1

SOCIETATEA ROMÂNĂ DE TELEVIZIUNE

STENOGRAMA

şedinţei Consiliului de Administraţie din data de 29 noiembrie 2011

Astăzi, data de mai sus, a avut loc şedinţa Consiliului de Administraţie al Societăţii

Române de Televiziune.

Au participat: Alexandru Mihai Lăzescu, Preşedinte - Director General, Cătălin Ovidiu

Baba, Traian Bărbulescu, Paul Călin Botez, Claudiu Brînzan, Sorin Burtea, Raico Cornea, Lucia

Hossu Longin, Anne Marie Jugănaru, Adriana Silvia Meseşian, Nicoleta Nicolicea, Cristian

Niţulescu, Karen Attila Sebesi, membri.

Invitaţi : Titi Dincă, Directorul Direcţiei Artistice şi Producţie, Horia Cazan, Directorul

Direcţiei Tehnico-Administrative, Mihaela Voicu, Directorul Departamentului Financiar-

Contabil, Marius Sandu – Consilier Juridic în cadrul Serviciului Juridic, Marin Drumcea,

Consilier Juridic în cadrul Serviciului Juridic, Sorin Rada, Preşedinte SPUSTV, Marian Balcan,

Preşedinte Sindicatul 2002, Mihai Ovidiu Enea, Directorul Departamentului Resurse Umane,

Eugen Vasiliu, Consilier în Management, Cosmin Cernat, Directorul Departamentului Sport (la

punctul 2), Domnica Marilena Bucur, Coordonator Departament Management Financiar.

Secretariat : Cristina Daniela Roşioară şi Mirela Vintilă

ALEXANDRU MIHAI LĂZESCU,

PREŞEDINTE – DIRECTOR GENERAL

Membri :

Cătălin Ovidiu Baba ____________________

2

Traian Bărbulescu ____________________

Paul Călin Botez ____________________

Claudiu Brînzan ____________________

Sorin Burtea ____________________

Raico Cornea ____________________

Lucia Hossu Longin ____________________

Anne Marie Jugănaru ____________________

Adriana Silvia Meseşian ____________________

Nicoleta Nicolicea ____________________

Cristian Niţulescu ____________________

Karen Attila Sebesi ____________________

1 ex. Steno: Mirela Vintilădupă înregistrare audio şi caiet

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Ar fi în afara Ordinii de zi, pe care am să vă rog să

o aprobăm şi care are în principal discuţia pe care o ştim, Horia Cazan are o suplimentare, este

vorba de un act adiţional la contractul de transmisiune prin satelit, ăsta intră în categoria costurilor

acoperite de la bugetul de stat pe partea de transmisiuni. Horia, spui tu ceva?

Doamna Anne Marie Jugănaru : Adică introducem pe Ordinea de zi, că nu am înţeles?

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Da, avem un material., Horia! Deci, este vorba de

un act adiţional la un contract cu Globe Cast...

3

Domnul Horia Cazan : Este contractul de distribuţie pe satelit care actul adiţional are

două scopuri. Unu – s-au schimbat parametrii, s-a pus noul satelit şi în contract sunt trecuţi noii

parametri de tranziţie, sunt asemănători, dar sunt alţii şi doi – prelungirea actului adiţional cu şase

luni.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Asta era rugămintea să introducem pe Ordinea de

zi. În rest, Ordinea de zi rămâne cea pe care o ştiţi şi cu care am să vă rog să fiţi de acord. Dar

acum, uitându-mă, cred că ar fi mai bine să lăsăm, dacă sunteţi de acord şi vă cer un punct de

vedere în acest sens ca punctul 1, care este rostul acestei şedinţe, să-l lăsăm la sfârşit. Adică,

mergem cu Ordinea asta de zi, dar punctul 1 să-l lăsăm la sfârşit. Probabil că o să fie discuţii mai

lungi şi atunci cred că este mai bine să le luăm pe celelalte care nu pun mari probleme. Dacă

sunteţi de acord cu asta? Abţineri? Împotriviri?

Consiliul de Administraţie a fost de acord în unanimitate.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Bun, haideţi să începem, atunci, începem cu punctul

2 şi lăsăm punctul 1 la sfârşit.

Punctul 2 - Propunere de mandatare a Preşedintelui-Director General al SRTv pentru

participarea la procedurile comerciale (licitaţii) pentru achiziţionarea drepturilor de televizare ale

unor evenimente sportive, precum şi de aprobare a plafoanelor valorice, conform sumelor agreate

în şedinţa trecută a Consiliului de Administraţie.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Primul este, de fapt, se leagă de discuţia de

data trecută, pe plafoane convenite de discuţiile legate pentru jocurile olimpice, de meciurile

echipei naţionale şi de UEFA. La UEFA este important să continuăm discuţia dintr-un motiv

foarte concret aşa. Noi avem o descărcare de bani la UEFA de circa 19 milioane de Euro până la

30 iunie, lucru greu de...

Domnul Cristian Niţulescu : Domnule Preşedinte, iertaţi-mă că vă întrerup, o să vă las să

vă continuaţi ideea, fără doar şi poate, dar cred că ar fi util ca la documentul pe care îl vom vota

astăzi să ni se aducă plafoanele.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Da, ele sunt, le-am pus într-o anexă, nu vreau să

pun sumele în hotărâre, dar hotărâm o formulă. Noi avem o anexă în care am pus sumele conform

celor din stenograma de data trecută...

Domnul Cristian Niţulescu : Să o avem şi noi documentul.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Da, da, cu rugămintea să nu le trecem în hotărâre

din motive lesne de înţeles. Asta v-o dăm, sunt plafoane convenite, ca să nu avem niciun dubiu.

Vreau să explic, între timp, chestiunea cu UEFA. Acolo, evident, noi nu avem posibilitatea să

plătim 18 milioane de Euro şi ceva, că între timp am mai plătit câte ceva pe şase luni. Şi avem

4

două soluţii: ori să găsim o formulă de refinanţare printr-o bancă, ceva, lucru mai complicat sau ce

facem noi acum, banii pe care îi avem de dat la UEFA să-i dăm într-un interval undeva în trei ani

de zile, ceva de genul ăsta, ca să putem să ne încadrăm în nişte sume. De aceea, este important să

păstrăm contactul cu ei pentru că altfel, dacă le-am rupt, şansele de a ajunge la un acord sunt

destul de mici. Eu zic aşa, ca să ajungem şi să votăm propunerea respectivă, cum facem, aşteptăm

să vină Dana să vă dea anexa, da?

Din Sală : Da.

Domnul Cristian Niţulescu : Punctul 3 atunci.

Punctul 3 – Propunere de deschidere a unui cont bancar pentru efectuarea plăţilor curente.

Punctul 4 - Propunere de aprobare a noilor termeni şi condiţii pentru contractele încheiate

cu RBS Bank (România) SA.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Punctul 3 – aici este vorba de deschiderea unui

cont bancar la o bancă românească, un cont suplimentar, pentru că o să vedeţi legat de punctul 4 şi

v-aş ruga să fiţi de acord cu asta, este legat cumva şi de punctul 4, fără să dau prea multe detalii,

Mihaela o să vă spună situaţia cu RBS-ul mai concret. Ce se întâmplă? Am început să spun,

informal, la începutul şedinţei, am avut o lungă întâlnire cu RBS-ul, care sunt destul de agitaţi

pentru că nu au acoperire pentru această scrisoare şi atunci am intrat într-un regim special în

legătură această chestiune, un regim de plăţi. Ei, la un moment dat, ne-au să le dăm spre aprobare

plăţile pe care urmăm să le facem, cu trei zile înainte. Mă rog, am ajuns la o formulă rezonabilă,

cu o zi înainte, dar în continuare ne cer o hotărâre de CA şi aici o las pe Mihaela să spună mai

mult, care să formalizeze această relaţie cu banca. Altfel spus, suntem într-un fel de regim de

supraveghere, ca să zic aşa, RBS fiind singurul cont prin care noi putem face plăţi către terţi,

salarii şi plăţi către buget putem face şi din celelalte. Mihaela, dă tu mai multe detalii!

Doamna Mihaela Voicu : Faţă de garanţiile prezentate în momentul accesării liniei de

credit şi a scrisorii de garanţie pentru UEFA, după analizele băncii, a crescut riscul televiziunii şi

eşalonat până în februarie, anul viitor, ar dori banca aceasta ca toate încasările din taxa tv să fie

efectuate prin RBS.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Asta nu se poate chiar aşa.

Doamna Mihaela Voicu : Evident că nu putem să fim de acord, dar nici nu putem să le

spunem nu chiar acum. De asta trebuie să găsim alternative prin deschiderea unui cont la altă

bancă, cu care renegociem în condiţii mai avantajoase.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Dumneavoastră aţi semnat la director economic?

Doamna Mihaela Voicu : Da, cu pentru la doamna director.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Nu am văzut cu pentru.

Discuţii în sală.

5

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Da. Noi am avut o discuţie cu ei în care le-am spus

că anumite garanţii le putem trece pe măsură ce le mai eliberăm din alte părţi.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Nu văd nimic. Haideţi să trecem la vot!

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Da, cele două puncte, deci, deschiderea unui cont

bancar, dacă sunteţi de acord cu asta? Dacă sunt abţineri sau împotriviri?

Consiliul de Administraţie a fost de acord în unanimitate.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Şi a doua, această hotărâre legată de RBS, într-un

fel nu prea avem ce face.

Domnul Cătălin Ovidiu Baba : Cum am ajuns să fim cuplaţi cu banca asta, cu RBS-ul?

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Istoric, nu ştiu, Mihaela ştie mai bine ca mine, dar

îmi închipui că...

Doamna Mihaela Voicu : În 2003 – 2004 era o variantă...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Cred că în momentul în care s-a scos scrisoarea de

garanţie pentru UEFA sau a fost dinainte?

Doamna Mihaela Voicu : Dinainte, am avut conturi la toate băncile mari, puternice.

Toate acum sunt blocate, în afară de RBS.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Cum, mai spuneţi încă o dată!

Doamna Mihaela Voicu : Sunt blocate, avem poprire de la ANAF.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Asta înseamnă că acolo nu se pot face plăţi decât de

salarii şi la bugetul de stat. Singura bancă prin care relaţionăm cu terţii, este RBS. De asta ei,

având în spate, cum am explicat, un risc destul de mare, legat de faptul că au o scrisoare de

garanţie, care acum a rămas la un sold cam de 19 milioane de Euro, pentru care nu au colateral, nu

au alte garanţii. Garanţiile pe care noi le-am dat lor se leagă de o linie de credit de 14 milioane de

lei din care operăm, asta este tot. Ori chestiunea asta este vitală pentru noi. Noi vrem să

dezamorsăm puţin tensiunea asta de acolo, de aia vrem un alt cont. În principiu, oricum, trebuie să

gestionăm relaţia asta cu grijă pentru că, ei având expunerea asta, se şi agită mai mult. Atunci, noi

am negociat anumite garanţii. Cu unele bănci suntem în următoarea situaţie. Istoric, unele bănci

au garanţii în exces, de exemplu, ING-ul. Noi cu ce garantăm, noi, neavând clădiri şi alte bunuri

imobiliare, noi garantăm cu încasările din taxă şi, eventual, cu încasările din publicitate, astea sunt

zonele cu care garantăm. Ceea ce este OK, dar în diferite momente istorice au venit diferite

aranjamente cu diferite bănci. De exemplu, ING-ul are o supragaranţie, ca să spun aşa, în timp ce

RBS-ul este la polul opus, de asta sunt şi cei mai agitaţi. Dorinţa lor este ca anumite, sigur că n-o

să facă chiar ce vor ei, dar pe măsură ce se mai eliberează nişte garanţii, mai întregim garanţiile

către ei, nu putem decât să le mutăm dintr-o parte în alta. Şi încercăm şi noi să facem chestiunea

asta, le-am mai dat garanţii legate de alte încasări pe care le mai avem şi noi din contracte cu

6

celelalte lucruri ca într-un fel să mai liniştim situaţia în relaţia cu ei. La asta se referă, astea sunt

termenele şi condiţiile. Am discutat, au mai umblat ei şi la un comision pe acolo, costul banilor a

crescut pe piaţa europeană, dar nu sunt ajustări majore, acolo nu sunt probleme mari. Problemele

mari erau legate de nivelul minim de credit, pe care ei voiau să-l ducă în jos şi după o discuţie de

vreo patru ore şi ceva am reuşit să-l păstrăm, dar condiţia este să facem aceste garanţii. Deci, asta

este chestiunea concretă. Înţeleg că cu contul aţi fost de acord, dacă pentru punctul ăsta legat de

RBS sunteţi de acord? Abţineri? Împotriviri?

Consiliul de Administraţie a fost de acord în unanimitate.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Mulţumesc!

Domnul Sorin Burtea : V-aş recomanda, în funcţie de experienţa avută în celelalte

consilii, ca atunci când facem anumite declaraţii pe post să le facem cu mai multă perdea, cu mai

multă reţinere. Pentru că reacţia RBS-ului vine şi în urma faptului că s-a spus că dăm o mie de

oameni afară, dăm cutare. Înseamnă că ăştia sunt insolvabili. Înseamnă că aici sunt probleme.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Este taman invers. Vreau să spun că unul din

argumentele majore cu care i-am calmat este tocmai faptul că pornim un proces de reechilibrare

financiară. Ăsta este primul lucru pe care ei îl cer.

Domnul Sorin Burtea : Dar cheamă-i la discuţie de ailalta să vezi ce îţi spun, faptul că se

ajunge acolo înseamnă că nu mai ai de unde să-mi dai mie.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Asta văd şi ei că doar se uită în situaţiile financiare,

nu-i păcălim noi.

Domnul Sorin Burtea : Tocmai că ei văd pe anumite tronsoane.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Văd pe toate tronsoanele, întreab-o pe Mihaela, ei

ştiu în detaliu toate lucrurile astea. Vreau să spun că un argument major cu care am mai calmat

lucrurile era tocmai faptul că noi vrem să facem ceva, o bancă aşteaptă să faci ceva, să iei nişte

măsuri în primul rând. Cu asta i-am calmat în mare parte. În plus, sigur, ei vor să ne propună un

consultant financiar care să vină să discute lucrurile astea. Vreau să spun că principalul argument

cu care i-am mai liniştit a fost cel legat de demersul pe care îl facem, chiar ne-au cerut detalii cam

pe unde vrem să ne ducem ca să-şi dea seama, asta vrea o bancă. FMI-ul când vine nu-ţi spune

asta, îţi echilibrezi, îţi tai de acolo ca să te încadrezi în nişte costuri.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Punctul numărul 5.

Domnul Claudiu Brînzan : Să terminăm cu doi-ul?

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : A, doi-ul, da, sunt exact ce am discutat data trecută,

nu este modificat cu nimic, numai că...

Domnul Cristian Niţulescu : Da, este adevărat, însă văzându-le puse pe hârtie acum, am

două întrebări şi mă întreb şi vă întreb pe toţi, pentru că nu este o opţiune personală a niciunuia

7

dintre noi. Senzaţia mea este că în momentul în care noi stabilim un plafon de plăţi identic pentru

UEFA Champions League şi pentru Europa League, strategic vorbind, nu cred că este OK. Pentru

că meciurile dintr-o competiţie nu sunt de valoarea meciurilor din cealaltă competiţie. Asta ar fi

una la mână. Şi doi la mână, mi se pare îngrozitor de mari preţurile pentru meciurile echipei

naţionale. Nu pentru că nu aş vrea să le luăm, aş vrea să le luăm. Totuşi, luna trecută am plătit

1.900.000 pe câte meciuri?

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Ar trebui să vină Cosmin Cernat că nu am toate

detaliile.

Domnul Cristian Niţulescu : Asta înseamnă zece meciuri, ceea ce înseamnă 190.000 pe

meci. Acum dăm 250.000?!

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Asta a fost ce am hotărât, dacă vreţi, dăm în jos.

Domnul Cristian Niţulescu : Mi se pare suma prea mare ca plafon pe meci.

Doamna Lucia Hossu Longin : Este pe toate meciurile.

Domnul Cristian Niţulescu : Nu, doamnă, este 250.000 de Euro pe meci.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : O să vină Cosmin, chiar nu ştiu toate detaliile.

Domnul Cristian Niţulescu : Nu aş vrea nici eu să fiu luat drept Gică contra, totuşi, pe

cele două competiţii, valorile lor sunt diferite...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Tu spui de Europe League?

Domnul Cristian Niţulescu : Exact.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Dar este greu de spus cum este cu mai multe echipe

româneşti.

Domnul Cristian Niţulescu : Mai degrabă să ne axăm pe Europa League pentru că sunt

echipe româneşti...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Din punctul ăsta sunt mai valoroase.

Domnul Cristian Niţulescu : Atunci, dacă mergem din start la o negociere cu acelaşi

plafon şi pentru Alfa şi Beta, nu este bine.

Domnul Paul Călin Botez : Eu, dacă am înţeles bine din cifrele de aici, văd un interes

crescător pe care îl avem faţă de aceste competiţii. Aşa cum aţi stabilit şi aici, cred că focalizarea

pe meciurile echipei naţionale la televiziunea publică, de aici şi preţul destul de mare al

plafonului. Vorbesc de interesul foarte mare al televiziunii publice faţă de aceste competiţii.

Fiindcă am pus un plafon mai mare, ne permite să ne jucăm până la o sumă mai mare pentru a

achiziţiona acest pachet de meciuri ale Naţionalei României şi cred că este bine să existe acest

interes de a rămâne meciurile naţionale la televiziunea publică. După care, văd un interes

descrescător faţă de celelalte. Plafonul de la Europa League iarăşi îţi permite, deşi valoarea

competiţiei este mai mică decât la UEFA Champions League, aici îţi dau şanse mai mari să poţi să

8

achiziţionezi meciul, mai ales că este foarte posibil ca România să nu aibă o reprezentantă în

UEFA Champions League şi atunci interesul publicului românesc se va focaliza pe această

competiţie. De asta sumele sunt egale, dar marja de mişcare pe care o ai este diferită, chiar dacă

sumele sunt egale. Şi, probabil, din ce văd eu aici, nu vom putea să intrăm pe UEFA Champions

League cu acest preţ. Deci, avem cel mai mare interes pe meciurile Naţionalei, un interes major,

eu zic justificat, pe Europa League şi un al treilea ca şi interes al televiziunii publice pe

Champions League, dar să fim şi noi prezenţi în licitaţia aceasta. Eu aşa citesc cifrele pe care le

am.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Un motiv suplimentar fiind tocmai de a avea o

pârghie. Acum, dacă ne-am lua după ce s-a întâmplat în trecut, plafoanele sunt total nerealiste,

numai că sunt două situaţii care se schimbă acum. O situaţie este legată de faptul că pretenţiile lor

au scăzut şi a doua, cea mai importantă, este că ei vor împărţi pe pay şi free tv, că altfel nu ai avea

nicio şansă să ai o discuţie cu RCS şi Romtelecom, dar ei vor împărţi şi în partea asta vom vedea

ce se întâmplă. Pentru noi este important să spunem că suntem acolo şi discutăm din motivul pe

care vi l-am şi expus înainte să renegociem să vedem care este. Ăla este totuşi un plafon, Cristi,

este greu să-ţi spun acum. Dar meciurile echipei naţionale putem decide, dacă vreţi, să ne ducem

mai în jos. Pe de altă parte, cred că televiziunea publică ar trebui să rămână. Noi avem un buget

pe sport pe care trebuie să-l respectăm, dacă avem alte lucruri, renunţăm la alte chestiuni. Ne

menţinem un buget pe sport care, ca să fie rezonabil, nu trebuie să fie ăsta de acum care a fost

total nerezonabil, de 8 milioane de Euro pe an, pe care le-am trecut oarecum în viziunea de buget.

Să-l aşteptăm pe Comin, atunci? Cum decidem?

Domnul Paul Călin Botez : Eu aş mai avea nevoie de un punct de vedere...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Cosmin, hai că mai sunt nişte întrebări legate de...

Domnul Cosmin Cernat : Cu mare plăcere vă răspund.

Domnul Cristian Niţulescu : Cosmin, noi avem nişte discuţii legate de plafoanele pentru

UEFA Champions League şi Europa League. În condiţiile în care interesul nostru major este, de

fapt, pentru Europa League pentru că acolo vom avea echipe româneşti, este posibil ca în UEFA

Champions League să nu avem.

Domnul Cosmin Cernat : Este adevărat, sunt şanse mult mai mici.

Domnul Cristian Niţulescu : În condiţiile astea, a avea două plafoane egale este OK ca

strategie? Pentru că negociem cu aceiaşi oameni.

Domnul Cosmin Cernat : Da, corect. Până la urmă, sigur, aşa cum au încercat şi ei să ne

spună în prezentările pe care ni le-au făcut, finalmente contează nu suma pe care o dai pe meci, să

zicem, pe ambele competiţii, ci suma la care ajungi. Acum, sigur că noi putem să urcăm în oferta

9

noastră, că vom trimite, în fapt, două oferte. Dar pentru că este mai mult preţul pe Europa League

şi să-l scădem pe cel de UEFA Champions League. Deci, putem să...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Cristi cam asta spunea, adică să fie mai flexibil.

Domnul Cristian Niţulescu : În afară de asta, ca documentul ăsta să fie OK în momentul

în care îl aprobăm, ar trebui să ştim, totuşi, despre câte meciuri vorbim.

Domnul Cosmin Cernat : Sunt 15 meciuri de Europa League, deci un meci şi la UEFA

Champions League sunt două pachete: un pachet care are 16 meciuri şi unul care are 18 meciuri.

Pachetul de miercuri are 18 meciuri, incluzând aici şi finala UEFA Champions League şi Super

Cupa Europei.

Domnul Cristian Niţulescu : Bun. Deci, noi vorbim în condiţiile astea, dacă înţeleg

eu corect, de un plafon de negociere de trei milioane de Euro, corect, pentru competiţiile

europene?

Domnul Cosmin Cernat : Da, cam aşa, trei milioane trei sute...

Domnul Cosmin Cernat : Indiferent că este vorba de UEFA Champions League sau

Europa League.

Domnul Cosmin Cernat : Exact.

Domnul Cristian Niţulescu : Noi ne pregătim în condiţiile astea şi asta aş vrea să fie

foarte clar, noi ne pregătim să dăm trei milioane de Euro pe una dintre competiţii?

Domnul Cosmin Cernat : Nu, pe amândouă.

Domnul Cristian Niţulescu : Întreb. Pentru că în condiţiile astea, mandatând în felul ăsta

negocierile, comisia de negociere poate decide dau trei milioane de Euro şi cumpăr Europa

League, ceea ce nu mi se pare corect.

Domnul Cosmin Cernat : Nici nu este. Eu am venit aici şi în tot ceea ce am susţinut, am

susţinut exact chestia asta. Undeva la o sută de mii, am spus eu maximal, dar în condiţiile în care

luăm 31 sau 32 de meciuri.

Domnul Cristian Niţulescu : Tot la trei milioane ajung.

Domnul Cosmin Cernat : Tot trei milioane ajung, dar una este să dai trei milioane pe 15

meciuri şi alta pe 30, este o diferenţă...

Domnul Cristian Niţulescu : Nu credeţi, stimaţi colegi, că ar fi îndreptăţit ca aceste

lucruri să le punem în documentul pe care îl semnăm? Vă întreb.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Bun. Putem să convenim într-un fel. Cum să spun,

dacă le punem într-o hotărâre, ele devin... Asta era singura problemă - hotărâm ce avem de

hotărât, dar să nu le punem în corpul hotărârii sau dacă vreţi, o punem separat, în sensul ăsta. De

asta am şi venit cu anexa. Altfel o să circule cifrele şi degeaba ne ducem la negociere.

10

Domnul Sorin Burtea : Dar despre reeşalonarea datoriilor la contul curent nu ne zice

nimeni nimic?

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : De la UEFA?

Domnul Sorin Burtea : Da.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Ba da, una din premisele majore ale acestor discuţii

este şi de a reeşalona datoria pe care o avem, ne ducem până la 4 ani. De fapt, ăsta este unul din

obiectivele majore pentru că altfel este greu de presupus că am avea o capacitate. Pare paradoxal,

dar dacă facem chestia asta avem şanse să ne ducem într-o zonă suportabilă, să ajungem undeva la

jumătate de milion de Euro pe lună reeşalonat, care este suportabil ca să spun aşa, faţă de o

situaţie în care... 19 milioane în jumătate de an...

Domnul Cristian Niţulescu : A doua întrebare pe care o am eu este legată de meciurile

echipei naţionale. La fel, despre câte meciuri este vorba?

Domnul Cosmin Cernat : Cinci meciuri, sunt meciurile din deplasare ale echipei

naţionale. Sigur, ei vând un pachet care mai include şi alte meciuri din Preliminariile

Campionatului Mondial din 2014, dar şi nişte amicale. Noi o să oferim, practic, o sumă pentru

aceste cinci meciuri, dar o să încercăm să obţinem un număr mai mare de meciuri că sunt partide

interesante din grupa României, cum bine ştiţi, poţi să prinzi Ungaria – Olanda.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Eu v-aş propune următoarea formulă...

Domnul Sorin Burtea : De circuitele care sunt costuri suplimentare vorbim?

Domnul Cosmin Cernat : Circuitele, fiind Europa, nu sunt foarte mari.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Doar ce transmitem pentru echipele noastre.

Domnul Sorin Burtea : Şi alea trebuie băgate şi adunate tot sute de mii aduc.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Exteriorul nu înseamnă foarte mult.

Domnul Cosmin Cernat : Nu sunt costuri foarte mari.

Domnul Cristian Niţulescu : Din nişte socoteli minimale care rezultă în urma discuţiei

ăsteia pe care o avem, mie îmi iese un buget pe sport, negociabil, de vreo 5 milioane jumătate plus

TVA, ceea ce înseamnă vreo 7 milioane. Asta înseamnă că Departamentul Sport, în anul viitor, nu

mai cumpără absolut nimic? Aţi pomenit de un buget de 8 milioane, aici avem vreo 7 doar în

hârtia asta.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : De unde îţi iese 7?

Domnul Cristian Niţulescu : Păi 3 milioane pentru competiţiile europene, 1.250.000

pentru echipa naţională, un milion jocurile olimpice...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Jocurile olimpice sunt negocieri, începi să plăteşti

din 2013, 2014.

Domnul Cosmin Cernat : Şi, practic, alea 3 milioane de care vorbeşti tu eu nu le

11

plătesc la anul. Eu la UEFA Champions League, apropo de ce spunea domnul Preşedinte,

o să plătesc o reeşalonare care este mai mică.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Milionul ăsta se descarcă pe 4 ani. Eu nici nu cred

că anul viitor vom plăti ceva, probabil în 2013 vom începe.

Domnul Cristian Niţulescu : Există la Departamentul Sport un plan de achiziţii pe 2012

care să se încadreze în bugetul prevăzut de domnul Preşedinte, de 8 milioane de Euro?

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : În mare există, o să ne încadrăm.

Domnul Cosmin Cernat : O să mai vină şi echipa naţională meciurile de acasă, încă nu

au făcut caietul de sarcini, văd că stau destul de liniştiţi în momentul de faţă.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Celelalte competiţii sunt minore, ce mai dăm noi

pot fi câteva sute de mii de Euro. De altfel, celelalte sporturi pe care ne ducem şi aici una din

discuţiile vizavi de planul de măsuri este să reducem la minimum transmisiunile astea, astea ne

costă prin ţară tot felul de drăcii din astea. Trebuie să vedem exact ce merită să scoatem. Este

adevărat că avem pachetul ăla de meciuri din ligă în care transmisiunile sunt incluse, le luăm ca

atare, alea le avem deja, le avem pe schimb. Jocurile olimpice nu începem să le plătim, deci vom

avea o marjă de un milion jumătate – două pentru alte achiziţii, ceea ce ar fi suficient ca să ne

încadrăm în 8 milioane de Euro.

Domnul Cristian Niţulescu : Există posibilitatea negocierii, atunci când se negociază

meciurile, fie de acasă, fie în deplasare ale echipei naţionale ca sumele plătite să fie într-un fel

garantate de rezultat?

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : N-ai cum.

Discuţii în sală.

Domnul Cristian Niţulescu : Plătim atâta pe primele cinci meciuri şi dacă nu avem nicio

şansă, nu le mai dăm atâta, le dăm mai puţin.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : De ce nu te-am contrazis, am avut o situaţie de

genul acesta cu Albania. Că ne-au zis aşa, în funcţie de rezultate, dacă meciul cu Albania este

decisiv, costă atât...

Domnul Cosmin Cernat : Aia a fost chiar haioasă situaţia. Au zis că dacă meciul cu

Albania devine decisiv, costă 130.000 de Euro, dacă nu costă vreo 40.000. Până la urmă nu l-a

mai dat nimeni.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : În situaţie limită se mai poate. Evident că interesul

scade sau creşte în funcţie de cum stai în clasament.

Eu v-aş propune ca formă următoarea chestiune: să avem cu câteva semnături pe anexa

asta, dacă vreţi să o mai completăm, dar să n-o publicăm şi o punem cum am mai făcut altă dată, o

punem într-un plic ca să avem o bază. Dacă este OK pentru dumneavoastră? Nu aş pune-o în

12

corpul hotărârii, putem adăuga chestiunea legată de negocierea cu UEFA ca s-o includem acolo.

Şi la plafoane dacă rămân astea sau vreţi să mai schimbăm ceva? Să o puneţi ca s-o formulăm

într-un fel şi nu ştiu dacă trebuie să semnăm toţi. Semnăm câţiva ca să fie din diferite părţi, cum

vreţi. Să avem asta să o punem undeva ca bază de... Sunteţi OK cu formula asta?

Domnul Paul Călin Botez : Eu rămân şi la părerea pe care am spuneam un pic mai

devreme. Cred că meciurile echipei naţionale trebuie să rămână la prioritate naţională.

Domnul Cristian Niţulescu : Paul, iartă-mă că te întrerup, ai auzit ce spunea Cosmin

adineauri că dacă era decisiv meciul cu Albania rămânea 130...

Domnul Paul Călin Botez : Este vorba de un anumit tip de raport al televiziunii publice

pe o zonă de interes public major.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Problema pe meciurile echipei naţionale este

delicată că trebuie să dai la toţi românii, ca să zic aşa. Singura televiziune cu acoperire 99 la sută

este TVR 1. Deci şi dintr-o perspectivă să zicem alta decât cea strict business, meciurile echipei

naţionale sunt meciurile echipei naţionale, la cluburi mai discutăm, cam toate încearcă să rămână

cu asta.

Domnul Paul Călin Botez : Pe locul al doilea eu văd ca interes public o competiţie în

care vom avea cu siguranţă echipe româneşti – UEFA, Europa League – şi aici cred că ar trebui

din nou să ne batem destul de serios. Iar cu UEFA Champions League se întrevede destul de

serios posibilitatea ca să nu avem echipe româneşti în UEFA Champions League şi aici putem să

vedem.

Eu de aia spun că cred că interesul televiziunii publice ar trebui să se focalizeze pe primele

două în momentul de faţă, fără a exclude posibilitatea, dacă financiar este convenabil, să intrăm şi

pe piaţa cu UEFA Champions League.

Domnul Cosmin Cernat : Eu am înţeles. Acum, repet, noi vom trimite acest plafon, cum

îl vom splitui, cum îl vom bugeta până la urmă este o chestiune internă. Noi, dacă reuşim să luăm

acele 33 de meciuri, pornind de la o sută de mii pe meci în calculele noastre pe care le facem aici,

sigur că ulterior, în bugetare, poate să se ducă la 125.000 un meci cu o echipă românească şi un

meci UEFA la 75.000.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Dar trebuie să avem nişte priorităţi, să ştii când ai

de ales pe ce te duci în principal.

Domnul Cosmin Cernat : Ei se vor juca pentru că, trimiţând oferte separate pe UEFA

Champions League şi Europa League, vor începe: mai urcă aici, mai urcă şi aici, poate să fie turul

2, noi va trebui să ştim unde ne oprim pe amândouă per total şi sigur, trebuie să vedem şi ce se

întâmplă pentru că ei pot să spună, ne întoarcem la ce spuneam „Eu vreau Europa League, să

spunem, dar îl dau cu două.”. Atunci, costul pe meci îţi iese un pic mai mare. De aia este bine să

13

judeci în ansamblu, de aia au fost inventate şi pachetele şi la filme şi la orice, de aia se pun la

pachet. Că aşa, dacă te duci pe o singură chestie, atunci este mai simplu şi la un moment dat poate

nu-ţi face sens, cum zice englezul. Eu, în continuare, aş judeca un pic în ansamblu.

Domnul Sorin Burtea : Există posibilitatea ca, dacă se ia aprobarea acum, de la pas la

pas, să ştim şi noi tot timpul ca să nu ne trezim cu buza umflată la un moment dat? Pentru că, de

principiu, o luăm în barbă...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Sorin, alea nu pot să fie decât aprobate aici. Noi ce

discutăm acum? Ca să facem pasul formal de a ne duce acolo, că altfel discuţia este fără nicio

bază. Formula finală şi ce se face trebuie aprobată aici.

Domnul Paul Călin Botez : Plus că noi putem stabili aceste plafoane şi aceste sume, până

la urmă piaţa decide.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Dacă este ceva putem să ne mai şi sfătuim informal

şi vedem, putem conveni în limitele sumelor apropo de ce spui tu.

Domnul Paul Călin Botez : Acesta este un reper, dar va trebui să discutăm şi pe realităţile

pieţei.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Sunt de acord că putem să discutăm. Ca să luăm o

decizie finală împreună, trebuie să ştie toată lumea despre ce este vorba.

Domnul Cosmin Cernat : Apropo de ce spunea domnul Preşedinte, noi ne stabilim nişte

priorităţi de content, nişte priorităţi pentru tot ce înseamnă Televiziunea Română, dar în egală

măsură eu cred că ar trebui să fim foarte atenţi la chestiunea aceasta cu Europa League şi UEFA

Champions League, pentru că dacă ne iese această reeşalonare este un lucru extraordinar pentru

Televiziunea Română.

Domnul Sorin Burtea : Şi de cine depinde asta?

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Depinde de felul în care negociem şi noi cu ăştia,

asta este. Titi, voiai să spui ceva?

Domnul Titi Dincă : Voiam să spun că totul depinde de felul în care este înaintată oferta.

Sintetizând, trebuie spus în felul următor:„Fraţilor, noi ne putem angaja la o licitaţie cu un plafon

de atâta un milion şi atâtea sute de mii de dolari, cu condiţia să ne daţi un feedback, în prealabil,

pentru reeşalonarea sumei astfel încât să vedem dacă există un grad de suportabilitate din partea

Televiziunii Române, care să fie descărcat pe mai mulţi ani, într-un anumit fel.”. Chestiunea este

simplă, într-o frază.

Domnul Cosmin Cernat : În fapt, ca să concluzionez şi eu şi chiar închei. În momentul în

care vor fi lucrurile clare şi în momentul în care voi trimite oferta pentru UEFA Champions

League şi Europa League, în attachment va fi şi propunerea de reeşalonare.

14

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Este un motiv important pentru că asta dă un sens

dincolo de conţinut, dă un sens suplimentar din punct de vedere financiar al acestei chestiuni.

Discuţia de la început a fost aceea de a merge cu acest pachet.

Domnul Paul Călin Botez : Ar mai trebui văzut dacă sumele acestea sunt în interiorul

bugetului pe ...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Da, da, este un buget de lucru, practic, este un buget

înainte de perioada asta 2010 – 2011, când am avut saltul acesta imens pe UEFA Champions

League, pe suma de atunci. Deci, undeva la 8 milioane, pentru că altfel s-a dus enorm, în lei

facem o socoteală - 35 – 36.000. OK.

Doamna Adriana Silvia Meseşian : Deci, noi, concret, acum, stabilim mandatarea

Preşedintelui să înceapă licitaţiile pe Champions League, Europa League...

Domnul Cosmin Cernat : Echipa naţională şi jocurile olimpice.

Doamna Adriana Silvia Meseşian : OK.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Şi aprobat pe chestiuni punctuale.

Domnul Titi Dincă : Cred că ar trebui să mergem piramidal: prima ofertă să fie Europa

League plus eşalonarea, aşa, deasupra căreia să se afle suplimentar din oferta noastră UEFA...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : UEFA şi Europa League sunt în acelaşi... Discuţiile

se poartă cu trei instituţii, pentru Europe League şi UEFA este aceeaşi instituţie. Cu jocurile

olimpice este Team-ul, nu este Sport 5 şi...

Domnul Cosmin Cernat : Echipa naţională este cu Sport 5.

Domnul Sorin Burtea : Dar cu Team-ul nu ştiţi că în istoria televiziunii am avut

probleme?

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Este singurul cu care poţi discuta.

Domnul Cristian Niţulescu : Ce înseamnă la jocurile olimpice pachetele 1A, B, C?

Domnul Titi Dincă : A fost discuţia de data trecută în care s-a stabilit ce pachete ne

interesează şi o există la mapă.

Domnul Cristian Niţulescu : Am înţeles.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Aia am făcut-o şi există, am discutat data trecută.

Domnul Titi Dincă : Având în vedere şi fusurile orare.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Atunci v-aş propune să fim de acord cu următoarele

precizări: să facem la sfârşit anexa asta ca să adăugăm negocierea cu UEFA, că aşa am convenit

aici, putem să spunem şi priorităţile că mie mi se pare că sunt valide, adăugăm pe hârtie, semnăm

toţi sau o parte dintre noi, o punem într-un plic, cum am făcut şi data trecută. În condiţiile astea,

sunteţi de acord cu aprobarea punctului 2? Cine este pentru? Abţineri? Împotriviri?

Consiliul de Administraţie a fost de acord în unanimitate.

15

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Mulţumesc! Dacă mai aveţi ceva cu Cosmin? Dacă

nu, i-aş da drumul.

Domnul Cosmin Cernat : Vă mulţumesc!

Punctul 5 – Propunere de reconfigurare a bugetelor de cheltuieli ale Direcţiilor Strategie

Programe şi Editorială în sensul diminuării cu suma de 210.000 lei cu TVA inclus şi

suplimentarea bugetului de cheltuieli al Direcţiei Tehnico–Administrative cu suma de 210.000 lei

cu TVA inclus, precum şi de încheiere a unui act adiţional la contractul nr.17506/04.02.2011

dintre SRTv şi SC OMV Petrom, având ca obiect suplimentarea valorii contractului cu suma de

210.000 lei cu TVA inclus, pentru achiziţia de carburant aferent lunii decembrie 2011.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Punctul numărul 5 este o chestiune care ţine de

bugetul de cheltuieli, este vorba de o sumă care este critică, legată de combustibil, dar am plecat

de la premisa, pe filosofia pe care am discutat-o, că scoatem nişte bani de undeva, dintr-un buget

ca să completăm acest buget. Horia, explică tu mai bine!

Domnul Horia Cazan : A fost explicat în amănunt data trecută, dacă vă amintiţi, să se

reducă bugetul de la programe şi să se suplimenteze bugetul de combustibil.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Practic, nu vine ca o sumă suplimentară, ci se

extrage dintr-o categorie bugetară în alta ca să nu ne blocăm cu totul.

Domnul Cristian Niţulescu : Dacă tot suntem la acest punct, aş vrea să vă dezvălui un

document care mi-a fost arătat de către colegii noştri de la Sindicat, prin care – personal ştiam, nu

ştiu dacă toţi colegii ştiau – un anumit număr de maşini au fost trecute la redacţii, în subordinea

domnului director de producţie editorială, din cadrul Direcţiei Tehnice au fost trecute acolo,

printr-un act stabilit de Comitetul Director. Întrebarea mea era aceea dacă această modificare de

structură organizatorică nu trebuia să treacă prin Consiliul de Administraţie?

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Dar nu a fost o mutare, nu i-am dus în altă parte.

Încercăm o formulă care să controleze mai bine gestiunea combustibilului, asta este tot.

Domnul Cristian Niţulescu : Domnule Preşedinte, nu este vorba de trei ordine de

serviciu, este vorba 50 – 60 de oameni, care au fost mutaţi fără aprobarea Consiliului de

Administraţie.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Practic nu i-am mutat din zona aia, singura

chestiune care este coordonarea se face în altă parte în sensul că ... am mers cumva pe modelul de

la Ştiri. La Ştiri ...

Domnul Cristian Niţulescu : Cine le semnează oamenilor ăstora, în momentul de faţă,

concediile medicale, zilele libere ş.a.m.d.? Cine ? Care director?

Doamna Lucia Hossu Longin : Domnul Cezar.

16

Domnul Sorin Rada : Nu are nicio competenţă, nu există o hotărâre de Consiliu de

Administraţie să-i mute acolo.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Depinde, dar chestiunea, încă o dată...

Domnul Cristian Niţulescu : Cine semnează oamenilor ăstora, legal, tot ceea ce înseamnă

activitatea curentă?

Domnul Sorin Rada: Horia Cazan şi răspunde pentru ce fac ăia într-o cu totul altă

structură.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Repet, Cristi, discuţia s-a făcut ca formulă optimă

de lucru între cei la care sunt asignaţi în mod formal şi cei care folosesc. Într-un fel, ideea a fost

de...

Domnul Cristian Niţulescu : Acum avem un hibrid, un director care semnează şi altul îi

coordonează. Corect?

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Da măi, dar încercăm să facem mai bine, să facem o

economie acum. Chestiunea asta, dacă o luăm aşa, tehnic...

Domnul Sorin Burtea : Avem şi date care să arate cât de bine a fost gestionat? Că din

câte am înţeles cheltuielile sunt mai mari.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : De abia a început.

Domnul Sorin Burtea : Da, de abia a început şi după o lună de când a început, dacă este

aşa, cheltuielile sunt mai mari.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : În primul rând că nu sunt date generale. O să

vedem. Eu zic aşa – dacă formula asta funcţionează, putem să o formalizăm.

Domnul Sorin Burtea : Asta a mai fost şi pe vremea lui Ceauşescu, a fost foarte bună că

de aia s-a schimbat.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Ce anume?

Domnul Sorin Burtea : Formula asta.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Care?

Domnul Sorin Burtea : Asta în care suntem acum cu maşinile la corpul redacţional.

Doamna Lucia Hossu Longin : Păi nu este la corpul redacţional măsura.

Domnul Sorin Burtea : Păi nu este măsura, dar oamenii sunt.

Domnul Cristian Niţulescu : A venit şi colegul Claudiu cu un document din presă.

Domnul Claudiu Brîn zan : Eu nu am venit cu documentul, eu am venit să-l prezint

colegilor. Mie nu mi se pare niciodată o coincidenţă. Ieri, într-un ziar tabloid, a apărut unul dintre

directorii noştri, care mi-e o persoană simpatică, fotografiat la cumpărături cu maşina de serviciu.

Domnul Sorin Burtea : Dar cine este?

Domnul Claudiu Brînzan : Nu este niciun fel de întâmplare, eu nu cred în coincidenţă.

17

Domnul Sorin Burtea : Dar cine este?

Domnul Claudiu Brînzan : Cosmin.

Doamna Lucia Hossu Longin : Care Cosmin?

Domnul Sorin Burtea : Cernat?

Doamna Nicoleta Nicolicea : Era în Click?

Domnul Claudiu Brînzan : Nu ştiu, un tabloid, Click, Can-Can, ceva de genul ăsta. Şi

este făcută ştiindu-se că astăzi noi vom hotărî aşa ceva.

Doamna Lucia Hossu Longin : Sportul nu a intrat, fără Ştiri şi fără Sport.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Putem discuta chestiunea separat, dar nu are

legătură.

Domnul Claudiu Brînzan : Nu are legătură, dar cineva a ştiut că noi vom hotărî o

suplimentare de buget pentru combustibil şi aşa titlul Facem cumpărături pe bani publici.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Problema este următoarea: în mod normal, resursele

trebuie să fie gestionate acolo unde sunt folosite cel mai bine.

Domnul Cristian Niţulescu : Asta înseamnă că, procedural, trebuia trecut prin Consiliul

de Administraţie.

Doamna Adriana Silvia Meseşian : Sunt de acord, trebuia să ne anunţaţi şi pe noi, s-au

făcut multe lucruri la Comitet, este normal să se facă că este Executivul, dar să ştim şi noi. Că

după aceea suntem întrebaţi şi ne uităm ca puii, cum ne uităm acum. Să vedem cât este de corectă

această schimbare a oamenilor. Noi trebuie să le şi cunoaştem pentru că, vorba doamnei Hossu,

noi votăm calorifere aici.

Domnul Paul Călin Botez : Să avem şi noi o informare despre chestia asta şi să discutăm

în cunoştinţă de cauză.

Doamna Lucia Hossu Longin : Asta s-a dorit a fi o măsură pentru austeritate. Eu am pus

întrebarea, că am avut şi eu un schimb de întrebări cu domnul Dan Radu, mie mi s-a părut straniu

că s-a trecut peste structura de organizare aprobată de Consiliul de Administraţie şi s-a încălcat o

structură, s-a luat un cmpartiment şi s-a dus la domnul Ion Cezar.

Întrebarea mea era: dacă nu aveţi încredere în şefii care fac referate la Garaj, schimbaţi-i

dragii mei. Dacă nu aveţi încredere că ei nu acceptă programul nostru de austeritate, schimbaţi-i şi

puneţi oameni care vor să facă economii. De ce să cred eu că zece oameni au greşit şi unul cu

consilierul lui nu va greşi! De ce să cred asta!

Eu cred că aşa cum erau repartizate la domnul Cazan, trebuia pus pe fiecare redacţie

principiul acesta:„Domnule, reduceţi cu 10 la sută din filmări şi calculaţi când consumă redacţia

X, cât a consumat? Atâta. Reduci cu 10 la sută. Şi directorul sau redactorul şef trebuia sancţionaţi.

Dar ideea de a lua un compartiment şi toate hârtiile, o dată, o hârtie are aprobarea şefului ierarhic

18

şi peste ea vine şi a consilierului domnului Cezar care zice dacă este oportun sau nu este oportun.

Unde o să ajungem în felul ăsta? Hotărăşte consilierul domnului Cezar, care este un pensionar, el

hotărăşte oportunitatea unor filmări, dragii noştri?!

Domnul Sorin Burtea : Şi de ce l-am angajat pe el când aveam 40 de şefi de producţie

care puteau face acelaşi lucru?

Doamna Lucia Hossu Longin : Şi dacă redacţiile şi departamentele nu înţeleg măsura

austerităţii trebuie luate măsuri, domnule Preşedinte, să-i ajutăm să înţeleagă că suntem în măsuri

de austeritate.

Domnul Sorin Burtea : Acum înţeleg că GPS-uri sunt puse pe toate maşinile.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Da, s-au mutat de pe maşinile care s-au scos din uz,

inclusiv pe maşinile cu care mai circul eu din când în când, destul de rar, de altfel, ca să nu fie

nicio discuţie.

Doamna Lucia Hossu Longin : Înţeleg că nu numai maşinile, era vorba să treacă şi

operatorii şi sunetul şi electrica.

Domnul Cristian Niţulescu : Ceea ce este un pic cam prea mult. Pe de altă parte,

v-am ridicat problema, domnule Preşedinte, pentru că din toate semnalele pe care le am din

interiorul instituţiei, mutarea nu pare să fie una bună.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Cristi, eu vreau în primul rând să plecăm... premisa

este următoarea. Aceasta este o încercare de a gestiona lucrurile un pic mai bine. Sigur că o

încercare deranjează multă lume. Pentru că este evident, felul în care s-au gestionat lucrurile

până acum este departe de a fi mulţumitor, se umblă în prostie, se duceau cu interese personale,

ce să mai vorbim, dacă intrăm în detaliu ne punem mâinile în cap. Încă o dată, dacă o să mă

întrebaţi acum dacă este cea mai bună... încercăm o formulă. De aia nu cred că trebuie să umblăm

acum, încercăm o formulă să vedem dacă lucrurile se întâmplă mai bine. Spunea Traian data

trecută cum se mişcau prin ţară, făceau înconjurul Pământului, cred că am făcut şi o sumă de Km,

cât era?

Domnul Cristian Niţulescu : Domnule Preşedinte, la o flotă de 300 de maşini!

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Da, dar se merge şi mult.

Domnul Cristian Niţulescu : Eu vă propun următorul lucru concret ca să depăşim

momentul, ca la şedinţa din 15 decembrie să avem o situaţie cu consumul de combustibil pe

autoturismele mutate, precum şi felul în care s-a făcut activitatea pe ultimele trei luni sau cinci

luni, nu ştiu.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Nicio problemă, este o încercare transparentă.

Domnul Cătălin Ovidiu Baba : Consumul pe toate autoturismele.

Domnul Cristian Niţulescu : Sau pe toate.

19

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Pe toate, da, bine, grosul sunt acolo.

Domnul Sorin Burtea : Mai este un aspect, dacă vreţi. Cu orice redactor aţi vorbi că este

implicat sau nu în treaba asta, veţi vedea că, în ultima perioadă, exact în omul care trebuie să fie

mai liniştit, în ăla care creează, în ăla care scrie, parcă acolo se duc toate, în ăla converg toate şi

nu este normal că dacă la o croitorie croitorului trebuie să-i dai mână liberă să facă ce trebuie şi

toate condiţiile necesare pentru a face ce are el de făcut, bănuiesc că acelaşi lucru trebuie într-o

instituţie de presă redactorului să-i faci ...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Unde îl încurcă pe creator?

Domnul Sorin Burtea : Sunt atâţia şi atâţia care spun...

Doamna Adriana Silvia Meseşian : S-a creat o dezordine prin mutările astea de la

o direcţie la alta. Dacă ai două trei comenzi, doi, trei şefi, unul într-o parte, unul într-o parte, este

indisciplină.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Hai să-l lăsăm şi pe Titi că ar vrea să spună ceva şi

stă cu mâna în sus de mult.

Domnul Titi Dincă : Toată discuţia a pornit de la interpretare relativă a lucrurilor. Orice

mutare în organigramă se face numai cu aprobarea Consiliului de Administraţie, informarea

prealabilă, argumentare, referat de necesitate etc. Ceea ce s-a întâmplat la nivel de maşini este la

nivel de experiment declarat în Comitetul Director în sensul că atunci s-a zis nu este nicio mutare.

În momentul de faţă este un experiment şi sunt înregistrări în sensul ăsta. Haideţi să vedem dacă

luna octombrie merge mai rău decât luna noiembrie pe un alt sistem de organizare. Nu s-au

schimbat ierarhiile, s-a schimbat doar ordonarea unor anumite oportunităţi, ceea ce spune corect

Lucica. Poate sau nu poate un om să ordoneze nişte oportunităţi de filmare. Asta se poate discuta,

în rest, practic, pe organigramă, pe autoritate, pe sistemul de tot ce înseamnă normarea activităţii,

consum de benzină ş.a.m.d., în materie de maşini şi cu extensie, în materie de operatori. Că tot

circulă zvonul că se mută operatorii, operatorii rămân bine mersi într-un compartiment care îmi

este subordonat, iar dacă va fi să fie mutaţi vreodată, numai prin Consiliul de Administraţie se pot

muta în vreun fel, eu nefiind de acord, principial, să se mute operatorul fără mijloacele proprii.

Aici, ca să fie închisă o discuţie, zic pentru totdeauna. Acum suntem, în faza unui experiment, iar

mie mi se pare că ideea lui Cristi este valabilă. La 15 decembrie să vedem comparativ cum arată

octombrie faţă de noiembrie, dacă am putut să impunem un regim de austeritate, dacă austeritatea

a funcţionat ş.a.m.d.

Doamna Lucia Hossu Longin : Şi cu filmarea a funcţionat.

Domnul Titi Dincă : Categoric, sigur că da, câte filmări am avut, cu toate raportările.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Facem o analiză pe toate.

20

Doamna Lucia Hossu Longin : Ce conta dacă acest experiment era adus şi în faţa

noastră, pentru că noi ne-am trezit, unii din membrii Consiliului funcţionăm în această instituţie şi

ne-am trezit cu măsura luată, oamenii mă întrebau: „Ştiţi ceva de mutarea operatorilor?,

„Domnule, nu ştiu nimic.”. Am încercat să mă înţeleg cu Dan Radu, nu s-a putut, totul este luat la

genul subiectiv „Ai tu un interes în chestia asta”, nu am niciun interes. Părerea mea este că sunt

şefi care au competenţe, au atribuţii şi răspunderi. Dacă maşina în sectorul nu ştiu care nu

funcţionează bine şi o folosesc aiurea în tramvai, trebuie văzut lucrul ăsta, nu să dau totul în mâna

unui pensionar care el hotărăşte. Unde plecaţi la filmare? Dar noi avem deviz...

Domnul Sorin Burtea: Şi care din punct de vedere legal nu are răspundere.

Doamna Lucia Hossu Longin : Noi plecăm cu devize, se aprobă un deviz prima dată.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Haideţi să sintetizăm puţin, ce discutăm noi?

Domnul Paul Călin Botez : Am şi eu 20 de secunde, atât. Unu – ne aflăm în faţa unei

probleme la care nu avem toate datele. Rugămintea mea este să primim o informare pe acest lucru

şi doi la mână – totuşi această mişcare trebuia făcută şi sper ca de acum înainte să nu se mai

întâmple asemenea lucruri, fără informarea şi fără decizia Consiliului de Administraţie. Este

evident o schimbare de organigramă şi asta chiar nu mi se pare deloc OK.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Paul, în acest moment nu este nicio schimbare de

organigramă. Discutăm următoarea situaţie – cu acordul responsabililor de structuri, de fapt, zona

de dispecerat, s-a mutat comanda zonei de dispecerat din zona în care era către Direcţia Editorială.

Am vrut să vedem dacă în acest fel se poate face o gospodărire mai bună a resurselor. Ea, aşa

prezentată pare o mare chestiune, până la urmă este o măsură operaţional internă pe care o testez,

vezi dacă iese, după aia putem propune o schimbare de organigramă. Dar o informare este în afara

oricăror discuţii, dar nu trebuie să dramatizăm aşa.

Domnul Claudiu Brînzan : În urmă cu două şedinţe, colega noastră Anne Jugănaru, dacă

nu mă înşel, a propus ca să avem la mapă toate hotărârile Comitetului Director care s-au luat în

intervalul...

Doamna Anne Marie Jugănaru : Să ni le dea pe e-mail, săptămânal.

Domnul Claudiu Brînzan : Au trecut două şedinţe de atunci.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Am vorbit deja cu Dana, o să le punem.

Doamna Lucia Hossu Longin : Eu le-am cerut astăzi, le-am primit şi voiam la un

anumit punct să vă arăt, în aceste hotărâri, hotărâri care ţin de Consiliu şi sunt votate de

Comitetul Director - seriale, filme, acţiuni.

Domnul Cristian Niţulescu : Spuneţi-ne, doamnă!

Doamna Lucia Hossu Longin : Inclusiv povestea asta cu Spania. Anul trecut, doamna

Comănescu ne-a trimis proiectul, cu banii, cu tot – Chişinău-Bucureşti. Anul acesta nu suntem

21

informaţi în legătură cu transmiterea în duplex a premiilor TVR Internaţional, care se face în

Spania. Avem atâţia bani de cheltuit?!

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Nu se mai face.

Domnul Sorin Burtea : Nu se mai face.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Plătea departamentul.

Doamna Lucia Hossu Longin : S-a ajuns până acolo cu teatrul, cu nu ştiu ce, ce este aici,

nu ştiu ce. După aceea alte seriale, pachet de filme artistice şi documentare, Compania ATCO din

România, mai departe – o companie din Cipru 120 de episoade de film a câte 24 de minute.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Sunt începerea negocierilor, doamnă.

Doamna Lucia Hossu Longin : Servicii de suport şi mentenanţă, sunt patru puncte, alte

servicii de suport şi mentenanţă după ce noi am votat unul. Poate vor fi toate necesare, dar părerea

mea este că ...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Încă o dată, iar prezentaţi aşa ...

Doamna Lucia Hossu Longin : Vă rog să-mi luaţi în calcul buna credinţă. Încă o dată, nu

se poate ca nişte lucruri... Uite şi asta, de exemplu, distribuţia Canalului TVR Internaţional în

Franţa cu BOUYGUES TELECOM, s-a aprobat în Consiliul de Administraţie, totuşi este o

măsură...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Cum să aprobe, doamnă, Consiliuul de

Administraţie să discut cu unii să-mi retransmită acolo?!

Doamna Lucia Hossu Longin : Este vorba de bani.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Hai să facem altfel. Săptămâna aceasta, în cursul

acestei zile, să o rugăm pe doamna Roşioară să ne transmită mapa Comitetului Director discutată

săptămâna trecută şi mâine o rugăm, de asemenea, să ne transmită mapa care va fi.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Cum să vă transmită mapa?

Domnul Horia Cazan: Domnule Preşedinte, îmi permiteţi!

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Aici s-au spus lucruri inexacte.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Nu ştiu, eu am nevoie de informaţii.

Doamna Lucia Hossu Longin : Cum să fie lucruri inexacte!

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Pare aşa o companie din Cipru, nu, doamnă, astea

sunt nişte seriale ruseşti, sunt singurul care l-am făcut, am spus să înceapă o negociere să vedem

ce preţ este acolo.

Doamna Lucia Hossu Longin : Aici scrie ca obiect achiziţionarea, uitaţi, aşa scrie în

textul Comitetului Director!

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Este începere negociere.

Discuţii în sală.

22

Doamna Anne Marie Jugănaru : Sunteţi de acord că putem fi informaţi cu privire la ...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Da, doamnă, nu este nicio problemă. Este o

negociere că nu ştim pe ce preţuri, le-am spus să poarte o discuţie ca să ştim ce propunem mai

departe. Ştiţi cum este, dacă amestecăm, eu vă spun o chestiune de fond - dacă amestecăm

deciziile strategice care sunt în Consiliu cu o mulţime de decizii operaţionale, nu mai facem

nimic. Sunt de acord ca să se facă informaţia, dar dacă stăm aşa nu mai ajungem nicăieri.

Doamna Lucia Hossu Longin : Domnule Preşedinte, sunt 40 de măsuri, nu m-am referit

decât la trei dintre ele, am discernământul ca să văd ce ţine de Consiliu şi de Comitet.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Acolo unde aţi spus este o discuţie ce ţine de

începerea unor negocieri să vezi la ce preţ te duci. Aia cu retransmisia chiar mi se pare o chestiune

minoră, ce să discut acolo?

Doamna Lucia Hossu Longin : Dar costă bani.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Dar nu costă, doamnă, nimic, aia cu retransmiterea

nu costă niciun ban. Trebuie să fiu de acord să semnez un act cu ăla să retransmită...

Doamna Anne Marie Jugănaru : Ca principiu suntem toţi de acord că se va intra într-un

automatism...

Domnul Claudiu Brînzan : Să votăm o hotărâre în acest sens.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Dar s-a mai votat o dată.

Domnul Claudiu Brînzan : Dar nu s-a votat, tot ca principiu s-a discutat. Hai să votăm o

hotărâre de Consiliu prin care să fim informaţi şi la revedere, hotărârea trebuie respectată.

Doamna Lucia Hossu Longin : Asta este în lege, mai votăm legea încă o dată?!

Doamna Anne Marie Jugănaru : Astăzi ne vom convinge dacă se trimite mapa de

săptămâna trecută şi mâine sau astăzi dacă se trimite mapa de săptămâna asta.

Domnul Sorin Burtea : Pe asta am primit-o aseară.

Domnul Horia Cazan : Îmi permiteţi şi mie! Anne, nu există o mapă în sensul tipărit,

mapa de Comitet Director este electronic...

Doamna Anne Marie Jugănaru : Eu o vreau electronic, n-o vreau tipărită.

Domnul Horia Cazan : De o săptămână am făcut acces pentru membrii CA-ului la

aplicaţia de CD, o să văd cu Dana de ce nu v-a spus cum se accesează, aveţi de o săptămână

accesul să puteţi intra de acasă.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Este minunat!

Domnul Sorin Burtea : Atunci toată discuţia cade.

Doamna Adriana Silvia Meseşian : După doi ani de zile aflăm că ni s-a făcut săptămâna

asta.

Domnul Horia Cazan : Puteţi intra de acasă de pe Internet cu acelaşi cont.

23

Doamna Adriana Silvia Meseşian : Putem vedea şi agenda viitoare a CD-ului?

Domnul Horia Cazan : Dacă o introduce Dana, este în live, cum o introduce, cum apare,

aplicaţia este în timp real.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Fă-ne un training cum să intrăm pe aplicaţie şi s-a

rezolvat problema.

Doamna Lucia Hossu Longin : Şi cei din afară pot?

Domnul Horia Cazan : Da.

Domnul Sorin Burtea : Păi asta era ideea că noi putem.

Domnul Horia Cazan : Dana, o să-l programăm pe Parcanschi să facă training cu fiecare

în parte, 10 minute durează.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Revenim la Ordinea de zi?

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Sigur.

Domnul Sorin Rada : Îmi permiteţi, domnule Preşedinte! Vizavi de discuţia de mai

înainte aş vrea să informez onoratul Consiliu de Administraţie că am mandat din partea oamenilor

pe care îi reprezint să protestăm împotriva felului în care se desfăşoară relaţia Comitet Director–

Consiliu de Administraţie. Iată, s-a văzut foarte clar că acum Consiliul de Administraţie este pus

să execute ceea ce a spus şi ce a hotărît Comitetul Director, ori noi, după cât am citit la lege,

spune invers. Vă rugăm frumos să se consemneze protestul nostru faţă de acest mod de lucru,

avem o lege şi dorim să o respectăm şi noi recunoaştem şi respectăm autoritatea Consiliului de

Administraţie, în integralitatea lui. Vă mulţumesc!

Domnul Traian Bărbulescu : Modul de lucru al cui?

Domnul Sorin Rada : Modul de lucru al Comitetului Director. Nu este primul abuz.

Domnul Titi Dincă : Care este abuzul?

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Ce abuzuri sunt, măi frate, pe cuvântul meu că mă

deranjează?! Care este abuzul, concret? Avem o discuţie din asta aşa supersonică cu abuzurile.

Domnul Sorin Rada : Titi, vreau să te întreb că tu eşti responsabilul cu protecţia şi

sănătatea şi securitatea în muncă. Se întâmplă un accident cu maşinile astea pseudomutate dintr-o

structură în alta. Cine răspunde?

Domnul Titi Dincă : Şoferul.

Domnul Sorin Rada : Şoferul?!

Domnul Titi Dincă : Normal că şoferul. Stai o clipă! Te întreb cum îţi poţi permite să

afirmi un lucru atât de grav?! Este de o gravitate extremă.

Domnul Sorin Burtea : Răspunde Milescu, care este pensionar, nu are nicio răspundere în

faţa nimănui.

24

Domnul Titi Dincă : Este de o gravitate extremă să afirmi că membrii Comitetului

Director dau comenzi Consiliului de Administraţie.

Domnul Sorin Rada : Aşa este.

Domnul Titi Dincă : De acum încolo voi propune, mâine, în şedinţa membrilor

Comitetului Director, sindicatele vor respecta litera regulamentului şi nu vor mai fi admise ca

persoane la şedinţa Comitetului Director, li se va da mapa.

Domnul Sorin Burtea : Ce faci Titi, ne ameninţi, faci represalii?!

Domnul Titi Dincă : Nu, îţi spun ce ...

Domnul Sorin Burtea : Doresc să se consemneze că domnul director Titi Dincă ameninţă

sindicatul reprezentativ.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Nu se consemnează, măi, dar doresc să fim mai

atenţi la afirmaţiile pe care le faceţi.

Doamna Lucia Hossu Longin : În clipa în care voi negociaţi un serial de o sută de

episoade ce înseamnă asta?! După ce aprobă Comitetul Director veniţi cu el la Consiliu, este o

operaţiune inversă.

Domnul Titi Dincă : Ne puteţi schimba. Există o regulă veche pe care aţi preluat-o în

momentul în care aţi venit şi aţi spus în felul următor: ce trece peste 50.000 se vine în informare,

ce trece peste 100.000 se vine la aprobare. Ducem plafonul la 20.000.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Titi, dar nici măcar despre asta nu este vorba. Ţin

minte că ieri am avut o discuţie întreagă pe tema asta, am zis hai să vedem ce sumă iese din

serialele astea şi ce scoatem în final. Ce să discut dacă eu nici nu ştiu dacă îl iau sau nu-l iau?

Domnul Titi Dincă : Ne confruntăm, de fapt, cu laconismul unor hotărâri, hotărârile sunt

laconice. Ni se poate da ca responsabilitate să le facem în extenso, să înţeleagă oricine ce

episoade, ce filme, de ce Cipru etc. Pentru că mulţi îşi duc afacerile în Cipru datorită impozitelor.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Dar nu are nicio treabă, este o ediţie a unui serial

rusesc, încă o dată, nici măcar nu este achiziţie că am zis să ne gândim dacă ne interesează, să

vedem întâi... chiar mi se pare ultimul lucru care să fie în neregulă.

Doamna Lucia Hossu Longin : „Care va avea ca obiect achiziţionarea serialului...”

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Da, doamnă, este o negociere, trebuie să vedem

întâi cât ne costă, să văd merită, nu merită.

Doamna Lucia Hossu Longin : Domnule Preşedinte, vorbim de austeritate, am hotărât că

deocamdată nu mai negociem seriale, facem pauză că nu sunt bani.

Domnul Cristian Niţulescu : Dacă îmi permiteţi, aş dori să vă propun ca să deblocăm un

pic situaţia asta oarecum tensionată.

Doamna Lucia Hossu Longin : Nu este tensionată.

25

Domnul Cristian Niţulescu : Eu vă propun să stabilim în şedinţa de astăzi, prin vot,

întrucât în şedinţa de astăzi avem un punct pe Ordinea de zi referitor la reduceri ş.a.m.d. şi

întrucât traversăm perioada de austeritate pomenită, ca nicio hotărâre a Comitetului Director să nu

mai fie valabilă sub un plafon mult mai mic decât cel în vigoare la momentul actual.

Doamna Lucia Hossu Longin : S-a votat în prima noastră şedinţă, îmi pare rău!

Domnul Titi Dincă : S-a votat 50.000, asta spuneam, acolo este cheia.

Domnul Cristian Niţulescu : Şi eu vă propun în momentul de faţă, Titi, te rog lasă-mă

să termin, ca nicio hotărâre a Comitetului Director peste 25.000 de Euro să nu fie aplicabilă fără

votul Consiliului de Administraţie, dat fiind situaţia dificilă pe care o traversează instituţia. Eu vă

supun la vot această propunere.

Doamna Lucia Hossu Longin : Da, eu sunt de acord.

Doamna Adriana Silvia Meseşian : Şi eu sunt de acord.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Putem să punem şi un Euro, până la urmă, nu este o

problemă.

Doamna Lucia Hossu Longin : Nu, dar 25.000 de Euro este foarte bine.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Eu nu am nimic împotrivă.

Domnul Paul Călin Botez : Toţi am agreat un plafon...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Problema este că amestecăm permanent, încă o dată

vă spun, permanent, lucruri care au un amestec de... dacă ne uităm la ce discutăm aici sunt lucruri

care ţin de ceea ce trebuie să facă un Consiliu şi ceea ce trebuie să facă un Comitet Director, nu

este problema acestui tip de hotărâre, dar orice instituţie, dacă nu respectăm o minimă... şi aşa

definiţiile astea în lege sunt destul de vagi şi de prost formulate. Atunci încurcăm toată instituţia,

şi aşa este încurcată şi birocratizată şi plină de interese interne ş.a.m.d., ca să vorbim foarte

deschis. Dacă facem în continuare şi le legăm aşa nu mai ieşim nicăieri. Încă o dată vă spun, sunt

de acord, supun la vot să pun 25.000, nu am nicio ... filosofia de lucru trebuie să o avem în vedere.

Că aşa fiecare ne putem înveli în diferite forme şi zicem, domnule, aşa ş.a.m.d. De multe ori,

discuţiile pe care le am ştim cu toţii că sunt şi aşa oricum destul de complicate. Intrăm într-o

perioadă foarte grea. Dacă fiecare decizie din asta începem să o blocăm în forma asta nu o să mai

ajungem nicăieri. Dar ca să nu existe niciun fel de problemă legată de chestiunea asta, vă supun la

vot asta cu 25.000 ca să nu... pe mine, personal, nu mă încurcă, dar filosofia în sine mi se pare...

Domnul Paul Călin Botez : O secundă, înainte de vot, problema care ar fi că eu nu am

înţeles?

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Discutăm de multe ori tot felul de chestiuni

amestecate. Rolul Consiliului de Administraţie este unul strategic, din păcate, nici în lege nu este

făcut, în alte părţi este făcut mai deştept, nu este foarte clar, ce este misiunea...

26

Doamna Anne Marie Jugănaru : Marea problemă este că ne-aţi transformat, într-un fel

sau în altul, în elemente de decor, sunt foarte multe informaţii care nu ajung la noi, informaţii

strategice. Iată, de exemplu, după părerea mea, în mapa de astăzi figurează un material care este

evident un material strategic şi care este făcut pe picior. Nu este prima oară...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Care material?

Doamna Anne Marie Jugănaru : Acesta cu restructurarea, nu se poate...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : O să-l discutăm.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Sigur că discutăm, dar ca principiu, în primul rând, un

asemenea material care va avea un impact extrem de mare în instituţie, un asemenea material

trebuia convenit cu noi, nu suntem chiar veniţi de pe stradă. Nu se poate să nu fim parte la această

strategie şi să ajungem doar în faţa unor tabele făcute nu ştim unde, nu ştim cum. Sigur că nu este

bine să blocăm partea executivă a...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Doamnă, dar l-am adus să-l discutăm.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Lăsaţi-mă şi pe mine să-mi duc ideea până la capăt!

Nici eu nu doresc să blocăm, efectiv, partea de management, de execuţie a instituţiei, dar nu se

poate totuşi. De foarte mult timp vă rog să ne ţineţi la curent cu deciziile Comitetului Director şi

nu se face chestia asta. Aflăm din prăvălie tot soiul de lucruri, care până la urmă sigur că pot fi

trecute şi la capitolul zvonuri şi nu este sănătos pentru comunicarea instituţională şi ştiţi bine că

nu este sănătos. Şi s-a întâmplat să trebuiască să dau telefon fie la dumneavoastră, fie la unul din

directorii acestei instituţii să întreb: „Domnule, este adevărat că vor fi daţi afară toţi cei 3.000 de

oameni?”. Ajungem totuşi într-un impas major. Eu sunt de acord că trebuie să găsim formule de

echilibru şi formule înţelepte şi formule raţionale pentru binele instituţiei, dar haideţi s-o

facem toţi.

Domnul Paul Călin Botez : Eu mai am o singură observaţie de făcut. Între relaţia dintre

Consiliul de Administraţie şi Comitetul Director, în principiu, Comitetul Director este executivul

care trebuie să pună în mişcare rotiţele pe care noi le stabilim, a unor decizii pe care noi le

stabilim aici. Atâta timp cât lucrurile merg bine, cred că Comitetul Director poate să aibă o

libertate foarte mare în ceea ce face. Atât timp cât lucrurile sunt într-un moment dificil, eu cred că

o întărire, să zicem între ghilimele, „a supravegherii şi a informării” din partea Consiliului de

Administraţie pe ce se întâmplă în Comitetul Director nu ar trebui să supere pe nimeni.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Nu m-am supărat, este vorba de nişte principii de

joc.

Domnul Paul Călin Botez : Dacă ceva nu va merge bine, toate privirile se focalizează pe

Consiliul de Administraţie. Responsabilitatea noastră este destul de mare şi într-o posibilă ierarhie

suntem primii vinovaţi dacă ceva nu merge bine. Aşa că o întărire a supravegherii activităţii

27

Comitetului Director nu poate să deranjeze foarte tare, repet, în condiţii foarte dificile din punct

de vedere financiar.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : El poate să fie destul de tare, problema este că

trebuie să stabilim principiile, ce anume... Încă o dată, nu trebuie s-o lămurim acum. Dacă ar fi să

discutăm...

Domnul Paul Călin Botez : Principiul este cel financiar. Trebuie să mergem cu două

degete unul pe ce încasăm, unul pe ce cheltuim. Deci, atâta timp cât aici sunt marile noastre

probleme, criteriul financiar eu zic că este unul decent sau unul util în momentul de faţă.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Haideţi să votăm asta ca să n-o dăm la o parte. A

fost propunerea cu 25.000, sunteţi de acord? Este vreo împotrivire? Vreo abţinere? OK.

Consiliul de Administraţie a fost de acord în unanimitate.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Aş vrea să mai spun un singur lucru legat de povestea

cu maşinile şi cu combustibilul şi unde sunt într-o ogradă sau în alta. Probabil că trebuiau

gestionate puţin mai riguros lucrurile. Spun riguros pentru că, deşi nimănui nu i-a făcut plăcere că

s-a redus parcul de maşini, hai să fim serioşi, dimpotrivă, oricărui membru al Consiliului de

Administraţie i-ar fi extrem de lesne să dea tot confortul şi toate facilităţile cu putinţă instituţiei.

Dar pentru că suntem într-o perioadă de recesiune, toţi am gândit că aceasta este o formulă bună

ca să mai restrângem cheltuielile. În condiţiile acestea, însă, lucrurile au derapat în toate sensurile

şi pe undeva, nu ştiu de ce, am început să suspectez de rea credinţă nişte lucruri. Sigur că nu are

legătură cu dumneavoastră, dar vreau să vă atrag atenţia asupra faptului că dintr-un exces de zel,

pe de o parte, nu s-au dat maşini acolo unde trebuia să se dea, dar la fel de uşor, anumiţi directori

din televiziune sau anumiţi oameni din televiziune se folosesc de aceste maşini ca şi cum ar fi ale

lor.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Asta se întâmpla şi înainte şi sper să le tăiem.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Dacă tot am făcut această reducere, ar trebui să facem

şi o monitorizare mai atentă pentru că am primit o sumă întreagă de informări legate de abuzurile

care se fac începând din momentul în care s-a luat această hotărâre, tocmai ca să ne arate nouă,

Consiliului de Administraţie că, vezi Doamne, noi am exagerat. Nu mi se pare nimic exagerat,

când eşti într-o perioadă de criză, strângi cureaua.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Este în regulă asta. De altfel, ştiţi că nu mai sunt

maşini arondate unui director, există câteva maşini la care pot să facă apel. Erau 14 maşini sau 15

maşini care erau arondate fiecărui director. În momentul acesta există trei maşini care sunt,

formal, sunt la Cabinet la mine, tocmai ca să meargă mai repede şi, în principiu, le utilizează

diferiţi când au treabă. Aveţi dreptate şi ştiţi foarte bine că asta a fost şi una din situaţiile care m-

28

au deranjat, încercăm să o rezolvăm, eu nu spun că am reuşit, poate mai sunt lucruri, să vedem

cum punem sistemul de control în funcţie.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Eu nu ştiu în ograda cui ar trebui să fie aceste maşini şi

nu cred că este datoria noastră să fixăm ce entitate instituţională ar trebui să se ocupe de

chestiunea aceasta. Dar, totuşi, este evident şi clar că vă rugăm şi vă cerem în acelaşi timp să

monitorizaţi cu atenţie lucrurile şi să nu puneţi această structură a maşinilor acolo unde deja este o

supraaglomerare de sarcini. Este evident că nu este în regulă.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Principiul de la care am mers cumva a fost ca să

aşezăm ordonarea resurselor din acest punct de vedere acolo unde ele sunt utilizate, dar o să

vedem dacă lucrul acesta funcţionează. Încă o dată, este o încercare, cu bună credinţă vă spun...

Doamna Anne Marie Jugănaru : Eu nu am o opinie în acest moment cu privire la cine ar

trebui să deţină controlul asupra acestei chestiuni, însă vă cer foarte clar să nu punem această nouă

problemă în sarcina unui om care mai are nu ştiu câte altele şi care, evident, nu o să poată să le

gestioneze corect.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Putem vedea dacă este în stare sau nu. Horia!

Domnul Horia Cazan : Domnule Preşedinte, aş vrea şi eu să spun câteva detalii legate de

mutarea asta care nu este o mutare. În primul rând, vorbim numai de 31 de maşini cu şofer, ăsta

este tot parcul comun al televiziunii. Deci nu este vorba de 300, ci de 31 de maşini, carele de

reportaj şi toate celelalte au rămas în continuare sub comanda directă a lui Tălpeanu, şeful

Autobazei, adică la mine. Acum, cei 31 de şoferi care prestează pentru parcul comun şi înainte,

din punct de vedere al comenzii curselor, tot sub Direcţia Editorială erau. Dispecerul era în

subordinea mea, dar dispecerul nu se asigura decât că se efectuează cursa în condiţii de

corectitudine şi că şoferul se duce acolo unde are voie să se ducă, dar oportunitatea cursei o

stabilea un redactor şef sau cine făcea comanda.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Cred că ne pierdem timpul cu tâmpenii, pe cuvântul

meu!

Doamna Lucia Hossu Longin : Ce spui tu acum este absolut..., nu vă înţeleg, vorbim

fiecare altă limbă? Erau redactorii şefi şi directorii care cereau maşini pentru redacţii, semnătura

lui şi devizul. Acum nu mai contează semnătura Sandei Vişan sau a lui Popescu Gheorghe, ci

contează semnătura acestui consilier. Este o schimbare totală, te faci că nu ştii sau nu înţeleg ce

spui acolo?!

Domnul Sorin Burtea : Poate chiar nu ştie.

Doamna Lucia Hossu Longin : Poate chiar nu ştie. Numai o secundă, redactorul şef şi

directorul...

29

Doamna Anne Marie Jugănaru : Doamnă, m-aţi întrerupt pe mine, simt că ne pierdem

timpul.

Domnul Sorin Burtea : Deocamdată, înaintea ta a vorbit el, el te-a întrerupt.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Nu ştiu, dar eu cred...

Domnul Sorin Burtea : Stai şi ascultă că aşa este. Domnul ăsta care este adus de la

pensie, Milescu, pe lângă faptul că habar nu are pe ce lume este, face ce vrea, le-a închis telefonul

oamenilor, tu înţelegi?! Aici este toată problema, Anne.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Să-i ia acestui om, domnule Preşedinte, gestiunea...

Domnul Sorin Burtea : A fost angajat pentru asta, când aveam 45 de şefi de producţie

care erau, angajăm un pensionar?!

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Am ajuns să discutăm enorm de mult o chestiune...

Doamna Lucia Hossu Longin : Decizia asta s-a luat când eraţi plecat, îmi pare rău!

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Nu de asta, ideea este următoarea. Încă o dată,

poate este o idee bună sau nu, ideea era de a gestiona pentru că în forma veche erau abuzuri mari

la nivelul consumului de combustibil şi a felului în care erau utilizate maşinile pentru diferite

situaţii. Atunci am zis, domnule, hai să centralizăm cumva chestiunea, să vedem fiecare unde se

duce în ideea de a avea un control asupra acestor deplasări. Acum putem vedea dacă ...ideea în

sine de la care am plecat a fost aceea de a vedea şi noi cum se duc. Faptul că vedeau redactorii,

unii redactori şefi erau mai responsabili, alţii mai puţin responsabil, unii se ocupau mai mult, alţii

mai puţin.

Domnul Sorin Burtea : Am ajuns la organigrama lui Ceauşescu.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Hai mă, las-o, când spui asta...

Domnul Sorin Burtea : Cum să las, dar de ce, este exact aceeaşi organigramă. N-ai

lucrat aici pe vremea lui Ceaşcă?

Doamna Lucia Hossu Longin : Da.

Domnul Sorin Burtea: Şi nu era la fel?

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Şi are vreo legătură?

Domnul Sorin Burtea : Păi are.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Haideţi să revenim la mapă, nu se poate!

Domnul Cătălin Ovidiu Baba : Cu un singur amendament, promit că astrăzi nu mai

vorbesc! Domnule Preşedinte, consumul de benzină pe un an de zile este în valoare de 2,8

milioane de lei, asta este realitatea, probabil că o să ajungem la 3 milioane, în esenţă o să ajungem

la 100.000 de Euro. Din punctul meu de vedere, aveţi votul ca să întreprindeţi tot ce consideraţi

dumneavoastră că este cazul, sigur în termeni legali, dacă se reduce consumul.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Ăsta este sensul.

30

Domnul Cătălin Ovidiu Baba : Nu numai în cazul ăsta, peste tot, dar v-aş ruga să veniţi

cu un plan.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Nu, dar am plecat cu chestiunea asta să facem o

analiză, să strângem consumul, sunt de acord că trebuie să facem o analiză şi o să venim cu o

analiză pe 15 în care să vedem care sunt rezultatele. Noi discutăm acum, într-adevăr, singurul

lucru care are sens, orice spunem noi aici are sens sau nu, singurul obiectiv este de a reduce

consumul, de a optimiza chestia asta. Dacă măsura asta optimizează consumul este o măsură

bună, dacă nu, nu, indiferent că se supără unul sau altul. Încă o dată, rostul acestei măsuri a fost

acela de a strânge consumul. Considerăm că acest consum este tot mai mare şi nu este o sumă

tocmai mică pe ansamblu. Dacă era o sumă de 50.000 de lei, poate nu merita efortul, dar când este

un milion de dolari, asta este. Eu cred că singura discuţie serioasă, încă o dată, ăsta este un plan

care urmează să vedem dacă este viabil sau nu, îl aducem, asta am şi spus, nu are rost să facem

schimbări de organigramă. Vedem cum funcţionează chestiunea asta, dacă planul în sine, că de

fapt nu s-a mutat decât dispeceratul acolo, comanda pe dispecerat s-a schimbat. După ce o să

avem informarea o să vedem din câte sunt de informat se fac economii. Ca să nu spun lucrurile, să

le arunc pe masă fără cifre. Discutăm şi vedem că şi eu sunt de acord că singurul rost al acestei

măsuri este ăsta. Sigur că se supără multă lume că cel mai bine era să ai maşina ta să faci ce vrei

cu ea, lucruri care ştiam că se întâmplă şi la nivelul directorilor ş.a.m.d. şi asta m-a deranjat

totdeauna că deveneau şoferii un fel de amploiaţi privaţi.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Şi începeţi să aplicaţi şi sancţiuni pentru că până la

urmă iar aducem în discuţie chestiunea cu recompense şi sancţiuni.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Să ştiţi că am început pe diferite paliere să dăm tot

mai multe.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Aţi văzut că cineva a luat o maşină şi a folosit-o

abuziv, sancţiune, nu mai stăm să ne jucăm.

Domnul Sorin Burtea : Să începem cu Cernat.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Începem cu Cernat, n-am o problemă.

Domnul Soprin Burtea : Dacă a fost prins de un ziar cu treaba asta...

Doamna Lucia Hossu Longin : În fiecare redacţie şeful ei să dea socoteală pentru

benzina pe care o consumă, de asta sunt şefi în televiziune să aibă responsabilităţi.

Doamna Anne Marie Jugănaru : În general, abuzurile trebuie sancţionate.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Aici aveţi dreptate, să ştiţi că chiar am început să

dăm sancţiuni pentru că asta este singura cale de a da nişte mesaje în interior.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Am putea reveni?

31

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Da, avem punctul 6. Cu punctul 5, nu ştiu dacă l-am

votat, sunteţi de acord?

Consiliul de Administraţie a fost de acord în unanimitate.

Doamna Adriana Silvia Meseşian : Am o întrebare.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Spuneţi!

Doamna Adriana Silvia Meseşian : Nu este nevoie aici să recurgem la formula de

achiziţii publice prin licitaţie?

Domnul Sorin Burtea : La Petrom?

Domnul Horia Cazan : Nu este act adiţional.

Doamna Adriana Silvia Meseşian : Contractul când se încheie?

Domnul Hor5ia Cazan : La 31 decembrie.

Discuţii în sală.

Doamna Adriana Silvia Meseşian : Să fim siguri că nu suntem pasibili de încălcarea unor

lucruri.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Suntem de acord cu asta? Împotriviri? Abţineri?

Consiliul de Administraţie a fost de acord în unanimitate.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Hai să mergem ceva mai repede, hai să trecem...

Domnul Marius Sandu : S-a făcut licitaţie şi pentru fiecare an, dacă se decide schimbarea

furnizorului, se poate face o altă licitaţie. Anul viitor vom intra pe un contract subsecvent în care

se negociază din nou preţul.

Doamna Adriana Silvia Meseşian : Mie mi-au spus nişte avocaţi referitor la

această problemă că este achiziţie publică prin licitaţie şi pentru la anul.

Domnul Titi Dincă : Pentru la anul s-a introdus spre aprobare începerea procedurilor de

negociere în şedinţa de data trecută, au fost pe Ordinea de zi procedurile şi suma aferentă unui

posibil contract pentru anul viitor, am pus o sumă în plafon sub consumatul anului acesta.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Departamentul Juridic nu mai funcţionează în instituţia

asta?

Domnul Marius Sandu : Este atribuţia Achiziţiilor Publice, şefa de la Achiziţii Publice va

spus că se face licitaţie. Eu am spus ce ştiu despre asta.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Oameni buni, în concluzie, ce facem?

Domnul Marius Sandu : O nouă procedură, un nou contract, da Titi?

Doamna Adriana Silvia Meseşian : Sunt două subiecte diferite.

Domnul Titi Dincă : Licitaţia a fost câştigată de Petrom, a fost câştigată pe trei ani de

zile...

Doamna Adriana Silvia Meseşian : Adică până în ce an?

32

Domnul Titi Dincă : Inclusiv pentru anul viitor. Spune tu, Horia!

Domnul Horia Cazan : În Televiziunea Română nu pot fi decât contracte anual, există o

speţă decisă de Curtea de Conturi că aşa trebuie făcute pentru că bugetul trebuie să fie anual. Din

cauza asta, atunci când se face o licitaţie pe termen mai lung ca să vină mai mulţi participanţi,

termenul mai lung nu poate depăşi 3 ani, maxim este 3 ani şi atunci soluţia dată de Curtea de

conturi este că pot încheia contracte subsecvente primului contract cu posibilitatea ca, dacă

condiţiile sunt dezavantajoase, se întrerupe seria contractelor subsecvente şi se declanşează

licitaţia. În speţa noastră contractul este avantajos şi participanţii care ar veni la o nouă licitaţie ar

fi tot ăia, nu mă aştept ca derulând o nouă licitaţie să câştig, ci să pierd, pentru că dacă în loc de

Petrom vine Lukoil, pot să pierd.

Doamna Adriana Silvia Meseşian : Horia, eu nu am propus să facem un alt contract, eu

am vrut să ştiu sigur dacă noi suntem pe lege. Pentru că noi am votat multe aici, care după aceea

ni s-a sesizat că nu sunt OK. De aceea am vrut să ştim foarte sigur dacă aici nu era nevoie de

achiziţii. Voi ziceţi că nu. Contractul acesta este valabil şi pe 2012 sau nu?

Domnul Horia Cazan : Acesta se închide pe 31 decembrie. Acum se negociază pentru

2012.

Domnul Titi Dincă : Ca şi contract subsecvent.

Doamna Adriana Silvia Meseşian : Mă îndoiesc că se poate prin negociere că ştiu că nu

mai există negociere, ci licitaţie.

Domnul Horia Cazan : Sunt mai multe tipuri de proceduri în 9.34 ăsta...

Doamna Adriana Silvia Meseşian : Exact la acela mă refeream.

Domnul Horia Cazan : Toate caietele de sarcini de acum o lună de zile se duc înainte la

ANRMAP şi nu se declanşează nicio procedură dacă ANRMAP nu zice că sunt în regulă toate,

caietul de sarcini şi fişa de achiziţii.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Tocmai că ANRMAP-ul acum vreo lună a votat o

nouă procedură şi stau destul de mult, dar ele nu trec până nu ai un punct de vedere. Acum cu atât

mai mult şi nici înainte nu puteai.

Domnul Horia Cazan : Oricum şi la toate procedurile astea care sunt peste 50.000 de

Euro vine unul Dominic de la Finanţe, care stă la procedură, cam toate au fost monitorizate, tot ce

a depăşit 50.000 de Euro, inclusiv casetele, ei după sume se uită.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : La astea se respectă cadrul legal că nici nu ai cum,

cu toate controalele astea nu este nimic care să...

Doamna Adriana Silvia Meseşian : Aş vrea ca de acum încolo când mai avem aspecte de

genul acesta să ni se aducă şi nouă o explicaţie juridică, adică să avem un suport juridic că totul

este OK.

33

Domnul Marius Sandu : Da, vă spun că este OK.

Domnul Titi Dincă : Este OK, aşa trebuie făcut, o fundamentare juridică şi un istoric, o

sinteză de tip istoric – adică s-a întâmplat aşa, aşa.

Doamna Adriana Silvia Meseşian : La toate punctele pe care le votăm în CA. Se poate,

da?

Domnul Marius Sandu : Să se dea aviz de legalitate Serviciul Juridic.

Doamna Adriana Silvia Meseşian : Da la tot ce înseamnă achiziţie sau bani.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Da, pe partea de bani sau unde sunt achiziţii, să

zicem. Asta este chiar un lucru bun ca să nu existe... Se uită cineva înainte ca să poată spune când

întreabă cineva că ... este bine ca această cercetare să se facă înainte la Serviciul Juridic pe

hotărârile care au implicaţii de genul ăsta.

Doamna Nicoleta Nicolicea : În care sunt implicaţii pe achiziţii, bani, contracte.

Punctul 6 – Propunere de încheiere a unui act adiţional la contractul nr. 17539/15.02.2011

dintre SRTv şi Societatea Naţională de Radiocomunicaţii având ca obiect modificarea valorii

contractului, prin suplimentare în urma redistribuirii sumelor, din cadrul capitolului 20 “Bunuri şi

servicii” din alocaţia bugetară, conform materialului anexat.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Ultimul punct, ba nu, asta cu SNR-ul, punctul 6.

Domnul Horia Cazan : Va trebui să suplimentăm suma. Deci, din banii neconsumaţi pe

celelalte contracte de distribuţie pe satelit şi pe distribuţia de date de unde s-au făcut economii

datorită prognozei cursului, banii rămaşi să-i alocăm la SNR pentru că ele sunt dintr-un anumit

capitol bugetar.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Sunt banii din alocaţia bugetară.

Domnul Horia Cazan : Sunt din alocaţia bugetară, dar se mută între capitole. Oricum este

nimica toată din ce datorii avem la SNR.

Domnul Raico Cornea : Să votăm.

Domnul Cristian Niţulescu : Apropo, pentru că suntem la SNR, din ce am văzut în

proiectul de buget pe 2012, guvernul alocă o sumă mai mică TVR-ului cu 30 de milioane. În ce fel

afectează asta bugetul TVR?

Doamna Anne Marie Jugănaru : Dar este obligaţia guvernului să acopere.

Domnul Horia Cazan : Ei fac sistematic asta, dau mai puţini bani.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Asta presupune că banii pe care îi dăm la SNR sunt

mai puţini, este un mod de a presa SNR-ul. Pe de altă parte, suma plătită nu numai de televiziune,

ci şi de radio pentru SNR a crescut destul de mult în ultimii 6 – 7 ani. Ca să vă dau un exemplu, în

34

2004, televiziunea plătea cam 10 milioane de Euro pentru serviciile astea, acum plătim cam 37 de

milioane de Euro, suma a crescut de aproape 4 ori.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Fără justificare şi fără ca ei să facă investiţii.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Au mai făcut investiţii.

Domnul Sorin Burtea : Au făcut, dar au făcut şi alea cu cântec, pentru că noi am vrut să

luăm la un moment dat un amplificator care pe noi ne-a costat 200.000 de dolari şi pe ei i-a costat

acelaşi amplificator 1.100.000, diferenţa unde este? Toţi au nişte lefuri exorbitante.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Au fost multe discuţii legate de asta. Cert este că

alocările astea în cazul lor, spre deosebire de situaţia noastră, au urmat un curs, au crescut de patru

ori în Euro, totuşi, nu este chiar de colo. La radio tot la fel au crescut.

Domnul Cristian Niţulescu : În fine, întrebarea mea este legată de faptul că noi avem o

proiecţie bugetară pentru 2012 sau presupun că lucrăm la ea.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Avem, dar la alocaţia bugetară nu intervin.

Domnul Sorin Burtea : Ei sunt veniţi doar în trezorerie, nici nu intră la noi.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Ei se duc la SNR.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Ar trebui să insistăm să nu mai treacă pe la noi, să

plătească guvernul direct.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Am întrebat, tehnic, nu vor aşa.

Domnul Sorin Burtea : Cu atât mai mult cu cât aveam treaba cu UCMR ADA şi cu ăia

care puneau impozit inclusiv pe banii care nu erau ai noştri, noi nu-i vedeam şi ei voiau să le dăm

comision din ei.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Avem şi acum problema asta pentru că ei se

raportează la suma dată, dar nu sunt de acord.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Poate reuşim să stabilim printr-o hotărâre de guvern să

nu mai treacă pe la noi banii ăştia.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Nu cred că este o chestie de legalitate legată de ăia

de la Curtea de Conturi. E, practic, ca şi cum ar vărsa guvernul nişte bani unei situaţii în care este

un cadru contractual între două entităţi: SNR şi SRTv.

Domnul Sorin Burtea : Doar că fiind monopol, iar dai de altceva.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Câţi bani o să fie, atâţia bani o să dăm şi noi la SNR

că mai mult nu avem ce să facem. Dar, formal, trebuie să aprobăm chestiunea asta. Sunteţi de

acord? Este vreo împotrivire, abţinere?

Consiliul de Administraţie a fost de acord în unanimitate.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Mai avem ceva? Haideţi să facem o mică pauză!

Nu, mai avem punctul 7 şi după aceea să mai facem o pauză de 5 minute.

35

Domnul Claudiu Brînzan : Hai să facem structura organizatorică.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Şi asta cu satelitul s-a terminat?

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Da.

Punctul 7 - Propunere de modificare a structurii organizatorice a SRTv.

Domnul Sorin Burtea : Aia este cu propuneri de modificare a structurii organizatorice.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Da, asta este ultima, în afară de punctul 1.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Ca de obicei o să votăm.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Sunteţi de acord?

Domnul Sorin Burtea : Stai puţin să întreb şi eu ceva! Domnul Enea, aici, la un moment

dat, spune despre o tanti care sare de pe un post de redactor pe post de producător de nu mai ştiu

ce. Este normal aşa ceva? Fără concurs, din redactor în producător ştiri.

Domnul Mihai Ovidiu Enea : S-au mai făcut modificări din astea.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Asta chiar nu este normal, cum să fie! Asta n-am văzut-

o.

Doamna Lucia Hossu Longin : A avut post liber şi i-a dat postul.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Să-l scoată la concurs, doamnă, că mai sunt şi alţii care

vor.

Domnul Sorin Burtea : Dar tu ştii, cât ţi-a trebuit ca să treci din redactor în redactor

principal şi din redactor principal în producător, în publicist comentator şi apoi realizator.

Doamna Lucia Hossu Longin : După revoluţie am trecut în realizator.

Domnul Sorin Burtea : Şi la mine la fel, după 37 de ani, după ce am stat 11 ani pentru un

singur post, că nu exista. Este firesc să treci peste aşa ceva? Eu întreb, dacă este legal, nu am nicio

treabă, votez de acum. Dar este principial ca un om de la redactor să treacă zbang în partea

ailalta?!

Doamna Anne Marie Jugănaru : Nu, nu este legal.

Doamna Adriana Silvia Meseşian : Mai am şi eu o nelămurire.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Spuneţi!

Doamna Adriana Silvia Meseşian : Ce înseamnă acest Colectiv Recrutare, Evaluare,

Perfecţionare din cadrul Resurselor Umane? Că văd că aici nouă ni se cere să acceptăm

redimensionarea acestui colectiv. Nu înţeleg despre ce este vorba, este mult stufăriş aici, se mai

creează un colectiv pe lângă?

Domnul Mihai Ovidiu Enea : Colectivul există şi la Resurse Umane nu se face altceva

decât se mută un post cu studii medii din cadrul Serviciului Personal în cadrul acestui colectiv, tot

în interiorul Resurselor Umane.

36

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Departamentul Resurse Umane are două structuri şi

îl mută dintr-o structură în alta, tot în interior.

Domnul Mihai Ovidiu Enea : El nu are şef, nu are nimic, este un colectiv care face asta -

recrutare, selecţie şi evaluare, iar postul este tot în cadrul Departamentului Resurse Umane, la

Serviciul Personal.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Din mânuitor montator decor îl facem ilustrator

muzical? Din pompier îl facem ţesătoare?!

Doamna Lucia Hossu Longin : Numai de post este vorba, nu de om.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Da.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Bănuiesc că partea legală este OK.

Domnul Mihai Ovidiu Enea : Este OK. Acum am început să facem nişte modificări pe

regulamentul de concursuri, o să parcurgem toate etapele, astfel încât să putem să facem şi

concursuri interne, asta în ideea că mai de mult discutam despre planul de carieră.

Doamna Lucia Hossu Longin : Da, supuneţi la vot.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Sunteţi de acord? Abţineri? Împotriviri?

Consiliul de Administraţie a fost de acord în unanimitate.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Haideţi să facem o pauză de cinci minute, nu mai

mult, până la 12.30, ca să ne limpezim puţin.

Pauză.

Discuţii în sală.

Punctul 1 - Proiect plan de măsuri instituţionale în vederea redresării financiare şi a

eficientizării organizaţionale a SRTv.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Acum putem să trecem şi la un material care...

Doamna Lucia Hossu Longin : Ăsta este un alt punct, nu?

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Nu este un alt punct, este un material, să zicem, de

completare, am zis să discutăm un buget-cadru, practic, este o sinteză într-un fel, a lucrurilor care

sunt spuse acolo din perspectiva impactului.

Eu am să încep cu o mică prezentare şi după aceea să discutăm câteva elemente. Prima

costatare este că plecăm de la următoarea situaţie: avem o povară, o datorie istorică de circa o sută

de milioane de Euro, aproximativ, acum cu Euro care mai variază, dar suntem în zona asta.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Haideţi, totuşi, să mergem mai departe. Discuţia

este aceeaşi, nu contează până la urmă.

Doamna Anne Marie Jugănaru : O datorie?! Staţi aşa!

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Bani datoraţi în diferite forme.

37

Doamna Anne Marie Jugănaru : O sută de milioane de Euro?!

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : 424.635 de mii de lei.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Când am ajuns?!

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Doamnă, s-au adunat, din 2005 televiziunea este tot

în pierdere.

Doamna Lucia Hossu Longin : Ultimele dăţi aveam 40 şi ceva de milioane.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Staţi puţin, acest Consiliu de Administraţie, când şi-a

preluat mandatul, deficitul pe care l-a preluat era de 14 milioane sau 15 milioane.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Ăsta nu este pierderea, nu doamnă, ce vă spun aici

nu este pierderea, este ... staţi puţin, ca să facem distincţia...

Doamna Anne Marie Jugănaru : Ne produceţi şocuri.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Nu, nu, nu, şocurile sunt în continuare. Nu este

vorba de pierderea contabilă, efectiv. Este vorba de sumele, unde sunt sumele eşalonate, sumele

din astea cumulate.

Domnul Claudiu Brînzan : Domnule Preşedinte, pierderea este cu datorii cumulate?

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Cu totul, cu datorii rămase din spate...

Domnul Claudiu Brînzan : Pierderea este una şi datoriile...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Asta vreau să spun şi eu, nu este vorba de pierderea

contabilă...

Domnul Claudiu Brînzan : În material aşa scrie.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : A pus Mirela, acum m-am uitat, a pus deficit, dar

termenul nu este pierdere contabilă, eu discut de un deficit, asta înseamnă sume de plată

acumulate. Vă dau un singur exemplu. În mod normal, la UEFA avem această descărcare sumele

respective pe care le-am reeşalonat, la EBU le-am reeşalonat, ele nu dispar. Sigur că ele nu-ţi apar

în pierderea contabilă, dar ele, ca sume de gestionat, rămân în continuare.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Deficitul nostru bugetar, în acest moment, s-a schimbat

radical?

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Nu s-a schimbat radical, ăsta l-am prezentat de nu

ştiu câte ori.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Cât este, doamnă, deficitul?

Doamna Mihaela Voicu : Cumulat, din semestrul II 2005 de când suntem pe pierdere

atâta este.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Deficitul bugetar al televiziunii?! Înseamnă că până

acum noi am fost informaţi greşit.

38

Doamna Mihaela Voicu : Depinde de cum prezinţi. O dată, sunt datorii neachitate la data

prezentei sau totalul pierderilor cumulate la data aia.

Domnul Claudiu Brînzan : Asta este pierderea, este clar.

Domnul Paul Călin Botez : Atunci haideţi să o luăm altfel. Deficitul când am preluat noi,

în 29 iunie 2010, cât era?

Doamna Mihaela Voicu : Era 77 de milioane lei.

Damna Lucia Hossu Longin : Niciodată nu am avut cifra asta noi, îmi pare rău!

Domnul Cristian Niţulescu : Şi noi într-un an am sporit deficitul cu 23 de milioane de

Euro?!

Discuţii în sală.

Doamna Mihaela Voicu : În iunie 2010, cumulat pe şase luni, era 77 de milioane de lei.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Care înseamnă cât în Euro?

Doamna Mihaela Voicu : Împărţit la 4.36. În iunie, anul ăsta, era 52 de milioane.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Cine face o împărţire?

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : El a scăzut.

Domnul Cătălin Ovidiu Baba : 18 milioane de Euro.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Ce spune Mihaela, spune următorul lucru. Deficitul

pe primul semestru al anului 2010 a fost 77 de milioane de lei în acea perioadă. Noi l-am scăzut

pe semestrul I 2011 la 51 de milioane, dar el tot deficit este şi evident că se adună cu ăla. Noi am

reuşit să scădem deficitul. Am mai explicat lucrul ăsta, având în vedere sumele care se rostogolesc

de la contracte. Am o situaţie pe care o renegociem cu NBC-ul, am o datorie de 9 milioane care

apare, renegociem şi o să se ducă în jos, dar în momentul ăsta trebuie s-o iau în calcul. Nouă

milioane de dolari aferente anului VI de la acest contract. Acum, că noi o negociem şi o să o

ducem la 5 milioane sau poate mai jos, este altă discuţie. Dar lucrurile astea apar. La fel la UEFA,

avem 13 milioane pe an. Noi acum le-am reeşalonat, le-am dus, dar suma pe care o avem de plătit,

după aia, o să vedem cum o împărţim.

Domnul Cătălin Ovidiu Baba : Deci iunie 2010 - 77 de milioane de lei...

Domnul Paul Călin Botez : Pe şase luni.

Domnul Cătălin Ovidiu Baba : Dă-mi voie următoarea întrebare! Care a fost deficitul

total în iunie 2010, când am preluat noi mandatul, cu totul, cu datoriile de la NBC, cu Liga

Campionilor, cu tot ce aţi avut dumneavoastră acolo?

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Cât a fost Mihaela, 160 şi... trebuie să vedem exact.

Doamna Lucia Hossu Longin : În Euro am vrea.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : 169-170 de milioane, ceva de genul ăsta. O să

vedem. Bun, haideţi să trecem mai departe!

39

Domnul Cătălin Ovidiu Baba : Când ne cheamă la DNA să dăm cu subsemnatul, să ştim

şi noi de unde am luat-o şi unde am dus-o.

Doamna Adriana Silvia Meseşian : Să ne lămurim până la capăt. Deci, în iunie 2010

aşteptăm un răspuns şi după aceea în prezent. Nu pot să cred, poate este în lei, cum să fie în

Euro?!

Discuţii în sală.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Eu zic, dincolo de chestia asta, să mergem mai

departe.

Doamna Lucia Hossu Longin : Nu vreţi să începeţi cu tabelul ăsta?

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Întâi să discutăm care sunt obiectivele astea.

Doamna Lucia Hossu Longin : Sunt cifre înflorate

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Tot la cifre ajungem, doamnă.

Doamna Lucia Hossu Longin : Este adevărat.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Haideţi, totuşi, să discutăm! Am plecat de la

următoarea chestiune şi de aici am venit cumva sintetizând un buget. Care sunt obiectivele pe care

le avem în vedere.

Primul obiectiv este scăderea costurilor de funcţionare, deci echilibrarea instituţiei din

punct de vedere al costurilor şi al veniturilor operaţionale şi asta presupune un efort de minimum

50 de milioane de lei în jos. Deci, ăsta este un obiectiv major. Materialul respectiv propune un

număr de formule prin care să ne ducem în jos din această perspectivă, să obţinem această

economie. Tabelul sintetic pe care vi l-am dat dă o formulă de buget-cadru. De ce o formulă de

buget-cadru? De exemplu, aici am luat nişte costuri rezonabile de bugetat pentru televiziune. Un

singur exemplu cu Sportul, am pus 8 milioane de Euro ca buget cadru, dar, evident, bugetul pentru

anul viitor este grevat în funcţie de cum o să facem noi reeşalonări sau alte lucruri, va fi mai mare

decât am pus noi într-un buget-cadru, dar pentru că anii 2010, 2011, ba chiar 2012, sunt ani

speciali din perspectiva asta în sensul că au crescut costurile foarte mult pe sport. Vă dau un

singur exemplu, în 2009 s-au cheltuit pe sport 33 de milioane, în 2010 s-au cheltuit 101 milioane

că întrebaţi de unde apare deficitul, de aici, 78 de milioane în plus numai din această sumă. Şi mai

sunt câteva elemente. De exemplu, penalităţile la bugetul statului au crescut cu circa 27 de

milioane. Puneţi 27 cu 78 şi vedeţi că din start avem o sută de milioane bani asupra cărora nu

avem niciun control, erau contracte în curs, trebuia să mergem cu ele. Penalităţile au apărut pentru

că, neavând cash, s-au rostogolit ş.a.m.d. Dincolo de asta, am spus că este un buget cadru cu nişte

alocări, plecând în cea mai mare parte de la bugetul cu care am mers şi în 2011 şi asupra căruia

am operat modificări importante, în special în zona cheltuielilor cu personalul. Nu avem altă zonă

40

importantă în care să acţionăm pentru că cheltuielile cu personalul au fost, cu totul, 200 de

milioane la nişte venituri de 365 de milioane.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Cât la sută reprezintă?

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Cam 59 – 60 la sută. Evident că este mult prea mult,

nu se poate merge aşa. În urma propunerilor concrete pe care le-am făcut, a trebuit să ne ducem

undeva la 161 de milioane cheltuielile cu personalul, faţă de 209 milioane, adică un minus de 48

de milioane. Pe bugetul cadru de care discutăm avem în continuare un deficit. Dacă vă uitaţi aici,

diferenţa dintre venituri şi cheltuieli ne ducem undeva la 148 de milioane. Asta înseamnă că din

alte măsuri ar trebui să mai obţinem încă 8-10 milioane în jos, dar din punct de vedere al cash-

ului, dacă vă uitaţi, avem amortizări care sunt 20 de milioane. Deci, din punct de vedere al cash-

ului ne echilibrăm, dacă ne ducem aşa. Mi-aş dori să mai găsim undeva o rezervă de 8 – 10

milioane, adică să ne ducem undeva între 150 şi 155 de milioane, ceea ce însă ne-ar echilibra din

punctul de vedere al cash-ului. Acum, măsurile şi aici trebuie să convenim ... Vreau să vă spun un

lucru - materialul cuprinde două tipuri de propuneri. Sunt propuneri foarte concrete cu implicaţii

financiare clare şi direct măsurabile şi sunt propuneri care, sigur, urmează să fie discutate în

continuare, inclusiv cu partenerii sociali, adică cu angajaţii ş.a.m.d. Propunerile asupra cărora v-aş

solicita un punct de vedere foarte clar şi care, până la urmă, ne duc la o economie concretă şi care

ţin şi de obiectivele pe care le avem pentru următorul Contract Colectiv de Muncă. Sunt clar

specificate, în special în prima parte, unde sunt şi implicaţiile financiare date. Le iau pe rând

acum, urmând ca după aceea să le discutăm.

Programul de lucru – aici este anexa 3 la Contractul Colectiv de Muncă, în care

propunerea noastră este să avem, de regulă, un program flexibil şi inegal, ceea ce înseamnă o

alocare mult mai inteligentă a oamenilor, astfel încât să nu stea în timpul săptămânii să nu aibă

treabă şi eu să-l plătesc sâmbăta şi duminica, chemându-l. Dacă cineva se duce la Dănutz SRL sau

nu ştiu, nu are rost. În timpul săptămânii să-şi vadă de treabă, să stea acasă şi vine la sfârşitul

săptămânii, dar vine pe program normal. Vreau să vă spun că sporul de sâmbătă şi duminică este

de sută la sută. Dacă pun ore suplimentare şi spor, sigur că lucrurile astea se duc, iar totalul orelor

suplimentare cu sâmbătă şi duminică sunt undeva în jur de 18 milioane, în acest moment, din care

60 la sută sunt pe sporurile de sâmbătă, duminică şi sărbători legale, restul sunt ore suplimentare.

Bun. Şi ne-am propus ca obiectiv, am zis ca prin acest tip de program flexibil care să fie

generalizat şi care este firesc într-o instituţie media, am zis, bun, nu dispar cu totul, dar 75 la sută

ne putem duce în jos, de unde şi suma de 14,5 milioane pe care s-o obţinem ca beneficiu din

aceste modificări. Sper ca, datorită condiţiilor date, cu colegii de la sindicate să putem negocia cât

mai repede astfel de lucruri, să stabilim câteva lucruri ca să putem merge mai departe în acest

sens.

41

Bun. Aici sunt câteva lucruri care ţin tot din acest punct de vedere al reducerii costurilor,

sunt punctele 2 şi 3, ele. Aşa, aparent, sunt calitative, dar trebuie şi cantitative, trebuie să reducem

producţiile dacă vrem să nu ne mai ducem tot în ore suplimentare şi în alte costuri. Aparent, una

din chestiunile care au dus la escaladarea costurilor a fost legată de numărul enorm, mult prea

mare, de transmisiuni de la evenimente care aparent nu costă, dar când te duci acolo, te duci cu

care, cu oameni, plăteşti ore suplimentare. Aveam o poveste cu un meci de baschet pe care l-am

discutat, Otopeni cu nu ştiu ce. Până la urmă nu l-am mai transmis, trebuia să dăm vreo 2.500 sau

3.000 de Euro pe un generator că nu era acolo. Aparent este aşa: se duc ăştia în deplasare, umblă

prin ţară, ai diurnă, ai deplasări, combustibil, toate astea adunate duc la nişte costuri. Şi atunci, un

punct important, aici sunt două elemente importante, numărul de producţii să-l ducem la

maximum, 450 pe lună am spus noi. În acest moment avem între 140 şi 150 de premiere

săptămânal, am zis să ne ducem la 110, maxim 120 de premiere, folosind programe pe care le

avem. De exemplu, pentru Cultural avem foarte multe înregistrări de portofoliu, puteam să le dăm

liniştit, avem sute de materiale că nu stă toată lumea să urmărească zi de zi ce este acolo. Pot să

merg într-o formulă în care să utilizez mai bine, sigur, merg pe actualitate culturală, pe anumite

lucruri ca să văd ce evenimente sunt, dar în general putem reutiliza o mulţime de materiale astfel

încât să nu ne încărcăm. Deci, două elemente aici: să utilizăm pe partea de portofoliu, pe formate

să intervenim ca să ţinem în frâu costurile şi să reducem semnificativ numărul de emisiuni. Titi,

câte transmisiuni facem noi din astea din teren, vreo 400 şi ceva?

Domnul Titi Dincă : Imens, vreo mie de transmisiuni.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Da, să zicem de alea cu car, cu...

Domnul Titi Dincă : Alea cu car înseamnă tot transmisiune, tot din teren, se face

înregistrare.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Se fac foarte multe şi costurile sunt enorme şi

atunci trebuie să facem lucrul ăsta. Aş trece după aia la punctele 4, 5 şi 6.

Punctul 4 – sunt nişte lucruri care cred că este obligatoriu să le luăm, mie îmi pare rău că

nu am reuşit să le luăm anul ăsta până la capăt. Este vorba de prima de vacanţă, care a fost redusă,

dar încă există, sunt 8 milioane de lei pe an care se duc pe această componentă. Tichetele de masă

sunt şi ele, suntem în situaţia de a renunţa şi la ele. Avem 14 milioane pe care le obţinem din

aceste tipuri de propuneri. Acest tip de bonusuri, ca să zic aşa, sunt rezonabile atunci când

instituţia merge bine. Vreau să vă spun că vorbeam cu cei de la RBS şi mi-au spus: „Domnule,

nici noi nu avem prime de vacanţă”. Deci, la bănci nu au, este clar că nu este sustenabil. Nu este o

problemă că cineva vrea să facă, este clar, le-am spus şi oamenilor, am avut discuţii, am fost

vineri, mulţumesc pentru invitaţie, Sindicatul este de faţă şi a fost OK, am spus asta este. Sigur,

42

măsurile astea nu sare nimeni într-un picior de bucurie, dar sunt de neevitat dacă vrem să nu

intrăm în colaps. Deci, avem 14 milioane de aici.

Punctul numărul 5 care ştiu că va stârni unele discuţii se referă la externalizări. Vreau să

fac două precizări: pot şi şi externalizări-externalizări, sunt mulţi care zic:„Domnule,

externalizările astea nu neapărat aduc beneficii, pot avea rezultate contrare ş.a.m.d.”. Bun. Întâi,

prin externalizări am înţeles şi lucruri mai puţin diferite şi am să explic imediat. Externalizările pe

care le faci nu sunt neapărat bune sau rele, depinde cum le faci. Sigur că motivul, când faci o

externalizare, este să-ţi reduci costurile, altfel nu ai o justificare reală, deşi, în unele situaţii, obţii

şi o flexibilizare a instituţiei. O bună parte din aceste externalizări au în vedere un model pe care

l-am mai pomenit, l-am văzut la Televiziunea Irlandeză, acolo unde oamenii nu aveau treabă decât

o parte din an. Dau un exemplu, la scenografie sau în alte părţi nu ai, prin forţa lucrurilor nu ai

treabă tot anul. Şi atunci oamenii pot merge în afară, nu cu toţi neapărat, cu cei buni faci nişte

contracte de prestări servicii, nu pe şase luni, pe trei ani ca să-i dai şi omului o stabilitate, îi

garantezi un anumit volum de treabă, care nu va fi cel dinainte, dar să fie un 70 la sută, între timp

poate să facă şi lucrări în altă parte. Sunt o mulţime de oameni care, efectiv, nu este vorba de ei,

nu au ce face o bună bucată din timp. Atunci, ideea este să discutăm asta, o parte renunţăm la

serviciile lor, dar cu o parte, este spre beneficiul lor, stăm şi semnăm contracte de acest gen, lucru

care ne duce pe de o parte şi la o reducere de personal, dar efectul aici nu este neapărat cel mai

important, important este să ne ducem la o reducere a costurilor şi la o flexibilizare a instituţiei.

Am avut în vedere şi astfel de lucruri şi anumite activităţi care pot fi externalizate. Ce pot să spun

este că avem în vedere o ţintă de minimum 5 milioane şi noi am făcut o evaluare, dar concret felul

în care vom face lucrul ăsta poate fi ajustat şi suntem dispuşi să o facem.

Pe de altă parte, mi-am fixat un obiectiv, avem în mod clar o nevoie să reducem şi

personalul şi ştim cu toţii că sunt scheme mult prea încărcate şi ne-am propus o reducere a

cheltuielilor salariale directe, inclusiv prin disponibilizări. Pe zone pe care le-am analizat, în

mare, după părerea mea, în jur de 10 la sută din personal, există suficiente rezerve din acest punct

de vedere.

Am mai spus un lucru – una din marile probleme în instituţia aceasta este aceea că sunt

inechităţi salariale şi frustrări legate de diferite... oamenii au fost angajaţi în diferite perioade, între

diferite structuri. Noi avem în minte un plan care poate duce, într-un anumit interval, nu

instantaneu, la o reformă, prin discuţii cu oamenii, prin găsirea unor soluţii ca să ieşim din acest...

că, într-adevăr, sunt situaţii în care unii iau o mulţime de bani şi nu fac nimic sau aproape nimic şi

alţii care muncesc foarte mult. Şi există aceste frustrări. Inclusiv, am zis că este decent să

introducem nişte plafoane maximale pe categorii. Sigur că sunt situaţii speciale, sigur că putem să

luăm în calcul o categorie specială. În orice instituţie de genul ăsta care este axată pe vedete

43

trebuie să ai şi un mecanism prin care să poţi să te duci acolo, dar ăla trebuie să fie bine

argumentat şi să nu fie televiziunea plină de vedete. Trebuie să ai un număr limitat. În general

vorbind, trebuie să avem nişte benzi salariale la care să ne putem ducem. Trebuie să fie o zonă de

bun simţ în care te mişti pe aceste zone. Eu cred că aceste lucruri au şi un impact psihologic în

instituţie pentru că şi asta ne interesează – cum facem ca oamenii

din instituţie să fie totuşi motivaţi şi nu frustraţi de astfel de lucruri.

Am zis să limităm şi bugetul de investiţii pentru că oricum investiţiile vor fi hiperminimale

şi suma pe care am pus-o este sub 2 la sută, dar sunt şi lucruri absolut necesare, într-o formă sau în

alta trebuie să le luăm. În continuare sunt câteva propuneri pentru care nu avem o evaluare a

impactului lor, este vorba de 9, 10 şi 11.

La colaboratori, însă, mi-aş propune o cifră care nu a fost introdusă aici, o scădere cu circa

măcar 15 la sută, ne-ar mai aduce undeva aproape de un milion jumătate un impact în minus la

cheltuieli.

La celelalte două este greu de văzut, ele ţin de o flexibilizare internă a funcţionării. Iar în

cazul studiourilor teritoriale, acolo situaţia este destul de diferită faţă de Bucureşti în sensul în

care studiourile teritoriale sunt destul de strânse, fac destul de multă producţie şi asta urmăreşte

tipul de acţiuni pe care vrem să le facem. Pe de o parte să aşezăm mai bine identitatea televiziunii

în sensul de a face şi o corelare între ceea ce propun diferitele studiouri. Pe de altă parte de a

renunţa, eu cred că treaba principală a studiourilor teritoriale este să aibă o contribuţie pe zona de

publicistică: ştiri, reportaj, ceva de genul ăsta. Nu prea are rost să cheltuim bani inutil, să facem

emisiuni mondene, divertisment şi alte lucruri că nu se justifică, nu fac nici alţii şi în Franţa –

France 3 sau alţii care lucrează regional. Rostul nostru este să acoperim asceastă zonă publicistică

nu numai de ştiri, repet, nu este vorba numai de ştiri, pot face şi reportaje, pot face şi alte lucruri

acolo. Ai parte de talk-show, de interviuri, dar zona asta, să renunţăm la emisiuni care sunt inutile.

Mă apuc să fac în Studioul x nu ştiu ce emisiuni de monden, de bucătărie. Reluăm nişte emisiuni

pe care le avem, dacă este cazul. Putem, eventual, să facem ceva într-un loc să dăm să aibă toţi, nu

are rost ... Sigur că aşa putem oricând să dăm o emisiune din asta cu specificitatea locală, dar eu

cred că dacă facem asta, un minimum 10 la sută putem să avem şi acolo în jur de 10 la sută.

Altfel, la teritoriale trebuie să recunosc, uitându-mă pe toate cifrele, că costurile, în general... sigur

că există şi diferenţe între ele, dar costurile de funcţionare, în general, sunt semnificativ mai mici

decât la Bucureşti, parţial justificat, dar de multe ori nu neapărat.

Bun. Am pus şi măsura 12, eu cred că anul viitor vom putea minimum să avem, anul ăsta,

din păcate, undeva ne ducem la 29 de milioane de lei estimaţi din publicitate. Noi ne propunem un

minimum 45 de milioane, sper să putem face mai mult, dar este realist să discutăm măcar un 45 de

milioane, adică undeva în jur de 10 milioane de Euro încasările din publicitate pentru anul viitor.

44

În aceste condiţii, repet, ne ducem cumva la acest tip de reducere. Probabil în final va fi

ceva mai mult, dacă sunteţi de acord cu măsurile luate, ceva mai mult de 50 de milioane de lei.

Asta ne-ar permite să reechilibrăm veniturile şi costurile operate pentru că altfel rămânem în

situaţia de a cumula permanent minusuri, asta facem. Acum le-am redus şi, dacă vreţi, asta şi

exprim. Degeaba reduci, tot cu minus rămâi, nu rezolvă şi aici trebuie să găsim alte soluţii pentru

partea istorică. Primul pas pe care îl faci este să ajungi la breaking even – cât câştigi, atât să

cheltuieşti, nu poţi să cheltuieşti mai mult decât câştigi.

Sigur că astea sunt măsurile propuse, nu spun că este, până la urmă, un plan de lucru, dar

cred că ar trebui să ne pronunţăm asupra unor obiective clare cu hotărâri. Sunt lucruri, măsuri de

ordin calitativ pe care le mai putem discuta, ele vor face obiectul unor reveniri în Consiliu, dar pe

de altă parte, chestiunile care ţin de lucrurile concrete care ne duc la această plajă de circa 50 de

milioane care sunt expuse aici şi obiectivul în sine ar trebui să-l hotărâm, asta nu ţine de noi, ţine

de realitate. Dacă sunt măsuri care pot fi discutate şi ar putea, eventual, propuse anumite lucruri.

Eu sunt de acord să o facem, dar rugămintea ar fi să spunem şi de unde facem economie. Dacă

ceva nu este foarte departe, bine, zicem: „Domnule, reducem aici cu 3 milioane – 5 milioane şi

găsim resurse în altă parte.”, cum am făcut şi la investiţii, discutăm, dacă dăm nişte bani acolo,

tăiem în altă parte. Putem fi flexibili, după părerea mea, dar această limită de joc trebuie restrânsă

din perspectiva obiectivului final. Cam astea ar fi lucrurile importante pe care voiam să le discut,

de aici pornim discuţii.

Doamna Nicoleta Nicolicea : În cât timp aplicăm măsurile astea, cât de repede?

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Parte din ele de pot aplica până în aprilie, nu

întâmplător am spus, pentru că eu sper să le putem aplica mai repede şi datorită situaţiei speciale

din instituţie sper ca să putem conveni cu sindicatele anumite măsuri chiar în condiţiile în care

avem nişte restricţii legate de Contractul Colectiv de Muncă. Alte lucruri se pot face indiferent de

chestiunea asta, dar eu sper să avem înţelegerea necesară ca să le facem mai repede că tot acolo

ajungem, mai pierdem o lună, două, nu facem decât să ne încurcăm timpul. Cu altele am putea să

ne întindem, de exemplu chestiunea legată de reforma salarială cu care s-ar putea să ne ducem

câteva luni în plus pentru că sunt lucruri care ţin de discuţii individuale, de alte tipuri de

schimbări, dar ar trebui ca, cel târziu la mijlocul anului, toate măsurile să fie făcute, să fie luate şi

altele suplimentare ca 70 – 80 la sută din plan să fie făcut cam în primele trei luni.

Domnul Paul Călin Botez : Asta cu redefinirea programului de lucru...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Asta ţine de anexa 3 la CCM. Acum, vreau să vă

spun un lucru, când am făcut toate calculele, iartă-mă puţin, dar vreau să fac o precizare

importantă. Să ştiţi că am ţinut cu... că noi avem două tipuri de raportări. Ne raportăm la CCM –

Contractul Colectiv de Muncă pe instituţie, dar există şi un contract colectiv pe ramură, care este

45

în vigoare. Şi atunci, tot ce am discutat am discutat luând în calcul prevederi de acolo, care în

general sunt mai moi, ca să spun aşa. Ăla, fiind un cadru legal, trebuie să ţinem cont de el. În tot

ce am spus aici am ţinut cont de elemente care... am avut în vedere chestiunile respective. De

exemplu, contractul... că asta voiai să întrebi Paul, asta este anexa 3 la...

Domnul Paul Călin Botez : Avem nişte termene pentru fiecare?

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Termenul maxim este trimestrul I, dacă am putea.

Noi trebuie să începem, conform legii, cred cu 45 de zile înainte de expirare, Sorin, cum este?

Domnul Sorin Rada : 45.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : 45 de zile înainte de expirarea Contractului Colectiv

de Muncă, care este pe 7 aprilie, trebuie să începem discuţiile. Noi putem, să le începem înainte,

maximal acolo ajungem. Eu aş vrea să ajungem mai repede că nu are sens să ne lungim...

Domnul Paul Călin Botez : Am făcut eu un calcul că fiecare lună de aici ne duce la o

creştere a deficitului...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Este adevărat.

Domnul Paul Călin Botez : Dacă noi am pornit în iunie 2010 cu 170 de milioane, am

ajuns la 424.735, asta înseamnă că la şase luni ajungem la 80.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Nu sunt liniare.

Domnul Paul Călin Botez : Sunt logaritmice.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Nu, de exemplu, efortul pe 2010 la sport a mai fost

amplificat şi de alte lucruri, de Campionatul Mondial şi altele care ne-au dus la un deficit.

Domnul Paul Călin Botez : Calculele matematice sunt că acestea cresc exponenţial.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Paul, încă o dată, sunt lucruri pe care le putem face,

le putem hotărî aici şi sunt valabile începând de mâine, altele care ţin de negocieri până în

momentul respectiv, n-am ce să fac, nu pot să încalc cadrul legal. Maximum de impact ar trebui

să-l realizăm, un 80 la sută să-l realizăm în primele trei luni.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Dacă nu o să crăpăm până atunci.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Nu putem să gestionăm, sunt şi luate anumite

măsuri.

Doamna Lucia Hossu Longin : Această sumă de o sută de milioane ne-a înfiorat pe toţi,

dar şi acest tabel m-a înfiorat, el reprezintă altă televiziune, cu totul alta, o televiziune care se

opune Legii 41. Eu, personal, sunt de acord cu primele tăieri care pot să aducă o revigorare, sunt

de acord cu tăierea tuturor orelor suplimentare pentru noapte şi pentru zilele de repaus legal, cel

lucrează într-o noapte presupun că în dimineaţa aia stă acasă şi doarme. Trebuie să facem o tăiere

sângeroasă. Sunt de acord cu tăierea primelor de vacanţă şi a oricăror altor prime, nu ştiam că

46

există alte prime, am auzit că sunt prime de instalare. De asemenea, renunţarea la tichete, s-a şi

renunţat la tichete de masă, vor fi primele măsuri.

În ceea ce priveşte redactarea acestui material sunt stupefiată, se admite că televiziunea

lucrează în regim de foc continuu şi schimbăm focul continuu cu programe flexibile, inegale şi în

schimburi.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Da, doamnă, sunt în definiţia legislaţiei muncii.

Doamna Lucia Hossu Longin : O fi în definiţie, dar un om care vine duminică, este

vorba de omul care lucrează în televiziune, el nu se duce direct şi apasă pe un şurub, el îşi

pregăteşte acea emisie, el poate stă trei-patru zile şi îşi pregăteşte, îşi documentează, îşi

prospectează, nu se duce la Dănutz SRL, apasă pe un buton, intră în studio şi începe să emită.

Apoi, elaborarea de forme standard.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Staţi o secundă să vă dau un răspuns aici. Asta este

esenţială chestiunea asta că dacă eu nu am un program felexibil, automat, eu nu pot să fac nimic

cu orele suplimentare. Discuţia acolo este din start moartă. Pentru că eu dacă nu definesc că am un

tip... ce înseamnă program flexibil şi inegal? Înseamnă că eu pot să definesc că forma în care

munceşte fiecare ţine de tipul de activitate şi de tipul de arondare pe o anumită emisiune, pe un

anumit tip de programe. Pentru că altfel, dacă eu n-o definesc aşa, vreau să vă spun un lucru, că eu

dacă definesc programul normal cum este acum pentru o mulţime, definesc de luni pluni până

vineri, de la 8.00 la 4.00, am terminat-o, în momentul în care am treabă cu ăla, trebuie să-i dau ore

suplimentare, iar dacă este sâmbăta şi duminica cu multe show-uri care se întâmplă sau alte

lucruri, trebuie să dau spor cu sută la sută. De aici vine.

Doamna Lucia Hossu Longin : Nu le mai dăm.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Legal, nu poţi, doamnă.

Doamna Lucia Hossu Longin : Dar nu puteţi schimba nici contractele oamenilor pe

flexibil, inegal. Este aceeaşi legalitate şi acolo şi acolo.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Nu este adevărat.

Doamna Lucia Hossu Longin : Înainte de a da acest tabel, v-am rugat nu numai eu, toţi

colegii mei, să avem o situaţie a încărcării pe oameni, pe departamente. Eu nu pot să aplic o

măsură tuturor cetăţenilor din această instituţie când ştiu că 10 muncesc în draci şi 20 iau salariu

degeaba.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Doamnă, dar noi facem o definiţie a programului de

lucru, nu are nicio legătură una cu alta.

Doamna Lucia Hossu Longin : Odată aplicabilă, începe să funcţioneze.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Fără asta nu putem face nimic cu orele

suplimentare.

47

Doamna Lucia Hossu Longin : Domnule Preşedinte, vreau să se dea o situaţie a

încărcării oamenilor pe departamente, cine şi cât munceşte, asta se poate face în două zile. Şi câte

emisii are în fişa lui, câte a făcut.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Asta nu afectează cu nimic.

Doamna Lucia Hossu Longin : Afectează pentru că îmi dau seama de cel care nu

lucrează nicăieri, nici la flexibil, nici la legal, nici în schimburi, nu este nicăieri.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Asta este o discuţie pe care o fac atunci când discut

reforma salarială şi când discut disponibilizările, dar nu au legătură.

Doamna Lucia Hossu Longin : În clipa când am votat asta, treceţi la fapte.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Doamnă, nu au legătură cu punctul, ăsta este un

punct esenţial. În punctul ăsta, anexa 3 explică încă o dată cum pot norma eu munca în

televiziune. Dacă eu merg pe o normare ca în industria de asigurări sau bănci sau nu ştiu care, care

ăia, în mod excepţional, îl chem pe ăla, dacă ai treabă. Dacă eu am, treabă 24 de ore din 24, şapte

zile din şapte, nu am nicio şansă pentru că nu ţine de mine.

Doamna Lucia Hossu Longin : Lăsaţi-mă să termin ce am de spus şi după aceea primesc

argumentaţia. Mai departe, punctul 3 – stabilirea unui program. Noi am cerut aici reducerea

premierelor pe săptămână. Cine le-a mărit, cine a ajuns cu ele la 160?! De la prima şedinţă am

cerut o privire mai atentă pe canale şi pe încărcătura de emisiuni.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : S-au redus, dar nu suficient.

Doamna Lucia Hossu Longin : Nu s-au redus, domnule Preşedinte, s-au mărit, nu s-au

redus şi s-a mărit şi costul lor. Avem nişte costuri la unele emisiuni, s-au cerut aceste costuri, nu

se dau. Câtă vreme nu se dă această evaluare, îmi pare rău.

La punctul 4 sunt de acord cu renunţarea la prime pentru că şi noi trăim în această ţară,

toţi am suferit şi eu ca pensionar şi altul ca bugetar. Oamenii televiziunii trebuie să înţeleagă că

suntem în situaţia asta şi cu durere trebuie să aplicăm, dar aplicăm.

Mai departe – externalizarea. Domnule Preşedinte, este o gândire greşită. Am auzit de

curând, acum au venit de la Videografică, au venit şi la el, eu mi-am scris pe birou unde lucrez:

„Aici nu este sediul Consiliuului de Administraţie”, că toată ziua vin oamenii cu plângeri. Se vor

scoate cei şase – şapte câţi sunt la Videografică şi care sunt nişte oameni excepţionali de buni şi se

va aduce din afară. Costurile aducerii din afară sunt mult mai mari pe contracte de colaborare, un

artist nu vine să lucreze cu televiziunea publică cum lucrează amărâtul nostru de sclav pe nu ştiu

câte milioane. Scenografia, spuneaţi de scenografie, eu, dacă vreau să pun o piesă de teatru, să-mi

iau un scenograf ştiţi cât îmi cere, 300 de milioane. Dacă este angajatul meu nu mă costă mai

nimic, decât salariul.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Cum nu mă costă, doamnă, când le adunăm,

48

avem 35 de regizori.

Doamna Lucia Hossu Longin : Domnule Preşedinte, avem nevoie pentru ... şi un scaun,

dacă trebuie să stea în cadru, este nevoie de scenograf şi de regizor. Suntem televiziune publică,

avem nevoie de artistic în această televiziune, nu putem să reducem totul numai că face cineva

emisiune.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Încă o dată, este vorba de a face într-un mod mai

inteligent chestiunea asta, inteligent nu este să-i lăsăm pe toţi.

Doamna Lucia Hossu Longin : Nu trebuie să vină redactorul să stea cu spatele la cadru,

tot cadrul de la Prim plan era cu spatele, dacă era un regizor acolo, îndrepta camerele cum

trebuie, nu putem lucra aşa.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Doamnă, dar ştiţi că un regizor care vine de afară,

cu care am un contract şi care este motivat, la sfârşitul perioadei de trei ani...

Doamna Lucia Hossu Longin : Va cere bani uriaşi.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Doamnă, va cere şi el după cât este piaţa, dar aşa să

stau cu nişte funcţionari înăuntru...

Doamna Lucia Hossu Longin : Nu sunt funcţionari, sunt artişti la Scenografie.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Doamnă, unii sunt artişti...

Doamna Lucia Hossu Longin : Au rămas atât de puţini, sunt o mână de oameni. Am

cerut, de exemplu, la Rezistenţa prin cultură să refacem un decor că stăteam tot timpul ba pe un

fotoliu, ba pe altul.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Aşa nu mai reformăm niciodată televiziunea asta.

Doamna Lucia Hossu Longin : Nu este vorba, sunt sectoare unde nu se poate reforma,

ce spuneţi aici nu aduce nicio economie.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Dar unde se poate?

Doamna Lucia Hossu Longin : Păi v-am spus unde, în altă parte.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Dar nu pot tăia, doamnă, din altă parte.

Doamna Lucia Hossu Longin : Cu reducerea personalului angajat sunt de acord, dar pe

bază de evaluare a muncii.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Eu nu spun să fac această externalizare fără

evaluare.

Doamna Lucia Hossu Longin : Întâi îmi aduceţi evaluare şi după aceea luăm măsuri, nu

se poate aşa!

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Demersul în sine are justificare.

Doamna Lucia Hossu Longin : Domnule Preşedinte, în legătură cu punctul 7, când am

cerut eu în acest Consiliu, am cerut crearea unui plafon maximal pentru salariaţi că erau oameni

49

angajaţi,, în epoca dumneavoastră, cu o sută de milioane pe lună. Acum, de curând, a fost angajată

o tinerică, care nu are o zi de presă, cu 52 de milioane. Am cerut plafonarea acestor...

Doamna Anne Marie Jugănaru : La ce redacţie?

Doamna Lucia Hossu Longin : La Redacţia Social-Economică, n-are o zi de vechime în

presă, nu ştie nimic, are 50 de milioane, nu se poate! Am cerut această plafonare, mi-a spus că nu

se poate, că este o chestie care este inechitabilă ş.a.m.d. Nu vă supăraţi, există oameni angajaţi în

ultimii doi ani de zile cu salarii uriaşe şi acestor oameni sunt convinsă că nu li se va întâmpla

nimic şi vor plăti tot cei...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Dar de ce să nu li se întâmple?

Doamna Lucia Hossu Longin : Abia i-aţi adus de un an de zile, cum să le tăiaţi banii!

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Dacă stabilim nişte reguli, facem după reguli.

Doamna Lucia Hossu Longin : Limitarea plafonului de investiţii, asta da, am hotărât

împreună. Înfiinţarea unor structuri interne cu tipuri de activitate variabilă şi contracte ... Ce

înseamnă asta? Altă schemă organizatorică?

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Nu altă schemă, doamnă, asta este una din

abordările cele mai moderne în materie de management în care se fac echipe flexibile ca să poţi să

faci un proiect.

Doamna Lucia Hossu Longin : Domnule Preşedinte, merg la festivaluri de ani de zile,

acei oameni care conduc drama sunt aceeaşi în fiecare an.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Dar nu ne referim la ăştia, doamnă.

Doamna Lucia Hossu Longin : Vă dau un exemplu. La Ştiri iarăşi sunt oameni cărora li

se apreciază calitatea, valoarea, competenţa. Ce este aia să fac altă structură!

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Dar nu fac, doamnă, o structură, vă dau un

exemplu. Fac acum playerul TVR Plus, am nevoie acolo pentru o perioadă de jumătate de an de

nişte oameni într-un proiect ca să pot funcţiona eficient pentru că, din nenorocire, într-o instituţie

birocratică cum este televiziunea, ca să muţi un creion dintr-o parte în alta. Vreau să vă spun de

câte ori a trebuit să mă implic eu personal ca să rezolv o problemă de doi lei. De multe ori,

instituţia asta se blochează şi moare.

Doamna Lucia Hossu Longin : Dumneavoastră vorbiţi de creion, eu am vorbit de o

maşină.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Ca să muţi trebuie să faci 50 de hârtii.

Doamna Lucia Hossu Longin : Şi la noi la fel.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Sunt şi măsuri care acum sunt în lucru cu Horia,

numai că circulă prin asta. La ce folos că am zece semnături, dacă până la mine nimeni nu taie din

altă parte.

50

Doamna Lucia Hossu Longin : Această practică este excepţională, eu vă spun de o altă

practică din instituţia noastră, această practică nu-mi dă mie siguranţă că se va proceda corect.

Diminuarea numărului de colaboratori. Dacă aducem la TVR Info oameni cu 97 de milioane

salariu...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Care, doamnă, nu este niciunul aşa, care-i ăla cu 97

de milioane?

Doamna Lucia Hossu Longin : Este pe drept conex, în fiecare lună, din mai până acum,

are 97 de milioane pemtru un talk show, nu vă supăraţi! Nu putem da banii ăştia!

Domnul Sorin Burtea : Există angajaţi care sunt de zeci de ani premiaţi peste tot şi au

câţiva firfirici.

Doamna Lucia Hossu Longin : Nu se poate!

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Dar n-are, doamnă, pe lună, are pe trei luni.

Doamna Lucia Hossu Longin : Asta este cifra exactă, 97 de milioane din luna mai până

acum, în fiecare lună şi 61 de milioane colegul ei, în timp ce realizatori care au premii în lume au

în jur de 30 de milioane. De ce i-am adus?! În primul rând trebuie s-o învăţ televiziune că nu ştie

nimic, în al doilea rând este urâtă, în al treilea rând este greoaie în gândire. Îmi aduc aminte că l-

au chemat pe doctorul lui Iliescu şi pur şi simplu erau jalnici amândoi, trăgeau de oamenii aceia

într-un hal fără hal. Guvernul atunci s-a repliat şi le-a dat banii, dar nu poziţia aia trebuia să o

adopte ei...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Acum, dacă intrăm în discuţia asta, este complicat.

Să ştiţi că eu, de multe ori am şi eu probleme în felul în care se tratează subiectele, dar nu intervin.

Doamna Lucia Hossu Longin : Nu este vorba de a interveni în modul de concepţie, este

vorba de a i se da bani unui om care îmi aduce rating, care este frumos, care este deştept, care este

profesionist. Ori niciun din aceste criterii nu le îndeplinesc băieţii ăia şi le dăm salarii uriaşe. Aici

este problema. Eu sunt sigură că vor zbura tot realizatorii Televiziunii Române şi vor rămâne

aceste figuri aduse de doi ani de zile, care nu întotdeauna ne onorează.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : În ultimii doi ani de zile s-au adus şi figuri foarte

bune.

Doamna Lucia Hossu Longin : Daţi-mi şi mie exemple!

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Moise Guran vă place?

Domnul Sorin Burtea : Nu este adus, este colaborator.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Nu contează! Este un stil de lucru apropo de

externalizare. Încă o dată, este o emisiune la care nu se cheltuie nimic, care face aproape două

puncte de rating, este cea mai bună emisiune de business popular din România în acest moment,

sunt şapte oameni care muncesc, întrebaţi-o pe Anca Antonov cum muncesc băieţii ăia de

51

dimineaţă până noapte. Iată externalizarea, ca să zic aşa, este o echipă de şapte oameni, care face o

oră pe zi...

Doamna Lucia Hossu Longin : Eu vă dau, de exemplu, de economie, spirit, aţi spus

dumneavoastră la un moment dat. Avem atâtea filme şi seriale care se pot relua. De ce nu reluăm

în perioada asta să facem economii? Dimpotrivă, băgăm în producţie alte şi alte... Am dat un

exemplu, s-a făcut un serial de Păduraru – dacă cineva a auzit de Păduraru ca fiind mare realizator

tv – există un serial făcut de Sergovici, acum doi ani, despre vin, şase episoade Vinul şi viaţa se

cheamă, el a făcut un nou serial tot despre vin, patru realizatori de la Tineret stau şi sunt sclavii

lui, îi montează, îi numerotează cadrele şi el filmează.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Ştiţi ce se întâmplă? Avem discuţii, eu vă spun un

lucru. Este o părere dacă ajung... încă o dată, avem discuţii de hiperdetaliu aici.

Doamna Lucia Hossu Longin : Nu hiperdetaliu, în condiţiile în care nu dorim...

Domnul Sorin Burtea : Fiind Preşedinte Director General, trebuie să asculţi pe fiecare şi

să vezi ce este bun ca să votăm împreună treaba.

Doamna Lucia Hossu Longin : De ce nu reluăm, toate televiziunile reiau. Când suntem

într-o sărăcie cum suntem noi...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Ele sunt luate cu drept de distribuţie de două sau

trei ori.

Doamna Lucia Hossu Longin : Nu este adevărat, filmele noastre, filmele Televiziunii

Române.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Păi n-are, doamnă, că alea le luăm de la CNC şi

culmea este că dacă de la străini iau cu trei quick repeat-uri...

Doamna Lucia Hossu Longin : Sunt nişte interviuri admirabile cu Cioran şi pot să dau

nu ştiu câte exemple, nu ştiu câte documentare, de ce nu facem?!

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : V-am spus că o să reluăm gestiuni de portofoliu.

Doamna Lucia Hossu Longin : Dimpotrivă, tot timpul se angajează emisiuni noi, cu plăţi

mari. Am spus că sunt de acord cu măsurile de tăiere care sunt directe, dar în legătură cu

schimbarea structurii editoriale şi de organizare, până când nu veniţi cu situaţiile exacte, costuri pe

emisiuni, randamentul oamenilor pe redacţii...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Dar unde sunt schimbări de genul ăsta?

Doamna Lucia Hossu Longin : Uitaţi-vă, aici – înfiinţarea unor structuri interne cu

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Doamnă, v-am spus, nu au nicio treabă.

Doamna Lucia Hossu Longin : Dar de ce le definiţi aşa, nu înţeleg?!

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Dar cum să le definesc? Este un principiu, acum, în

managementul modern aşa se face, structuri pe echipe care au nişte proiecte, că asta era ideea. Ca

52

să nu fac un angajament pe o perioadă mai lungă. Am de rezolvat un proiect, singura şansă ca să

pot lucra nişte proiecte în instituţia asta hiperbirocratizată este să o împart în nişte echipe mai mici

care să-şi facă treaba. După un an de zile am terminat proiectul.

Doamna Lucia Hossu Longin : Dumneavoastră aţi dat în mâinile unui om tot, traista cu

bani, decizia editorială, tot, tot şi dumneavoastră vă plângeţi de birocratizare! Un om decide tot în

instituţie, câţi bani dă la fiecare structură...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Cine, doamnă?

Doamna Lucia Hossu Longin : Dan Radu. Cum adică vă plângeţi de birocratizare?

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : De ce depinde de Dan Radu?

Doamna Lucia Hossu Longin : Dânsul dă bani.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Lucrează cu toată, cu redactorii şefi, cu Romanescu,

cu Cezar. Cum să facem, doamnă, atunci?

Doamna Lucia Hossu Longin : V-aţi plâns de birocratizare, de asta v-am spus. Ăsta nu

este un mod de a lucra, pe bugete, pe departamente, cu respectare...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Toate departamentele sunt bugetate.

Doamna Lucia Hossu Longin : Nu ştiţi.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Ba ştiu, nu mă vâr în făcutul emisiunilor, mi se pare

normal să nu mă vâr în făcutul emisiunilor.

Doamna Lucia Hossu Longin : Nu există bugete date pe...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Există, cum nu există, doamnă! Hai să-l aducem pe

Aurică Linţoiu. Dacă este s-o luăm aşa, Direcţia Editorială s-a încadrat. Economia aia pe care am

dat-o la motorină s-a obţinut tocmai din bugetul de 20 de milioane de producţie, s-au făcut nişte

economii de aproape un milion. Ce să le mai spun, 20 de milioane reprezintă aproape 6 la sută din

total.

Doamna Lucia Hossu Longin: La primul punct cu sporurile spuneţi şi dumneavoastră

cum spune guvernul „Vă dau banii în 2015 că nu avem bani acum.”.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Care anume?

Doamna Lucia Hossu Longin : Acesta că spuneţi că nu puteţi să tăiaţi sporurile. V-am

propus să tăiaţi şi sporurile, eu ştiu cum se primesc sporurile.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Cum nu propun, eu propun să le tăiem.

Doamna Lucia Hossu Longin : Orele suplimentare de noapte şi tot.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Orele suplimentare nu poţi după legislaţie, doamnă,

nu poţi că mă dă în judecată şi câştigă.

53

Doamna Lucia Hossu Longin : Dar domnul Boc nu are legislaţie?! Este legislaţie, cum

adică?! Este incorect ce aţi spus acolo, asta presupune schimbarea contractului unui om. Ce

înseamnă, după dumneavoastră, inegal şi în schimburi?

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Doamnă, este definiţia legală.

Doamna Lucia Hossu Longin : Nu este nicio definiţie legală, îmi pare rău!

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Doamnă, ştiţi ce înseamnă? Că ăla are treabă în

continuare joi, vineri, sâmbătă, programul lui îl definesc în funcţie de cum are treabă, nu cum

scrie pe hârtie.

Doamna Lucia Hossu Longin : Veţi putea dumneavoastră la 3.000 de oameni să faceţi,

cine va face asta?!

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Sunt categorii, doamnă, şi acum sunt categorii.

Domnul Sorin Burtea : Asta este bună ideea, dar depinde cum o facem că dacă o facem

cu dosul se alege ca dracu. Asta am susţinut-o de atâtea ori şi nu numai prin Consiliul ăsta, ci şi în

ălalaltul. Nu pot să fac altfel decât dacă îi spun: „Intri aici, este foc continuu, te supui regimului

meu.” Şi atunci nu-i mai dau ore suplimentare.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Asta spun şi eu.

Domnul Sorin Burtea : Dar trebuie să vedem cum o facem, să ne blindăm legal şi să o

facem aplicabilă pentru toţi, nu ca acum. De exemplu, ăsta care a venit, de care a vorbit şi ea, am

vorbit toţi, Milescu, care este pensionar, are ore suplimentare. Redactorii mei, de zece ani de zile

nu au luat o oră suplimentară, având emisiuni şi la 11.00 noaptea şi la 12.00 noaptea şi în

weekend.

Doamna Lucia Hossu Longin : De fapt, orele sunt la DEI, la doamna Culcer.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : La DEI şi la Producţie.

Domnul Sorin Burtea : Ăsta nu este nici la DEI, nici colo şi are ore suplimentare.

Domnul Cristian Niţulescu : Aici, o chestiunea care cred eu că este discutabilă, de ce?

Este valabilă la oamenii care lucrează în ture şi în special la Ştiri, acolo este gaura mare. Se

întâmplă în felul următor: ai 50 – 60 de oameni care lucrează în regim de 12 cu 24. Deci, el, ca să-

şi facă programul normat de muncă, el vine la muncă luni, miercuri, vineri, sâmbătă, duminică, o

săptămână, iar săptămâna viitoare marţi şi joi. În felul ăsta, în momentul în care la sfârşitul lunii

se duce la şef, indiferent care este şeful ăla, şeful îi semnează automat 48 de ore suplimentare,

sâmbete, duminici, cu sută la sută.

Domnul Sorin Burtea : Să nu mai semneze.

Domnul Cristian Niţulescu : Deşi, în mod normal, el îşi face programul de lucru.

Doamna Lucia Hossu Longin : Cristian, eu vreau să-ţi spun următorul lucru: mă izbesc

de acelaşi răspuns bun, valabil al tău, ca şi al Preşedintelui, dacă şefii aceştia sunt atât de

54

incapabili şi de toleranţi şi semnează bonuri de benzină, deplasări aiurea, domnule, nu mai

înţeleg!

Doamna Anne Marie Jugănaru : Eu zic de mult să o dăm pe doamna Culcer afară şi nu

vreţi să ascultaţi chestiunea.

Discuţii în sală.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Voiam să vă dau o ştire, o ştire de ultimă oră. Pe blogul

doamnei Culcer scrie că îl critică pe domnul Preşedinte Băsescu şi îl acuză de imixtiune în

treburile DNA-ului.

Domnul Sorin Burtea : A aflat că n-o propune şefă. Că pe alte bloguri scrie aşa: că noi

vom fi în ianuarie desfiinţaţi şi că viitorul director de la DEI va fi ceva de paie şi că în ianuarie

vor pune unul care să se numească Culcer, PDG. Probabil că a auzit că treaba asta nu se leagă şi a

început să dea în ziar.

Doamna Lucia Hossu Longin : Revenind la subiectul nostru, problema este următoarea:

dacă aceşti oameni care răspund de diferite compartimente, nu pot fi chemaţi în perioada asta să li

se spună în ce situaţie ne aflăm? Ei nu sunt toţi în Comitetul Director, ştiu ei în ce situaţie ne

aflăm? Sunt de acord să aplice nişte măsuri? S-a vorbit cu ei? Eu asta întreb.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Da, doamnă, bineînţeles că discutăm. Asta este

anexa 3. Tot ce spun eu acum, noi avem tipul ăsta de programe. Ce putem, să facem este să-l

extindem în astfel încât să ieşim... Să nu credeţi că am inventat noi acum. Există o componentă

program de lucru inegal. Activitate de luni până duminică şi în care există program flexibil, 8 ore

pe zi, 40 de ore săptămânal, dar contează cum le pui.

Domnul Sorin Burtea : Dacă îmi permiţi, Sindicatul, care are şi el jurist, ne-a spus de

foarte multă vreme că este de acord cu treaba asta. Decât să dai omul afară, să mă uit la ăia 10 la

sută, prefer să fac treaba asta ca să nu dai omul afară.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Lucrul ăsta nu este nou.

Doamna Lucia Hossu Longin : Da, dar eu vreau ca această măsură să fie pe baza unei

evaluări, să ştiu cât a muncit acel om, nu pe ce spune el.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Staţi puţin, că sunt două planuri aici, chestiunea cu

munca şi evaluarea este o componentă importantă, aici discutăm de felul în care definim munca,

programul de muncă în interiorul instituţiei. Şi propunerea noastră, încă o dată, nimic din ce am

propus aici nu este inventat, este doar să extindem aceste categorii astfel încât să nu mai avem

nevoie să plătim ore suplimentare atunci când nu este cazul. Dacă unul, x, că tot pomeneam

Direcţia Ştiri, el are de făcut jurnalele vineri, sâmbătă, duminică, după încadrarea de acum, el intră

în ore suplimentare, spor de sută la sută...

55

Doamna Lucia Hossu Longin : Uitaţi ce scrie acolo, sus, includerea majorităţii, nu

sunteţi clari, majorităţii, asta nu se aplică decât la Ştiri, la Sport şi la Tehnic.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Am pus-o pe trei zone: Ştiri şi Editorial şi se aplică

la Producţie pentru că Producţia este legată de asta – studiouri....

Doamna Lucia Hossu Longin : Editorialul nu primeşte ore, îmi pare rău!

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Editorialul nu primeşte, dar la Ştiri şi la Producţie...

Doamna Lucia Hossu Longin : Nu primeşte nimeni la Editorial, am vorbit cu toată

lumea. Primeşte Montajul, la Tehnic.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Încă o dată, ca să avem acoperirea legală să facem

lucrurile astea, să nu mai avem probleme, propunem o chestie simplă. Mai ales că, încă o dată, o

să o discutăm cu partenerii, cu angajaţii, practic, şi o să ajungem la o formulă care să ne permită la

toţi să obţinem această reducere de 14 – 15 milioane. Asta este tot, nu facem nimic, nu este o

problemă majoră asta.

Domnul Traian Bărbulescu : Dacă îmi permite doamna!

Domnul Sorin Burtea : Dar şi aici are dreptate, doar o secundă, în ce spune Luci. Pentru

că şeful este esenţial în a pune omul potrivit la locul potrivit. Că dacă este primul care se trece pe

listă ca să vină la ore suplimentare, ăla este primul pe care ţi-l dă, chestii care au fost şi prin alte

părţi.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Vreau să spun un lucru, am avut o discuţie, am

spus-o şi ieri la sindicate. Este foarte bine să spunem că trebuie oameni potriviţi, dar gândiţi-vă că

în momentulul când intri într-o instituţie, cum am venit eu în instituţia asta, ai cam toată lumea în

poziţii de managament cu contracte de muncă pe durată nedeterminată şi nu poţi să-i mişti un ac.

Fă tu program de management performant!

Domnul Sorin Burtea : Dacă el dă ore suplimentare cui nu trebuie, eu vorbesc despre

cazurile astea...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Am găsit un mecanism, o să-l trecem prin

management de calitate acolo să-i dea OK-ul.

Domnul Sorin Burtea : Primul avertisment i-l dai cu Sindicatul lângă tine, al doilea cu

juristul lângă tine, la al treilea îi dai papucii.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Cel mai simplu mod pe orele suplimentare, dacă

faci prevederi de genul ăsta ce-i faci mare lucru?

Doamna Lucia Hossu Longin : Să trăiască cu teroarea celor trei luni de muncă sau cum?!

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Există o formă foarte simplă, o să vizeze încadrarea

în buget în orele suplimentare care o să rămână, o să le trimită, o să le vizeze. Dacă au buget, bine,

dacă nu, nu. Asta este singura formă reală. Restul sunt poveşti că stau eu să-l sancţionez pe ăla că

56

a dat ore, încă o dată, în condiţiile legislaţiei de la noi nu faci mare lucru cu asta. Observaţiile pe

care le spuneţi sunt de bun simţ şi cineva din afară chiar se poate mira. Dar, încă o dată, am plecat

şi de la această premisă de bază. Pe care, când intri într-o instituţie de genul ăsta, ai mâinile

aproape legate. Presupun că eşti cu bună credinţă, câteodată poţi să faci şi rău. Câteodată, faptul

că ai mâinile legate...

Doamna Lucia Hossu Longin : Nu se face nicio analiză a activităţii Televiziunii Române,

cum am făcut noi în Consiliu, nu mai există discuţii în redacţii, înainte se făceau discuţii în

redacţii, se chema redacţia şi se vedea care este situaţia ei. Nimic, totul este...

Domnul Traian Bărbulescu : Şi cine strică, doamnă, nu strică redactorul şef de acolo?

Doamna Lucia Hossu Longin : Ba da, boardul Televiziunii Române nu are

responsabilitate, îmi pare rău!

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Doamna Hossu, o măsură pe care am început să o

luăm, nu că o povestim, tot ce mai scoatem la concurs, scoatem posturi pe durată determinată., de

exemplu, redactorii şefi îi scot pe durată determinată, doi sau trei ani. Ideea asta de a scoate toate

pe durată nedeterminată mi se pare ...

Doamna Lucia Hossu Longin : Dar n-aţi mai scos pe durată nedeterminată, vorbiţi de

ceva care nu aţi făcut.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Acum scoatem numai pe durată determinată.

Doamna Lucia Hossu Longin : Este foarte bine.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Este un început, am început să facem lucrurile astea

acolo unde pot să le fac.

Domnul Traian Bărbulescu : Domnule Preşedinte, este foarte clar şi necesar să găsim

soluţii să reducem cheltuielile, altfel nu se mai poate, ne oprim undeva şi probabil că odată cu noi

se opreşte şi Televiziunea Română. Dar eu cred că înainte de a face nişte analize fiecare din noi şi

de a găsi nişte soluţii pe care trebuie să le aprobăm cât mai repede, este foarte important,

permiteţi-mi să-l rog pe unicul reprezentant al sindicatelor din Televiziunea Română pentru că mi-

a spus că aţi avut o întâlnire, cam care este părerea domniei sale, dar la modul în interesul

instituţiei de televiziune, în colaborarea pe care aţi avut-o cu Preşedintele Director General.

Domnul Sorin Rada : Domnule Bărbulescu, onorat Consiliu, domnul Preşedinte a fost

vinerea trecută, l-am invitat şi domnia sa a acceptat invitaţia noastră şi am avut o discuţie

bilaterală în Consiliul Director al Sindicatului. Discuţiile nu au fost nici delicate, nu au fost nici

foarte plăcute, sunt adevăruri care dor şi de o parte şi de alta. Sindicatul nostru întotdeauna este

partenerul dialogului, sindicatul nostru nu se dă la o parte de la a discuta logic şi raţional măsurile

necesare pentru redresarea instituţiei. O dovadă mai bună de bună credinţă din partea Sindicatului

nostru decât faptul că ieri ne-am întrunit într-o comisie de negociere împreună cu domnul

57

director Mihai Enea, împreună cu domnul Titi Dincă, cu Horia Cazan şi am negociat şi am

modificat anexa 7 din Contractul Colectiv de Muncă, nişte funcţii, tocmai pe principii pe care şi

Administraţia şi Patronatul le-a agreat şi anume că dintr-un anumit punct de vedere televiziunea

asta este o piramidă răsturnată cu baza sus şi vârful jos. Ca să fiu mai plastic, deşi nu ăsta este

întregul mesaj, avem o sută de realizatori care dau dispoziţii la zece reporteri, este absurd. Tocmai

în baza acestui principiu, ieri ne-am întâlnit, am semnat actul adiţional şi am modificat această

anexă. Suntem în continuare dispuşi la un dialog, dar nu putem să nu remarcăm următorul lucru.

Domnul Preşedinte vorbeşte despre suspendarea primei de vacanţă. Domnule Preşedinte, avem o

hotărâre de Comitet Director din 27 octombrie, care spune textual: ”Comitetul Director hotărăşte:

Se suspendă prima de vacanţă conform art. 85 din Contractului Colectiv...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Se suspendă plata, Sorin. Am hotărât să nu plătim

în primul trimestru primele de vacanţă, nu am suspendat.

Domnul Sorin Rada : Ne aflăm în faţa unei încălcării a legii pentru că Legea Dialogului

Social, apărută în primăvara acestui an, spune:„Modificarea, completarea sau suspendarea unor

drepturi ţin de negocieri între partenerii sociali.” Iată, am această hotărâre. Deci, unele din

deciziile dumneavoastră sunt deja puse în practică. Că acest lucru poate fi contestat în contencios

administrativ, este cu totul altceva. Nu ştiu de ce ne expunem unor astfel de riscuri, când o singură

discuţie ar fi putut să lămurească lucrurile.

Doamna Lucia Hossu Longin : Dar sunteţi de acord cu tăierea? Este o întrebare,

negociere, negociere, dar sunteţi de acord cu tăierea?

Domnul Sorin Rada : Doamnă, eu nu pot să spun acum dacă sunt de acord sau nu sunt de

acord, eu sunt de acord cu absolut orice măsură raţională şi fundamentată. Din păcate, de ani de

zile, particip la lucrările Consiliului de Administraţie şi nu am văzut niciodată o măsură care să

aibă la bază un raport de oportunitate şi necesitate solid construit. Îmi cer scuze, nu vreau să supăr

pe nimeni, dar asta este o realitate.

În planul de măsuri pe care dumneavoastră l-aţi prezentat, domnule Preşedinte, multe

dintre aceste puncte ale planului de măsuri nu pot face obiectul decât al unor negocieri între

parteneri.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Bineînţeles, am şi spus lucrul ăsta.

Domnul Sorin Rada : Aici, de exemplu, punctul 6 mie mi se pare că vine în contradicţie

cu punctul 11. Reducerea personalului cu diminuarea numărului de colaboratori. Am angajaţi, am

colaboratori, reduc personalul, după aia reduc şi colaboratorii şi încerc să mai folosesc ce? Că deja

am dat afară din angajaţi.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Da, dacă reduc producţia.

Doamna Lucia Hossu Longin : Reduc emisiile.

58

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Reduc numărul de titluri.

Domnul Sorin Burtea : Nu este firesc să facem cum am zis întotdeauna, cum au zis toţi,

să dăm afară colaboratorii şi pensionarii, de exemplu, dacă este să ajung, şi de abia după aia să

văd care sunt problemele? Şi nu am cerut analize care să spună ce facem pentru măsura asta, cât

este eficienţa pentru atât şi cât este pentru atât. Cât câştig făcând treaba asta şi v-am dat exemplul

cum a fost cu femeile de serviciu la ce situaţie am ajuns şi nu vrem să învăţăm din aia! Spunem

aici externalizăm. Păi aia este problema! Să vedem pe cine şi cum. La un domeniu poate chiar este

normal că vezi atâţia frecangii care poate nu merită...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Da, dar toată lumea îmi spune pe aici, când mergi

prin instituţie, toţi îţi spun: „Sunt unii care nu fac nimic.”. Când ajungem să-i dăm pe ăia afară,

brusc, trebuie să facem analize, evaluări. Aşa nu ajungem niciodată.

Domnul Sorin Burtea : Fără analize nu se poate.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Da, măi, dar după analiză trebuie să faci ceva.

Doamna Lucia Hossu Longin : Este atât de simplu. La Scenografie câţi scenografi sunt?

20. Ce au lucrat într-un an de zile? Toţi preşedinţii au discutat să taie...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Dar nu a spus nimeni că umblu pe aici şi îl apuc pe

unul de guler şi-l dau afară.

Doamna Lucia Hossu Longin : Nu este vorba de asta, domnule Preşedinte.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Dacă eu reduc producţia, este clar că numărul de...

dacă fac nişte restricţii în materie de emisiuni, în mod obligatoriu ajungem la reduceri de personal.

Este de preferat ca aceste reduceri să se facă din această zonă nesănătoasă, ca să fiu elegant.

Doamna Lucia Hossu Longin : Cum să fie nesănătoasă?!

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Doamnă, nesănătoasă spun din perspectiva

oamenilor care nu fac treaba, în sensul ăsta.

Doamna Lucia Hossu Longin : La Scenografie nu-şi fac treaba?! Vreau să am o situaţie,

domnul Titi Dincă. Domnule, câţi au făcut anul ăsta scenografie?

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Doamnă, eu v-am dat un exemplu, am zis că pentru

fiecare caz vom face o evaluare.

Domnul Sorin Burtea : Şi atunci să veniţi cu cazul respectiv. Eu dau principiul respectiv

şi după aia face nu ştiu cine din executiv ce vrea cu el. Nu, să zici aşa: vreau scenografia. Perfect,

câţi scenografi avem? 15. Câţi au lucrat anul ăsta? A lucrat unu. Ăla rămâne. Sau invers. Câţi au

lucrat? Atâta. Dacă aduc pe unul din afară cât mă costă? Păi de zece ori mai mult. Faţă de ăla sau

de ălalaltul? Păi atât. Şi atunci văd că este mai convenabil să-i ţin pe ăştia.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Nu ne costă de zece ori mai mult că nu este chiar

aşa piaţa.

59

Domnul Sorin Burtea : Noi am avut şi v-am dat data trecută şi vă dau încă o dată

exemplul cu decorurile respective, decoruri la Jurnal 85.000 de Euro, acelaşi decor făcut cu

10.000 înăuntru.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Am văzut şi eu o emisiune care se difuza la..., dar

acum trei ani, care se difuza sâmbătă noaptea, pe la 11.00, şi era 7.000 de Euro bugetul pe

emisiune.

Domnul Sorin Burtea : A fost dată lui Morar.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Nu vreau să dau neapărat nume.

Domnul Sorin Burtea : Tot noi, aici, am spus afară cu ea, că nu se poate, nu avea nicio

audienţă. Vă spunem noi că nu este nimic de ascuns. A venit cu bani grămadă, rupea şi

televiziunea pe unde apuca şi mai lua şi aproape 8.000 de Euro. Şi atunci am scos-o când am

auzit, că nu se uita nici dracu la ea.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Chestiunea este în felul următor: nu a spus nimeni

că o să merg cu securea şi cum îi prind pe ăia îi dau afară. Am spus un lucru, am spus principiul.

Că având în vedere că reducem producţia în mod semnificativ, avem această rezervă şi vom face

tot posibilul ca cei care sunt în această situaţie să fie în două... ori cei care nu au treabă – pe

oricare întrebi pe aici îţi spune că oricând îţi poate pune pe masă o listă cu o sută – două sute de

oameni care nu fac mare lucru pe aici – şi alţii cu care să convii că este şi în interesul instituţiei şi

interesul lor să colaboreze într-o altă formă. Vă spuneam, vă dădeam exemplul acelui tip de

externalizări, externalizări impropriu spus, este vorba de felul în care lucrezi cu oamenii. Eu zic că

este o formulă raţională, cum o implementăm... Adică eu nu aş face proces de intenţie. Oricum,

toate discuţiile astea le facem împreună cu angajaţii, nu ne ducem acum. Ajungem la obiectivul

ăsta, dar nu vreau să ajungem la obiectivul ăsta automat. Nu am venit cu o listă - ăştia sunt

oamenii pe care să-i dau afară.

Doamna Lucia Hossu Longin : La 3.000 de oameni să mai punem punct pe externalizare,

eu asta vă întreb, la 3000 de oameni câţi avem...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Externalizare v-am explicat în ce formă.

Doamna Lucia Hossu Longin : Dar tot la oameni se reduce, până la urmă este

externalizare. La 3.000 de oameni pe care îi avem şi acolo soarta este în mâinile noastre, trecem

punctul externalizare.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Doamnă, eu vă întreb un lucru. Ce este de preferat?

Să am nişte oameni care sunt trecuţi într-un contract cu durată determinată, care sunt interesaţi să-

şi facă treaba într-un timp cât mai scurt, timp de trei ani sau unii care au, nu au treabă, stau pe aici

pe durată nedeterminată tot timpul.

Doamna Lucia Hossu Longin : Să îi scoatem afară dacă nu au treabă.

60

Domnul Sorin Burtea : Apropo de Moise, tu ştii că eu l-am sprijinit de mai multe ori, îmi

place omul, îl ştiu de mai de mult de a veni de aici, dar exemplul nu cred că este cel mai bun

pentru că exemplul mă costă 50.000 de Euro sau cât mă costă pe lună, o treabă pe care ar fi putut

să o facă...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Nu este adevărat, Sorin!

Domnul Sorin Burtea : Stai puţin, că banii spui că-i aducem din ălealalte. Nu puteam să

facem şi cu angajaţii de aici pe care oricum îi plăteam?

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Nu.

Domnul Sorin Burtea : De ce nu? În afară de problemele lui, puteam să-mi cresc şi eu

oamenii.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Nu, pentru că a plecat de la premisa că aici s-au

adunat, încă o dată, sunt profesionişti de bună valoare, dar premisa asta că aici este o instituţie

închisă, dovadă că sunt foarte puţini pe piaţă de tipul ăsta, unu, doi, trei, că nu degeaba alţii nu fac

performanţă, unii fac, unii nu, o parte sunt în televiziune, o parte afară. Vă spun acum cinstit,

peste 10 – 15 ani, televiziunile publice aşa vor lucra, cum i-am văzut eu că lucrează în alte

părţi, că vin reformele, vei lucra pe proiecte de afară, este adevărat, pe o perioadă mai lungă,

instituţii flexibile, este cu totul altă natură. O instituţie de asta care s-a construit, încă o dată,

pentru vremea respectivă nu era altă cale. Dar trebuie să lucrezi pe proiecte, cu oameni motivaţi.

Ăsta este un exemplu de manual. Încă o dată, am o structură de şapte oameni care mă costă, am

făcut eu o socoteală pe oră, îmi iese o sumă absolut modică, extrem de puţin, ora de premieră, că

dacă mai dau două-trei reluări, ajunge ora cam 200 de Euro cu toţi oamenii ăia, o emisiune care,

integral, îşi scoate banii din sponsorizări. Pe mine emisiunea aia ...

Doamna Lucia Hossu Longin : Este una singură.

Domnul Claudiu Brînzan : Nu este exemplul cel mai bun.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Ca mod de lucru.

Domnul Claudiu Brînzan : Eu aş prefera să vedem emisiuni care costă foarte mult şi care

nu performează. Şi, vrând, nevrând, mă întorc la ÎnTrecerea anilor, care a fost un subiect de când

am venit noi în Consiliul de Administraţie şi până în prezent. Emisiunea aia nu are nici audienţă,

costă şi foarte mult şi am încercat, cu sila, să mă uit la una din ultimele ediţii şi nu am putut. Este

o supă reîncălzită care nu mai merge. Şi dacă dăm în continuare bani mulţi pe emisiuni care nu

performează... Şi Distractis-ul ăsta pe care şi eu l-am votat şi îmi pare rău că l-am votat.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Să nu vă pară rău.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Eu nu l-am votat.

Domnul Claudiu Brînzan : Costă foarte mult.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Da, dar 60 la sută din bani, din start, îi scoate.

61

Domnul Claudiu Brînzan : Haideţi să vedem emisiunile astea, să le scoatem din grilă,

cum spunea doamna Hossu Longin, avem producţii din vechiul...

Doamna Lucia Hossu Longin : Excepţionale, o sută de titluri vă dau.

Domnul Claudiu Brînzan : Şi să scădem costurile astea întâi şi după aia să umblăm şi la

oameni şi la primele de vacanţă.

Doamna Lucia Hossu Longin : Să lucrăm o lună pe reluări.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Nu cred că...

Domnul Sorin Burtea : Iar materialul ăsta cred că trebuie făcut adevărat, trebuie venit la

fiecare lucru cu un program pe care, din momentul respectiv se pune o sabie...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Asta înseamnă să nu facem nimic.

Domnul Sorin Burtea : Ei, asta este, cum adică?! Nu este adevărat!

Domnul Claudiu Brînzan : Foarte multe din punctele de aici sunt OK, sunt de acord cu

ele. Materialul este ca o poveste, în sensul că nu este concret. Inginereşte, eu aş fi vrut să...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Veniţi cu propuneri concrete.

Domnul Claudiu Brînzan : Trebuie dezvoltat şi trebuie venit pe concret, pe fiecare

domeniu, cât se reduce...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Domnule Brînzan, dar sunt nişte lucruri concrete.

Avem un obiectiv major, avem nişte chestiuni cu impact financiar clar. Putem să le dăm pe alea?

Restul, sigur că o să le discutăm, cum facem externalizările discutăm. Dacă nu ne asumăm nişte

obiective foarte concrete care sunt aici, înseamnă că degeaba discutăm.

Domnul Claudiu Brînzan : Chiar şi asta cu externalizarea, nu ştim ce. De asta zic că este

o poveste, trebuie lucrat pe concret.

Domnul Sorin Burtea : Cu aprobarea noastră, se adună doi care hotărăsc.

Domnul Claudiu Brînzan : Cât durează restricţiile respective, că nu ştim?

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Restricţiile înseamnă să-mi limitez producţia pe

acele canale. Cum vreţi să facem altfel?

Domnul Claudiu Brînzan : Pe care canale, nu ştim?

Domnul Sorin Burtea : Dar care este problema ca în celălalt CA să avem o analiză să

spunem: scoaterea colaboratorilor din televiziune are avantajul de 30 de milioane.

Domnul Claudiu Brînzan : La punctele 9, 10 şi 11 nu văd ce rezultat obţin dacă le aplic.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Punctele respective le luăm şi le discutăm separat.

Eu am spus un lucru, sunt obiective pe care le putem asuma foarte clar şi care sunt extrem de

complete. Celelalte lucruri oricum nu fac obiectul unor discuţii ulterioare. Eu nu am spus acum...

62

Domnnul Sorin Burtea : Haideţi să ne uităm, la punctul 11, unde tu ai spus că 15 la sută

din reducere înseamnă un milion jumătate de lei. Dacă doar 15 la sută înseamnă atât de mult, dacă

tai cu totul, înseamnă că am rezolvat. De ce nu tai? Înseamnă că nu vreau.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : O dau la drepturi conexe, sunt ăia cu taraful, ăia

sunt 1.300 de oameni, care înseamnă nişte milioane. Ce vreţi să nu mai facem...

Doamna Anne Marie Jugănaru : Dar asta este o observaţie corectă. Înseamnă că este

disproporţionat, 15 la sută nu poate să însemne o reducere de un 1.500.000 de lei.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Sunt cam 9.000.000 în total, doamnă.

Domnul Sorin Burtea : În esenţă, eu nu mă refeream la ăştia, eu mă refeream la cei care

vin să facă emisiuni care sunt şi foarte proaste şi care scot ...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Ăia sunt puţini, măi.

Domnul Sorin Burtea : Sunt puţini, dar iau bani. Un astfel de ăsta, eu nu te contrazic nici

pe tine, nici pe Lucica, dar dacă ea spune şi sigur ştie că unul din ăia ia 97 de milioane, în

condiţiile în care aduce audienţă zero şi mai ştiu eu şi ce altceva face, nu mi se pare... este leafa a

cel puţin patru oameni din instituţia asta.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Nici nu poţi să tai colaboratorii cu totul, asta am

spus, de aia am propus.

Domnul Sorin Burtea : Dar pot să dau afară oameni şi nu poţi să tai colaboratori, ăla nu

are niciun contract cu mine!

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Înţelege, la colaboratori, îţi arăt acum cifrele. Am

1300 de colaboratori pe drepturi conexe. Asta înseamnă două milioane ici, trei milioane colo, ăla

care cântă cu taraful. Ce vrei să fac? Când vine Botgros, vrei să scoatem emisiunea aia? Scoatem

emisiunea aia cu totul. Eu îţi dau un exemplu.

Domnul Sorin Burtea : Dacă mă întrebi pe mine frumos aşa, pot să-ţi spun că şi în locul

lui Botgros pot să aduc pe taraful nu ştiu care, tot valori.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Colegii noştri nu sunt interesaţi, văd, de acest material.

Domnul Sorin Burtea : Probabil că au şi alte probleme. Dar oricum ar fi, materialul ăsta

este făcut..., sunt anumite lucruri pe care chiar putem să le zicem din capul locului, dar altele sunt

făcute la plesneală.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Bun. Hai s-o luăm pe rând!

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Eu am spus un lucru. Materialul, ca propunere, în

mod obligatoriu trebuie să ieşim cu o listă de obiective, sunt lucruri pe care să ni le asumăm, alte

lucruri se discută, nu a spus nimeni... Acum, nu am bătut în cuie când am spus de externalizări.

Domnul Sorin Burtea : Lista poate să fie una singură – eficientizarea televiziunii.

Doamna Lucia Hossu Longin : Să avem şi nişte rapoarte.

63

Domnul Cristian Niţulescu : Am şi eu o propunere concretă, pentru că în principiu, în

calitate de salariat, sunt de acord cu...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Dar rugămintea mea, atunci când discutăm, este să

încerci să te rupi de calitatea ta.

Domnul Cristian Niţulescu : Este adevărat, dar acum mă refeream ...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Tu eşti într-o situaţie specială.

Domnul Cristian Niţulescu : Eu înţeleg că trebuie luate nişte măsuri, înţeleg un pic mai

greu faptul că toate reducerile astea de costuri se fac în proporţie de 80 la sută din costuri

salariale...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Dacă sunt 60 la sută din venituri, ce să fac?!

Domnul Cristian Niţulescu : Eu cred că ar trebui mers, luat bugetul ăsta pe care îl avem

şi de văzut de unde mai putem tăia încă 50.000. Dacă tăiem 50 de milioane din dreptul oamenilor,

să tăiem 50 de milioane şi din alte zone, să fim pe plus.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Eu te întreb un lucru, Cristi, dacă din 350 de

milioane...

Domnul Cristian Niţulescu : Dar dacă noi venim cu un plan de măsuri care se referă

exclusiv la salariaţi...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Pentru că în celelalte lucruri deja s-au luat măsuri

în 2011, Cristi. Bugetele, în 2011, dacă mă uit, că am comparativ situaţii pe alţi ani, bugetele din

spate sunt oricum reduse sever, nu mai am altă categorie, am făcut tot ce se putea face. Am spus,

am scăzut cu 35 la sută pierderea din primul semestru din 2011 faţă de 2010, dar mai mult de atât

nu pot să fac. Cea mai mare categorie, 60 la sută din totalul veniturilor televiziunii se cheltuie cu

personalul. Unde vrei să mă duc, că în rest ne blocăm, devenim o instituţie care nu face decât să

plătească salarii. Este clar că trebuie să mai fac ceva. Gândeşte-te că tot bugetul de programe de

20 de milioane cât reprezintă? Reprezintă mai nimic, 6 la sută.

Domnul Cristian Niţulescu : Pe de altă parte, dacă vorbim de reduceri de personal, dacă

luăm o decizie strategică în acest sens, mie mi se pare firesc ca la proxima şedinţă a Consiliului de

Administraţie să vină un material semnat de către directorul fiecărei structuri din TVR, care să

identifice care posturi, câte pot fi dispensate...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Dar nu am venit cu lista, nu am venit să votăm lista.

Doamna Lucia Hossu Longin : Nu putem vota obiectivul dacă nu avem o situaţie.

Domnul Cristian Niţulescu : Pentru că ne vom trezi în situaţia, domnule Preşedinte, în

care în ultimii doi ani, în anumite structuri s-au făcut zeci de angajări, în timp ce la altele nu s-au

făcut angajări, ne vom trezi în situaţia în care vor dispărea oameni nu de unde ar fi...

64

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Dar de ce să spunem cu drobul de sare, discutăm

dacă se întâmplă cazurile astea. Încă o dată, cu toţii suntem de acord că trebuie luate nişte măsuri

clare. Orice amânare şi discuţii din astea că să vedem... Încă o dată, putem discuta execuţia, felul

în care se implementează, nu vreau să fie abuzuri, sunt lucruri de genul ăsta. Şi o să facem în aşa

fel încât, nu ştiu dacă sută la sută, să nu ajungem în situaţia asta. Dar dacă nu ne fixăm nişte

obiective clare care să aibă un impact financiar clar, ajungem la o discuţie din asta generală, adică

nicăieri.

Doamna Lucia Hossu Longin : Domnule Preşedinte, trebuie să ne daţi garanţia aceasta,

noi am trăit o experienţă cu povestea asta care s-a spus şi nu mai revin la ea. Nu s-a putut discuta,

nu ne-am putut înţelege, nicio părere n-a contat – nu eraţi în ţară – nu am nicio garanţie că în

viitor nu se va întâmpla. Spuneţi de colaboratori. Băieţii de la ÎnTrecerea anilor au invitat-o pe

Nana, vor încheia un contract cu Nana Mouskouri şi Salvatore Adamo. Părerea mea este, am

văzut emisiunea lui Almăşan, excepţională, cu Luminiţa Anghel, de ce creăm condiţii

discriminatorii? Oamenii noştri lucrează cu ce avem aici în ţară şi vin ei şi ... Dacă nu ai bani,

contractul ăsta înseamnă mii de Euro. Domnule Preşedinte, când nu ai bani, reduci totul.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Am redus destul de mult. O să se termine acum, o

să facem o evaluare la final.

Doamna Lucia Hossu Longin : N-o să se termine că ei în fiecare lună au invitat special,

adică au luat arhiva televiziunii, este foarte bine că au apelat la ea, la Caragiu şi la..., dar vii cu

aceste angajări, contracte, cu proiect, cu nu ştiu ce. Dacă nu ai bani, cum suntem în situaţia cu o

sută de milioane, reducem de peste tot, reducem definitiv.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Sunt de acord cu dumneavoastră, dar gândiţi-vă

că cu toţi aceşti invitaţi bugetul se înscrie în cele 20 de milioane din care am făcut economie.

Doamna Lucia Hossu Longin : Nu se înscrie, domnul Preşedinte, îmi pare rău!

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Ba da, este în bugetul de producţie.

Doamna Lucia Hossu Longin : Nu se înscrie, cu ce foloseşte de la Televiziunea Română

este de trei ori bugetul lor.

Domnul Sorin Burtea : Se înscrie, dar dacă eu pot să fac din banii ăştia altă emisiune,

cum s-o mai ţin! Când un an mi-a mâncat 35 – 36.000 pe ediţie şi când a ajuns criza şi la emisiune

s-a făcut 17. Din ăştia 17, eu v-am dat câte două DVD-uri să vedeţi o emisiune care a fost făcută

400 de minute cu 10.000 de lei, o sută de milioane vechi şi audienţă a avut 6 – 7.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Intrăm într-o discuţie...

Domnul Sorin Burtea : Intrăm într-o discuţie care trebuie aplicată, nu dată deoparte.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Încă o dată, hai să ne concentrăm!

65

Domnul Sorin Burtea : Dar tu ai spus că este vorba de producţie. Tot la producţie putem

face emisiuni care să coste...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Sunt de acord.

Domnul Sorin Burtea : Păi hai să le luăm în calcul, aşa nu mă mai presează nici pe mine,

nici pe altul ÎnTrecerea anilor...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Optimizarea cheltuielilor în interiorul bugetului este

un aspect, dar chiar dacă reducem cu 25 la sută tot bugetul de producţie, fac economie de 5

milioane. Încă o dată, haideţi să plecăm de la o realitate care nu este plăcută.

Doamna Lucia Hossu Longin : Asta vă cerem noi, vă cerem o realitate.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Mie nu-mi face plăcere chestia asta, dar în

condiţiile în care 60 la sută din venituri se duc pe cheltuieli cu personalul, unde naiba să mă duc

că restul trebuie să le plătesc!

Doamna Lucia Hossu Longin : Stafful dumneavoastră să vină cu situaţii exacte.

Domnul Sorin Burtea : Trebuie să aducă venituri.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Hai, mă lasă-mă cu veniturile!

Domnul Sorin Burtea : Pentru că în orice situaţie, dacă stai şi te raportezi la orice altă

televiziune publică din lume, vezi că noi stăm mai mult la leafă că avem ponderea mai mare

pentru că avem veniturile extrem de mici, în timp ce la orice altă televiziune din Europa...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Toate televiziunile din lume au făcut ajustări de

personal.

Domnul Sorin Burtea : BBC-ul a dat 6.000 de oameni afară şi a rămas cu 34.

Doamna Lucia Hossu Longin : Suntem de acord cu dumneavoastră, dar nu pe tărâmul

arbitrariului şi al subiectivităţii. Asta este.

Domnul Cătălin Ovidiu Baba : Sunt de acord cu dumneavoastră, domnule Preşedinte, şi

nu sunt de acord cu domnul Cristian Niţulescu, dar ştiu că nu se superă pe mine. Ca să fim foarte

sinceri, niciun director din televiziune nu-şi va amputa de bunăvoie posturile, dumneavoastră

puteţi să le cereţi cât doriţi dumneavoastră să spună care sunt oamenii de care nu au nevoie, o să

primiţi nişte justificări impecabile că este nevoie de toţi oamenii şi plus. Aceeaşi oameni însă, la

discuţii individuale, se vor plânge şi vor spune că x este pila lui y, z este pila lui omega ş.a.m.d. şi

că sunt nişte oameni care nu fac nimic în televiziune. Ca să separăm discursul oficial de cel

neoficial.

Doi la mână - eu cred că aceste măsuri sunt foarte importante, esenţiale, dar nu sunt

suficiente. Aici, într-adevăr, noi reducem şi dumneavoastră aţi spus bine, dacă bugetul

televiziunii merge 60 la sută pe cheltuieli salariale, trebuie în primul rând să ne concentrăm aici.

Dar, totuşi, aş dori să vă aduc aminte că la început, când am venit prima dată în şedinţa de

66

Consiliu de Administraţie, am discutat şi despre o evaluare a canalelor de televiziune, am discutat

despre ce canale închidem, n-am închis niciunul...

Doamna Lucia Hossu Longin : Nu este nicio măsură aici.

Domnul Cătălin Ovidiu Baba : Eu spun că este foarte bine...

Doamna Lucia Hossu Longin : Nu este cu canalele nimic aici.

Domnul Sorin Burtea : Este una la urmă cu îngheţarea

Domnul Cătălin Ovidiu Baba : Eu prefer să o luăm de la jumătatea plină a paharului.

Avem aici un material pe care se poate discuta şi care, în esenţă, este bun şi votez punctele astea.

Mai departe – şi eu cred că se mai poate vedea – chiar dumneavoastră aţi scris aici -

reducerea de titluri în premieră. Am discutat şi cred că suntem de acord că şi cu licenţele de film,

34 de milioane poate că sunt multe licenţe de filme. Cred că, încă o dată, dumneavoastră trebuie

să aveţi şi îmi pare rău că trebuie să vă spun, vestea proastă este că este în mâna dumneavoastră

toată această poveste, eu ca şi membru al Consiliului, o s-o votez, dar dumneavoastră trebuie s-o

puneţi în aplicare, să purtaţi şi dialogul social şi să convingeţi pe toată lumea că este necesară. Dar

să fie foarte clar, dacă nu se fac aceste lucruri, televiziunea va intra în blocaj. Şi încă o dată, aceste

măsuri sunt necesare, dar nu sunt suficiente. Pe de altă parte, dacă de aici nu ne place una sau nu

ne place alta, vom fi în situaţia să dăm oameni afară, mai mulţi decât trebuie să dăm aici.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Domnule profesor, iertaţi-mă că intervin, dar aici este

un lucru evident şi clar, taxa este subdimensionată. Aici discutăm totuşi de o chestiune de realism

şi putem să discutăm şi de realism politic. Eu nu ştiu, nu-mi dau seama de ce nu reuşim de foarte

multe guverne încoace să mărim această taxă. Sigur că o să ajung să discut şi eu despre acest

proiect, trebuie să privim şi spre această zonă, taxa este mult subdimensionată, suntem ultimii din

Europa în materie de taxă, iar dacă raportăm şi la nivel de venituri, o să vedeţi că discrepanţa se

adânceşte. Aici chiar v-am mandatat de câteva ori să încercăm să găsim o formulă.

Domnul Paul Călin Botez : Vreau să vă dau şi eu un răspuns la această problemă. Am

ridicat şi am discutat de mai multe ori posibilitatea măririi taxei, nimeni nu va lua această decizie

fără o restructurare importantă, fără un semnal important pe care noi trebuie să-l dăm în această

instituţie.

Domnul Cătălin Ovidiu Baba : Situaţia este atât de gravă încât nu ne mai putem permite

să facem doar un lucru, doar să scădem salariile, doar să dăm afară oameni sau să reducem

emisiuni sau să creştem. Va trebui să le facem simultan pe toate. La o sută de milioane de Euro,

mă scuzaţi, eu mă predau!

Doamna Anne Marie Jugănaru : Aici este altceva, eu am senzaţia că discutăm de

altceva. Eu îmi aduc aminte de colegii noştri din radio şi aici am nevoie de mult ajutor din partea

celor care ştiu economie şi finanţe. Eu am senzaţia că noi avem nişte active subevaluate şi că

67

aceste active produc şi ele nişte minusuri. Nu sunt specialist, nu am proprietatea cuvintelor, dar eu

ştiu că din spate vin nişte minusuri de tipul acestora. De exemplu, o proprietate de a noastră care

este un teren în Pipera, în acest moment este subevaluat.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Da, dat asta nu ne afectează.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Nu ştiu. În orice caz, colegii noştri din radio şi-au

reevaluat aceste bunuri...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Să ştiţi că am reevaluat şi noi, asta s-a făcut în

2009, cred.

Domnul Sorin Burtea : În timp ce la ei s-au scăzut toate astea şi sunt pe profit, ei nu

plătesc TVA pe film, noi suntem singura televiziune care plătim şi din capul locului dăm 24 la

sută pentru orice achiziţie pe care o ai. Numai asta. În primul rând, ei au film? Nu au film.

Veniturile lor care sunt tot din taxă şi din oarece reclamă nu sunt grevate de atât de mari costuri

cum avem noi pentru filme şi pentru astealalte. Iar colac peste pupăză, după ce că pe noi ne costă,

mai avem şi TVA-ul de 24 la sută.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Asta este clar că avem o structură stufoasă, dar eu

v-aş propune...

Domnul Sorin Burtea : Comparaţia cu altă instituţie merge decât până aici, de aici încolo

se rup toate.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Am rugămintea de a-mi acorda atenţie! Eu cred că

ar trebui într-un fel să separăm lucrurile în discuţia de aici. Sunt lucruri cu care cred că în mare

parte suntem de acord. Ne fixăm obiective limpezi şi spunem, domnule, astea sunt obiectivele,

altele pentru care, în mod firesc, s-au solicitat aici precizări şi putem veni cu precizări în

următoarea şedinţă de Consiliu. Cred că anumite lucruri esenţiale, obiectivul minimal de 50 de

milioane, reducerea sporurilor, modificări de tipul ăsta ni-l putem asuma acum că ele sunt

evidente. Celelalte lucruri, pe bună dreptate, care stârnesc discuţii, care creează confuzii la un

moment dat. Putem să venim cu lucruri concrete să le completăm. Dar cred că nu este bine să

ieşim din această intâlnire fără să stabilim, totuşi, nişte obiective şi măsuri concrete.

Nu ştiu care este părerea dumneavoastră, dar eu cred că plecând de la acest document, sunt

de acord că nu sunt suficiente lucruri concrete legate de precizări şi lucruri de adăugat. Trebuie să

se întâmple în perioada următoare şi să aducem la următorul Consiliu elementele astea. Dar aş

vrea totuşi să ieşim cu nişte lucruri.

Domnul Paul Călin Botez : Şi eu cred că va trebui să votăm obiectivele pe care ni le-aţi

propus ca o condiţie necesară, nu şi suficientă, este absolut limpede. Însă, am două observaţii de

făcut. Unu – pentru importanţa mişcării şi a gravităţii situaţiei aş fi vrut să am un document mai

solid. Este foarte bine că există, deşi sunt extrem de nemulţumit că orizontul de timp în care el va

68

putea fi aplicat nu este precizat. Mă aşteptam totuşi să avem pentru fiecare dintre măsuri un

orizont de timp ...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : În mare, le-am spus.

Domnul Paul Călin Botez : Da, aţi precizat ulterior. Faptul că, practic, sumele cele mai

importante vor putea să, reducerile cele mai importante financiare vor putea să fie după aprilie

2012, iarăşi mi se pare o problemă destul de mare.

Pe tot fondul ăsta de nemulţumire şi asupra documentului şi asupra faptului că suma de o

sută de milioane de Euro este prima dată când o aud la această şedinţă, nici la şedinţele formale,

nici la cele informale nu am avut cunoştinţă de această sumă, lucru care nu mi se pare OK. Dar, cu

toate acestea, eu voi vota cu siguranţă acest document. Este un prim pas necesar, cu siguranţă, nu

şi suficient.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Eu zic aşa, atunci. Să convenim asupra punctelor

asupra cărora trebuie să venim cu precizări mult mai concrete în următoarea şedinţă. Să ne

asumăm alte elemente. Sunteţi de acord aşa?

Doamna Lucia Hossu Longin : Da.

Domnul Cristian Niţulescu : Sau să le votăm pe cele asupra cărora cădem cu toţii de

acord.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Sau invers, într-o formă sau în alta.

Doamna Nicoleta Nicolicea : Acesta este un document de principiu cu care suntem de

acord.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Da, sunt nişte obiective cu care...

Domnul Paul Călin Botez : Să votăm pe articole.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Să le luăm pe rând.

Doamna Lucia Hossu Longin : Supuneţi dumneavoastră ce articole socotiţi că...

Doamna Nicoleta Nicolicea : Obiectivele că despre asta este vorba.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Obiectivele şi după aia discutăm punct cu punct şi

convenim asupra lor. Este OK aşa?

Din Sală: Da.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Toată lumea este de acord cu obiectivele.

Consiliul de Administraţie a fost de acord în unanimitate.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Primul obiectiv care ne sare în ochi este creşterea

veniturilor din publicitate cu 25 la sută. Evident că dorim aşa ceva toţi fără să votăm.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Da, dar le-am spus ca să fie complet. Dacă cu

obiectivele sunteţi de acord, hai s-o luăm cu punctele respective.

Domnul Paul Călin Botez : Deci asta am votat-o.

69

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Da, cred că, de fapt, asta este şi logica.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Stimularea implicării fiecărui salariat, iarăşi este

evidentă. Flexibilizarea funcţionării structurilor SRTv până nu reuşim să înţelegem în ce constă...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Obiectivul important este cel cu 50 de milioane.

Haideţi să luăm primul punct – redefinirea programului de lucru. Asta înseamnă, repet,

refacerea anexei 3, pe care v-am arăta-o, care să ne permită să acţionăm asupra costurilor.

Domnul Sorin Burtea : Să continuăm să eliminăm orele suplimentare.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Suntem de acord? Abţineri? Împotriviri?

Consiliul de Administraţie a fost de acord înn unanimitate.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Punctul numărul 2.

Domnul Sorin Burtea : Hai să-i chemăm pe toţi că este important.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Bun. Probabil că la punctul 2 o să doriţi să venim

cu mai multe precizări.

Doamna Lucia Hossu Longin : Ce înseamnă formate standard?

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Mi se pare firesc să venim cu mai multe precizări.

Punctul 2 rămâne să venim cu precizări.

Domnul Paul Călin Botez : Votăm cu necesitatea unor precizări.

Domnul Sorin Burtea : Nu, n-are rost.

Domnul Claudiu Brînzan : Precizările alea pot să dea totul peste cap.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Este OK.

Doamna Nicoleta Nicolicea : N-o să dea nimic peste cap, teoretic, despre asta este vorba.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : OK. Reducerea producţiei - asta mie mi se pare

important. Cine este pentru? Abţineri? Împotriviri?

Consiliul de Administraţie a fost de acord, cu trei abţineri (Anne Marie Jugănaru, Claduiu

Brînzan şi Cristian Niţulescu).

Doamna Lucia Hossu Longin : Aici trebuie precizări – ce canale, ce regim.

Domnul Claudiu Brînzan : Asta am zis şi eu ce canale, cum ?

Domnul Karen Attila Sebesi : Trecerea la regim de difuzare restricţionat la canale ce

înseamnă?

Doamna Lucia Hossu Longin : Care canale?

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Cred că, totuşi, putem să ne propunem obiectivul.

Aici este să fim de acord, dar să aducem un plan concret cu nişte precizări pe această temă.

Domnul Sorin Burtea : Atunci să facem precizări.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Dar să ne asumăm obiectivul.

Domnul Cristian Niţulescu : De ce să ne asumăm ce nu ştim? Că nu ştim.

70

Domnul Cătălin Ovidiu Baba : Aşa nu ştim nimic, ştim numai că ne creşte datoria.

Domnul Cristian Niţulescu : Dumneavoastră ştiţi ce înseamnă trecerea la regim de

difuzare restricţionat a unor canale? Ce înseamnă asta?

Domnul Cătălin Ovidiu Baba : Nu ştiu. Ceea ce înţeleg este că de aici se fac economii.

Domnul Cristian Niţulescu : Eu nu înţeleg asta.

Domnul Cătălin Ovidiu Baba : Eu asta înţeleg.

Doamna Nicoleta Nicolicea : Înţeleg asta şi asta vreau.

Domnul Cătălin Ovidiu Baba: Asta înţeleg şi trebuie să luăm taurul de coarne, de doi ani

de zile tot discutăm, facem analize, ne întâlnim şi povestim.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Vom veni cu precizări legate de forma concretă în

care s-o facem şi o s-o convenim....

Domnul Karen Attila Sebesi :După precizări se supune la vot şi forma finală.

Domnul Cristian Niţulescu : Ce votăm acum?

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Votăm reducerea producţiei. De exemplu, reducerea

numărului de producţii, plafon maximal pe asta.

Doamna Nicoleta Nicolicea : Pe TVR Cultural sunt extrem de multe producţii, nu ştiu,

zic, pe TVR Internaţional şi atunci iei de pe alt canal şi pui acolo să nu mai fac producţie. Probabil

că asta, nu ştiu, şi de acolo or fi nişte bănuţi care se adună. Nu se dau, se iau.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Trecem mai departe?

Doamna Nicoleta Nicolicea : Da, s-a votat, da?

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Da. Reducerea unor costuri de natură salarială,

respectiv prima de vacanţă...

Domnul Sorin Burtea : Ăsta este cu Contractul Colectiv de Muncă.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Da, dar problema nu este că o s-o fac de mâine, dar

să ne asumăm punctul ăsta în discuţia cu sindicatele că v-am spus că nu pot s-o dac ilegal. Ne

asumăm asta sau nu? Abţineri? Împotriviri?

Domnul Sorin Burtea : Eu.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Te împotriveşti sau te abţii?

Domnul Sorin Burtea : Mă împotrivesc.

Consiliul de Administraţie a fost de acord, cu un vot împotrivă (Sorin Burtea).

Domnul Sorin Burtea : Domnule Preşedinte, aş vrea să vă aduc la cunoştinţă că din punct

de vedere legal, Contractul Colectiv de Muncă la nivel de unitate primează asupra Contractului

Colectiv de Muncă la nivel de ramură, legiuitorul stabilind foarte clar că dacă nu există Contract

Colectiv de Muncă la nivel de unitate se aplică contractul la nivel superior. Vă mulţumesc!

71

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Măi, eu am spus că ăsta este mandatul cu care

mergem, eu nu am spus că ...

Domnul Sorin Rada : Am simţit nevoia din punct de vedere legal să lămurim această

problemă.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Ştiu. Bun.

Doamna Nicoleta Nicolicea : Dar nu este mâine.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Cu externalizările vreţi mai multe precizări?

Domnul Cătălin Ovidiu Baba : În principiu cred că suntem de acord.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Absolut. Să fim de acord şi venim cu detalii.

Domnul Sorin Burtea : Nu.

Doamna Lucia Hossu Longin : Asta nu ne scade cheltuiala, asta ne măreşte cheltuiala.

Dacă externalizăm vom plăti de trei ori mai mult decât acum.

Domnul Sorin Burtea : Asta era ideea, câte dăţi nu am vorbit de aşa ceva.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Problema este că dacă ne învârtim...

Domnul Paul Călin Botez : Eu votez pentru.

Domnul Sorin Burtea : Atunci hai să plecăm şi la revedere!

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Nu plecăm, măi, nu. Discuţia era următoarea: ca să

ne asumăm obiectivul şi să venim cu precizări.

Domnul Sorin Burtea : Este clar că în acest Consiliu de Administraţie se aude doar o

anumită treabă, în rest nu. V-am dat nişte exemple care sunt verificabile şi care sunt în viaţă, sunt

aici, le trăim, mâncăm bătaie şi în ziua de azi după ele.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Eu vă pun pe masă acum două trei lucruri unde

obţii reducerea la jumătate.

Domnul Sorin Burtea : Să pui nişte calcule, nişte analize de cost, nişte lucruri din care să

rezulte că cele două spălătorese sau trei, dacă le externalizăm, ne este mai bine sau scenografi, sau

regizori, asta era ideea.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Lucrurile stau în felul următor: există într-adevăr zone

de activitate în instituţie care nu numai că nu performează, dar grevează asupra cheltuielilor fără

doar şi poate. Din perspectiva asta vă dau dreptate, sunt unele zone pe care putem liniştiţi să le

externalizăm. Dar să votăm în orb o chestiune de tipul acesta, în care riscurile sunt evidente din

perspectiva lui Sorin, pentru că se pot face încercări greşite. Haideţi să ne punem capul la

contribuţie, să vedem ceva şi după aia votăm.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Ca să nu ajungem la o chestiune, haideţi să facem

aşa...

72

Doamna Anne Marie Jugănaru : Cinci milioane de lei înseamnă într-adevăr o economie

bună, drastică, am fi eficienţi dacă am obţine aşa ceva, dar să vedem şi noi despre ce activităţi este

vorba. Dacă vorbim, de exemplu, de machiaj eu nu cred că este bine să externalizăm machiajul.

Domnul Sorin Burtea : S-a dovedit.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Şi vă spun asta în mod sigur pentru că aici este

televiziunea publică.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Uitaţi, o să vă dau un exemplu care este ridicol, dar

care într-un fel exprimă un tip de activitate. Noi avem spălătorie aici...

Doamna Anne Marie Jugănaru : Cu asta sunt de acord.

Domnul Sorin Burtea : Asta ţi-am zis eu adineauri.

Domnul Cătălin Ovidiu Baba : Deci propunerea este următoarea: discutăm de punctul 5

– eficientizarea costurilor de producţie cu personalul şi prestaţiile prin externalizarea activităţilor.

Obiectivul pe care vi-l propunem este scăderea cu 5 milioane de lei faţă de bugetul aprobat. Eu,

evident, că sunt de acord cu acest lucru.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Şi eu sunt, dar să nu ne trezim...

Domnul Cătălin Ovidiu Baba : Părerea mea este să supuneţi la vot, eu am să votez,

rămâne ca dumneavoastră să veniţi cu un plan concret şi să spuneţi că într-adevăr economisim 5

milioane.

Domnul Karen Attila Sebesi : Şi acela trebuie votat.

Doamna Lucia Hossu Longin : Domnul Baba, ne-am trezit astăzi cu 100 de milioane

datorii, aveţi încredere care cifre se vor aplica?

Domn ul Sorin Burtea : Să votăm când avem calcule pe fiecare caz.

Domnul Cătălin Ovidiu : Eu votez reducerea cu 5 milioane.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Aici, până la urmă, este o chestiune tot de vot.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Domnul Baba, cum vreţi să o formulăm?

Domnul Sorin Burtea : Nu în maniera asta.

Domnul Cătălin Ovidiu Baba : Problema este că în final nu o să facem nimic.

Doamna Anne Marie Jugănaru : De ce nimic?

Domnul Sorin Burtea : Hai să votăm, dacă aşa este!

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Dacă vreţi, putem face în felul următor, vă fac o

reformulare într-un fel. Să votăm obiectivul în sine, dar modul de aplicare îl supun spre aprobare,

concret, aici. Votăm, dar forma în care se întâmplă... Deci, el nu va fi imprementat decât după ce

se pune pe masă...

Domnul Cătălin Ovidiu Baba : Domnule Preşedinte, noi votăm acum scăderea cu 5

milioane de lei faţă de bugetul aprobat, eu asta votez.

73

Domnul Cristian Niţulescu : Eu spuneam că, oricum, după părerea mea, în opinia mea,

noi votăm acum nişte intenţii, nişte principii.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Nu, nu, unele sunt foarte concrete, nu votăm

intenţii.

Domnul Cristian Niţulescu : Domnule Preşedinte, asta înseamnă că după aceea

dumneavoastră faceţi chestia aia cu canalele sau nu ştiu care din ele, fară să supuneţi aprobării

aici.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Dar nu am spus că venim cu precizări acolo? Încă o

dată, ştiţi care este nenorocirea, că atunci când avem de luat o decizie încep să apară tot felul de

consideraţii personale.

Doamna Lucia Hossu Longin : Sunt cele mai corecte.

Domnul Cristian Niţulescu : Să zicem că suntem de acord să reducem cu 10 la sută

personalul, asta cum se aplică?

Doamna Lucia Hossu Longin : Criteriile.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Dar tu cum ai vedea, ce să facem?

Doamna Lucia Hossu Longin : Ba da, dar să spunem prin reducerea timpului de

producţie...

Domnul Cristian Niţulescu : Zece posturi de la tâmplari, cinci de la pompieri...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Să vină precizarea dar nu trebuie să am un obiectiv

ca să o fac?

Doamna Anne Marie Jugănaru : Până nu vin precizările nu putem să luăm hotărârea.

Domnul Cristian Niţulescu : Ce decidem de fapt?

Doamna Anne Marie Jugănaru : În orb nu se pot lua hotărâri.

Doamna Nicoleta Nicolicea : Până luăm hotărârea facem 200 de milioane gaura.

Domnul Sorin Burtea : Dacă rămânem fără colaboratori şi fără pensionari şi ajung la

suma asta care este problema?

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Sunt 28 de pensionari.

Domnul Sorin Burtea : Ăia sunt, dar nu dau afară 28 care au serviciu.

Domnul Cristian Niţulescu : Mai tăiem de la achiziţii de filme.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Cristi, nu mai vorbi că trebuie să umpli şi orele alea

cu ceva.

Domnul Cristian Niţulescu : Eu vorbesc că avem 17 la sută din cheltuielile totale

ale TVR-ului pe achiziţie film, scădem 50 de milioane de lei...

74

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Şi cu ce umplem... atunci iartă-mă, atunci desfiinţez

două canale şi nu mai am descărcare pe asta că şi asta este o poveste, când începem să ne ducem

pe toate canalele...

Domnul Cristian Niţulescu : S-a făcut o analiză pe difuzare de film TVR 2 raport

audienţă şi costuri?

Domnul Sorin Burtea : Problema este că sunt filme care se concurează pe Programul 1 şi

Programul 2, avem filme la aceeaşi oră.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Nu mai sunt.

Domnul Sorin Burtea : Ia uitaţi-vă!.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Ştiţi ce se întâmplă? Eu sunt de acord să fim

echilibraţi, dar discuţia, de câte ori tinde să se ducă în ceva preciz, venim cu floricele şi nu

ajungem nicăieri.

Doamna Lucia Hossu Longin : Nu ne reduceţi argumentele la aşa ceva.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Eu nu înţeleg ce vă deranjează, oricum vom avea un

Consiliu de Administraţie foarte curând, aşa am stabilit. Ce vă deranjează ca la proxima şedinţă de

Consiliu de Administraţie, punctul 5, de exemplu, şi punctul 3 să vină în spate cu argumentaţie?

Domnul Sorin Burtea : Scenografia şi nu ştiu mai care.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : V-aş propune următoarea formulare: să ne asumăm

obiectivul, urmând ca după aceea implementarea să se facă numai după ce se aduce un proiect

concret.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Şi obiectivul.

Domnul Sorin Burtea : Obiectivele le-am votat în faţă, cele patru care sunt.

Domnul Cătălin Ovidiu Baba : Dacă nu vreţi să supunem, mergem acasă. V-am rugat să

supuneţi la vot scopul şi beneficiile. Se poate face chestia asta? Dacă nu se poate, mergem acasă.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Asta propun şi eu acum, ca să spunem scopul şi

beneficiile, urmând ca ...

Domnul Cătălin Ovidiu Baba : Şi la 5 eficientizarea costurilor de producţie cu personalul

şi prestaţiile şi beneficiile scăderea cu 5 milioane faţă de bugetul aprobat. Putem să ne asumăm

noi ca şi Consiliu de Administraţie sau dacă spunem că suntem Comitet Director sau altceva, sau

consiliu de scară de bloc. Nu vă supăraţi, dar nu se poate!

Doamna Adriana Silvia Meseşian : Suntem în faliment şi facem filosofii!

Doamna Lucia Hossu Longin : Domnul Baba, a mai fost o dată externalizare şi s-au

mărit plăţile.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Vi se pare că bate cineva câmpii pe aici? Vi se pare că

este lejer să luăm decizii ?

75

Doamna Nicoleta Nicolicea : Externalizarea este o scădere, erfa vorba de externalizare,

scăderea cu 5 milioane, atât.

Domnul Cătălin Ovidiu Baba : Vă rog frumos să se consemneze, eu mă retrag din acest

Consiliu de Administraţie şi vă spun foarte sincer. Constat că există un conflict de interese major

aici, acest Consiliu de Administraţie este format în primul rând din angajaţi ai televiziunii şi eu

sunt în situaţia în care...

Doamna Anne Marie Jugănaru : Eu nu sunt salariat al televiziunii.

Domnul Cătălin Ovidiu Baba : Am spus majoritar şi sunt în situaţia în care nu pot să-mi

fac rolul pentru care am fost desemnat ....

Doamna Lucia Hossu Longin : Noi vă împiedicăm?!

Domnul Sorin Burtea : Nici majoritari nu suntem, domnul Baba.

Doamna Lucia Hossu Longin : Vă facem să cunoaşteţi mai bine instituţia...

Discuţii în sală.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : În continuare ne putem asuma obiectivele, urmând

ca implementarea să se facă... Hai să încercăm să facem, eu v-aş propune un lucru şi la pucntul 5

şi la 6 să ne asumăm foarte clar obiectivele, urmând ca implementarea să se facă după ce se aduce,

dar să ne asumăm obiectivele, să nu mai dăm în continuare, asta mi se pare important,

demonstrează voinţa noastră de a face ceva. Suntenm de acord cu asumarea obiectivelor la

punctul 5 şi la punctul 6, că ambele sunt importante?

Domnul Cătălin Ovidiu Baba : Coloana 1 şi coloana 3.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Exact, urmând ca implementarea să fie... adus aici

planul de implementare şi să intre în vigoare după aceea.

Domnul Cristian Niţulescu : Asta am propus.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Suntem de acord cu asta? Abţineri? Împotriviri?

Consiliul de Administraţie a fost de acord în unanimitate.

Domnul Claudiu Brînzan : Nu putem aproba coloana 8 şi 11 dacă nu avem coloana 3.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Acolo le luăm, le scoatem în afară şi o să venim cu

lucruri mai precise. Pe astea două le-am asumat.

Punctul 7 – ăsta este cu obiectivele, urmând ca să venim... oricum va presupune lucruri

asupra cărora Consiliul va trebui să se pronunţe, dar să ne asumăm obiectivul.

Domnul Cătălin Ovidiu Baba : Şi cu scăderea de 5 milioane.

Doamna Lucia Hossu Longin : Trebuie explicat aici cu funcţii noi.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Da, doamnă, venim cu planul concret, aplicarea se

va face după aprobarea unui plan, dar obiectivul rămâne ăla asumat.

Doamna Lucia Hossu Longin : Da.

76

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Cu punctul 8 cred că sunteţi de acord să limităm

bugetul de investiţii.

Din Sală : Da.

Doamna Lucia Hossu Longin : Nu avem un punct cu filmele.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Şi acolo, doamnă, am tras în jos.

Doamna Lucia Hossu Longin : Dar aici nu este nimic.

Domnul Cătălin Ovidiu Baba : Propun reducerea cu 10 la sută a bugetului pentru filme.

Sigur nu moare nimeni, nu trebuie să facem analiză.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Reducem cu 10 la sută. Bun. Este cineva împotrivă?

Consiliul de Administraţie a fost de acord în unanimitate.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Eu zic aşa: pentru punctele 9, 10 şi 11 o să venim

cu precizări suplimentare. Iar cu punctul 12 cred că suntem de acord că nu văd de ce să nu fim. O

să venim cu precizări.

Doamna Lucia Hossu Longin : La 3 şi 5 şi restul.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : A notat Dana toate lucrurile care sunt, unde ne-am

asumat cu totul, unde ne-am asumat obiectivele.

Doamna Nicoleta Nicolicea : Punctul 2 l-am amânat şi atunci îi votăm principiile –

scăderea costurilor de producţie directe şi indirecte.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : La 2 am zis că venim cu precizări.

Doamna Nicoleta Nicolicea : A, bun, rămâne amânare.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Eu sunt în şocul anunţului pe care l-aţi făcut şi am

nevoie de informaţii suplimentare de la doamna Voicu. De unde 100 de milioane? În spaţiul

public noi am comunicat cu totul alte venituri, asta ştiam de ani de zile...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Noi ne-am asumat punctele, cred că le-am notat şi o

să le punem. Acolo unde este cazul, asta înseamnă unde am precizat pentru prima de vacanţă şi

alte lucruri, de exemplu punctul 1, înseamnă mandatul dat pentru partenerul social, nu ţine numai

de noi aprobarea. Dar ăsta să fie mandat asumat de instituţie, de patronat, ca să zic aşa, în măsura

în care ţine de patronat în relaţia asta şi cu ăsta intrăm acolo.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Acum suntem de acord să ne răspundă sau

dumneavoastră să ne răspundeţi, nu ştiu, de unde apare această cifră? Eu înţeleg să stric o maşină,

să nu ştiu ce, aia produce un minus, adică sunt anumite mijloace fixe care se strică şi...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Doamnă, am aici, practic este un minus cumulat. El

a început din 2006, au fost 17 milioane pierderi, vorbim în lei...

Doamna Anne Marie Jugănaru : Ar fi bine să vorbim în Euro pentru că...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Mi-e greu să-i transform.

77

Domnul Sorin Burtea : Dacă sunt în lei, lăsăm în lei.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Apropo de asta, doamna Voicu, vă rog eu tare mult şi

am, rugat-o şi pe doamna Cipriana Voicu să facă lucrul ăsta, că nouă ne este greu aici să socotim,

puneţi şi în paranteză în Euro că nu este tare greu!

Domnul Sorin Burtea : Da, dar ştii cum este? Face materialul astăzi şi peste două

săptămâni este alt curs.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Orientativ.

Doamna Nicoleta Nicolicea : Să vorbim în lei, a început în 2006...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Sunt pierderi cumulate, în 2006 au fost 17

milioane, 17,1. În 2007 au fost 29,5 lei, în 2008 au fost aproape 54 de milioane pierderi, în

2009 au fost 48 de milioane.

Domnul Cristian Niţulescu : Deci s-a redus pierderea.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : S-a redus între un an şi un an. Momentul critic este

între 2009 şi 2010. În 2010 am ajuns la o pierdere de 162 de milioane, motivul principal v-am

spus de unde vine, vine de la sport, costurile pentru transmisiuni sportive au crescut de la 33 de

milioane la 101 milioane, iar de la penalităţi, care au apărut datorită faptului că neplătind acolo,

te-ai dus la stat, avem încă 27 de milioane.

Domnul Sorin Burtea : Nu se poate peste două săptămâni să ne facă şi nouă un calcul?

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Când adunăm toate astea ne apropiem de suma

respectivă.

Domnul Cristian Niţulescu : Avem 40 de milioane de Euro rezultă.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : În 2010 – 40 de milioane pierderea, 40 de milioane

numai într-un an, tu trebuie să le aduni în fiecare an

Domnul Cristian Niţulescu : Astea sunt pierderi anuale?!

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Pierderi anuale, de aia s-a ajuns aici.

Domnul Cristian Niţulescu : Adică noi am pierdut numai anul trecut 40 de milioane?

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Da.

Domnul Titi Dincă : Este ca şi cum te-ai îndatora în fiecare an la o bancă, este simplu.

Doamna Lucia Hossu Longin : Poate să ne desfacă această pierdere la următoarea

şedinţă?

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Da, avem analiza foarte detaliată pe asta.

Domnul Sorin Burtea : Hai să facem un material la fel ca ăsta peste două săptămâni, să-l

avem ca informare, cutare, cutare.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Deci 2006 – 2010 astea sunt pierderile, minusurile

adunate.

78

Domnul Cătălin Ovidiu Baba : Adică aduni 17 cu 29 cu 54...

Doamna Nicoleta Nicolicea : Deci din 2006 până acum, asta era ideea.

Domnul Cătălin Ovidiu Baba : Cu toate astea ajungi la o sută de milioane de Euro.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Da.

Discuţii în sală.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Ca să vă dau un exemplu, domnul Baba, 40 la sută

din pierderea asta este din UEFA. Sunt 38 la sută, noi din circa 40 de milioane cât ne-a costat

toată povestea asta, scoatem 4 la sută. Înmulţiţi şi dumneavoastră 0,96 cu 40 vă iese 40 la sută

numai de acolo. După aia sunt alte elemente, sigur, v-am dat un exemplu.

Domnul Sorin Burtea : 24 la sută din filme, în fiecare an.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Apropo de ce spunea Sorin, am 9 milioane de dolari

acum, anul VI numai din NBC, care înseamnă vreo 6 milioane de Euro, care intră, acum noi

negociem, dar contractual sunt din 2004.

Deci, asta este situaţia. Facem şi asta însă important este, dacă ne-am asumat astea

importante, o să pregătim restul materialelor, dar obiectivele trebuie...

Doamna Anne Marie Jugănaru : Eu vreau să vă mai spun câteva lucruri. Acest material

este un material care va avea un mare impact şi asupra instituţiei şi asupra opiniei publice şi

asupra noastră ca oameni. Eu nu dorm liniştită pentru că există riscul să dăm afară nişte oameni şi

nu mă simt confortabil şi cred că niciunul dintre noi nu se simte...

Domnul Sorin Burtea : Eu cred că da.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Pe de altă parte, eu îmi dau seama că, practic, facem un

exerciţiu inutil – Sorin, eu te respect ...

Domnul Sorin Burtea : Mă bucur şi-ţi mulţumesc!

Doamna Anne Marie Jugănaru : Facem un exerciţiu inutil atâta vreme cât nu ne unim

forţele pentru creşterea taxei. Cresc utilităţile, TVA-ul ne grevează într-un mod îngrozitor.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Aveţi dreptate, iertaţi-mă, vă întrerup o secundă!

Nu excludem lucrurile, dar realitatea este că cu orice finanţator ai discuta, ăla îţi spune întâi:

„Domnule, echilibrează-te întâi, ajungi pe zero.”. Noi nu putem rezolva o datorie istorică, asta

este limpede.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Am avut la dispoziţie o grămadă de ore în care am

discutat despre cum să aducem oamenii să plătească taxa tv. Nu s-a făcut nimic în sensul ăsta. Se

continuă această metodă de a se degreva oamenii de taxa radio-tv dând o iscălitură pe propria

răspundere că nu au acasă receptor.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Doamnă, noi am propus.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Nu ştiu, dar aici trebuie să fie managementul mai activ.

79

Domnul Sorin Burtea : Dar Claudiu când a propus din prima şedinţă să nu mai facem

angajări şi acum suntem la un an şi jumătate şi ajungem să dăm 10 la sută afară oameni când

aceştia sunt sub angajări, cum este?

Doamna Anne Marie Jugănaru : Am discutat de ÎnTrecerea anilor , am discutat de

pensionarii care lucrează, acum vreau să discutăm de marile surse de finanţare ale televiziunii şi o

mare sursă este abonamentul.

Domnul Sorin Burtea : Tu ştii foarte bine că şi atunci când era la conducerea televiziunii

PSD-ul, de exemplu, sau când erau liberalii sau când sunt acum pedeliştii, au făcut acelaşi lucru:

„Taman acum să mărim taxa, vai, pe noi să pice asta!”. Dinamită, puneţi dinamită, radeţi

televiziunea şi atunci vor fi toţi mulţumiţi.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Asta se poate foarte lejer prin Ministerul de Finanţe şi

prin cablişti. Cu baza de date a cabliştilor putem să identificăm imediat plătitorii de cablu.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Se întâmplă multe, eu am discutat toate astea cu

Cătălin Marinescu, avem baza de date, nu este o problemă. Nouă ne-ar trebui oameni care să

meargă şi să-i silească, nu-i avem.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Televiziunea are un serviciu juridic, Serviciul Juridic,

pe baza acestor informări - că au nume şi adresă - le trimite prima dată o hârtie prin care îi

somează să plătească taxa tv, după care trimite unei instituţii abilitate să constate că respectivul s-

a sustras de la aşa ceva. Aşa cum te sustragi de la plata impozitului nu ştiu care, aşa trebuie să

funcţioneze şi asta.

Domnul Sorin Burtea : Au fost senatori care de la tribuna Parlamentului spuneau să nu se

plătească taxa.

Doamna Lucia Hossu Longin: Acum 7 – 8 ani, în spaţiul de jos de la bar, s-a făcut

un dispecerat pentru taxe. 30 de oameni, în fiecare zi, timp de opt ore, stăteau pe telefoane şi au

reuşit.

Doamna Anne Marie Jugănaru : La radio?

Doamna Lucia Hossu Longin : Nu, la noi la televiziune, acum 7 – 8 ani s-a făcut un

dispecerat cu taxele, jos la bufet.

Domnul Sorin Burtea : Aveam şi serviciu de specialitate.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Este prima dată când avem baza de date, dacă avem

baza de date eu cred că putem rezolva problema.

Domnul Cătălin Ovidiu Baba : Nu ai portăreii, îţi lipseşte executorul judecătoresc.

Domnul Titi Dincă : Dacă vreţi o mişcare de forţă şi vă rog să mă scuzaţi că intervin, ori

adoptăm o mişcare de forţă. La un moment dat am făcut o simulare, iau baza de date dintr-un

orăşel, Tg.Neamţ, să zicem, iau numărul de abonaţi din Tg.Neamţ şi îi spus cablistului din

80

Tg.Neamţ că de mâine el nu mai are voie să furnizeze. Va ieşi un scandal public. În momentul ăla

eu pun pe tapet, frumos, iată, vor ieşi trei zile de scandal, atât vor fi ...

Doamna Anne Marie Jugănaru : Trebuie făcut altfel, televiziunea publică să-i trimită lui

Popescu Vasile..

Domnul Titi Dincă : Îl doare în cot pe Popescu Vasile.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Nu este aşa, când vezi antetul unei instituţii. Aşa

procedează, psihologic vorbind, diversele firme de recuperatori, îţi tot trimit înştiinţări şi până la

urmă te determină pentru că după aia îl anunţi: „Domnule, te dau în judecată.”. Este clar că există.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Există, dar problema este cadrul legal extrem de

permisiv în momentul ăsta.

Domnul Cătălin Ovidiu Baba : Aici este discuţia, dacă ai putea să intri în casă să-l

găseşti cu televizorul, l-ai găsit cu televizorul, îl amendezi.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Haideţi să facem o primă acţiune în justiţie şi să

vedem, să anunţăm...

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Propunerea pe care am făcut-o noi, pe care a făcut-o

Eugen, pe care îl vedeţi acolo în spate, este exact pe această zonă.

Domnul Marin Drumcea : Având în vedere că cabliştii sunt obligaţi prin lege să preia

programele Televiziunii Române...

Domnul Titi Dincă : Nu este obligat prin lege, noi am formulat acel must carry sau nu ştiu

ce, pe care l-am înghiţit ca proştii.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Haideţi să nu le amestecăm, începem să vorbim de

must carry.

Domnul Traian Drumcea : Nu există niciun raport juridic între noi şi cablişti astfel încât

noi să-i obligăm să ne dea baza lor de date, ei sunt privaţi au acţiune ...

Doamna Anne Marie Jugănaru : O avem, nu înţelegeţi!

Domnul Marin Drumncea : Nu, nu, vorbim de baza de date aflată la cablist, oficială.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Acolo este o distanţă că sunt destui cablişti.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Discutăm degeaba. Este o accepţiune, gata...

Domnul Marin Drumcea : Nu cred că vrea cablistul să fie subordonat Televiziunii

Române.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Haideţi să facem un pilot, să încercăm pe o comunitate

mică să trimitem aceste scrisori. Ne putem asuma această chestiune? Eu nu cred că în televiziune

nu există trei oameni care să poată fi degrevaţi de alte sarcini şi puşi să facă această chestiune. Să

facem o încercare.

81

Domnul Cătălin Ovidiu Baba : Să trimitem scrisoare la cei care ştim că au cablu, dar nu

plătesc.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Am mai făcut povestea asta.

Domnul Traian Drumcea : Avem un contract la ora actuală încheiat cu o firmă.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Avem un contract încheiat, ştiţi de ce, pentru că nu

este nimeni interesat pentru 4 lei. Că îi dai o cotă parte, ce să-i mai dai din 4 lei pe lună!

Doamna Anne Marie Jugănaru : S-o facem noi, nu să-i punem pe alţii.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Numai din scrisori nu scoatem mare lucru.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Hai să facem o încercare! Aşa, dacă stăm, nu mărim

taxa, nu aducem abonaţi, dăm afară oameni. Nu merge nici aşa!

Discuţii în sală.

Doamna Anne Marie Jugănaru : O clipă, vorbeşte cineva!

Doamna Mihaela Voicu : Vechiul contract era prin somaţie scrisă, dar nu a avut efect, am

dat 23 de milioane de recuperat şi abia am încasat un milion.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Nu cu firmă, direct din televiziune, gândit foarte

temeinic succesiunea asta, o suită de scrisori, de depeşe din astea trimise cetăţeanului, în ultima

ameninţat fiind că va fi dat în judecată. Eu nu am zis că am o soluţie genială, dar hai să facem

ceva!

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : În mod normal, în ţările în care funcţionează, taxa

se plăteşte pentru furnizarea serviciilor, nu este un tip de abonament. Aici Eugen vă poate spune,

asta am propus noi să schimbăm. Dacă o legi de televizor, el spune eu nu mă uit la Televiziunea

Română, fie nu mă uit în general la televizor, fie nu mă uit la Televiziunea Română. Dacă te legi

de orice serviciu, el zice eu nu consum serviciul tău. În ţările unde funcţionează chestia asta, taxa

se plăteşte pentru furnizare, este o taxă generală care sprijină furnizarea serviciilor publice de

radio şi televiziune. Nuanţa asta este extrem de importantă. Acum ne vin hârtii şi de la firme şi de

la indivizi care ne cer diferite puncte de vedere, care vor să fie scutiţi de taxă.

Doamna Anne Marie Jugănaru : Domnule Preşedinte, dacă în paralel cu ceea ce am

votat acum nu se iau şi alte măsuri, încep să aplic măsurile domnului profesor Baba, mă retrag, nu

se mai poate aşa! Nu se poate doar să dăm oameni afară, să tăiem de peste tot. Instituţia asta are o

activitate, dacă îi ciuntim activitatea, la ce o mai ţinem în viaţă?!

Domnul Paul Călin Botez : Doamna Jugănaru, v-am spus că nimeni nu va lua aceste

măsuri până ce noi nu dăm un semn. Am avut aceste demersuri şi domnul Baba, aici de faţă, şi eu

şi foarte multă lume şi asta este ordinea firească a lucrurilor. Înainte, cu siguranţă, înainte de a nu

ne face noi ordine în propria ogradă, nu se va întâmpla nimic.

82

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : De fapt, asta este important ca mesaj, noi să arătăm

că suntem în stare să ne ducem pe zero.

Domnul Sorin Burtea : Şi după ce ajungem pe zero o să spună: „A, mai mult nu se mai

poate?!”.

Domnul Traian Bărbulescu : Îmi daţi şi mie voie să vă spun cum CEZ-ul

colectează...

Doamna Anne Marie Jugănaru : Iartă-mă, acum te rog eu, 10 la sută din film, asta am

hotărât? Din ce sumă 10 la sută din bugetul de film pe anul trecut, pe acum doi ani, pe anul viitor?

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Din 34 de milioane.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Să vă spun cum colectează CEZ-ul abonamentele,

plata pentru televiziune. Cu doi ani în urmă am făcut o solicitare la CEZ cu certificatul de deces al

tatălui meu că nu mai locuieşte nimeni acolo şi, ca atare, sfătuit să nu mai plătească Bărbulescu

Ion, care a murit în anul 1995 şi care tot plătea prin mine, să nu mai plătească abonamentul.

Înregistrat, OK. Acum două luni de zile, mă anunţă cineva de la CEZ: „Domnule, am primit notă

să tăiem lumina electrică de la Bărbulescu Ion.”. „De ce?”. „Păi i s-au adunat aproape 4 milioane

că n-a plătit taxa la timp.”. El era scutit deja.

Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Asta este o veste bună, ce spuneţi este de bine, este

rău pentru tine, Traiane, dar este de bine pentru instituţie.

Domnul Sorin Burtea : În esenţă se întâmplă altfel, zice nu mai vreau că nu am televizor

şi la revedere.

Discuţii în sală.