S`n`tate & Frumuse]e · Propolisul, un antibiotic natural de ajutor `n infechiile respiratorii...

Despărţământul Satu Mare al Astreitraversează după Marea Unire de la1918 o grea perioadă, susţinerea acti-vităţilor culturale şi de învăţământ iz-bindu-se de cele mai multe ori de acutelipsuri băneşti. În perioada interbelicăa existat totuși o relativă dezvoltare apublicațiilor sătmărene.

Întâlnim deseori și o atitudine cri-tică referitoare la o pasivitate a Astrei.Presa vremii semnaleaz[ destul de des(în special ziarul Satu Mare) unele dis-functionalit[ți ale Astrei, legate în spe-cial de aspectele financiare ale organi-zației.

Public[m `n acest num[r un arti-col semnat de un scriitor maghiar des-pre Constantin Br]ncu;i. Tot `n pre-mier[ public[m c]teva materiale ;i ofotografie a lui Br]ncu;i t]n[r. Estevorba despre Bölöni György, un ziaristcare s-a remarcat ca biograf al mareluipoet Ady Endre ;i despre so\ia sa, Oti-lia Marchi;-Cosmutza, fiica unui preotgreco-catolic din \inuturile s[tm[rene.Bölöni György este cel care l-a conduspe poetul din Mecen\iu prin ungherele`ntunecate ale Parisului.

Din micul cerc de arti;ti, poe\i,ziari;ti, boemi, rom]ni ;i maghiari, s-au desprins c]teva personalit[\i. Toateau gravitat `n jurul lui Br]ncu;i. Darnu acest lucru este important, ci faptulc[ acei tineri au f[cut art[, art[adev[rat[. Maghiarul Bölöni este prin-tre primii critici de art[ care au v[zut`n Constantin Br]ncu;i unul dintre

cei mai mari arti;ti ai `nceputului desecol. Atunci, `n 1925, el depl]ngesoarta arti;tilor maghiari, care, spredeosebire de rom]nul Br]ncu;i carenu face dec]t art[, nu vor dec]t “ca-rier[ ;i afirmare”. Bölöni György s-ac[s[torit cu Otilia, fiica preotului gre-co catolic din Satu Mare. Dup[ ce ;i-a f[cut studiile la Carei, pleac[ `n lu-mea larg[. Face ̀ nconjurul lumii, pen-tru ca apoi s[ se stabileasc[ la Paris.

Secretar[ a marelui scriitor AnatolFrance, corespondent[ a revistei Lu-ceaf[rul, s[tm[reanca Otilia Marchi;,cunoscut[ sub numele de Otilia Cos-mutza, este cea care ` i va facecuno;tin\[ lui Constantin Br]ncu;i cudomni;oara Pogany, o frumoas[ un-guroaic[ din Budapesta, c[reia ì vaface Br]ncu;i celebrele statui, ajunseazi la zeci de milioane de dolari.

Astra a fost desfiin\at[ în 1950 ;i patrimoniul confiscat de administra\iile locale

IAnul XIV Nr. 708 Duminic[ 16 octombrie 2016

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

S`n`tate Frumuse]e&Castanele scad riscul de infarct,trateaz[ varicele ;i `nt[resc mu;chii

Propolisul, un antibiotic natural de ajutor `n infec\iile respiratorii

PAGINA 8PAGINA 5

David Cameron, fostul premier alMarii Britanii care a demisionat în urmareferendumului privind Brexit, are unnou loc de muncă. David Cameron amilitat pentru rămânerea Marii Britaniiîn Uniunea Europeană

Fostul premier britanic, în vârstă de50 de ani, s-a angajat la National CitizensService Trust (NCS), fără să fie plătit.

NCS este un program britanic dedezvoltare personală și socială, pe bazăde voluntariat, adresat adolescenţilor cuvârste cuprinse între 15 și 17 ani din An-glia și Irlanda de Nord.

Regele Thailandei, Bhumibol, a mu-rit joi, la vârsta de 88 de ani. El fuseseinternat în urmă cu câteva zile într-unspital din Bangkok. Bhumibol, cu odomnie de 70 de ani și 126 de zile, eracel mai longeviv monarh în viaţă, fiindtotodată pe locul 17 în topul celor mailungi domnii din istorie.

Suveran constituţional, Bhumibol afost Şeful Statului și Protectorul Religiosal Thailandei. Moartea sa alimenteazăcu incertitudini viitorul politic, econo-mic și social al Thailandei, ţară care îlconsidera Dumnezeu. Specialiștii în pro-blemele Asiei de Sud-Est spun că peri-colul izbucnirii unui război civil în aceas-tă ţară este mai real ca oricând.

Conform succesiunii la tron, noulrege al Thailandei va fi Maha Vajiralon-gkorn (64 ani), o figură extrem de con-troversată și excentrică.

Sicriul regelui Bhumibol al Thailan-dei a fost scos vineri în cadrul unei pro-cesiuni din spitalul din Bangkok și a fosttransportat la Palatul Regal, unde vorîncepe ritualurile funerare.

Drapelele vor fi arborate în bernăpe toate clădirile oficiale timp de o lună,iar perioada de doliu va fi de un an, timp`n care funcționarii trebuie s[ se ̀ mbrace`n negru.

La numai 39 deani, Adrian Ghe-nie e pe lista scurtăa celor mai maricase de licitaţii dinlume, iar lucrărilesale sunt achizițio-nate și expuse decele mai mari sicunoscute muzee.Cel mai recent re-cord înregistrat de opera lui Ghenie aavut loc cu câteva zile în urmă, la datade 6 octombrie 2016, cu ocazia unei li-citaţii londoneze, una dintre cele douălucrări participante, “Nickelodeon”, fi-ind adjudecată pentru 7,109,000 liresterline. Adrian Ghenie va fi prezent înLicitaţia de Toamnă a casei Artmark,dedicată unui top de 100 artiști românicel mai bine tranzacționați.

Regele Thailandei a murit

Pictorul b[im[rean Adrian Ghenie a fost trecut între mae;trii artei române;ti

PAGINA 4

Continuare `n pagina 7

Fostul premier britanicDavid Cameron are un nou loc de munc[Scriitorul maghiar

Bölöni György ;is[tm[reanca OtiliaCosmutza au fost

primii care au vorbitdespre succesul lui

Br]ncu;i la Paris

Poz[ cu Br]ncu;i trimis[ de Otilia Cosmutza de la Paris revisteiLuceaf[rul ;i publicat[ `n premier[ de Informa\ia de Duminic[

PAGINA 3

Nicolae Alexandrescu a transformat ;coala din Medi;a în muzeu

PAGINA 10

PAGINA 9

Rochiile de mireas[ pentru sezonul toamn[-iarn[

2 Informa\ia de Duminic[/16 octombrie 2016

Simion Bărnuțiu s-a născut la 21iulie 1808 în localitatea Bocșa, județulSălaj, și a decedat la 28 mai 1864, înlocalitatea Sânmihaiu Almașului. Ela fost un onorant om politic român,istoric, filosof și profesor universitar,unul dintre principalii organizatori aiRevoluției Române de la 1848-1849din Transilvania.

În 14 mai 1848 a ținut un importantdiscurs în Catedrala din Blaj, intrat înistorie ca ”Discursul de la Blaj.” Acestamplu discurs a fost preluat din lucra-rea< “1848 la Români”, realizată de Cor-nelia Bodea la Editura Ştiințifică și En-ciclopedică, București, p. 446-459.

~n urm[toarele numere ale supli-mentului de cultur[ Informa\ia Zilei deDuminic[ v[ prezent[m fragmente dindiscursul marelui patriot român SimionBărnuțiu.

XXXIX. Ce ar face, ungurii, cîndle-ar cuvînta încă o dată de pe tron îm-păratul Iosif în chipul următor< "Ungu-rilor! acum este epoca libertăţii, eu ampus filosofia, ca să fie dătătoare de legiîn împărăţia mea, fiţi liberi toţi, vorbiţice vreţi, însă numai nemţeşte> ridicaţi-vă şcoale şi învăţaţi, însă, numainemţeşte> ridicaţi-vă teatre şi tipografii,faceţi şi tipăriţi ce vă place, însă numainemţeşte> lăpădaţi-vă portul naţional şilimba voastră, cea necultă, pentru căaşa cere unitatea şi salutea statului, casă fie numai o limbă în şcoale şi în tea-tre, în case şi în piaţe, în biserică şi înjudeţe". Au n-ar ridica ungurii iarăşifurci ca să spînzure portul nemțesc, cumau făcut, după moartea împăratului Io-sif? Ce ar zice şi cum s-ar purta germa-nii, cînd i-ar face alt Napoleon Bona-parte ca să-şi lepede limba cea aspră şicînd le-ar impune limbă, legi, gubernşi datine frînceşti, fire-ar acestea cît deliberale, chiar şi pînă la gradul cel maiînalt republican? Cum s-ar mulţămi curusismul cabinetele, dietele şi universi-tăţile de la Pesta pînă la Berlin şi Gotin-ga, cînd i-ar mai constrînge rusul peunguri şi germani la limba şi la religiu-nea ortodoxă, apoi să-l îmbrace de osută de ori mai liberalmente decît e îm-brăcat maghiarismul? Acum închipuiţi-vă, că vin nişte deputaţi de la dieta un-gurească în mijlocul acestei adunări şiîncep, a cuvînta în chipul următor< "Ro-mânilor! Astăzi e, ziua libertăţii tuturor,pentru voi încă sînt puse scaune la masalibertăţii, veniţi de şedeţi şi voi judecă-tori de la comitate pînă la cancelaria decurte şi luaţi parte la toate onorurile po-litice şi militare, însă numai cei ce ştiţiungureşte ca ungurii născuţi> acum eziua dreptăţii pentru toţi, veniţi toţi ceiasupriţi şi dăunaţi, de luaţi dreptate ief-tină şi repede, însă vedeţi ca să vă fiescrise instanţele ungureşte şi să vă luaţitotdeauna cîte un ungur lîngă voi, ca săvorbească pentru voi la judecător, pen-tru că, ştiţi că mama noastră cea dulce,patria comună, nu mai sufere în judeţealtă limbă, fără numai cea ungurească,nici să i se plîngă cineva, fără numai culacrimi ungureşti> astăzi e ziua luminii,şcoalele ţărei sînt deschise şi pentru voi,nu ca înainte de împăratul Iosif, învăţaţidrept aceea toţi şi vă luminaţi, însă nu-mai ungureşte, pentru că aşa cere uni-tatea statului!" Nu vă întreb, dacă s-arafla români, care să accepte vreo dire-gătorie, în care văd că le caută să lucreîn contra naţiunii sale, pentru că vînză-torii au fost la toată naţiunea şi vor fi>nu vă întreb, dacă vor merge românii,la judecători, cînd vor vedea dreptatealegată de limba ungurească, şi la şcoalele

ungureşti, cînd va fi acoperită lumina-rea cu limba ungurească> ci vă întreb<Au este aceea libertate, care leagă ono-rurile ţărei numai de o limbă în ţaraaceea unde sînt mai multe limbi> audreptate e aceea, care o face statul numaicelor ce ştiu ungureşte> lumină adevă-rată e aceea, de la care opreşte statul petoţi cei ce nu ştiu ungureşte? Eu zic căaceasta nu e libertate, nici dreptate, cieste o calamitate mare pe acele popoarenefericite,care au căzut în astă groapăîntunecoasă ce poartă nume de stat.

XL. Ce folos va avea naţiunea ro-mână de libertatea de tipar, care o pro-mit ungurii, cînd tipografia cea liberănu va umbla fără numai pe folosul un-gurismului, şi dacă va cuteza vreun ro-mân a apăra interesele naţiunii sale, ti-parul unguresc îl va nota înaintea lumiica pe un criminal şi judeţele îl vor certa?Ce-i vor folosi miniştrii cei responsabiliai naţiunii ungureşti, care nu vor suferiîn sînul lor nici un element străin ne-asemănat? Ce-i vor folosi chiar şi laaceea întîmplare, cînd ar fi români toţiminiştrii din Buda-Pesta, dacă aceştianu înfăţişează naţiunea română şi inte-resele ei? Apoi dieta cea anuă au nu vafi aceea dieta ţării şi a naţiunii ungureşti,legiferă, persecutătoare şi stingătoarede naţiuni? Care român poate crede cădieta asta va purta grije pentru înflori-rea românilor prin cultură naţională,cînd ne-o spun în faţă că sub coroanaungurească nu pot fi mai multe naţiuni?

XLI. Egalitatea civilă? Aceastaatunci ar avea loc în stat, cînd ar apăralegile statului într-o formă pe toţi ce-tăţenii şi le-ar face dreptate, fără ca să-i întrebe dacă sînt nobili sau plebei, mi-seri sau avuţi, creştini sau păgîni, albisau negri, barbari sau români şi cînd le-ar deschide calea spre câştigarea mij-loacelor vieţii şi spre cultura tuturor în-tr-o formă> însă lucrurile nu merg aşa,ci din contră vedem că la jude\e îşi facedreptate sieşi fiecare naţiune, şi afarăde acestea îşi cearcă fiecare numai feri-cirea şi cultura sa> şi în specie un-gurii şi saşii, de cînd locuiesc îm-preună cu românii, numai într-aceease adoperă, cum să le iee locurile şicum să-i ţină în paupertate şi în în-tuneric. Deci nu poate să zică ni-menea că românului tot una îi e,dacă îl va judeca judeţ un-guresc sau săsec, sau dincontră un judeţ ales şiaşezat de români.

Ştiu că ungurului şi sa-sului nu-i e tot atît, de cinesă fie judecat> pentru aceea şi-au apărat ei totdeauna cu atîtafuroare privilegiile chiar şiasupra altora< pentru ce

au cuprins eitoate diregăto-riile lîngă împă-rat, la gubern şi

la toate judeţele, şi pentru ce vreau să lefacă acum toate ungureşti? Doară ca săfacă dreptate şi uşurare românilor? Nici-decum> ci chiar din contră, ca să-şi facăsinguri dreptate loruşi, şi românului sănu-i rămînă nici un mijloc de apărare>ci ştiu că dreptatea e cum o fac oamenii,şi fiind oameni şi judecătorii judecîndfiecare după plecarea şi patima sa, catoţi oamenii, de i-ai îngrădi cu o mie delegi, totuşi< "plus valet favor in judice,quam miile leges in codice "> de undeurmează, că nici o naţiune nu poate spe-ra dreptate pentru sine şi pentru fiii săi,cînd e supusă la judeţele altei naţiuni,căci dreptatea nu depinde numai de lalegi bune, ci şi de la judecători buni şidrepţi> şi precum nu poate fi nimeni ju-decător drept în cauza sa, aşa nu poatesă fie nici o naţiune judecătoare dreaptăpeste alte naţiuni. În deşert vorbesc deindependenţa județelor, pentru că fie-care judeţ va judeca totdeauna după plă-cerea şi în folosul acelui ce l-a aşezat,temîndu-se ca să nu-l răstoarne> îndeşert se zice că judecătorului se cade afi mai presus de toate respectele de con-fesiune, de naţionalitate, de naştere şialtele asemenea> în deşert, pentru căaceastă lege morală nu garantează drep-tate nici plebeului la judeţul aristo-craţilor, nici Iudeului la judeţul creşti-nului, nici românului la judeţele ungu-reşti şi săseşti> aceştia vor face totdeaunaplăcere şi vor cerca folosul particular alcastei, confesiunii si națiunii de care seţin. La judeţele aceste ungureşti, fireştecă şi limba încă va fi ungurească> româ-nul nu va putea duce nici un proces înlimba lui> mărturisirile românilor sauale altora mărturisiri şi documente asu-pra românilor aceştia nu le vor înţelege>nu se vor putea înţelege nici cu advo-caţii, nici cu judecătorii, nici aceştia curomânii> şi românii numai atunci vorşti cum le-au curs legea pe la judeţe,cînd vor vedea pe executori că le iauereditatea şi-i duc la furci.

XLII. Acum judecaţi, cum va puteafi românul egal cu ungurul înaintealegii în asemenea împrejurări, cîndromânul numai cu gura unguruluiva putea vorbi cu judecătorii şiaceştia vor judeca toţi după plăce-rea ministrului dreptăţii ungureşti,

acestei dreptăţi de cabinet,care îi ucide de 904 de ani peromâni!

XLIII. De egalitatereligionară nici nu maivoi să vorbesc. Ceegalitate pot săaştepte românii în

anu11842, cînd

încă în anul 1842 deputaţii ungurilorîn Cluj stau de episcopii românilor, casă traducă numaidecît cărţile bisericeştiîn limba ungurească? Frăţia asta nouăa ungurilor către miniştrii bisericii ro-mâne va sta numai într-aceea, că-i vormulţumi pre unii, episcopi sau preoţimai de frunte, ca prin aceştia să-i tă-mînde și să-i înşele pe toţi cu vorbe bu-ne şi speranţe mincinoase. Văstu-aţi nu-mai înainte de oare-cîţi ani biserica uni-tă din Boian coperită cu tulei de cucu-ruz şi altarul îngropat în nea> văstu-aţicasa popii unit din Abuş, mai umilitădecît o colibă de munte, desgrădită cutotul şi fără de nici un edificiu de eco-nomie?

Cine să creadă, că după unirea astanouă politică vor fi mai bine prevăzuţipreoţii, mai bine coperite bisericile şicasele lor? Domeniul bisericii românedin Oarda, poses în sute de ani, l-a per-dut biserica română la 1714, sub uniune,cu proces de o zi. Iată ce egalitate a pro-dus uniunea religionară! Dacă a produso egalitate ca aceasta uniunea cea sacră,ce egalitate se poate aştepta de la uni-unea cea profană, care se urzeşte acum!

XLIV. Se promite mai încolo ridi-carea servitutei, unindu-se Ardealul cuUngaria. Asta o cred. Ci eu cred că seva ridica şi dacă nu se va uni, pentru căi-a venit timpul ca să cadă. O puterecumplită şi nevăzută, care lucră în con-tra despotismului pretutindenea, lucrădemult şi la surparea acestei cetăţi bar-bare şi murii ei se vor răsturna amuşipe aceia care nu vor să o dărîme dinamoare cătră omenire. Vedem că ea s-a şters în Ungaria> şi va cădea şi în Ar-deal> dar dacă se va face Ardealul ţearăungurească prin uniune, atunci liber-tatea românilor nu va custa doară niciun an, şi iarăşi va cădea în servitute> şipentru ce? Pentru că în ţeara ungureas-că şi libertatea încă va fi ungurească, şiaceasta va fi legată de condiţiuni, careromânul nu le va putea împlini sau aule va împlini după aşteptarea şi plăcereaungurilor> ungurii vor da libertate nu-mai celor ce vor voi a se face unguri, peaceştia îi vor ajuta la diregătorii politice,scolastice, bisericeşti etc., le vor face ve-nituri şi îi vor lăuda în public> iar dincontră pe care îi vor simţi că nutrescsentimente naţionale, îi vor depărta şiîivor certa. Care cunoaşte firea româ-nilor poate prevedea că nu se vor supu-ne aşa uşor la măsurile unguritoare> un-gurii îi vor lua cu răul, ca să-i ungu-rească prin şcoală, biserică şi prin toatemijloacele cele mai egoistice, care îi potveni în minte unui guvern teroristic şitirănos. Românii nu vor asculta, le vorsta în contră, şi aşa îi vor lipsi de liber-tate, cum i-au lipsit în secolii trecuţi nunumai pe români, ci chiar şi pe fraţiilor. Ce cugetaţi, dacă scrie Wesselenyiînainte cu oarecîţi ani, că numai aceloraromâni să se dee drepturi de cetăţeni,care se vor face unguri, au nu o va punecondiţiunea asta ministerul şi dicta un-gurească acum după ce va avea puterenemărginită peste români? Ba o va punefără îndoinţă> şi eu cred că şi ştergereaservitutei cea de acum e numai o rîmăîn unghiţa a tot înghiţătorului ungu-rism, cu care vreau să-i prindă pe ro-mâni ca pe nişte peşti fără de pricepere.

***Fragmente din discursul marelui

patriot român Simion Bărnuțiu ve\i citi`n numerele urm[toare ale suplimen-tului In forma\ia Zilei de Duminic[.

Ioan Corneanu, Lacrima Istrăuandin cartea în manuscris intitulată

“Cronicari Români din Ardeal”

Karol Wojtyła s-a născut într-o fa-milie modestă, fiu al unui ofițer în retra-gere. Când era în vârstă de 9 ani și-a pier-dut mama. După absolvirea liceului Mar-cin Wadowita, s-a înscris, în anul 1938,la cursurile Facultății de Litere și Filozofiea Universității Jagiellone din Cracovia.În timpul celui de-al doilea război mon-dial și al ocupației naziste a Poloniei, Uni-versitatea Jagiellonă a fost închisă și KarolWojtyla a fost nevoit să muncească într-o fabrică de produse chimice. Şi-a pierduttatăl în 1941.

Din anul 1942 a urmat studii univer-sitare de teologie la Cracovia, sub îndru-marea cardinalului Adam Sapieha, și la1 noiembrie 1946 a fost hirotonit ca preotcatolic, la Cracovia. La scurt timp dupăaceea, a fost trimis la Vatican, unde a stu-diat, la Universitatea Papală Angelicum,sub îndrumarea dominicanului Garri-gou-Lagrange. În 1948, a obținut docto-ratul în teologie cu o teză despre „Cre-dința în gândirea Sfântului Ioan al Cru-cii”. Reîntors în Polonia, deține mai multeparohii în Cracovia și obține în acest timpdoctoratul în Filosofie cu o teză desprefilosoful german Max Scheler. În 1953 ise încredințează catedra de Teologie mo-rală și etică socială la Facultatea de Teo-logie din Cracovia. Când aceasta a fostdesfințată, în 1954, este numit profesorde Etică la Universitatea Catolică din Lu-blin. În acest oraș fondează un Institutde Morală creștină, a cărui direcție o vadeține până în 1978.

Papa Pius al XII-lea (1939–1958) îlnumește, la 4 iulie 1958, episcop titularde Ombi și auxiliar de Cracovia, iar pestecâteva luni, la 28 septembrie, în catedralaWawel din Cracovia, este hirotonit epis-cop. În această epocă și-a ales ca deviză„Totus tuus” („Al t[u `ntru totul”), însemn de devoțiune față de Fecioara Ma-ria. Papa Paul al VI-lea (1963–1978) l-anumit, la 13 ianuarie 1964, arhiepiscopde Cracovia, iar la 26 iunie 1967, a fostfăcut cardinal. Imediat după decesul Pa-pei Ioan Paul I (aflat în scaunul papal înintervalul august–septembrie 1978), afost ales papă la 16 octombrie 1978, celde-al 264-lea urmaș al Sfântului Petru.A luat numele de Ioan Paul al II-lea și afost încoronat ca Suveran Pontif la 22 oc-tombrie 1978. Este primul papă polonezdin istorie și unul dintre puținii care nus-au născut în Italia, primul de la PapaAdrian al VI-lea în 1522. Pontificatul pa-pei Ioan Paul al II-lea a fost unul dintrecele mai lungi, al treilea ca durată.

La 13 mai 1981, Ioan-Paul al II-lea ascăpat dintr-un atentat. La 6 ianuarie1995, Poliția din Manila, Filipine a deju-cat Operațiunea Bojinka, care era de faptun plan pentru uciderea lui Ioan Paul alII-lea. După o lungă suferință pricinuităde boala Parkinson, manifestă încă din1990, se stinge din viață în reședința sapapală din Vatican în ziua de 2 aprilie2005 la ora 19,37.

Karol Wojtyla a devenit Pap[ la 16 octombrie 1978

EVENIMENTCe ar face, ungurii, cînd le-ar cuvînta încă o dată de pe tron împăratul Iosif în chipul următor<"Ungurilor! Acum este epoca libertăţii, eu am pus filosofia, ca să fie dătătoare de legi în împărăţiamea, fiţi liberi toţi, vorbiţi ce vreţi, însă numai nemţeşte> ridicaţi-vă şcoale şi învăţaţi, însă, numainemţeşte> ridicaţi-vă teatre şi tipografii, faceţi şi tipăriţi ce vă place, însă numai nemţeşte> lăpă-daţi-vă portul naţional şi limba voastră, ca să fie numai o limbă (...)”

Biserica greco-catolică din Bocșa, unde se află mormântul lui Simion Bărnuțiu

Discursul lui Simion B[rnu\iu `n fa\a adun[rii de la Blaj (VII)

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

16 octombrie 2016/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIEÎn perioada august 1940 - august 1945, Astra sătmăreană a fost anihilată, actele și bibliotecile

ei dezorganizate și distruse. Astra- mamă a mai activat până în 1948, cînd a fost, mai întâi contopităîn patrimoniul cultural al Republicii Populare Române. Ulterior, în 1950 Astra a fost desființatăși patrimoniul ei confiscat de administrațiile locale, prin HCM nr. 399 din 14 aprilie 1950 și prinOrdinul Ministerului de Interne nr. 470470 din 25 mai 1950.

Despărţământul Satu Mare alAstrei traversează după MareaUnire de la 1918 o grea perioadă,susţinerea activităţilor culturaleşi de învăţământ izbindu-se decele mai multe ori de acute lipsuribăneşti. În perioada interbelicăa existat totuși o relativă dezvol-tare a publicațiilor sătmărene.

Acestea reprezintă în perioada susamintită un bogat izvor de informație cuprivire la acțiunile membrilor Astrei, amanifestărilor asociațiunii, dar înt]lnimdeseori și o atitudine critică referitoarela o pasivitate a Astrei. Presa vremii sem-naleaz[ destul de des (în special ziarulSatu Mare) unele disfunctionalit[ți aleAstrei, legate în special de aspectele fi-nanciare ale organizației. Se semnaleazăde multe ori slaba implicare a funcțio-narilor români (care într-adevăr și dupăUnire, sunt încă minoritari în aceasta re-giune) care câteodată ”uită” să-și plăteas-că cotizațiile.

La data de 12 iulie 1923 se înfiinţeazădespărţământul Carei având următoareacomponenţă< canonicul Gheorghe Mu-reşan - preşedinte, Octavian Câmpian –secretar, preotul Ludovic Vida – casier,învăţătorul Gheorghe Pteancu – biblio-tecar. Intensificarea şi cunoaşterea mailargă a activităţii de propagandă a dus laeditarea, în luna iunie 1925, a unei revisteintitulate Sentinela de Nord, care a apărut(lunar) timp de şapte numere, ultimulfiind cel din luna decembrie 1925, dupăcare din motive financiare îşi va încetaapariţia. Printre cei mai înflăcăraţi lup-tători împotriva tendinţelor de deznaţio-nalizare a românilor din Transilvania,pentru drepturile lor politice, şcolare şiculturale se numără şi preotul ConstantinLucaciu (1860-1920), fratele dr. VasileLucaciu. Acesta a participat activ la des-făşurarea activităţii „Astrei” în nord-ves-tul ţării, a fost membru al P.N.R. şi a fostales membru în conducerea „clubuluialegătorilor” din comitatul Sătmar, în-chinându-şi viaţa ideii de unitate politi-co-statală, idee ce a constituit pentru po-porul român, în toată perioada epociimodeme, una dintre preocupările prin-cipale ale intelectualităţii române.

Regrete pentru activitatea slabă, în 1925

Preşedintele Astrei Satu Mare, dr. Eu-gen Seleş publică în cotidianul local SatuMare (decembrie 1925) următorul text<“Astra ne cheamă.... A trecut anul de cândîn coloanele acestui ziar am parentat cuduioşie Casina Română singura instituţieculturală articulară şi, aş zice, în cei dintâiani ai existenţii, ai tuturor românilor dinlocalitate. La adunarea generală, ţinutăpentru a-i asigura existenţa, am auzit asi-gurări şi încurajări cari au avut trăiniciafluturilor de seară. Încăperile ei s’au redusla una, mobilierul frumos şi bibliotecapreţioasă stau azi îngrămădite acolo, însala cea mare ce ne-a mai rămas dupăinstalarea revizoratului în celelalte apar-tamente ce le aveam. Nu mai ştiu arevreun director, îngrijitor, sau curăţitor.Fac aproape zilnic drumul până acolo şi,cuprins de mâhnire, aflu sala rece, ne-măturată, necercertată, iar pe masă 2 –3 ziare. E casa nimănui, îi lipseşte omulcare să-i aducă vindecare şi-i lipseşte pu-blicul care să o învioreze, s’o aducă laviaţă. N’avem de nici un singur local ro-mânesc, neutru, un loc, un loc de întăl-nire al nostru, al tuturor. Majoritatea ab-solută a românilor intelectuali o formăm

aici noi, oficianţii statului, în mare parteoameni cu stare materială cât se poatede modestă. O mare parte dintre noi nucercetează nici cafenelele, unde seînt]lnesc mai cu seamă oamenii de afa-ceri şi cheflii, cluburi politice încă nusunt şi, dacă ar fi, oficianţii nu prea le-arcerceta, că politica activă nu e pentru ofi-cianţii munciţi şi încărcaţi de gânduriletraiului de mâine.Viaţa socială româ-nească se reduce la câteva conferinţe cese ţin aici în fiecare an şi la serbărilenaţionale ce le aranjează şcoalele, apoidoar la 2 – 3 baluri. (…)

Dl Vasile Goldiş, ilustrul preşedinteal Astrei, a fost aici în luna Octomvrie.Scopul venirii D-Sale aici a fost să reor-ganizeze despărţământul Astrei.

În expozeul clasic pe care mulţi l-amauzit, a cerut 60,000 Lei în bugetuloraşului şi 100,000 Lei în al judeţului,pentru scopurile Astrei, care, în specialaici, la periferii, ar avea frumoasa menirede a-i aduce statului cele mai preţioaseservicii.

Nu ştim se vor da, ori ba aceste su-me.

Dacă nu, ar fi de regretat, pentrucănicăiri mai mare nevoe de încurajare şide activitate românească nu este ca şiaici.

S’a deschis la 1 Dec. Muzeul de in-dustrie casnică. După cum ştiu se in-tenţionează ca acest muzeu să fie plasatîn local propriu. Foarte corect. Eu credcă acest muzeu s’ar putea adăposti îm-preună cu Astra. Dacă Astra ar fi sub-venţionată în proporţiile cerute, ideeaar putea fi realizată. Conducerea Astreiar putea fi preluată de o persoană carear fi şi directorul muzeului. Am puteaavea astfel în localitate o casă naţională,un cuib românesc pentru şezători cul-turale, pentru distracţii, pentru lecturăetc., chiar şi pentru românii din apro-piere, dela sate. Fac un apel călduros latoată suflarea românească din acest oraşinstreinat să ne strângem rândurile, rogpe dl prefect şi pe dl primar să fie ceidintâi cari ne vor da o mână de ajutor.Şi cel mai sărac oficiant va putea jertfi50 Lei anual, ca membru activ al Astrei.În schimbu acestei cotizaţii, instalândîntr’un local muzeul şi Astra, membriiar putea avea toate cele trebuincioasepentru distracţie, am înfiripa o viaţa ro-mânească mai cu duh, mai socială şi mai

rodnică”. În luna noiembrie 1928 se desfăşoară

la Sanislău o nouă adunare a des-părţământului care alege o altă condu-cere formată din profesorul Aurel Coza– preşedinte, primpretorul plasei Carei,dr. Ioan Gherman – vicepreşedinte, pro-fesorul Augustin Ossian secretar, VasileTerdic – casier şi Ioan Cleja – bibliotecar.Scopul noii conduceri este de a stabili omai bună legatură cu păturile sociale ru-rale prin dezbateri de propagandă cul-turală. Se organizează o serie de confe-rinţe, sezători şi prin eforturi deosebitese înfiinţează cateva şcoli ţărăneşti.

Activități ale despărțămintelor

În publicația Transilvania, organulsocietăţii culturale „Astra", nr. 2801 din1929 se menționează următoarele rapor-tări ale manifestărilor și activităților des-părțămintelor< “Satu-Mare (desp. centraljud.)< Activitatea acestui desp. s'a redusîn anul 1928/29 la următoarele confe-renţe< Dl Prof. univ. Gh. Bogdan-Duică„N. Bălcescu" şi Dr. Eugen Seleş, dir.preşed. desp. ,,Gh. Cosbuc", „Datoriileţăranului român în zilele de azi" şi dis-cursul festiv la serbarea de 1 Decemvrie1928 - Preşed. desp. Dr. Eugen Sebeş,dir. de liceu.

Ţara-Oaşului (jud. Satu-Mare).Acest desp. a luat parte la organizareamişcării antialcoolice cu ocaziunea ser-bării „Zilei Temperanţei, îndemnând pepreoţii - şi pe ceilalţi intelectuali dindesp. să stea în ajutorul Organelor sani-tare la aranjarea acestei serbări. Din cau-za lipsei totale de mijloace materiale şiîn urma secetei ce a bântuit în anul 1928acest ţinut nu s'a putut desvoltă o acti-vitate, culturală, cum am fi dosit -Preşed. desp. Cecil Demian, protopop.

Ugocea (jud. Satu-Mare)< Condu-cerea acestui desp. a organizat, cu con-cursul şcoalelor, serbările naţionale de1 Dec, 24 Ian. şi 10 Maiu, la cari au ţinutconferenţe despre însemnătatea acestorzile dnii Atanasie Doroş, preşed. desp.Leon Bârlea, notar şi Ioan Nagy, înv. suba cărui conducere corul „Astrei" a exe-cutat cântări patriotice şi populare, iarelevii şcoalei primare au jucat piese „Peaicia nu se trece", iar „Ziua Temperanţei"a fost serbată în 4 comune, vorbiria des-

pre alcool şi urmările lui Dnii Alex. Flon-toş, Ciocandel, Suaner Radu, preotulCornel Hoţea, Dr. Ioan Doboşi şi Ata-nasiu Doroş, preşed. desp. Desp. are 2biblioteci înzestrate cu cărţi donate dediferiţi binevoitori şi membri şi de cătrăBiblioteca I. G. Bibicescu din Turnu-Se-verin. Averea în bani, a desp. este de Lei81.823, depuşi la banca „Sentinela" dinHalmeu. Având în vedere că în aceast[regiune este absolută lipsă de meseriaşiromâni asociaţia noastră la stăruinţa dluiPopescu Baltă, în şedinţa comitetuluidin 28 August, 1928, a hotărât să se ţinăun concurs pentru copiii de ţărani, cariar dori să-şi dea copiii la şcoala de Arteşi Meserii sau în şcoala de ucenici. (...).Preşed. desp. Atanasie Doroş, proto-pop“.

Intensificarea şi cunoaşterea mai lar-gă a activităţii de propagandă a dus laeditarea, în luna iunie 1925, a unei re-viste intitulate Sentinela de Nord, care aapărut (lunar) timp de şapte numere, ul-timul fiind cel din luna decembrie 1925,după care din motive financiare îşi vaînceta apariţia.

Adunarea generală din septembrie 1935, ținută la Satu Mare

În zilele de 13 – 15 septembrie 1935s-a ţinut la Satu Mare adunarea generalănaţională a Astrei f iind prezenţipreşedintele Astrei, dr. Iuliu Moldovan,I. Agârbiceanu, dr. Tiberiu Brediceanu,dr. Vasile Ilea, dr. Coriolan Suciu, etc.Programul a cuprins ample dezbateri,ordinea de zi constând în sedinţa cupreşedinţii despărţămintelor Astrei,şedinţa adunării generale şi discutarearapoartelor comisiunilor alese. Începe-rea dezbaterilor a fost deschisă depreşedintele dr. Iuliu Moldovan.

S-au aprobat modificări ale statute-lor şi regulamentelor< alegerea pentru operioadă de 5 ani a preşedintelui şi a Co-mitetului Central format din 40 demembrii. „Comisia a propus adunăriigenerale primirea modificărilor cu ex-cepţia Art.16 lit. A) care urmează să fiemodificat în felul următor< 1. La Statute<A) Alege dintre membrii Asociaţiuniipe timp de cinci ani pe preşedintele Aso-ciaţiunii şi 40 de membrii ai comitetuluicentral, dintre cari cel puţin 15 cu lo-

cuinţa la sediul Asociaţiunii. Din comi-tetul central fac parte ca membrii dedrept cei doi Mitropoliţi, ca urmaşi aimarilor întemeietori ai Asociaţiunii şi,ca vicepreşedinţi de drept, cu caracteronorific, preşedinţii regionalelor Aso-ciaţiunii”.

Iuliu Moldovan a fost realespreşedinte al Asociaţiunii. Din noul Co-mitet Central mai făceau parte< N. Dră-ganu, Silviu Dragomir, Silviu Ţeposu,Gh. Preda, Vasile Bologa, Gh. Moga, Oc-tavian Goga.

În iunie 1936 are loc la Oradea o no-uă întrunire naţională a ASTREI la careparticipă următoarele despărţăminte<Oradea, Tileagd, Marghita, Salonta, Si-ghet, Timişoara şi Satu Mare.

Astra, subordonată Serviciului Social

Înainte de Dictatul de la Viena (au-gust 1940), Astra sătmăreană a fost su-bordonată Serviciului Social, care la SatuMare avea în frunte pe profesorul VasileScurtu și inginerul Zeno Spârchez. Astrasătmăreană şi-a creat merite notabile înprivinţa desfăşurării unei preţioaseacţiuni de stimulare a activităţii artistice,în special prin înfiinţarea de coruri, fan-fare, echipe de dansuri populare, precumşi prin numeroase şezători şi serate lite-rar-artistice, integrate în bogate acţiuniprilejuite de sărbătorirea unor eveni-mente istorice de interes naţional sau deadunările sale generale. Au funcţionatîn Satu Mare asociaţii profesionale pedomenii de activitate, de exemplu<,,Staţia” - condusă de un comitet, ,,Lo-comotiva” - condusă de Petru Surducan,,,Nivel-Metru” condusă de I. Iederan,toate în cadrul căilor ferate. Tot în SatuMare a activat ,,Asociaţia Micilor Indus-triaşi şi Comercianţi Români”, pentrucare autorităţile au achiziţionat un im-obil pe strada Tudor Vladimirescu dinmunicipiul Satu Mare. În fruntea ei seafla deputatul Flaviu Şuluţiu ca preşedin-te de onoare şi prof. Aurel Sântion,preşedinte executiv. Principala preocu-pare a asociației a fost spijinirea mem-brilor, în ocuparea unor locuri de mun-că. Asociaţia are o bibliotecă înfiinţatăprin colectă publică şi o formaţie muzi-cală proprie. O altă preocupare a aso-ciaţiei era petrecerea timpului liber amembrilor. În anul 1938 funcţiona şi,,Cercul Cultural Român CFR”. ,,Aso-ciaţia Româncelor Sătmărene”, a fost în-fiinţată din iniţiativa Lucreţiei Barbul,soţia dr. Eugen Barbul. Evenimentul aavut loc în 9 octombrie 1926, când s-aorganizat o întrunire importantă aşacum este prezentat în presa vremii. Aşacum arată în articolul respectiv MariaA.Damian, scopul Asociaţiei este ,,reli-gios, filantropic, naţional şi cultural”. Înzona sătmăreană au fost create două sfa-turi culturale< Sfatul cultural al orașuluiSatu Mare și Sfatul cultural al județuluiSătmar.

În perioada august 1940 - august1945, Astra sătmăreană a fost anihilată,actele și bibliotecile ei dezorganizate șidistruse. Astra-mamă a mai activat pânăîn 1948, cînd a fost, mai întâi contopităîn patrimoniul cultural al Republicii Po-pulare Române, prin Decretul 62/1948.Ulterior, în 1950 Astra a fost desființatăși patrimoniul ei confiscat de adminis-trațiile locale, prin HCM nr. 399 din 14aprilie 1950 și prin Ordinul Ministeruluide Interne nr. 470470 din 25 mai 1950.Abia în 1968 a fost evocată activitateaAstrei, printr-o sesiune de comunicărinațional-jubiliare.

Robert H.

Urma;ii dacilor din Țara Oa;ului (după cum scrie pe pancartă), prezenți la Adunarea Generală Astra din 1935 din Satu Mare

Astra a fost desfiin\at[ în 1950 ;i patrimoniul confiscat de administra\iile locale

În perioada interbelică, Despărțământul Satu Mare s-a lovit de numeroase lipsuri financiare


EDUCA}IE

Fostul ministru al Educaţieişi actualul preşedinte al Consi-liului Naţional al Rectorilor, So-rin Cîmpeanu, a declarat că seimpune cât mai rapid adoptareavariantei de Bacalaureat dife-renţiat.

Intervenţia sa a avut loc la confe-rinţa cu tema "De la şcoală la profesie.Corelarea sistemului de învăţământcu piaţa muncii".

Deficit de reglementare

"Nu avem în România o regle-mentare coerentă în educaţie în ge-neral, în învăţământul profesional înspecial. (...) Spun deficit de reglemen-

tare pentru că nu avem încă un Ba-calaureat specializat, un Bacalaureatprofesional.

Toată lumea se îndreaptă către Ba-calaureatul teoretic şi avem 500.000de absolvenţi de liceu fără Bacalau-reat. Consider că la acest nivel de re-glementare se impune cât mai rapidfinalizarea procesului de consultareşi adoptarea acestei variante de Ba-calaureat diferenţiat. O variantă caresă nu stopeze evoluţia profesională aabsolvenţilor acestui tip de Bacalau-reat. O variantă care să fie opţiuneaelevului pentru un anumit tip de Ba-calaureat, nu ceva impus", a afirmatCîmpeanu.

Avem prea puţini studenţi şi doctoranzi

În opinia sa, ideea care se promo-vează în rândul societăţii că Româniaare prea mulţi studenţi şi doctoranzieste complet falsă.

"Se promovează în rândul socie-tăţii idei precum avem mult preamulţi studenţi. Este complet falsă.Avem mult prea mulţi doctoranzi, es-te şi mai falsă. Suntem mult sub me-dia europeană, suntem pe ultimelelocuri din Europa numeric. Avemprobleme cu privire la calitate, avemprobleme cu privire la legătura cumediul socio-economic. Dacă vreţi,recunosc, şi probleme de etică ce tre-buie rezolvate în învăţământul supe-rior", a susţinut fostul ministru alEducaţiei.

A consemnat V.N. Deleanu

Satul românesc are tendinţasă dispară. Oamenii visează la untrai mai bun şi speră că în afaraţării sau în oraşe viaţa este maiuşoară. Deşi toţi politicienii vor-besc despre mica gospodărie şiferma de familie în preajma ale-gerilor, aceste lucruri nu se regă-sesc în mod concret în strategiade dezvoltare naţională.

Revoluția din decembrie 1989 a re-prezentat o schimbare de paradigmă şila nivelul satului românesc, care a ajunsîntr-un sfert de secol depopulat, îmbă-trânit, cu țărani care, în mare parte, nuau cui să îşi vândă pământurile sau nuau pe cine să înveţe ceea ce ei au învăţatla rândul lor de la bunici. Nu e de mi-rare că tinerii nu mai sunt interesaţi deţesutul la război sau de coacerea pâiniiîn cuptor, dacă societatea în care trăimeste mereu contracronometru şi undebanul de foarte multe ori are o mai ma-re greutate decât cuvântul dat al unuiţăran crescut după principii şi valorimorale.

Medişanul Nicolae Alexandrescueste parcă rupt de lumea consumismu-lui şi a aparenţelor şi nădăjduieşte căva mai apuca să vadă satul Medişa, co-muna Viile Satu Mare plin de tineri en-tuziaşti care să reînvie dansul codrenescşi să redea costumului popular strălu-cirea de altădată. Principiul lui este unulsimplu şi oarecum a fost singura pâr-ghie prin care s-a agăţat de copilărie şide toate valorile satului unde părinţiilui s-au străduit să îl crească, raportân-du-se mereu la credinţă şi la conştiinţaţăranului mândru care nu î;i vindeapământurile şi care era în stare de oricepentru a-şi păstra demnitatea în faţastrăinilor.

În acest context merită amintit frag-mentul cuprins în volumulul preotuluiprof. dr. Ioan Georgescu, intitulat "Ge-orge Pop de Băseşti“< "Ţara Codrului adat câteva familii nobiliare româneşti,poate mai puţin mediatizate decât celedin Maramureşul istoric, dar foarte im-portante şi cu contribuţii cheie la istoriaRomâniei. Spre exemplu, George Popde Băseşti (1835-1919) a fost preşedin-tele Adunării Naţionale de la Alba Iuliadin 1 decembrie 1918. De asemenea, a

fost un important memorandist şi po-litician. Familia sa a fost înnobilată cumoşiile Băseşti şi Oarţa de Jos din ŢaraCodrului în 1678, principele Transil-vaniei, Mihail Apafi, legitimând pro-prietatea. În disputele cu unii condu-cători maghiari, frecvente atunci, în pe-rioada cristalizării naţiunilor, aceştiaspuneau că, deşi este o prăpastie întreei şi George Pop de Băseşti în ceea cepriveşte viziunea politică/naţională, elşi-a apărat cauza neamului cu atâta cu-raj încât trebuie să se închine în faţalui, acesta impunând respect şi adver-sari lor. Când a fost provocat dePreşedintele Consiliului de Mini;tri sărenunţe la viziunea lui pentru a fi maiapreciat şi promovat în Ungaria, Geor-ge Pop de Băseşti a spus< „…De mi-aţida toată Ungaria, şi tot n-aş trăda cauzadreaptă a sărmanului şi nenorocituluimeu popor, care, afară de Dumnezeu,de tovarăşii mei şi de mine, n-are alţiapărători…” , fragmentul fiind cuprinsîn pagina 43 a acestui volum.

Colecționar de 30 de ani

Deşi acele vremuri au trecut de-mult, sătmăreanul Nicolae Alexandres-cu retrăieşte de fiecare dată trecutul co-drenilor atunci când reuşeşte să maigăsească un obiect tradiţional, un baticvechi, o ulcică ori un costum tradiţionalţesut la război de mâinile muncite alevreunei gospodine iscusite din Medişa,Socond, Soconzel, Cuţa ori Solduba.Colecţionează astfel de obiecte deaproape 30 de ani, reuşind să transfor-me şcoala din Medişa într-un veritabilmuzeu, unic în judeţul Satu Mare şipoate chiar singurul din ţară în carestau ag[ţate pe pereţi baticuri, costumepopulare, farfurii, ulcele, linguri delemn, ştergare, icoane pictate ca şi cumtimpul ar fi încremenit de dragul pa-siunii lui pentru a-l ajuta să promovezefrumuseţea acestei zone din codru.

“Sunt fiu al satului Medişa, tatălmeu e născut aici, mama mea este din

Nilba, însă am crescut în casa părin-tească a tatălui meu. Mereu am încercatsă păstrez tradiţiile, de mic mi-au plă-cut dansurile populare şi purtam mân-dru ori de câte ori aveam ocazia costu-mul popular autentic. Nu pot spune căam moştenit de la cineva această pa-siune de a colecţiona obiecte, cred cămai degrabă este pentru mine o formăde refugiu, o lume în care mă regăsescşi îmi place, spre deosebire de ceea cese întâmplă în oraşe, nu mă regăsescacolo, în accea agitaţie, în acel dute-vi-no constant care de altfel duce şi la dis-pariţia valorilor acestui popor. Am pro-fitat de faptul că Şcoala din Medişa nueste deocamdată frecventată, elevii dinMedişa merg la Şcoala din Viile SatuMare şi am amenajat în şcoală un micmuzeu de care sunt foarte mândru. Deaproape 30 de ani strâng obiecte dinsatul codrenesc, orice vorbeşte desprecodrean, despre tradiţiile de aici, despreobiceiuri, despre viaţa de zi cu zi a ţăra-nului, despre munca la câmp, de altfel

am şi pierdut numărul obiectelor caremi-au trecut prin mână în decursul ani-lor”, povesteşte Nicolae Alexandrescu.

Obiecte vechi din toată zona Codrului

La ;coala transformată în muzeu seregăsesc obiecte vechi din toată zonaCodrului. Sătenii din Chilia, Solduba,Cuţa, Hodişa, Soconzel au decis să ledoneze sătmăreanului care mărturi-seşte că pentru el aceste obiecte suntcomori ale poporului român şi trebu-iesc puse în valoare, poate cu mult maimult decat reuseşte el, din lipsă de fon-duri să o facă. Cel mai vechi obiect esteo piatră de moară de aproximativ 200de ani.

Sătmăreanul nu renunţă însă la vi-sul de a avea un muzeu al Codrului, laMedişa, aici unde de altfel de câţiva anise tot promite şi reabilitarea drumuluijudeţean care ar facilita, spun săteniipromovarea zonei şi ar aduce avantajeeconomice pentru cei care nu şi-au pă-răsit vatra strămoşească.

Medi;a are nevoie de un drum reabilitat

“Nu trebuie uitat faptul că Medişaeste un sat frumos, o zonă deosebită,sperăm că drumul judeţean va fi reparatşi îmbunătăţit, iar viaţa oamenilor deaici să fie mai bună. La fiecare alegerine tot promit politicienii de la judeţ căse va face acest drum, însă până acumdoar promisiuni. Deoarece este drumjudeţean noi nu avem nici bani şi nicidreptul de a finanţa un astfel de proiect.Este un sat uitat de Dumnezeu, pri-veliştea este frumoasă, casele încă autârnaţ, prispă, aşa ceva e mai rar şi epăcat să pierdem proiecte pe sectorulturism doar pentru că nu avem drum.Nu trebuie să uităm de istoria acestuipopor, de valorile noastre, copiii noştriitrebuie să vadă cum au trăit strămoşiişi să încercăm cu toată energia să con-servăm tradiţiile. Oricum poate multedintre ele s-au pierdut deja, însă aş vreasă cred că noi putem face diferenţa aicila Medişa“, a precizat primarul comuneiViile Satu Mare Szucs Szabolcs.

Alexandra Podină

Sorin Cîmpeanu propune Bacalaureatul diferen\iat

Nicolae Alexandrescu strânge obiecte din satul codrenesc de aproape 30 de ani

Sorin Cîmpeanu, pre;edintele Consiliului Național al Rectorilor

“De aproape 30 de ani strâng obiecte din satul codrenesc, orice vorbeşte despre codrean, despretradiţiile de aici, despre obiceiuri, despre viaţa de zi cu zi a ţăranului, despre munca la câmp, dealtfel am şi pierdut numărul obiectelor care mi-au trecut prin mână în decursul anilor”, povesteşteNicolae Alexandrescu.

Nicolae Alexandrescu a transformat ;coala din Medi;a în muzeu

Potrivit unui comunicat al Guver-nului Marii Britanii, studenţii din Uni-unea Europeană care se înscriu în în-văţământul universitar sau post-univer-sitar din această ţară, pentru cursuriledin 2017-2018, vor avea acces la fi-nanţare la fel ca în prezent. Astfel, ei vorfi eligibili pentru susţinere financiarăpe tot parcursul studiilor, chiar dacă Re-gatul Unit va ieşi din UE în acest timp.

În prezent, studenţii UE sunt eligibilisă primească împrumuturi care să aco-pere taxe şcolare dacă au locuit înSpaţiul Economic European timp ce celpuţin trei ani înainte de a începe studiile.Cetăţenii europeni care au locuit în Re-gatul Unit timp de peste cinci ani pot săceară şi împrumuturi care să le acoperecheltuielile de cazare şi masă, precum şicredite pentru taxele de master.

Studen\ii str[ini din Angliaau acces la finan\are


S~N~TATE

De săptămâna trecută, laCentrul de aerobic, cycling şifitness PrimaGym Satu Mare afost introdus un nou tip de an-trenament. Se numeşte bo-dyART best age şi este un pro-gram cât se poate de special.

În mod constant, ceea ce este îm-bucurător, numărul persoanelor în vâr-stă care îşi doresc să fie active din punctde vedere fizic este în creştere. Bo-dyART best age este programul specialconceput pentru aceste persoane. E unantrenament fizic creat având la bazăcerinţele pe care persoanele cu vârstade peste 50 de ani le au, ajută cursanţiisă se simtă bine, ocrotindu-le nevoile.Este totodată un program de antrena-ment motivant.

Aşa cum ne spune antrenoarea Si-mona Niste, „am gândit ora de bo-dyART best age pentru a satisface aces-te nevoi şi pentru a garanta transferulunui beneficiu în viaţa de zi cu zi, ur-catul scărilor, legarea şireturilor la pan-tofi şi aşa mai departe”.

bodyART best age este un antrenament pentru toate categoriile de vârstă

Practic, este vorba de exerciţii mo-dificate din antrenamentul de nivel 1,exerciţii de bodyART Flow şi de bo-dyART Stretch combinate cu exerciţiispecifice care contribuie la îmbună-

tăţirea coordonării mişcărilor, creşte-rea forţei, a stabilităţii, echilibrului şi aposturii. Toate aceste elemente conducla îmbunătăţirea calităţii vieţii. Bo-dyART best age este un antrenamentpentru toate categoriile de vârstă. Orade bodyART best age e programatăpentru fiecare zi de miercuri şi joi,miercurea de la 16.30 şi joia de la ora10.

Centrul PrimaGym se află în Satu Mare, Piaţa Eroii Revoluţiei nr. 5

Mai multe detalii referitoare la an-trenamentul bodyART best age se potobţine pe site-ul www.primagym.ro, laCentrul PrimaGym din municipiul Sa-tu Mare, Piaţa Eroii Revoluţiei nr. 5sau la telefon 0361.884.947.

Profitaţi din plin de oferta Prima-Gym şi treceţi pragul centrului pentruo oră de bodyART best age! Indiferentde vârstă, vreme de două săptămâni,toată lumea are acces gratuit la cursu-rile de bodyART best age organizate laPrimaGym Satu Mare!

Ioana Vladimirescu

AntrenoareaSimona Niste

PrimaGym Satu Mare a dat startul unui nou tip de antrenament< bodyART best ageÎn perioada 17 - 30 octombrie, toate persoanele care vin la acest antrenament,indiferent de vîrstă, au acces gratuit

Virtu\ile incontestabile alepropolisului sunt cunoscute `nc[din cele mai vechi timpuri. Printrepropriet[\ile de baz[ se num[ră celbacteriostatic, fapt confirmat ;i denumeroase cercet[ri din sfera med-ical[. Un studiu realizat de spe-ciali;tii rom]ni prin anii ‘70 con-firm[ pe deplin aceast[ calitate debaz[ a produsului. Iat[ c[ firmaHiperycum vine ̀ n acest sezon rececu o ofert[ special[ de produse pebaz[ de propolis< Spray propolis ;iTinctur[ de propolis cu alcool ;iTinctur[ de propolis f[r[ alcool.

SPRAY PROPOLIS este un supli-ment alimentar cu rol bacteriostatic,cicatrizant ;i antiinflamator - Are `ncomponen\[ tinctur[ de Propolis 80%vol - 17,00 ml, acid alfa lipoic - 166,67mg, ap[ demineralizat[ - 8,00 ml,glicerin[ farmaceutic[ - 8,00 ml, alcooletilic din cereale 96% vol - 17,00 ml.

Propriet[\i< bacteriostatic, antim-icotic, cicatrizant, antiinflamator.

Este recomandat ca adjuvant `nafec\iuni dermatologice (irita\ii, arsuri,eczeme), ale cavit[\ii bucale (stomatite,ae bucale ;i linguale), cicatrizarea ;iregenerarea \esuturilor lezate ;i cal-marea durerilor. Datorit[ Acidului alfalipoic, este un puternic antioxidant (de40-60 de ori mai puternic dec]t vitam-ina E) ;i un puternic regenerant de an-tioxidan\i (vitamina C, glutation, coen-zima Q10), poten\ializeaz[propriet[\ile terapeutice ale Tincturiide Propolis ̀ n tratarea afec\iunilor pielii

sau afec\iuni provocate de ̀ mb[tr]nire.Se poate folosi extern cu aplica\ii la

nivelul zonelor afectate, de 3-5 ori pezi sau la nevoie. Intern< se admin-istreaz[ c]te 1-2 pulveriz[ri de 3-5 oripe zi, de la distan\a de 10-15 cm. Dozazilnic[ recomandat[ (estimat[)< 1,5 mlpe zi.

TINCTUR{ PROPOLIS

Este un supliment alimentar cu rolbacteriostatic, cicatrizant ;i antiinflam-ator.

Ingrediente< tinctur[ 20% ̀ n alcooletilic din cereale min. 40% vol dinpropolis.

Propriet[\i< bacteriostatic, cica-trizant, antiinflamator, analgezic.

Este recomandat ca adjuvant `nafec\iuni dermatologice, ale cavit[\iibucale, pulmonare, digestive, gineco-logice, tonifierea sistemului nervos, cal-mareadurerilor.

Mod de folosire< Intern< c]te 30pic[turi, de 3 ori pe zi, dizolvate ̀ n ceaisau ap[, ̀ n cure de 6 s[pt[m]ni. Extern<masaje, gargar[, comprese cu Tinctur[de Propolis, dizolvat[ `n ap[ sau ceai.

EXTRACT FLUIDPROPOLIS f[r[ alcool

Ingrediente< extract de Propolis,propilenglicol.

Propriet[\i< antibacterian, antisep-tic, cicatrizant, antihelmintic.

Recomand[ri< adjuvant ̀ n afec\iunidermatologice (b[t[turi, arsuri,deger[turi, r[ni, micoze, negi), afec\iu-

ni ale cavit[\ii bucale, afec\iuni alec[ilor respiratorii superioare (faringite,traheite, bron;ite), afec\iuni digestive(indigestii, ulcer, enterite), renale (cis-tite), combaterea< parazitozelor intesti-nale ;i giardiozei, alcoolismului prinprotejarea ficatului, deregl[ri hor-monale.

~ntruc]t nu con\ine alcool poate fiutilizat f[r[ restric\ii de c[tre copii ;ipersoanele c[rora alcoolul le este con-traindicat.

Mod de folosire< Intern< c]te 30 depic[turi pe zi, `n cure de 3 s[pt[m]ni.Extern< tampon[ri sau pensul[ri pezona afectat[ de 2 ori pe zi `n cure dedurat[ p]n[ la vindecare.

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr.3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271 338 > 0262.372 695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< [email protected] [email protected] mai multe informa\ii cu pri-vire la produsele noastre ;i pentruoferte, v[ rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

Propolisul, un antibiotic natural de ajutor `n infec\iile respiratorii

Virtu\ile incontestabile ale propolisului sunt cunoscute `nc[din cele mai vechi timpuri. Printre propriet[\ile de baz[ senum[ră cel bacteriostatic, fapt confirmat ;i de numeroase cercet[ridin sfera medical[.


RE}ETE

Zacusc[ cu vinete

Cartofi sc[zu\i

Mod de preparare<

Vinetele se coc pe aragaz, sau dacăse poate, afară, pe jar, se curăță și setoacă mărunt. Ceapa, ardeii și roșiilese dau pe mașina de tocat (sau se toacăcu robotul), fiecare separat, fără să seamestece. Ardeii, ceapa și roșiile se că-

lesc fiecare separat în ulei, apoi, într-ooală mai mare se amestecă și se condi-mentează. Se adaugă roșiile sau bulio-nul și se fierbe la foc mic, amestecândîn continuu. Se lasă la fiert până cândcapătă o consistență păstoasă. Dacă es-te nevoie se mai condimentează puținși dacă s-au folosit, se scot frunzele dedafin. Zacusca poate fi consumatăproaspătă, cu pâine, sau se poate păstrala borcan. În acest caz se adaugă con-servanți, sau se acoperă cu ulei fiert șirăcit în prealabil. Zacusca cu vineteeste un adaos deosebit de potrivit ladiverse sosuri (de roșii, la carne, guiaș,la pește, sau la legume preparate la cup-tor).

Ave\i nevoie< 3 kg vinete, 3 kg gogoșari sau

jumătatea poate fi ardei kapia,2,5 kg ceapă, 3 kg roșii sau 1,5 -1,7 l bulion, 1 l ulei, piper, frunzede dafin (nu în mod obligatoriu),sare, eventual se poate și ardei

iute.

Mod de preparare<

Cartofii curățați se taie cubulețesau fâșii, după preferință. Ceapa mă-runțită se călește în ulei, se presară cuboia, apoi se adaugă repede și cartofiibine spălați. Se condimentează dupăgust, cartofii se călesc, apoi se sting cuapă, cât să-i acopere bine. Se adaugăardeiul tăiat în două, curățat și se lasămâncarea la fiert până când cartofii se

înmoaie, iar zeama scade, sau dacă văplace, chiar până când devine păstoasă.Dacă e nevoie, înainte de a se lua de pefoc, se mai poate condimenta puțin. Seservește ca mâncare de sine stătătoare,în acest caz se servește cu murături,sau ca garnitură la carne prăjită saufiartă, ori cârnați, tot la fel, fierți sauprăjiți. Se potrivește perfect și la chif-teluțe, cordon bleu, medalioane de cur-can cu cașcaval, sau chiar și la mititei.

Ave\i nevoie< Un kg de cartofi, o ceapă, 8-

10 linguri de ulei, un ardei gras,o lingură de delicat de casă, sare,piper, o linguriță de boia de ar-

dei.

Tort fanta cu blat cu cacao

Mod de preparare<

Se prepară în mod clasic un blat depișcot cu cacao. Albușurile de ouă sebat spumă tare, se amestecă zahărul șigălbenușurile, se adaugă zahărul vani-lat, se amestecă cu spuma de albuș, seadaugă treptat și făina, cacaoa, prafulde copt și se coace timp de 20 de mi-nute la foc mare. Pentru cremă se fierbe

grisul în lapte și se răcește amestecând.Se amestecă cu br]nza, se adaugă za-hărul pudră, untul, zahărul vanilat șicoaja rasă de la portocală. Se amestecăbine, până când se obține o pastă omo-genă, care se întinde în mod egal peblatul de pișcot. Budinca se preparăconform rețetei de pe plic, doar că, înloc de cele 500 ml lapte se vor folosi400 ml suc de portocale. Astfel, la fier-bere se formează o budincă cu aspectsticlos, care, imediat ce se ia de pe foc,se toarnă deasupra cremei și se unifor-mizează repede. Se poate orna cu feliide portocale, frișcă, ciocolată, sau oricealtceva.

Ave\i nevoie< Pentru blat< 6 ouă, 6 linguri

de făină, 6 linguri de zahăr, 3 lin-guri de cacao, un plic de zahărvanilat, 1 plic de praf de copt. Pen-tru cremă< 400 g brânză dulce, 6linguri de zahăr pudră, 2 linguride gris, 250 g lapte, 50 g unt, unplic de zahăr vanilat. Pentru gla-zură< o budincă de portocale saude vanilie, 400 ml de suc de por-tocale (poate fi carbogazos), 4 lin-guri de zahăr cristalin, o porto-

cală bine coaptă.

Sup[ de vi;ine

Mod de preparare<

Batonul de scorțișoară se pune lafiert într-un litru de apă. Când dă pri-mul clocot se adaugă puțină sare, pre-cum și compotul de vișine. În sezon

este recomandat să se folosească vișineproaspete. În acest caz va trebui să în-dulciți puțin mai mult. Budinca seamestecă cu zahărul și apoi treptat, culaptele. Atenție, laptele nu e voie să fierece! Se adaugă la supă înainte ca viși-nele să fie complet fierte. Se mai fierbpuțin toate așa împreună, la foc mic șiamestecând. Se poate adăuga și un plicde zahăr vanilat, dar nu în mod obli-gatoriu. La servire se poate orna cufrișcă sau bezele.

Ave\i nevoie<

Un compot de vișine de circa6-700 grame, 500 ml lapte dulce,o jumătate de plic de budincă devanilie, un baton de scorțișoară,o lingură de zahăr, puțină sare,

eventual un zahăr vanilat.

Murul cu ţepi se regăsește în floraspontană a judeţului, iar cultivat ocu-pă tot mai mult teren murul fără ţepi.De la mur se folosesc frunzele, lăstariitineri, fructele, florile și uneori rădă-cinile. Preparatele din mur au pro-prietăţi antidiareice și/sau previn in-fecţiile microbiene, fiind antiseptic.

Printre afecţiunile care se tratezăcu mur se cuvin menţionate< diaree,colite (dureri abdominale putenice în-soţite de crize), gastroenterită, gingi-vite, leucoree (scurgere albă vaginală),fistule anale, gingivite.

Alergie< Murele sunt o sursă foartebună de quercitină, o substanţă carediminuează reacţia alergică, avândefect antihistaminic și imunomodu-lator. Mai mult, murele conţin canti-tăţi foarte mari de vitamina C, 300-400 de grame din acest fruct, admi-nistrate odată, aducând un aport ma-siv din această vitamină care reduceintensitatea alergiei.

Ciclu menstrual neregulat, dure-ros ori cu hemoragie abundentă< cea-iul de frunze și fructe de mur face ade-vărate minuni în această categorie deafecţiuni. În unele cazuri în care seresimt tulburări grave ale cicluluimenstrual, care nu au răspuns la nicio altă formă de tratament, au fost sta-bilizate în câteva săptămâni, cu 3-4căni de ceai de mur, consumat zilnic.Femeile care suferă de constipaţie nuvor consuma ceaiul, ci pulberea defructe și frunze uscate, obţinută cuajutorul rășniţei electrice de cafea -câte 4 linguriţe zilnic. Tratamentul es-te valabil și în toate hemoragiile abun-dente, ca adjuvant.

Degenerescenţa musculară<conţinutul mare de antociani și de vi-tamine, în special vitamina C și vita-minele din complexul B, recomandămurele ca un excelent mijloc de pre-venire a acestei afecţiuni degenerati-ve. Un studiu publicat într-o revistăamericană arată că persoanele careconsumă mure și alte fructe de cu-loare neagră (ceea ce arată prezenţaanumitor pigmenţi), de măcar 5 oripe săptămână, au un risc de a face de-generescenţa musculară cu 36% maiscăzută decât în caul persoanele careconsumă foarte rar sau deloc acestefructe.

Îmbătrânire prematură< mai multestudii au arătat că murele sunt extremde bogate în substanţe cu efect anti-oxidant, fiind - se pare - printre celemai puternice fructe în acest sens.Antioxidanţii din mure protejează or-ganismul de așa-numiţii radicali li-beri, care produc îmbâtrânirea acce-lerată a ţesuturilor, degenerareaADN-ului și apariţia diferitelorafecţiuni specifice vârstei a treia. Pen-tru a beneficia de efectul antioxidantal murelor, trebuie consumate zilnic150 de grame din aceste fructe, în cu-re de măcar 7 zile. În prelungirea cureicu mure, se pot consuma și fructe us-cate, sub formă de macerat, cu efectesimilare, cum ar fi coacăzele negre,afinele sau cătina.

Avitaminoza C< o doză de doar 300de grame de mure asigură aproximativ90% din necesarul de vitamina C alunui adult. Persoanele care au un de-ficit din această vitamină vor consumacâte 400 de grame de mure, minimum,vreme de două săptămâni. Această"supradoză" de vitamina C este extremde favorabilă în afecţiuni cum ar fialergia, astmul, virozele respiratorii,afecţiunile însoţite de febră și de in-flamaţie.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Murele este considerat medicamentul toamnei

În unele cazuri în care se resimt tulburări grave ale ciclului menstrual, care nu au răspuns lanici o altă formă de tratament, au fost stabilizate în câteva săptămâni, cu 3-4 căni de ceai demur, consumat zilnic.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko


ART~

(Urmare din pagina 1)

:i, cine ;tie, Otilia sau domni;oaraPogany, vor fi fost iubitele lui ConstantinBr]ncu;i. Dar nu acest lucru este im-portant. S[tm[reanca Otilia va fi primacare ̀ i va face cunoscute operele t]n[ru-lui sculptor ̀ n \ar[. Scrie despre succesulsculptorului la Paris ;i trimite un primmaterial `n martie 1907 la revista Lu-ceaf[rul din Sibiu, condus[ de OctavianGoga. Odat[ cu scrisorile din Paris tri-mite ;i primele fotografii. Printre ele seafl[ ;i una care `l `nf[\i;eaz[ pe t]n[rulsosit la Paris. Nu este, a;a cum se crede`ndeob;te, un \[r[nu; ̀ mbr[cat ̀ n straies[r[c[cioase. Este un t]n[r elegant,`mbr[cat ca un turist, cu haine la mod[,cu un rucsac ;i cu un toiag `n m]n[.Br]ncu;i, `nainte de a pleca spre Parisera deja un t]n[r instruit, f[cuse ;coal[la Viena, lucrase la Bucure;ti. ~ntr-adev[r a sp[lat vase la Paris, `ns[ doarpentru o scurt[ vreme, pentru c[ succe-sul s[u a venit foarte rapid. Otilia ;i so\uls[u Bölöni `l vizitau des la el `n atelier,dar cel mai important lucru este c[ auscris despre el, au ajutat la `n\elegereaoperei sale de o modernitate incontes-tabil[. Dar nu acest lucru este important,ci faptul c[ acei tineri au f[cut art[, art[adev[rat[.

Cronica Otiliei Cosmutzadespre sculptorul Br]ncu;ipublicat[ `n Luceaf[rul, martie 1907

“Am `naintea mea un teanc de foto-grafii, reprezent]nd munca de ani de zilea unui artist. ~n acest num[r se reproducc]teva din ele pentru a atrage luareaaminte a cititorilor asupra unui talent,care a reu;it s[ fie apreciat de francezi.La sf]r;itul anului trecut a avut un fru-mos succes la expozi\ia Salonului detoamn[ din Paris. A fost admis cu treibusturi< Copilul, orgoliul ;i bustul dluiM. Lupescu, cari au fost c[lduros apre-ciate de ziarele franceze ;i de maiestrulRodin, care vede ̀ n dl Br]ncu; un talentde viitor.

Povestea acestui artist e ca a tuturortalentelor ce se ridic[ din p[tura s[rac[a unui neam s[rac. S-a n[scut ̀ n comunaPesti;ani din jude\ul Gorj, Rom]nia, dinp[rin\i agricultori. A f[cut ;coala pri-mar[ din sat, pe urm[ a trecut la ;coalade arte ;i meserii din Craiova, unde a`nv[\at 4 ani de zile. De aici, prin con-curs, a trecut la ;coala de belearte dinBucure;ti, unde a urmat trei ani ;ijum[tate. Aici s-a distins prin mai multelucr[ri, ob\in]nd trei medalii de bronz;i una de argint. Dragostea de a se per-fec\iona ̀ n arta sa i-a pus ̀ n m]n[ toiagulde c[l[tor ;i s-a dus, mai mult pe jos,p]n[ la Paris. Fotografia de al[turi `l re-prezint[ c[l[torind, ca turist, spre cetatealuminii.

St[ruin\a aceasta de a da piept cuat]tea mizerii pentru a-;i des[v`r;i ta-lentul, ne aduce aminte de tinere\ea celuimai mare pictor al nostru, de NicolaeGrigorescu. Cititorii Luceaf[rului cu-nosc greut[\ile pe cari le-a `nvins acestapostol al picturei p]n[ a reu;it s'ajung[la nemurire.

C[l[torul nostru ajuns la Paris, a in-trat chelner la un restaurant. Dup[ unan de studiu, av]nd ;i mijloacele mate-riale necesare, a intrat `n atelierul scul-ptorului A. Mercié, autorul monumen-tului Lahovary din Bucure;ti.

Prin o munc[ f[r[ preget, lupt]ndmereu cu mizeria, a reu;it prin aptitu-dinile artistice, s[ atrag[ luarea amintea pricep[torilor asupra operei sale.

E o mul\umire pentru noi c[ suntemcei dint]i cari reproducem c]teva dinoperele acestui sculptor care, ca unadev[rat erou, ;i-a cucerit laudelestr[in[t[\ii.

Operile arti;tilor no;tri se `nt]lnesca;a de rar la expozi\iile din str[in[tate,`nc]t putem fi m]ndri c[ dl ConstantinBr]ncu;i a isbutit s[ reprezinte artarom]neasc[ la expozi\ia Salonului detoamn[ din Paris.

Cei competen\i din \ar[ se vor inte-resa de sigur de soartea acestui talent ;i-i vor ̀ nlesni mijloacele s[-;i termine stu-diile.

St[ruin\a ;i curajul d-sale cu care a`nvins toate greut[\ile, ce i le-a pus `ncale s[r[cia, ̀ i dau dreptul la admira\iu-nea noastr[. Eroismul s[u poate servide pild[ multora dintre ai no;tri."

~n atelierul lui Br]ncu;i din Paris, scriitorul maghiar Bölöni György vede ;i aude “plânsul sufletului românesc amar”

Maghiarul Bölöni este printre primiiintelectuali care au v[zut `n ConstantinBr]ncu;i unul dintre cei mai mari arti;tiai `nceputului de secol. ~n 1925, eldepl]nge soarta arti;tilor maghiari, care,spre deosebire de rom]nul Br]ncu;i carenu face dec]t art[, nu vor dec]t “carier[;i afirmare”.

~n atelierul lui Br]ncu;i din Paris,scriitorul maghiar vede ;i aude “plânsulsufletului românesc amar, acea muzicăromânescă pe care Bartók a făcut-o ar-tistică și occidentală, plânsul acelui sufletromânesc pe care Brâncuși l-a făcut unsuflet artistic și occidental.” Pu\ini auscris at]t de frumos despre Br]ncu;i camaghiarul Bölöni György. Nu credemc[ exist[ un moment mai potrivit s[ pu-blic[m acest articol din 1925 dec]t celde acum, c]nd se vorbe;te at]t de mult;i contradictoriu despre una dintrelucr[rile lui Constantin Br]ncu;i, sim-bolic intitulat[ “Cumin\enia p[m]ntu-

lui”. De data aceasta “cumin\enia” oreg[sim `n r]ndurile unui scriitor ma-ghiar. Poate datorit[ lui `n 1976 la Bu-dapesta s-a marcat centenarul Br]ncu;i,la un nivel care face cinste celor dou[culturi.

“BrâncușiPe raftul apartamentului meu din

Budapesta a stat mai demult o statuie aunui băiat tânăr. A realizat-o prietenulmeu român din tinerețe ConstantinBrâncuși. De câțiva ani mă întâlnesc cusculptorul care a devenit acel băiat, maibine spus cu lucrările sculptorului, lamuzeul Simu din București, câteva din-tre lucr[rile lui stând și acum în acel mu-zeu. Acestea sunt opere vechi ale luiBrâncuși, lucrări ale debutului său desculptor, pentru că el azi a deviat multde la această viziune aproape naturalistă.Au trecut aproape douăzeci de ani decând le-a făcut. Apoi a pus m]na pe to-iag si a plecat la Paris. Căci Brâncuși afost sărac, și a pornit din București laParis pe jos la vremea respectivă. Nudemult mi-a picat în mână revista deart[ modern[ Querschnitt, am răsfoit șiniște reviste engleze și americane com-bative de artă, și de peste tot m-au`nt]mpinat fotografiile despre statuilelui Brâncuși `nso\ite de articole entu-ziaste. El, după București, s-a afirmatnu numai la Paris, ci și în Lumea Nouă.

E semiîntuneric când intrăm în ate-lierul lui Brâncuși. În atelier sunt bolo-vani mari de piatră și butuci mari delemn din care el va ciopli statui. Statui?Dacă luăm această noțiune în sensul eistrict, de toate zilele, atunci lucrările luiBrâncuși nu sunt statui, pentru că elesunt vii nu atât prin modelare, ci prinarhitectualitate. Cea mai nouă ramură asculpturii moderne s-a întors înapoi laartele primitive< moda statuilor negrilorși-a lăsat amprenta pe sculptură, ca șimai înainte dragostea față de gravurilejaponeze> să te întorci cât mai adânc întrecut, să te îndepărtezi cât mai mult de

ziua de azi. Forma artei noi, pe care el acreat-o nu este o astfel de întoarcere cul-turală conștientă sau conștient făcutămerg]nd pe niște urme vechi. El estemai degrabă instinctiv și copilăros, dinel erup elementele artei,pentru ca apoisă se contopească cu rafinamentul ar-tistului. Una dintre lucrările sale celemai alintate este Oiseau, Pasărea. Să nuvă gândiți la o pasăre mare cu aripi în-tinse. Trebuie doar să simplificați for-mele zborului unei păsări, așa cum și-oînchipuie desenul unui copil, al omuluiprimitiv, sau căutarea de formă decora-tivă a artei țărănești, și astfel vine în fațanoastră pasărea lui Brâncuși. Stă cu tru-pul ei de un metru în colțul atelierului,o marmură șlefuită cu mâna. El zice des-pre ea că-i pasăre, dar nici această pasărenu este atât de pasăre, ca și cum vedem,să zicem, culorile vocalelor în celebrapoezie a poetului Rimbaud. Acestea suntsimboluri artistice, la fel ca o altă lucrarea lui, Peștele, Poisson, simpla formă sti-lizat[ a unei ființe solzoase. Dar acestpește ar putea înota, cum și pasărea arputea zbura, dacă am l[sa-o liber[ săzboare, pentru că este atât de plină deavânt către `nalt.

Brâncuși a fost preieten cu marelepictor primitiv francez al secolului 19,Henri Rousseau, el făcându-i și obelisculde pe mormânt, și chiar dacă nu au exis-tat nimic comun în arta celor doi, ca oa-meni, ei au în comun naivitatea mariiarte, cu care se înconjoară. Însă în timpce la Rousseau naivitatea sa nu a pututfi luată în seamă, el neconștientizându-și nici măcar calitatea de artist, simțân-du-și mai degrabă neînsemnătatea –pentru el cel mai mare artist a fost Bou-guereau, cel mai prost „academician” alepocii sale –, acest Brâncuși, artistul, esteconștient nu numai în privința valoriiartei, ci și a propriei valori. Naivitateaeste comună în arta lor, este comună șiadorarea artistică, în amândoi este cevadin adorarea lui Francisc cel Sfânt deAssisi. La Brâncuși nu există separa\iadintre om și artist< există numai o sin-gură ființă din care se revarsă ;i `nvingeartistul. Trebuie să ne gândim instanta-neu la renascentiști, pentru că la acei oa-meni constatăm așa ceva, universalitateademn[ de admirat.

În atelier totul este făcut de mâna luiBrâncuși, scaunele pe care ne așezăm,masa din beton, tot el a construit vatralângă focul căreia el se încălzește, găteștemâncare. Nu este vorba de un meșter întoate, ci de un artist, care iubește în toatedoar ce-i convine, ce-i este pe plac, do-rește aceste lucruri și și-le și face.

Brâncuși trăiește in Montparnasse,în liniștea unui atelier mare de sculptură.Are mulți preteni, are mulți admiratori,dar el își găsește bucuria și se reg[se;tepe el însuși în singurătate< în realitatenu are nimic ̀ n comun cu ce se întâmplăazi în artă. Atmosfera artistică a Parisuluis-a schimbat foarte mult în ultimii ze-ce-cincisprezece ani. Artistul de aici numai este artist, ci negustorul al cărui suc-ces depinde de modul în care reușeștesă-și valorifice, ;i `nainte de toate să-șifacă vandabilă marfa. În cafenelele ar-tistice mișună cu sutele pictori și scul-ptori din toate colțurile lumii, care cautărelații, așteaptă și se agață de negustoriide artă precum țăranii din târgurile dela țară de negustorii de vite, sau ca artiștiide circ de impresar. Nu prea iese nimicbun din toate astea pentru artă, adicădin această mercantilizare, dar ceea ceam văzut până acum este mai mult o pa-gubă< forțarea în direcția publicului aunor curente și artiști, care sunt prezen-tați ca niște mari talente, dar care nusunt talentați.

Cea ce se prezintă azi la Paris, în nu-mele artei, de către marii negustori deartă este, cu puține excepții, iluzionismși nu artă adevărată. Dacă artistul vreasă se afirme, în ciuda bunelor sale in-tenții, este nevoit să se alinieze în cercu-rile de interese ale unor clici nici măcarartistice (de ar fi măcar) ale unor negus-tori sau grupuri de negustori de artă. Ise cercetează talentul, capacitățile deproducție, se iau probe de sânge din lu-crările lui să se vadă dacă este destul desănătos sau destul de bolnav, se cântă-rește dacă lucrările lui se potivesc vreu-nui gust sau modă în ascensiune, iar dacăacesta corespunde tuturor acestor cerin-țe, poate va avea o cale către afirmare.

E greu să fii artist la Paris. De exem-plu, numai o foarte mică parte a celormai mulți artiști maghiari care trăiescaici nu nutresc marea speranță să se in-tegreze în acest mod în circuitul negus-toriei artistice. Cei mai mulți dintre ace-știa nu vor artă, ci afirmare și carieră,dar acestea două scopuri foarte rar secontopesc. Cei mai mulți fug de circum-stanțele maghiare, grele, de subzistență,și speră de la Paris mântuirea vieții lor.Şi o astfel de speranță nu este un simpluvis< dacă ești descurcăreț ea poate devenichiar realitate, pentru că Parisul este dince în ce mai puțin Paris, este terenul ca-pacităților de afirmare< rampa spre o no-uă Americă.

După acest scurt excurs putem de-fini mai bine esența lui Brâncuși. Artalui, afirmarea lui, diferă de această modănouă și nu are nimic comun cu formu-larele negustoricești de mai sus. El a de-venit una dintre cele mai interesante per-sonalități ale artei contemporane dis-prețuind aceste soluții și șmecherii detip negustoricesc și nu face deloc uz deele. Poate că azi el este singurul artistdin Paris, mândru, orgolios în chip ro-mantic, dându-și aere. Şi pentru toateastea este un om aparte> pentru mulțienigmă, ciudățenie și miracol, însă estevorba doar de un artist.

Acum suntem musafiri la Brâncuși,și Brâncuși gătește pe vatra confecționatăde el. Cinele lui au faimă. Pe grătarul ja-rului de cărbune el așează o mare bucatăde carne< o astfel de pregătire de ospățputea să vadă cântărețul de la Comae.Ca și aperitiv primim măsline în chipromânesc și varză acră făcută de el, șițuică< o pălincă excelentă și veche care aajuns pe masa lui Brâncuși prin atențiaprincipesei Murat. La friptură primimun vin cu un gust vechi, pe care l-a pri-mit cadou de la Poiret, regele modei.Răsfoiesc o revistă americană în care opoezie cântă despre atmosfera de searăa atelierului lui Bâncuși. Între statui uncâine drăguț cu blana albă face salturi,singura companie a sculptorului. Pringeam se vede strălucirea Lunii care însemiîntuneric așează în chip vrăjitor lu-crările lui Brâncuși, astfel parcă vedemuna dintre ele printre copacii unui parccu iarbă verde, pe cealaltă în mijloculunei fântâni arteziene, pe a treia undevalângă drumul țării ca o piatră de amin-tire, precum sarcofagele vechilor greci.Semiîntunericul și lumina Lunii rezolvăîn fantezia nostră problema pe care unartist izbutește rar sau deloc să o rezolvefață ̀ n fa\[ cu anturajul și epoca sa, astfelca lucrările sale să se reg[seasc[ `ntr-oambianță adecvată. Dintr-un colț aparechitara și vioara. Brâncuși face muzică,;tie c]nta la chitară și vioară. :i cântă.Auzim plânsul sufletului românescamar, acea muzică românescă pe careBartók a făcut-o artistică și occidentală,și plânsul acelui suflet românesc pe careBrâncuși l-a făcut un suflet artistic și oc-cidental.”

S[tm[reanca Otilia Marchi;, cunoscut[ sub numele de Otilia Cosmutza,este cea care ì va face cuno;tin\[ lui Constantin Br]ncu;i cu domni;oaraPogany, o frumoas[ unguroiac[ din Budapesta, c[reia ì va face Br]ncu;icelebrele statui, ajunse azi la zeci de milioane de dolari.

Scriitorul maghiar Bölöni György ;i s[tm[reanca OtiliaCosmutza au fost primii care au vorbit despre

succesul lui Br]ncu;i la Paris


DIET~

Castanele `;i fac apari\ia `nprima parte a sezonului detoamn[. Coapte sau sub form[ depiure ele aduc un beneficiu reals[n[t[\ii ;i trateaz[ diferiteafec\iuni.

Castanele sunt pline de vitamine,`mbun[t[\esc digestia ;i ne dau energie.

Ce sunt varicele?

~n limbaj popular, prin “varice” se`n\elege dilatarea anormal[ a venelor su-perficiale de la picioare. Din punct devedere medical, varice `nseamn[ oricedilatare a unei structuri venoase, exist]ndvarice esofagiene (foarte frecvente la al-coolici), varice hemoroidale (hemoroizi)etc. Orice zon[ a organismului poateprezenta varice `n structura sa venoas[.

Varicele de la membrele inferioaresunt cele mai obi;nuite, deoarece estezona cea mai ̀ ndep[rtat[ de inim[ ;i tre-buie s[ suporte o presiune mai mare.Varicele pot fi profunde sau superficiale.

~nainte de toate, trebuie s[ \inem sea-ma c[ producerea varicelor se datoreaz[`n mod fundamental debilit[\ii pereteluivenos. Dac[ acesta ar fi suficient de rezis-tent, nu s-ar dilata la orice m[rire a ten-siunii interne.

Al\i factori care influen\eaz[ apari\iavaricelor este cre;terea presiunii venoase.Este logic s[ te g]nde;ti c[ un tub elasticse dilat[ la cre;terea presiunii lichiduluidin interior. ~n cazul varicelor, aceast[dilatare devine cronic[. Contrar logiciiprimare, dilatarea venelor nu produce ofluiditate mai mare a circula\iei sanguine,ci mai degrab[ se `nt]mpl[ invers,deoarece, dilat]ndu-se, valvele interneale venelor nu mai pot ̀ mpiedica refluxuls]ngelui venos. Acesta ̀ ncetine;te circu-la\ia ;i produce o anumit[ predispozi\iespre tulbur[ri de coagulare a s]ngelui.

~n mod frecvent, dup[ o sarcin[,venele de la picioare devin proeminente,umflate ;i alb[strui. ~n cazurile ceva maigrave, apar parestezii(amor\eli) ale pi-ciorului ;i labei, chiar dureri ̀ n\ep[toare.~n cazuri ;i mai grave, pot s[ apar[ r[nigreu de vindecat, cu o evolu\ie lent[ ;icu un `nalt risc de a suferi tromboz[venoas[. Simptomul comun tuturorsuferin\elor varicoase ale membrelor in-ferioare este edemul (umflarea) care`ncepe de obicei de la c[lc]ie, ̀ n momen-tul culc[rii ;i se extinde ̀ n mod progresivpe m[sur[ ce se diminueaz[ circula\iasanguin[.

Exist[ `mprejur[ri care favorizeaz[apari\ia varicelor. Sarcina produce ocre;tere a presiunii venoase perifericedin trei motive. Primul este c[ `n organ-ismul femeii gravide are loc o cre;tereglobal[ a cantit[\ii de s]nge, ceea ce pro-duce o u;oar[ cre;tere a presiuniivenoase. Al doilea motiv, mai important,este c[ f[tul apas[ pe venele membrelorinferioare, ̀ n zona inghinal[, ceea ce pro-duce o semiobstruc\ie, `ngreun]nd cir-cula\ia s]ngelui venos spre vena cav[.Are loc o cre;tere de presiune la nivelulmembrelor inferioare mult mai maredec]t cea produs[ `n bra\e. Un al treileafactor care poate contribui la cre;tereapresiunii interne este constipa\ia, at]t defrecvent[ `n cazul gravidelor.

La persoanele `n v]rst[, apari\iavaricelor este frecvent[ din cu totul altemotive. La aceste persoane, problemaprincipal[ este reducerea circula\iei per-iferice at]t prin artere, c]t ;i prin vene.Faptul c[ vedem doar varicele superfi-ciale, ne poate face s[ credem c[ numaiacestea au varice. ~ns[ piciorul are venesuperficiale ;i vene profunde, iar

cre;terea persiunii interne ;i debilitateaperetelui vascular se produc la ambelenivele.

Beneficiile castanelor comestibile

Castanele comestibile (Castanea sati-va), spre deosebire de castanele s[lbatice,sunt dulci la gust bogate ca arom[ ;i aducmulte beneficii s[n[t[\ii. Au fost o surs[principal[ de hran[ `n multe culturi, `nspecial ̀ n China, Coreea, Japonia ;i \[riledin jurul Marii Mediterane. Grecii, deexemplu, consider[ castanele superioaremigdalelor, alunelor ;i nucilor din punctde vedere nutritiv ;i terapeutic.

Medicul ;i nutri\ionistul german He-upke, considerat unul dintre fondatorii;colii germane moderne de nutri\ie, le-a dat castanelor numele de “mici p]inipe care ni le ofer[ natura”.

Castanele sunt disponibile ̀ n aceast[perioad[ ;i pot fi g[tite `n variate re\ete,cea mai popular[ ;i cea mai simpl[r[m]n]nd coacerea timp de 20 de minute`n cuptorul de acas[.

Reprezint[ o surs[ foarte bogat[ decarbohidra\i(37,4%), fiind comparabil[numai cu leguminoasele ;i cerealele.Ace;ti carbohidra\i sunt forma\i ̀ n prin-cipal din amidon(85%) ;i zaharoz[(15%).De asemenea, castanele con\in pro-teine(2,42%) ;i gr[simi(2,26%), majori-tatea fiind mono ;i polinesaturate.

Cu toate c[ nu con\in vitamina E ;idoar pu\in[ vitamina A, sunt destul debogate `n vitamina C ;i, mai ales, `n vit-aminele complexului B.

Castanele se remarc[ prin con\inutulbogat `n potasiu ;i pentru cantitateasc[zut[ de sodiu, fapt pentru care suntbenefice pentru presoanele care sufer[de hipertensiune ;i tulbur[ri cardiovas-culare. De asemenea, con\in o cantitatesemnificativ[ de fier, dar ;i magneziu,calciu, fosfor, zinc ;i cupru.

Baia de picioare cu frunze ;i fructede castan `nt[re;te vasele de s]nge ;itrateaz[ inflama\iile.

Toate p[r\ile castanului, dar ̀ ndeose-

bi fructele con\in un complex chimic nu-mit Escina, care normalizeaz[ perme-abilitatea vaselor de s]nge, cauza multorprocese inflamatorii.

Castanele nu con\in gluten, motivpentru care multe alimente f[r[ glutencon\in castane.

Concluzion]nd, se poate spune c[spre deosebire de alte nuci ;i semin\e,castanele au un con\inut relativ sc[zut`n calorii, c[ci con\in mai pu\ine gr[simi,dar sunt mai bogate `n minerale, vita-mine ;i fitonutrien\i, care aduc beneficiipentru s[n[tate.

Alte afec\iuni `n care este util con-sumul de castane sunt< surmenajul fizic,arterioscleroz[, hipertensiunea arterial[,diareea, insuficien\[ renal[.

C]teva idei de consum

Castanele pot fi ad[ugate `n aluaturicu f[in[ integral[ pentru a ob\ine p]inecu castane. O alt[ modalitate de consumeste aceea `n care le coacem, le decojim;i le mix[m al[turi de caju, sirop de agave;i cacao pentru a face bombonele(prinrularea compozi\iei) sau un blat de tortf[r[ coacere, simplu, delicios ;i cremos.

Castanele pot fi ad[ugate ̀ n supe sauumpluturi (buc[t[ria fran\uzeasc[ in-clude multe re\ete cu castane) sau pot fim[cinate ;i ad[ugate `n cerealele dediminea\[ sau smoothie-uri. O alt[ ideede re\et[ cu castane este aceea de piure.A;a cum face\i piure de cartofi (mult mais[rac `n nutrien\i dec]t cel de castane),tot astfel pute\i preg[ti ;i piureul de cas-tane, pentru a-l asorta la orice fel prin-cipal. Piureul de castane este recomandat;i pentru copii sau persoane aflate ̀ n post.

Culegerea castanelor comestibile seface de la sf]r;itul lunii septembrie ;ip]n[ la `nceputul lunii noienbrie, fiinddisponibile `n stare proasp[t[ chiar ;i `npostul Cr[ciunului.

Castanele se conserv[ foarte bine,chiar ;i c]teva luni `n congelator.

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel.< 0721202752

Castanele scad riscul de infarct, trateaz[ varicele

;i `nt[resc mu;chii

Castanele se remarc[ prin con\inutul bogat ̀ n potasiu ;i pentru cantitatea sc[zut[ de sodiu, faptpentru care sunt benefice pentru presoanele care sufer[ de hipertensiune ;i tulbur[ri cardiovasculare.De asemenea, con\in o cantitate semnificativ[ de fier, dar ;i magneziu, calciu, fosfor, zinc ;i cupru.

Simţim mai uşor intrarea înanotimpul rece când în casăpluteşte aroma de gutui coapte.Căci da, în luna octombrievedetele sunt aceste fructe dulciacrişoare, pline de vitamine.

Despre gutui numai de bine. Studiinoi şi diverse arată că sunt de folosatunci când vrem să scădem îngreutate, atunci când avem problemecu digestia, cu nivelul colesteroluluicrescut, îmbunătăţesc rezistenţasistemului imunitar. De asemenea, separe că au efect antiinflamator,îmbunătăţeşte calitatea pielii, scadepresiunea arterială, previn reacţiilealergice şi stimulează sistemulcardiovascular. De gustul şi beneficiilenutriţionale ale gutuilor se mai bucurăşi locuitorii unor ţări precumUzbekistan, Armenia, Turcia, Ungaria,Macedonia şi vecinii lor. Se pare că înAntichitate, unele popoare confundaugutuile cu merele. Legendă sau nu, sespune că Afrodita a ieşit din spumamării cu un coş de gutui, iar acumgrecii oferă la nuntă gutui.

Mare atenţie, pentru a beneficia debeneficiile nutriţionale ale gutuilor, nutrebuie să le curăţaţi ce coajă. Aceastaconţine nutrienţi benefici.

Acest fruct galben este o sursăbogată de vitamina C, zinc, potasiu,

cupru, fier şi fibre dietetice (pentrudietă). De asemenea, gutuia este bogatăîn compuşi organici precum catehină,epicatehină şi alţi variaţi fitotonutrienţi,care contribuie cu toţii la beneficiilepentru sănătate ale gutuii.

Au abilitatea de a ajuta larefacerea pielii

Dacă nu ai respectat regulile debună purtare la plajă şi aţi făcut băi desoare, atunci trebuie să abuzaţi de gutuiproaspete. Au abilitatea de a ajuta larefacere pielii după expunere la UV.Noi sperăm însă că aţi avut grijă desănătatea pielii şi că veţi consuma gutuipentru a îi menţine tinereţea – au efectantirid. Chiar şi persoanele care auprobleme cu bolile intestinale, de tipuldiverticulei, trebuie să consume gutuipentru a ameliora simptomele.

Foarte important, cei care auvariaţii de tensiune arterială trebuie săse aboneze la gutui, deoarece ajută lastabilizarea presiunii sângelui. De laacest fruct totul este folositor, chiar şisâmburii atunci când vrem să facempeltea. Însă, dacă obişnuiaţi să îiconsumaţi, trebuie să ştiţi că aceştiaconţin urme de acid cianhidric (un tipde cianură), la fel ca şi migdalele amare.Deci, nu este recomandată ingestia maimultor seminţe.

Ne g[si\i `n Satu Mare, str. Gheorghe Laz[r, nr. 1, jud. Satu Mare,

;i la tel/fax< 0261/726.101, mobil - 0737.518.461

0720.047.485

Orar< luni - vineri 8<00 - 16<00

ATO MEDICAL VEST~n rela\ie contractual[ cu Casa de

Asigur[ri de S[n[tate, ofer[ produsedecontate total sau par\ial

Merele gutui ajut[ la stabilizarea

presiunii sângelui

MELISSA - Magazin produse naturale pentru s[n[tate

Este mai u;or s[ previi dec]t s[ tratezi o boal[...

Experien\[ de peste 10 ani `n slujbas[n[t[\ii dumneavoastr[!

Informa\ii< 0721.202.752Adresa< Satu Mare, str. Cuza Vod[, nr. 12

(vis-a-vis de Poli\ie)


Rochiile de mireasă pentru se-zonul toamnă-iarnă 2016-2017sunt caracterizate de diversitate,contraste şi vor parcă mai mult caniciodată să transforme ziua ceamare, într-una cu adevărat me-morabilă.

Haideţi să parcurgem împreună, celemai importante tendinţe ale acestui se-zon!

Decolteuri adânci Chiar dacă aceste decolteuri poate

nu mai impresionează foarte mult ochiuluman, fiind prezente cam peste tot, si-tuaţia se schimbă când le vedem provo-catoare şi intrigante în designul unei ro-chii de mireasă. Prezenţa lor necon-venţională asociată cu mâneci diferite calungimi, design sau chiar fără mâneci,ne îndepărtează de imaginea modestă amiresei cu care eram obişnuiţi. Au fostvăzute mâneci lungi, curele late, eşarfede satin, inserţii broderii cu cristale, mă-tase, dantele, fără bretele.

Voaluri Încă există mirese care îşi doresc să

intre cu voalul pe faţă şi apoi, în cadrulceremoniei să fie descoperite, o scenăprezentă mai mult în filme, dar care sedoreşte a fi adusă în viaţă reală, odată cusezonul toamna-iarnă 2016-2017. Uniidesigneri au dat o nouă interpretare< audus voalul de pe cap şi l-au ataşat în spate,ceea ce este considerată o revoluţie învoalurile rochiilor de mireasă. Au fostvăzute voaluri la rochii de mireasă scurte– făcându-le cu adevărat grandioase, ro-chii transparente la piept şi cu centuricu cristale, motive florale aplicate.

Elemente transparente O altă mare tendinţă a acestui sezon

sunt rochiile de mireasă transparente sauavând elemente transparente, poate puţincam îndrăzneţe pentru invitaţii mai învârstă. Au fost văzute teme florale, tuluridiafane, dantelă la corset, decolteuri ban-deau; unii designeri au lăsat la vederenu doar pieptul, talia sau picioarele, ci şişoldurile.

Cape grandioase Trecem puţin de latura romantică a

tendinţelor rochiilor de mireasă toam-na-iarnă 2016-2017 şi îmbrăţişăm unsentiment grandios şi eroic, cu ajutorulcapelor. Avem mirese puternice cu puterisupranaturale, o tendinţă puternică aacestui sezon, fiind văzute cape din satindin oţel albastru, aripi de înger pe spate,aplice florale, influenţe sport, mătase,broderii aurite.

Bijuterii par Poate mai mult ca în niciun sezon,

accesoriile şi bijuteriile de păr s-au regăsitîn sezonul toamna-iarnă 2016-2017,dând un aspect fermecător părului mi-resei şi făcând din voal un accesoriu ne-folositor. Atenţia la detalii, împreună cumotivele botanice, elementele arabe, mi-cile coroniţe completează imaginea mi-resei în această frumoasă zi, oferindu-iun aspect delicat de prinţesă.

Fără umeri Tendinţa “fără umeri” este destul de

prezentă în rochii, topuri, costume debaie, aşa că, nu puteau “scapă” rochiilede mireasă pentru acest sezon. Cu toateacestea, dacă analizăm puţin, vom ob-serva că întotdeauna rochiile de mireasăfără umăr au fost printre cele mai apre-ciate şi au fost preferatele reginelor, du-ceselor> este tendinţa care îmbină perfect

senzualitatea şi eleganţa, mai ales că înacest sezon, le regăsim în cele mai mo-derne intrepretări. Astfel, avem flori dinpaiete pe rochii, rochii din mătase, com-binaţii cu mâneci lungi diafane şi decol-teuri în formă de V, design care face săpară că alunecă accidental pe umeri.

Picioare descoperite

Tăieturile cât mai înalte, în faţă sauîn lateral pentru a descoperi un piciorsau pe ambele, fac parte din tendinţelesezonului toamna-iarnă 2016-2017, otendinţ[ îndrăzneaţă care este prezentăşi în ţinutele de cocktail şi în cele de zicu zi. Unii designeri au făcut rochii demireasă cu slitul închis atunci când sestă în picioare, pentru că la o simplă

mişcare acestea să se vadă. Au fost folo-site multe volănaşe aerisite care intrigăşi flirtează, efectul dublându-se când ro-chia nu are nicio susţinere.

Flori 3D aplicateTemele florale în rochiile de mireasă

merg în aproape orice sezon, iar sezonul2016-2017 nu face excepţie, mulţi desig-

neri găsindu-şi inspiraţia în natură şi fru-museţea ei. Au fost văzute multe motiveflorale, printuri florale, flori 3D aplicatede la petale mici la flori delicate şi masive,organza având broderii din petale com-plicate, flori care mărginesc decolteurile,trandafiri supradimensionaţi, detalii as-cunse sub peplum.

Franjuri Plecând de la tendinţele din toamna

2015 şi regăsindu-i de atunci în orice se-zon sub diverse interpretări, fie că vorbimde vestimentaţii obişnuite, accesorii saurochii de mireasă, franjurii reprezintătendinţa boemă şi spiritul liber al acestuisezon. Pentru toamna-iarnă 2016-2017,s-au văzut franjuri în cascadă, în parteadin spate a rochiilor din satin, stiluri tri-bale pe rochii mini.

Buchete omogene Buchetele de flori pentru acest sezon

sunt foarte simple, minimaliste, cu unsingur tip de floare, oferindu-i mireseiconfort şi lejeritate. Pentru a accentuaacest aspect, se poate merge pe o singurăfloare în mâinile miresei.

Mâneci care flutură Această tendinţ[ retro şi care flirtează

prin aspectul său, este expresia ideală astării acestei zile speciale, sărbătorind at-mosfera celestă. Pentru acest aspect almânecilor, tulul, dantelă, materialeleuşoare şi diafanul, sunt ideale. Au im-presionat rochiile cu dantelă de fildeş şipoale asimetrice, rochii albe pure mini-maliste, mâneci delicate, văzute la ClairePettibone, Sarah Seven, Matthew Chris-tophe.

Fuste detaşabile Multifuncţionalitatea rochiilor de

mireasă din sezonul toamnă-iarnă 2016-2017 este scoasă în evidenţă de fusteledetaşabile. Multe dintre noi apreciemstraturile sau toate elementele detaşabileale unui palton sau poate rucsac, dar şimai mult, putem aprecia acest conceptde 2 în 1 al rochiei de mireasă.

Pene Multă pasiune şi delicateţe cu aspect

luxuriant, în aceste rochii de mireasă carefolosesc penele fragile, reprezentând unadin tendinţele cele mai luate în seam[ale sezonului toamna-iarnă 2016-2017.Penele au fost puse în diverse locuri alerochiilor de mireasă, în funcţie de im-aginaţia fiecăruia, asociate cu mătase al-bă, dantelă, decolteuri care creează iluziiflorale, mixturi cu elemente transparente,dar şi anumite design-uri care ne intro-duc într-o atmosferă medievală.

Mâneci clopot Mânecile clopot au fost la modă la

începutul anilor 2000, au revenit în acestsezon şi în tendinţele vestimentare aleacestui sezon, dar şi în zona rochiilor demireasă. Găsim în tendinţele rochiilorde mireasă toamnă-iarnă 2016-2017,mâneci clopot având diferite lungimi şiîn forme diverse. Au fost văzute rochiide mireasă din organza cu flori aplicate,flori 3D aplicate cu scopul de a înlocuimănuşile, flori irizate.

AsimetriceAvând inspiraţie anii ’80, rochiile de

mireasă asimetrice se regăsesc în ten-dinţele toamnă-iarnă 2016-2017, dega-jând graţie şi îndrăzneală. Astfel, mulţidesigneri au aderat la această tendinţachic, care imprimă rochiei de mireasăelegan\ă, pornindu-se de la rochii maiscurte care au crescut gradual, până latrena> au fost folosite încreţituri şi a fostaccentuată talia.

MOD~Buchetele de flori pentru acest sezon sunt foarte simple,

minimaliste, cu un singur tip de floare, oferindu-i mireseiconfort şi lejeritate. Pentru a accentua acest aspect, sepoate merge pe o singură floare în mâinile miresei.

Rochiile de mireas[ pentru sezonultoamn[-iarn[ 2016-2017


PICTUR~

Cel mai aşteptat eveniment alsezonului pe piața de artă din Ro-mânia – Licitaţia de Toamnă, Top100 mari maeştri ai artei româ-neşti - va aduce în prim-plan uncontemporan de acum celebru<Adrian Ghenie. Pictorul băimă-rean a cucerit Londra pe 6 octom-brie cu ocazia unei licitaţii orga-nizate de celebra Casă Christie’s,o lucrare de-a sa fiind adjudecatăpentru extraordinara sumă de7,109,000 ₤.

Licitaţia de Toamnă va aduce înatenţia participanţilor opere unice aleunor artişti celebri, de la clasicul NicolaeGrigorescu până la cel mai performantpictor contemporan, Adrian Ghenie. Ar-tmark invită toţi pasionaţii de artă, co-lecţionari ori simpli consumatori să iaparte la acest eveniment marţi, 25 oc-tombrie 2016, ora 20<00, la Athénée Pa-lace Hilton.

Peste 7 milioane de lire pentru”Nickelodeon”

La numai 39 de ani, Adrian Gheniee pe lista scurtă a celor mai mari case delicitaţii din lume, iar lucrările sale suntachiziționate și expuse de cele mai marisi cunoscute muzee. Cel mai recent re-cord înregistrat de opera lui Ghenie aavut loc cu câteva zile în urmă, la datade 6 octombrie 2016, cu ocazia unei li-citaţii londoneze, una dintre cele douălucrări participante, “Nickelodeon”, fiindadjudecată pentru 7,109,000 lire sterli-ne.

Adrian Ghenie va fi prezent în Li-citaţia de Toamnă a casei Artmark, de-dicată unui top de 100 artiști români celmai bine tranzacționați în piața româ-nească ori în cea internațională, de laclasicii Grigorescu și Aman la moderniiTonitza și Şirato, până la arta contem-porană reprezentată de Țuculescu, PaulNeagu, Bernea ori Ghenie.

O superbă lucrare semnată de Ghe-nie, din prima perioadă de maturitatestilistică a artistului, intitulată „Christ”,are o valoare estimativă conservatoare,adaptată stadiului de dezvoltare a pieţeiromâneşti de artă, fiind cuprinsă în in-tervalul 12.000 – 18.000 euro.

Se licitează și un scaun sculptatde Brâncuși

Un scaun sculptat de ConstantinBrâncuşi este vedeta licitaţiei de toamnă„Top 100 mari maeştri ai artei româneşti”,organizată de Artmark pe 25 octombrieîn Capitală.

Potrivit catalogului licitaţiei, scaunuldecorat cu grifoni şi cap de copil este es-timat la preţul de 70.000 — 100.000 deeuro.

Între lucrările estimate la sume marise regăsesc şi< „Fetiţă cu bonetă albă” deNicolae Tonitza, la 40.000 — 60.000 deeuro, „Întoarcerea de la târg” de NicolaeGrigorescu, la 25.000 — 45.000 de euro,„Legendă — Toamnă la Ştefăneşti” deIon Ţuculescu, la 30.000 — 50.000 deeuro, „Ghivece cu flori şi pensule” deAlexandru Ciucurencu, la 9.000 —15.000 de euro, „Autoportret” de SabinBălaşa, la 10.000 — 15.000 de euro, „Ga-roafe roşii” de Gheorghe Petraşcu, la12.000 — 18.000 de euro, „Pod la Ve-neţia” de Corneliu Baba, la 8.000 —12.000 de euro, „Gladiole” de NicolaeTonitza, la 9.000 — 15.000 de euro.

Cât câștigă, de fapt, un artist de succes?

Un fost colaborator şi apropiat al luiAdrian Ghenie a demontat mitul numă-rul 1 cu care se confruntă artistul, acelacă face o adevărată avere din vânzareatablourilor.

Pentru ultimul tablou vândut al ar-tistului, "Nickelodeon", pasionaţii de artăs-au luptat “la sânge” în cadrul licitaţieiorganizată de casa de licitaţii Christie's<de patru ori a crescut valoarea tablouluifaţă de estimarea maximă iniţială. Ta-bloul a fost vândut până la urmă cu apro-ximativ 9 milioane de dolari.

Cristian Neagoe este consultant cul-tural și specialist în relații publice. În2015 a coordonat comunicarea pentruproiectul Darwin's Room, de AdrianGhenie, care a reprezentat România laBienala de Artă de la Veneția. Neagoe aexplicat pe pagina sa de Facebook că, defapt, Adrian Ghenie nu câştigă atât câtse vehiculează în presă.

“Banii din tranzacţiiile de pe piaţasecundară de artă nu ajung la artist, ci lavânzător. Procesul e următorul<

1. Artistul creează o lucrare.2. Lucrarea e vândută direct de artist

sau de galeristul său. Banii sunt de obiceiîmpărțiți 50%-50% între artist și gale-rist.

3. Cumpărătorul o ia fie pentru plă-cerea personală, fie pentru a o vinde maideparte profitabil când cota artistului acrescut suficient.

4. Aici ajungem la Piața Secundarăde Artă. Ce-i aia piață secundară? E loculunde se fac tranzacții cu lucrări care aufost vândute cel puțin o dată. Târgurileși casele de licitații sunt spațiile predilecteunde se desfășoară tranzacții pe piațasecundară.

5. Prețul inițial de vânzare (directdin studioul artistului sau din galerie) e

de obicei de zeci de ori mai mic decâtprețul cu care o lucrare ajunge să fie vân-dută la marile case de licitație.

6. Doi jucători domină piața caselorde licitație< Sotheby's și Christie's. Eleselectează foarte atent lucrările pe carele vând, aduc pe scenă doar cele mai im-portante sau vandabile nume și fac dinlicitație un spectacol în sine.

7. Banii sunt încasați de colecționarulsau dealer-ul care a vândut lucrarea, iarcasa de licitații primește la rândul ei uncomision consistent — între 12 și 25%din prețul de vânzare al lucrării. În modironic, chestia asta se cheamă Buyer'sPremium — Newspeak curat.

8. Dacă un artist sau o galerie are ofirmă înregistrată în Uniunea Europea-nă (prin care vinde lucrări), legislațiaeuropeană (care variază întrucâtva dela o țară la alta) nu permite artistului săprimească mai mult de 12.500 euro dinprețul cu care a fost vândută o lucrarepe piața secundară de artă — oricât demare ar fi acest preț. În procente, echi-valentul ar fi 0,15% pentru "Nickelode-on". Cu banii ăștia, artiștii de calibrullui Ghenie reușesc cel mult să-și plă-tească niște impozite.

9. Pentru artist, singurul câștig in-direct al acestor tranzacții fabuloase esteo creștere a cotei de piață. Dar cota depiață e ceva extrem de sensibil și de efe-mer. Artistul poate ieși rapid din grațiidacă nu mai performează, cam așa cumse întâmplă și cu fotbaliștii (apropo, nicifotbaliștii nu primesc sumele imense ca-re se vehiculează la transferurile dintremarile cluburi — poate așa e mai simplude înțeles pentru trusturile de presă dinRomânia).

În 2008, când Ghenie realiza Nic-kelodeon, cota lui de piață era mult mairedusă. Chiar și acum, când e unul din-tre cei mai cunoscuți artiști în viață dinlume, Ghenie vinde o lucrare cu câtevazeci sau sute de mii de euro. De pildă,

ca să participe la subscripția naționalăpentru Cumințenia Pământului, Gheniea donat o lucrare care a fost vândută deGalerie Thaddaeus Ropac cu 100.000euro. Peste câțiva ani veți auzi, poate, căa fost revândută la licitație cu 11 milioa-ne de euro — cât Cumințenia Pămân-tului a lui Constantin Brâncuși. Camașa merg lucrurile”, a explicat CristianNeagoe pe pagina sa de Facebook.

Taina reușitei lui Ghenie

Adrian Ghenie s-a născut în 1977la Baia Mare. În anul 2001 a absolvitUniversitatea de Arte din Cluj-Napocași a fondat în 2005, împreună cu MihaiPop, Galeria Plan B, extinsă ulterior șiîn Berlin.

Plan B a organizat pavilionul româ-nesc la Bienala de la Veneția din 2007,iar în 2008 a deschis un spațiu expozi-țional permanent la Berlin, o premierăpentru o galerie românească în străină-tate. Adrian Ghenie și-a împărțit pânăîn 2013 viața între România și Germa-nia, însă, în cele din urmă, a ales Berli-nul, unde este considerat reprezentantulnoului val al artei vizuale românești.

Tabloul său ”Regele” a fost vândutla o licitație din iunie 2013, de la Londra,cu 212.238 de euro. Totodată tabloul”Dr. Mengele 2” a fost vândut pentru140.747 de euro la Licitația de artă con-temporană organizată la Londra, de casade licitații Sotheby's.

În iulie 2014, tabloul „The Fake Rot-hko”, pictură realizată în ulei pe pânză,semnată și datată 2010, a fost cumpăratcu 1,77 milioane de euro (1,43 de mi-lioane de lire sterline). In 10 februarie2016, tabloul "The Sunflowers in 1937",pictură inspirata de lucrarea celebruluipictor Vincent van Gogh "Floarea Soa-relui" a fost vândută la prețul de3.117.000 de lire sterline, stabilind unrecord pentru artistul român, spulberat

acum de ”Nickelodeon”.Adrian Ghenie este un „produs“

al Universităţii de Artă şi Design de laCluj, el având primele expoziţii, ca şiMircea Cantor, Victor Man, Şerban Savuşi alţi colegi ai săi din generaţia tânărăde artişti plastici, la Galeria Plan B dinCluj pe care a şi creat-o împreună cupictorul Mihai Pop.

Vorbind despre arta lui AdrianGhenie, Pavel Şuşară a explicat< “Ceeace nu s-a spus despre Ghenie este că ele babist. El, chiar dacă nu i-a fost elevdirect, vine pe linia imaginarului luiCorneliu Baba, prin Corneliu Brudaşcude la Cluj, care i-a fost discipol lui Baba.Brudaşcu este un pictor extrem de rafi-nat, dar care a pus un soi de bemol lacheie asupra componentei sociale în careBaba era atât de ancorat. Ghenie preiarafinamentul lui Brudaşcu având însăşi angajarea existenţială, tipul de crisparesocială, de privire critică a istoriei pecare le avea şi Baba. Lucrările lui Ghenieţin de zona dramatică a existenţei, delatura coşmarescă şi traumatizantă a is-toriei. Trimiterile lui sunt spre Holo-caust, dar şi spre Gulag, spre atrocităţilecomunismului. Adrian Ghenie sancţio-nează aberaţia istoriei, care nu are cumsă fie trecută cu vederea. Or, acest gende imaginar se potriveşte foarte bine culumea de azi, aflată în convulsie.

Lucrările lui Ghenie au venit mănuşăpe furia, pe nemulţumirea socială aomului modern. Baba, de pildă, a pornitpe piaţa de artă umăr la umăr cu Ciu-curencu, fiind chiar cu un pas în urmalui. Ciucurencu este un pictor solar, bu-curos, pe când Baba, un posac. Ei bine,azi, Baba l-a depăşit cu sută la sută peCiucurencu pentru că pictura lui Babaeste pentru momentele de derută, pen-tru vremurile încrâncenate, de confuziesocială şi politică. Exact ca Ghenie. Şi elne vorbeşte despre dramatismul uneilumi care şi-a pierdut echilibrul, care şi-a pierdut reperele, care trăieşte într-o is-torie ostilă. Oamenii au apreciat la Ghe-nie anvergura întrebărilor şi seriozitateapropunerii. Mai trebuie spus că el e unexcepţional stăpânitor al limbajului plas-tic, are o foarte bună manualitate şi abi-litate tehnică pe lângă imaginarul săucomplex şi discursul metafizic prin careconturează atât de bine convulsiile lumiide azi”.

Preşedintele Universităţii de Artăşi Design din Cluj, Ioan Sbârciu, care i-a fost profesor lui Adrian Ghenie, a de-clarat< “Şcoala de pictură de la Cluj aajuns acum un brand mondial. Este ungrup mai mare de pictori din generaţialui Ghenie sau din generaţii apropiate,care expun deja în marile muzee şi ga-lerii ale lumii. Pentru noi, profesorii lor,este un mare motiv de mândrie. Gândiţi-vă că numai la Londra sunt peste 20.000de studenţi la pictură, nu mai vorbimde New York, şi nu ajung să aibă aseme-nea succese. La 35 de ani să ai expoziţiepermanentă la Centrul “George Pom-pidou” din Paris sau să ţi se vândă lu-crările cu peste un milion de euro pe lanoi prin România nu prea vezi. Toatălumea mă întreabă care e secretul suc-cesului acestor băieţi. Nu e nici un secret.Multă muncă. Talente sunt multe prinRomânia, dar mai trebuie şi puţină dis-ciplină, rigoare şi multă muncă. Eu, cu-noscându-mi studenţii, sunt încrezătorşi vă asigur că veţi mai auzi despre mulţialţi absolvenţi ai Şcolii de la Cluj carevor face carieră în lume. Cât despreAdrian Ghenie, vă spun doar atât< deacum încolo, sub un milion lucrarea nuva mai scădea.”

Vasile A.

Pictorul b[im[rean Adrian Ghenie a fost trecut între mae;trii artei române;ti

Un fost colaborator şi apropiat al lui Adrian Ghenie a demontat mitul numărul 1 cu care seconfruntă artistul, acela că face o adevărată avere din vânzarea tablourilor.

Pentru ultimul tablou vândut al artistului, "Nickelodeon", pasionaţii de artă s-au luptat “lasânge” în cadrul licitaţiei organizată de casa de licitaţii Christie's< de patru ori a crescut valoareatabloului faţă de estimarea maximă iniţială. Tabloul a fost vândut cu 9 milioane de dolari.

În 6 octombrie 2016, în cadrul unei licitaţiilondoneze a Casei Christie’s, lucrarea lui

Adrian Ghenie - “Nickelodeon” a fost adjudecată pentru 7.109.000 lire sterline


LITERATUR~

Rondelul epigramistului sărac

Poetului Ioan Nistor

Să fii sărac lipit, nu e o dramăCă dormi ușor, cuprins de dulci visăriŞi liniștit plutești spre-albastre zări,

Nu-ţi risipești viaţa jos, în cramă.

Nu bei Cotnari, Jidvei, nu mânci pas-tramăNu te întorci acas´ pe trei cărăriSă fii sărac lipit, nu e o dramăCă dormi ușor, cuprins de dulci visări

Bei doar un ceai amar de căcădări*Şi-atunci a vieţii tale panoramăE ascuţită ca o epigramăNăscută din orgolii și frustrări.

Să fii sărac lipit, nu e o dramăCă dormi ușor, cuprins de dulci visări.

Măceșe

Rondelul unei biciclete

Părea un Don Quijote de SătmarCălare pe-o imaginară RosinantăUrcând cu bicicleta mica pantăÎn spate cu trei beţe de pescar.

Când întâlnea o damă elegantăPe buze îi juca un râs ștrengarPărea un Don Quijote de SătmarCălare pe-o imaginară Rosinantă

Când se oprea în drum la vechiul barO mângâia încet, ca pe-o amantăSpunându-i< Tu ești cea mai importan-tăŞi-am să-ţi aduc o sticlă de CotnarPărea un Don Quijote de SătmarCălare pe-o imaginară Rosinantă.

Pagin[ realizat[ de Ioan A.

Miercuri, 12 octombrie,membrii cenaclului ”Afirmarea”s-au reunit la Centrul Cultural”G. M. Zamfirescu” din Satu Ma-re în cea de-a doua şedinţă atelierdin această stagiune.

În prima parte a şedinţei au fostdezbătute o serie de probleme de naturăorganizatorică, făcându-se referire laproiectele care urmează să fie derulateîn viitorul apropiat, până la sfârşitulanului în curs.

Detalii despre proiect

Preşedintele cenaclului, jurnalistulşi prozatorul Ioan Coriolan Aniţaş, afăcut cunoscut faptul că s-au obţinutde la Primăria Satu Mare, prin CentrulCultural G.M. Zamfirescu, fonduri pen-tru implementarea unui proiect cu treicomponente< organizarea unui concursde creaţie literară - proză scurtă, rezer-vat elevilor de liceu, în memoria mare-lui prozator care a fost Ilie Sălceanu,realizarea şi editarea unei antologii, nuîn ultimul rând, realizarea unui CD cumuzică folk pe versuri ale poeţilor săt-măreni.

Au fost stabilite detaliile concursu-lui literar în parteneriat cu Inspectora-tul Şcolar Jude\ean Satu Mare. O altăcomponentă a proiectului se referă lanoul CD al Georgetei Govor, careconţine muzică folk pe versuri lepoeţilor sătmăreni. Cenaclul mai are învedere editarea unei antologii în caresă apară membrii activi ai cenaclului,aceştia urmând să suporte 30% dincheltuielile de editare. Materialele pen-tru antologie urmează să fie trimise pesuport electronic până la data de 31 oc-tombrie 2016.

Andrei S[l[jan a citit poeme

În partea a doua a şedinţei, în pre-mieră, a citit din creaţiile sale un grupaj

de poeme Andrei Sălăjan. El a mărtu-risit că un mentor al său a fost regretatulom de cultură Ioan Gavrilaş. După cea prezentat câteva din scrierile sale, An-drei Sălăjan a spus că se bucură că afost îndrumat spre cenaclul ”Afirma-rea”.

Poemele citite au fost primite cu re-zerve de către cenaclişti. Ioan Aniţaşle-a considerat proză ritmată şi l-a sfă-tuit pe autor să încerce să scrie proză.Gheorghe Cormoş a subliniat că unelepoeme sunt de revoltă şi a recomandatca autorul să lase poezia să curgă de lasine şi să nu folosească rimele forţate.

George Terziu a explicat care suntcaracteristicile unei poezii. Poezia bunăeste aceea care reuşeşte să surprindă ci-

titorul. A apreciat sentimentele nobileale autorului, rimele lui interioare, ne-fiind în concordanţă cu exprimarea di-rectă, aşternută pe coala de hârtie.

Deosebit de bine primit în cadrulşedinţei a fost momentul poetic susţinutde Cornel Burcea, care din nou a sur-prins în stilul lui caracteristic, recitândcâteva poezii bine scrise, poezii model,din creaţiile lui Vasile Militaru.

Apoi Gheoghe Cormoş a citit treipoeme din creaţia sa< ”Fior”, ”Aer”, şi ”Otoamnă babiloniană”. Cornel Burcea acomparat aceste poezii ”cu o palincă bu-nă care nu râcăie gâtlejul”, ”o apă carecurge lin”. George Terziu a remarcat uni-tatea poemelor, cu ”repetări de imagine”,în fapt un lait motiv. Poetul se simte de-

osebit de bine în universul său poetic.Îl manipulează aşa cum vrea. În poeziilesale Gheorghe Cormoş ”are obsesii, re-creează lumea”. Liliana Lazăr Doboş aopinat că poeziile lui Gheorghe Cormoş”se aseamănă cu cele ale lui Urmuz, esteo poezie frumoasă, sentimentală”. IoanAndreica a avut opinii în bună partecontrarii, comparativ cu cele exprimatede antevorbitori. Ca întotdeauna, IoanSălăjanu a dat citire unor epigrame laadresa membrilor cenaclului.

Printre participanţii la reuniuneaatelier îi menţionăm pe< Georgeta Go-vor, Mihai Sas, Claudiu Govor, CeciliaSas, Angela Munteanu, Rodica Cuc, Ca-rol C. Koka, Florin Leşcu.

Coriolanu Barbur

Membri ai Cenaclului Afirmarea, prezen\i la ;edin\a din 12 octombrie

Aerce să fac cu imaginea ta?zilele-s scurte şi au nume de flori.cu o suflare mă pot înnecaîn hăul fierbinte dintre culori

ce să fac cu imaginea ta?nopţile-s albe purtătoare de plânssub o steluţă mă poţi reîncarnaîntr-un respir din ultimul sunt

ce să fac cu imaginea ta?oglinda-i spart miroase a ramtu eşti plutire eu numai regataîn clar-obscurul acestui vacarm

FiorProcesele pornesc spre mine (Pentru a nu ştiu câta oară?!)reglând de la egal la egallegile vârtejuriasudate în braţele boxelor australeale învierii ori morţii...

Strecurate dintr-un Viu curatîn care nu te mai poţi întoarceumbrele lor îmbrăcate în neaşteptareca o pioasă desumare

sparg ferestrele norilorcadelţând în migraţia întâiului timpvestita pulbere de lut

Ai mei prieteni vechi şi noiprintr-o cotropitoare amirarevâslesc în tranşeele autistelor zvonurispălând cu flamura fiorului albcreuzetul memorie hămisitede ocheada învrăjbiriiunde calea adevărul şi teamafac paradă trupească

Procesele pornesc spre minenumai tu ca o adiere de toamnăştergi cu ştergura vindecătoarelibraţia secretă a pleoapelor melede orfranda pucioasăa Celui cu ochii neclipiţi

Amurgdecântat pe două pleoape

Anii mei în ochii tăi pulberi reci de sterejeivăruindu-mă cu sângepe lumina care plângeîntre pleoape şi cuprinsde aprinsul - neaprins

De aprinsul neaprinsstană într-un vis de sfinxdestupat dintre stihiica o noapte peste viica o noapte peste viiluminând pe cel dintâi

Anii mei în ochii tăisalbe poleind poleicu rugină dezgropată

dintr-o lacrimă de astrăîn cuprins şi între şoapteasfinţindu-mă din moarte.

Fundal(o masă albă într-un aer albca o faţadă peste singurătate vegetalăconfigurează câmpul vizual de etern

locuit)

O masă albă peste care cinevarăsfoieşte luminile din cărţile vechiLa dreapta câte-şi trei iertătoriirescriu îndoliaţi o înţelegeresau o scrisoare de nună primire

La stânga într-o arşiţă declanşatoarefuria lor împotriva lorsau o capcană în care respirătoate iubirile şi invidiile reci

În fundal noice nimerim cu vârful inimiiBrânciul dublu face să ne ciocnim cu cealaltă perechede îngeri înzăpeziţi.

Cenaclul Afirmarea implementeaz[ un proiect sus\inut de Prim[ria Satu MareEste vorba de un concurs literar `n memoria lui Ilie S[lceanu, realizarea unei antologii ;i a unui CD

Ioan S[l[janu - Tipu,rondeluri

În vreme ce este în derulare un pro-iect complex, cu finalizare până la 31 de-cembrie, Cenaclul literar "Afirmarea" areîn pregătire un alt proiect. Dacă primulproiect vizează elevii din clasele de liceu,cel de al doilea, cu implicarea Inspecto-ratului Şcolar Judeţean, a Bibliotecii Ju-deţene și a altor instituţii, se adreseazăelevilor din ciclul primar. Este vorba des-pre provocarea elevilor talentaţi în aledesenului, să ilustreze o posibilă carte depovești pentru copii.

Înainte de alte precizări și pe aceastăcale provocăm cadrele didactice să intreîn competiţie cu elevii care au talent spredesen. În principiu proiectul este agreeatde o serie de instituţii care acceptă să de-vină partenere.

Gheorghe Cormo;< poeziiUn nou proiect în parteneriat cu Biblioteca Jude\ean[ ;i ;colile generale

~n premieră, a citit din creaţiile sale un grupaj de poeme Andrei Sălăjan. El a mărturisit că unmentor al său a fost regretatul om de cultură Ioan Gavrilaş. După ce a prezentat câteva din scrierilesale, Andrei Sălăjan a spus că se bucură că a fost îndrumat spre cenaclul ”Afirmarea”.


Frumuse\ea ei, care se apro-prie de perfec\iune, face deja par-te din istoria modelling-ului. Darmetamorfoza din supermodel`ntr-un model de urmat este pro-pria ei realizare. La cei 47 de aniai s[i, Christy Turlington Burnsa trecut cu pa;i siguri `n actul se-cund al vie\ii, ca mam[, so\ie ;isus\in[toare la nivel global as[n[t[\ii mamelor, f[r[ a-;i pierde`ns[ statutul de etern simbol almodei.

Au cucerit lumea cu `nf[\i;area lor.Au ap[rut `mpreun[ pe copertele revis-telor ;i ̀ n celebrul videoclip al lui GeorgeMichael din 1990, “Freedom”. Este vorbade supermodelele Christy Turlington,Linda Evangelista, Naomi Campbell, Tat-jana Patitz ;i Cindy Crawford. :i alte ma-nechine fuseser[ faimoase ̀ nainte dar nu`n acea manier[, migr]nd din paginilerevistelor pe micile ecrane, construin-du-;i propriile branduri ;i c];tig]nd foar-te mul\i bani. Imaginea lui Turlington ecea care a lansat deja celebrul parfumCalvin Klein Eternity, `n 1988. Cu toateacestea, nu i-a pl[cut niciodat[ s[ fie nu-mit[ supermodel, iar cei care o cunosc;tiu c[ este o persoan[ onest[, preocupat[constant s[ evolueze.

Proiectul s[u de suflet, Every MotherCounts (EMC), o organiza\ie non-profit`nfiin\at[ de Christy ̀ n 2010, este dedicattransformării maternității ;i na;terii în-tr-o experien\ă sigură pentru femeile din`ntreaga lume. Faptul c[ ̀ n 2003 a supra-vie\uit unei hemoragii postpartum lana;terea fiicei sale a determinat-o s[ aflemai multe despre aceast[ problem[. Prin-cipala preocupare a organiza\iei este s[asigure accesul femeilor la transport,educa\ie ;i provizii necesare na;terii.EMC a adunat 13 milioane de dolarip]n[ `n prezent, bani pe care i-a folositpentru a ajuta femei din 13 \[ri, inclusivSUA, Haiti, Tanzania, India, Malawi,Bangladesh ;i Uganda.

~nainte de a fonda EMC, TurlingtonBurns a `nceput un master `n s[n[tatepublic[ la Universitatea Columbia ;i arealizat un documentar, “No Woman,No Cry”, `n care a atras aten\ia asuprafaptului c[ pu\inul sprijin acordats[n[t[\ii gravidelor a adus mortalitateamatern[ la cifre `ngrijor[toare la nivelglobal. „Christy este foarte frumoas[ ;icarismatic[, dar ceea ce o face s[ fie efi-cient[ este expertiza ei,” spune BobbyShriver, cofondatorul organiza\iilor DA-TA ;i Red. „Trebuie s[ distingem `ntreoamenii care doneaz[ bani sau particip[la un eveniment – ceea ce este foarte bine- ;i cei ca mine, Christy sau Bono, caredevin mai mult de at]t. Ea a studiat sta-tisticile `ngrijor[toare despre mortalita-tea matern[, a v[zut cu c]t[ nedreptatesunt tratate femeile ̀ n unele \[ri ;i a deciss[ se implice.”

Pasionat[ de mi;care, Christy aremult[ energie ;i a c[l[torit deseori cu or-ganiza\ia umanitar[ CARE, a colaboratcu Red ;i a mers `n Ghana ;i Kenya cuShriver pentru a identifica problemelede s[n[tate cu care se confrunt[ femeileacolo. „Dac[ cineva `mi spune c[ suntfilantroap[, `l contrazic. Sunt mult maiactiv[ dec]t consider eu c[ face un filan-trop. Eu vreau s[ creez conexiuni, s[-midau seama cum func\ioneaz[ lucrurile;i s[ muncesc pentru a g[si solu\ii.”

Mama ei, Elizabeth, care a lucrat la olinie telefonic[ de ajutor pentru cei bol-navi de SIDA ̀ n anii ’80, a fost inspira\iaei ̀ n ceea ce prive;te activismul. :i Chris-ty a sus\inut campanii legate de proble-mele de s[n[tate create de fumat, dup[ce tat[l ei a murit de cancer la pl[m]ni.Ea a fumat timp de 10 ani, din adoles-cen\[ p]n[ dup[ v]rsta de 20 de ani,adopt]nd obiceiul de la tat[l s[u. „Laacea v]rst[ consideri c[ \ig[rile sunt pen-tru oameni mari ;i sunt sofisticate. Pevremea aceea nu existau telefoane mo-

bile, a;a c[ manechinele beau cafea ;i fu-mau \ig[ri. Este at]t de ciudat s[ v[d im-agini cu mine fum]nd – nu mai are nicioleg[tur[ cu cea care sunt acum.”

A fost descoperit[ la v]rsta de 13 ani,`ntr-un magazin universal din Miami, ;is-a mutat `n New York `n 1985, unde a`nt]lnit mai multe persoane care se aflaupe drumul spre succes. Mama ei a avutgrij[ de ea la `nceputul carierei sale, darcur]nd Christy a devenit independent[.C]nd tat[l ei s-a `mboln[vit, c]\iva animai t]rziu, surorile ei tocmai n[scuser[,a;a c[ fotomodelul a avut grij[ de familie.Strategia ei de ie;ire din lumea modei afost educa\ia. Dup[ ce a studiat religiecomparat[ ;i filosofie la New York Uni-versity, absolvind „Magna cum laudae”`n 1999, a pus pe picioare primele ei afa-ceri – o linie de produse cosmetice bazatepe principii ayurvedice ;i una de`mbr[c[minte pentru yoga, ̀ n colaborarecu Puma. Chiar dac[ ambi\iile ei nu auajuns la final odat[ cu cariera de model,ì este recunosc[toare industriei de mod[care i-a ar[tat cum s[ abordeze corect ocarier[. „Cu c]t `naintam `n v]rst[, cuat]t deveneam mai puternic[. Succesulmeu a ̀ nsemnat c[ puteam alege oameniicu care doream s[ colaborez ;i al[turi decare preferam s[-mi petrec timpul liber.”

Al[turi de so\ul ei, actorul ;i regizorulEdward Burns, ;i cei doi copii ai lor (Gra-ce, `n v]rst[ de 12 ani, ;i Finn, `n v]rst[de 10 ani), Christy reu;e;te s[ men\in[un echilibru ̀ ntre via\a profesional[ ;i fa-milie. „Sunt foarte norocoas[. Am o fa-milie minunat[ ;i am `nt]lnit b[rbatulcare a fost potrivit pentru mine, care m[respect[ a;a cum sunt eu.” C[snicia eifunc\ioneaz[ tocmai pentru c[ fiecare ìacord[ celuilalt suficient spa\iu la mo-mentul potrivit ;i se sprijin[ reciproc `nprofesie ;i `n tot ce \ine de pasiunile lor.

Cea care practic[ yoga de foarte mul\iani a devenit, `n ultimul timp, pasionat[;i de atletism, `ndeosebi de participareala maratoane, o alt[ ocazie de a str]ngefonduri din dona\ii pentru organiza\iaei. Christy a alergat prima dat[ `n 2011,c]nd New York Marathon a contactatEMC pentru a le oferi 10 locuri `n com-peti\ie. „Eforturile noastre fizice au fostenorme,” ̀ ns[ echipa ini\ial[ format[ din10 membri a ajuns acum la aproape 100.„Nu pot spune c[ am fost o alerg[toare,dar nu am vrut s[ am o echip[ ̀ n maraton;i s[ nu fac parte din ea. Alerg pentruEvery Mother Counts.” Pe 9 octombrie,Christy a participat la al ;aselea ei mara-ton, care a avut loc `n Chicago, ;i seg]nde;te deja la cele din 2017, Boston ;iBerlin. „Noi folosim alergarea la maraton`n munca noastr[ pentru a ar[ta c[ dis-tan\a este o barier[ ̀ n calea accesului fe-meilor la servicii medicale.”

Fostul supermodel nu se teme de`mb[tr]nire ;i a declarat c[ este ̀ mpotri-va opera\iilor estetice. „~n primul r]ndnu am timp de a;a ceva. Iar `n al doilear]nd nu cred c[ arat[ bine toate acesteinterven\ii. Poate a; fi de alt[ p[rere dac[a; considera c[ aceste modific[ri`mbun[t[\esc `nf[\i;area, nu cauzeaz[durere ;i nu transmit un mesaj gre;it ti-nerelor. Dar nu pot spune c[ am v[zutpe cineva care are astfel de interven\ii ;imi-a pl[cut cum arat[.”

Av]nd `n vedere c[ va `mplini 50 deani `n 2019, Christy nu se simte delocdemoralizat[. Ea a luat decizia de as[rb[tori fiecare zi de na;tere ̀ ntr-un loc`n care nu a mai fost, f[c]nd ceva `n aerliber – drume\ii, alergare sau alpinism.Chile ;i Patagonia sunt dou[ dintre des-tina\iile aflate pe lista ei de dorin\e. „Nuam fost `ngrijorat[ de `mb[tr]nire la 16ani ;i nu sunt nici acum, la 47 de ani.Este ceva prin care trece toat[ lumea. M[bucur c[ cei din jurul meu m[ v[d c[sunt relaxat[ ;i `mp[cat[ cu `naintarea`n v]rst[, nu nevrotic[ ;i ̀ ngrijorat[. Pen-tru copiii mei voi fi mama care rareoritrece pe la salonul de `nfrumuse\are ;icare nu-;i vopse;te p[rul. S[ fii tu ̀ ns[\i,`n cea mai bun[ variant[ a ta, nu are ni-mic de-a face cu felul `n care ar[\i.”

Christy Turlington Burns,de la supermodel, la model de urmat

Date post:	04-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	3 times
Download:	0 times

S`n`tate & Frumuse]e · Propolisul, un antibiotic natural de ajutor `n infechiile respiratorii...

Documents