S`n`tate & Frumuse]e - informatia-zilei.ro · tolerare vexatlonem, iugumque domini rege Attyla...

IAnul XV Nr. 724 Duminic[ 5 martie 2017

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

S`n`tate Frumuse]e&Ceaiul “ierburile Vie\ii” de la Hypericumcontribuie la detoxifierea organismului

Pagina 5

Consumul regulat al unor alimente are efect negativ asupra comportamentului

Pagina 8

noua colec\ieinEDiT, sezonul prim[var[ - var[ 2017

Pagina 7

Oşenii cred şi acum că Postul poate avea efecte miraculoase asupra minţii, dar şi asupra trupului

90 de ani de ajutor ;i m]ng]iere date de Maica Domnului,prin icoana f[c[toare de minuni de la M[n[stirea Rohia

Un muzeu funerar în aer liber este amenajat în PiaţaOvidiu din Constanţa, în parcul de lângă Muzeul de IstorieNaţională şi Arheologie. Mai multe pietre mortuare vorbesctrecătorilor despre cei care au trăit în antichitate pe acestemeleaguri străvechi. Alături de statuia lui Ovidiu, poetul exilatla Pontul Euxin, aceste stele celebrează memoria unor cetăţenide vază ai anticului Tomis. Monumentele funerare din Piaţa

Ovidiu din Constanţa poartă inscripţii antice traduse peplăcuţe aşezate la baza lor, în limba română şi în limba engleză.Un asemenea monument comemorativ sau funerar dedimensiuni mici (au înălţimea unui om de statură medie spreînaltă), în formă de coloană sau de pilastru, alcătuit dintr-unsingur bloc de piatră şi purtând de obicei inscripţii sau sculpturipoartă numele de stelă.

Punerea `n scen[ a singurei piese de teatru scrise ;ipublicate de filosoful Giordano Bruno, figur[ tragic[`nnobilat[ de sf]r;itul brutal al vie\ii survenit prin arderepe rug `n 1600, promitea s[ fie un eveniment cel pu\ininteresant, dac[ nuunul de rezonan\[, `nstagiunea curent[ aTeatrului de Nord.Din p[cate, a;tept[rilenu s-au prea potrivitcu realitatea din scen[. Nu putem negacurajul cu care t]n[rulregizor MariusCostache a abordat untext dificil, publicatacum aproape ojum[tate de mileniu,`ncerc]nd s[ `l fac[relevant pentrupublicul acestui veacgr[bit.

Pagina 3

“Lum]n[rarul”,un pariu curajos ratatde Teatrul de nord

O;enii cur[\au oalele cu cenu;[ `nainte de intrarea `n cel mai aspru post, al Pa;tilor

Alexandru Zotta a condus alături de Nae An-tonescu, de Teodor Curpaș și de alții revista “Școa-la Sătmăreană” întemeiată de Dariu Pop în Săt-marul interbelic și reînființată după 1968, singurarevistă locală validă din anii postbelici, cu o sec-țiune elegantă și substanțială rezervată artei și li-teraturii.

Era o apariție rară, dar așteptată de cei ce bă-teau la poarta afirmării.

Pagina 10

Pagina 9Pagina 11

Fostul preşedinte americanBarack Obama şi soţia lui,Michelle, au semnat un contractcu editura Penguin RandomHouse pentru a scrie două cărţi.Potrivit Financial Times,drepturile de autor s-ar ridica la60 de milioane de dolari. Prin comparaţie, fostulpreşedinte democrat BillClinton a primit 15 milioane dedolari pentru drepturile aferentevolumului său de memorii ”MyLife” din 2004, pe care l-apublicat după ce a părăsit CasaAlbă, în timp ce predecesorullui Obama, republicanul GeorgeW. Bush, a primit 10 milioanede dolari pentru cartea luiintitulată ”Decision Points”,potrivit Financial Times. Acestecărţi au fost publicate deediturile Knopf - o divizie agrupului Penguin RandomHouse - respectiv Crown. Celebra editură nu adezvăluit subiectele care vor fiabordate în cele două cărţi cevor fi scrise de Barack şi MichelleObama. Potrivit preseiamericane, cărţile vor descrieperioada petrecută de soţiiObama la Casa Albă.

Regele Salman al ArabieiSaudite a ajuns miercuri laJakarta, în cadrul primei vizitepe care o întreprinde unmonarh saudit în Indonezia înultima jumătate de secol, vizităce are drept scop consolidarearelațiilor economice cu țara careare cea mai numeroasăpopulație de religie musulmană. Însoțit de circa o mie depersoane, inclusiv prinți șiminiștri, regele a fostîntâmpinat pe aeroportul dinJakarta de către președinteleindonezian Joko Widodo și ogardă de onoare. Cu ocazia aceste vizite aufost aduse 460 de tone deechipamente, inclusiv limuzineMercedes și scări rulante pentrucoborârea din avion a regelui.Majoritatea bagajelor au fosttrimise direct pe insula Bali,unde suveranul saudit a mersdupă ce a stat trei zile în Jakarta. Este un fapt cunoscut căregii saudiţi fac tot soiul deexcese, inclusiv atunci cândcălătoresc. Salman a rezervatîntregul hotel Four Seasons dinGeorgetown, atunci când amers la Washington, în 2015.Hotelul, care este unul dintrecele mai luxoase din regiune,are 222 de camere. În acelaşi an, regele a fostcriticat de localnici francezi,după ce anturajul său de 1.000de persoane a blocat plaja de peRiviera Franceză vreme de treizile, invocând motive desecuritate.

So\ii Obama, 60 de milioane de dolaripentru dou[ c[r\i

inscrip\ii str[vechi din Constan\a arat[ cum erau depl]n;i mor\ii

alexandru Zotta, Profesorul... (o evocarela ceas aniversar)

Un rege sauditc[l[tore;te cu 460de tone de bagaje

“Tezaurul” uman viu al ŢăriiOa;ului, Floare Finta, spune c[ feteledin ziua de azi ;tiu numai s[ `;i`nro;easc[ buzele ;i s[ se preocupe decu totul alte lucruri dec]t cele care artrebui f[cute `n aceast[ perioad[

Icoana autentic ortodoxă a Maicii Dom-nului este pictată întotdeauna cu prunculIisus Hristos în braţe, doar atunci când re-prezintă tânguirea Maicii Domnului estezugrăvită singură, cum este şi cazul de faţă,fiindcă ea plânge pentru distrugerea celor150 de mănăstiri transilvănene care au fostnimicite în secolul al XVIII-lea. Iar Mănăs-tirea Rohia este “primul aşezământ de acestfeliu construit după Marea Unire (1918) înArdealul alipit”, ca un început al reînvieriimonahismului ortodox şi o sămânţă bunăaruncată în pământ desţelenit pentru a rodidin plin viaţa monahală, aşa cum a rânduitdupă 1990, Bunul Dumnezeu şi MaicaDomnului ocrotitoarea monahilor şi a mo-nahiilor.

Viaţa monahală la Mănăstirea “SfântaAna” Rohia a luat fiinţă în anul 1926, cânda fost târnosită prima biserică, la 15 august,de către vrednicul de pomenire EpiscopNicolae Ivan al Clujului. Tot atunci a fostadusă la mănăstire şi icoana Maicii Dom-nului „Mângăierea tuturor celor necăjiţi”.

Este ştiut faptul că Dumnezeu face mi-nuni la cererea Preacuratei Sale Maici, pen-tru a întări pe oameni în credinţă şi MaicaDomnului este grabnic ajutătoare celor ce,cu credinţă şi multă evlavie, îşi îndreaptăgândul, mintea şi paşii spre ceea ce esteMaica noastră a tuturor.

Pagina 4

2 Informa\ia de Duminic[/5 martie 2017

În anul pe care îl parcurgem, seîmplinesc 350 de ani de la nașterealui Petru Maior, înaltă personali-tate cultural-științifică din Tran-silvania, aparținând “Școlii Arde-lene.”

A publicat o serie de lucrări teologice,istorice, filologice, predici, apoi a tradus șia publicat lucrări cu caracter economic.În lucrările sale istorice, a combătut istoricistrăini ca Franz Jozef Sulzer, Josef KarlEder, Johann Cristian Engel și Jernej Ko-pitar, care contestau romanitatea și conti-nuitatea românilor pe teritoriul fostei Da-cii.

Continuăm din numărul trecut cu pa-saje din Cronica intitulată “Istoria pentruînceputul Românilor în Dachia, scrisă în1812”.

Neamurile barbarecare năvăleau în Dacia

“(Non ergo qulescelbat cursitandi hu-norum feritas, quin et contiguarum pro-vinciarum depopulatione dediti, maximeprovincias Moesiam, Macedoniam, Acha-jam Tsessaliam, et etiam utraque Thraciasarmis infestis, et continuis incursibus gra-vabant. Qua propter non solum earudemregionum ced setiam panoniae civitates,per ipsos hunnos crebris insultibus fati-gatae sum fantam nequirent centinuamtolerare vexatlonem, iugumque dominirege Attyla licentia impetrata, dimissis ar-mentis solis valachis, ipsorum qui reantpastorea, sponte in Pannonia remanenti-bus, per mare Adriaticum, in Apuliamcontuleranut. Thuroczi parte prima Cro-nicae Hungarorum capitolul 17). Zisei maisus, că românii cei din Dacia nu mai pelamunți ci si șesuri au rămas statornici înlăcașurile și moșiile lor> pentru că neamu-rile barbare, cari năvăleau în Dacia, maivârtos având zburdare și datină a face pra-dă dintralte țări, decât a lucra pământul,nu aveau cauză de a zăhăi pe români ceide pe la șesuri, deoarece și lor bine le prin-dea românii aceia, precum spusei mai sus.Însă precum românii cei de la șesuri erausupuși năvălitoarelor neamuri barbare, așanu mă îndoiesc, că cei de pela munți nunumai într-un loc aveau principii sau că-peteniile sale cu împărăția, care nu atârnade neamurile barbare. Pentrucă la acelanici nu putea răzbate barbarii, nici de lo-curile acele nu aveau lipsă ca să le supunăsie, deoarece ei și pe la șesuri puține locuriumpleau cu familiile lor. Ba, și însuși ro-mânii aceștia de pe la munți, văzând căbarbarii nu zăhăesc pe frații lor cei de lașesuri, vroiau a ține pace cu acești barbari,ba cred eu că și cu armele sale le da bar-barilor ajutor când îi poftea. Dintr-un felde împărăție ca aceasta de munți, au fostromânii aceia, despre car scrie notarul cra-iului Bella, la capitolul 44, că deteră ajutorlui Glad în Banat asupra Ungurilor. Ase-menea împărăției fu a strămoșului lui Me-numorut din Bihar, a căruia șesurile celede către Tisa le luase Attila craiul hunilorcum se scrie la Notarul lui Bella la capitolul20. Ba și a împărăției aceia, a căreia schip-tru îl ținea Gelu atunci, când intră Tuhu-tum cu ostașii ungurești în Ardeal, ase-menea fu începutul. Ci la capătul sutei aopta, când Avarii fură cu totul strânși dearmele lui Carol cel Mare, cu tărie se lățipe la șesuri prin Ardeal. Despre acesta seva mai înturna vorba și mai încolo”.

Se socotește crezământul lui FlaviusVopiscus în treaba trecerii Romanilor dinDacia peste Dunăre.

„Dintre scriitorii cei vechi, cari măr-turisesc pentru trecerea romanilor din Da-cia peste Dunăre în zilele lui Aurelian, șicu cari își bat capul potrivnicii românilor,ca să îndupere, adică să rezime părerea sa,cum că romanii toți în zilele lui Aurelianau eșit din Dacia, cel dintâi este Flavius

Vopiscus carele în zilele împăratului Con-stanțiu scrie istoria cea despre Aurelianprecum din însuși Vopiscus în Aureliancapitolul 44 se vede (Dicebit einim quo-dam tempore Aurelianum gallianus con-sutvise druidas suscintatem, utrum, apudeius posteros impertum permaneret? Tumillas respondiose dixit. Nullius clarius inrepublica nomen, quam claudi postero-rum futurum, et est fam constantinus im-perator edustem vir sanvignis cuius putoposteris ad eam gloriam quae druidibusprenuntiata sit pervenire, Flavius Vopiscusîn Aureliano cap.44). Cuvintele lui cele întreaba trecerii romanilor din Dacia le-amcetit mai sus.

Iunius Tiberianus,despre Aurelian

Cel ce va ceti cu luare aminte capitolul1 unde Vopiscus spune cu ce prilej, și decine îndemnat s-au apucat el a scris despreAurelian, nici cum nu se poate îndoi, cumcă Vopiscus întru istorisirea vieții lui Au-relian au trebuit să fie nu puțin, cum sezice, interesant sau părtinitor. Cel ce cumare suspin l-au îndemnat pe Vopiscus,ca să scrie laudele lui Aurelian, fu IuniusTiberianus prefectul Romei, bărbat preas-trălucit, rudenie de sânge lui Aurelian, șiatunci îl îndemna pe Vopiscus, ca să scrieviața lui Aurelian, când foarte mare cinstefăcându-i, îl ducea cu rădvanul său celpreastrălucit dela praznic și se tânguia cătreVopiscus cu amărăciune, că un împăratașa harnic, cum fu Aurelian va să rămânănecunoscut vremilor venitoare pentru lip-sa scriitorilor. Precum nu mă îndoiesc, căIunius Tiberianus pentru aceea omeneape Vopiscus și arăta dragoste către el, pen-tru ca să scrie cu cinste și cu laudă despreAurelian> așa Vopiscus mult era îndestulatcu omenia ce îi făcea Iunius Tiberianus, șică cu fală povestește, cum Iunius Brutus îlcăruța cu rădvanul său cel de județ, și cucâtă dragoste grăi cu el, și îl pofti ca săscrie despre Aurlian. Ba încă pomenindVopiscus, cum se vede la capitolul 2 că niciun scriitor de istorii nu este, carele să nufi mințit ceva, mai vârtos îl îndemna IuniusTiberianus, ca să scrie despre Aurelian,cum îi place, fără frică să zică ce va vrea,că mințind străluciți bărbați va avea soțiîn minciună, cum sunt Livius, Salustius,Cornelius, Tacitus, Trogus, cari și ei aumințit. (Aurelianus filiam solam reliqntt,cuius posteri etiam romae sunt Aurelianusnamque proconsul cillicine senatur opti-mus, sui vere iuris vitaeque venerabilis,qui nune in Sicilia vitam agit, eius nepos.

Vopiscus în Aureliano capitolul 42). Carecuvinte a lui Iunius Tiberianus cătră Vo-piscus zise, ce însemnează alta, fără că denu vor și fi pe adevăr răzimate cele ce vascrie, numai să fie spre lauda lui Aurelian,din care laudă era să curgă râu și spre mă-rirea lui Iunius Tiberianus, și a toată familialui Aurelian, care era la Roma, cum spuneacolo și în capitolul 42 (aurelianus filiamsolam reliqntt, cuius posteri etiam nuneromae sunt Aurelianus namque proconsulcilleiae senator optimus, sui vere iuris vi-taeque venerabilis, qui none in sicilia vitamagit, eius nepos).Câți sunt și acum, pe caride îl va chema oarecarele om mare ade-seori la prânz, și îl va omeni, scriu minunide viață aceluia, puțin grijindu-se, oareadevărate sunt sau ba! Ci aceștia sunt maide suferit, măcar că nici o fățărie nu e scu-tită de păcat, și cu scrisorile lor se înșealămintea cetitorilor, cari în loc de adevărprimesc minciuna. Dară sunt unii, carimâniindu-se pe unul sau pe altul dintr-unneam, nu se sfiesc a lua urgie și a defăimatoată ginta cât e de mare. Cunoscuta-munul carele mergând în Țara Româneascăcu nădejde, că toți românii acolo i-se vorînchina ca unul nu știu ce, ci neștiind ellimba românească nu putu dobândi nici odregătorie. De unde eșind mânios, n-amștiut cu ce să strice mai tare românilor, șisăi micșoreze, fără a stârni minciuna ne-auzită până aci, și o dete la stampă< cumcă românii cei din Dacia lui Traian nu suntprăsilă de romani ca acela care în zilele luiAurelian să fi rămas în Dacia, ci cătarămijlocul a treisprezecea sută de la Hristos,de peste Dunăre veniră aici. Cunoscut-amiarăși altul, carele pentru că un român înmare dregătorie pus nu au părtinit, ca săîncapă fratele aceluia la o dregătorie, nu seîndoi cum numai el întâiu a îmbrățoșastrâmba părere a celui ce scrisese, că ro-mânii către mijlocul a treisprezecea sutăau venit de peste Dunăre în Dacia, ci și înaltele multe și cu seamă, și cu gura a vomiveninul urgiei sale asupra tuturor româ-nilor până la moartea lui. Unii ca aceștiafiare sălbatice și urgie neamului omenescsunt.Vopiscus din numărul acelora se vedea fi fost cari lipsiți de avere sunt bioși (ro-ditori), spre a lăuda pe alții pentru câștigși a fi fost el om de jos la Roma și nevăzut,nu numai de acolo se arată, că cu covârșităbucurie și plin de îndestulare spune cuml-au cărunțat prefectul orașului Iunius Ti-berianus, cu rădvanul cel de județ, și cudragoste a grăit el; ci de acolo că el nu auavut mas să intre în Biblioteca Ulpia, ca săcitească cărțile Linfee, ci, însuși mărturi-sește la capitolul 1. Iunius Tiberianus îi fă-

gădui, că el va face, ca să i-se arate cărțileBibliotecii Ulpia. Ba și anume, că au fostom lingușitor, îl vădește aceea, că o proro-cire mai înainte în zilele lui Aurelian făcutănu se îndoiește în parte împăratului Con-stantin, carele în vremea lui împărțea culingușire a o tâlcui, adecă cum vița acestuialungă vreme ca împărăți, precum din cu-vintele lui, care mai sus le scriam se ade-verează. Un om ca acesta de au fost maidarnic întru laudele lui Aurelian de cumsufere adevărul, pentruca să părtineascămărirea patronului lui Tiberian, și a toatăfamilia lui Aurelian, nu e mirare, fiindacesta o neputință, de care pururea mulțiau fost cuprinși, și sunt până azi.De aceeaeste, că Vopiscus cele ce sunt spre laudalui Aurelian, de sunt și mici lucruri, aredatină cu covârșire a le adeveri sau dinscriitori sau cu alte documenturi, iară celece se văd a fi spre ceva defăimare, sau lepovestește cu îndoială, sau de le și spune,fiind tuturor cunoscute, curând le acopere,dând titulă de prea bun împărat lui Aure-lian.Însemnăm și aceea, că Vopiscus aratăla capitolul 1 că el cele ce le va scrie despreAurelian, vrea să le scrie din cărțile greceștiși dintru alte încuviințate documenturi.Ba și aceia însemnăm, că Gerardus IoanesVosaius, în cartea a doua despre istoricilatini din însuși Vopiscus vădește, că de arfi ajuns acesta să scrie viața lui ApoloniusTianeus, care o făgăduise, cumplite min-ciuni ar fi mințit (Ex his cognoscere est, utvopiscus magnis follibus prodiosa fueritmendacia spiraturus, si scriptiset vitamApolloni, quam continuo post promittithis verbis. Gerardus Iohanes Vossius Lib.2 Historicis Latinis). De unde dezvălit sevede, că Vopiscus au fost om ca acela, că-ruia nu-i era greață a minți. Dintru acestedin toate urmează, că în cele ce grăieșteVospicus spre lauda lui Aurelian făr de ale dovedi sau din vr-un scriitor vrednic decredință, sau din cărțile Lintee cele din Bi-blioteca Ulpia anume, sau din scrinele pre-fecturii orașului, și de aiurea, nu fără grijăse cade să-i credem lui. De acest fel esteaceea ce srie el despre trecerea romanilordin Dacia peste Dunăre în zilele lui Aure-lian la capitolul 39 unde zice, că Aurelianpe ostași și pe provinciali sau țărani i-auridicat din Dacia, și i-au așezat în Moesia,dând ținutului acelui nume de Dacia sa,după care fapta se chiamă ținutul acelaDacia cea nouă. Aceasta cu nici un docu-ment nu o înduperă. Pentru aceea, de nuvom crede, că împreună cu ostașii au scosAurelian și pe țărani pe toți din Dacia, cuatât mai puțin ne poate cineva judeca a fioameni nesocotiți, că acesta spre cea maimare apărare a laudei și a mărirei lui Au-relian o scrie Vopiscus. (...)

Pr[p[dul l[sat de Traian`n provincia Dacia

Văzând Aurelian Illirycul pustiit șiMoesia prăpădită, provincia Dacia pesteDunăre, cea de Traian făcută, fiindcă s-aufost ridicat de acolo oastea și provincialiio au lăsat. Nici Aurelian nu au făcut alta,încât e pentru romani acei eșiți din Dacia,fără că fiind ei, după fuga și ducerea lordin Dacia, răspândiți care pe unde puteaudincolo de Dunăre ca în vremea de răs-meriță, Aurelian după ce au curățat părțilecele de peste Dunăre, adecă din dreaptaDunării, de barbari, adunând pe dânșii, șifugiții din Dacia romanii, iau așezat în mij-locul Moesiei a locui> și fiindcă mare bineface năcăjiților acelora duși și fugiți dinDacia, adunându-i laolaltă, și dându-lemoșii> nu fără credință numi ținutul acelaDacia sa> și așa Dacia aceea s-au zis a luiAurelian, iară Dacia cea de dincoace deDunăre, Dacia lui Traian”. (Din istoria pen-tru începutul românilor în Dacia, Buda1812, p.15-22 și 36-56).

Ioan Corneanu, Lacrima Istrăuandin Cartea în Manuscris, intitulată

“Cronicari Români din Ardeal”

Cutremurul din ’77 a rămas înconştiinţa colectivă drept cel mai tragiceveniment de acest gen, pentru că nu-mărul victimelor a fost însemnat, iarfaţa multora dintre oraşele ţării s-aschimbat major.

4 martie 1977. Ora 21 şi 22 de mi-nute. Timp de aproape 56 de secunde,pământul s-a mişcat întâi pe verticală,apoi pe orizontală, cu o intensitate de7,3 de grade pe scara Richter. Epicen-trul cutremurului a fost localizat în zo-na Vrancea la o adâncime de circa 100km. Bilanţul oficial a fost de 1.578 demorţi, 11.300 de răniţi şi 35.000 de lo-cuinţe distruse. Seismul a provocat pa-gube de 2 miliarde de dolari.

Majoritatea pierderilor s-au înre-gistrat în Bucureşti< 1.424 de decese,7.500 de oameni au ajuns la spital cudiverse răni şi 33 de blocuri mari s-auprăbuşit. Între acestea, blocurile Casa-ta, Nestor, Scala, Dunărea şi Continen-tal, dar şi trei blocuri noi< unul la Garade Nord, altul la Lizeanu şi OD16 dinMilitari.

De sub rămăşiţele blocului aflat pestrada Colonadelor n-au mai apucat săvadă lumina zilei actorul Toma Cara-giu, poeta Veronica Porumbacu şi soţulei, criticul Mihai Petroveanu, la care seaflau în vizită, cu soţiile, poetul A.E.Baconsky şi istoricul Mihai Gafiţa, re-gizorul Alexandru Bocăneţ, scenogra-ful Liviu Popa, pianistul Tudor Dumi-trescu. În timpul cutremurului din 4martie 1977 a murit şi cântăreaţa DoinaBadea, alături de soţul şi de cei doi copiiai săi, Andrei şi Bogdan. Tot atunci apierit şi scriitorul Alexandru Ivasiuc.

Nicolae Ceauşescu se afla în Nige-ria, la un banchet organizat în cinsteasa şi a soţiei. După toastul şefului sta-tului nigerian, un secretar român a in-trat în sală şi l-a informat pe Ceauşescude situaţia din ţară. Răspunzând calmla cuvântarea gazdei, preşedintele ro-mân l-a anunţat în particular de de-zastrul din România. Iniţial, luiCeauşescu i s-a spus că un cutremurde gradul 10 a distrus total Capitala.Pana de curent de la Bucureşti făceaimposibilă transmiterea oricăror infor-maţii. După stabilirea legăturii cu ţara,Ceauşescu a cerut un raport al situaţieişi a dat primele ordine de acţiune. S-ainstituit, prin decret prezidenţial, stareade necesitate pe întreg teritoriul Ro-mâniei.

În timpul nopţii, delegaţia românăs-a întors în ţară. Pe parcursul zilelorce au urmat, Ceau şescu a făcut viziteîn Bucureşti pentru a evalua pagubeleşi a calma populaţia, dând ordine pen-tru continuarea căutării victimelor,chiar şi peste termenul considerat li-mită de supravieţuire.

Patru decenii de lamarele cutremurdin 4 martie 1977

CRONICARI“(...) Nici Aurelian nu au făcut alta, încât e pentru romani acei eşiți din Dacia, fără că fiind

ei, după fuga şi ducerea lor din Dacia, răspândiți care pe unde puteau dincolo de Dunăre ca învremea de răsmeriță, Aurelian după ce au curățat părțile cele de peste Dunăre, adecă din dreaptaDunării, de barbari, adunând pe dânşii, şi fugiții din Dacia romanii, iau aşezat în mijloculMoesiei a locui> şi fiindcă mare bine face năcăjiților acelora duşi şi fugiți din Dacia, adunându-i laolaltă, şi dându-le moşii> nu fără credință numi ținutul acela Dacia sa> şi aşa Dacia aceea s-au zis a lui Aurelian, iară Dacia cea de dincoace de Dunăre, Dacia lui Traian”.

Trecerea romanilor din Dacia peste Dunăre în zilele lui Aurelian

Petru Maior, lupt[torpentru drepturile rom]nilor (iV)

El a participat la redactarea declara\iei de emancipare a rom]nilor din Ardeal

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

5 martie 2017/Informa\ia de Duminic[ 3

TRADI}IIPuţini sunt oşenii care în ziua de azi mai cunosc şi mai ţin obiceiurile, iar faptul că într-o comunitate

mai este câte o persoană care să le povestească şi să îi înveţe pe tineri despre tradiţiile din PostulPaştelui, e mare lucru. În an sunt patru posturi pe care le ţin cei mai mulţi dintre oşeni, mai ales ceimai în vârstă< unul prim[vara, altul vara, al treilea toamna şi al patrulea iarna. Şi dup[ fiecare posturmeaz[ şi c]şlegi c]nd se poate m]nca carne, sã pot face nunţi, sã poate petrece.

Primele 9 zile ale lunii martiesunt cunoscute `n popor drept Zi-lele Babelor, atunci c]nd se fac maimulte prevestiri de timp. Dup[acest timp urmeaz[ Zilele Mo;ilor,despre care se crede c[ sunt maic[lduroase. Zilele mo;ilor ̀ ncep cus[rb[toarea celor 40 de sfin\i uci;ila Sevastia (9 martie) ;i se `ncheiecu Alexiile.

S[rb[toarea cre;tin[ a Sfin\ilor 40 deMucenici din Sevastia s-a suprapus peste`nceperea anului agricol tradi\ional ;i agenerat o s[rb[toare tradi\ional[ rom]ne-asc[, Mucenicii sau M[cinicii.

~n credin\a popular[ `n ziua muceni-cilor se `ncheie zilele babelor, l[s]nd loczilelor mo;ilor. De aceea, `n aceast[ zi sefac numeroase ritualuri de alungare a ge-rului, cum ar fi< lovirea p[m]ntului cu b]tesau maiuri, rostind desc]ntece, pentru cas[ ias[ c[ldura ;i s[ intre gerul. Au locpractici de aprindere a focurilor, pe c]mp,

`n gr[dini, dar ;i purificarea spa\iului delocuit prin afumarea acestuia de c[tre fe-mei, de 3 ori sau jocul copiilor peste foc.

La 9 martie se scoateplugul la arat

De Mo;i, se fac mucenicii, fie sub for-ma unor col[cei (`n Moldolva) fie sub for-ma cifrei 8, un;i cu miere ;i t[v[li\i prinnuc[ sau sub forma unei supe dulci, cunuc[, scor\i;oar[ ;i alte mirodenii. Toateacestea sunt considerate ofrande sacre fu-nerare. Mierea, aliment sacru, mijloce;teleg[tura celor vii cu str[mo;ii, iar nuca ;igr]ul simbolizeaz[ moartea spre `nviere.M]ncatul sfin\ilor are virtu\i magice,`ndulcind spiritele mo;ilor dar ;i derulareaulterioar[ a vie\ii omului, a traiului ;i re-coltelor sale.

"Vorba spune c[ de 40 de Sfin\i se beau40 de pahare de vin, se m[n]nc[ 40 deg[lu;te, 40 de pl[cinte ;i se dau de poman[40 de col[cei" - Elena Niculi\[ Voronca,Datinele ;i credin\ele poporului rom]n.

~n ziua de 9 martie, `n toatecomunit[\ile rurale era obiceiul de a sescoate plugul la arat. Dup[ ce plugul eratrecut prin foc de c[tre fierarul (faurul)satului, era reparat, cur[\at ;i purificat.

Toate plugurile din sat se adunau peislazul s[tesc unde, `n fa\a mul\umii adu-nate, era chemat preotul care f[cea o slujb[de sfin\ire a apei ;i de stropire a fiec[ruiplug `n parte. Dup[ acest ritual, plugariimergeau pe c]mpul ce trebuia arat ;itr[geau doar o brazd[ simbolic[, dup[ carese osp[tau pe brazd[ ;i hr[neau animalelede la car. ~ntre plugari se ̀ ncheiau ̀ n\elegeripentru ̀ ntov[r[;ire la arat, iar ̀ n diminea\aacestei zile plugul era scos `n fa\a casei `nmod festiv. Acesta era momentul ce des-chidea, de fapt, ciclul s[rb[torilor deprim[var[, pres[rat cu numeroase obice-iuri. Acum pot fi sem[nate r[sadurile deceap[, varz[, dup[ cum spun b[tr]nii, ̀ ns[dac[ este z[pad[, se pun `n r[sadni\e `ncas[. ~n ziua de 40 de Sfin\i se scot afar[albinele pornind de la credin\a c[ dup[aceast[ zi nu mai este riscul de a degera.

Tot `n aceast[ zi se f[ceau prevestiri

de timp. Se spune c[ dac[ plou[ ̀ n aceast[zi, va ploua ;i de Pa;ti, iar dac[ tun[, varava fi plin[ de bucurie ;i prielnic[ tuturorculturilor. Ploaia de Sfin\ii Mucenicianun\[ 40 de zile de ploaie, iar cum esteaceast[ zi, a;a va fi ;i ziua de Pa;ti.

~n schimb dac[ `nghea\[ `n noaptea

dinaintea acestei zile, vom avea parte de otoamn[ lung[. De asemenea, frigul de di-minea\a, chiar ;i pu\in[ ghea\[ anun\[ unan m[nos, iar dac[ `n ziua de 40 de Sfin\ie ghea\[ pe p]r]u, "c]t s[ poat[ trece ie-purele, are s[ fie degrab[ cald, de nu, 40de zile va fi frig"

Oşenii trecuţi de a treia tine-reţe ştiu că Postul Mare sau PostulPaştelui e cel mai important şi as-pru post de peste an, deşi nu aumultă carte şi nici nu au umblatprin pelerinaje sau pe la multemănăstiri cum au posibilitatea sămeargă tinerii de astăzi. Oricum,mătuşile care se laudă acum că autrecut de 80 de ani au învăţat sărespecte acest Post şi să păstrezeobiceiurile şi tradiţiile din aceastăperioadă chiar dacă vremurile s-au schimbat.

Puţini sunt oşenii care în ziua de azimai cunosc şi mai ţin obiceiurile, iar fap-tul că într-o comunitate mai este câte opersoană care să le povestească şi să îiînveţe pe tineri despre tradiţiile din Pos-tul Paştelui, e mare lucru.

În an sunt patru posturi pe care leţin cei mai mulţi dintre oşeni, mai alescei mai în vârstă< unul prim[vara, altulvara, al treilea toamna şi al patrulea iarna.Şi dup[ fiecare post urmeaz[ şi c]şlegic]nd se poate m]nca carne, s[ pot facenunţi, s[ poate petrece. Postul cel dintâie Postul cel Mare care începe de obiceipe la sfârşitul lui februarie sau la începu-tul lui martie şi ţine şapte săptãm]ni, pâ-nă la Paşti. E postul Paştelor şi al patimi-lor Domnului Hristos, care s-a jertfitpentru noi ca s[ ne scoat[ de la păcat în-chipuind cele 40 de zile când a umblatprin pustii şi nu a mâncat, preg[tindu-ne legea dată de el.

Oşenii spălau vasele cu leşie înainte de Postul Paştelui

Acest post este şi prilejul unor pre-gătiri speciale care încep înc[ din iarnă,astfel în perioada premergătoare Postu-lui, oamenii profită pentru a curăţi nudoar trupul şi sufletul, cât şi locuinţele,hainele, vasele din care mănâncă şi de cenu, se îngrijesc şi de a pune la păstratcele mai delicioase legume care să îi ajutesă treacă cu bine peste această perioadăîn care nu se consumă deloc carne, ouă,

lapte, alimente de bază în meniul de zicu zi al fiecărui oşan. “Când oşenii sepregăteau pentru intrarea în Postul Paşte-lui, prima şi prima dată curăţau vasele,le spălau cu leşie ca nu cumva să nu ră-mână vreo cratiţă sau vreo oală cu unturăsau cu carne pentru că postul era destulde drastic, în special la ortodoc;i. Nu semânca nici atunci sub nici o formă carne,lapte, ouă, untură şi atunci oamenii deevlavioşi ce erau şi de credincioşii ce erauspălau vasele cu cenuşă şi din ziua în careîncepea postul nimeni nu mânca, că eracopil, tânăr care muncea din greu sauom bătrân. Şi chiar dacă nu mai aveau înmeniul zilnic preparate din carne, oşen-cele ştiau să gătească bucate gustoase şide post.

În fiecare zi se găseau în bucătăriaoşanului, chiar şi în post, mâncăruri di-ferite, din fasole uscată, păstăi uscaţi, ciu-perci uscate, cartofi, păsatul era la bazăşi se făceau boacele cu păsat şi ciupercicare erau nelipsite. Oşenii se axau doarpe mâncărurile tradiţionale, din aceastăzonă, nu vedeai pe masa oşanului mân-căruri cu influenţe de la şvabi sau ma-ghiari“, povesteşte Maria Tripon, inter-pret de muzică populară şi coordonatorulAnsamblului “ Oa;ul“.

În Postul Paştelui şezătorileerau înlocuite cu clăcile

Oşenii cred şi acum că Postul poateavea efecte miraculoase asupra minţii,dar şi asupra trupului, chiar dacă înseam-nă înfr]nare. Mătuşile în vârstă le spunşi acum tinerelor fete care vor să se măriteşi să aibă noroc de un bărbat bun şi har-nic şi de copii sănătoşi că, prin post, ru-găciuni, şi fapte bune se capătă toate aces-te lucruri. “Nu era fat[ pe care s[ nu oînveţe mama încă de la vârsta de şapteani acest lucruri. Chiar dacă încă se juca,fata era învăţată să spună o rugăciune,să cânte cântece religioase, dar şi să su-ceasă un aluat, să facă boace cu păsat şimai târziu să toarcă sau să ţeasă la război.Era şi o tradiţie ca în a doua zi de Paştesă mergi la biserică îmbrăcată cu un cos-tum popular nou, şi atunci bineînţelescă până la Paşte fetele şi femeile trebuiausă termine costumul. În Post nu se mai

făceau şezători, dar se făcea clacă. Clacaeste tot un fenomen al comunităţiitradiţionale şi care se referă la munca deîntrajutorare, totul era foarte bine bus lapunct în lumea satului tradiţionaloşenesc. Exista chiar şi un consiliu al băr-baţilor în sat care le ajutau pe rând, înspecial, pe femeile văduve, adică maimergeau după lemne în pădure sau o aju-tau în treburile gospodăreşti unde aveaea nevoie, deoarece postul pica uneorichiar şi în februarie, cum e anul acesta,iar pe atunci iernile erau lungi şi grele“,a subliniat Maria Tripon.

Reţetele tradiţionale s-au transmisdin generaţie în generaţie, iar secretelecelor mai bune reţete le ştiu doar femeileîn vârstă. În mai toate casele oşeneşti,chiar şi acum în Postul Paştelui se gătescpreparate care deşi nu conţin carne suntconsistente, asta ca să se sature şi bărbaţiicare încep în primăvară să pregăteascăpământul pentru semănat, tund livezilede pomi şi se îngrijesc de viţa de vie care

până apar primii muguraşi trebuie tunsă.Cum bărbaţii merg la treabă, femeile ră-mân acasă cu copii şi gătesc. În unele ca-zuri soacrele şi nurorile pregătesc îm-preună masa, iar astfel femeile în vârstătransmit reţetele fetelor care abia s-aumăritat. Ca desert, în locul cozonacilor,al plăcintelor sau alivencilor, obişnuiteîn zilele de duminică şi sărbătoare dinafara Postului, femeile pregăteau diferitetipuri de mălai. Postul era ţinut apoi custricteţe, pe toată durata lui, fără abatere.Îngăduială la mâncat peşte era o singurădată, de Florii, şi apoi nu se mai mâncaiarăşi “de frupt” până după noaptea deÎnviere.

O;enii se preocupaupentru mântuire

De altfel, în special din punctul devedere spiritual, ultima săptămână dinPostul Mare, Săptămâna Patimilor, erauna de mare înălţare sufletească în satul

românesc tradiţional. În Săptămâna Pa-timilor, femeile mergeau îmbrăcate înnegru, decent, veneau la biserică, ascul-tau deniile. Era o atmosferă de rugăciunedeoarece exista atenţia aceasta pentrumântuire.

“Fetele azi ;tiu numai s[ se fardeze laochi, s[ îşi înroşească buzele şi să se preo-cupe de cu totul alte lucruri decât celecare ar trebui făcute în Postul Paştelui.Eu şi azi mai ţin Post, chiar dacă câteo-dată, mai simt nevoia să beau o cană delapte, dar mă mişc, lucrez, nu stau loculuica să nu dau voie minţii să se gândeascăla asta. Păcatul care trăim, face ca oame-nii să fi pierdut din vedere importanţapostului. O perioada unică,de apropiere,prin rugăciune, renunţarea la anumitealimente şi milostenie, a omului de Dum-nezeu. De aceea, n-ar fi rău să ne întoar-cem la obiceiul bun al bunicilor şi pă-rinţilor noştri”, a mărturisit mătuşa Floa-re Finta, decorată cu titlul de “tezaur”uman viu al Ţării Oa;ului.

Alexandra Podin[

Din 9 martie `ncep Zilele Mo;ilor ;i anul agricol tradi\ional

În Post nu se mai făceau şezători, dar se făcea clacă. Claca este tot un fenomen al comunităţii tradiţionale şi care se referăla munca de întrajutorare, totul era foarte bine bus la punct în lumea satului tradiţional oşenesc

O;enii cur[\au oalele cu cenu;[ `nainte deintrarea `n cel mai aspru post, al Pa;tilor

“Tezaurul” uman viu al Ţării Oa;ului, Floare Finta, spune c[ fetele din ziua de azi ;tiu numai s[ `;i `nro;easc[ buzele;i s[ se preocupe de cu totul alte lucruri dec]t cele care ar trebui f[cute `n aceast[ perioad[

~n 9 martie se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului


RELIGIE

De cur]nd a ap[rut, la EdituraEpiscopiei Maramure;ului ;iS[tmarului, „Monografia-Albuma Protopopiatului Satu Mare”, sub`ndrumarea Preasfin\ituluiP[rinte Episcop Iustin. Ea faceparte din colec\ia de Monografii-Album ale Eparhiei, dedicatefiec[rei protoierii, prin care serealizeaz[ o radiografie a fiec[reiparohii, de la primele date cunos-cute despre aceasta, p]n[ la zi.

Monografia Protopopiatului SatuMare este voluminoas[, are peste 330de pagini, format A4, ;i cuprinde isto-ricul celor peste 60 de parohii ;i cele19 filii care intr[ `n componen\a Pro-

toieriei.Volumul `ncepe cu o not[ despre

istoricul protopopiatului, semnat[ depr. Ioan Socolan, protopopul de SatuMare. Monografia album a ap[rut `ncondi\ii grafice deosebite, istoricull[ca;urilor de rug[ciune fiind `nso\itde imagini color. Important este c[,pentru prima dat[, parohiile ;i biseri-cile parohiale beneficiaz[ de o prezen-tare a istoricului de la `nfiin\are p]n[la zi, cu numele preo\ilor slujitori, pa-trimoniul pe care `l au, num[r de cre-dincio;i, cimitire, activit[\i culturale ;isocial-filantropice etc.

~nc[ pe c]nd era `n via\[ ~nalt-preasfin\itul Justinian Chira a bine-cuv]ntat aceast[ lucrare.

"~ntocmirea monografiilor paro-

hiilor din Episcopia Ortodox[ a Ma-ramure;ului ;i S[tmarului `nso\ite degr[itoarele imagini, reprezint[ oofrand[ , un dar pe care `l aducem luiDumnezeu, acum la `mplinirea celordou[zeci ;i cinci de ani de la reactivareasfintei noastre eparhii. (...)

Cartea are o importan\[de net[g[duit pentru istoricul Eparhiei Maramure;ului;i S[tmarului

Prin aceast[ lucrare, structurat[ peprotopopiate, aducem acum slav[ luiDumnezeu, Cel care ne-a ajutat s[preg[tim ;i s[ prezent[m `n fa\a Lui ;ia istoriei aceste pre\ios ;i frumos dar,

`n care se vede imaginea sfintelor bi-serici care s-au ridicat cu mare oste-neal[ ;i cu mari jertfe de c[tre preo\iislujitori ;i credincio;ii p[stori\i" searat[ `n cuv]ntul de Binecuv]ntare alarhiepiscopului Justinian Chira, de la`nceputul monografiei.

Cartea are o importan\[ denet[g[duit pentru istoricul EparhieiMaramure;ului ;i S[tmarului, fiind,al[turi de celelalte monografii-album,un important instrument de lucru pen-tru istoricii biserice;ti, pentru studen\i;i elevii seminari;ti. Pe coperta I esteredat[ Catedrala "Adormirea MaiciiDomnului" din municipiul Satu Mare,iar pe coperta IV este prev[zut[ stemaepiscopiei.

:t. C.

În patrimoniul spiritual al Mă-năstirii “Sfânta Ana” Rohia existăşi “Icoana Maicii Domnului Îndu-rerată”, care este făcătoare de mi-nuni. Această icoană este aşezatăîn Paraclisul “Sfântul Ierarh Nico-lae” de la demisolul noii biserici.Icoana Maicii Domnului făcătoarede minuni de la Rohia a fost pictatăpe lemn de chiparos de către călu-gărul Nicanor din Sfântul MunteAthos, la cererea preotului ctitorNicolae Gherman.

Icoana autentic ortodoxă a MaiciiDomnului este pictată întotdeauna cupruncul Iisus Hristos în braţe, doar atuncicând reprezintă tânguirea Maicii Dom-nului este zugrăvită singură, cum este şicazul de faţă, fiindcă ea plânge pentru dis-trugerea celor 150 de mănăstiri transilvă-nene care au fost nimicite în secolul alXVIII-lea. Iar Mănăstirea Rohia este “pri-mul aşezământ de acest feliu construit du-pă Marea Unire (1918) în Ardealul alipit”,ca un început al reînvierii monahismuluiortodox şi o sămânţă bună aruncată înpământ desţelenit pentru a rodi din plinviaţa monahală, aşa cum a rânduit după1990, Bunul Dumnezeu şi Maica Dom-nului ocrotitoarea monahilor şi a mona-hiilor.

Viaţa monahală la Mănăstirea “SfântaAna” Rohia a luat fiinţă în anul 1926, cânda fost târnosită prima biserică, la 15 au-gust, de către vrednicul de pomenire Epis-cop Nicolae Ivan al Clujului. Tot atunci afost adusă la mănăstire şi icoana MaiciiDomnului „Mângăierea tuturor celor ne-căjiţi”.

Este ştiut faptul că Dumnezeu faceminuni la cererea Preacuratei Sale Maici,pentru a întări pe oameni în credinţă şiMaica Domnului este grabnic ajutătoarecelor ce, cu credinţă şi multă evlavie, îşiîndreaptă gândul, mintea şi paşii spre ceeace este Maica noastră a tuturor.

Multe sunt minunile pe care le faceDumnezeu cu noi, numai că trebuie săavem gândire duhovnicească pentru a leînţelege. Dumnezeu este minunat întrusfinţii Săi, spune Psalmistul David, cu câtmai mult Îşi face cunoscut voia Sa, prinPreacurata Sa Maica.

În 15 august 1927, la hramul mănăs-tirii, după terminarea slujbelor, soborulde preoţi şi credincioşi, în frunte cu ie-rarhul, au coborât în sat la preotul ctitorpentru agapa frăţească. La mănăstire a ră-

mas un singur monah, care, la un momentdat, a auzit un câine că latră înspre biserică.Crezând că a intrat vreun om răufăcătorca să ia ceva din biserică din cele ce seadună la hram, când a intrat în biserică,a văzut minunea lui Dumnezeu făcută cuIcoana Maicii Domnului. Din cauza uneilumânări lăsate nesupravegheate, a arsştergarul, ancadramentul şi tot ceea ce eraîn jurul icoanei, însă icoana a rămas în-treagă, numai puţin pe capul Maicii Dom-nului şi în partea dreaptă jos a ars. Aceastaeste prima minune care s-a petrecut cuaceastă sfântă icoană.

Procesul verbal `ntocmit

`n 1927

Redăm în continuare conţinutul ac-telelor nr. 37 şi 38 din dos. nr. 3/1927, carea fost găsit în arhiva Mănăstirii şi care aconsemnat această minune. Important es-te faptul că documentul consemnează nu-mele mai multor martori şi este semnatde stareţul mănăstirii, de ctitorul ei, darşi de notar şi de viceprimar şi întărit cuştampila Primăriei, ceea ce sporeşte cre-dibilitatea acestei minuni, chiar şi pentrucei ce cred mai puţin în astfel de fapte mi-raculoase.

“Dresat la faţa locului adică în stăreţiaMănăstirii Sfânta Ana din comuna Rohia

la 18 august 1927 fiind prezenţi stareţulChenterion Sava fraţii Simion Sârcu şiStelian Grigorescu, ctitorul Nicolae Gher-man, notarul cercular Alexandru Manuşi subprimarul Ioan Oana precum şi VasileTarţa din comuna Coroieni, Nicolae P.Baicu, paraclisierul, Ioan Pop a lui Du-mitru, Ioan Pop a lui Teodor consiliericomunali, Ioan Pop a diacului, Cupşa Iova lui Simion, Gherghel Ioan, Pop Georgea diacului, Pop Simion a Susenii, ŞleamIoan a lui Costan domiciliaţi în comunaRohia.

Se constată prin primăria comunalăreprezentată de D. Notar Alexandru Mande confesiune gr. cat. Ioan Oana subpri-mar asemenea unit, de consilierii IoanPop a diacului, Pop Toma şi Ioan Pop alui Teodor că în seara zilei de 15 august1927 la orele 8 s-a declarat (declanşat) înbiserica sfintei mănăstiri un început defoc, care însă descoperit la timp - prinţipătul câinelui care prin lătratul său aatras atenţiunea personalului mănăstireşti– nu a cauzat pagube mai însemnate. Pro-venienţa focului nu se cunoaşte cu sigu-ranţ[ se bănuieşte că ar fi provenit din olumânare uitată nestinsă. Focul s-a iscatîn jurul Sfintei icoane a Maicii Domnului,care de şi pe când s-a descoperit focul eracuprinsă de flăcări a rămas – afară de par-tea de jos care a suferit puţină arsură – în-treagă şi nealterată. Starea în care se aflănu reclamă nici o renovare decât aplicareaaltor cadre din partea din stânga din jos.O adevărată minune dumnezeiască amântuit sf. Icoană. Prima dată a aflat defoc tânărul Ioan Pop a lui Dumitru deconfesiune unit din localitate, care să în-treţinea la mănăstire şi făcut atent de lă-tratul câinelui a alarmat personalul mă-năstirii. Au lucrat la localizare fraţii Si-mion Sârcu, Stelian Grigorescu, NicolaeP. Banciu, Vasile Tarţa şi soţia crâsniculuidin sat Oniţa Haragâş. Primăria comunalăa fost invitată la faţa locului de părintelestareţ ca să se constate oficios starea lu-crului. Paguba se evaluează la lei 3.000,pentru ca să se restaureze întregul ce afost ars mai reclamă încă speze de 3.000lei deci total lei 6.000.”

Acest proces-verbal se subscrie dupăcitire de cei prezenţi şi se autentifică subs-crierile prin primăria comunală.Semnăturile şi ştampila.

Multe şi minunate sunt minunile pe care le-a făcut Maica Domnului prin icoana ei

Aceasta este prima minune, dar în răs-timpul celor nouăzeci de ani de existentă

a acestei icoane, prin ea, Maica Domnuluia dat mult ajutor şi mângâiere, în primulrând pentru mănăstire şi vieţuitorii ei şiapoi pentru cei ce o cercetează. MaicaDomnului ocroteşte cu sfântul ei acope-rământ acest locaş, iar vieţuitorilor le-adar vindecare atât de patimi sufleteşti câtşi trupeşti.

În deceniul şase al secolului XX, cândcomuniştii doreau cu orice preţ să închidămănăstirea, cereau mereu la stareţ cheiade la biserică, iar stareţul spunea< cheiaeste la Icoana Maicii Domnului! Şi nimeninu îndrăznea să i-a cheia de la icoană. Înnoiembrie 1959, când vieţuitorii mănăs-tirii au fost daţi afară din mănăstire în ur-ma Decretului 410, s-a auzit glasul MaiciiDomnului plângând pentru fiii ei. Vomaminti doar că unul dintre vieţuitorii mă-năstirii, monahul Teodor Bude, a fost vin-decat de o boală incurabilă în urma rugă-ciunilor la Maica Domnului.

Stareţul mănăstirii, Arhimandritul Se-rafim Man, care a fost bolnav de cancer,în anii 80, şi medicii nu-i mai dădeau nicio şansă de-a trăi, s-a rugat la Icoana MaiciiDomnului spunând: Maica Domnului,dacă mai ai nevoie de mine, dă-mi sănă-tate, dacă nu ia-mă la Tine. Şi Maica Dom-nului l-a vindecat şi a mai trăit după aceeatimp de treizeci de ani, slujind poporullui Dumnezeu.

Multe şi minunate sunt minunile pecare le-a făcut Maica Domnului prin icoa-na ei, de la Rohia. Nenumărate sunt vin-decările pe care le-a făcut Maica Domnu-lui cu cei bolnavi de cancer, cu cei posedaţide duhurile rele şi nenumărate sunt fa-miliile care s-au bucurat fiindcă li s-auîmplinit rugăciunile la această icoană şiau avut roadă pântecelui şi au adus copiiipe lume.

În 17 aprilie 1994, când a avut loc hi-rotonia întru arhiereu a stareţului mănăs-tirii, Arhimandritului Iustin Hodea, înprezenţa a şapte ierarhi şi a peste 10.000de credincioşi, a avut loc şi o minune,aceea a vindecării profesorului NuţuRoşca din Sighetul Marmaţiei, care eraparalizat. Mărturia celui spre care şi-a fă-cut milă Maica Domnului este consem-nată în Cartea de Aur a Mănăstirii Rohia.Profesorul Nuţu Roşca trăieşte la SighetuMarmaţiei şi este o mărturie vie în acestsens.

În anul 2004, icoana a fost restauratăde către o echipă de specialişti condusăde către profesorul Teo Mureşan din Cluj-Napoca.

Andrei Fărcaş, redactorla Revista Graiul Bisericii Noastre

a ap[rut monografia Protopopiatului Satu Mare

Icoana autentic ortodoxă a Maicii Domnului este pictată întotdeauna cu prunculIisus Hristos în braţe, doar atunci când reprezintă tânguirea Maicii Domnuluieste zugrăvită singură, cum este și cazul de faţă, fiindcă ea plânge pentru dis-trugerea celor 150 de mănăstiri transilvănene care au fost nimicite în secolul alXVIII-lea

Viaţa monahală la Mănăstirea “Sfânta Ana” Rohia a luat fiinţă în anul 1926, când a fosttârnosită prima biserică, la 15 august, de către vrednicul de pomenire Episcop Nicolae Ivan alClujului. Tot atunci a fost adusă la mănăstire şi icoana Maicii Domnului „Mângăierea tuturorcelor necăjiţi”.

90 de ani de ajutor ;i m]ng]iere datede Maica Domnului, prin icoana f[c[toare

de minuni de la M[n[stirea Rohia


S~N~TATEBitterul “Ierburile Vie\ii” este recomandat ca adjuvant ̀ n tonifierea sistemului nervos ;i ̀ n ameliorarea

unor afec\iuni nervoase (dureri de cap, migrene, depresii, nevroze, anxietate, insomnii), ̀ mbun[t[\ireafunc\iilor psihice (memorie, concentrare, aten\ie, coordonare), artrite ;i artroze, edeme de natur[renal[, reumatismal[ sau cardiac[.

Alimenta\ia noastr[ trebuie s[fie echilibrat[. Un supliment devitamine (A,C, E, complex B) ;ide minerale (calciu, magnezu, se-leniu, zinc) este benefic, sunt dep[rere speciali;tii. Importantesunt ;i alimentele bogate `n fito-estrogeni, adic[ cele pe baz[ desoia, cereale, n[ut, fasole, maz[re,linte, care compenseaz[ c]t de c]tsc[derea natural[ a hormonilorestrogeni.

Alimenta\ia zilnic[ trebuie s[ fievariat[ `n compozi\ia sa astfel `nc]ts[ofere organismului toate substan\elede care are nevoie< hidra\i de carbon(glucide), gr[simi(lipide), proteine, vi-tamine, minerale, ap[, fibre vegetale.

Vitamina C se oxideaz[ rapid ;i se pierde `n mare parteprin procesele de prelucrare

De exemplu, caren\a de vitaminaC duce la tendin\a de hemoragii, m[ri-rea riscului de infarct miocardic (careeste mai mare la sf]r;itul iernii ;i ̀ nce-putul prim[verii c]nd aportul de vita-mina C este deficitar), apari\ia scor-butului> de asemenea, are o influen\[negativ[ asupra sintezei colagenului -protein[ necesar[ form[rii \esutuluiconjunctiv, ligamentelor, tendoanelor,oaselor.

Insuficien\a de vitamina Cmic;oreaz[ rezisten\a organismuluifa\[ de agen\ii infec\io;i. Doza zilnic[de vitamina C< pentru sugari - 30mg>pentru copii de la 1 - 14 ani, de 30-90mg> p]n[ la 20 de ani - 100mg, iardup[ aceast[ v]rst[ doza scade la 75mg.

Vitamina C se oxideaz[ rapid ;i sepierde ̀ n mare parte prin procesele deprelucrare. Pentru a oferi organismuluinecesarul cotidian, fructele ;i legumele

consumate trebuie s[ fie c]t mai proas-pete. Vitamina C este depozitat[ ̀ ndeo-sebi ̀ n m[ce;e, citrice, p[trunjel ;i altezarzavaturi verzi.

Circa 20 de grame de p[trunjel(cam c]t se ia `ntre dou[ degete) re-prezint[ un sfert din nevoia zilnic[ devitamina C> 100 g coac[ze negre - 180mg vitamina C> 100 g m[cri; - 124 mg>100 g varz[ crud[ -120 mg> 100 g m[rar- 100mg> 100 g ardei gras - 100mg> 100g l[m]ie -87 mg.

Bitterul “Ierburile Vie\ii” esteob\inut din 21 de plante medicinale.Produsul are un efect energizant ;itonifiant asupra sistemului nervos,`nl[tur[ blocajele energetice, ajut[la calmarea general[ a organismului;i confer[ o stare de confort psihic;i echilibru emo\ional. Prin con\in-utul bogat `n substan\e active, pro-dusul Bitter “Ierburile vie\ii”, at]tsub form[ de tinctur[, c]t ;i de cap-sule sau ceai, este un remediu eficace`n armonizarea tuturor func\iilorvitale ale organismului. Ajut[ ladepurarea ;i detoxifierea organis-mului de reziduuri ;i toxine, purif-ic[ s]ngele, elimin[ excesul de ap[;i secre\ii prin diurez[ ;iexpectora\ie. Corecteaz[ caren\elede vitamine ;i minerale ;i `nt[re;teimunitatea natural[ a organismuluidatorit[ caracterului vitaminizant;i mineralizant.

Ingrediente< Ap[ demineralizat[, Al-cool etilic de cereale, Isop (Hyssopus offic-inalis), Busuioc (Ocinum basilicum), Roz-marin (Rosmarinus officinalis), Sun[toare(Hypericum perforatum), S]nzian[ (Gal-ium verum), Sulfin[ (Melilotus officinalis),Trei-fra\i-p[ta\i (Viola tricolor), P[ducel(Crataegus monogyna), Schinel (Cnicusbenedictus), Urzic[ (Urtica dioica),Cre\i;oar[ (Alchemilla vulgaris), Turi\[-mare (Agrimonia eupatoria), Coada-;oricelului (Achillea millefolium), Coada-calului (Equisetum arvense), Salvie (Salviaofficinalis), G[lbenele (Calendula offici-nalis), Troscot (Polygonum aviculare),Mesteac[n (Betula verrucosa), Ceai-verde

(Camellia sinensis), Ceai-negru (easinensis), Hibiscus (Hybiscus sabdariffa),Stevia rebaudiana.

Este recomandat ca adjuvant `n toni-fierea sistemului nervos ;i `n ameliorareaunor afec\iuni nervoase (dureri de cap,migrene, depresii, nevroze, anxietate, in-somnii), `mbun[t[\irea func\iilor psihice(memorie, concentrare, aten\ie, coor-donare), artrite ;i artroze, edeme de natur[renal[, reumatismal[ sau cardiac[.

Mod de administrare< Intern - Bitter“Ierburile Vie\ii” sub form[ de tinctur[ sefolose;te dizolvat ̀ n ceai sau ap[, 1 linguri\[`nainte de mas[ ;i 1 linguri\[ dup[ mas[,de 3 ori pe zi, ̀ n cure de 6 s[pt[m]ni, pauz[de o lun[ ;i cura se poate relua. Persoanele

care nu au voie s[ consume alcool vor di-zolva bitterul `n ap[ sau ceai fierbinte,l[s]nd 5-10 minute `n repaus pentru a seevapora alcoolul, sau acest produs se poate`nlocui cu Bitter “Ierburile Vie\ii” capsulecare se folose;te astfel< adul\i, c]te 2 capsulede 3 ori pe zi, dup[ mesele principale, `ncure de 6 s[pt[m]ni, cu pauze de 10 zile>copii de la 6 ani `n sus< 1 capsul[ de 3 oripe zi, dup[ mesele principale, ̀ n cure de 3s[pt[m]ni, cu pauze de 10 zile. Extern< sepoate utiliza Bitterul “Ierburile Vie\ii” subform[ de tinctur[ pentru masaje sau com-prese. Ceaiul “Ierburile vie\ii”< Intern< in-fuzie din 1-2 doze la 200 ml ap[ fierbinte,se pot consuma 3 ceaiuri pe zi de c[tre`ntreaga familie, `n cure de lung[ durat[.

Extern< se poate ad[uga la baia general[pentru reconfortarea organismului.

Ceaiul “Ierburile Vie\ii”

Ceaiul "Ierburile Vie\ii" este un produstonic ;i calmant, depurativ, detoxifiant, di-uretic, vitaminizant ;i mineralizant. Ceaiulcontribuie la `nl[turarea blocajelor ener-getice ;i de asemenea ajut[ la calmarea ;ilini;tirea general[ a organismului. ~n com-ponen\a lui intr[ urm[toarele plante< Isop(Hyssopus officinalis), Busuioc (Ocinumbasilicum), Rozmarin (Rosmarinus offic-inalis), Sun[toare (Hypericum perfora-tum), S]nzian[ (Galium verum), Sulfin[(Melilotus officinalis), Trei-fra\i-p[ta\i (Vi-

ola tricolor), P[ducel (Crataegus monog-yna), Schinel (Cnicus benedictus), Urzi-ca-mare (Urtica dioica), Cre\i;oara (Al-chemilla vulgaris), Turi\a-mare (Agrimo-nia eupatoria), Coada-;oricelului ( Achil-lea millefolium), Coada-calului (Equise-tum arvense), Salvie (Salvia officinalis),G[lbenele (Calendula officinalis), Ceaiverde (Camellia sinensis), Hibiscus (Hy-biscus sabdariffa).

Intern – infuzie din 1-2 doze la 200ml ap[ fierbinte, se pot consuma 3 ceaiuripe zi, de ̀ ntreaga familie, ̀ n cure de lung[durat[. Extern< se poate ad[uga la baiageneral[ pentru reconfortarea organismu-lui.

Contraindica\ii< Nu se administreaz[persoanelor alergice la vreunul din ingre-dientele produsului.

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A,Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271 338 > 0262.372 695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< [email protected] [email protected] mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte v[rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

Ceaiul “ierburile Vie\ii” de la Hypericumcontribuie la detoxifierea organismului

Caren\a de vitamina C m[re;te riscul de infarct miocardic

Insuficien\a de vitamina C mic;oreaz[ rezisten\a organismului fa\[ de agen\iiinfec\io;i


RE}ETE

Pr[jitur[ olteneasc[de post, cu nuci

Mod de preparare<

Ghimbirul ras, mierea, fructele goji,siropul de cătină și o jumătate de paharde apă se mixeaz[ bine în vasul înalt alrobotului de bucătărie, până când se ob-ține o pastă omogenă. Dacă eventualfolosiți goji uscate, înainte puneți-le cir-ca o oră - două la înmuiat. Sucurile decitrice se amestecă într-o carafă, se adau-gă pasta obținută anterior și se amestecăbine, apoi se dizolvă cu restul de apă. Încaz de nevoie se mai poate îndulci cu

puțină miere, după gust. Se obține obăutură puternic energizantă și antioxi-dantă, recomandată în perioadele deconvalescență, de efort intelectual, stres,epuizare fizică, în perioada sesiunii deexamene, sau pentru femei, în stare deindispoziție în perioada ciclului men-strual. Se servește rece, eventual cu câ-teva cubulețe de gheață. Se poate păstrala frigider, dar nu mai mult de 2-3 zile,deoarece, chiar dacă nu se strică, dar îșipierde calitățile.

Ave\i nevoie< O bucățică de circa 2-3cm de ghimbir care serăzuiește (nu se foloseșteghimbir uscat), zeamaunei lămâi, 50 g fructeproaspete de goji, zeamaproaspătă a unei porto-cale și a unui grapefruit,2 linguri de miere, o lin-guriță de sirop de cătină,2 pahare de apă plată.

Mod de preparare<

Ingredientele pentru aluat se ames-tecă, formând un aluat ce poate fi întinscu sucitorul. Acesta se va împărţi întrei părţi egale şi se vor întinde 3 foi cese vor coace pe fundul tăvii de cuptor.

Foile se coc în cuptor, la foc potrivit înaproximativ 10-15 minute fiecare. Ge-mul şi nuca se amestecă, se împarte îndouă părţi egale şi se pune între foi.Ciocolata se topeşte pe aburi, adică sepune o cratiţă cu apă pe foc să fiarbă,iar ciocolata se pune într-o cratiţă maimică, ce se va aşeza în prima cratiţă,fără a se scufunda prea mult. Astfelciocolata se va topi fără să o ardă. Seîncorporează uleiul, ca ciocolată să fiemai lucioasă. Dacă folosiți glazură,aceasta se va prepara conform instruc-țiunilor. Dăm prăjitura la rece, până adoua zi pentru a se înmuia puțin și ase putea porţiona.

Ave\i nevoie< Pentru foi< 200 g de zahăr, 250 mlde borş, 250 ml de ulei, un plic depraf de copt, un vârf de cuțit desare, aprox. 1 kg de făină de bunăcalitate. Pentru umplutură< 800 gde gem (de prune, caise, piersici,vișine, sau orice alt gem făcut încasă), 300 g de nucă măcinată.Pentru ornat< 200 gr ciocolată sauo glazură de cacao fără lapte și 3linguri de ulei.

Fasole frecat[

Mod de preparare<

Fasolea se fierbe în apă ușor sărată,apoi boabele se strecoară. Dacă dinzeamă doriți să preparați o ciorbă, sauo supă, mai lăsați în ea și c]teva linguride fasole. Boabele scoase se zdrobesc,fie cu robotul, blenderul, sau conform

rețetelor vechi se dă prin mașina de to-cat. Din cele 3 linguri de făină și circa30-40 ml de ulei se face un r]ntaș slab,se adaugă o linguriță de boia, apoi fa-solea zdrobită, condimente și puținăapă, până la obținerea consistenței do-rite. Se fierbe puțin, iar înainte de a selua de pe foc se adaugă și usturoiulzdrobit și se amestecă. Ceapa se feliazăși se călește în ulei, apoi se presară cuboia. Fasolea bătută se servește caldă,iar deasupra se pune ceapa călită. Seoferă cu varză murată sau castravețimurați, iar dacă nu țineți post, sau nudoriți un meniu vegetarian se poateservi și cu cârnăcior prăjit sau garniturăla chifteluțe sau cărnuri prăjite.

Ave\i nevoie< 500 g fasole boabe, 3 linguri defăină, ulei, 3 căței mari de usturoi,sare, piper, boia de ardei, o ceapă,iar când nu doriți să preparați depost, chiftele, cârnați, sau oricealtă carne prăjită în ulei.

Sup[ de cartofi cu bulion

Mod de preparare<

Cartofii curățați se taie cubulețe șiîmpreună cu foile de dafin de pun lafiert în circa 1,5 l de apă ușor sărată.Dacă folosiți zarzavaturi, acestea se cu-răță, se spală, se taie rondele și se pun

la fiert împreună cu cartofii, sau chiarcu ceva mai repede. Se adaugă delica-tul, iar din ulei și făină se prepară unrântaș slăbuț, de culoare ușor aurie. lacare se adaugă boiaua. Dacă vă place,puteți folosi și puțină boia iute. Rânta-șul se pune în supă, apoi delicatul șisucul de roșii și se mai fierbe așa îm-preună încă câteva minute. La servirese poate adăuga pătrunjel verde mă-runțit, sau dacă nu doriți să fie de post,eventual și smântână.

Ave\i nevoie< 500 g cartofi, 500 ml suc de roșiisau 4-5 linguri de bulion, 2-3 foide dafin, 3-4 linguri de ulei, 2linguri de făină, 2 linguri delicatde casă, sare, o linguriță de boiade ardei, iar dacă doriți puteți fo-losi și zarzavaturi (un morcov,

un pătrunjel).

Sunt multe legumele care neajută să scăpăm de simptomele șistările de rău atunci când ne gri-păm sau răcim, însă niciuna nu es-te la fel de eficientă în tratarea lorprecum este ridichea neagră. Bo-gată în potasiu, fier, iod, magneziu,vitaminele B și C, această rădăci-noasă are un rol important înmenţinerea sănătăţii organismu-lui.

Pe lângă proprietăţile sale curative, ri-dichea neagră este extrem de apreciată decătre gurmanzi datorită gustului deosebitpe care-l dă mâncărurilor. Ea este folosităca și condiment, la sosuri și chiar se poatemânca ca atare. Industria cosmetică folo-sește, de asemenea, ridichea neagră în pre-pararea diferitelor creme. Deși nu se poatespune că este cea mai gustoasă, ridicheaneagră conţine antioxidanţi în cantităţisemnificative și ajută la tratarea unorafecţiuni ale organelor interne, dar esteexcelentă și pentru păr sau piele.

Un tratament care se poate face și cuceapă, dar care este mai eficient cu ridicheneagră, este tăierea legumei în două, apoiumplute jumătăţile cu miere sau zahăr. Selasă peste noapte, iar dimineaţa se bea si-ropul. Infecţiile sistemului respirator, darși senzaţiile de uscăciune în gât, dureri decap și altele specifice răcelii dispar.

Persoanele care suferă de hipertiroi-dism se pot trata cu această legumă pentrureglarea excesului de hormoni tiroidieni.

Fiind o sursă excelentă de vitamineprecum vitamina A, complexul de vita-mine B, sursă de magneziu, calciu și alteminerale, ridichea neagră este și un bundetoxifiant. În plus, aceasta stimuleazăfuncţii hepatice și eliminarea toxinelordin ficat. Cei care doresc o mai bunăfuncţionare a ficatului ar trebui să consu-me ridiche neagră cât mai des.

Ridichea neagră este excelentă pentru păr și piele

Un suc de ridiche neagră pe zi poateaduce mari beneficii și în lupta cu cădereapărului.

Sucul de ridiche neagră este foarte efi-cient și pentru curele de dezintoxicare,atunci când dorim o curăţire excelentă asângelui. Alături de sucul de sfeclă, suculde ridiche neagră este unul dintre cele maibune.

Pe lângă drenarea bilei și dezintoxi-carea ficatului, se pare că ridichea neagrăajută la eliminarea calculilor renali. Se beasuc de ridiche neagră pe stomacul gol di-mineaţă. Nu mai mult de un pahar. Ar-troza poate fi atenuată dacă se lasă la ma-cerat o ridiche neagră într-un litru de vinalb timp de 2 săptămâni. Se bea un paharde decoct zilnic timp de 3 săptămâni.

Ridichea neagră este un afrodisiac re-cunoscut și consumată regulat face mi-nuni chiar și acolo unde apetitul este foartescăzut. Mai mult, ridichea neagră poatetrata scorbutul și rahitismul datorităconţinutului mare de vitamina C. Este, cusiguranţă, una dintre cele mai bune legu-me de iarnă.

Motive pentru care trebuie să consumiridiche neagră< Întărește sistemul imuni-tar, `mbunătăţește digestia, previne ate-roscleroza, ameliorează procesul de um-flare a picioarelor, echilibrează apa și ni-velul de sare din organism, trateată uroli-tiaza, sucul de ridiche neagră întăreștefirul de păr și contribuie la creșterea po-doabei capilare, vindecă bronșita, amelio-rează durerile cardiace și cele provocatede reumatism, este un antibiotic natural,dizolvă pietrele din zona ficatului, a veziciibiliare și a rinichilor, ̀ mbunătăţește siste-mul cardiovascular și nervos, tratează gri-pa și afecţiunile respiratorii, scade coles-terolul “rău” din sânge, are efecte beneficeasupra sistemului uro-genital și limfatic,combate crizele de bilă, tratează tusea fărăpastile.

Text selectat și prelucrat de Ioan A.

Ridichea neagr[ estebogat[ în potasiu,fier, iod, magneziu,

vitaminele B ;i C

Industria cosmetică foloseşte, de asemenea, ridichea neagră în prepararea diferitelor creme.Deşi nu se poate spune că este cea mai gustoasă, ridichea neagră conţine antioxidanţi în cantităţisemnificative şi ajută la tratarea unor afecţiuni ale organelor interne, dar este excelentă şi pentrupăr sau piele.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

Smoothie de goji ;i ghimbir


MOD~

Noua colecție a brandului Inedit, dedicată sezonuluiprimăvară-vară 2017 surprinde prin prospețime și va-rietate. Ținutele de zi se definesc printr-o cromaticăpastelată sau culori profunde, animate de bogate prin-turi florale și de inspirație boho.

Contrastele, elementele etno, volanele și prezența denimuluiconferă personalitate pieselor vestimentare. Grafismul liniar, unalt element cheie al sezonului, redesenează silueta și scoate în evi-dență feminitatea. Rochiile pentru evenimente, de cocktail și deseară sunt realizate din stofă satinată și mătase, cu inserții din dan-

telă și un croi care accentuează talia. Ținutele dedicate bărbaților au un croi slim, cambrat. Costumul

clasic este îmbogățit prin prezența materialelor prețioase, a culorilorextravagante și texturilor. Contrastele cromatice subliniază raportularmonios dintre eleganță, sobrietate și stil.

Conceptul de bază în jurul căruia se dezvoltă colecția este au-tenticitatea. Piesele vestimentare, cu finisaje impecabile și o liniede croi clasică reinterpretată în conformitate cu cele mai noi ten-dințe, au menirea de a vă pune în prim-plan personalitatea - oținută impecabilă garantează o apariție memorabilă. Creațiile Ine-dit, realizate în serie limitată, sunt disponibile în magazinul de pestrada Vânătorilor nr. 11 sau online la www.ineditfashion.com.

Creațiile Inedit, realizate în serie limitată, sunt disponibile în magazinulde pe strada Vânătorilor nr. 11 sau online la www.ineditfashion.com.

noua colec\ie a brandului inEDiT sezon prim[var[ - var[ 2017


DIET~

Pe l]ng[ alcool ;i alte droguripsihoactive, ;i consumul regulat alanumitor alimente poate avea efectnegativ asupra comportamentului,favoriz]nd schimb[rile bru;te dedispozi\ie, anxietatea ;i agresivita-tea.

De asemenea, substan\ele chimicead[ugate ̀ n alimente sunt permise dar astanu `nseamn[ c[ sunt f[r[ risc pentrus[n[tatea noastr[.

Alimente d[un[toare

Neuronii au nevoie de o aprovizionareconstant[ cu glucoz[, care reprezint[ com-bustibilul lor principal. Dac[ nivelul deglucoz[ din s]ngele care ajunge la creiereste sub 80 mg/100ml, rezultatele sunt<apatie, incapacitate de concentrare, per-forman\[ intelectual[ sc[zut[ ;i chiarame\eal[.

Produsele bogate `n zah[r rafinat ;is[race ̀ n fibre vegetale, cum ar fi pr[jiturile;i dulciurile care au un indice glicemic ri-dicat, fac c[ nivelul de glucoz[ din s]nges[ creasc[ foarte mult `ntr-un timp foartescurt. Aceasta duce la o cre;tere a secre\ieide insulin[, care are c[ efect sc[dereabrusc[ a nivelului de glucoz[ din s]nge.

Aceste fluctua\ii ale nivelului de glu-coz[ din s]nge interfereaz[ cu func\ionareacorect[ a neuronilor, pe l]ng[ faptul c[ fa-vorizeaz[ apari\ia diabetului de tip 2. Con-sumul de produse zaharoase este asociatcu urm[toarele afec\iuni mintale<schimb[ri bru;te de dispozi\ie, iritabilitate;i anxietate, urmate de apatie, hiperactivi-tate, dezechilibru emo\ional, agresivitate;i comportament agresiv.

La polul opus sunt fructele proaspetecare cresc foarte pu\in nivelul glucozei dins]nge(au un indice glicemic sc[zut), `nciuda con\inutului mare de zaharuri. Acestlucru se datoreaz[ con\inutului de fibre,care regleaz[ procesul de absorb\ie al glu-cozei. Prin urmare, de;i sunt un alimentzaharos, fructele favorizeaz[ o stare de spi-rit bun[ ;i sunt bine tolerate de diabetici,spre deosebire de zaharurile rafinate.

Consumul regulat de m]ncare de tipfast food, care este bogat[ ̀ n produse pro-cesate ;i rafinate, dar s[rac[ `n alimentenaturale, poate s[ modifice comportamen-tul ;i s[ favorizeze apari\ia unui dezechi-libru mintal ;i emo\ional.

Alimenta\ia bazat[ pe carne , alimenteconservate ;i preambalate, care sunt, `ngeneral, foarte bogate `n aditivi chimici,sare, condimente ;i conservan\i, favori-zeaz[ de asemenea tulbur[rile nervoase.Efectul perturbator al acestui tip de ali-menta\ie este dat de lipsa de vitamine, mi-nerale ;i acizi gra;i polinesaturati de tipomega 3, to\i ace;ti nutrien\i fiind necesaripentru o bun[ func\ionare a sistemuluinervos.

Exist[ dovezi c[ o alimenta\ie care in-clude carne cauzeaz[ dezechilibru mintal,favoriz]nd comportamente impulsive `ndefavoarea unei g]ndiri ra\ionale. Carneacon\ine hipoxantin[, un stimulent similarcofeinei, ;i amine biogenice cum ar fi his-tamin[ ;i tiramina (`n special carnea con-servat[), care provoac[ iritabilitate. ~n plus,se ;tie c[ gr[simea din carne obstruc\io-neaz[ arterele cerebrale ;i reduce fluxulde s]nge spre neuroni, diminu]nd capa-citatea intelectual[.

Aditivii alimentari

Se ;tie de ceva vreme c[ `ndulcitoriiartificiali, conservan\ii ;i coloran\ii din ali-mente pot cauza hiperactivitate ;i anxie-tate. Un studiu efectuat ̀ n Marea Britanieconfirm[ faptul c[ anumi\i aditivi ̀ nt]lni\i

de obicei ̀ n b[uturile gazoase, bomboane;i alte dulciuri favorizeaz[ tulbur[ri decomportament, `n special la copii `ntre 3;i 9 ani. Astfel apar hiperactivitatea, ma-nifestat[ prin incapacitatea de a duce la`ndeplinire o sarcin[, comportamentulzgomotos ;i pierderea concentr[rii.

Substan\ele chimice sunt ad[ugate `nindustria alimentar[ din c]teva motive.

Pentru c[ s[ `nt[reasc[ ;i mai multanumite calit[\i gustative. Apoi, s[ lem[reasc[ procentul de vitamine, prinadaosul de vitamine sintetice. ~n sf]r;it,pentru ca s[ le creasc[ perioda de valabi-litate ;i s[ fac[ posibile anumite procesetehnice.

Aditivii care pot influen\a cel mai multcomportamentul oamenilor sensibili suntcoloran\ii artificiali, urma\i de conservan\i,arome ;i unii ̀ ndulcitori sintetiza\i chimic.Voi trece ̀ n revista c]\iva aditivi alimentaripericulo;i pentru s[n[tate, dar care suntpermi;i la noi `n \ar[.

Tartrazina (E102) este unul dintre co-loran\ii cei mai folosi\i `n industria ali-mentar[. Aproape c[ este imposibil s[ teui\i pe eticheta unui produs de culoaregalben[ ;i s[ nu consta\i c[ a fost folosit[tartrazina pentru ob\inerea acestei culori.De cele mai multe ori, acest aditiv alimen-tar este folosit ̀ n combina\ie cu al\i aditivi,iar efectul nu poate fi dec]t unul foartenociv asupra s[n[t[\ii consumatorilor. Lista produselor `n care se g[se;te tartra-zina este foarte lung[< de la b[uturi gazoase

sau necarbonatate la chipsuri, sosuri, je-leuri, mu;tar, iaurt, mur[turi, creme defructe, carne presat[, c]rna\i ;i conserve.

Apare ;i ̀ n cosmetic[, produse pentrucoafur[, s[punuri. Nici `n medicamente,care teoretic ar trebui s[ ne vindece nusc[p[m de acest aditiv. Din cauza com-pozi\iei chimice, Tartrazina are o serie deefecte adverse, cele mai multemanifest]ndu-se la persoanele alergice,dar nu face bine nici astmaticilor.

~n Norvegia, Tartrazina este interzis[.~n Germania ;i Austria folosirea acestuicolorant era pedepsit[ de lege p]n[ ̀ n 1994.Printre reac\iile constatate se num[r[< an-xietate, migrene, depresie, tulbur[ri de ve-dere, st[ri de sl[biciune, tulbur[ri de somn.

Alt colorant periculos este Galbenulde chinolin[ (E104), un colorant folosit ̀ nspecial `n produse de patiserie, fursecuri`nghe\at[, conserve vegetale ;i c[rnuri pro-cesate. Poate provoca alergii la persoanelesensibile, congestie nazal[, astm bron;ic,bronho-constric\ie, disfunc\ii ale perce-perii gustului, dureri gastrice.

Azorubina (E122) este un colorant ali-mentar ce d[ culoare ro;ie alimentelor.Provoac[ reac\ii alergice, erup\ii cutanate,edem, cancer al vezicii urinare. Este folosit`n special `n alimentele care sunt tratatetermic dup[ fermentare, cum sunt< iaur-turi, jeleuri, conserve, sosuri, creme debr]nz[. Azorubina este interzis[ `n Japo-nia, Canada, Statele Unite, Suedia.

Aspartamul(E951) este un `ndulcitorartificial folosit `n peste 6000 de produsealimentare. Reac\iile adverse pot fi< dureride cap, ame\eli, spasm muscular, depresie,oboseal[, irascibilitate. Aspartamul poates[ atace rinichii, sistemul digestiv, vaselede s]nge, ficatul, pancreasul, sistemul ner-vos central.

Glutamatul de sodiu (E621) este unpoten\ator de arom[ folosit ̀ n diverse ali-mente ;i condimente. Se spune c[ Gluta-matul ne omoar[ ̀ ncetul cu ̀ ncetul deoa-rece este cancerigen (s-a demonstrat pe;oareci), d[ dependen\[, produce obezitate;i afecteaz[ func\iile creierului.

Glutamatul de sodiu nu se descom-pune `n timpul g[tirii alimentelor dar, cato\i aminoacizii, `n prezen\a zaharurilor;i la temperaturi `nalte(pr[jire, coacere)rezult[ brunificarea produsului. Acestereac\ii au c[ rezultat produ;i cancerigeni.

Glutamatul de sodiu este interzis `n\[ri cum sunt< Norvegia, Canada ;i StateleUnite. La noi , se g[se;te `n 48% din con-servele de carne. Este greu de evitat fiindc[se g[se;te `n multe produse alimentare.

Ace;ti aditivi (;i sunt foarte mul\i) pro-duc cu siguran\[ anumite schimb[ri ̀ n de-licatul ;i fragilul echilibru chimic al ne-uronilor, duc]nd la modific[ri de com-portament.

M[ `ntreb, oare ace;ti aditivi alimen-tari, at]t de nocivi pentru s[n[tate, n-armerita ;i ei un referendum?

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel.< 0721202752

Consumul regulat al anumitoralimente are un efect negativ

asupra comportamentului

Produsele bogate `n zah[r rafinat ;i s[race `n fibre vegetale, cum ar fi pr[jiturile ;i dulciurilecare au un indice glicemic ridicat, fac c[ nivelul de glucoz[ din s]nge s[ creasc[ foarte mult `ntr-un timp foarte scurt. Aceasta duce la o cre;tere a secre\iei de insulin[, care are c[ efect sc[dereabrusc[ a nivelului de glucoz[ din s]nge.

MELiSSa - Magazin produse naturale pentru s[n[tate

Este mai u;or s[ previi dec]t s[ tratezi o boal[...

Experien\[ de peste 10 ani `n slujbas[n[t[\ii dumneavoastr[!

Informa\ii< 0721.202.752Adresa< Satu Mare, str. Cuza Vod[, nr. 12

(vis-a-vis de Poli\ie)

Consumarea fructelor estefoarte importantă deoarece nefurnizează vitamine şi minerale.Dintre toate sunt câteva recoman-date pentru reducerea celulitei,cum ar fi kiwi, grapefruit, ananas,banana etc. Cantitatea de carbo-hidraţi pe care o conţin fructeleeste destul de mare faţă de grupullegumelor, ceea ce le face alimenteenergetice.

De asemenea, prazul, ţelina, ceapa,roşiile, morcovul, spanacul şi algele (le-gumele marine) la rândul lor furnizeazăîn dietă puţine calorii şi mulţi nutrienţi.În plus, algele favorizează eliminarea me-talelor contaminante şi toxice din orga-nism. Se pot adăuga în orice fel de mân-care.

Plante diuretice

De multe ori, a urma o dietă sănă-toasă şi echilibrată şi a o combina şi cu

exerciţiul fizic nu este suficient pentru alupta împotriva pielii în coajă de porto-cală. Tratamentele naturiste au şi ele unrol important în atingerea obiectivului.De asemenea, se poate recurge şi la in-fuzii de plante cu acţiune diuretică.

Coada calului

Posedă un înalt conţinut de minerale,mai ales siliciu. Nu se utilizează numaipentru acţiunea diuretică, dar şi pentrucea remineralizantă. Se recomandă şi încazuri de fragilitate capilară.

Ortosifon

Are efect diuretic pentru coţinutulsău de săruri potasice. De asemenea, estecunoscut şi sub numele de “ceai de Java”.

Mătase de porumb

Mătasea de porumb este bogată înpotasiu şi flavonoide. Are calităţi diure-tice şi depurative.

Fructe, legume ;i ceaiuri `mpotriva celulitei

✂

Pia\a Eroii Revolu\iei nr. 5 - Satu MareTelefon< 0361 884947


Punerea ̀ n scen[ a singurei pie-se de teatru scrise ;i publicate defilosoful Giordano Bruno, figur[tragic[ ̀ nnobilat[ de sf]r;itul bru-tal al vie\ii survenit prin ardere perug ̀ n 1600, promitea s[ fie un eve-niment cel pu\in interesant, dac[nu unul de rezonan\[, ̀ n stagiuneacurent[ a Teatrului de Nord. Dinp[cate, a;tept[rile nu s-au prea po-trivit cu realitatea din scen[.

Nu putem nega curajul cu caret]n[rul regizor Marius Costache a abor-dat un text dificil, publicat acum aproa-pe o jum[tate de mileniu, `ncerc]nd s[`l fac[ relevant pentru publicul acestuiveac gr[bit. Giordano Bruno ;i-a pu-blicat piesa ̀ n 1582, iar o edi\ie italian[,chiar f[r[ un aparat critic masiv (careeste f[r[ ̀ ndoial[ necesar cititorului mo-dern), se ̀ ntinde pe 150 de pagini pentrucele cinci acte. ~nsu;i autorul, maicur]nd om de ;tiin\[ dec]t om de litere,se ar[ta sceptic `n privin\a punerii `nscen[ a textului s[u, recunosc]nd difi-cultatea unei asemenea `ncerc[ri.

F[r[ s[ fie o capodoper[, textul nue r[u deloc. Tr[ie;te mai ales prin sati-rizarea nemiloas[ a ignoran\ei vremii,`n special prin personajul Scaramur[,escroc cu reputa\ie de mag, care e `nstare s[ debiteze cele mai pr[p[stioaseteorii, doar-doar s-o umple de banii fra-

ierilor dispu;i s[-l cread[. A;a cum eBonifaciu, `ndr[gostit brusc ;i fatal deo cocot[ ;i gata s[ fac[ orice s[-i intre-n gra\ii. A;a ̀ nc]t toat[ fauna de “inter-lopi” din ora; se va ralia s[-l stoarc[ penefericit de bani, sub cele mai nobilepretexte. Tiradele prin care personajelese justific[ sunt savuroase ̀ n textul ori-ginal, dar cer cititorului ;i spectatoruluio cultur[ istoric[ solid[. C]nd textul

este redus la un fel de schelet, cum se`nt]mpl[ ̀ n spectacolul s[tm[rean, foar-te mult din farmecul piesei, at]ta c]t e,se pierde, laolalt[ cu jocurile de cuvinteaproape imposibil de redat ̀ n traducere.Iar c]nd ;i regizorul \ine neap[rat s[pedaleze pe ideea iluziei atotst[p]ni-toare, cu rupturi aparent aleatorii, per-dele de fum ;i ie;iri bru;te din rol, spec-tatorul obi;nuit al teatrelor rom]ne;ti

se simte confuz ;i aplaud[ la final dinpur[ complezen\[.

Impresia multora a fost c[ regizorul;i-a propus prea multe, iar o montaremai conven\ional[ ar fi ajutat textul s[ias[ la lumin[. E mult[ mi;care ̀ n scen[,adesea prea pu\in justificat[, mult[poz[, decorul etajat de Cristian G[tinacontrasteaz[ cu ni;te costume de car-naval, iar rezultatul final e un hibrid

`ntre comedia baroc[ italian[ ;i teatrulabsurd modern, rat]nd, cumva, esen\aambelor genuri. :i e p[cat, pentru c[actorii chiar ;i-au dat silin\a ;i s-austr[duit s[ pun[ `n practic[ aceast[ vi-ziune - bun[, rea, nu import[.

O remarc[m mai ales pe Crina An-driuc[, ea reu;ind s[ dinamizeze scenele`n care apare ;i oferind un recital de co-medie bine temperat, dar ;i momentesensibile `n contrapunctul “de suflet”sus\inut cu buna sa prieten[ RoxanaF]na\[. Cele dou[ tinere actri\e sunt bi-ne puse ̀ n valoare. Cristian But se joac[dezinvolt cu rolul s[u dublu, ciuntit ̀ ns[`n scenariu, iar Anca Dogaru se apropieadesea de sarcasmul necesar lui Scara-mur[, care ar fi meritat s[ fie `ngro;atmai mult. Lui Sorin Oros `i reu;e;tecompozi\ia de ̀ ndr[gostit abulic ;i naiv,cu accente patetice `n scena decisiv[, apedepsirii, iar Vlad Mure;an pare irosit`n rolul s[u de punga; rafinat cu numerede mi;care `ndr[zne\e. Parc[ i-am dorilui Vlad un text care s[-l valorizeze maimult, c[ci nu duce lips[ de calit[\i. Ro-mul Moru\an ar fi putut da mai mult ̀ nrolul rapacelui Bartolomeu dac[ nu eraobligat de regie la adev[rate acroba\ii,iar Sergiu T[b[caru stoarce toată ironiaposibilă interpretând “organul legii”. Pă-cat că spectacolul nu are coeren\a la carene-am fi a;teptat ;i via\a lui va fi scurt[,nemaifiind programat `n martie.

V. A.

Printre zecile de spectatoriaduna\i `n holul S[lii Mari a Tea-trului de Nord din Satu Maremiercurea trecut[ `;i f[cea loc cugreu o femeie mignon[, acoperin-du-;i capul cu un batic sem[n]ndunei scufii c[lug[re;ti, purt]ndun b[g[jel de m]n[. C]nd s[ sedeschid[ u;ile, necunoscuta se`ntoarce spre ceilal\i ;i zice vesel[<“No, haida\i `n lontru!”

Publicul va afla doar la final c[ eravorba de o blond[ sub\iric[, pe numeleei Alexandra Vanci, care roste;te ;i ul-tima replic[ a spectacolului “Casa depe grani\[”, scris ;i regizat de Marcel|op la Teatrul Municipal Baia Mare,care se joac[ cu succes acolo de doi ani;i a st]rnit aplauze sincere ;i la SatuMare dup[ spectacolul de s[pt[m]natrecut[.

C[nd istoria devine isterie

Regizorul p[streaz[ doar ideea tex-tului binecunoscut semnat de SlavomirMrozek, montat ;i la Satu Mare acumc]\iva ani de Cosmin Matei. Dramaabsurd-minimalist[ e `mbr[cat[ `ns[`n straie moro;ene, Marcel |op valo-rific]nd din plin experien\a unei co-pil[rii petrecute pe acele plaiuri. A re-cunoscut de altfel c[ unele personajedin spectacol sunt inspirate direct defiguri din familia sa.

Practic, avem o poveste nou[. Care`ncepe foarte lin. Cunoa;tem o familietipic[ de moro;eni, cu tata socru ho-rincar profesionist ;i gata mereu s[ ara-te c[ ̀ nc[ e ̀ n putere, mama soacr[ pri-

ceput[ la gospod[rie, fata lor gravid[;i hlizit[, ginerele contrabandist aflat`ntr-o continu[ har\[ cu socru-s[upentru puterea ̀ n cas[, cei trei fii ai gi-nerelui, doi ;mechera;i ;i unul mai bo-lund a;a care c]nt[ din acordeon c]nd`l apuc[. Ah, ;i Paraschiva, pe care am`nt]lnit-o `n hol, muiere credincioas[;i sperioas[ (p]n[ la un punct). Se st[la pove;ti, se ia masa ̀ n familie, se facehaz de marotele lu’ [l b[tr]n...

Totul pa;nic ;i frumos, chiar ;ic]nd un cuplu de refugia\i sirieni se

r[t[ce;te pe acolo. Dar politica extern[n[v[le;te `n cas[. Spa\iul e `mp[r\it `ndou[ cu s]rm[ ghimpat[ electric[ (ceeace va duce la moartea mamei-soacre),un emisar european ̀ ;i descoper[ Hit-lerul interior, situa\ia degenereaz[ grav,se ajunge la conflict armat, spectrulunui miner din vremuri apuse b]ntuiecasa, iar cei care duc via\a `nainte, cuun imbatabil sim\ al omeniei, sunt oa-menii simpli< b[tr]nul socru ;i femeile.Cum va spune Paraschiva la final,f[c]nd cu ochiul< ajut[ Dumnezeu!

Un spectacol-manifest

Echipa Teatrului b[im[rean a reu;itun tur de for\[, un spectacol de aproape150 de minute f[r[ pauz[, o elegie-ma-nifest dedicat[ Maramure;uluistr[vechi, amenin\at cu pierderea va-lorilor ;i patrimoniului sub valul eu-ropeniz[rii. Desigur, se poate repro;acaricaturizarea destul de grosier[ aemisarului european, dar farmeculspectacolului st[ `n detaliile fine, `ngraiul autentic ;i tensiunea care cre;te

moment cu moment, ca un aluat pusla dospit. Sunt momente care treneaz[,dar ;i scene de mare impact emo\ional;i interac\iuni directe cu publicul. Fi-nalul `n care cele dou[ femei r[masesingure ̀ ncearc[, dup[ puteri, s[ refac[ordinea fireasc[ a lucrurilor aduce unz]mbet al speran\ei ;i va fi contribuit;i el la reac\ia entuziast[ a publiculuis[tm[rean.

Cei care `l cunosc doar dreptc]nt[re\ l-au putut descoperi pe DorinGrigu\[ ca actor, ̀ ntr-un rol dens ;i as-pru care `l pune pe deplin `n valoare,metamorfoza unui b[rbat cam mitocan`ntr-un personaj aproape eroic. ValeriuDoran ̀ i d[ farmec ancestral b[tr]nuluisocru, inclusiv ̀ n momentele mai dure.Aurora Prodan e de o naturale\e su-prem[ `n rolul soacrei, iar Sanda Sa-volszky creioneaz[ un tip feminin des`nt]lnit la \ar[ (unii le-ar spune“g]scu\e”). Tot o metamorfoz[ des-eneaz[ ̀ n scen[ Alexandra Vanci, ̀ ntr-o evolu\ie demn[ de \inut minte, ̀ n re-gistre din cele mai diverse. Dan Cordeadescrie un sictirit monumental ̀ n rolulvame;ului, iar Doru F]rte e discret.Drago; C[lin ;i Claudia Revan trans-mit din ochi drama fugarului dintot-deauna, iar Andrei Dinu se d[ `nstamb[ ̀ n caricatura func\ionarului au-toritar. Eduard Bindiu, Mircea Gligor;i Petru Dam;a au spectacolul lor apar-te, iar Ioan Costin creeaz[, cu duio;ie,o icoan[ a unui miner moro;an arhe-tipal. Figuran\ii aduc un plus de at-mosfer[, fie ea rustic[ sau militarist[.

Actorii b[im[reni vor reveni la SatuMare cu “|iganiada”, iar anul viitorsper[m s[ vedem ;i aici “Zorba”, o nou[produc\ie mare a lui Marcel |op.

“Lum]n[rarul”, un pariu curajos ratat de Teatrul de nord

B[tr]nul maramure;ean (Valeriu Doran) fa\[ `n fa\[ cu autorit[\ile (Dan Cordea, Doru F]rte)

Sorin Oros, Anca Dogaru, Crina Andriuc[ ;i Cristian But `n scena decisiv[ a spectacolului regizat de Marius Costache

Moro;enii `n fa\a politicii externe<“Casa de pe grani\[” din Baia Mare

TEATRURegizorul p[streaz[ doar ideea textului semnat de Slavomir Mrozek, montat ;i la Satu Mare

acum c]\iva ani de Cosmin Matei. Drama absurd-minimalist[ e ̀ mbr[cat[ ̀ ns[ ̀ n straie moro;ene,Marcel |op valorific]nd din plin experien\a unei copil[rii petrecute pe acele plaiuri.


LITERATUR~

Îl voi numi, în aceste rânduriomagiale prilejuite de împlinireavârstei de 75 de ani, Profesorul.Cred că este apelativul care-i placemai mult. Deși a fost metodist,director al CCD Satu Mare și in-spector școlar, deși este critic li-terar apreciat în cadrul FilialeiCluj a USR și autorul unui însem-nat număr de cărți, unele de inte-res național...

Alexandru Zotta a sosit în Satu Mareîn 1968... L-am ascultat prima dată la oședin\ă cu directorii, când i s-a dat cu-vântul. Venea ca mesager al Casei Cor-pului Didactic. A atras atenția îndatăprintr-un discurs echilibrat și convingă-tor care, în condițiile tehnice de atunci,cu stații de amplificare sincopate, îndem-na la o atentă ascultare. Auzeam cu toțiialtceva, total diferit de limbajul lemnifi-cat al funcționărimii de atunci. Și popo-rul directorial a ciulit urechile. Alexan-dru Zotta nu transmitea vorbe, ci idei,lăsând să transpară în discursul său ocultură temeinică și un aer de gândire li-beră. A început cam așa< „Biblioteca dinAlexandria a ars într-un incendiu. Pentruomenire, nefericita întâmplare a fost însăun noroc pentru că s-a văzut obligată săo reconstituie. An după an, secol dupăsecol, prin noi cărți...” În acest chip și-aînceput noul profesor-metodist discur-sul, după cum am consemnat eu în no-tesul memoriei mele. Desigur, recurgeala un citat călinescian, dar efectul era celscontat. Nu nega valoarea documentarăa sulurilor de papirus din celebra Biblio-tecă, ci dorea să transmită dăscălimii lo-cale un deziderat esențial< imperativulde a fi creativi. Iar intervenția sa delocconformistă era un semn că se poategândi altfel, că se poate vorbi deschis, călucrătorii de la catedră au menirea de a-și da obolul pentru „refacerea Biblioteciiarse”.

Exigența profesionalăînseamnă responsabilitatefață de elevi

Alexandru Zotta a condus alături deNae Antonescu, de Teodor Curpaș și dealții revista „Școala Sătmăreană” înteme-iată de Dariu Pop în Sătmarul interbelicși reînființată după 1968, singura revistălocală validă din anii postbelici, cu o sec-țiune elegantă și substanțială rezervatăartei și literaturii. Era o apariție rară, darașteptată de cei ce băteau la poarta afir-

mării. De acele pagini eram legat și eu,în calitate de cititor... Îmi aduc amintecu nostalgie că debutul mi-l făcusem laLiceul Teoretic (Școala Medie Mixtă peatunci) din Negrești-Oaș, în fața colege-lor care scotoceau prin maculatoare di-vulgându-mi poeziile naive și sincere tot-deodată, adresate lor, decretând< „E foar-te îndrăgostit!”. Spun asta pentru că în-dată ce am descoperit paginile de poeziedin numita revistă, aflată sub înrâurirealui Nae Antonescu și a lui AlexandruZotta, dorința mea de a publica s-a am-plificat și mă gândeam la fericitele paginica un naiv „la ceasul unui lord”, ca săpreiau un fragment dintr-o poezie a luiVintilă Ivănceanu („Poezia română ac-tuală”, antologie de Marin Mincu,Ed.Pontica, 1999, p.835). Nu aveam auncicurajul să-i cer lui Alexanndru Zotta pă-rerea despre năzbâtiile mele lirice, dardupă un timp, a organizat o expoziție cupublicațiile în care semnau scriitorii săt-măreni aflați în curs de afirmare. Am tri-mis și eu niscaiva decupaje din „Cronicasătmăreană”, „Geneze”, „Familia”, „Tribu-na”, „Luceafărul”, „Ramuri” și „Flacăra”,pe care, am aflat, le-a apreciat. Dupăaceea, a avut răbdare, în trenulețul SatuMare-Bixad să citească un eseu al meudespre motivul bradului în poezia luiEminescu, iar la Școala din Turț să-miaprecieze în fața colegilor preocupărilede a spune ceva despre „strigăt și strigă-tură”... Retrăiesc aceste momente pentrucă vreau să subliniez o idee< AlexandruZotta era interesat de promovarea scri-sului sătmărean. O solidaritate rară,atunci. Interesul pentru paginile mele in-cipiente era acordat tuturor celor preo-cupați de arta literaturii... Memorabil ră-mâne acel moment, relatat într-o prefață,când prozatorul Ilie Sălceanu, un alt scrii-tor adoptat de sătmăreni, l-a trezit în mizde noapte să-i ceară părerea despre su-netul unei fraze... Ce omagiu mai originalși mai adânc i s-ar putea aduce!?

Spuneam încă de pe atunci amicilorîntr-ale literaturii că un dialog cu Ale-xandru Zotta este un adevărat ospăț cul-tural. Și mi s-a dat dreptate.

Învățământul, literaturași cultura sătmăreană,preocupări constante

Din stirpea celor are văd mai departedecât ziua de azi, Alexandru Zotta erainteresat să dea aripi cercetării, creațieiliterare locale. Am simțit acest lucru șieu și ceilalți și am fost avantajați. Pentrucă aprecierile sale extrem de exigente ve-neau dintr-o cultură temeinică și dintr-

un simț estetic remarcabil. De ce făcea asta? Avea intuiția unor

valori și potențe creatoare locale și pre-supun că nutrea dorința de a vedea ju-dețul nostru la nivelul cultural al Iașiloradolescenței sale. După studii străluciteîn capitala culturală a Moldovei, conti-nuate în Capitala țării, cred că în mo-mentul descinderii în Satu Mare a fostizbit de starea marginală a județului nos-tru din punct de vedere cultural, poateși de sunetul ușor dialectal al limbii ro-mâne vorbite aici, „grai” lăudat odată deEminescu, însă neevoluată la nivelul ge-neral dorit... E de domeniul evidenței căl-a frapat preponderența neaoșismelor șia palatalizărilor frecvente chiar și în vor-birea dascălilor, mulți suplinitori într-unsistem școlar care, sub influența fertilă aministrului Mircea Malița, lua amploarepe orizontală, fără să dispună încă de re-surse umane bine calificate. De aici, exi-gența sa. Privind în urmă, o văd și eumai bine azi decât atunci. S-a atașat atâtde mult de ținuturile noastre încât a de-venit sătmărean get-beget și a pus umărulpentru a-l vedea suind spre cotele celor-lalte județe. Ceea ce s-a și întâmplat. Estede domeniul evidenței că prin oamenicu dăruire precum dumnealui, în planliterar, Satu Mare s-a ridicat la nivelul pecare-l știm azi, cu reviste literare de talienațională, cu edituri de succes, cu o Uni-versitate în care a predat și Domnia Sa,cu dascăli care binemertă prețuire... DeȚara Oașului, care azi e pe cale să fieștearsă de pe hărțile etnofolclorice, eraatașat la fel ca un oșean nativ. Pentru căera călăuzit de interes cultural, de dorințade a cunoaște și de o empatie rară. Em-patie pe care mulți dintre bugetații de azio țin „sub pecetea tainei”. Pentru argu-mentarea celor spuse anterior despre ac-tivitatea sa constructivă, voi pomeni doararticolul „Un areal literar în afirmare”din „Monografia Județului Satu Mare”(Argonaut, Cluj Napoca, 2016, pp.248-266).

Mai cred ceva. Simțind prețuirea pecare cărturarul din Terebești (a se vedea„Jurnalul literar” al acestuia) i-a acordat-o în perioada afirmării proprii, a simțitnecesitatea de a oferi ceea ce i s-a oferit...În plus, a creat numeroase evenimenteliterare, culturale sau cu caracter didactic,aniversări, comemorări, lansări de carte,întâlniri cu redacțiile revistelor clujene,cu Adrian Popescu, Petru Poantă, EugenUricaru, Aurel Sasu, Al Piru, cu acade-micianul Eugen Simion... Lista, poate,nici Domnia-sa nu o mai ține minte.Apoi, ne-a reunit în 1998 pe mai mulțiiubitori de pagină scrisă într-o revistănumită „Echipa”, menită să adune laolaltă

dăscălimea creatoare...Alexandru Zotta a scris și scrie cu

atentă judecată despre cărțile sătmăre-nilor. Iarăși, lucru rar... Mărturie staucronicile literare și numărul mare de pre-fețe. Personal, l-am simțit alături la toatelansările cărților mele, de la Negrești-Oaș (1989), până la cea din 2016 din ace-lași oraș. Iar verdictele sale nonverbalenu erau greu de decodificat...

Cu anii, au venit și cărțile sale, din1990 până azi. Nu puține și nu fără rost.Cărți de referință și, mai ales, necesaretuturor celor care sunt interesați de lite-ratura adevărată...

Ca inspector școlar în diferite spe-cialități, a fost cunoscut pe parcursulunor decenii întregi printr-o exigență re-marcabilă. Dar severitatea sa nu te sufo-ca, ci îți lăsa cerul liber deasupra să poțicrește prin efort propriu, prin dorința dea alege ținte înalte și de a aspira spre atin-gerea lor. Prezența sa la o lecție nu era ovânătoare de lapsus memoriae, ci o oglin-dă dreaptă.

Încă ceva< a fost ascultat în interven-țiile sale, chiar dacă vocea sa era deseorigâtuită de responsabilitate pentru cuvân-tul rostit, dar și de emoții, care oricât s-ar părea de curios, puteau fi detectate înintervențiile sale. Discursurile sale po-tolite, însă dense ca informații și intero-gații, te făcea să deschizi bine urechile.

O relație strânsă cu spațiulnord-vestic

Ce l-a legat de Satu Mare? Desigur,doamna Maria, apoi copiii, prietenii...dar era și altceva. Un simț al datoriei, unpatriotism încărcat de lumină darnică,un patriotism local și nu numai local,dobândit prin înțelegere superioară a rea-lității. Înțelegea că era necesar aici, la li-toralul limbii române. Acest sentimentl-a legat de Satu Mare și pe Dariu Pop,după Marea Unire din 1918.

Dacă Satu Mare ar fi avut până la Re-voluție o revistă, o redacție, o editură,dacă editurile din țară și-ar fi deschis uși-le și pentru scriitorii de la marginea mar-ginii (volumul „Scriitori uitați” al lui NaeAntonescu a stat 5 ani la Editura Daciadin Cluj?!) sătmărenii ar fi ajuns multmai devreme foarte departe...

Județul nostru, lumea culturală, poa-te și cei care decid, care fac și desfac...,dar și noi cei ce ne aflăm alături de Dom-nia-Sa, îi suntem îndatorați.

La ceas aniversar, din partea mea șia unui număr însemnat de dascăli care-l cunosc și-l apreciază, un călduros „Lamulți ani!”

Ioan Nistor

Prima serie televizată inspirată dinviața laureatului Nobel pentru literaturăGabriel García Márquez va fi realizată deproducători și scriitori columbieni, caresperă să vândă producția unor platformevideo precum Netflix sau HBO, infor-mează AFP.

"Aceasta este prima serie televizatădespre viața (...) lui Gabriel García Már-quez care nu este un documentar", a de-clarat grupul aflat la originea acestui pro-iect într-o declarație făcută joi.

Seria de trei sezoane, fiecare cu 13episoade de câte 45 de minute, va com-bina acțiunea, suspansul și pasiunea, prinintermediul unor anecdote inedite despreimaginarul și superstițiile personajului.

Autorii au demarat în 2015 o cercetareasupra vieții lui "Gabo", așa cum era alin-tat scriitorul. Cineastul Sergio Cabrera șiproducătorul Hugo Leon Ferrer s-au ba-zat pe arhive și pe interviuri cu PlinioApuleyo, autorul a două cărți despre prie-tenul său, García Márquez. Cunoscut careprezentant al "realismului magic" și au-tor al celebrului roman "Un veac de sin-gurătate", Marquez a primit Premiul No-bel în 1982 și a murit în 2014, la vârsta de87 de ani, în Mexico City, unde a trăittimp de mai mulți ani. O parte din cenușasa a fost repatriată în luna mai a anuluitrecut, în Columbia, la Cartagena de In-dias, pe coasta Caraibelor.

Serial columbianinspirat din via\a

lui garcia Marquez

Volumul „O sută şi una de poezii”, deGabriela Melinescu, îngrijit de Ileana Mă-lăncioiu, a apărut recent la Editura Aca-demiei Române, marcând reîntoarcereaîn cultura română a celei cunoscute acummai mult ca marea pasiune a poetului Ni-chita Stănescu.

Volumul, o nouă selecţie din operaGabrielei Melinescu, după ani întregi detăcere pe piaţa editorială românească(poeta fiind emigrată în Suedia încă di-nainte de 1989), apărut la prestigioasaEditură a Academiei Române, este rodulentuziasmului poetei Ileana Mălăncioiu.

Alte câteva texte importante comple-tează volumul (care poate fi socotit astfelo ediţie de autor)< un text introductiv deMircea Martin („Gabriela Melinescu, oceremonie de iarnă”, scris la Ipoteşti, pe15 ianuarie 2006), două convorbiri aleautoarei cu Marta Petreu (la rândul ei,poetă şi scriitoare foarte importantă) şi opostfaţă de Ion Pop, despre poezia Ga-brielei Melinescu. Cele două convorbiriale Martei Petreu cu Gabriela Melinescuau apărut în revista “Apostrof ”, în anii1993 şi, respectiv, 1997. Reperele criticereproduc cronici literare integrale sem-nate de Lucian Raicu, Mircea Martin, IlieConstantin (poet şaizecist) şi Dan Cristea,la rândul lor nume importante ale criticiiliterare postbelice.

a ap[rut o colec\iede poezii ale uneimari iubiri a lui

nichita St[nescu

alexandru Zotta, Profesorul...(o evocare la ceas aniversar)

L-am ascultat prima dată la o şedin\ă cu directorii, când i s-a dat cuvântul. Venea ca mesageral Casei Corpului Didactic. (...)

A început cam aşa< „Biblioteca din Alexandria a ars într-un incendiu. Pentru omenire, nefericitaîntâmplare a fost însă un noroc pentru că s-a văzut obligată să o reconstituie. An după an, secoldupă secol, prin noi cărți...”

Promedica 24 `\i ofer[ ;ansa unei cariere `n germania

Domeniu< `ngrijire persoane v]rstnice.

- Lucrezi pe ce perioad[ dore;ti>- E;ti angajat cu contract legal>- ai asigurare medical[>- Beneficiezi de transport gratuit.

Tel.< 0364-630.197www.promedica24.ro

Criticul literar Alexandru Zotta a fost sărbătorit la `mplinirea v]rstei de 75 de ani de prieteni, colegi, scriitori, oameni de cultur[.Cu aceast[ ocazie la Poesis a fost lansat ;i ultimul volum din seria “Intermitențe critice”


MAGAZIN

Noile imagini publicate de NASAdezvăluie modul în care arată aterizareape o planetă extraterestră.

Scenele deși par desprinse dintr-unfilm Sci-Fi, au fost filmate acum 12 ani

de către sonda Huygens pe Luna lui Sa-turn, Titan.

Înainte ca sonda Cassini a NASA sărealizeze cele mai detaliate imagini asu-pra planetei Saturn, companionul săuHuygens a rămas să studieze una dintrecele mai mari Luni ale satelitului Titan,cunoscut și ca geamănul toxic al Pămân-tului, informează Daily Mail.

Filmarea a fost publicată de NASApentru a marca finalul misiunii Cassini,deoarece sonda va porni într-un zbor deautodistrugere în septembrie 2017.

Huygens este un proiect al StaţieiSpaţiale Europene care a călătorit alăturide Cassini până la satelitul Titan. Celedouă sonde s-au despărţit în ajunul Cră-ciunului în anul 2004. Imaginile au fostrealizate cu ajutorul unei camere instalatepe Huygens. ,,Acum 12 ani, o sondă aajuns într-o lume roșiatică de la margineasistemului solar, marcând cea cea mai în-depărtată aterizare a unei sonde,'' afirmăJim Green, director al știinţei planetaredin cadrul NASA.

Luna lui Saturn este unul dintre celemai interesante locuri care pot fi studiatecând vine vorba de viaţă extraterestră.Luna cu lacurile și norii săi din hidro-carburi este singurul loc din sistemulnostru solar, în afară de Pământ, cu unciclu al vremii activ, unde ploile erodeazăformele de relief. Titan seamănă cu oversiune îngheţată a Pământului de acummiliarde de ani, înainte ca viaţa să se dez-volte. După 20 de ani petrecuţi în spaţiu,Cassini se apropie de sfârșit din cauzalipsei combustibilului.

Pagin[ realizat[ de Mirela F.

Un muzeu funerar în aer libereste amenajat în Piaţa Ovidiu dinConstanţa, în parcul de lângă Mu-zeul de Istorie Naţională şi Ar-heologie. Mai multe pietre mor-tuare vorbesc trecătorilor desprecei care au trăit în antichitate peaceste meleaguri străvechi. Ală-turi de statuia lui Ovidiu, poetulexilat la Pontul Euxin, aceste stelecelebrează memoria unor cetăţenide vază ai anticului Tomis.

Monumentele funerare din PiaţaOvidiu din Constanţa poartă inscripţiiantice traduse pe plăcuţe aşezate la ba-za lor, în limba română şi în limba en-gleză. Un asemenea monument come-morativ sau funerar de dimensiunimici (au înălţimea unui om de staturămedie spre înaltă), în formă de coloanăsau de pilastru, alcătuit dintr-un singurbloc de piatră şi purtând de obicei in-scripţii sau sculpturi poartă numele destelă.

Stela închinată Epiphaniei,o grecoaică din Helladacare a trăit la Tomis

Una dintre stelele descoperite dearheologii tomitani şi expuse în PiaţaOvidiu, în faţa Edificiului Roman cuMozaic, este închinată Epiphaniei, ogrecoaică din Hellada care a trăit la To-mis în secolele II-III după Hristos.

„Am văzut multe ţinuturi şi amplutit pe tot întinsul mării, căci arma-tori îmi erau şi tatăl, şi soţul, pe carecu mâini curate i-am aşezat, dupămoarte, în mormânt. Cu adevărat fe-ricită îmi era înainte viaţa! M-am năs-cut între muze şi m-am împărtăşit dinbunurile înţelepciunii”, scrie pe altarulEpiphaniei. “Eu, Cecilia Artemisia, zacaici. Iar patrie şi soţ îmi este Perinthos”,

arată posterităţii o cetăţeancă din To-mis, care a vieţuit cândva, în secoleleII-III. Cecilia Artemisia a trăit puţin,doar 30 ani, şi a murit după naştereacelui de-al patrulea copil. Iată cum adecurs destinul său, povestit în numeleCeciliei de văduv< “La 13 ani m-a iubitun tânăr, demn de noi> apoi m-am că-sătorit cu el şi am avut trei copii< un fiumai întâi, apoi două fiice, leit chipulmeu. În sfârşit, am născut a patra oară,deşi nu trebuia să mai nasc. Căci a mu-rit întâi copilul şi după puţin timp, şieu. Am părăsit lumina soarelui la vârstade 30 ani. Fiul meu se numeşte Priscus,iar fiica Hieronis> cât priveşte Theo-dora, era copil acasă, când am murit.

Perinthos, soţul meu, trăieşte şi măplânge cu glas stins. La fel, bunul meutată plânge că m-am retras aici. Amaci şi pe mama, Flavia Theodora. Maizace aici tatăl soţului meu, CaeciliusPriscus. Am ajuns în acest neam, dariată am murit. Şi ţie salutare, cel caretreci pe lângă mormintele noastre!”

Hermogenes îi era numele, dar i sezicea Cyzicianul şi a trăit în secolul alIII-lea. Era arhonte - magistrat supremdin Atena, dar şi agoranom - magistratînsărcinat cu controlul pieţei econo-mice a Tomisului. “Am socotit priete-nia faţă de toţi ca un titlu de glorie. Învârstă de 50 ani, am ajuns la capătulvieţii şi am murit, aşa cum trebuie să

sosească tuturor sorocul”, este resem-nat demnitarul în epitaful lui.

Monumentul onorific`nchinat lui Aurelius,prefectul Tomisului

Lui Aurelius, perfectissimului şi pa-tronului metropolei Tomis, localniciii-au închinat un monument onorificîn secolul al III-lea, pe care au urat“Noroc bun!“. “Să trăieşti, trecătorule!”doreşte familia lui Cyrillus Bessius, fiullui Fabianus, care mărturiseşte că su-feră “un mare doliu”, tot în secolul alIII-lea.

Monumentele funerare din Piaţa Ovidiu din Constanţa poartă inscripţii antice traduse pe plăcuţe așezate la baza lor, înlimba română și în limba engleză

Încălzirea permafrostului a dusla apariţia unor cratere imense. Unuldintre acestea este atât de adânc încâta scos la iveală păduri şi resturi deanimale care trăiau acum 200.000 deani, `n Rusia.

Un nou studiu a arătat că unuldintre cele mai mari cratere din re-giune este craterul Batagaika, pe carelocalnicii l-au numit “poarta cătreiad”, relatează Science Alert.

Se găseşte la 660 km nord-est de capi-tala Yakutsk a regiunii Sakha din estul Ru-siei.

Aceste fenomene se numesc ”mega-slump”, iar cercetătorii consideră că Bata-gaika este un caz particular. Nu numai căeste cel mai mare, având aproape 1 kmlungime şi 86 de metri în adâncime medie,dar este în continuă creştere. Un studiuprezentat anul trecut de Frank Guntherde la Institutul Alfred Wegener din Ger-mania a dezvăluit că zidul frontal a crescutcu o medie de 10 metri pe an în ultimuldeceniu de observaţii. În anii mai calzi zo-na de lângă margine s-a adâncit chiar şicu 30 de metri.

De asemenea, creşterea în dimensiune

a craterului a fost constantă de-a lungulanului, singura creştere mai semnificativăfiind în perioadele calde.

Craterul s-a format în anii '60 atuncicând o parte din pădure a fost defrişată.Solul, nemaifiind protejat de soare în tim-pul verii, s-a încălzit până în punctul încare s-a prăbuşit. O inundaţie din 2008 aînrăutăţit şi mai mult lucrurile, iar viitorulnu pare promiţător. Marele risc este elibe-rarea conţinutul de carbon care a fost asi-milat în sute de mii de ani. Gunther adaugăfaptul că „estimările globale acumulate înpermafrost sunt la fel de mari ca cele dinatmosferă”.

Totuşi, vestea bună constă în scoatereala iveală a peste 200.000 de ani de istorieclimatică a planetei, de asemenea, au fostdescoperite numeroase resturi ale orga-nismelor care au trăit în trecut, inclusivspecii extincte precum mamuţii. Acest lu-cru vine şi în contextul în care istoria climeiSiberiei a rămas în mare parte necunos-cută.

Cercetătorii pot folosi acest informaţiipentru a înţelege ce s-a întâmplat în trecutatunci când permafrostul s-a încălzit. To-tuşi, cercetările sunt încă la început, iarvârsta sedimentelor nu este cunoscută cuprecizie.

inscrip\ii str[vechi din Constan\aarat[ cum erau depl]n;i mor\ii

Memoria cetăţenilor de vază ai anticului Tomis este cinstit[ `n muzeul funerar din Piaţa Ovidiu

Primele imaginidintr-o lume

extraterestr[,dezv[luite de naSa

Uraniul reprezintă un procent mic alparticulelor din ocean, aproximativ treipărţi per miliard sau echivalentul unuibob de sare dizolvat într-un litru de apă.Pe Pământ oceanul ajunge la o cantitatede 1,3 sextrilioane de litri. În această can-titate imensă se regăsește foarte mult ura-niu care ar putea fi utilizat pentru ali-mentarea cu energie electrică a lo-cuinţelor. Japonia a început să dezvoltemetode de extragere a uraniului din apă,Statele Unite ale Americii și China ur-mându-i exemplul. În apă uraniul se aflălegat de doi atomi de hidrogen într-o mo-leculă numită uranil. Pentru a capta ura-nilul, f];ii lungi de plastic acoperite de ochimicală au fost scufundate sub apătimp de câteva luni pentru a absorbi ura-niul. Apoi f]șiile au fost aduse la su-prafaţă și puse într-o baie acidă pentrueliberarea uranilului și regenerarea fi-brelor pentru ca acestea să poată fi uti-lizate din nou.

"Poarta c[tre iad" din Siberia devine din ce în ce mai mare Uraniul din oceanasigur[ electricitate

pentru 10.000 ani

Monumentele funerare din Piaţa Ovidiu din Constanţa poartă inscripţii antice traduse peplăcuţe aşezate la baza lor, în limba română şi în limba engleză. Un asemenea monument come-morativ sau funerar de dimensiuni mici (au înălţimea unui om de statură medie spre înaltă), înformă de coloană sau de pilastru, alcătuit dintr-un singur bloc de piatră şi purtând de obiceiinscripţii sau sculpturi poartă numele de stelă.

Cercetătorii consideră că Batagaika este un caz particular. Aici au fost des-coperite numeroase resturi ale organismelor care au trăit în trecut, inclusivspecii de mult disp[rute, precum mamuţii


Remarcabil[, amuzant[, inteli-gent[, perfec\ionist[, r[spl[tit[ cumai multe distinc\ii dec]t oricarealt[ artist[ ;i superstar mondial depeste cinci decenii, diva care va`mplini 75 de ani ̀ n luna aprilie ;i-a c];tigat cu mult timp ̀ n urm[ tit-lul de idol.

Considerat[ una dintre cele mai pu-ternice ;i independente femei din showbusiness, aceast[ mare actri\[, regizoare,cânt[rea\[, compozitoare ;i produc[toa-re de film a fost înscris[ pe lista starurilorcotate cu superlative ;i aprecieri din par-tea criticilor din mai toate domeniile ar-tistice, chiar dac[ iese din tiparele clasiceale standardelor de frumuse\e. „N-amvrut să fac ce-mi spuneau oamenii<«Schimbă-\i numele, schimbă-\i din\ii,schimbă-\i hainele, operează-\i nasul».Nasul meu este mo;tenirea mea, iar dacăam talent pentru a cânta ;i a juca, de cenu e suficient?”, a declarat vedeta într-un interviu.

Barbra Streisand este singura artist[care are `n palmaresul s[u un premiuGrammy, un Emmy, un Tony ;i un Os-car. A f[cut istorie ;i ̀ n lumea muzical[,devenind singurul artist din lume cumateriale discografice care au ajuns peprimul loc în Topul Billboard 200 în fie-care dintre ultimele ;ase decenii. Prinaceastă performan\ă, Barbra Streisandi-a egalat pe Elvis Presley ;i Bruce Sprin-gsteen, cu care împarte locul al treileaîn topul arti;tilor cu cele mai multe al-bume devenite Nr. 1 în topul Billboard200 - cu zece astfel de discuri fiecare.Doar trupa The Beatles ;i rapperul Jay-Z au avut mai multe albume care auajuns pe primul loc.

De-a lungul carierei sale impresio-nante, Streisand a c];tigat premii im-portante decernate de industria de di-

vertisment americană ;i nu numai –dou[ Oscaruri, un Tony, cinci Emmy-uri, zece Grammy-uri, 11 Globuri deAur, precum ;i National Medal of theArts, dou[ premii Peabody ;i Legiuneade Onoare francez[ pentru presta\iile eidin muzică, cinematografie, teatru ;i te-leviziune. Cântărea\a are `n palmaresopt premii Grammy ;i a vândut peste245 milioane de discuri pe plan mon-dial.

N[scut[ `n Brooklyn, New York, `n1942, Barbara Joan Streisand a fost uncopil dorit cu ardoare, venit pe lume la;apte ani dup[ na;terea fratelui ei, Shel-don. Tat[l ei, Emanuel Streisand, unb[rbat iubitor ;i aparent `n putere, s-av[zut nevoit s[ accepte o nou[ slujb[,mai solicitant[, de;i suferea de migren[cronic[ ;i episoade de epilepsie, dup[un accident de ma;in[. ~n august 1943,`n urma unor dureri puternice de cap, amurit, l[s]ndu-;i so\ia ;i pe cei doi copii`ntr-o situa\ie disperat[. „Odat[ cu tata,emo\ional am pierdut-o ;i pe mama“,avea s[ declare Barbra. Cu singurulp[rinte ramas refugiat ̀ n munc[, micu\a`ncerca s[ se distreze singur[. St[tea ore`n ;ir `n fa\a oglinzii, se machia cu far-durile mamei, c]nta ;i organiza petreceriimaginare. Descoperise televizorul `ncasele prietenilor ;i era fascinat[ de acealume.

Cu toat[ `mpotrivirea mamei sale,Barbra a `nceput s[ urmeze cursuri debalet ;i de canto. A fost eleva LiceuluiErasmus din Brooklyn, recunoscut pen-tru standardele sale `nalte. Elev[ emi-nent[, `n plan social era `ns[ incapabil[s[ se adapteze, era retras[, concentrat[pe studiu ;i deloc interesat[ s[ fie popu-lar[. Singura activitate extra;colar[ lacare participa era corul liceului. „Amînceput să iau lec\ii de actorie la 14 ani,iar la 15 o jucam pe Medeea. Dar pentrucă se ;tia că am voce bună, m-am dus la

un concurs de talente, mai mult gândin-du-mă că, dacă voi c];tiga, voi avea cevabani de buzunar până ajung să joc Sha-kespeare sau Ibsen.“ Ei bine, Streisanda c];tigat concursul, iar în acea seară ci-neva i-a spus< „Feti\o, văd numai dolaripe fruntea ta!”

Artista are azi o avere de peste 650de milioane de dolari. Una începută, în-să, cu un job pentru care era plătită cu100 ;i ceva de dolari pe săptămână, celde cântărea\ă într-un club din New York.„Era chiar prima mea seară la Bon SoirNightclub. Eram o pu;toaică de 18 aniîmbrăcată cu haine vechi găsite pe la ma-gazinele de chilipiruri, când m-am trezitcu acest cuplu vizitându-mă la cabină –Alan ;i Marilyn Bergman.” Este vorbade un compozitor ;i o textieră de maresucces în muzica americană, care auajuns să facă echipă cu Streisand timpde 50 de ani. Aceia;i care au scris muzicadistinsă cu Oscar pentru filmul ei,„Yentl”, Barbra fiind prima femeie carea scris, a regizat, a produs ;i a jucat `npropriul ei film. Putem spune că s-a năs-cut sub o stea norocoasă, de vreme ce i-a reu;it totul din prima. Aproape totul,dacă socotim ;i cei doi ani de rătăcire,de la 16 la 18 ani, când, exasperată deatmosfera glacială de acasă, ;i-a luat via\aîn propriile mâini, dormind pe la prie-teni, angajându-se ca sufleur la un teatru,un stil de via\[ nomad cu care mama einu a fost de acord. Cu toate c[ `;i doreacu ardoare s[ devin[ actri\[, succesul avenit din postura de cânt[rea\[, la înce-put. Astfel, periplul s[u prin cluburilede noapte din New-York intercalate cunenum[rate apari\ii la televiziune, i-adeschis por\ile spre lumea spectacolului,tot în aceast[ perioad[ luându-;i numelede scen[ Barbra Streisand.

Muncind f[r[ odihn[, cunoa;te re-pede gustul succesului. Debuteaz[ peBroadway, în martie 1962, cu musicall-

ul „Can Get It for You Wholesale”, rolcu care a ob\inut, pentru prima oar[, onominalizare la premiul Tony, pentruun rol secundar, iar în 1964 interpretândpersonajul Fanny Brice din „FunnyGirl” este iar[;i nominalizat[, de aceast[dat[ pentru un rol principal. Peste patruani, când va debuta pe marele ecran,acest rol îi va aduce un premiu Oscarpentru cea mai bun[ actri\[. Succesulatât ca actri\[, cât ;i ca interpret[ mu-zical[ i s-a confirmat cu adev[rat cânda ap[rut la CBS în „My Name is Barbra”,acest spectacol devenind emblematicatât pentru cariera ei, cât ;i pentru isto-ria televiziunii, câ;tigând cinci premiiEmmy.

Recunoa;terea calit[\ilor sale vocale;i actorice;ti nu s-a l[sat a;teptat[. Auurmat alte spectacole, toate bucurân-du-se de acela;i mare succes. „Tot ceeace mi-am dorit vreodat[ a fost s[ fiu c]tde bun[ pot `n ceea ce fac. Dac[ unb[rbat este perfec\ionst, e v[zut ca au-toritar. Dac[ ̀ ns[ este vorba de o femeie,aceasta este considerat[ preten\ioas[.Este vorba de un standard aplicat pre-feren\ial.” Pentru cei tineri are cinci sfa-turi importante. „Primul – descoper[-\i pasiunea. Afl[ ce adori s[ faci. Doi –ai `ncredere `n instinctele tale. Trei – fiitu `nsu\i – oamenii r[spund pozitiv laautenticitate ;i `i pot repera pe ceipref[cu\i. Patru – nu-\i fie tem[ s[ de`ndoie;ti de propria persoan[. ~ndoialate poate motiva, a;a c[ nu te speria deea. ~ncrederea ;i ̀ ndoiala sunt dou[ ex-tremit[\i pe o scal[ ;i ai nevoie de am-bele. Ele se auto-echilibreaz[. :i cinci –ai curajul s[ ri;ti. Nu sta pe margine.Implic[-te. Este via\a ta, este \ara ta, estelumea ta.”

Dac[ în carier[ se poate spune c[str[luce;te, în via\a de dincolo de scen[,ca mai toate starurile, a avut ;i umbre.C[s[torit[ în 1963 cu actorul Elliot

Gould, cu care are un fiu, în 1971 di-vor\eaz[. Urmeaz[ leg[turi sentimentalecu Ryan O’Neal, Warren Beatty, PierreTrudeau (prim-ministrul Canadei),Omar Sharif, tenismenul Andre Agassi,iar din 1998 este c[s[torit[ cu JamesBrolin. Într-un interviu, Streisand amărturisit că a avut mereu sentimentulcă bărba\ii din jurul ei s-au temut să ocurteze, din cauza celebrită\ii sale. „Credcă a existat mereu o anumită doză deintimidare ;i frică”, a spus artista, adău-gând că pe so\ul ei, actorul ;i regizorulJames Brolin, l-a cunoscut la o întâlnirearanjată de altcineva. Pentru Barbra, iu-birea lor a început atunci când ea `;iluase gândul de la o rela\ie. „M-am în-tâlnit cu el la cină ;i mă a;teptam să vădun gen de bărbat care trăie;te în mun\i,un tip cu barbă. Dar el între timp `;i tă-iase părul ;i barba ;i l-am întrebat «Cine;i-a bătut joc de părul tău?» Mai târziu,mi-a m[rturisit că atunci s-a îndrăgostitde mine. Bărbatului meu îi place să audăadevărul, ceea ce e neobi;nuit”, declar[,amuzat[, vedeta.

Pe l]ng[ o nou[ serie de concerte„The Music… The Mem’ries…The Ma-gic…The Encore!”, pentru promovareacelui mai recent album al s[u, vedetamai are `n preg[tire o carte de memorii`n care va vorbi despre cariera sa de pes-te 60 de ani ̀ n industria de divertisment;i despre via\a sa privat[. Cartea, ce ur-meaz[ s[ fie lansat[ `n acest an, va fiprima autobiografie oficial[ a vedeteiamericane care, prin munc[, talent ;id[ruire, a ajuns pe cele mai ̀ nalte culmiale succesului. Dar cum se vede peste10 ani? „Este o `ntrebare f[r[ sens pen-tru mine. M[ pot g]ndi la ziua de m]ine,dar `n rest nu prea. Iau zilele una dup[alta, acesta este crezul meu. Dar e im-portant s[ te sim\i c]t mai bine posibil`n fiecare zi. :i `ncearc[ `ntotdeauna s[faci ceva pozitiv.”

Barbra Streisand< “Lucrurile bune seîntâmpl[ atunci când nu te a;tep\i”

Date post:	21-Oct-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	9 times
Download:	0 times

S`n`tate & Frumuse]e - informatia-zilei.ro · tolerare vexatlonem, iugumque domini rege Attyla...

Documents