloorriiffiiccaarree//VVaalloorriizzaarree rreezzuullttaatt:: Valorificarea//valorizarea rezultatului a fost un program de măsuri ( propunere ) prezentat

beneficiarului - Ministerul Economiei si Finantelor:

Măsura Acţiuni Obs.

Pe termen scurt

2011

Factori

implicaţi/ Competenţe

Pe termen mediu

2013

Factori implicaţi/

Competenţe

1.Elaborarea şi implementarea de strategii de dezvoltare / evoluţie economico-financiară mondială

şi naţională, pentru Industria prelucrătoare: domeniul industriei de mecanică fină, mecatronică şi integronică (robotică, optică,

micromecanică, microsisteme, senzori, automatică, etc.), inclusiv sisteme mecatronice de control integrat în procese de prelucrări mecanice şi montaj.

1.1. - analize, evaluări şi cuantificări ale dinamicii evoluţiei indicatorilor micro /

macroeconomici, specifici domeniului, pentru perioadele delimitate de timp 1.2. - adaptarea strategiilor de dezvoltare, pe baza

noilor condiţii şi creşterii specifice perioadei de criză, conform prognozelor oficiale pentru anii 2010-2011

MECMA-DGPIC / 1.2. Asociaţii şi societăţi

profesionale din domeniu / 1.2. Societăţi comerciale de profil/ 1.2.

INCDMTM Bucureşti / 1.1.,1.2.

1.1. - analize, evaluări şi cuantificări ale dinamicii evoluţiei indicatorilor micro / macroeconomici, specifici domeniului,

pentru perioadele delimitate de timp 1.2. - adaptarea strategiilor de dezvoltare, pe baza noilor condiţii şi creşterii specifice perioadei de criză având ca bază de

plecare prognozele oficiale române şi UE pentru anii 2011-2013 şi realizările din anii 2010-2011 1.3. - refacerea, actualizarea şi elaborarea de noi programe de măsuri

în vederea implementării strategiilor în situaţii limită ( ex: criză economică )

MECMA-DGPIC / 1.2., 1.3. Asociaţii şi societăţi profesionale din domeniu /

1.2., 1.3. Societăţi comerciale de profil / 1.2., 1.3. INCDMTM Bucureşti / 1.1., 1.2., 1.3.

2. Adaptarea şi dezvoltarea de fabricaţii competitive

pe piaţă şi de eficienţă ridicată în perioadele de criză şi postcriză economico-financiară, la nivelul Industriei prelucrătoare: domeniul industriei

de mecanică fină , mecatronică şi integronică (robotică, optică, micromecanică, microsisteme,

2.1. – reevaluarea programelor de fabricaţie cu accent

pe produsele cu desfacere certă, cu valoare adăugată mare şi promovabile la export (compatibile ofertei UE)

2.2. – adaptarea produselor în vederea reducerii

MECMA-DGPIC / -

Asociaţii şi societăţi profesionale din domeniu / 2.1.,2.2.,2.3., Societăţi

comerciale de profil / 2.1.,2.2.,2.3. INCDMTM Bucureşti /

2.1. - refacerea programelor de fabricaţie în conformitate cu

rezultatele tehnico-economice obţinute prin promovarea unor sisteme prototip în perioada anterioară, cu aplicabilitate extinsă, la nivelul UE

2.2. - reproiectarea produselor în vederea optimizării proceselor industriale (prelucrări şi montaj)

MECMA-DGPIC / 2.3., 2.4., 2.5., 2.6., 2.7., 2.8.

Asociaţii şi societăţi profesionale din domeniu / 2.1.,2.2., 2.3., 2.4., 2.5., 2.6., 2.7., 2.8. Societăţi comerciale de profil / 2.1.,2.2., 2.3., 2.4., 2.5.,

2.6., 2.7. INCDMTM Bucureşti / 2.2.,2.3.,2.5.,2.6., 2.7.


35

senzori, automatică, etc.), inclusiv sisteme mecatronice/ integronice de control integrat în procese de prelucrări mecanice şi montaj

de înaltă precizie.

consumurilor şi a ecologizării

2.3. – modernizări ale proceselor tehnologice

2.1.,2.2.,2.3.

2.3. - promovarea de optimizări şi eficientizări de procese şi faze tehnologice; tehnologii noi, inovări

2.4.- modernizarea infrastructurii high-tech

prin promovarea de investiţii sustenabile în sistem public-privat, pe bază de competitivitate şi eficienţă

2.5. - identificarea limitelor ce pot impiedica exportul produselor

industriale ale sectorului pe pieţele libere UE

2.6. - elaborarea de strategii şi măsuri pentru eradicarea acestor limite

2.7. - acţiuni pentru promovarea tehnologiilor mecatronice pe noi nişe de piaţă

2.8. - organizarea de clustere locale şi regionale care să faciliteze cooperarea dintre cercetare şi producţie prin transferul de experienţă şi aplicarea bunelor practici UE

3. Identificarea de pachete de proiecte strategice pentru industria prelucrătoare: domeniul industriei de mecanică fină,

mecatronică şi integronică (robotică, optică, micromecanică, microsisteme, senzori, automatică, etc.), inclusiv sisteme mecatronice/integron

ice de control integrat în procese de prelucrări mecanice şi montaj de înaltă precizie şi susţinerea acestora de la bugetul de stat în vederea asigurării

continuităţii în condiţii de criză economică – financiară şi a dezvoltării competitive, în perspectivă.

3.1.–implementarea treptată a automatizării proceselor şi a tehnicilor de măsurare inteligentă, ponderea

semnificativă fiind asigurată de soluţii tehnice hibride ( realizări indigene şi internaţionale de vârf ).

MECMA-DGPIC / 3.1. Asociaţii şi societăţi profesionale din

domeniu / 3.1. Societăţi comerciale de profil / 3.1. INCDMTM Bucureşti / 3.1.

3.1.–implementarea automatizării proceselor şi a tehnicilor de măsurare inteligentă (cu trend de creştere anuală, evaluat la 2% în situaţii quasinormale, fără

ameninţări agresive ale crizei) 3.2.–susţinerea şi stimularea cercetării aplicative, dezvoltării tehnologice şi inovării pentru domeniul industriei de mecanică

fină, mecatronică şi integronică (robotică, optică, micromecanică, microsisteme, senzori, automatică, etc.), inclusiv sisteme mecatronice/integronice de control integrat în

procese de prelucrări mecanice şi montaj de înaltă precizie, evaluat ca având potenţial de competitivitate şi continuitate care poate susţine fabricaţii la nivel

MECMA-DGPIC / 3.1., 3.2. Asociaţii şi societăţi profesionale din domeniu / 3.1., 3.2. Societăţi comerciale de

profil / 3.1., 3.2. INCDMTM Bucureşti / 3.1., 3.2.


36

naţional pe criterii tehnico-economice la nivel UE.

4.Evaluarea implicării firmelor româneşti

specializate în elaborarea strategiilor pentru industria prelucrătoare: domeniul industriei de mecanică fină şi mecatronică şi integronică (robotică, optică,

micromecanică, microsisteme, senzori, automatică, etc.), inclusiv sisteme mecatronice de control integrat în procese de prelucrări mecanice şi montaj

de înaltă precizie, în vederea susţinerii în continuare în România a capacităţilor existente.

4.1.-analize, evaluări, prognoze

4.2.-susţinere financiară de la bugetul de stat pentru programe şi iniţiative conforme scopului menţinerii în funcţiune a capacităţilor în perioada actual

MECMA-DGPIC / 4.1., 4.2.

Asociaţii şi societăţi profesionale din domeniu / 4.1., 4.2. Societăţi comerciale de profil /

4.1., 4.2. INCDMTM Bucureşti / 4.1., 4.2.

4.1.-analize, evaluări , prognoze

4.2.-susţinere financiară de la bugetul de stat pentru programe şi iniţiative conforme scopului menţinerii în funcţiune a capacităţilor în perioada de după criza econonico – financiară şi de relativă dezvoltare

ulterioară a acestora.

MECMA-DGPIC / 4.1.,4.2. Asociaţii şi societăţi

profesionale din domeniu / 4.1., 4.2. Societăţi comerciale de profil / 4.1., 4.2. INCDMTM Bucureşti / 4.1., 4.2.

5. Elaborarea unui

program pentru formare şi reconversia profesională în Industria prelucrătoare: domeniul mecatronică şi integronică

( inclusiv sisteme mecatronice/ integronice de control integrat în procese de prelucrări mecanice şi montaj de înaltă precizie).

5.1.-iniţierea de

activităţi pentru formarea resurselor umane

5.2.-evaluarea posibilităţilor de finanţare a activităţilor de formare profesională

5.3.-analiza capacităţii de adaptare a personalului la schimbările induse de perioada de criză

MECMA-

DGPIC/ 5.1., 5.2., 5.3. Asociaţii şi societăţi profesionale din domeniu/ 5.1.,

5.2.,5.3. Societăţi comerciale de profil / 5.1., 5.2.,5.3. INCDMTM Bucureşti /

5.1., 5.2.,5.3.

5.1.-elaborarea şi

derularea de activităţi pentru formarea continuă a resurselor umane

5.2.-susţinerea finanţării în continuare a activităţilor de formare profesională, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în perioada de relativă

relansare economică

5.3.-organizarea de activităţi pentru creşterea gradului de acces şi utilizarea a tehnologiei informaţiei la formule specifice de formare profesională

5.4.-dezvoltarea investiţiilor pentru formarea profesională continuă cu utilizarea sprijinului Fondului Social European

5.5.-dezvoltarea capacităţii de adaptare a

personalului la schimbările induse de perioada de criză şi în perioada de relativă relansare economică

MECMA-DGPIC/

5.2.,5.3.,5.4.,5.5. Asociaţii şi societăţi profesionale din domeniu/ 5.1.,5.2.,5.3.,5.4., 5.5. Societăţi comerciale de profil / 5.1.,5.2.,5.3.,5.4., 5.5. INCDMTM Bucureşti

/ 5.1.,5.3.., 5.5.

6. Elaborarea de proiecte pilot specifice domeniului,

cu derulare integrată

6.1.-analize, evaluări, sinteze, prognoze referitoare la

domeniul

MECMA-DGPIC/ 6.1.

Asociaţii şi

6.1.-elaborare de proiecte pilot în vederea implementării soluţiilor

innovative şi economice în

MECMA-DGPIC/ - Asociaţii şi societăţi

profesionale din


37

a etapelor şi finalizarea prin implementare.

mecatronică şi integronică ( inclusiv sisteme mecatronice de control integrat în procese de prelucrări mecanice şi montaj

de înaltă precizie) în vederea elaborării propunerilor de proiecte pilot

societăţi profesionale din domeniu/ 6.1. Societăţi comerciale

de profil / 6.1. INCDMTM Bucureşti/ 6.1.

domeniul mecatronică şi integronică ( inclusiv sisteme mecatronice de control integrat în procese de prelucrări mecanice şi montaj de înaltă precizie)

domeniu/ 6.1. Societăţi comerciale de profil / 6.1. INCDMTM Bucureşti/ 6.1

7.Crearea, organizarea şi funcţionarea unei

entităţi cu atribuţii în promovarea industrial competitivă în subordinea MECMA, cu atribuţii în domeniul industriei de

mecanică fină, mecatronică şi integronică (robotică, optică, micromecanică, microsisteme, senzori, automatică, etc.), inclusiv

sisteme mecatronice de control integrat în procese de prelucrări mecanice şi montaj şi înaltă precizie.

7.1.– elaborarea de analize pentru

monitorizarea fenomenelor şi evoluţiilor în scopul stabilirii politicilor şi intervenţilor la diferite nivele -evidenţierea şi

evaluarea aspectelor de criză şi elaborarea de programe şi măsuri de intervenţie imediată 7.2.–responsabilităţi de operator strategic

al activităţii de asistenţă tehnică pentru implementarea programelor la nivel UE, evaluarea realizării obiectivelor ţintă, utilizarea

eficientă a resurselor

MECMA-DGPIC/ 7.1.,7.2.

Asociaţii şi societăţi profesionale din domeniu/ 7.1.,.7.2. Societăţi comerciale/

7.1.,7.2. INCDMTM Bucureşti/ 7.1.

7.1.-în domeniul activităţii strategice: -proiectarea, promova-

rea şi implementarea de programe de restructurare, dezvoltare, modernizare şi impact ale operatorilor economici -proiectarea şi implementarea de strategii şi politici industriale pe

domenii şi subdomenii ale sectoarelor industrial în domeniul domeniul mecatronică şi integronică ( inclusiv sisteme mecatronice de control integrat în procese de prelucrări mecanice şi

montaj de înaltă precizie) 7.2. - elaborarea de analize sectoriale, factoriale şi teritoriale pentru monitorizarea fenomenelor şi evoluţiilor din domeniu

- evidenţierea şi evaluarea aspectelor de criză şi elaborarea de programe şi măsuri de intervenţie 7.3.– responsabilităţi pentru elaborarea strategiilor de politici industriale la nivel

naţional, de dezvoltare în domeniul ( inclusiv sisteme mecatronice de control integrat în procese de prelucrări mecanice şi montaj de înaltă precizie), pentru crearea şi promovarea brandurilor

autohtone 7.4.–responsabilităţi privind elaborarea şi integrarea de instrumente noi pentru sprijinirea IMM-urilor şi evaluarea activităţii şi

performanţelor acestora, etc.

MECMA-DGPIC/ 7.1., 7.2., 7.3., 7.4.,7.5. Asociaţii şi societăţi

profesionale din domeniu/ 7.1., 7.2., 7.3., 7.4.,7.5. Societăţi comerciale/ 7.1., 7.2., 7.3., 7.4.,7.5. INCDMTM Bucureşti/ 7.2., 7.3., 7.4.,7.5.


38

8.Implicarea responsabilă a INCD-urilor din subordinea MECMA în rezolvarea problematicilor complexe şi

strategice pentru industria prelucrătoare: domeniul mecatronică şi integronică ( inclusiv sisteme mecatronice de

control integrat în procese de prelucrări mecanice şi montaj şi înaltă precizie ).

8.1-desiminarea rezultatelor provenite din activităţile de cercetare-dezvoltare desfăşurate de specialiştii din INCD-uri

8.2-colaborări contractuale între diferitele entităţi interesate: INCD-uri, universităţi şi centre de cercetare universitare, agenţi

economici-societăţi comerciale etc. -

MECMA-DGPIC/ - Asociaţii şi societăţi profesionale din

domeniu/ 8.1., 8.2. Societăţi comerciale/ 8.1., 8.2. INCDMTM Bucureşti/ 8.1., 8.2.

8.1-desiminarea rezultatelor provenite din activităţile de cercetare-dezvoltare desfăşurate de specialiştii din INCD-uri din MECMA

8.2-colaborări contractuale între diferitele entităţi interesate: INCD-uri, universităţi şi centre de cercetare universitare, agenţi economici-societăţi comerciale etc.

8.3-înfiinţarea unei entităţi de tip „Consiliului Cercetării, Dezvoltării, Inovării din România”, responsabil la nivel naţional cu strategia cercetării româneşti în compatibilitate şi

complementaritate cu strategia cercetării europene, inclusiv strategia Lisabona şi, care, să asigure interfaţa cu celelalte consilii ce activează la nivel European cu precădere în

domeniul mecatronică şi Integronică ( inclusiv sisteme mecatronice de control integrat în procese de prelucrări mecanice şi montaj şi înaltă precizie j).

MECMA-DGPIC/ 8.1. Asociaţii şi societăţi profesionale din domeniu/

8.1., 8.2., 8.3. Societăţi comerciale/ 8.1., 8.2., 8.3. INCDMTM Bucureşti/ 8.1., 8.2., 8.3.

9.Iniţierea şi

stimularea schimbărilor de structură la nivel sectorului industrial cu deosebire în domeniul mecatronică şi integronică ( inclusiv sisteme

mecatronice de control integrat în procese de prelucrări mecanice şi montaj şi înaltă precizie ).

9.1- proiectarea tehnologiilor noi, a celor neconvenţionale şi IT, pentru agenţii economici -

MECMA-

DGPIC/ 9.1. Asociaţii şi societăţi profesionale din domeniu/ 9.1. Societăţi

comerciale/ 9.1. INCDMTM Bucureşti/ 9.1.

9.1.- lansarea şi

implementarea tehnologiilor noi, a celor neconvenţionale şi IT, la agenţii economici 9.2.- elaborarea şi implementarea de strategii în vederea creşterii exporturilor

MECMA-DGPIC/

9.1., 9.2. Asociaţii şi societăţi profesionale din domeniu/ 9.1., 9.2. Societăţi comerciale/ 9.1., 9.2. INCDMTM Bucureşti/ 9.1., 9.2.

10. Elaborarea şi

implementarea de măsuri pentru accesul şi participarea în pondere tot mai mare a IMM-urilor la proiecte de CDI în mecatronică şi

integronică ( inclusiv sisteme mecatronice de

10.1.- elaborarea de

măsuri pentru accesul şi participarea în pondere tot mai mare a IMM-urilor la proiecte de CDI, prin considerarea drept cofinanţare

afondurilor reinvestite din profit

MECMA-

DGPIC/ 10.1. Asociaţii şi societăţi profesionale din domeniu/ 10.1.

Societăţi comerciale/ 10.1.

10.1- implementarea de

măsuri pentru accesul şi participarea în pondere tot mai mare a IMM-urilor la proiecte de CDI, prin considerarea drept cofinanţare afondurilor reinvestite din profit

10.2.-implicarea INCD-urilor la aplicarea pentru activităţi finanţate din

MECMA-DGPIC/

10.1.,10.2. Asociaţii şi societăţi profesionale din domeniu/ 10.1.,10.2. Societăţi comerciale/ 10.1.,10.2. INCDMTM Bucureşti/

10.1.,10.2.


39

De asemenea, a fost elaborat un articol:„Integrated mechatronic control systems

in machining and assembly processes.Present and future” în revista „The Romanian Review

Precision Mechanics, Optics & Mechatronics, 2010 (20), No. 38” / Revista este cotata B+ şi inclusă

în BDI EBSCO.

control integrat în procese de prelucrări mecanice şi montaj şi înaltă precizie ), prin considerarea drept cofinanţare

afondurilor reinvestite din profit.

-

INCDMTM Bucureşti/ 10.1.

fonduri structurale, ca urmare a nivelului superior de informare şi cunoaştere a problematicii sectorului industrial şi a domeniulului Mecatronică ( inclusiv Sisteme

mecatronice de control integrat în procese de prelucrări mecanice şi montaj)

11. Elaborarea unui program strategic transfrontalier pentru mecatronică şi

integronică ( inclusiv sisteme mecatronice de control integrat în procese de prelucrări mecanice şi montaj şi înaltă precizie ), în vederea consolidării

şi extinderii reciproce a fabricaţiilor şi competenţelor specifice.

11.1.- iniţierea accesului la capitalul extern şi intern pentru dezvoltarea

regională 11.2.-organizarea de evenimente de informare şi

promovare privind strategiile transfrontaliere şi propunerile pentru derulare şi implementare;

MECMA-DGPIC/ 11.1., 11.2. Asociaţii şi

societăţi profesionale din domeniu/ 11.1., 11.2. Societăţi comerciale/ 11.1., 11.2.

INCDMTM Bucureşti/ 11.1., 11.2.

11.1.-dezvoltarea accesului capitalului extern şi intern pentru dezvoltarea regională de

noi capacităţi productive şi stabilizarea, extinderea şi permanenta modificare a celor în funcţiune 11.2.-colaborarea cu Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare

Economică, prin participarea experţilor MECMA – DGPIC, asociaţiile profesionale şi patronale de profil şi ai entităţilor CDI la proiecte sau evenimente promovate de OCDE la nivel

internaţional 11.3.-organizarea de evenimente de informare şi promovare privind strategiile transfrontaliere şi propunerile pentru derulare şi implementare

11.4.-elaborarea şi derularea de programe pentru modificarea activităţilor de comercializare a produselor/sistemelor/tehnologiilor şi serviciilor de piaţă şi respectiv, pentru

sprijinirea transferului afacerilor

MECMA-DGPIC/ 11.1.,11.2.,11.3., 11.4. Asociaţii şi societăţi profesionale din

domeniu/ 11.1.,11.2.,11.3., 11.4. Societăţi comerciale/ 11.1.,11.2.,11.3., 11.4. INCDMTM Bucureşti/ 11.1.,11.2.,11.3., 11.4.


40

Denumire Program Cercetare: PCDI2

Nr.contract: 71-078/ 58-P2

Acronim proiect: DIASYS

Durata proiect: 14.09.207-

30.06.2010

Coordonator proiect: CNMP

Director proiect: MIRON ZAPCIU – UPB-

CNCPST

Parteneri:

P1: ICTCM Bucuresti

P2: INCDMTM Bucuresti

P3: INMA Bucuresti

P4: INIMM Bucuresti

DIAGNOSTICARE VIBROACUSTICĂ IN-SITU APLICABILĂ

LA MAŞINI ŞI ECHIPAMENTE INDUSTRIALE ÎN VEDEREA

CONSTITUIRII UNUI SERVICIU DE MENTENANŢĂ

PREDICTIVĂ

Autori: Miron Zapciu (UPB-CNCPST) , Leonard Mihaescu(ICTCM),

Aurel Abalaru(INCDMTM), Mihai Matache(INMA)


Proiectul propune o tehnica de diagnosticare a starii tehnice a masinilor si echipamentelor

industriale pe baza unei analize combinate vibratii si/sau zgomot, dupa o procedura care sa elimine

factorii perturbatori ce ascund defectul. Se obtin spectre de vibratii care vor fi dublate de

investigatii pe baza de zgomot la functionarea in-situ. Proiectul creeaza un serviciu nou, special

destinat utilizatorilor de echipamente industriale din constructia de masini-unelte, echipamente

complexe, masini agricole si instalatii conexe. Obiectivul acestei tehnici de diagnosticare este de a

determina daca: masina poate continua sa opereze fara a lua nici o masura; anumite actiuni de

mentenanta pot fi realizate, la anumite momente in timp; diagnosticul analitic ar trebui sa fie facut

pentru a determina cauzele care au produs avariile masinii; masina ar trebui oprita imediat pentru a

evita o avarie. In evaluarea masinii se remarca faptul ca nu este disponibila o singura variabila

direct masurabila. Ca si in domeniul medical, nu exista doar o singura variabila pentru a determina

conditia de sanatate a unei persoane, deci in termeni tehnici, doar semne individuale ale avariilor

pot fi masurate iar o decizie poate fi luata in conditii generale. Cu cat vor fi mai evidente semnele

avariilor care sunt masurate, cu atat va fi mai exacta evaluarea starii de functionare a masinii.

Evaluarea conditiei de functionare a unei masini utilizand valorile generale ale nivelului de vibratii

si zgomot este metoda cea mai simpla si mai rapida de a realiza o diagnosticare. Necesitand costuri

scazute, aceasta metoda produce rezultate de incredere si genereaza informatii pentru o recunoastere

timpurie a avariilor si dezechilibrelor, o planificare optima a actiunii de mentinere si a prevenirii

unor avarii si a intreruperilor de productie.

RReessppoonnssaabbiilliittăăţţiillee tteehhnniiccee aallee IINNCCDDMMTTMM iinn ccaaddrruull pprrooiieeccttuulluuii

INCDMTM, partener 2 proiectul DIASYS, a avut responsabilitati in cadrul fiecarei etape, dupa cum

urmeaza:

Etapa I: Analiza de stadiu actual si studiul teoriei de diagnosticare aplicata pentru

mentenanta predictiva;

Au fost prezentate tehnicile de masurare si analiza a marimilor fizice (vibratii si zgomote) produse

de masinile si echipamentele industriale in timpul functionarii. Analiza emisiilor masinilor

industriale s-a facut atat in domeniul formei de unda cat si in domeniul spectral; au fost analizate


41

tipurile de senzori si treptele de prelucrare a datelor furnizate de senzori: nivelul semnalului, varful

semnalului, RMS, limitele dinamice, spectrul de putere; au fost prezentate ,,semnaturi de eroare”

specifice diferitelor tipuri de defecte mecanice ale elementelor de rotatie din masinile si

echipamentele industriale: nealiniere, dezechilibru, defecte rulmenti (inel exterior, inel interior,

bile), roti dintate, transmisie prin curele, motoare electrice.

Au fost analizate emisiile vibro-acustice produse in timpul procesului de prelucrare pe o masina de

rectificat, controlul lor fiind foarte important pentru mentinerea calitatii procesului de prelucrare.

Etapa II: Elaborare modele experimentale, metode, tehnici de analiza spectrala in domeniul

vibroacusticii;

INCDMTM, in etapa II, a elaborat proceduri pentru masurari tehnice sau de control a parametrilor

de zgomot generat de masinile de rectificat:

masurari tehnice sau de control (masurari clasa 2 sau 3) a nivelurilor de presiune acustica ale

emisiei masinilor de rectificat, montate pe podea, la locul de munca si in alte pozitii precizate din

apropiere, intr-un camp semireverberant sau in orice mediu care indeplineste anumite conditii de

calificare;

masurarea nivelului de zgomot emis de masinile unelte pentru prelucrarea prin aschiere a metalelor,

stabile, fara limitare de gabarit si putere instalata si echipate cu accesorii normale pentru exploatare

in scopul:

Verificarii incadrarii nivelului de zgomot emis in limitele admise in standarde sau in

legislatia in vigoare;

identificarea principalelor surse de zgomot in vederea adoptarii unor masuri de reducere a

zgomotului;

compararea nivelului de zgomot emis de masini similare

Masurarea nivelului de zgomot se concretizeaza in determinarea urmatoarelor caracteristici:

nivelul de presiune acustica;

nivelul de putere acustica;

nivelul de presiune acustica in pozitia de lucru a operatorului la masina unealta.

EEttaappaa IIIIII:: Experimentarea solutiei propuse de corelatie vibratie-zgomot ca metoda de diagnosticare in

conditii industriale pentru sisteme mecanice si mecatronice complexe;

Experimentarile s-au efectuat pe o masina de rectificat RU 100, din sectia de microproductie a

INCDMTM. Experimentarile au vizat:

masurarea vibratiilor in lagarele discului abraziv, in doua sectiuni, in gol

masurarea vibratiilor in lagarele discului abraziv, in doua sectiuni, in sarcina

echilibrarea discului abraziv cu doua greutati

masurarea vibratiilor in lagarele discului abraziv, in doua sectiuni, dupa echilibrare

masurarea vibratiilor motorului de antrenare piatra, cuplat prin curele cu axul discului abraziv

masurarea vibratiilor motorului de antrenare piatra, decuplat de axul discului abraziv

masurarea vibratiilor pompei de racire

Lantul de masurare a fost compus din doua accelerometre Kistler 8702/ B50, traductor de

turatie fotoelectric SM312FQD pentru sincronizarea datelor analizate cu turatia discului abraziv,

modul de achizitie NI USB 9233, laptop HP 9111, software dedicat.


42

(a) (b)

Fig. 1 Spectre de frecvente disc neechilibrat (a) si echilibrat (b), lagar 1 si lagar 2

(a) (b)

Fig. 2 Diagrame polare disc neeechilibrat (a) si echilibrat (b) lagar 1 si lagar 2

(a) (b)

Fig. 3 Spectre de frecvente motor electric si lagar 2 (a) si(b) - pompa de racire lagar 2


43

EEttaappaa IIVV::

Demonstrarea utilităţii serviciului de diagnosticare;

Demonstrarea practica a utilitatii serviciului de diagnosticare s-a realizat in atelierul de prelucrari

mecanice al INCDMTM.

EEttaappaa VV:: Demonstrarea functionalitatii solutiei propuse; Stabilirea procedurilor privind accesarea

serviciului de diagnosticare;

In etapa 5, INCDMTM a testat eficienta serviciului de mentenanta predictiva bazata pe

analiza zgomot- vibratii, pe masinile de rectificat din dotare: rotund exterior, rotund interior, plan si

in coordonate cu axa verticala.

Au fost analizate urmatoarele marimi:

- vibratiile in lagarele discului abraziv, in doua sectiuni, in gol

- vibratiile in lagarele discului abraziv, in doua sectiuni, in sarcina

- vibratiile transmisiei prin curele

- vibratiile motorului de antrenare piatra

- vibratiile pompei de racire

- emisiile acustice generate in timpul procesului de prelucrare

- zgomotul produs de motorul de antrenare

- zgomotul produs de pompa de racire

Masuratorile efectuate au evidentiat starea de sanatate a masinilor unelte; prin verificari

periodice se va stabili trendul de defectare al principalelor componente ale masinii unelte.

Etapa VI:Experimentarea si verificarea finala a serviciului de diagnosticare. Validarea

rezultatelor; Finalizarea noului serviciu inovativ pentru IMM-uri. Diseminarea rezultatelor.

In etapa VI, INCDMTM a participat la experimentarea si verificarea finala a serviciului de

diagnosticare. Problema fundamentala a serviciului de diagnosticare o constituie capacitatea de a

recunoaste, de a detecta din multiplele semnale de eroare inregistrate ,,semnatura de eroare” a

fiecarui component mecanic, pneumatic, hidraulic, electric din cadrul masinii unelte:

defecte datorate frecarii uscate din lagare, rulmenti;

defecte in rulmenti: bile, cai de rulare interioare/ exterioare, colivii;

defecte in motorul electric de antrenare: rotor, stator, camp electromagnetic, rulmenti

defecte in pompa cu roti dintate: dinti uzati, fisurati, cu depuneri sau lovituri, cu abateri de

forma, cu excentricitati, abateri de pas

defecte de curea: rasucire, neuniformitati, neparalelisme

nealinieri intre elementele de transmitere a miscarii

Datele de analiza a vibratiilor si zgomotului se inregistreaza in formularele specifice fiecarui

tip de utilaj, care contin atat valorile curente, cat si limitele admisibile. Stabilirea limitelor

admisibile au fost facute in conformitate cu standardele internationale in vigoare: ISO 1925 / 2001 - Mechanical vibration -- Balancing – Vocabulary ISO 1940-1/ 2003 - Mechanical vibration -- Balance quality requirements for rotors in a constant (rigid)

state - Part 1: Specification and verification of balance tolerances

ISO 1940 -2/ 1997 - Mechanical vibration -- Balance quality requirements of rigid rotors -- Part 2: Balance errors

ISO 13373-1/ 2002 - Condition monitoring and diagnostics of machines -- Vibration condition monitoring -

Part 1: General procedures

ISO 13373-2/ 2005 - Condition monitoring and diagnostics of machines -- Vibration condition monitoring - Part 2: Processing, analysis and presentation of vibration data

ISO 13379 / 2003 - Condition monitoring and diagnostics of machines - General guidelines on data

interpretation and diagnostics techniques ISO 13380 / 2002 - Condition monitoring and diagnostics of machines -- General guidelines on using

performance parameters

ISO 17359 / 2003 - Condition monitoring and diagnostics of machines -- General guidelines


44


INOVARE 2008

Nr.contract: 169/2008

Acronim proiect: PREMAT-DRUP

Durata proiect: iunie 2008-iulie2010


SC.HESPER SA.

Director proiect:

Ing. Corneliu Stan

Parteneri:

P1: INCDMTM Bucuresti

P2: UPB – CNCPST-OPTIMUM Bucuresti

FAMILIE DE PRESE HIDRAULICE DE LABORATOR PENTRU

INCERCAREA SI CARACTERIZAREA MATERIALELOR

SPECIFICE CONSTRUCTIEI DE DRUMURI SI PODURI DE SOSEA

Autor(i): ing. IOAN LATA


Obiectivul proiectului a vizat realizarea unei Presa hidraulica multitest de laborator pentru

incercarea materialelor de constructie drumuri.

Presa hidraulica multitest de laborator pentru incercarea mixturilor asfaltice, cod PREMAT-0,

este utilizata la testarea si caracterizarea materialelor de mixtura asfaltica prin incercari de:

incovoiere, compresiune si incercarea Marshall. Incercarile se fac conform STAS 1338/2-87


45

compatibil cu normativele europene si internationale: EN 12697-34, ASTM D 1559, BS 59,

AASHTO 245 si CNR 30, utilizand epruvete cu dimensiuni conforme reglementarilor in vigoare.

Presa este constituita din doua module distincte: grupul hidraulic( poz.1), ce contine sursa

de alimentare hidraulica cu blocul hidraulic si modulul presa (poz.2.), care asigura

materializarea postului de lucru si realizarea conditiilor de incercare.

Grupul hidraulic ( fig.2) asigura realizarea si reglarea cu precizie a parametrilor hidraulici:

presiune , debit, astfel incat sa se obtina fortele si vitezele de lucru necesare in procesul de

incercare a materialelor din mixtura asfaltica.

Grupul hidraulic este format din sursa de alimentare hidraulica si blocul hidraulic .

Sursa de alimentare hidraulica asigura sursa de presiune hidraulica, debitul si finetea de

filtrare a uleiului si este formata din: bazinul de ulei ( poz.1), ansamblul motor electric-pompa

hidraulica-cuplaj de legatura (poz.2) si filtrul de ulei. Admisia pompei este legata la bazinul de ulei,

iar refularea la filtrul de ulei. Motorul electric este alimentat de la cutia electrica de putere. Filtrul

este amplasat pe laterala bazinului de ulei in interiorul acestuiade

Blocul hidraulic asigura reglarea si masurarea presiunii hidraulice , reglarea debitului de

lucru si se compune din: supapa de presiune( poz.4), distribuitorul cu sertar( poz.5), robinetul cu

manometrul antivibrator( poz.3) , regulatorul de debit ( poz. 7), placa distribuitor (poz.6) si

traductorul de presiune

( poz.8). Toate elementele componente sunt amplasate deasupra bazinului de ulei pe o placa

distribuitor ( poz.6), prevazuta cu legaturi de intrare-iesire pentru pompa, bazinul de ulei si

cilindrul hidraulic al presei de incercat ; legaturile sunt realizate cu nipluri si furtunuri de presiune


46

M22x1,5. Toata instalatia hidraulica este realizata pe un Dn= 6 , marime ce asigura debitele,

respectiv vitezele de lucru necesare in procesul de incercare a epruvetelor de mixtura asfaltica.

Bazinul de ulei (poz.1.) este o structura metalica de rezistenta construita din cornier si tabla,

executata prin sudura de etansare. Batiul se sprijina pe 4 picioare de inaltime convenabila care

trebuie sa asigure golirea uleiului din bazin printr-un buson amplasat pe fundul si/sau partea laterala

a bazinului.

Pe bazin este amplasata placa suport pe care sunt asezate componentele grupului. Bazinul este

prevazut cu accesorii pentru umplere, golire, vizitare, retur ulei, indicarea nivelului. Priza de ulei

este amplasata pe partea superioara a bazinului iar prin furtun este legata la admisia placii

distribuitor.

Pompa hidraulica (poz.2) este o pompa cu roti dintate cu debit constant: Vg= 1,7 cm3/ rot.,

marime dimensionala 1, presiunea max.250 bar. Pompa se prinde pe flansa fata a motorului electric

si este actionata prin intermediul unui cuplaj de preluare a dezaxarilor functionale. Admisia pompei

este legata la bazinul de ulei iar refularea la priza de ulei. Motorul electric, cuplajul si pompa

hidraulica formeaza un subansamblu functional produs de HESPER SA (poz.2) si se monteaza

vertical pe fata superioara a bazinului, printr-o gaura de acces corespunzatoare, cuplajul si pompa

hidraulica ramanand in interiorul bazinului de ulei.

Filtrul de ulei este amplasat in lateralul bazinului de ulei pe un suport creeat pe bazin in acest

scop. Iesirea din filtru se leaga printr-un furtun de presiune la intrarea in blocul hidraulic.

Modul presa hidraulica ( fig.3) asigura materializarea postului de lucru si masurarea fortelor si

vitezelor de incercat si contine: batiul cu coloane( poz.1 si 2) , cilindru hidraulic (8), dispozitivul de

prindere si pozitionare al epruvetelor( 5), senzorul de deplasare(6), modulul electro-electronic de

comanda si actionare si calculatorul electronic incorporat.

Batiul (1) este o constructie sudata din tevi dreptunghiulare pe care se monteaza, in partea

inferioara, cilindrul hidraulic, iar in partea superioara sistemul de doua coloane (2) si trei grinzi

transversale( 3) - inferioara, intermediara si superioara- ce creeaza spatiul de lucru. Intre grinda

intermediara mobila si corpul de presiune fix si montat pe grinda superioara, se afla montate

traductorul de deplasare (6) si dispozitivul de prindere si pozitionare epruveta (5) .


47

Cilindrul hidraulic (8) se prinde de batiu prin intermediul grinzii inferioare cu ajutorul unei

flanse amplasate pe capacul fata al cilindrului prin suruburi si piulite de prindere; cilindrul este cu

dublu efect si asigura fortele si vitezele de lucru.

Dispozitivul de prindere si pozitionare epruvete (5) se monteaza centrat pe axa presei intre

grinda

intermediara mobila si suportul de presiune fix, montat pe grinda superioara. Presa este dotata cu

trei tipuri de dispozitive, corespunzator celor trei tipuri de incercari:

- dispozitiv de incecat la compresiune;

- dispozitiv de incercat la incovoiere;

- dispozitiv pentru incercarea MARSHALL.

Dispozitivele se compun din placi, suporti, coloane si bucsi de ghidare, stifturi de centrare,

repere de orientare in asa fel incat epruveta sa poata fi asezata conform cerintelor de incercare si sa

asigure directia corecta de aplicare a fortelor pentru ficare tip de incecare.

Senzorii de presiune (aflat pe grupul hidraulic)si senzorul de deplasare(poz.6) sunt

intercalati in lantul de masurare , semnalele lor digitale fiind preluate si prelucrate modulul

electronic al presei. Din motive obiective (reducerea cheltuielilor materiale), masurarea fortei este

realizata indirect, prin masurarea presiunii de lucru utilizand senzorul de presiune cu semnal de

iesire digital, montat pe blocul de actionare hidraulic. Modulul electronic utilizeaza functia de

transfer pentru obtinerea fortei de incercare: F= 9,8x1,019716xpxS (N) unde : F= forta la piston

(N), p=presiunea (bar) si S= suprafata activa a pistonului (cm2); diametrul interior al cilindrului este

= 80 mm., deci o suprafata activa de A= 50,24 cm2 si deci:

F= 502,059212xp (N)

Senzorul de deplasare(poz.6) este de tip rezistiv si se monteza pe un suport vertical,

amplasat in lateralul dispozitivului de incercare, si permite reglarea punctului de zero pentru toate

cele trei tipuri de incercari. Miezul mobil al traductorului este fixat ,prin sistemul sau de prindere,de

o brida solidara cu corpul de presiune, masuratoarea deplasarii realizandu-se intre grinda

intermediara mobila si corpul de presiune fix.

Modulul electro-electronic de actionare si comanda.

Modulul electro-electronic (poz7) asigura legatura intre calculatorul electronic incorporat si

elementele de comanda, stare, masurare si pozitie a presei. Se alimenteaza de la reteaua de 220

V/50 Hz si are porturi pentru:

- traductorii de deplasare, presiune ;

- comanda electrica a distribuitorului hidraulic;

- comanda electrica si preluare semnal pentru limitatorii de presiune si deplasare;

-comanda contactoarelor pentru alimentarea motorului electric de actionare a pompei

hidraulice.

Pupitrul de comanda si display-ul modulului electronic permit selectarea parametrilor de

incercare ( forta, debit, respectiv viteza) si vizualizarea rezultatelor inregistrate.

Calculatorul este incorporat in modulul electronic si asigura conducerea procesului de

incercare al presei pe baza unui soft specific pentru conditiile de lucru ale incercarilor

Pentru un acces comod si facil la postul de lucru, modulul presa hidraulica se aseaza pe un banc

de lucru cu inaltimea de cca.700mm( cota de 1529 mm este informativa).


- tipuri de incercari: - compresiune

- incovoiere

- incercarea Marshall.

- tensiunea de alimentare: 380/220V/50Hz


48

- puterea si turatia motorului electric de antrenare a pompei de alimentare: 1,1 kW/1500

rot/min.

- tipul pompei hidraulice: pompa cu roti dintate , Gr.1, Vg = 1,7 cm3/rot.

- cilindrul hidraulic:

- cu dublu efect;

- diametrul interior Ø 80mm;

- diametrul tijei Ø 56 mm;

- cursa 100mm;

- prindere ,cu suruburi pe flansa fata.

- forta de incercare: max 100 kN.

- presiunea de lucru: max.200 bar.

- viteza de deplasare a pistonului: reglabila continuu in domeniul 15-60 mm/min.

- volumul bazinului de ulei: 63 l

- senzorul de deplasare:

- cursa: 50 mm;

- precizie: 0,1 mm.

- traductor de presiune:

- mediul de lucru: ulei hidraulic;

- domeniul: 0250 bar;

- clasa de precizie: 2,5;

- semnal de iesire: 420 mA ;

- racord: G1/4.sau M18x1,5


realizarea si experimentarea unui prototip de Presa hidraulica multitest de laborator

pentru incercarea materialelor de constructie drumuri, produs competitiv prin preturile de fabricatie

relativ reduse.


Printre potentialii beneficiari se amintesc:

societatile comerciale cu activitati axate pe constructia de drumuri si poduri pentru sosea;

unitatile si laboratoarele teritoriale/regionale ale AND;

unele din laboratoarele institutelor de cercetare de specialitate: CESTRIN, INCERTRANS,

INCERC, etc.;

unele din laboratoarele Universitatilor Tehnice in cadrul facultatilor de constructii.

Coordonatorul de proiect SC. HESPER SA. este principalul beneficiar al rezultatelor

cercetarii si prin realizarea unor astfel de prese poate satisface cerintele de piata pentru astfel de

produse.


49

Denumire Program

cercetare:INOVARE

Nr.contract: 195 / 19.08.2008

Acronim proiect: PATMED

Durata proiect: 19.08.2008-30.09.2010


SC ECOPROIECT SRL Bucuresti

Director proiect:

Ing. SORIN PASAT

Parteneri: fara parteneri

P1: INCDMTM Bucuresti P2: UMF Carol Davila Bucuresti

PATURI MEDICALE POLIFUNCTIONALE,

Tip PATMED 1 si PATMED 2

Autor: ing. IOAN LUNG


Paturile medicale polifunctionale, tip PATMED 1-0 si PATMED 2-0, sunt utilizate in

unitatile sanitare, ele asigurand un nivel ridicat de confort pacientului, o manevrabilitate usoara,

netraumatizanta si sigura, asigurand in acelasi timp transferul acestuia pe alte unitati suport,

pozitionarea sa pentru diferite tratamente, adaptabilitate la echiparea cu aparatura pentru tratamentul

si monitorizarea pacientului. Paturile medicale polifunctionale se caracterizeaza prin:

manevrabilitate, polifunctionabilitate, fiabilitate, ergonomicitate, flexibilitate si reglare la pozitia

dorita.

Paturile medicale polifunctionale, tip PATMED 1-0 si PATMED 2-0, se caracteri-zeaza

prin:

manevrabilitate – folosirea usoara si fara efort de catre personalul medical;

polifunctionalitate – posibilitatea de utilizare intr-o arie larga de aplicatii medicale;

fiabilitate ridicata – posibilitatea utilizarii timp indelungat fara defectiuni majore sau

pierderea caracteristicilor initiale;

ergonomicitate – adaptabilitate la arii largi de pacienti cu diferite dimensiuni si mase,

inclusiv utilizarea in spatii inguste;

reglaj – posibilitatea de reglaj pe inaltime si lungime, inclusiv de pozitionare secventionala

a suportului de sustinere a pacientului;

pozitionare – aducerea in pozitia dorita prin comanda;

flexibilitate – adaptarea si repozitionarea usoara a unor elemente si subansamble pentru

trecerea de la o aplicatie la alta;

conexiuni – posibilitatea de cuplare rapida de aparate si echipamente medicale pentru

monitorizarea continua a unor functii: temperatura, tensiune, puls, oximetrie, etc.

1

Functionarea patului se desfasoara pe baza comenzilor de la panoul de comanda.

Paturile medicale polifunctionale sunt realizate în două variante:

- Varianta I se caracterizează prin urmatoarele posibilitati de deplasare: elevare, nclinare faţă,

înclinare spate, sprijin cap şi sprijin picioare;

- Varianta II de pat medical se caracterizeaza prin urmatoarele posibilitati de deplasare:

elevare, înclinare faţă, înclinare spate şi înclinări bilaterale.


50

Pat medical polifunctional varianta I

Patul polifunctional, tip PATMED -01 se compune din:

- ramă inferioară;

- ramă superioară;

- mecanism pentru elevare;

- mecanism pentru cap;

- mecanism pentru picioare;

- modul electric de alimentare şi comandă.

Rama inferioară este construită din ţeavă dreptunghiulară 60x30x2 [mm] la care se montează

patru roţi (2 roţi libere şi 2 roţi cu frână) în partea de jos, care asigură deplasarea patului pe

pardoseală. Pe două ţevi dreptunghiulare 30x20x1,5 [mm] se montează suportul pentru articulaţia

actuatorilor care acţionează mecanismul pentru elevare; rama are doi suporţi sudaţi pentru

articulaţia pârghiei de sprijin şi lagăre pentru montarea axelor cu pârghii de la mecanismul de

elevare. Pe ramă se montează modulul electric de acţionare.

Rama superioară este construită din ţeavă dreptunghiulară 60x30x2 [mm] unde în interior se

montează ţevi patrate 20x20x1,5 [mm] pentru sprijinul blaturilor patului şi a suporţilor pentru

articulaţia actuatorilor de la mecanismele pentru cap şi picioare. Pe ramă sunt montate 4 lagăre

pentru mecanismul de elevare. Se montează 2x2 suporţi pentru mecanismele pentru cap şi picioare.

Pe ramă, la capete, se montează tabliile patului, iar lateral se montează grilajul de protecţie pentru

pacient. Rama este prevăzută cu blaturi articulate pentru saltele.


51

Blaturile sunt pentru:

- cap;

- parte fixă;

- pentru pulpe;

- picioare.

Blaturile sunt articulate între ele. Pe ramă se montează aparatele şi echipamentele medicale

pentru monitorizarea continuă a unor funcţii: temperatură, tensiune, puls, oximetrie, etc.

Mecanismul pentru elevare asigură legătura între ramele inferioară şi superioară, şi

deplasarea relativă a ramei superioare faţă de cea inferioară. Mecanismul este compus din două

părţi identice, pe o latură şi pe cealaltă a ramelor, care sunt acţionate de la doi actuatori electrici.

Sunt două mecanisme cu pârghii. Primul mecanism se compune dintr-un ax cu pârghii, actuator

electric, pârghii de legătură cu rama superioară şi pârghie de poziţie. Este un mecanism patrulater

acţionat de un triunghi a cărui latură este actuatorul pentru deplasare şi oprire pe poziţie.

Mecanismul patrulater este dublu. Al doilea mecanism dublu pentru elevare se compune din:

- ax cu pârghii;

- pârghie superioară;

- actuator electric;

- suport actuator.

Axul cu pârghii este articulat în două lagăre pe rama inferioară şi are o pârghie care se leagă

la actuator şi două pârghii, care prin intermediul pârghiilor superioare, se leagă la lagărele ramei

superioare. Actuatorul asigură rotirea mecanismului în jurul lagărelor.

Mecanismul pentru cap asigură ridicarea şi coborârea trunchiului pacientului de la orizontală

la un unghi de max 60º. Mecanismul se compune din:

- suport actuator;

- actuator;

- ax cu pârghii cap;

- pârghie cap;

- blat cap.

Suportul actuatorului se montează pe o ţeavă pătrată 20x20x1,5 [mm] în zona centrală.

Actuatorul este electric şi se fixează între suport şi braţul actuator de la axul cu pârghie din suporţii

lagăr montaţi pe rama superioară. Pe axul cu pârghii cap se montează pârghia actuatorului şi două

pârghii de care se leagă prin articulaţie. Pârghiile cap care se leagă la rândul lor la suporţii fixaţi pe

blat cap. Blatul cap este lăgăruit prin două balamale la blatul fix pe rama superioară.

Mecanismul pentru picioare asigură ridicarea şi coborârea picioarelor pe un plan paralel cu

orizontala, până când blatul pulpă face cu orizontala un unghi maxim de 60º. Mecanismul se

compune din:

- suport actuator;

- actuator;

- ax cu pârghii picioare;

- blat picioare;

- blat pulpe.

Suportul actuatorului se montează pe o ţeavă patrată 20x20x1,5 [mm] în zona centrală.

Actuatorul este electric şi se fixează între suport şi braţul actuator de la axul cu pârghii picioare.

Axul cu pârghii picioare se roteşte în jurul a două lagăre din suporţii lagăr montaţi pe rama

superioară. Pe axul pârghii picioare se montează pârghia actuatorului şi două pârghii care se leagă la

suporţii fixaţi de blat picioare.

Blatul picioare este lăgăruit prin două balamale la blatul pulpă, care la rândul lui este lăgăruit

la blatul fix prin două balamale.


52

Modulul electric de alimentare şi comandă se alimenatează la reţeaua electrică de 230 V/50

Hz. Are în componenţă un redresor 230 V / 50 Hz la 24 V cc, care se leagă la un acumulator de 24

V cc / 9 Ah, un bloc electronic de comandă care se leagă la actuatori, senzorii de poziţie a

mecanismelor de mişcare şi pupitrul de comandă. Comenzile posibile sunt: elevare, înclinare faţă,

înclinare spate, înclinare sprijin cap, înclinare sprijin picioare.

Pat medical polifunctional varianta II

Patul medical polifunctional tip PATMED 2-0 se compune din:

- ramă înferioară;

- ramă superioară;

- mecanism pentru elevare;

- mecanism pentru înclinare stânga;

- mecanism pentru înclinare dreapta;

- modul electric de alimentare şi comandă.

Faţă de patul medical varianta I, patul medical varianta II are modificate rama superioară şi

mecanismele pentru înclinări bilaterale.

Rama superioară este la fel ca la patul varianta I şi pe ea se montează aparatele şi

echipamentele.

Se montează trei ţevi 20x20x1,5 [mm] pe care se fixează lagărele şi suporţii pentru actuatori.

Rama este prevăzută cu două blaturi articulate pentru saltea. Blaturile permit pacientului rotirea în

jurul axei longitudinale.

Cadrul mobil se compune din:


53

pentru pat medical varianta I: rama inferioara, rama superioara, mecanism pentru elevare,

mecanism pentru cap, mecanism pentru picioare.

pat medical varianta II : rama inferioara (aceeasi ca la varianta I), rama superioara, mecanism

pentru elevare (acelasi ca la varianta I), mecanism pentru inclinare stanga, mecanism pentru

inclinare dreapta.

Modulul electric de alimentare control este acelasi pentru cele doua variante de paturi

medicale. Alimentarea motoarelor electrice se face, la 24 V cc, de la modulul electric prin cutia

portabila de comanda.

Rotile de deplasare ale patului medical sunt montate pe rama inferioara. Rotile de la picioarele

pacientului sunt prevazute cu frana.


Tensiunea de alimentare: 230 V / 50 Hz;

Comanda electrica de la telecomanda;

Inclinare fata: max 13°;

Inclinare spate: max 13°;

Inclinare sprijin cap: min 70º;

Inclinare sprijin picioare: max 60º;

Inclinari bilaterale: max 60º;

Posibilitatea de montaj accesorii specifice schemei de tratament al bolii pacientului;

Blocarea pe pozitie a patului (pe roti cu frana);

Greutatea admisa pentru pacient: max 180 Kg;

Dimensiunile patului sunt:

- Lungime: 1960 mm;

- Latime: 960 mm;

- Inaltime: min. 430 mm;


realizare , experimentare prototip si introducere in fabricatie.

BBeenneeffiicciiaarrii::

spitale

camine de batrani

sanatorii balneo-climaterice

camine de studenti, elevi, unitati militare etc.


Produsul a fost transferat la SC ECOPROIECT SRL Bucuresti si este in fabricatie si

comercializare din luna ianuarie 2011.


54


PARTENERIATE IN DOMENIILE

PRIORITARE

Nr.contract: 72-204 / 01.10.2008

Acronim proiect: SMARTGUARD



Director proiect: Ing. Sergiu Dumitru

Parteneri:

P1: INCDMTM

P2: INOE 2000-IHP

P3: UPB

P4: INMA

SISTEME DE MONITORIZARE ANTIEROARE

ÎNGLOBATE PENTRU PROCESE DE FABRICAŢIE

FLEXIBILE DE MARE COMPLEXITATE

Autor: Ing. Sergiu Dumitru


În cadrul proiectului SMARTGUARD a fost conceput, realizat si testat un sistem modular,

flexibil, de asistenta a operatorului în vederea prevenirii erorilor umane.

Celula flexibila de monitorizare antieroare este un sistem modular destinat asistarii

operatorului uman într-un post de montaj de pe o linie de fabricatie caracterizata prin: cadenta

ridicata, grad mare de diversitate a reperelor supuse montajului, similaritate ridicata a versiunilor

reperelor supuse montajului, schimbari dese de rafale de fabricatie. Practic în acelasi post de montaj

operatorul uman are de efectuat operatii similare, dar care implica subansambluri diferite pentru

diverse versiuni ale produsului ce fac obiectul fabricatiei.

Datorita cadentei ridicate precum si a similaritatii versiunilor operate, probabilitatea de

eroare este foarte ridicata, operatorul poate monta un subansamblu gresit, necorespunzator versiunii

reperului respectiv. De obicei eroarea este depistata mult mai târziu, în avalul liniei de fabricatie sau

chiar în alta etapa ulterioara, ceea ce necesita scoaterea produsului de pe linie, dezasamblari,

recalibrari si reglaje etc., cu repercursiuni majore asupra costurilor de fabricatie.

Celula flexibila de monitorizare antieroara are în componenta trei module functionale

identificate ca fiind caracteristice pentru majoritatea cazurilor:

- modulul de identificare destinat recunoasterii versiunii prezente în postul de montaj;

- modulul de monitorizare destinat semnalizarii operatiilor specifice pentru montajul versiunii

identificate si urmaririi actiunilor întreprinse de operator in vederea validarii/ alarmarii actiunilor

corecte/incorecte;

- modulul de comanda si control destinat achizitiei de date de la ansamblul de senzori din post,

actionarii elementelor de semnalizare si actuatoarelor, dialogului cu operatorul si comunicatiei cu

nivelul ierarhic superior (la nivel de linie de fabricatie).

Modelul experimental al celulei (fig.1.1 si fig.1.2) are în componenta:

- O banda transportoare (1) actionata de un motoreductor (2).

Pe suportul benzii transportoare sunt amplasati doi traductori inductivi de proximitate

pentru pozitia de intrare (3), respectiv de iesire (4).

Prezenta reperului în pozitia de montaj este sesizata de un senzor optic în infrarosu

retroreflectiv (5).

În pozitia de montaj este amplasat un cititor RFID (6) care poate citi un TAG amplasat pe

paleta care transporta reperul în vederea identificarii versiunii acestuia.

La intrarea pe banda transportoare este amplasat un sistem poka-yoke destinat evaluarii

conformitatii reperului (în acest caz se verifica prezenta filetului pe o gaura care este comuna pentru

întreaga diversitate).


55

- O mobila dinamica (7) cu trei compartimente gravitationale (modelul demonstrativ

presupune trei versiuni ale reperului). Pe mobila este implementat modulul de monitorizare în doua

variante:

- pentru partea din fata câte o pereche de bariere optice (9) prevazute cu indicatoare luminoase de

semnalizare care au rolul de semnaliza operatorului compartimentul din care trebuie sa ia

subansamblul ce urmeaza a fi montat corespunzator versiunii identificate a fi prezenta în post, de a

sesiza prezenta mâinii operatorului în compartimentul corespunzator / necorespunzator.

- pentru partea din spate câte o lampa de semnalizare (10) pentru fiecare compartiment si un switch

(11) de proximitate destinate monitorizarii actiunilor întreprinse de operatorul de la logistica în

momentul alimentarii compartimentelor cu un nou set de subansambluri specifice. Identificarea

seturilor de subansambluri specifice se face utilizând un cititor de coduri de bare. În urma citirii

unui cod se activeaza indicatorul luminos(clipire) aferent compartimentului corespunzator, iar la

introducerea setului în compartiment se actioneaza întrerupatorul corespunzator pentru a

valida/alarma actiunea respectiva.

Introducerea eronata este semnalizata prin aprinderea unui indicator de eroare (12).

Fig. 1.1


56

Fig. 1.2

- Un cofret de automatizare (13) care implementeaza modulul de comanda si control.

Modulul este implementat (fig. 2) cu un PLC SIEMENS cu unitate centrala S7314 (1).

Automatul programabil are în componenta o sursa de alimentare (2), modul de intrari

digitale (3), modul de iesiri digitale(4), doua procesoare de comunicatie seriala (5), un procesor de

comunicatie PROFIBUS DP (6) destinat legaturii cu sistemul ierarhic superior.


57

Fig. 2


58


- Numar maxim de versiuni monitorizate 16 (extensibil la 128)

- Tensiune de comanda 24 Vcc

- Distanta maxima citire RFID 50mm

- alimentare: 220V / 50 Hz.

- Putere instalata: 300 VA

- Putere consumata: 200 VA

- Domeniul temperaturilor de functionare:5-40 grd.C.


Denumire studiu 1: METODE ŞI TEHNICI DE PREVENIRE ŞI MONITORIZARE A

ERORILOR ÎN PROCESE DE FABRICAŢIE ÎN RELAŢIE CU CONCEPTELE CALITATE –

FLEXIBILITATE

Denumire studiu 2: STUDIU DE ANALIZA CRITICĂ ŞI FEZABILITATE

Denumire studiu 3: SOLUŢII INOVATIVE HARDWARE SI SOFTWARE DE

IMPLEMENTARE MODULARA A SISTEMELOR ANTIEROARE/ANALIZA

COMPARATIVA

Produs: Model experimental celulă flexibilă

AArrttiiccoollee::

- Anisoara Paun, Sergiu Dumitru, Valentin Vladut, Paul Gaceanu, "Reducing the time

consuming "Coming back" in manufacturing process by using the anti-error systems", Annals of

Faculty Engineering Hunedoara - International Journal Engineering, Tome IX, Fascicule 3, 2011

- Anisoara Paun, Sergiu Dumitru, Anghel Constantin, Valentin Vladut, Alexandru Zaica,

"Monitoring anti-error systems aimed at manufacturing processes - flexible cell module -

monitoring module", Annals of Faculty Engineering Hunedoara - International Journal

Engineering, Tome IX, Fascicule 3, 2011

Cerere brevet de inventie: nr. A/01249 data: 28.11.2011


Implementarea produsului în diverse aplicatii din industrie si alte domenii ofera solutii de

crestere a calitatii, reducere a costurilor provocate de manevre gresite, implementarea conceptului

de zero defecte cu efectele economice demonstrate în cadrul proiectului

Noutatea / originalitatea produsului consta în abordarea dintr-o perspectiva noua,

sistematizata a conceptului de sistem antieroare (poka-yoke). Acest concept a fost initiat ca o

metoda simpla, adaptata unei situatii specifice de prevenire a erorilor umane.


59


INOVARE

Nr.contract: 175

Acronim proiect:

CRANIOSINTEZIS

Durata proiect:

2008 - 2011


SC TEHNOMED IMPEX CO SA

Director proiect:

dr.ing. POPOVICI Ion

Parteneri:

P1: UMF ’’Carol Davila”

Bucuresti P2: Institutul Naţional de

Cercetare Dezvoltare pentru

Mecatronica si Tehnica Masurarii,

Bucureşti

REALIZAREA ELEMENTELOR DE IMPLANT

BIOCOMPATIBILE, INSTRUMENTARUL AFERENT SI

SISTEME MODULARE DE OSTEOSINTZA CONTROLATA

PENTRU TRATAMENTUL FRACTURILOR CRANIO-

MAXILO-FACIALE Comsa stanca, stefan maria, pacioga adrian, ciobota dan, gheorghiu doina


Lucrarea a urmarit dezvoltarea, testarea si introducerea in fabricatie a unei grupe de produse

noi cu potential de inalta dezvoltare tehnologica, destinate efectuarii unor procedee clinice inovative

in domeniul chirurgiei si traumatologiei cranio-maxilo-faciale, de inalta performanta, respectiv

elemente implantabile biocompatibile, a instrumentarului aferent si a unor sisteme modulare de

osteosinteza controlata pentru reducerea fracturilor la nivelul oaselor cranio maxilo-faciale. Noile

produse sunt propuse a se dezvolta intr-un concept integrat, complex, adaptabile diferitelor cazuri

clinice, asigurand o imobilizare rapida si eficienta a politraumatismelor prin fixarea solida a

fragmentelor de os dar nu rigid ci elastic, oferind astfel o recuperare rapida a pacientului.

Prin lucrarea de cercetare se rezolva una din problemele importante ale clinicilor de chirurgie-

traumatologie cranio-maxilo-faciala si anume asigurarea acestora cu elemente de osteosinteza

implantabile, instrumentar si dispozitive de fixare si osteodistractie, realizate in tara la un inalt nivel

tehnic si preturi accesibile pietei romanesti.

Caracteristici:

- sistemele proiectate sunt de tip modular care pot fi adaptate usor tuturor situatiilor

clinice

- fixarea fragmentelor de os se va face solid dar nu rigid ci elastic

- asamblarea elementelor poate fi efectuata usor de catre chirurgul specialist

- materialele utilizate la realizarea elementelor si aparatelor de osteosinteza sunt usoare

dar rezistente de tipul : titan si aliaje de titan, oteluri inoxidabile de uz medical


Produsele sunt realizate in conceptie proprie pe baza unor solutii originale care necesita un

potential tehnic si tehnologic dezvoltat, fiind astfel concepute pentru a fi usor adaptate diferitelor

situatii clinice. Dispozitivele medicale dezvoltate in cadrul proiectului asigura o imobilizare rapida

si sigura a fracturilor fiind eficienta in fixarea ferma a segmentelor de os si ofera o recuperare

rapida si totala a pacientului. Familia de produse dezvoltate in cadrul proiectului au in vedere atat o

buna reducere a fracturilor din zona cranio-maxilo-faciala cat si posibilitatea de modelare a oaselor

capului in vederea redarii fizionomiei normale a pacientului cat si pentru recuperarea functiilor

biomecanice.


60

Particularitatile morfofunctionale pe care regiunea cranio-maxilo-faciala le prezinta, imprima

leziunilor traumatice anumite caractere clinice si terapeutice proprii, care le fac sa se deosebeasca

de leziunile traumatice ale altor regiuni ale corpului.

Produsele proiectate si realizate au la baza analiza comparativa a diferitelor metode clinice si

echipamente specializate pentru tratamentul traumatismelor cranio–maxilo-faciale dezvoltate de

firme cunoscute in domeniu precum si experienta acumulata in ultima perioada in institutiile

medicale romanesti in domeniul reducerii fracturilor la nivelul scheletului craniului.

In cadrul proiectului au fost realizate urmatoarele produse noi:

elemente de implant de ostesinteza tip placute

microimplanturi de osteosinteza cranio-maxilo-faciale

instrumentar specific pentru placutele de osteosinteza si microimplante

minisuruburi speciale endoosoase

atelele maxilare

sisteme modulare de osteosinteza controlata – distractoare precum:

Minidistractor

Distractor extern

Distractor cranial


Transferul prototipurilor catre SC TEHNOMED IMPEX CO SA pentru punerea in fabricatie

si comercializare.


61


PNCD II

Nr.contract: 82099-2/2008

Acronim proiect: OPTOGATRON

Durata proiect : 3 ANI

Coordonator proiect:Institutul de

Ştiinţe Spaţial e- ISSAR

Director proiect:Dr. Ing. Aurelian-

Andrei RADU

Parteneri:

P1: Administratia Nationala de

Meteorologie - METEO

P2: Institutul National de

Cercetare-Dezvoltare pentru

Mecatronica si Tehnica Masurarii

-INCDMTM

P3: Agentia Spatiala Romana -

ROSA

Contribution to execution of optomechatronic measuring

subsystem for the light of night sky background flux

A.M.E. Ivan A.A. Radu M. Mărgăritescu


Proiectul OPTOGATRON are ca obiect realizarea unui instrument de observatie si cercetarea

cuantelor gama de energie înaltă. Programele ştiintifice de cercetare a cuantelor gama de energii

înalte urmaresc: detectarea surselor acestor tipuri de cuante; localizarea surselor şi alcatuirea unor

hărţi cu aceste surse; măsurarea intensităţilor radiaţiilor, a spectrelor lor şi a variaţiilor în timp a

strălucirii surselor de radiaţii; obţinerea unei imagini detaliate a radiaţiei gama difuze extragalactice;

identificarea interacţiilor particulelor incarcate accelerate în supernove, cu materia înconjurătoare; -

utilizarea spectrelor gama detectate pentu estimarea proprietăţilor câmpurilor magnetice la scară

mare.

Echipa MBR 2 realizează partea mecanică a subsistemului de detecţie a fondului luminos pe

timp de noapte.


62


Subsistemul de detecţie a fondului luminos pe timp de noapte /


Constructia unui sistem de masurare a fondului luminos nocturn pentru observatiile

astrofizice realizate cu telescoape Cherenkov.


63

Denumire Program ercetare:PNCDI2

Nr.contract: 71024/2007

Acronim proiect: ROBEX

Durata proiect:


Director proiect: Dr. ing. MIHAI

MĂRGĂRITESCU

Parteneri:

STRATEGIA ŞI PROGNOZA PLATFORMELOR

TEHNOLOGICE MECATRONICĂ / MICRO ŞI

NANOMECATRONICĂ ŞI ROBOTICĂ / MICRO ŞI

NANOROBOTICĂ ÎN CONCEPTUL DE GLOBALIZARE ŞI

DEZVOLTARE DURABILĂ

Autori: Prof. Univ. Dr. Ing. Gh. Gheorghe, Octavia Caruntu


Într-o economie globală, accesul privilegiat la resurse naturale, de capital sau umane cu

calificare de la scăzută la medie şi chiar la pieţe nu oferă în sine un avantaj competitiv durabil

suficient. Într-o economie bazată pe cunoaştere, viitorul sector european mecatronică, integronică şi

adaptronică va depinde din ce în ce mai mult de capacitatea industriei de neobosită inovare a

produselor sale, în vederea utilizării proceselor celor mai avansate, flexibile şi eficiente din punct de

vedere al resurselor şi concentrării structurii sale organizaţionale şi a operaţiunilor comerciale în

direcţia nevoilor în constantă evoluţie ale clienţilor. În toate acestea, cercetarea şi inovarea joacă un

rol cu o importanţă crescândă.

Deşi în cadrul companiilor este conştientizată importanţa componentei de cercetare –

dezvoltare – inovare, realitatea industriala nu reflectă aceasta recunoaştere, iar acest fenomen este

datorat unui număr important de factori limitativi. Într-o industrie dominată de o vastă majoritate a

IMM-urilor, fragmentarea şi lipsa generală a resurselor financiare reprezintă cu siguranta problema

numărul unu. La aceasta se adaugă lipsa unei strategii bine definite pe termen lung a companiilor

dar şi a sectorului, duplicare și discontinuitate a eforturilor de cercetare, dezavantaje în capacitatea

de a transpune rezultatele cercetării în inovarea de produs si de proces, o lipsă a specialiştilor cu

înaltă calificare, dificultăţi în protejarea eficientă a drepturilor de proprietate intelectuală şi un

număr de condiții cadru de reglementare, care impiedică cercetarea şi inovarea. Toate acestea,

adăugate la criza mondială profundă.

Dezvoltarea industriei în general şi a mecatronicii/micro şi nanomecatronicii şi

roboticii/micro şi nanoroboticii este afectată, în special în sectorul cercetării şi dezvoltării/inovării,

de penuria de ingineri şi alte tipuri de personal înalt calificat, specializaţi în proiectarea şi producţia

tehnologiilor de vârf. UE trebuie să rezolve această problemă pentru a-şi păstra avansul pe plan

tehnologic.

Pe termen scurt, statele membre trebuie să stabilească sau să intensifice programe de

formare profesională sau de burse de studii pentru a evita dispariţia competenţelor mâinii de lucru

odată cu criza economică şi pentru a contribui, dimpotrivă, la actualizarea lor în perspectiva

redresării economice. Viitoarea competitivitate a sectorului şi capacitatea lui de a produce

tehnologii care să contribuie la realizarea obiectivelor UE în ceea ce priveşte schimbările climatice

va depinde în mare parte de impactul crizei asupra resurselor umane actuale.

Pe termen lung, va fi vorba, pentru mediul industrial, partenerii sociali, autorităţile publice

naţionale şi sistemele de învăţământ şi formare, de a reuşi, de preferinţă în cooperare, să pună la

dispoziţie o mână de lucru înalt calificată şi cu studii adecvate, îmbinând în mod corespunzător

cunoştinţele teoretice cu cele practice.

În acest context a apărut necesitatea creării şi lansării unei platforme tehnologice pentru


64

mecatronică, pentru rezolvarea problemelor majore cu care se confruntă sectorul în ţara noastră.

Aceasta platforma va avea drept obiectiv:

- acumularea și coordonarea excelenței în cercetare din Europa, prin implicarea factorilor

industrali, academici și actorii politicii cercetării;

- dezvoltarea unei viziuni strategice pe termen lung pentru viitorul industriei și stabilirea unei

reprezentări corespunzătoare pentru o dezvoltare structurată de la situația actuală la viziunea

pentru viitor;

- îmbunătățirea semnificativă a accesului la resursele necesare și la condițiile cadru generale

ale cercetării și inovării.


contribuţia la provocările-cheie ale economiei şi societăţii;

concentrarea asupra provocărilor tehnologice actuale majore;

stimularea creşterii economice şi ocupării forţei de muncă


Ca urmare a analizei situației existente pe plan național, a apărut necesitatea existenței unei

platforme pentru domeniul de mecatronică. Prin urmare, la inițiativa Institutului Național de

Cercetare Dezvoltare pentru Mecatronică și Tehnica Măsurării, a fost creată și lansată Platforma

Tehnologica pentru Mecatronica, Integronica si Adaptronica „MECATRON”.


Proiectul a fost structurat într-o serie de studii care furnizează informații utile pentru factorii

interesați (universități tehnice, institute de cercetare, companii private).

Platforma MECATRON va fi un instrument important pentru schimb de experiență și bune

practici între membrii săi, dar și între aceștia și ceilalți factori interesați din mediul economic.

Activitatea platformei se focuseaza in principal pe cercetarea si dezvoltarea in domeniu, care sunt

vitale pentru dezvoltarea sectorului industrial in urmatoarea perioadă. Totodata Platforma va sustine

si va stimula implementarea si dezvoltarea tehnologiilor de nivel mondial, competitive din punct de

vedere tehnic şi economic, va contribui la crearea unei industrii romanesti HIGH-TECH si a

aplicaţiilor ei (produse competitive, avansate şi de generaţii noi; instrumentaţia digitală inteligentă

şi informaţională; fabricaţia inteligentă şi automatizată; integrarea calculatoarelor şi procesoarelor

inteligente; controlul inteligent integrat proceselor tehnologice; inovarea produselor, tehnologiilor şi

serviciilor inteligente).

Un alt obiectiv al platformei este stabilirea unui parteneriat public-privat care va servi

interesele tuturor actorilor implicati, precum si asigurarea orientarii si promovarii cercetarii,

dezvoltarii tehnologice si inovarii.

Se vor stabili directiile de actiune pentru urmatorii ani si vor asigura in acelasi timp si

sursele de informare prin posibilitatea ca utilizatorii sa acceseze o biblioteca virtuala.


65


Subvenţionare Literatură Tehnico-

Ştiinţifică

Nr.contract: 76L/2007

Acronim proiect: Literatură Tehnico-

Ştiinţifică 2007

Durata proiect: de la data semnării de către

ANCS până la încheierea exerciţiului

financiar pentru anul 2007

Coordonator proiect: ANCS

Director proiect: Prof. univ. EurIng.

dr. ing. Gh. Ion Gheorghe

Parteneri:

P1: INCDMF

LABORATOR DE CERCETARE – DEZVOLTARE

PROCEDEE TEHNOLOGICE DE REALIZARE SI

CARACTERIZARE RAPIDA A COMPONENTELOR

PROTETICE MODULARE

Ciobota Dan, Comsa Stanca, Pacioga Adrian


Lucrarea a avut ca obiectiv principal crearea in cadrul INCDMTM Bucuresti a unui Laborator

de cercetare – dezvoltare procedee tehnologice de realizare si caracterizare rapida a componentelor

protetice biomedicale dotat cu aparatura si echipament de inalt nivel stiintific, care sa permita

dezvoltarea unor activitati complexe, de cercetare stiintifica, comparabile cu cele desfasurate in

cadrul unor laboratoare similare din universitati, institute si unitati de cercetare din tari membre ale

Uniunii Europene, Statele Unite ale Americii si Japonia.

Astfel, in cadrul Laboratorului de cercetare – dezvoltare procedee tehnologice de realizare si

caracterizare rapida a componentelor protetice biomedicale se pot desfasura activitati privind:

- optimizarea structurala a prototipurilor de componente de aparatura de cercetare biomedicala

- metode si proceduri privind cresterea gradului de tipizare, flexibilizare si automatizare a

aparaturii biomedicale.


optimizarea formelor constructive a prototipurilor de aparate si componentelor acestora;

optimizarea structurii de rezistenta a prototipurilor de aparate si a compenentelor lor;

modelarea / simularea functionarii aparaturii de cercetare biomedicala;

reducerea cu 60 - 80% a timpului de elaborare a documentatiilor de prototip serie mica pentru

aparatura de cercetare biomedicala.


La ora actuala INCDMTM este unic in tara in ceea ce priveste nivelul de dotare pentru tehnologiile

de Sinterizare Selectiva Laser pentru metale.

Sinterizarea selectiva cu laser (SLS) – Selective Laser Sintering, este o familie de metode care poate

construi un corp solid din diverse tipuri de materiale (plastic, metal, ceramica inclusiv metale foarte

rare sau cu proprietati fizico-mecanice si de biocompatibilitate deosebite) prin solidificarea pulberii

de material, urmare a expunerii succesive a straturilor de pulberi la fascicul laser de diverse puteri.

Odata cu implementarea si punerea in functiune a acestui echipament, INCDMTM a ajuns la un

nivel de dotare de varf care ii permite participarea in consortii nationale, europene si/sau

internationale in ceea ce priveste cercetarea stiintifica, dezvoltarea tehnologica si inovarea. Astfel,


66

poate face fata cu succes noilor provocari in ceea ce priveste tehnologiile inovative, in contextul

unei economii globalizate si competitivitati crescute.

Impactul implementarii tehnologiei de prototipare rapida se concretizeaza prin realizarea

următoarelor obiective:

- creşterea capacităţii de cercetare prin dezvoltarea infrastructurii de CD şi atragerea de tineri

şi de specialişti de înaltă calificare;

- întărirea ofertei de cunoştinţe realizată de universităţi şi institute de CD;

- stimularea transferului tehnologic bazat pe cooperarea dintre instituţii CD şi întreprinderi;

- stimularea cererii de inovare a întreprinderilor;

- susţinerea formării şi dezvoltării firmelor bazate pe înalte tehnologii;

- dezvoltarea de poli de excelenţă.


Se pot realiza, piese pentru prototipuri serii mici, componente pentru aparate solicitate de

potentiali beneficiari, cu precadere IMM-uri, modelele geometrice parametrizate ale prototipurilor,

componente de aparatura prin considerarea unor marimi fizice si geometrice ca variabile de

proiectare, impunerea unor conditii restrictive asupra modelului si stabilirea unei functii obiective a

optimizarii.


67


Manifestări Tehnico-Ştiinţifice

Nr.contract: 333M/2007

Acronim proiect: SIMECA 2007

Durata proiect:29-30.11.2007

Coordonator proiect: ANCS

Director proiect: Prof. univ.

EurIng. Dr. Ing. Gh. Ion

Gheorghe

Parteneri:

P1: INCDMF

APARAT RADIOLOGIC DENTAR RETROALVEOLAR

CU DIGITALIZARE

Comsa Stanca, Pacioga Adrian, Ciobota Dan


Prin obiectivele lucrarii s-a realizat un echipament radiologic dentar digital modular, unde

nivelul de iradiere este scazut, in conformitate cu normele internationale. Echipamentul poate fi

folosit atât cu traditionalul film cât si cu achizitie digitala de imagine.

Principala facilitate a echipamentului consta in furnizarea unei energii mari obţinute prin

combinarea unei tensiuni la o valoare de maxim 70 kV si un curent anodic de 8 mA, având o gama

de timp de expunere larga cuprinsa intre 20 ms si 3,2 sec.

Posibilitatea de alegere a parametrilor tehnici, satisface toate nevoile pentru un echipament

dentar de cabinet cu filme traditionale procesate chimic si detectoare digitale de radiatie scazuta.

Aparatul radiologic dentar cu achizitie digitala de imagine realizat este autonom, usor, mobil

si, cu ajutorul unui programator, permite selectarea optima a parametrilor de expunere, folosind teh-

nici de pre-programare anatomică. Tubul radiogen îmbunătăţeşte calitatea radiaţiei, crescând în

acelaşi timp precizia de expunere şi reduce radiatiile secundare de non-diagnosticare. Bratul

articulat asigura mobilitatea spatiala a tubului radiogen si echilibrarea dinamica a acestuia in diferite

pozitii de lucru, iar bratul orizontal de extensie permite marirea ariei de lucru a aparatului radiologic

pentru descongestionarea spatiului din jurul unitului dentar si al scaunului pacientului. Acesta

permite deservirea mai multor posturi de lucru din aceeasi incapere.


- Curent anodic: 5 mA;

- Diametru spot focal: 0,8mm;

- Tensiune tub: 65kV;

- Timpul de expunere: 0,05 ÷1,5 s;

- Increment reglare timp de expunere: 0,01s;

- Filtrare totala echivalenta: 2mm Al;

- Temporizator de expunere incorporat;

- Masa aparatului: 25kg;

- Setare timp expunere cu program anatomic, zona de expunere etc.


Echipamentul radiologic dentar retroalveolar cu achizitie digitala de imagine realizat permite

micsorarea dozei de radiatie, prin utilizarea de noi tipuri de senzori integraţi CCD şi încadrarea în

cerinţele reglementărilor europene. La realizarea produsului s-a tinut cont de Directiva Europeană

97/43 privind expunerea medicală adoptată în România prin Normele privind radioprotecţia

persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiaţii, aprobate prin Ordinul Comun al CNCAN nr.


68

79/04.03.2002 şi al Ministerului Sănătăţii Nr. 285/19.04.2002, publicate în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 466bis din 25.06.2002; de cerinţele directivelor europene aplicabile

echipamentelor tehnice 73/23/EEC–Low Voltage Directive; 89/392/EEC–Machinery Directive şi

normelor de aplicare ale acestora. În vederea introducerii pe piaţă, aparatul va fi certificat şi aprobat

de organismul acreditat de Ministerul Sănătăţii, va avea aviz CNCAN, şi va fi evaluat de un

organism specializat pentru aplicarea marcajului CS/CE. Prin încadrarea parametrilor de

funcţionare în aceste norme, funcţionarea aparatului nu va afecta calitatea mediului.

Nivelul de competitivitate este dat de caracteristicile tehnice, siguranţa în funcţionare şi

utilizare precum şi performanţe comparabile cu ale unor sisteme realizate pe plan mondial de firme

cunoscute. Sub aspect economic, echipamentul are un raport calitate/preţ care îl va face competitiv

pe piaţa europeană si respectă cerinţele reglementarilor europene în domeniul dispozitivelor

medicale si ale sistemelor radiologice.


Transferul prototipului catre SC TEHNO ELECTRO MEDICAL COMPANY SRL pentru punerea

in fabricatie si comercializare.


69


PARTENERIATE

Nr.contract: 12107

Acronim proiect: SABIMAS

Durata proiect: 2008-2011

Coordonator proiect: IPB

Director proiect: Prof. univ.

EurIng. dr. ing. Moldovanu

Florica

Parteneri:

P1: Spitalul Clinic de Urgenta

Floreasca Bucuresti P2: UMF „Carol Davila”

Bucuresti P4: INCDMTM

SISTEM INFORMATIC AVANSAT, BAZAT PE IMAGISTICA

MEDICALA, PENTRU PRODUCEREA IMPLANTURILOR

PERSONALIZATE DEDICATE ARTROPLASTIEI DE SOLD

Comsa Stanca, Pacioga Adrian, Ciobota Dan


Proiectul dezvolta o tehnologie care sa creasca eficienta unei metode terapeutice, ducand

astfel la eficientizarea serviciilor de sanatate, prin scaderea numarului de reinterventii necesare, dar

si la cresterea creativitatii in domeniul sanitar, fiind vorba despre adaptarea protezarii la

caracteristicile fiecarui individ. In cadrul proiectului s-a realizat solidul pentru femurul unui pacient

folosind softul de reconstruire virtuala 3D a osului din imaginii radiografice (tomografii

computerizate).

Din acesta s-a extras modelul tridimensional al interiorului femurului care reprezintă forma pe

care trebuie să o aibă tija femurală a protezei în cazul în care aceasta ar fi una personalizată și nu

una comercială cu o tipodimensiune potrivită anatomiei locale.

Reconstrucția tridimensională a protezei personalizate a fost obținută prin utilizarea unei

operații de scădere a celor două modele solide (interior din exterior).


Implant personalizat care urmareste conturul canalului femural;

- Realizat prin prototipare rapida pe o masina de sinterizare cu laser din pulberi de materiale

biocompatibile

- Limita de oboseala determinata ca fiind de 1982N este superioara ȋn cazul protezei

personalizate fata de protezele comerciale


Tehnologia de realizare a protezelor personalizate porneste de la un soft care permite

reconstruirea 3D a osului din imagini realizate pe computer tomograf si radiografii 2D cu

evidentierea suprafetei interioare pe care trebuie sa se sprijine implantul. Pe baza acestui solid se

realizeaza modelul tijei femurale. Aceasta determina o mai mare stabilitate a fixarii si implicit o

durata de viata a implantului.

Modelul 3D al tijei femurale personalizate transpus pe o masina de sinterizare cu laser din

pulberi de materiale biocompatibile permite obtinerea fizica a modelului.

Modelul de bază al implantului personalizat constă din capul conic, gâtul cilindric și coada tijei care

au fost proiectate secvențial, folosind funcțiile de bază ale programului de modelare 3D.

Componenetele au fost automat poziționate și plasate conform definițiilor documentației de

specialitate.

Protezele realizate sunt prezentate alaturi de o proteza comerciala.


70

a. Proteză comercială b. Proteză personalizată cu fenestrații mari

b. Proteză personalizată cu fenestrații mici

Pentru evaluarea formei implantului personalizat proiectat s-a utilizat suprapunerea

acesteia pe radiografia digitală.

Protezele personalizate s-au testat la rezistenţa la oboseală. Limita de oboseala a fost

superioara celei specificate in standardele in vigoare


Transferul tehnologiei catre un IMM pentru punerea in fabricatie si comercializare.


71


INOVARE

Nr.contract: 7/ 18.09.2007

Acronim proiect: HPE - 01

Durata proiect: 2 ANI


S.C. HESPER S.A. Bucureşti

Director proiect:

Dr. ing. Mircea PRICOP

Parteneri:

P1: INCDMTM Bucureşti

DEZVOLTAREA UNEI NOI FAMILII DE POMPE CU ROŢI

DINŢATE CU INDICATORI DE CALITATE ŞI COST

SUPERIORI

S.C. HESPER S.A. Bucureşti, INCDMTM Bucureşti


În cadrul proiectului a fost dezvoltată o nouă familie de pompe cu roţi dinţate, a

căror soluţie constructivă şi tehnologie de fabricaţie a condus la obţinerea unor caracteristici

tehnice superioare şi a unor preţuri de fabricaţie mai competitive. Principalele activităţi

realizate în cadrul proiectului au constat în studii şi analize de soluţii, proiectare şi realizare

produs, proiectare şi realizare tehnologii de fabricaţie şi SDV-uri, elaborare programe pentru

maşini CN, testări experimentări e.t.c.

INCDMTM Bucureşti a colaborat în principal la activităţie de studii şi analize, proiectare

model experimental, proiectare tehnologii testare, realizare şi testare model experimental,

testare prototip, realizând fizic „ Sistemul electronic de comandă şi achiziţie date echipament

testare”.

Sistemul electronic de comandă şi achiziţie date este inclus intr-un dulap metalic şi în

structura sa, pe langa PLC, mai cuprinde modulele pentru alimentare, achiziţie de date, protectie

si semnalizare.

Comanda elementelor de actionare- electrovalve- si a motoarelor de actionare este asigurata de la o

sursa industriala de 24 Vcc, cu protectie la scurtcircuit, suprasarcina, temperatura.

Protectia blocului electronic este asigurata de contactoare dimensionate corespunzator .

Semnalizarea vizuala si acustica este de de tip coloana, comandata din PLC.

PLC este de tip Siemens seria Simatic S7 -300, controler integrat cu procesor CPU 314C-2PtP.

S-a ales aceasta versiune pentru ca este un model compact ce include atat procesorul cat si interfete

I/O.

Intrarile analogice sunt utilizate pentru monitorizarea si masurarea prin senzori specializati

pentru : presiune, debit, moment, temperartura.

Interfata cu utilizatorul este prin intermediul unui panou operator tip Siemens OP77A

conectat la controler prin interfata MPI. Acest panou include display-ul pentru afisarea regimurilor

de lucru, a rezultatelor precum si butoanele pentru comanda.

Softare-ul pentru controlerul Siemens Simatic tip CPU 314C-PtP a fost elaborat in limbajul STEP7.


72

CCaarraacctteerriissttiiccii ggeenneerraallee::

SSttrruuccttuurrăă ssiisstteemm::

- bloc electronic de achiziţie semnale de la traductoare de: presiune, temperatura, moment, rotatie;

- bloc electronic de comandă format din:

- PLC conducere proces , include:

- CPU procesor cu 48kB memorie de lucru, exstensibila prin card MMC,

interfete de comunicatie RS485 si MPI, integreaza functii de : counter,

masurare frecvente, generare impulsuri, control al pozitionarii.

Dispune de I/O integrate: 24 intrari digitale, 16 iesiri digitale (din care 4 rapide), 4

intrari analogice pe 12 biti, 2 iesiri analogice.

- module suplimentare specializate pentru DI/O, I/O analogice, din familia PLC-ului

- elemente de actionare, semnalizare: electrovalve, supapa proportionala, contactoare,

electromagneti de comanda, , butoane, lampi

CCaarraacctteerriissttiiccii tteehhnniiccee ::

alimentare 220 Vca;

32 intrări digitale;

32 ieşiri digitale;

8 intrări analogice;

4 ieşiri analogice;

2 numărătoare.

RReezzuullttaattuull lluuccrraarriiii:: Sistem electronic de comandă şi achiziţie date echipament testare.

VVaalloorriiffiiccaarree//VVaalloorriizzaarree rreezzuullttaatt:: Transferul rezultatelor la beneficiar, respectiv

coordonatorul de proiect S.C. HESPER S.A. Bucureşti.

Fig. 1 Sistem comanda şi achiziţie date (vedere interior)


73

ISBN: 978-606-8261-19-5

Editura:

Date post:	09-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	6 times
Download:	0 times

Societatea Științifică și Academică Lucrarile ... · prin palpare optica). Acest proiect a...

Documents