S`n`tate & Frumuse]e - Informaţia · PDF file“teatru dans” (Compania...

ISe distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

Ioan Budai-Deleanu ;i Gheorghe Șincai, reprezentan\i de seam[ ai :colii Ardelene, au încurajat publicareade lucrări de luminare a poporului, de combatere a ignoranţei, de stârpire a unor superstiţii

Legea pentru administrarea Basarabiei a fostpromulgat[ la 29 aprilie 1818, de alexandru i

Octombrie este luna care abund[ `ntr-o mul\ime de acti-vit[\i `n gospod[rie ;i gr[din[. Gospodinele pun tot felul deconserve pentru iarn[, mur[turi, zacusc[ ;i alte produsetradi\ionale care vor sta pe mas[ `n zilele grele de iarn[, `ntimp ce agricultorii dau de zor la munca c]mpului, la culesulporumbului, a napilor, dar ;i la diverse alte munci din ograd[.C[r\ile vechi ofer[ sfaturi pentru oamenii care au un petic de

p[m]nt, curte ;i ograd[, despre ce trebuie s[ fac[ `n luna oc-tombrie. ~n gospod[riile cu vi\[ de vie, dac[ strugurii au fostcule;i deja, ei trebuie clasifica\i, ̀ nl[tura\i to\i cei putrezi pentrua ie;i un vin de calitate. ~n con;tiin\a b[tr]nilor numai a;a pu-teau fi f[cu\i "bani cumsecade" dac[ se produceau mai multefeluri de vin bun. (Antoaneta Olteanu, Calendarele poporuluirom]n, Ed. Paideia, Bucuresti, 2001, 2009).

Scriitorul Alexandru Zotta a remarcat prezențafoarte redusă a dramaturgiei naționale< cincisprezecedintre spectacolele prezentate aparțin unor autori stră-ini, consacrați (Molière,Gotthold Ephraim Les-sing, George BernardShaw, Georg Büchner)sau mai puțin vizibili peecranul dramaturgieiuniversale. Excluzândspectacolele care au re-nunțat la text, respectiv“teatru dans” (Compania“András Lóránt”, din Târ-gu Mureș), “spectacolnonverbal” (Teatrul “ -Aureliu Manea”, din Tur-da), pe scenele festivalu-lui nu a fost prezent niciun dramaturg român.

Însemn[ri fragmentareale scriitorului alexandruZotta despre Tranzit Feszt

225 de ani dela întemeiereaseminaruluigreco-catolicdin Oradea

La 1812, prin Tratatul de la București, semnat ̀ n Bucure;ti, la Hanul lui Manuc, ImperiulRus a dat denumirea de Basarabia teritoriului voievodatului Moldovei dintre Prut și Nistru

În perioada 4-8 octombrie, Corul Național de Cameră„Madrigal - Marin Constantin” dirijat de Anna Ungu-reanu s-a aflat în județul Satu Mare, unde a susținut unconcert la Filarmonica „Dinu Lipatti” și un recital în ca-drul Galei Cantus Mundi din comuna Medieșu Aurit.Conducerea Corului Madrigal a avut întâlniri de lucrucu primarii din județul Satu Mare, cu președintele Con-siliului Județean și cu alți reprezentanți ai autoritățilorlocale pentru implementarea în școlile sătmărene a Pro-gramului Național Cantus Mundi.

Pagina 10

Pagina 4Pagina 9

Cercetarea a fost făcută deo echipă de oameni de ştiinţă dela Institutul Astronomic alAcademiei Române (România),Universitatea CentralLancashire (Marea Britanie) şiInstitutul Max Planck pentruFizică Nucleară din Heidelberg(Germania), se arată într-uncomunicat de presă remisDescoperă de Agenţia SpaţialăRomână (ROSA). Cu acest studiu nou,publicat recent în prestigioasarevistă „Monthly Notices of theRoyal Astronomical Society”,cercetătorii au dorit să înţeleagăcare este compoziţia GalaxieiNoastre, ceea ce ne poate oferiîn schimb indicii cu privire lamodul general în care stelele seformează şi evoluează de-alungul timpului cosmic. Pentru a atinge acestobiectiv, cercetătorii au urmăritsă realizeze o imagine a moduluiîn care fotonii emişi de steleledin Galaxia Noastră suntdistribuiţi în Calea Lactee caenergie şi ca locaţie în spaţiu.Acest proces s-a dovedit a fi plinde provocări din mai multemotive< încă nu a fostidentificată mare parte dinstelele Galaxiei Noastre careproduc fotonii.

Toat[ energia luminoas[ din Calea Lacteea fost cartografiat[de astrofizicieni

Frigul din Brum[rel anun\[ un F[urar cu vreme mai bl]nd[

Vizit[ `nc]nt[toare;i cu folos a Corului Madrigal `n Satu Mare

S`n`tate Frumuse]e&Ceapa ;i usturoiul facminuni pentru s[n[tate

Propolisul, un antibiotic naturalde ajutor `n infec\iile respiratorii

Pagina 6Pagina 5 Pagina 7

Blugii rup\i sunt la mod[;i `n aceast[ toamn[

Pagina 2

Institu\ia de `nv[\[m]nts-a `nfiin\at din ordinul Împăratului Leopold al II-lea Pagina 3

Pagina 11

Emisiunea de mărci poştale"Rase de oi din România" estedisponibilă începând din 13octombrie în magazineleRomfilatelia din Bucureşti,Bacău, Braşov, Cluj-Napoca,Iaşi, Timişoara. Încă din cele mai vechitimpuri, creşterea ovinelor aocupat un loc important înpreocupările poporului român,iar în tradiţia şi mitologiapopular[ oaia a căpătat valenţespeciale. Pe timbrul cu valoareanominală de 3,50 lei esteilustrată rasa Merinos de Palas,care este cea mai perfecţionatărasă de oi din România. RasaŢigaie are o constituţie robustăspre fină şi este ilustrată petimbrul cu valoarea nominalăde 4 lei. Cap Negru deTeleorman este o rasă de lapteşi de carne şi este ilustrată petimbrul cu valoarea nominalăde 4,50 lei. Pe timbrul cuvaloarea de 16 lei, esteprezentată rasa Ţurcană, unadintre cele mai populare rase deoi din România. Ţurcana esterezistentă şi oferă producţiimixte de lapte, carne şi lână.Lâna este groasă, formată dindouă feluri de fibre.

Romfilatelia a dedicat o emisiune po;tal[ raselorde oi din România

Anul XV Nr. 755 Duminic[ 15 octombrie 2017

2 Informa\ia de Duminic[/15 octombrie 2017

Basarabia este denumirea datăde Imperiul Rus în 1812 terito-riului voievodatului Moldoveidintre Prut și Nistru, anexat prinTratatul de la București (La Hanullui Manuc) din 1812, odată cu Ra-iaua Hotinului și cu Basarabia is-torică (în limba turcă Bugeac) ce-date de Imperiul Otoman dupăsemnarea Tratatului de Pace de laBucurești din 1812, în urma în-cheierii războiului ruso-turc(1806-1812).

Faptul că a fost cedat Rusiei și oparte din teritoriul voievodatului, înciuda Tratatului româno-otoman, caregaranta integritatea Moldovei, se da-torează dibăciei negociatorului francezGaspard Louis de Langeron, care slujeainteresele Țarului Rusiei. (ConstantinC. Giurăscu, Dinu C. Giurăscu, IstoriaRomânilor, p. 501-505) Numele de Ba-sarabia exclusiv pentru Bugeac, aparepe toate hărțile Europei, până la aceeadin 1811, a căpitanului E. Lapie dinslujba lui Napoleon Bonaparte, repro-dusă în cartea lui Anthony Babel, ( LaBessarabie, Editura Félix Alcan, Genè-ve, 1965).

Punctele extreme ale Basarabieisunt< la Nord – Măzăricea, pe fluviulNistru> la Sud Ostrovul Limba, la ieși-rea la Marea Neagră a brațului Chilia>la Vest Pârâul Răchița Mare, care o des-parte de Bucovina> la Est Peresipul dela Bugaz, la gura Nistrului. (NicolaeIorga, Legăturile culturale între Buco-vina și Basarabia și Principatele Unite,București, Neamul românesc, 1914, p.9-10)

Basarabia avea o suprafață de 44630kmp cu 5 cetăți, 17 târguri, 685 sate șio populație de 482630 locuitori, în ma-joritate români (419240 – 86 %), ru-teni, ucrainieni, ruși (30000 – 6,5 %),evrei (19130 – 4,2%), bulgari, germani,găgăuzi (14260 – 3,3%).

Basarabia sub ocupație țaristă

O viață și mai grea suportau româ-nii din partea de răsărit a Moldovei in-trată în componența Imperiului Țaristdupă 1812 și devenită o provincie defrontieră a Imperiului. Ruptă de Basa-rabia prin granița rusă, Moldova a de-venit atât de mică încât la Iași chiar aapărut ideea alipirii la Moldova a patrujudețe valahe pentru stabilirea unuiechilibru între ambii domnitori, darhotarele dintre cele două principate aurămas, totuși, cele vechi. Aceleași opiniise exprimau și în adunările boierilorromâni din Moldova. În Memoriuladresat la 26 octombrie 1812, nouluidomn Callimachi, aceștia insistau asu-pra importanței economice a părțiianexate, numind-o “corpul și inima ță-rii”, “hrana vitelor”, “hambarul țării”.Într-adevăr, cea mai mare parte a tere-nurilor cultivate cu grâu, orz și po-rumb, se găseau aici, Moldova de lavest de Prut, fiind o regiune a porum-bului, de când această plantă fusese in-trodusă în Europa de Răsărit. (L.A.Kasso, Rusia la Dunăre și constituirearegiunii Basarabiei, Moscova, 1913, p.1912-1913. Mai vezi și E. Hurmuzachi,Fragmente asupra istoriei Românilor,vol.III, p. 412-414).

Mai departe, pentru a stârni și mai

mult aviditatea domnitorilor otomani,ei enumerau bogățiile de tot felul decare țara era acum privată, din parteaanexată trimiteau în fiecare an la Stam-bul< 15000 de boi> 13000 de vaci> 5000de cai. Din 300000 ocale de unt expe-diate Porții, 140000 erau luate de la ră-sărit de Prut, din 200000 măsuri degrâu trimise la Constantinopol, 120000proveneau din noua Basarabie.

Doi ani mai târziu, mitropolitul Ve-niamin Costache a inițiat o nouă mo-țiune, pe care voia să o prezinte Con-gresului de la Viena< el amintea în acestsens exemplul lui Grigore Ghica, careîn 1777 își sacrificase viața protestândîmpotriva răpirii Bucovinei. Dar a fostîn zadar, deoarece puterile căutau prie-tenia Rusiei, iar Țarul Alexandru I adevenit arbitrul Congresului. Un con-temporan, cronicarul Manolache Dră-ghici, a lăsat o imagine vie a disperăriicare cuprinsese întreaga populațieatunci când a știut sigur că cedarea eradefinitivă. “Ca o turmă de oi poporulumplea malurile Prutului, într-un per-manent du-te-vino săptămâni întregi,de la un sat sau oraș la altul, luându-șiadio de la părinți, frați, prieteni cu caretrăiseră laolaltă.”

În pragul secolului al XIX-lea înpofida decadenței politice din ultimultimp care făcuse din Țările Românecâmpul de luptă și obiectul lăcomieiimperiilor rivale, sentimentul unitățiilor de neam, de limbă și civilizație erasuficient de puternic pentru ca să fiputut considera dezmembrarea uneiadin provinciile lor ca o lezare a inte-grității naționale în ansamblul ei> cro-nicarii și oamenii politici sunt deopo-trivă pătrunși de acest gând, iar operalui Cantemir însăși e o mărturie stră-lucitoare în acest sens. Este suficientsă comparăm două explicații asupra

Basarabiei, “o fâșie îngustă de țară carefără a forma o provincie se numeșteBasarabia, cum spuneau rușii> maimult de jumătate de țară, cum spuneauromânii pentru a ne dea seama undese găsea în 1812 națiunea de drept cuadevărat “istoric” sau “național”.

Consecințele economice șipolitice nefaste ale anexării

Dacă L.A. Kasso, reprezentantulȚarului, remarca pentru Moldova con-secințele economice și politice nefasteale anexării, pentru Rusia Țaristă, arătacă ea reprezintă “un câștig modest” sau“adaos”, care ne-a fost folositor pentruurmătoarele motive< 1. El se apropiade Peninsula Balcanică> 2. Ne dă pu-tința să stăm cu un picior solid la Du-năre, pentru a ne putea întinde în viitormai departe în paguba imperiului tur-cesc, potrivit doctrinei politice a Eca-terinei a II-a. Prin acest tratat statulnostru a căpătat rotunjirea Novorusiei,dând siguranță Odessei, născută de cu-rând, care până acum era mereu în-grozită de tătarii neastâmpărați din Bu-geac. Dar, fără aceasta, cel mai esențialmoment în acest câștig a fost faptul căpentru prima dată Rusia a anexat su-puși creștini ai Porții din Europa, Cri-meea și stepa Oceacovului, cucerite pâ-nă acum prezentau prin sine> sau în-tinderi cu desăvârșiri pustii, sau locuripopulate cu mahomedani> prin bucatadin Moldova alipită Rusiei ni s-a datputința pentru prima dată să dovedimpopoarelor creștine din Balcani în ceconstă, deosebirea dintre creștini desub jugul otoman și gradul de fericirece i-ar aștepta dacă ar fi adumbriți dearipile vulturului cu două capete. Pen-tru Turcia, pierderea Basarabiei era pu-țin simțită. Sub presiunea lui Stradford

Canning, Poarta în 1811 o socotea cape o latură așa de îndepărtată și greude apărat a imperiului turcesc. (L.A.Kasso, op.cit., p. 190-191)

Referindu-se la trecutul istoric alMoldovei, la originea de neam și limbăa populației, la organizarea sa admi-nistrativă, politică, juristul A.N. Egurovscria< “Până la anexarea sa la ImperiulRus în 1812, Basarabia era supusă ace-luiași regim de guvernare ca și Moldo-va, din care făcea parte. Prin urmare,nici istoria, nici documentele istoriceasupra Basarabiei nu pot să nu vor-bească de Moldova. Astfel este impo-sibil de a vorbi despre administrațiaBasarabiei până la anexarea sa la Rusiafără a vorbi de Divanul Moldovei, că-ruia îi era subordonată Basarabia. ÎnBasarabia, nu există domeniu care sănu aibă documente emise de DivanulMoldovei.” (A.N. Egunov, MemoriileComitetului de statistică a Basarabiei,Tom III, P. 34-35)

Regimul administrativ contribuiala accentuarea acestei analogii. ȚarulRusiei, Alexandru I, care cocheta culiberalismul, intenționa să conserve înnoile provincii ale imperiului, din careniciuna nu era rusă, particularitățiletradiționale naționale. El era și MareDuce de Finlanda și avea să devină regeconstituțional în Polonia> menținuseautonomia Georgiei și nu putea acționaaltfel în Basarabia.

Așa cum remarca consilierul săuprincipal pentru problemele Orientu-lui, contele Capadistria, organizareaprovizorie a Basarabiei avea scopul dea asigura Rusiei simpatiile populațiilorcreștine rămase sub jugul otoman și ale da un prim gaj asupra sincerității in-tențiilor sale. Sub influența lui Capa-distria și a lui Alexandru Sturdza, amicpersonal al împăratului, administrația

noii provincii a fost organizată dupăprincipiile unei largi autonomii.

La început un alt boier moldovean– Carol Sturdza, trecut de mult timpde partea Rusiei, a fost însărcinat săguverneze Basarabia, dar vârsta înain-tată și boala l-au împiedicat s-o facă.Sub noul guvernator rus care i-a suc-cedat, a fost instituit un regim mixt,pe care un contemporan Viguel, îl des-cria în termenii următori< “Basarabiaeste un ținut care nu numai că se gă-sește în condiții cu totul particulare caprovinciile baltice și departamentelePoloniei și Marele Ducat al Finlandei,are o existență politică proprie. Iată dece o deosebește îndeosebi de celelalteposesiuni ale noastre, ea are propriulConsiliu Suprem, care întrunește pu-terea executivă, legislativă și judecăto-rească.” (A. Boldur, La Bassarabie, p.130-131)

Mitropolitul Gabriel Bănulescu depunea toateeforturile pentru a păstra tradițiile vechii Moldove

Acest Consiliu compus din unspre-zece membri, din care cinci aleși denobilimea provinciei, era în realitate oreplică fidelă a vechiului Divan alDomnului Moldovei, care îl asista înfuncțiile sale administrative și juridice.Ispravnicii sau prefecții de județe erauși ei aleși de nobilime, iar vechile îm-părțiri administrative au fost păstrate,de asemenea, numele județului Iași,chiar dacă capitala, care era și capitalaMoldovei, se afla de cealaltă parte. Abiamult mai târziu s-a dat acestui județ alBasarabiei de nord numele orașuluiBălți, devenită capitala ei. MitropolitulGabriel Bănulescu, transilvănean deorigine, însărcinat să organizeze bise-rica basarabeană, făcea și el toate efor-turile pentru a păstra tradițiile vechiiMoldove.

Împăratul Alexandru I, cu ocaziatrecerii sale prin Chișinău, târg fărăimportanță devenit reședință a noii ad-ministrații, a ținut, de altfel să promul-ge el însuși, la 29 aprilie 1818, legea or-ganică pentru administrarea provincieiBasarabiei, veritabilă Constituție, al-cătuită într-un spirit destul de liberalpentru acea epocă și care lăsa mult spa-țiu nu numai pentru obiceiurile vechi,ci și pentru limba și legislația anterioa-ră.

A fost îndreptățit să se considerecă în acel moment Basarabia reprezen-ta “un fragment de stat” cu o tradițiestrăină, încorporată Imperiului Rus.Stema noii provincii n-a făcut decât săadauge vulturul rusesc la “capul debour al Moldovei”. Țarismul a menținutși a consolidat puterea moșierilor careau intensificat în continuare depen-dența țăranilor. Aproape două deceniidupă alipire la Rusia Țaristă, în con-ducerea ținutului, boierii moldovenis-au bucurat de drepturi importante,reduse trepat pe măsura introduceriiinstituțiilor guvernamentale. (B.M.Dragnev, V.I. Jukov, V.I. Taranov, Ade-rarea Basarabiei la Rusia, jalon impor-tant în Istoria Poporului Moldovenesc,în Voprosii Istorii, nr. 7 din 1982)Ioan Corneanu și Mircea Pîrlea

***Continuare în numărul următor

CRONICARI“O viață și mai grea suportau românii din partea de răsărit a Moldovei intrată în componența Im-

periului Țarist după 1812 și devenită o provincie de frontieră a Imperiului. Ruptă de Basarabia pringranița rusă, Moldova a devenit atât de mică încât la Iași chiar a apărut ideea alipirii la Moldova apatru județe valahe pentru stabilirea unui echilibru între ambii domnitori, dar hotarele dintre celedouă principate au rămas, totuși, cele vechi. Aceleași opinii se exprimau și în adunările boierilorromâni din Moldova.”

La 1812, prin Tratatul de la București, semnat `n Bucure;ti, la Hanul lui Manuc, Imperiul Rus a dat denumirea deBasarabia teritoriului voievodatului Moldovei dintre Prut și Nistru

Legea organic[ pentru administrareaBasarabiei a fost promulgat[ la 29 aprilie

1818, de ~mp[ratul alexandru i

15 octombrie 2017/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIEEpiscopul român unit al Oradiei Mari, Ignatie Darabant, a fost cel care a constatat nevoia de a avea

un loc unde să se formeze clerul român şi dascălii, pentru Eparhia de Oradea, recent înfiinţată. Astfel,a cerut Împăratului înfiinţarea Seminarului din Oradea, cel care avea să fie< „un institut de creştere,menit să devină izvor de lumină şi cultură, de dragoste de limbă şi de neam pentru poporul român dela graniţele apusene ale românismului”. Locul în care s-a înfiinţat această instituţie eclezială fusesemai înainte casa călugărilor iezuiţi, iar apoi casa canonicilor greco-catolici.

În urmă cu 225 de ani, de săr-bătoarea Sfinţilor Vasile cel Mare,Grigore Teologul şi Ioan Gură deAur (celebrat[ la 30 ianuarie), dinordinul Împăratului Leopold alII-lea, s-a înfiinţat SeminarulGreco-Catolic din Oradea. Pen-tru a marca acest eveniment de-osebit, au fost organizate, pe totparcursul acestui an, în urbea depe Crișul Repede, o serie de acti-vități sub egida „Jubileu aniversar– 225”.

Episcopul român unit al OradieiMari, Ignatie Darabant, a fost cel care aconstatat nevoia de a avea un loc undesă se formeze clerul român şi dascălii,pentru Eparhia de Oradea, recent înfi-inţată. Astfel, a cerut Împăratului înfi-inţarea Seminarului din Oradea, cel careavea să fie< „un institut de creştere, menitsă devină izvor de lumină şi cultură, dedragoste de limbă şi de neam pentru po-porul român de la graniţele apusene aleromânismului”. Locul în care s-a înfiinţataceastă instituţie eclezială fusese mai în-ainte casa călugărilor iezuiţi, iar apoi casacanonicilor greco-catolici. Din ordinulÎmpăratului Leopold al II-lea, clădirea afost pusă la dispoziţia Seminarului. De-a lungul timpului, pentru a răspunde ne-voilor tot mai mari ale aceluiaşi scop,clădirile s-au mărit şi reînnoit, ajungân-du-se astăzi la un adevărat complex des-tinat învăţământului catolic pentru toatevârstele. De atunci, au trecut 225 de anişi, de-a lungul istoriei, această presti-gioasă instituţie şi-a dovedit importanţa,şcolind numeroşi tineri care, apoi, au de-venit profesori, preoţi şi episcopi.

:coala Ardelean[,cel dint]i nucleu iluministdin cultura rom]n[

Cel dintâi nucleu iluminist din cul-tura română l-a constituit Școala Arde-leană, mișcarea intelectualității din Tran-silvania de la sfârșitul sec. XVIII-lea șiînceputul sec. XIX-lea. Programul po-litic al Școlii Ardelene este prezentat înmemoriul din 1791 intitulat “Supplex li-bellus valachorum Transilvaniae”, trimisîmparatului Leopold al II-lea.

Școala Ardeleană este în primul rândo mișcare de eliberare națională și socialăcare a găsit în patrimoniul de gândire aliluminismului european principii, argu-mente, idei ce slujeau năzuințelor popo-rului român în acel moment istoric. Dinpunct de vedere cultural, Școala Arde-leană a avut un rol important în stimu-larea studiului istoriei şi limbii române,a dezvoltării știintelor naturii și învăță-mântului.

Activitatea Şcolii Ardelene cunoaşte două direcţii fundamentale

Acţiunea politică și culturală este în-drumată de operele istorice și filologiceale lui Samuil Micu, Gheorghe Șincai,Petru Maior, Ion Budai-Deleanu. În an-samblu activitatea Școlii Ardelene cu-noaște două direcții fundamentale. Pri-ma are un caracter iluminist, urmărindemanciparea poporului, mai ales a țăra-nilor. În acest scop s-au înființat școli înlimba română, s-au scris abecedare, arit-metici, s-au publicat calendare și cărțipopulare. Cealaltă direcție este erudităși cuprinde tratatele de istorie și filologie.Cele mai importante lucrări sunt< “Istoriași întâmplările românilor” de Samuil Mi-

cu, “Hronica românilor și a mai multorneamuri” de Gh. Șincai, “Istoria pentruînceputul românilor în Dachia” de PetruMaior, “Elementa linguae daco-romanaesiva valachicae”.

Samuil Micu

Samuil Micu fost nepotul episcopu-lui unit Inocențiu Micu. A învățat laGimnaziul din Blaj, pe care l-a absolvitîn anul 1762, după care a intrat în Ordi-nul bazilian, călugărindu-se sub numeleSamuil (14 octombrie 1762). Mai târziua fost hirotonit ieromonah și a continuatstudiile la Seminarul pentru călugări în-ființat de episcopul unit al Blajului PetruPavel Aron (1762-1765)> trimis apoi laColegiul “Pazmanian” din Viena pentrustudii de Filosofie și Teologie (1766-1772).

A redactat o serie de lucrări cu ca-racter istoric și lingvistic, prin care ur-mărea să informeze pe învățații străinidespre originea romană a poporului și alimbii române, despre continuitatea ro-mânilor pe teritoriul fostei Dacii și, in-fluențat de iluminism, a militat, în operasa, pentru egalitatea în drepturi a româ-nilor cu celelalte națiuni din Transilva-nia, pentru înlăturarea iobăgiei, numă-rându-se în mod firesc printre autoriicunoscutului memoriu oficial numitSupplex din 1791.

Autor de lucrări teologice și cuvân-tări, a tradus din Sfinții Părinți răsăriteni,a dat o nouă traducere a Bibliei, în 1795,a doua tipărită în românește, după Bibliade la București, și a fost unul din apără-torii vechilor rânduieli și tradiții răsări-tene în cadrul Bisericii Române Unitecu Roma, ridicându-se împotriva încer-cărilor de centralizare ale episcopuluiIoan Bob.

Gheorghe Șincai

Gheorghe Şincai s-a născut pe 28 fe-bruarie 1754, Râciu, Mureş. Familia Şin-cai se trăgea din satul Şinca Veche dinŢara Făgăraşului.

A studiat la Colegiul Reformat dinTârgu Mureş, apoi la Cluj, Bistriţa, Blaj,

Viena şi la Colegiul Urban Pontifical “DePropaganda Fide” de la Roma, în ulti-mele două oraşe împreună cu SamuilMicu.

Ca director al învăţământului gre-co-catolic din Transilvania a adus o con-tribuţie fundamentală în acţiunea de răs-pândire a culturii în mediul rural.

A fost poliglot, însuşindu-şi pe lângălimba română, latina, maghiara, germa-na, greaca veche, italiana şi franceza. In-formaţia şi cultura i-au permis ocupareafuncţiei de bibliotecar al Colegiului dePropaganda Fide din Roma, având per-misiunea de a cerceta orice fel de docu-mente. În Italia, precum şi în Ungaria şila Viena, pe atunci capitala Sfântului Im-periu Roman, a cercetat bibliotecile, co-piind şi transcriind cu exactitate oricereferire la istoria românilor.

A depus o muncă asiduă de luminarea maselor, dedicându-se carierei didac-tice şi contribuind la întemeierea unuinumăr impresionant de Şcoli confesio-nale greco-catolice (în număr de pestetrei sute). În anul 1784 a fost numit di-rector general al şcolilor româneşti unitedin întreaga Transilvanie, propus deepiscopul Grigore Maior.

În scopuri didactice, a tradus şi a ela-borat manualele fundamentale< Abece-darul, Gramatica, Aritmetica şi Catehis-mul, adaptând sau creând terminologianecesară înţelegerii acestora de cătreelevi.

Petru Maior

Petru Maior a fost un istoric, filologşi scriitor român transilvănean, protopopgreco-catolic de Reghin.

Totodată a fost un important militantpentru drepturile românilor din Tran-silvania, participând – alături de alţi re-prezentanţi ai Şcolii Ardelene - la redac-tarea celebrei declaraţii de emancipare aromânilor transilvăneni, Supplex Libel-lus Valachorum.

În lucrarea Procanon a exprimatunele poziţii anticuriale, pe fondul con-flictului său cu episcopul Ioan Bob. Aces-te poziţii au fost prezentate în mod dia-cronic în timpul perioadei comuniste ca

fiind îndreptate împotriva dogmei pri-matului papal, deşi această dogmă a fostadoptată de-abia în anul 1870.

A publicat o serie de lucrări teologi-ce, istorice, filologice, predici> a tradusşi prelucrat lucrări cu caracter economic.În lucrările sale istorice, a combătut is-toricii străini care contestau romanitateaşi continuitatea românilor pe teritoriulfostei Dacii.

Ioan Budai-Deleanu

Ioan Budai-Deleanu a fost scriitor,filolog, lingvist, istoric şi jurnalisc, co-rifeu al Şcolii Ardelene.

Elaborează numeroase lucrări, celemai multe rămase însă în manuscris, şipublicate – doar în parte – mult dupămoartea sa. Îl preocupă domenii variate<drept, pedagogie, istorie, etnografie, lin-gvistică şi literatură. La scrierile originalese adaugă traduceri de opere legislativeşi literare.

Autorul primei epopei în limba ro-mână, Ţiganiada sau Tsabăra ţiganilor,tratează un subiect alegoric cu tendinţesatirice antifeudale şi anticlericale. Unalt poem satiric Trei viteji, rămas neter-minat, valorifică motive din Don Qui-jote de Cervantes.

Ei au scris erudite lucrări de istorie,filologie şi teologie, prin care au doveditoriginea romană a românilor, continui-tatea lor de locuire în spaţiul vechii Da-cii, unitatea tuturor românilor, indiferentde ţările şi provinciile în care trăiau, la-tinitatea limbii române, exprimând şinevoia imperioasă a cultivării limbiinaţionale.

De asemenea, au încurajat publica-rea de lucrări de luminare a poporului,de combatere a ignoranţei, de stârpire aunor superstiţii. Până la urmă, prinuriaşa lor activitate, ei au demonstratprovenienţa românilor din poporul ro-man. Au lăsat intenţionat la o parte com-ponenta dacică a formării poporului ro-mân, deoarece dacii erau considera\i maipuţin “nobili“. De aici se vede şi scopulnaţional şi politic al efortului lor, careera făcut în plan cultural.

A consemnat Vera Pop

Samuil Micu ;i Petru Maior au f[cut parte dintre cei care au încurajat publicarea de lucrări de luminare a poporului, decombatere a ignoranţei, de stârpire a unor superstiţii

225 de ani de la întemeierea seminarului greco-catolic din Oradea

Institu\ia de `nv[\[m]nt s-a `nfiin\at din ordinul Împăratului Leopold al II-lea

Scandalurile au însoţit-o pe MataHari, pe numele ei adevărat Margaret-ha Geertrude Zelle, încă din primii aniai vieţii. Înscrisă de la vârsta de 14 anila şcoala unei mănăstiri, pentru a de-prinde bunele maniere şi arta gospo-dăriei, aşa cum o cereau obiceiurilevremii, tânăra olandeză avea să fie ex-matriculată doi ani mai târziu pentruseducerea directorului instituţiei.

După mai multe tentative nereuşitede a poza pentru artişti, Margaretha sevede nevoită să apeleze la singurul lu-cru ce îi putea asigura un venit, pros-tituţia. Punctul de cotitură în viaţa fe-meii avea să îl constituie slujba care ise oferă la un circ ambulant. Aici ea vadeprinde tainele dansului oriental. Ge-ertrude îşi reinventează identitatea,pretinzând că este fiica unei indiencecare ar fi murit la naştere, renunţândşi la numele ei în schimbul celui deMata Hari, expresie care în IndiileOlandeze însemna ”ivirea zorilor”.

În numai câţiva ani, olandeza me-tamorfozată în indiancă devenise ceamai scumpă curtezană din Europa, fa-vorita cercurilor elitiste, formate dincapete încoronate, politicieni, oamenide afaceri şi, nu în ultimul rând, vecheaei pasiune, ofiţerii de carieră.

Reîntoarsă la Paris în 1915, după oprelungită şedere la Berlin, în care sespune că ar fi cucerit chiar pe prinţulmoştenitor al Germaniei, Mata Hari sevede implicată într-un scandal nepre-văzut, cu iz politic. Într-o perioadă denesiguranţă şi de neputinţă a autori-tăţilor franceze în faţa serviciilor se-crete germane, este acuzată de spionajîn detrimentul Franţei. Cert este cădansatoarea primea sume enorme debani din ambele tabere, motiv pentrucare va fi arestată la 12 februarie 1917,chiar în holul hotelului Athenee Plazadin Paris. În ciuda lipsei dovezilor asu-pra spionajului militar, este condam-nată la moarte.

Sentinţa urma să fie îndeplinită lamarginea pădurii Vincennes, în zoriizilei de 15 octombrie 1917, de către unpluton format din 12 oameni. Puţiniimartori au declarat că femeia a apărutîmbrăcată cu cele mai bune haine. Cal-mul s[u era unul neobişnuit pentruastfel de momente, fapt ce a alimentato legendă care va face înconjurul lumiiîn cel mai scurt timp. Se pare că un in-fluent admirator din armata francezăar fi plătit plutonul de execuţie pentrua trage cu gloanţe oarbe, acţiune decare Mata Hari nu ar fi fost străină. Cutoate acestea, încercarea celor doi fu-sese deconspirată, ducând la execuţiavictimei care nu bănuia nimic. Certeste că legenda frumoasei olandeze adepăşit graniţele timpului

Se `mplinesc 100 deani de c]nd Mata

Hari a fost executat[

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu


CULTUR~Programat în același interval cu “ZILELE REVISTEI POESIS” (14-17 septembrie) desfășurate la Centrul

Multicultural omonim, dar și în localitatea Ady Endre, la Carei și Negrești precum și cu Vernisajul expozițieide pictură “ÎN SEMN, dar și ROD” (nume enigmatic în înțelegerea mea) de la Muzeul de Artă al orașului (15septembrie) și cu Festivalul de Muzică de Stradă, au produs destule dificultăți iubitorilor de artă și culturăsătmăreni, care, cu toată diversitatea gusturilor estetice, și-ar fi dorit să onoreze cât mai multe, lucru posibilîntrucât majoritatea manifestărilor prezentau avantajul imaginii și al perceperii simultane a acesteia.

Obligațiile și preocupările numi-au permis să urmăresc întreagaproducție teatrală programată înTRANZIT FESzT 2017, manifes-tare care, după cum precizeazădomnul Stier Péter, managerul ge-neral interimar al Teatrului deNord, reia “cu nume și imagine no-uă” Festivalul Internațional Mul-ticultural “Fără bariere”, întreruptdupă șaisprezece ediții, din motivecare oricum nu mai pot scuza in-teresul redus al instituțiilor abili-tate ale municipiului și județuluipentru viața culturală a urbei.

Suntem totuși îndemnați să credemcă discontinuitatea intervenită în anii an-teriori nu se va repeta, dacă luăm act de“promisiunea ca în edițiile ce vor urma,să lărgim aria dialogului” cu publicul înprimul rând, dar și cu teatre dintr-un arealmai cuprinzător, cu tradiții, experiențe,modalități artistice și stiluri interpretativediverse, promisiune înscrisă în primelepagini ale programului de directorul ar-tistic al Secției române a Teatrului de Nord,regizorul Ovidiu Caița, motivată și princonsiderațiile teoretic pertinente ale Di-rectorului artistic al Secției maghiare alcunoscutei trupe “Harag Gyorgy” – dom-nul Bessenyei Gedö István.

Programat în același interval cu “ZI-LELE REVISTEI POESIS” (14-17 septem-brie) desfășurate la Centrul Multiculturalomonim, dar și în localitatea Ady Endre,la Carei și Negrești precum și cu Vernisajulexpoziției de pictură “ÎN SEMN, dar șiROD” (nume enigmatic în înțelegereamea) de la Muzeul de Artă al orașului (15septembrie) și cu Festivalul de Muzică deStradă, au produs destule dificultăți iubi-torilor de artă și cultură sătmăreni, care,cu toată diversitatea gusturilor estetice, și-ar fi dorit să onoreze cât mai multe, lucruposibil întrucât majoritatea manifestărilorprezentau avantajul imaginii și al perce-perii simultane a acesteia.

Și programarea unui număr mare despectacole în aceeași zi a creat nedumeriri>s-a considerat, probabil, că publicul săt-mărean, vorbitor de limbi diferite, va pre-fera pe cel în limba maternă. S-a avut totușiîn vedere că traducerea textului contribuiesuficient la depășirea barierelor lingvistice,chiar dacă uneori proiecția a fost deficitară,ca în spectacolul Ia uite cine s-a întors alCompaniei “Tompa Miklos” din TârguMureș.

Cu date utile pentru spectatori, Pro-gramul tipărit al Festivalului utilizeazăpreponderent limbajul imaginilor. Bineselectate, acestea se dovedesc ilustrativenu numai pentru conținutul lor informativci și pentru perceperea unor dimensiuniartistice ale spectacolelor și ale stilului in-terpetativ al actorilor implicați. Compo-nenta lingvistică a programului utilizeazăîn exclusivitate limbajul reclamei, resim-țindu-se de toate neajunsurile acestuia, in-clusiv informaționale. Ar fi fost mult maipotrivit ca, în confruntările actuale dintre“civilizația cărții” și “civilizația imaginii”,componenta lingvistică să respecte nor-mele limbii literare.

Dincolo de obligația morală și profe-sională a participării la manifestarea lite-rară, am reușit să văd câteva spectacole deteatru, unele necuprinse în programul fes-tivalului amintit, așa că nu voi putea satis-face rugămintea unor prieteni de a împăr-tăși cu ei impresiile asupra întregului fes-tival.

Virtuțile rostirii

De la apariția teatrului ca manifestareartistică se cunoaște importanța constitu-tivă a componentei lui literare cât și a ros-tirii acesteia pentru transmiterea și perce-

perea mesajului. Vechii greci numeau tea-trul, pe care ei l-au și creat, poezie drama-tică. În analiza mitului, care stă nu numaila baza artelor, ci a întregii culturi, Aristoteldistingea în ordinea mesajului< mythos(acțiune), ethos (etică) și dianoia, (reflec-ție), iar în ordinea expresiei< melos (cân-tec), lexis (cuvânt) și opsis (termen sem-nificând declamația, dar și mimica și ges-tica). Ocurența limbajelor nonverbale (vi-zuale, auditive, cinetice) în sincretismulspectacolului, deseori excesiv solicitate înteatrul actual, pe de o parte sub presiuneadepășirii barierelor lingvistice, pe de altași din nerăbdarea orgolioasă a consacrăriiactoricești pe areale mai întinse, nu poateignora funcția determinantă a cuvântuluiși a rostirii acestuia.

Amintesc aceste considerații teoreticepentru motivul că în programul din acestan al săptămânii teatrale sătmărene au fostcuprinse câteva spectacole de tipul “oneman show”, precum Julia – convorbiridespre iubire, de Visky András, Absolut,adaptare de Alexandru Dabija după po-vestea lui Ivan Turbinca de Ion Creangă,Războiul lui Klamm, de Kai Hansel, pelângă altele în care protagonistului îi revineo parte covârșitoare din economia textuluica în cazul piesei Ia uite cine s-a întors, deTimur Vermes, (proporție motivată princonfigurația rolului lui Hitler), chiar șiWoyzeck, de Georg Büchner prin prezențaîndelungată în scenă și participarea susți-nută la dialog cu celelalte personaje. Des-tul de multe dintre spectacolele prezentateîn festival au avut puține personaje, aspectimpus, după toate probabilitățile, de con-dițiile de deplasare dacă nu și de conside-rația față de un festival mulți ani întrerupt.Nu știu dacă este un aspect premeditat sauo întâmplare, dar programarea acestorspectacole îmi prilejuiește astfel de în-semnări.

Pe scenele festivalului TRANZIT FESzT 2017 nu a fost prezent nici un dramaturg român

Nu pot omite din observațiile meleprezența foarte redusă a dramaturgiei na-ționale< cincisprezece dintre spectacoleleprezentate aparțin unor autori străini,consacrați (Molière, Gotthold EphraimLessing, George Bernard Shaw, Georg Bü-chner) sau mai puțin vizibili pe ecranuldramaturgiei universale. Excluzând spec-tacolele care au renunțat la text, respectiv“teatru dans” (Compania “András Lóránt”,din Târgu Mureș), “spectacol nonverbal”(Teatrul “ Aureliu Manea”, din Turda), pescenele festivalului nu a fost prezent nici

un dramaturg român. Onoarea dramatur-giei românești, din care nu lipsesc valoriclasice și moderne pe deplin consacrate, afost salvată tot de neîntrecutul povestitorclasic Ion Creangă, povestea lui Ivan Tur-binca fiind adaptată pentru teatru de re-gizorul Alexandru Dabija.

Semnalăm și experimentul teatral Înviitorul apropiat, având ca „dramaturg”(instanță mai nou apărută în practica tea-trală ca efect al dramatizărilor) pe PetroIonescu, și un text mai aproape de “scriereacreativă” promovată de postmodernism,fără prea multe șanse de a depăși condițiaexperimentului și utilitatea didactică pen-tru viitorii actori, care o și motivează însuficientă măsură> se pare că în pregătireaacestora, “victime” nu chiar inocente aleproliferării imaginii, se simte necesitateaexersării mai susținute a rostirii. Asistămși în teatru, deși până acuma au coexistatîntr-o complementaritate firească, la con-fruntarea dintre “civilizația cărții” și “civi-lizația imaginii”, prima deținând avantajulfidelității și completitudinii viziunii auc-toriale și dezavantajul perceprii succesive,cealaltă avantajul perceprii simultane șidezavantajul alterării viziunii prin tehniciși procedee de “ars combinatoria”. Altfelvorbind, se transferă și în artă confruntareadintre creativitatea științifică și pragmaticatehnologiei.

Absolut, (titlu nu prea inspirat, moti-vat probabil prin faptul că „se vorbeștedespre Dumnezeu, Moarte și Dracul”, adi-că de valori și repere absolute) a însemnato rară și mult așteptată întâlnire cu emi-nentul actor Marcel Iureș, bucuria căreiaa reușit să mai compenseze ceva din re-gretul pentru spectacolele pierdute dinprimele zile.

A susține ca actor unic un spectacolde 1 oră și 30 de minute bazat pe disponi-bilitățile și virtuțile rostirii constituie oprovocare chiar și pentru actorii de indu-bitabil talent. Dincolo de har și experiențăastfel de spectacole cer și o cultură lingvis-tică deosebită în care performanțelor do-bândite prin instruire li se adaugă cele aletalentului actoricesc.

Cercetând dimensiunile spirituale re-velatoare pentru identitatea etnică filosofulConstantin Noica afirmă că trăsătura ge-nială a poporului român este rostirea. Ex-presia acesteia în cel mai înalt grad o con-stituie povestirea, știut fiind că “Omul estepovestea lui”. Dacă mai adăugăm că înspectacolul lui Alexandru Dabija și MarcelIureș creatorul poveștii este tocmai IonCreangă, adică cel mai valoros povestitoral nostru, pe care străinii îl descoperă abiaacum și-l așează cu entuziasm lângă mariipovestitori ai lumii, atunci înțelegem poatemai bine ce răspundere își asumă actorul,dincolo de experiența și talentul lui.

Formarea limbii române, un factor important `n afirmarea unității naționale

Formarea limbii române pe cale orală,deplin funcțională, a contribuit la estom-parea diferențelor dialectale și la circulațialimbii în toate provinciile românești, laconservarea și afirmarea unității naționale,devenind astfel un factor important și înfăurirea istoriei, ceea ce nu se întâmplă lamulte popoare. Fără a fi marcată grafic întexte, oralitatea se redă prin accent și in-tonație, constituindu-se suprasegmental.Formată pe cale orală și funcțională, limbaromână, cea pe care o ignorăm, dacă nu oși disprețuim deseori, deține resurse de ra-ră expresivitate tocmai în aspectul ei oral.În ordinea comunicării pragmatice into-nația realizează și predicația, operație in-dispensabilă pentru structurarea oricăreiunități de comunicare. Iar ca diversitate aresurselor e bine să știm că structurile in-tonaționale ale limbii române încă nu suntîn întregime inventariate și studiate, cătocmai generativitatea și creativitatea lin-gvistică, facilitate de virtuțile rostirii, ză-dărnicesc un asemenea demers științific.

Condiție generică a povestirii, orali-tatea nu poate fi sacrificată sau desconsi-derată. Cu atât mai mult devine temerarăsarcina actorului care se încumetă să dearelief prin rostirea personajelor lui Crean-gă. Pentru că Ion Creangă nu este doar“un țăran trecut prin cultură”, ci un scriitorcare stăpânește pe deplin cultura populară.Iar limbajul lui, cu superficialitate consi-derat dialectal, este în primul rând popu-lar. Cele câteva muntenisme la care actorul(sau poate regizorul) recurge pentru con-figurarea personajelor devin acceptabilepe acest temei, mai cu seamă că nu ridicănici o dificultate de înțelegere, cum nicipentru noi nu ridică particularitățile altordialecte> ne veselim și acum dacă îl auzimpe Amza Pellea poticnindu-se când amin-tește de “Ileana lui Sucă a lui Zăpăcitu dincapătul s(t)atului”!, de “bâiguielile” lui Oc-tavian Cotescu ce redau reala măsură a și-reteniei ascunse sub înfățișarea inocentăa mucalitului, ca să nu mai amintim de ogenerație cu Miluță Gheorghiu, GrigoreVasiliu Birlic, Radu Beligan, apoi TomaCaragiu, Marin Moraru etc. Contribuțiamai redusă a altor limbaje în acest specta-col a evidențiat și mai mult virtuțile rostirii.Și când apelezi la un actor care adaugă ta-lentului și experienței profesionale vasteși diversificate și o cultură temeinică, in-clusiv lingvistică, e firesc să-i eliberezi spa-țiul pentru manifestarea deplină a acestora,spre deplina lor înfățișare înaintea specta-torilor. Aceasta motivează în suficientămăsură și scenografia sumară a spectaco-lului.

Oralitatea și diversitatea structurilorpovestirii lui Ion Creangă au fost ingeniosexploatate de renumitul și îndrăgitul actor.Distribuite în discursul său în primul rânddupă funcțiile lor expresive, structurileoralității au contribuit decisiv la configu-rarea personajelor, la diferențierea lor tem-peramentală, caracterologică și situațio-nală. Asociate cu mimica și cu limbajulcorporal diferențele de rostire au contri-buit decisiv la relieful pregnant al perso-najelor, în acord deplin cu oralitatea auc-torială prin care arta narativă a mareluipovestitor se detașează. Astfel Dumnezeueste solemn și autoritar exprimându-se însentințe și porunci, în avertismente ultra-concentrate. Grăbit să facă exces de zel lafiecare ocazie, Sfântul Petru are profilulunui subaltern obedient, interzis categoricde avertismentele Tatălui ceresc. Pedepsițide Ivan după precepte și practici paternaletradiționale, în raport cu gravitatea atri-buțiilor și faptelor lor, dracii poartă, prinputerile lor diferențiate, și însemnele vâr-stelor. Judecățile părintești și gravitatea pu-nitivă evoluează de la toleranța greșelilorcopilărești la reproșul maturității nechib-

zuite și la sancționarea drastică a persis-tenței în eroare. Moartea rămâne mereucontrazisă și interzisă de ingenioasele “ne-priceperi” ale lui Ivan> ea devine în scurttimp victima propriilor înscenări, ca ur-mare a inteligenței eroului ascunsă inge-nios sub masca ignoranței.

Nu putem reda în scris nuanțele și to-nurile structurilor narative, dar putemaprecia deosebit adecvarea acestora la si-tuațiile și particularitățile caracterologiceși temperamentale ale personajelor.

Pe lângă repetatele aplauze pe deplinmeritate, se mai cuvine neapărat să rostescîmpreună cu publicul entuziasmat deaceastă performanță actoricească< Mulțu-mim Marcel Iureș!

Unitate și expresivitate convingătoare

Cu numeroase aspecte naturaliste,motivate de condiția autenticității, dar maicu seamă de absența unei dimensiuni ab-solute la care ființa să se raporteze pentrumenținerea sau redobândirea echilibruluiexistențial, dramaturgia lui Georg Büchnerapelează pentru amplitudinea și generali-zarea ideilor, la surse și soluții expresio-niste> riscurile abstractizării sunt în parteestompate de îngroșarea conturelor careimprimă imaginii o pregnanță sporită. Șidin acest motiv dramaturgia de idei a luiBüchner ridică probleme de interpretaredar prilejuiește totodată și abordări spec-taculare de o largă diversitate. Pe scenelefestivalului sătmărean au ilustrat-o spec-tacolele Leonce și Lena, al Trupei “IosifVulcan” a Teatrului “Regina Maria” dinOradea și Woyzeck, al Teatrului Național“Eugen Ionescu” din Chișinău. Acesta dinurmă a adus la noi, sub streașina țării dins-pre apus, un spectacol cu un mesaj grav,dezvăluit într-o dezbatere de conștiință re-chemată în actualitate de condiții parti-culare.

Respectându-și condiția, teatrul dedincolo de Prut nu a venit cu un spectacolde turneu (cu atât mai mult de “tranzit”!),cu decor sărac și actori puțini. Abordatăcu seriozitate, pe măsura gravității dezba-terii de conștiință, piesa lui Büchner a do-bândit expresie convingătoare înainte detoate prin unitatea spectacolului> sceno-grafia, prin simultaneizarea decorului pen-tru întregul spectacol, corelată cu luminile,printr-o ingenioasă partajare a suprafețelorși alternare a planurilor scenei, au contri-buit substanțial la unitatea spectacolului.Un aport expresiv întrutotul considerabilla relieful imaginii teatrale l-a reprezentatilustrația muzicală care a accentuat emotivtensiunea dezbaterii de idei, transferulacesteia din realitatea exterioară în planultrăirilor interioare ale personajului.

Dincolo de disciplina cu care actoriiau urmat principiile unității spectacolului,interpretările individuale au relevat resurseactoricești remarcabile, indiferent de ge-nerația căreia aceștia îi aparțin. Distribui-rea unor actori cu experiență mai înde-lungată în roluri epizodice sau de mai re-dusă prezență scenică, obligă protagoniștiimai tineri la echilibru interpretativ, cu de-osebire la evitarea mișcării excesive în dau-na unor momente statice și a vocii puter-nice în dauna unor momente de tăcere,necesare tocmai pentru a spori prin con-trast pregnanța semnificațiilor mișcării șirostirii. Fără a avea prezență scenică înde-lungată, mulți dintre actori au făcut dovadaunor înzestrări capabile de reale perfor-manțe, fie ca participare intensă la dialoguldramatic, fie doar ca prezență în scenă,totdeauna motivată însă, devenind astfelmartori tăcuți ai întâmplărilor și exponențipotențiali ai semnificațiilor acestora. Din-colo de unitatea ansamblului s-a realizatși accentuarea imaginilor și, în consecință,perceperea corectă a sensului și semnifi-cațiilor spectacolului.

Alexandru Zotta***

Continuare `n num[rul urm[tor

Scriitorul Alexandru Zotta a remarcat prezența foarte redusă a dramaturgieinaționale pe scena festivalului de teatru

Însemn[ri fragmentare ale scriitoruluialexandru Zotta despre Tranzit Feszt


S~N~TATEPropolisul este recomandat ca adjuvant `n afec\iuni dermatologice (irita\ii, arsuri,

eczeme), ale cavit[\ii bucale (stomatite, ae bucale ;i linguale), cicatrizarea ;i regenerarea\esuturilor lezate ;i calmarea durerilor.

Alegerea alimentelor corecte;i optarea pentru un stil de via\[s[n[tos a devenit un trend inter-na\ional. Pentru a acoperi aceast[ramur[ important[ `n via\a ta dezi cu zi, PrimaGYM te invit[ s[participi la Seminarul de Nutri\iesus\inut de Floren\a Marinescu(Bucure;ti) ;i Bud Popa Rodica

(Oradea) - speciali;ti `n nutri\ie.

Pe parcursul a 2 zile vei avea ocazias[ ̀ nve\i ;i s[ ̀ n\elegi cum ̀ \i po\i schim-ba stilul de via\[ prin nutri\ie ;i mi;care.Luni, 16 octombrie, vei avea ocazia s[ teantrenezi pe aparatele speciale de Spe-edFitness ;i PowerPlate ̀ ntre orele 10<00;i 18<00, dar asta nu este tot pentru c[ veiprimi ;i sfaturi despre nutri\ie, iar de la

orele 18<30 vei putea participa la Semi-narul de Nutri\ie< “Importan\a miculuidejun, a hidrat[rii ;i a hr[nirii organis-mului dup[ antrenament”. ~nv[\[m`mpreun[ cum trebuie s[ combin[m ali-mentele ;i care este aportul caloric de ca-re avem nevoie `n fiecare zi.

~n cadrul zilei de 17 octombrie ofe-rim ;i mai multe informa\ii ;i sfaturi des-pre nutri\ie.

Te a;tept[m cu mare drag!

Virtu\ile incontestabile alepropolisului sunt cunoscute `nc[din cele mai vechi timpuri. Printrepropriet[\ile de baz[ se num[ră celbacteriostatic, fapt confirmat ;i denumeroase cercet[ri din sfera med-ical[. Un studiu realizat de spe-ciali;tii rom]ni prin anii ‘70 con-firm[ pe deplin aceast[ calitate debaz[ a produsului. Iat[ c[ firmaHiperycum vine ̀ n acest sezon rececu o ofert[ special[ de produse pebaz[ de propolis< Spray propolis ;iTinctur[ de propolis cu alcool ;iTinctur[ de propolis f[r[ alcool.

SPRAY PROPOLIS este un supli-ment alimentar cu rol bacteriostatic,cicatrizant ;i antiinflamator - Are `ncomponen\[ tinctur[ de Propolis 80%vol - 17,00 ml, acid alfa lipoic - 166,67mg, ap[ demineralizat[ - 8,00 ml,glicerin[ farmaceutic[ - 8,00 ml, alcooletilic din cereale 96% vol - 17,00 ml.

Propriet[\i< bacteriostatic, antim-icotic, cicatrizant, antiinflamator.

Este recomandat ca adjuvant `nafec\iuni dermatologice (irita\ii, arsuri,eczeme), ale cavit[\ii bucale (stomatite,ae bucale ;i linguale), cicatrizarea ;iregenerarea \esuturilor lezate ;i cal-marea durerilor. Datorit[ Acidului alfalipoic, este un puternic antioxidant (de40-60 de ori mai puternic dec]t vitam-ina E) ;i un puternic regenerant de an-tioxidan\i (vitamina C, glutation, coen-zima Q10), poten\ializeaz[propriet[\ile terapeutice ale Tincturiide Propolis ̀ n tratarea afec\iunilor pielii

sau afec\iuni provocate de ̀ mb[tr]nire.Se poate folosi extern cu aplica\ii la

nivelul zonelor afectate, de 3-5 ori pezi sau la nevoie. Intern< se admin-istreaz[ c]te 1-2 pulveriz[ri de 3-5 oripe zi, de la distan\a de 10-15 cm. Dozazilnic[ recomandat[ (estimat[)< 1,5 mlpe zi.

TINCTUR{ PROPOLIS

Este un supliment alimentar cu rolbacteriostatic, cicatrizant ;i antiinflam-ator.

Ingrediente< tinctur[ 20% ̀ n alcooletilic din cereale min. 40% vol dinpropolis.

Propriet[\i< bacteriostatic, cica-trizant, antiinflamator, analgezic.

Este recomandat ca adjuvant `nafec\iuni dermatologice, ale cavit[\iibucale, pulmonare, digestive, gineco-logice, tonifierea sistemului nervos, cal-mareadurerilor.

Mod de folosire< Intern< c]te 30pic[turi, de 3 ori pe zi, dizolvate ̀ n ceaisau ap[, ̀ n cure de 6 s[pt[m]ni. Extern<masaje, gargar[, comprese cu Tinctur[de Propolis, dizolvat[ `n ap[ sau ceai.

EXTRACT FLUIDPROPOLIS f[r[ alcool

Ingrediente< extract de Propolis,propilenglicol.

Propriet[\i< antibacterian, antisep-tic, cicatrizant, antihelmintic.

Recomand[ri< adjuvant ̀ n afec\iunidermatologice (b[t[turi, arsuri,deger[turi, r[ni, micoze, negi), afec\iu-

ni ale cavit[\ii bucale, afec\iuni alec[ilor respiratorii superioare (faringite,traheite, bron;ite), afec\iuni digestive(indigestii, ulcer, enterite), renale (cis-tite), combaterea< parazitozelor intesti-nale ;i giardiozei, alcoolismului prinprotejarea ficatului, deregl[ri hor-monale.

~ntruc]t nu con\ine alcool poate fiutilizat f[r[ restric\ii de c[tre copii ;ipersoanele c[rora alcoolul le este con-traindicat.

Mod de folosire< Intern< c]te 30 depic[turi pe zi, `n cure de 3 s[pt[m]ni.Extern< tampon[ri sau pensul[ri pezona afectat[ de 2 ori pe zi `n cure dedurat[ p]n[ la vindecare.

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr.3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271 338 > 0262.372 695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< [email protected] [email protected] mai multe informa\ii cu pri-vire la produsele noastre ;i pentruoferte, v[ rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

Un raport guvernamentalarat[ c[ rata obezit[\ii `n StateleUnitate ale Americii a atins unnou maxim. Aproximativ 40% dinpopula\ia adult[ are probleme cugreutatea.

Asociat[ cu afec\iuni poten\ial mor-tale precum bolile cardiace, diabetul ;ianumite tipuri de cancer, obezitatea re-prezint[ un motiv de `ngrijorare pentruspeciali;ti. Din 1999, rata obezit[\ii acrescut constant ̀ n Statele Unite. La vre-mea respectiv[ era de 30,5%, iar acums-a ajuns la 39,6%. “~ntre 1999-2000 ;i2015-2016, a existat o tendin\[ clar[ decre;tere at]t `n r]ndul adul\ilor, c]t ;i `nr]ndul tinerilor”, se precizeaz[ ̀ n raport,realizat pe un e;antion reprezentativ ;ipublicat de c[tre National Center forHealth Statistics. Cu toate acestea,schimb[rile observate `ntre 2013-2014;i 2015-2016 nu au fost semnificative,nici `n cazul adul\ilor, nici `n cel al tine-rilor, se mai precizeaz[ `n raport.

Raportul pentru 2013-2014, indica o rat[ a obezit[\ii`n r]ndul adul\ilor de 37,7%

Raportul precedent indica, pentru2013-2014, o rat[ a obezit[\ii `n r]nduladul\ilor de 37,7%. Speciali;tii subliniaz[c[ diferen\a dintre aceste cifre ;i noiledate nu este semnificativ[ din punct devedere statistic `ntruc]t este inferioar[marjei de eroare. ~n cazul adul\ilor, obe-zitatea este definit[ de un indice de mas[corporal[ (IMC) mai mare de 30.

Obezitatea reprezint[ o problem[ ;i`n r]ndul copiilor. 18,5% dintre tineriiamericani cu v]rsta cuprins[ `ntre 2 ;i19 ani sufer[ de obezitate, potrivit datelordin raport. ~n 1999, rata obezit[\ii `nr]ndul tinerilor era de 13,9%.

I. M.

Rata obezit[\ii `n SUaeste `n continu[ cre;tere

la popula\ia adult[

PrimagYM te invit[ la un seminar despre nutri\ie

Propolisul, un antibiotic natural de ajutor `n infec\iile respiratorii


RE}ETE

Pr[jitur[ cu mere

Ciolan afumatcu varz[ la cuptor

Mod de preparare<

Merele curățate se răzuiesc, se storc,se amestecă cu scorțișoare (după gust) șise călesc, apoi se adaugă zahărul și zahărulvanilat, apoi se amestecă cu bucățile denuci. Făina se freacă bine cu untura. Seadaugă zahărul, zahărul vanilat, praful de

copt, sarea și gălbenușul de ouă, se ames-tecă, apoi încet, se adaugă smântâna, pânăcând aluatul capătă o consistență potrivităpentru întins. Se mai frământă puțin și seîmparte în două. Se întinde la mărimeatăvii și se pune în tava unsă cu untură, saucăptușită cu hârtie de copt. Blatul se ungefoarte subțire cu gem. Merele fierte seamestecă cu grisul, se pune peste blat înstrat egal, se așează din nou un strat foartesubțire de gem, apoi și blatul următor, saugrilaj. Se coace în cuptor preîncălzit, la focpotrivit, circa 30 minute. Se poate orna cugem, zahăr praf, sau cu o spumă bătută laaburi din cele 4 albușuri de ouă rămase și2 linguri de zahăr pudră.

Ingrediente

Pentru blaturi< 1/2 kg făină fi-nă, 4 linguri de untură, 4 linguride zahăr, 4 gălbenușuri de ouă, 1-2 plicuri zahăr vanilat, un plic depraf de copt, un pic de sare, și 2-300 g de smântână (în funcție degrosimea sa). Pentru umplutură<6-8 bucăți de mere, 4-5 linguri dezahăr, 150 g de miez de nucă tăiatămărunt, 1-2 plicuri zahăr vanilat,4 linguri gris de grâu, 1-2 lingurițede scorțișoare pudră, 3-4 linguride gem de mere, caise sau piersici.

Mod de preparare<

Ciolanul afumat se lasă circa o oră înapă rece, apoi în altă apă se pune la fierttimp de 50 de minute - o oră, până ce seînmoaie. Baconul se taie felii subțiri, saucubulețe mărunte și se prăjește puțin într-o tigaie. Varza se sărează, apoi, după ce stăpuțin se stoarce bine-bine, se amestecă cubaconul și se condimentează cu piper și

cu mărar, după gust. O tavă antiaderentăse unge cu un pic de ulei de măsline, apoise pune varza în tavă. Ciolanul se scoatedin apă, iar zeama ce rămâne se poate folosipentru prepararea unor supe sau cioarbe.Ciolanul se taie în 3-4 bucăți și se așeazăpe varză, în așa fel încât să fie puțin îngro-pate în varză. Se toarnă supa peste varzăși peste ciolan, se acoperă cu o folie de alu-miniu sau cu o altă tavă și se pune la cup-torul preîncălzit. După 40 de minute sedescoperă și se stropește totul cu ulei demăsline, apoi se mai dă la cuptor pânăcând ciolanul se rumenește bine. La servirese poate orna cu smântână, ori cu feliuțede roșii sau ardei.

Ingrediente<

Un ciolan afumat mai mărișorde circa 1 kg, o căpățână de varză,200 g bacon, piper, mărar verdetocat, ulei de măsline, 200 ml supăde carne sau de zarzavaturi (sepoate prepara și din cubuleț de su-pă), circa 200 g de smântână.

Past[ de ardei iute

Mod de preparare<

Gogoșarii se curăță de sâmburi, iar ar-deii iuți de codițe. Se spală bine, se scurgși se dă prin mașina de tocat sau se toacăcu robotul de bucătărie. Acest amestec secălește în 4-5 linguri de ulei, până când numai are zeamă. E posibil să usture la ochi,deci e bine să deschideți geamul! Rroșiilese storc, la fel ca pentru bulion, dar se poate

și cu storcătorul de fructe. Zeama obținutăse pune la fiert, până când devine păstoasă.Dacă se folosește pastă de roșii, acest passe suprimă. Se amestecă pasta de roșii cucea de ardei, se condimentează și se maifierbe până când se obține consistența do-rită, amestecând în continuu. Dacă se con-sumă într-un timp relativ scurt se săreazădoar după gust, dar dacă se păstrează laborcan se va adăuga toată cantitatea desare recomandată. Pasta de ardei se folo-sește la ornat de platouri, la sandvișuri, saula gătit, în cele mai diverse mâncăruri.

Ingrediente<

1 kg gogoșari roșii, cărnoși,200-300 g de ardei iute (de cu-loare roșie, dacă se poate), 1 kgroșii sau 150 g pastă de roșii, 2

linguri mari de sare, o jumătatede linguriță de piper proaspătmăcinat, câteva linguri de ulei.

Sup[ limpedede gâsc[

Mod de preparare<

Carnea bucățită și bine spălată se punela fiert la foc mic, iar când începe să facăspumă, aceasta se curăță cu o lingură pen-tru strecurat. Zarzavaturile curățate se taiebucăți mai mari, acestea se pun în supă, seadaugă ceapa, ardeiul, piperul boaobe și

se fierbe la foc foarte mic. Peste circa o orăse adaugă și sarea și se fierbe în continuare,la foc foarte mic, până când toate ingre-dientele se înmoaie. Se ia de pe foc, se lasă5-10 minute să se așeze, apoi se strecoară.Tăițeii se pot fierbe în apă săraîtă și apoise strecoară, sau direct în supă, la fel șiaceștia, la foc foarte mic. La servire se oferăcondimente, sau ardei iute. Zarzavaturileși carnea se poate servi ca aperitiv, sau îm-preună cu supa caldă. Supa limpede nu seornează!

Ingrediente<

1 kg carne de gâscă, predom-ninant părțile mai osoase (spate,spinări, aripi, gât), 6-700 g zarza-vaturi (morcovi, pătrunjei, gulie,țelină), o ceapă, o jumătate de ar-dei, sare, piper boabe, delicat decasă, tăiței pentru supă (de prefe-rință fidea sau melci, dar se poate

și de altă formă).

Ceapa ;i usturoiul sunt legumefolosite din bel;ug `n buc[t[riarom]neasc[, pentru a da savoarem]nc[rurilor, reprezent]nd ̀ n ace-la;i timp adev[rate medicamente,folosite cu succes `n prevenirea ;itratarea diferitelor afec\iuni. Ceapa;i usturoiul sunt considerate anti-biotice naturale, cu efect antimi-crobian dovedit.

O echip[ de cercet[tori italieni a des-coperit c[ persoanele cu o diet[ bogat[ `nceap[, usturoi ;i alte legume din genul Al-lium au un risc mai mic de a dezvolta anu-mite tipuri de cancer, inclusiv cel gastric,de colon ;i de piele.

Ceapa are efect antiseptic, antisclerotic,antidiabetic, depurativ, purgativ, are actiu-ne antihelmintic[, de stimulare a digestiei;i cre;tere a apetitului. Printre beneficiilecepei se num[r[ ;i faptul c[ stimuleaz[ sis-temul nervos ;i este util[ pentru func\io-narea optim[ a prostatei ;i aparatului car-diovascular. Ceapa este benefic[ ̀ n caz der[celi, grip[, brohospasm, TBC, afec\iunicardiace, reumatism degenerativ,intoxica\ii, alergii. Totodat[, poate fi folo-sit[ `n ateroscleroz[, cancer de colon (sti-muleaz[ cre;terea bacteriilor benefice, in-hib]nd dezvoltarea unor bacterii poten\ialnocive `n colon), obezitate ;i hipercoles-terolemie (diminueaza nivelul lipidelorsangvine). Scade tensiunea arterial[ princon\inutul de sulfide ;i fluidific[ s]ngele,iar vinul de ceap[ trateaz[ bolile cardiace.Dac[ este utilizat[ ̀ n cantit[\i mari, ceapapoate provoca irita\ie gastrointestinal[,grea\[ ;i diaree. ~n caz de constipa\ie, pute\ilua 1 linguri\[ de suc de ceap[, de trei-patru ori pe zi.

Usturoiul cre;te imunitatea`n sezonul rece

Usturoiul, datorit[ con\inutului bogatde vitamine A, B, C, E, de calciu, fosfor,iod, potasiu, brom, cobalt, magneziu, sili-ciu, zinc, cre;te imunitatea organismului.De asemenea, datorit[ principalului s[ucomponent activ, alicina, are o puternic[ac\iune antibacterian[ ;i antiviral[. Alteac\iuni benefice ale usturoiului sunt< re-ducerea nivelulului colesterolului sangvin>`mbun[t[\irea circula\iei ;i prevenirea di-feritelor afec\iuni cardiovasculare (prinefectul vasodilatator la nivelul arterelor pe-riferice)> fluidific[ sangele> are efect forti-fiant, detoxifiant, laxativ, vermifug, diure-tic, expectorant, febrifug> este tonic mus-cular, hipotensor, antireumatismal, anti-asmatic, sudorific. Deosebit de benefic[`n anotimpul rece este ac\iunea deconge-stionant[ ;i antiseptic[ a cepei ;i a usturo-iului, deoarece cresc imunitatea organis-mului ;i trateaz[ afec\iunile de la nivelulaparatului respirator.

Remedii pentru iarna care vine

Se infuzeaz[ aproximativ 30 de minute2 linguri de ceap[ t[iat[ m[runt, `n 50 mlde ap[ caldu\[ ;i se adaug[ jum[tate delinguri\[ de miere. Se administreaz[ c]te3-5 picaturi nazale din aceast[ infuzie, pen-tru decongestionare. Se fierb 8-10 cepet[iate m[runt, `ntr-un litru de lapte, p]n[c]nd se ̀ nmoaie, apoi se adaug[ un paharde miere. Se ia c]te o lingur[ din acest de-coct, o dat[ la o or[, pe parcursul zilei,pentru calmarea durerilor din g]t.

Sucul de ceap[ se foloseste pentru in-hala\ii ̀ n afec\iunile respiratorii< bron;ite,laringite, traheite. Pentru inhala\ie se uti-lizeaz[ 2 ml de solu\ie. ~n cazul tusei con-vulsive, se pun 50 g de usturoi ;i 15 g decimbri;or `ntr-un litru de ap[. Se las[ s[fiarba la foc mic, p]n[ ce apa scade lajum[tate. Copiilor sub 1 an li se adminis-treaz[ c]te o linguri\[, din 3 `n 3 ore, iarcopiilor peste 1 an, o lingur[, din 3 `n 3ore. ~n cazul tusei din bron;ite cronice, selas[ la macerat 100 g de usturoi `n 100 gde alcool de 90°, timp de dou[ s[pt[m]ni.Se agit[ ̀ n fiecare zi flaconul. Se strecoar[lichidul ;i se iau 10-20 de pic[turi, de dou[ori pe zi, dizolvate `n pu\in[ ap[.

Text prelucrat de L. F.

Ceapa ;i usturoiul facminuni pentru s[n[tate

O echip[ de cercet[tori italieni a descoperit c[ persoanele cu o diet[ bogat[ `n ceap[, usturoi ;i alte legumedin genul Allium au un risc mai mic de a dezvolta anumite tipuri de cancer, inclusiv cel gastric, de colon ;i depiele. Ceapa are efect antiseptic, antisclerotic, antidiabetic, depurativ, purgativ, are actiune antihelmintic[,de stimulare a digestiei ;i cre;tere a apetitului. Printre beneficiile cepei se num[r[ ;i faptul c[ stimuleaz[sistemul nervos ;i este util[ pentru func\ionarea optim[ a prostatei ;i aparatului cardiovascular.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko


MOD~

Surprinzător însă velvetul, ca-tifeaua, pielea şi tricotajele au campus în umbră denimul. Majorita-tea brandurilor de modă au pre-zentat în sezonul toamna-iarnă2017-2018 modele de pantaloni,şi doar unii designeri au inclusblugii în colecţiile sale.

Dar aceasta nu înseamnă că epocadenimului s-a încheiat< în colecţiile demodă, blugii pentru femei încă mai existăşi alegerea lor este destul de variată. Săanalizăm mai detaliat principalele ten-dinţe.

Blugi cu talia înalt[

Moda taliei ultra-joase face parte dintrecut, acum blugii trebuie să stea pe taliesau chiar mai sus. Spre deosebire de blu-gii populari „boyfriend”, care atârnau nufoarte atractiv, modelele cu talia înalt[,dimpotrivă, subliniază formele feminineseducătoare.

Apăruţi în modă încă anul trecut,mom-jeans şi blugii-banane în sezonultoamna-iarnă 2017-2018 sunt încă rele-vanţi. Trăsătura lor distinctivă este taliaînalt[ şi croiala largă de la ;old. Pentrufetele moderne, o astfel de croial[ poatepărea oarecum de modă veche şi preamodestă, dar aceşti blugi pot ad[ugacâţiva centimetri picioarelor şi pot as-cunde kg în plus.

Blugi scurtaţi

Blugii scurtaţi cu lungimea până laglezn[ şi chiar mai sus sunt tendinţa prin-cipal[ câteva sezoane la rând. Şi nu con-tează dacă aceştia sunt evazaţi, boyfriend,sau colottes, această lungime se priveştebine pe orice model. Problema poate fidoar înălţimea, însă o pereche de în-călţăminte cu tocul înalt salvează situaţia.

Modele largi şi blugi evazaţi

Blugii skinny au trecut demult pe pla-nul doi fiind înlocuiţi de blugii largi. To-tuşi, croiala trebuie să fie dreapt[, deaceea, puneţi blugii boyfriend pe un raftmai îndepărtat al dulapului, nu veţi aveanevoie de ei deocamdată. În schimb mo-delele de blugi evazaţi atât de solicitaţiîn sezonul trecut şi-au pierdut populari-tatea. Doar câteva modele evazate au fostprezentate pe podiumurile de modă. Darşi aici există unele rezerve< cloşul corecttrebuie să înceapă de la genunchi, nu din;old şi să fie la fel de larg ca cel al panta-lonilor de tip clopot. În plus, moda mo-dernă în materie de blugi evazaţi suge-rează că talia acestora trebuie să fie înalt[.

Croiala dreapt[

La egalitate cu modelele largi şi blugiievazaţi la modă sunt blugii clasici cu cro-iala dreapt[. Lungimea acestor pantalonipoate fi oricare, dar talia este neapăratînalt[. Avantajul acestor blugi este că sepotrivesc absolut tuturor, inclusiv fetelorcu un corp mai plinuţ.

Blugi cu manşete

Spectacolele de modă toamna-iarnă2017-2018 le-au oferit fetelor o armă pu-ternică şi anume manşetele. Cu ajutorulacestora puteţi varia lungimea pantalo-nilor, transformând acelaşi model într-o parte componentă a diferitelor seturi,în funcţie de pantofii aleşi, de stil şi dedispoziţie. Manşetele late arată mai binepe blugii drepţi, înguşti – pe modelele

îngustate, pe când manşetele suflecatesunt ideale pentru blugii boyfriend.

Denim combinat

Aplicaţiile, inserţiile, buzunarele apli-cate, de culoare excelentă, în sezonultoamna-iarnă 2017-2018 au devenit otendinţ[ independent[. Dar aici existăreguli< culoarea principal[ a pantalonilorşi nuanţa patch-urilor trebuie să fie câtmai diferite posibil.

Blugii rupţi

Moda găurilor şi marginilor rupte nutrece nicidecum. Stilul libertin le esteprea mult pe plac domnişoarelor de ofi-ciu. Blugii rupţi nu trebuie neapărat săfie o parte componentă a stilului grunge.Adevăratele fashioniste îi poartă cu to-curi în combinaţie cu genţi scumpe şiaccesorii la modă. Modele interesantesunt atât cu găuri înguste şi fire caracte-

ristice, cât şi cu tăieturi profunde de subcare puteţi vedea lenjeria intimă sau cio-rapii-plas[.

Margini rupte

Moda rosăturilor a dus designerii lao altă tendinţ[ şi anume blugii cu mar-ginile rupte. Şi aceşti blugi se recomandăa fi purtaţi nu cu pantofi sport şi botine,ci cu pantofi frumoşi şi scumpi şi, de pre-ferinţă, pe toc sau pe platform[.

Broderii şi aplicaţii

În sezonul toamna-iarnă 2017-2018,broderia trece prin cea de-a doua sanaştere< aceasta acum este pe paltoane,pe pulovere şi pe genţi. În ceea ce priveştedenimul, atunci acesta este pur şi simpluconceput pentru o aplicaţie interesantăşi captivantă. La modă sunt orice tip deimprimeuri, de la modele geometricetradiţionale şi motive florale, până la cele

mai neaşteptate desene cum ar fi perso-najele animate. Blugii cu broderie pot fipurtaţi atât în formă „total look”, cât şiîn combinaţie cu bluze în nuanţe aprinseşi pulovere contrastante, monocromaticesau cu un desen.

Textura neobişnuită

Pe lângă denimul obişnuit în nuanţeleclasice de albastru, la modă sunt texturileneobişnuite şi blugi cu finisaj lucios. Con-form site-ului modadama.ro designeriiau dat denimului tradiţional un luciupuţin umed, care arată fresh şi foarte mo-dern.

Total look denim

Este timpul să uitaţi de fraza „nucombinaţi denimul cu denimul”. Odatăcu spectacolele de la Adam Selman, Cal-vin Klein, Nicole Miller, Christian Diorşi Stella McCartney, total lookul denim

este din nou extrem de popular. În acestsezon nu v[ fie teamă să exageraţi cu can-titatea de denim într-un singur look. Pu-teţi combina chiar şi denim de diferiteculori.

Culori actuale

Cât despre culoare, atunci blugii cla-sici albaştri depăşesc chiar şi cele mai în-drăzneţe tendinţe. Deşi pe podiumuri seîntâlneau şi nuanţe de culoare gri-negruşi denim de culori mai radicale, cum arfi cărămiziu, violet şi indigo. În ciuda fap-tului că designerii ne propun ca în sezo-nul toamna-iarnă 2017-2018 să ne înde-părtăm treptat de denim, o domnişoarămodernă nu-şi poate imagina garderobacasual fără o pereche de blugi la modă.Prin urmare, alegeţi blugi după prefe-rinţele dvs., dar nu uitaţi să luaţi în con-siderare şi alte tendinţe. Ce ar fi dacă ca-tifeaua sau tricotul trendy din acest sezonvi s-ar potrivi la fel de bine că denimul?

Moda găurilor şi marginilor rupte nu trece nicidecum. Stilul libertin le este prea mult pe placdomnişoarelor de oficiu. Blugii rupţi nu trebuie neapărat să fie o parte componentă a stiluluigrunge. Adevăratele fashioniste îi poartă cu tocuri în combinaţie cu genţi scumpe şi accesorii lamodă. Modele interesante sunt atât cu găuri înguste şi fire caracteristice, cât şi cu tăieturi profundede sub care puteţi vedea lenjeria intimă sau ciorapii-plasa.

Blugii rup\i sunt la mod[ ;i `n aceast[ toamn[


DIET~

Aronia sunt fructe de pădure cuefect tonic general, ce cresc vitali-tatea datorită bogăţiei şi concen-traţiei mari de vitamine şi substanţenutritive, cu efecte benefice pentrusănătate. Studiile arată că, princompuşii săi speciali, fructele dearonia îmbunătăţesc sistemul im-unitar, echilibrează metabolismulşi scad nivelul hormonilor de stres.

Boabele de Aronia au fost adusedin America de Nord. Acolo erau foar-te apreciate de băştinaşii aşa-numiţi "piei roşii , care le foloseau pentru tra-tamente sau ca provizii pentru iarnă.

Atunci când sunt complet coapte,fructele au coajă şi pulpă de culoareviolet închis cu un diametru de pânăla 15 milimetri. Fructul nu are gustulfamiliar pe care să îl accepţi din prima.E astringent ca o gutuie, uşor amăruişi îţi alarmează papilele imediat.

Botanistul Miciurin a adus boabelede aronia în Rusia în jurul anului 1900.Ulterior au fost cultivate pe scară largăîn Uniunea Sovietică. În principal înurma cercetărilor din domeniul mili-tar, au fost descoperite neobişnuitelecaracteristici antioxidante ale extrac-telor din boabele de aronia. Aceşti an-tioxidanţi ajută organismul să funcţio-neze mai bine şi pot avea o contribuţieimportantă la neutralizarea radicalilorliberi.

Fructele de aronia sunt bogate înantocianine, substanţe care se găsescşi în seminţele de struguri. În plus aces-te fructe conţin de 10 ori mai mult acidquinic decât meri;orul, care este con-siderat un antiinfecțios redutabil.Con-sumând 100 de grame din aceste fructe,vom acoperi necesarul de acid folic.Deaceea sunt recomandate şi femeilor în-sărcinate.

Fructele de aronia sunt hipotensiveşi, datorită conţinutului de insulină,sunt indicate pentru diabetici.

Nutriţioniştii recomandă acestefructe datorită conţinutului ridicat devitamina P(mai ridicat decât în oricealt fruct). Vitamina P are, printre altelerolul de fixare a vitaminei C în orga-nism şi de a reface tonusul vaselor ca-pilare. Aronia conţine de 5 ori maimultă vitamina P decât strugurii.

Consumând zilnic 100 de mililitride suc de aronia sau 15 grame fructeuscate acoperim nevoile de zi cu zi cusubstanţe vitale importante. Din fructese obţine sucul prin metoda presării larece, care din punctul de vedere alstructurii chimice şi întrebuinţării esteidentic fructelor proaspete.

Fructele de aronia s-au dovedit a fiprintre cei mai puternici antioxidanţinaturali. Antioxidanţii sunt compuşidin vitamine (de exemplu C sau E), ca-re se găsesc în produsele alimentarenaturale şi care protejează celulele or-ganismului de efectele nocive ale oxi-dării.

Ce argumente avem pentru a le consuma?

Prin faptul că au un nivel al anti-oxidanţilor benefici sănătăţii mult maimare decât orice alte fructe de pădure(despre care ştiam deja că sunt foartesănătoase şi bogate în vitamine).

Nu numai că au un conţinut redusde zahăr, dar fructele de aronia conţinde asemenea substanţe nutritive care

aduc multe beneficii sănătăţii, cum arfi quercitina, acidul quinic, antociani-ne, acizi organici, carotenoide, multeminerale şi vitamine. Quercitina faceparte din familia flavonoidelor, o clasade compuşi care reduce efectul radiaţii-lor. Aşa că, aronia se recomandă tutu-ror celor care folosesc în exces calcu-latorul, telefonul mobil sau televizorul. Fructele de aronia conţin cele mai în-alte niveluri de antocianine (pigmentuldin boabe care le d[ culoarea violacee-negru închis) şi proantocianidine (su-peroxidanții din plante), în comparaţiecu multe alte fructe. Aceste concentraţiimari de antocianine pot ajuta sănătateaîn general şi pot reduce nivelul infla-maţiei şi pe cel al proteinei C reactive. Proantocianidinele aduc şi ele o marevarietate de beneficii pentru sănătate.Studiile au demonstrat că alimentelebogate în proantocianidine pot ajutaîn tratamentul natural al multorafecţiuni cum sunt< probleme legate decirculaţie prin consolidarea pereţilorcapilarelor sau alergii. Efectul antihis-taminic al aroniei este benefic în dife-rite tipuri de alergii. Componentelebioactive din acest fruct au efecte be-nefice şi pentru aparatul respirator saudigestiv. Protejază celulele cardiace şi

ficatul şi consolidează sănătatea în an-samblu.

O mână de fructe de aronia sau 100de mililitri de suc ar putea fi exact ceavem nevoie pentru a preveni o răceală.Cercetările recente confirmă proprie-tăţile antivirale şi antibacteriene şiconţinutul bogat de vitamina C aleacestui superaliment. V[ recomand săconsumaţi fructul uscat sau sucul dearonia (fără zahăr adăugat) pentru acreşte imunitatea organismului la ma-ximum.

Acest fruct are efect tonic general<creşte vitalitatea, ajută la depăşirea că-derilor nervoase şi suprasolicitării, sti-mulează regenerarea musculară şiosoasă, îmbunătăţeşte metabolismul. Antioxidanţii luptă împotriva mai mul-tor boli degenerative precum cancerulsau bolile de inimă şi ajută la încetini-rea îmbătrânirii în general. Informaţiatrebuie înţeleasă echilibrat, întrucâtaronia ca element singular într-o dietăîn care alegem şi alimente nesănătoase,reprezintă un aport prea mic pentru adeveni un combatant eficient împotri-va cancerului.

ing. chimist Mircea Georgescu tel. 0721202752

Fructele de aronia conţin de asemenea, substanţe nutritive care aduc multe beneficii sănătăţii,cumar fi quercitina, acidul quinic, antocianine, acizi organici, carotenoide, multe minerale şi vitamine.Quercitina face parte din familia flavonoidelor, o clasa de compuşi care reduce efectul radiaţiilor.Aşa că, aronia se recomandă tuturor celor care folosesc în exces calculatorul, telefonul mobil sautelevizorul.

MELiSSa - Magazin produse naturale pentru s[n[tate

Este mai u;or s[ previi dec]t s[ tratezi o boal[...

Experien\[ de peste 10 ani `n slujbas[n[t[\ii dumneavoastr[!

Informa\ii< 0721.202.752Adresa< Satu Mare, str. Cuza Vod[, nr. 12

(vis-a-vis de Poli\ie)

Fructele de aronia previn;i trateaz[ r[ceala

Aronia conţine de 5 ori mai multă vitamina P decât strugurii

Kaki sau Persimmon este unfruct exotic şi delicios, mai puţincunoscut la noi, însă din ce în cemai prezent în super-marketuri.

Acest fruct cu gust inconfundabil,denumit şi “piersică japoneză”, asemănă-tor ca formă roşiei şi având textura ceseamănă atât cu piersica cât şi cu pepe-nele galben, reprezintă o alternativă ex-celent[ pentru dulciurile nesănătoase.Mai mult decât atât, beneficiile acestuifruct care se culege toamna din copaciînalţi de aproximativ 10 metri, trebuiecunoscute de fiecare, căci acesta este unuldintre fructele cu cel mai bogat conţinutnutri\ional .

Fructul Kaki este bogat în magneziu,un mineral ce reglează metabolismul şicombate depresia şi starea de oboseală.De asemenea kaki este mai bogat în po-tasiu decât banana, fiind astfel indicatchiar şi în sarcin[. Kaki este bogat în vi-tamine că A, vitamine din complexul B,vitamina P şi vitamina C. De asemeneakaki conţine şi minerale necesare orga-nismului, precum sodiu, potasiu, mag-neziu, seleniu şi cantităţi mici de fier şizinc. Kaki este bogat în carbohidraţi debună calitate şi conţine la fel de mulţi an-tioxidanţi că şi ceaiul verde.

Foarte bogat în betacaroten, fructulkaki este de culoare portocaliu puternic,fiind indicat să se consume cu tot cu coa-jă. Kaki mai este bogat şi în acizi organici,taninuri şi proteine.

Beneficiile sale

Fructul oriental Persimmon este osursă excelent[ de substanţe cu proprie-tăţi antioxidante motiv pentru care se re-comandă consumul acestuia pentru a în-tări sistemele de apărare ale organismu-lui. Fructul kaki conţine o cantitate im-portantă de vitamina A. Dacă se consu-mă 100g din acest fruct aveţi parte de otreime din doza zilnică recomandată devitamina A. De asemenea trebuie adăugatfaptul că proprietăţile antioxidante aleacestui fruct oriental vin şi din conţinutulimportant de vitaminele C şi E (alte douăvitamine cu rol antioxidant). Însă pentrua beneficia cât mai mult de vitamineleacestui fruct se recomandă consumareaacestuia cu tot cu coajă.

Una dintre cele mai temute afecţiuniale zilelor noastre este cancerul, apariţiaacestuia fiind legată de scăderea capaci-tăţii de funcţionare a sistemului imunitar.Este demonstrat faptul că persoanele careconsumă zilnic fructul kaki sunt protejateîmpotriva acestei maladii mortale. O altăsubstanţă implicată în stimularea directăa celulelor implicate în apărarea organis-

mului este licopenul. Fructul kaki conţineşi acest antioxidant cu rol antitumoral fi-ind astfel considerat un aliment care pro-tejează împotriva cancerului de prostată,de plămân, de stomac şi de intestin gros.

Fructul kaki conţine în cantitate marepotasiu, mineral responsabil de elimina-rea excesului de apă din organism. Pe dealtă parte, acest fruct fiind sărac în sodiudar cu un nivel înalt al conţinutului depotasiu, se poate afirma că acesta posedăproprietăţi diuretice fiind de un real folosîn cazul celor care se lupta cu valori cres-cute ale tensiunii arteriale.

Reglează colesterolul şi protejează inima

Fructul kaki este şi o sursă excelent[de fibre în special dacă este consumat cutot cu coajă. Tot datorită conţinutului ri-dicat în fibre solubile acest fruct este im-plicat în mod direct în scăderea niveluluide grăsimi din sânge şi implicit în regla-rea colesterolului sanguin. Cu cât acestnivel se menţine în limitele normale cuatât şansele de apariţie a afecţiunilor car-diace sunt mai mici. De asemenea kakieste bogat în carbohidraţi, nutrienţi cucare se “hrăneşte” muşchiul inimii.

Bogat în antioxidanţi, fructul kakicontribuie în prevenţia aterosclerozei,ajutând la reducerea stresului, a stărilorde anxietate şi a oboselii. 100 grame defruct conţin 70 de calorii, iar dintre aces-tea marea majoritate sunt constituite dinzaharuri complexe care contribuie la ni-velul de energie furnizat organismului.De aceea, decât să faceţi exces de cafeasau băuturi energizante mai bine mâncaţiun fruct kaki. De asemenea acest fructeste excelent pentru sportivi deoarece leprocur[ o cantitate suficientă de zaharuripentru a putea face faţă efortului fizic.

Conform site-ului antenasatelor.roacest fruct cu look exotic este în plin se-zon iarna, aşa că ar fi bine să profitaţi deproprietăţile lui minunate şi să îl consu-maţi cu încredere! Veţi fi surprinşi de re-zultatele pe care le va aduce stării dvs. debine!

✂

Fructul Kaki este bogatîn magneziu


Biserica Ortodox[ `l pr[znu-ie;te pe Sf]ntul Mucenic LonghinSuta;ul ̀ n fiecare an pe 16 octom-brie. Longhin a tr[it pe vremeacezarului Tiberiu din Capadochia;i a fost suta; al lui Pilat, care peatunci era guvernatorul Iudeii, fi-ind r]nduit din porunca lui s[ iaparte la binecunoscutele patimiale M]ntuitorului, la r[stignire ;ila p[zirea morm]ntului`mpreun[ cu ceata de osta;i dinsubordinea sa.

V[z]nd cu ochii s[i minunile care ses[v]r;eau, `ntunecarea soarelui ;i cutre-mului, mormintele care parc[ se deschi-deau, iar mor\ii p[;eau afar[, pietrele

care se cr[pau, striga cu glas tare< „Cuadev[rat Acesta a fost Fiul lui Dumne-zeu”.

~mpreun[ cu al\i doi solda\i `;im[rturisir[ credin\a `n M]ntuitor, iarastfel nu primesc argin\ii care au fost da\iiudeilor pentru a t[g[dui ~nvierea.L[s]nd `n urm[ slujba pe care o avea ;imerg]nd ̀ napoi ̀ n \ara sa, ̀ ncepu s[ pro-pov[duiasc[ cuv]ntul Domnului nostruIisus Hristos. Pilat, auzind de cele f[cutede Longhin, ̀ l p]r[;te pe acesta din urm[printr-o scrisoare trimis[ lui Tiberiu,spun]ndu-i c[ a renun\at la slujba sa pen-tru a merge ̀ napoi pe meleagurile natalepentru a propov[dui cuv]ntul Domnu-lui. La auzul acestei ve;ti, Tiberiu trimi-sese ordin ca osta;ii s[ `l prind[ ;i s[ `lomoare. Astfel, Sf]ntul nostru Mucenicprime;te cununa muceniciei dup[ ce ì

este t[iat capul. De asemenea, acela;i lu-cru `l p[\esc ;i cei doi solda\i care erau`mpreun[ cu el. Capul acestuia este dusde la Capadochia la Ierusalim pentru ase convinge iudeii ;i Pilat de moarteaacestuia.

I-a redat vedereaunei femei oarbe

Mai apoi, iudeii ascund sf]ntul cap`n afara cet[\ii ̀ ntr-un loc plin de gunoi.Dup[ foarte mul\i ani, o femeie cu team[de Dumnezeu din Capadochia, care `;ipierduse vederea mai demult, merge laIerusalim `mpreun[ cu fiul s[u pentru ag[si un leac pentru a se vindeca de orbirela aceste Sfinte Locuri. Din p[cate, fiuls[u moare iar ea `;i pl]ngea necontenitfiul. ~ns[, pe c]nd visa, i se ar[ta `n fa\a

ochilor fericitul Longhin ;i dup[ ce ìspune cine este, ̀ i arat[ locul unde ̀ i estecapul `ngropat. Ii cere femeii s[ sape, s[`l ia de acolo iar el `n schimb ì va redavederea ;i va putea s[ `l vad[ pe fiul s[u.

Femeia f[cu exact cum Sf]ntul Lon-ghin ̀ i spusese iar de ̀ ndat[ ce ̀ i g[si ca-pul, vederea ì fu redat[ iar credincioasa`l v[zu pe fiul s[u ̀ n vis al[turi de sf]ntulnostru. Mai apoi, femeia ̀ ngrop[ moa;te-le fiului s[u al[turi de capul lui Longhindeoarece a;a ì spuse sf]ntul ` n vis. Maiapoi, dup[ ce se ̀ ntoarce ̀ n Capadochia,credincioasa ̀ i zide;te sf]ntului o biseric[extrem de frumoas[, unde va pune, deasemenea, moa;tele sf]ntului pentru c[to\i credincio;ii s[ se poat[ bucura deputerile sf]ntului, `ntru m[rirea Dom-nului nostru Iisus Hristos.

Text prelucrat de L. F.

Minunile s[v]r;ite de Sf]ntul Mucenic Longhin Suta;ul

TRADI}IIFrunzele copacilor `ncep u;or-u;or s[-;i schimbe culoarea `n tonuri ar[mii, `ns[ totu;i ne

mai putem bucura de verde, de flori ;i verdea\[. De altfel, o alt[ prevestire de timp atribuit[lunii octombrie este legat[ de c[derea grabnic[ a frunzelor care anun\[ c[ anul ce urmeaz[ cafiind mai rodnic. De asemenea, bruma ;i z[pada mult[ `n octombrie veste;te o vreme moale ;ic[ldu\[ `n ianuarie, iar dac[ este frig ;i ger, atunci `n Gerar ;i F[urar va fi vreme mai bl]nd[.

Luna lui Brum[rel a debutatsenin ;i cu mai mult soare dec]t`n 2016 c]nd am avut parte de un`nceput de toamn[ cu ploaie, pre-vestind, dup[ cum spun b[tr]niiun decembrie cu v]nt puternic.Cel pu\in primele zile ale luniiaduc[toare brumelor mici ne-ar[sf[\at cu vreme pl[cut[ pe tim-pul zilei, cu un aer c[ldu\ ;i mi-resme de struguri cop\i.

Frunzele copacilor `ncep u;or-u;ors[-;i schimbe culoarea ̀ n tonuri ar[mii,`ns[ totu;i ne mai putem bucura de ver-de, de flori ;i verdea\[. De altfel, o alt[prevestire de timp atribuit[ lunii octom-brie este legat[ de c[derea grabnic[ afrunzelor care anun\[ c[ anul ce ur-meaz[ ca fiind mai rodnic. De aseme-nea, bruma ;i z[pada mult[ `n octom-brie veste;te o vreme moale ;i c[ldu\[`n ianuarie, iar dac[ este frig ;i ger,atunci `n Gerar ;i F[urar va fi vrememai bl]nd[.

Dac[ ne lu[m dup[ calendarele vre-mii ̀ n mod cert luna octombrie anun\[`nceputul perioadei reci, fiind cunoscut[`n popor ;i sub numele de Brum[rel,urmat[ de Brumar ;i Undrea.

"Lumina de miaz[noapte aducecur]nd ger mare. :oarecii de c]mp, detrag c[tre sat, iarna e aproape. C]nd ar-borii \in frunza mult, iarna e departe,dar va fi grea, ;i la anul vor fi multe omi-de. Sunt semne de iarn[ u;oar[ c]nd obubui `n luna lui octombrie ;i noiem-brie. V]ntul de octombrie este v]nt bo-gat. Dac[ ̀ n octombrie este mult[ cea\[(buraca), atunci va fi mult[ neau[ ̀ n de-cembrie" scrie ̀ n Calendarele PoporuluiRom]n, de Antoaneta Olteanu.

Octombrie este luna care abund[`ntr-o mul\ime de activit[\i `ngospod[rie ;i gr[din[. Gospodinele puntot felul de conserve pentru iarn[,mur[turi, zacusc[ ;i alte produsetradi\ionale care vor sta pe mas[ ̀ n zilelegrele de iarn[, `n timp ce agricultoriidau de zor la munca c]mpului, la culesulporumbului, a napilor, dar ;i la diversealte munci din ograd[.

Tot r[sfoind c[r\ile vechi am g[sitcuprinse `n paginile lor sfaturi pentruoamenii care au un petic de p[m]nt,curte ;i ograd[, `ntr-un cuv]nt desprece trebuie s[ fac[ `n luna octombrie.

De pild[, `n gospod[riile cu vi\[ de

vie, dac[ strugurii au fost cule;i deja, eitrebuie clasifica\i, `nl[tura\i to\i cei pu-trezi pentru a ie;i un vin de calitate. ~ncon;tiin\a b[tr]nilor numai a;a puteaufi f[cu\i "bani cumsecade" dac[ se pro-duceau mai multe feluri de vin bun.(Antoaneta Olteanu, Calendarele popo-rului rom]n, Ed. Paideia, Bucuresti,2001, 2009

Luna octombrie estemarcat[ de mai multes[rb[tori religioase

Din punct de vedere religios avemc]teva s[rb[tori importante. La 1 oc-tombrie a fost pr[znuit Sf]ntul Aco-per[m]nt al Maicii Domnului, cea de-a doua s[rb[toare `nchinat[ PreasfinteiFecioare Maria odat[ cu ̀ nceputul Nou-lui An Bisericesc.Este o zi care reamin-te;te de ar[tarea Maicii Domnului ̀ n bi-serica din Vlaherne. Sfin\ii p[rin\i spunc[ anul bisericesc st[ sub ocrotirea Mai-cii Domnului ̀ ntruc]t at]t ̀ nceputul c]t;i sf]r;itul acestuia, la 31 august au praz-

nice pentru cinstirea Fecioarei Maria.Apoi, pe 2 octombrie este pr[znuitSf]ntul Mucenic Ciprian ;i Sf]nta Mu-ceni\[ Iustina fecioara, iar pe 11 octom-brie, Sf]ntul Apostol Filip.

La 13 octombrie, dup[ cum vedem`n calendarul bisericesc este pomenit[Aducerea moa;telor Sf]ntului ApostolAndrei la Ia;i, iar la 14 octombrie, Bi-serica o pr[znuie;te pe Sf]nta Cuvioas[Parascheva a c[ror sfinte moa;te sunta;ezate cu mare cinste ̀ n Catedrala Mi-tropolitan[ din Ia;i.

Sf ]nta Cuvioas[ Parascheva ceaNou[ sau Parascheva de la Ia;i este osf]nt[ cuvioas[ cinstit[ `n `ntreaga Bi-seric[ Ortodox[ ;i `ndeosebi `nRom]nia, Serbia, Grecia ;i Bulgaria.

A fost cinstit[ de str[mo;ii no;tri cumult[ vreme `nainte de aducereamoa;telor sale `n Moldova (1641). Eaeste recunoscut[ ;i a intrat `n evlaviapopular[ rom]n[ cu apelativul "mult fo-lositoare" aceasta ar[t]nd c[ ea a fost ;ia r[mas o sf]nt[ spre care s-au ̀ ndreptatcu mult[ dragoste ;i n[dejde o multimede credincio;i fiind "limanul de sc[pare

al celor ̀ nvifora\i" afla\i pe "marea aces-tei vie\i".

~n anul 1950, la ini\iativa patriarhu-lui Justinian Marina, Sf]ntul Sinod alBisericii Ortodoxe Rom]ne a aprobatgeneralizarea cultului Sfintei Parasche-va, iar pe 14 octombrie 1955 la Ia;i aavut loc proclamarea extinderii cultuluiei `n Patriarhia Rom]n[. De atunci, `nziua de 14 octombrie Biserica Ortodox[Rom]n[ face pomenirea Sfintei Cuvioa-se de la Ia;i.

Tot cu ocazia acestei s[rb[tori,`ncep]nd cu anul 1996 sunt aduse `nprocesiune ;i relicvele sau sfintelemoa;te ale altor sfin\i ai Ortodoxiei dindiferitele p[r\i ale Europei.

Cea de-a doua jum[tate a lunii oc-tombrie este marcat[ ̀ n calendar de maimulte s[rb[tori religioase. ~n duminicaa 21-a dup[ Rusalii sunt pomeni\i Sfin\iiP[rinide la Sinodul VII Ecumenic, estecitit[ din evanghelia dup[ Luca, Pildasem[n[torului ;i suntem `ndruma\i s[ne rug[m simplu cu Rug[ciunea lui Ii-sus. La 18 octombrie este cinstit Sf]ntulApostol ;i Evanghelist Luca, fiind trecut

`n calendar cu cruce neagr[, iar apoi, la21 octombrie este `nsemnat[ cu crucealbastr[ ziua Sfin\ilor Cuvio;i M[rturi-sitori Visarion ;i Sofronice, dar ;iSf]ntul mucenic Oprea ;i sfin\ii preo\im[rturisitor Ioan din Gale; ;i MoiseM[cinic.

~n ultima s[pt[m]n[ a Brum[reluluicredincio;ii `;i `ndreapt[ rug[ciunilec[tre Sf]ntul Mare Mucenic Dimitrie,izvor]torul de mir, pr[znuit pe 26 oc-tombrie ;i Sf]ntul Cuvios Dimitrie celNou, ocrotitorul Bucure;tilor, la 27 oc-tombrie. Tot `n aceast[ perioad[, la 28octombrie este pomenit Sf]ntul IerarhIachint, mitropolitul |[rii Rom]ne;ti.

Tradi\ii ;i obiceiuride ziua Sf]ntului EvanghelistLuca - 18 octombrie

De la Sf]ntul Evanghelist Luca avemcea de-a treia Evanghelie ;i FapteleApostolilor, a cincea carte a Noului Tes-tament. Sf]ntul Luca s-a n[scut `n An-tiohia Siriei, fiind un om cu o aleas[educa\ie, de profesie medic. Era un buncunosc[tor al filosofiei, dar ;i un talentatartist plastic pe care le-a studiat din ti-nere\e. Este considerat a fi fondatoruliconografiei ;i sf]nt ocrotitor al icono-grafilor. El picteaz[ trei icoane ale PreaSfintei N[sc[toare de Dumnezeu, dar ;iicoane ale Sfin\ilor Apostoli Petru ;i Pa-vel. Tradi\ia spune c[ Sf]ntul Luca estecel care a pictat prima icoan[ a MaiciiDomnului zis[ Pov[\uitoarea sau"ar[t[toarea drumului" (gr. Hodigitria),men\ionat[ `n Paraclisul Maicii Dom-nului< "Mut[ s[ fie gura p[g]nilor, Carenu se ̀ nchin[ cinstitei icoanei tale, Celeizugr[vite de sf]ntul Apostol ;i Evan-ghelist Luca, Ceea ce se cheam[ Pov[\ui-toare".

~n vechime, ziua Sf]ntului Luca era\inut[ cu stricte\e, cu post negru. ~n me-diul rural se s[v]r;eau rituri menite s[determine `ndep[rtarea lupilor dinpreajma turmelor de oi. Era interzis[scoaterea gunoiului ;i a cenu;ii dinvatr[, pentru ca lupii s[ nu g[seasc[c[rbuni aprin;i , care le-ar fi favorizatfecunditatea. De asemenea, oamenii sefereau s[ pronun\e cuv]ntul lup, terme-nul fiind ̀ nlocuit cu cel de gadin[. Erauoprite p]n[ ;i activit[\ile ce implicauprelucrarea l]nii ;i a pieilor de oi.

Mihaela Gh.

C]nd arborii \in frunza mult, iarna e departe, dar va fi grea, ;i la anul vor fi multe omide

Longhin a tr[it pe vremea cezaruluiTiberiu din Capadochia ;i a fost suta;al lui Pilat, care pe atunci era guver-natorul Iudeii

Frigul din Brum[rel anun\[ un F[urar cu vreme mai bl]nd[


MUZIC~

Corul Național de Cameră„Madrigal - Marin Constantin” aimpresionat publicul sătmăreanprin concertele de la Satu Mare șiMedieșu Aurit ;i prin deschidereaar[tat[ pentru a d[rui din expe-rien\a lor.

În perioada 4-8 octombrie, CorulNațional de Cameră „Madrigal - MarinConstantin” dirijat de Anna Ungurea-nu s-a aflat în județul Satu Mare, undea susținut un concert la Filarmonica„Dinu Lipatti” și un recital în cadrulGalei Cantus Mundi din comuna Me-dieșu Aurit.

Conducerea Corului Madrigal aavut întâlniri de lucru cu primarii dinjudețul Satu Mare, cu președinteleConsiliului Județean și cu alți repre-zentanți ai autorităților locale pentruimplementarea în școlile sătmărene aProgramului Național Cantus Mundi,care are ca scop integrarea socială princânt coral a copiilor și tinerilor, indi-ferent de etnie, religie sau statut social.

Workshop cucorurile s[tm[rene

Pe 4 și 5 octombrie, echipa Progra-mului Național Cantus Mundi, forma-tă din membri ai Corului Madrigal, asusținut un workshop în comuna Me-dieșu Aurit la care au participat peste60 de elevi, studenți și profesori,membri ai corurilor de copii și tineridin județul Satu Mare.

Pe 6 octombrie, concertul CoruluiNațional de Cameră „Madrigal - MarinConstantin” a emoționat cei peste 500de spectatori prezenți în sala Filarmo-nicii „Dinu Lipatti” din Satu Mare.Membrii Madrigalului au cântat alăturide Corul Medieșana din comuna Me-dieșu Aurit, într-un concert prilejuitde sărbătorirea a 45 de ani de când soțiiIoan și Ileana Petrovici conduc renu-mitul ansamblu, unul dintre cele mailongevive coruri din regiune.

Gala Cantus Mundila Medie;

Pe 6 și 7 octombrie, instructori dinProgramul Cantus Mundi au organizatrepetiții în școli cu copiii din 5 corurisătmărene, pentru a-i pregăti pentruGala Cantus Mundi.

Evenimentul, desfășurat pe 7 oc-tombrie în Medieșu Aurit, a umplutpână la refuz sala și a reunit pe aceeașiscenă peste 250 copii, tineri și vârstnicidin corurile sătmărene, care au cântatalături de membrii Madrigalului.

“În corul meu am copii români,maghiari, șvabi și romi. Deseori acestediferențe dintre ei sunt surse de conflictla școală, dar niciodată la cor. Pentrua putea să cânte împreună trebuie săse asculte unul pe altul și să se armo-nizeze între ei. Asta reușește muzica,să șteargă diferențele sociale.

Pentru mine, ca profesor de cor,acest workshop a fost un cadou neaș-teptat. Specialiștii Corului Madrigalne-au oferit cu generozitate cunoștin-țele lor, dar dincolo de profesionalismcel mai mult m-a impresionat empatiaacestor oameni, pentru că muzica nuse poate face fără empatie”, ne-a măr-turisit Anamaria Gal, dirijoarea Coru-lui de copii ARDENTE.

“M-au emoționat dăruirea și pa-siunea membrilor Corului Medieșana,dar mai ales entuziasmul publiculuidin Medieșu Aurit. Evenimentul acestami-a reconfirmat că proiectul CantusMundi poate avea efecte concrete șipalpabile și că, în special pentru co-munitățile mici și eterogene, este esen-țială generarea de nuclee culturale caresă creeze unitate socială. Corurile decopii pot fi aceste nuclee, aici copiii șitinerii își pot găsi identitatea personală,învățând în primul rând să îi accepteși să se armonizeze cu ceilalți.

Așa cum Medieșul Aurit a fost ținutlaolaltă timp de 8 decenii de acest nu-cleu cultural reprezentat de corul Me-dieșana, așa și România poate fi unită,mai ales în rândul tinerelor generații,prin înființarea cât mai multor coruride copii”, a spus Emil Pantelimon, ma-nager al Corului Național de Cameră„Madrigal Marin Constantin”.

“Concertele Corului Madrigal dela Satu Mare și Medieșu Aurit au ridicatpublicul în picioare și au impresionataudiența până la lacrimi, v-o spun cutoată sinceritatea. Deja i-am invitat pemembrii Corului Madrigal să revinăaici și anul viitor”, a spus Radu MihaiIancu, primarul comunei Medieșu Au-rit.

Prestigiul Corului Madrigal

Corul Național de Cameră „Ma-drigal-Marin Constantin” este o em-blemă a vieții muzicale românești șiuniversale. Din momentul înființăriisale, în 1963, de către dirijorul MarinConstantin (1925–2011), Corul Ma-

drigal a susținut peste 4.100 de con-certe aplaudate de melomani de pe în-treg mapamondul, impunându-se ast-fel ca un adevărat "brand de țară".

Este etalonul mondial al muziciicorale camerale, cu un repertoriu în-dreptat către Renașterea europeană,muzica bizantină și creația contempo-rană românească și universală. În no-iembrie 2016, Corul Naţional de Ca-meră “Madrigal – Marin Constantin”a fost recunoscut oficial ca Ambasadoral Libertăţii, Speranţei şi Păcii, primindpremiul “Jean Nussbaum and EleanorRoosevelt” la Palatul Naţiunilor Unitedin Geneva, în cadrul Summitului Glo-bal de Religie, Pace şi Securitate.

“Miracolul Madrigal” cum l-a nu-mit Wilma Vernocchi, membră a con-ducerii Operei Scala din Milano, a in-citat imaginația multor poeți și com-pozitori care au scris special pentruansamblul creat de Marin Constantin.Miriam Marbe, Sigismund Toduță, Sa-bin P[utza, Tiberiu Olah, Liana Ale-xandra, Cornel Țăranu sunt doar câ-teva nume din componistica româ-nească, iar din constelația poeților Gri-gore Vieru și Nichita Stănescu au scriscele mai vibrante poeme dedicate Ma-drigalului.

Discografia realizată de Madrigalnumără multe LP-uri și 46 CD-uri în-registrate la Electrecord. De excepțieeste CD-ul “Mysterium” cu sopranaAngela Gheorghiu și Orchestra Filar-monicii din Londra dirijată de Ion Ma-rin și înregistrat la Casa Decca> au fostrealizate filme de scurt metraj și filmede televiziune difuzate în România, Ita-lia, Belgia, Franța, Germania, Olanda,

Japonia și Macedonia. BBC a realizatîn 2006 un film cu Angela Gheorghiuși Corul Madrigal la Mănăstirile dinBucovina, iar Mirel Ilieșiu a luat la Fes-tivalul de la Cannes premiul Palmed’Or cu filmul “Cântecele Renașteriiîn interpretarea Madrigalului”. Produc-țiile cinematografice de scurt metrajrealizate în străinătate mai conțin câ-teva filme importante cu Madrigalul<filmul Televiziunii germane în selectaserie “ Coruri celebre”, unul al Televi-ziunii Italiene cu Missa Criolla realizatla Centrul Internațional de Studii Mu-zicale, un film de revelion în anul 1971semnat de cineaștii unor televiziunifranceze și un film al Societății Japo-neze pentru dezvoltarea muzicii.

În ianuarie 2011 Marin Constantina trecut în neființă. Celebrul dirijor IonMarin a devenit directorul de onoareal ansamblului. Bagheta dirijorală i-afost predată dirijorului Voicu Popescude către însuși maestrul fondator.

“Madrigal” caut[ voci noi

Pe 30 octombrie 2017, de la ora14.00, Corul Național de Cameră „Ma-drigal – Marin Constantin” organizea-ză o preselecție națională pentru artiștilirici (sopran, alto, tenor și bas). Con-diția obligatorie pentru înscrierea lapreselecție este dovada că participanțiiurmează cursurile unei facultăți demuzică sau sunt absolvenți ai acesteia.Formularul de înscriere la preselecțieeste disponibil pe site-ul instituției. In-formații suplimentare la [email protected].

A consemnat V.A.

Primul album de studio al artisteicanadiene Shania Twain din ultimii 15ani a debutat pe locul întâi în topul Bil-board 200, în timp ce moartea legen-darului rocker Tom Petty a readus mu-zica acestuia în clasamentele america-ne, informează Reuters.

Noul album al artistei, "Now", s-avândut în peste 137.000 de exemplareîn prima săptămână de la lansare, po-trivit datelor furnizate luni de compa-nia Nielsen SoundScan, aproape dublufață de noile albume semnate de artis-tele pop Pop Demi Lovato și Miley Cy-rus.

Albumul lui Petty, "Greatest Hits",alături de trupa sa, The Heartbreakers,lansat pentru prima dată în 1993, s-avândut în aproximativ 83.000 de copii,ocupând locul al doilea în Billboard200, la o săptămână după ce interpretulhitului "American Girl" a murit la vâr-sta de 66 de ani.

Topul Billboard 200 ține cont deunitățile de albume vândute, vânzărilede single-uri (10 single-uri echivaleazăcu 1 album) și de difuzările în strea-ming (1.500 difuzări în streaming echi-valează cu 1 album).

Shania Twain, 52 de ani, a lansat"Now" după ce a petrecut mai mulțiani departe de studiourile de înregis-trări în urma luptei cu boala Lyme și aunui divorț dur.

Albumul lui Demi Lovato "Tell MeYou Love Me" ocupă locul al treilea înBillboard 200, cu 73.000 de exemplarevândute, în timp ce schimbarea de stilmuzical a lui Miley Cyrus, spre o mu-zică mai folk, i-a dus poziția a cinceaîn top, cu circa 45.000 de copii vândute.A fost o săptămână bună și pentruBeyonce.

Revenire direct pe primul loc a solistei Shania Twain

Teatrul Balșoi din Moscova și Me-tropolitan Opera din New York auanunțat luni că intenționează să pro-ducă împreună trei spectacole de ope-ră, marcând astfel o cooperare artisticăinedită în contextul tensiunilor dintreRusia și Statele Unite, informează AFP.

Spectacolele "Aida" de GiuseppeVerdi, "Salomeea" de Richard Straussși "Lohengrin" de Richard Wagner suntprogramate din 2019 până în 2022 laNew York și Moscova, au anunțat în-tr-o conferință de presă comună or-ganizată în capitala rusă directorii dela Bolșoi și Metropolitan, VladimirUrin și Peter Gelb.

Anna Netrebko, o vedetă a Metro-politan Opera, a fost aleasă pentru ainterpreta rolurile principale din "Ai-da" și "Salomeea" și pentru a asigurapartitura sopranei principale, inter-pretând personajul Elsa, în "Lohen-grin".

Această cooperare culturală, primade acest gen dintre Bolșoi și Metropo-litan, are loc în contextul puternicelortensiuni politice dintre Moscova șiWashington, care își impun reciproco serie de sancțiuni.

"Cred cu tărie că evenimentele deacest tip ne permit să ne înțelegem maibine unii pe ceilalți", a declarat Vladi-mir Urin, subliniind că această cola-borare nu are nicio conotație politic[.

Metropolitan Opera ;i Teatrul Bal;oi vor produce mai multe spectacole comune

În perioada 4-8 octombrie, Corul Național de Cameră „Madrigal - Marin Constantin” dirijatde Anna Ungureanu s-a aflat în județul Satu Mare, unde a susținut un concert la Filarmonica„Dinu Lipatti” și un recital în cadrul Galei Cantus Mundi din comuna Medieșu Aurit.

Vizit[ `nc]nt[toare ;i cu folosa Corului Madrigal `n S[tmar


MAGAZIN

În urma desprinderii aisbergului gi-gant de 6.000 de km² din calota LarsenC un ecosistem marin misterios, ascunstimp de 120.000 de ani, a fost scos la su-prafaţă.

''Nu am observat niciodată o tranziţieatât de bruscă a condiţiilor de mediu înniciun ecosistem de pe Pământ,'' a de-clarat ecologistul Julian Gutt din cadrulInstitutului Alfred Wegener, Germania.Tranziţia epică a avut loc după ce ais-bergul A68 a început să plutească și săse dezintegreze pe ţărmurile nordice dinMarea Weddel, informează ScienceAlert.

Prin intermediul acestei tranziţii, oîntindere vastă a podelei marine care seîntinde pe 5.818 km² începe să fie expusătreptat luminii solare Anul trecut, în ur-ma unei decizii a Commission for theConservation of Antarctic Marine LivingResources (CCAMLR), ecosistemul afost clasificat ca Zonă Specială pentruStudii Știinţifice.

Decizia protejează zona de realizareaoricărui tip de pescuit pe parcursul a doiani, interdicţie care poate fi extinsă pen-tru 10 ani. În această perioadă cercetă-torii vor avea șansa să studieze vietăţilemarine din zonă. ''Este o zonă necunos-cută, extrem de importantă pentru cer-cetările știinţifice,'' a declarat biologulSusan Grant din cadrul British AntarcticSurvey (BAS).

Pentru anul 2018-2019 sunt plănuiteexpediţii ale sud-coreenilor și ale ger-manilor, specialiștii își doresc să exami-neze solul înainte ca acesta să fie expusîn întregime luminii solare.

Pagin[ realizat[ de Mirela F.

O echipă internaţională de cer-cetători a realizat pentru prima da-tă o cartografiere a întregii distri-buţii de energie luminoasă din Ga-laxia Noastră, adică nu numai lu-mina percepută de ochii noştri, cişi lumina invizibilă, cum ar fi ceaîn infraroşu sau ultraviolet.

Cercetarea a fost făcută de o echipă deoameni de ştiinţă de la Institutul Astro-nomic al Academiei Române (România),Universitatea Central Lancashire (MareaBritanie) şi Institutul Max Planck pentruFizică Nucleară din Heidelberg (Germa-nia), se arată într-un comuicat de presăremis Descoperă de Agenţia Spaţială Ro-mână (ROSA).

"De când strămoşii noştri şi-au ridicatochii către cerul întunecat, lumina emisăde Galaxia Noastră, Calea Lactee, a fost ocontinuă sursă de inspiraţie. Ceea ce ve-dem noaptea pe cer, din locuri întunecate,ca o bandă de lumină difuză nu este altcevadecât discul Galaxiei Noastre, unde se aflăşi Soarele nostru. Dar cum ar arăta sursaaceasta de lumină difuză dacă am călătoricătre centrul Căii Lactee? Şi ce ar vedea ocivilizaţie extraterestră dacă ar trăi la ca-pătul opus al Galaxiei Noastre? Toate aces-te întrebări îşi pot găsi acum răspunsuldatorită unei cercetări recente care poatedetermina variaţia energiei luminii din in-teriorul Căii Lactee în funcţie de poziţie”,afirmă coordonatoarea cercetării prof. dr.Cristina C. Popescu, de la Institutul As-tronomic al Academiei Române şi Uni-versitatea Central Lancashire, Vice-preşedinte al Comisiei J1 în cadrul UniuniiAstronomice Internaţionale.

Cu acest studiu nou, publicat recentîn prestigioasa revistă „Monthly Noticesof the Royal Astronomical Society”, cer-cetătorii au dorit să înţeleagă care este com-poziţia Galaxiei Noastre, ceea ce ne poateoferi în schimb indicii cu privire la modulgeneral în care stelele se formează şi evo-luează de-a lungul timpului cosmic.

Pentru a atinge acest obiectiv, cercetă-

torii au urmărit să realizeze o imagine amodului în care fotonii emişi de stelele dinGalaxia Noastră sunt distribuiţi în CaleaLactee ca energie şi ca locaţie în spaţiu.Acest proces s-a dovedit a fi plin de pro-vocări din mai multe motive< încă nu afost identificată mare parte din stelele Ga-laxiei Noastre care produc fotonii; fotoniistelari sunt constant absorbiţi sau îm-prăştiaţi de praful interstelar care redistri-buie energia acestora şi direcţia de propa-gare; încă nu se cunoştea pe deplin distri-buţia spaţială, cantitatea şi proprietăţileprafului interstelar.

În ciuda provocărilor, demersul şti-inţific a fost unul de succes. „Nu doar căam determinat distribuţia de energie lu-minoasă în interiorul Căii Lactee, dar amreuşit să determinăm întregul conţinut destele şi praf interstelar din Calea Lactee”, adeclarat prof. Cristina C. Popescu.

Rezultatele ştiinţifice au fost posibiledatorită folosirii unei metode noi care pre-supune calcule pe supercomputere ce de-

termină cu precizie destinul tuturor foto-nilor din Galaxie, inclusiv al fotonilor emişide praful interstelar sub formă de radiaţietermică (lumina infraroşie), şi care fac pre-viziuni legate de cum ar arăta Calea Lacteeîn spectrul ultraviolet, vizual şi al radiaţieitermice.

Previziunile au fost apoi comparate cuobservaţiile emisiei întregului cer, care re-prezintă cantitatea totală de emisii a CăiiLactee şi nu doar emisii de la surse indi-viduale. În mod deosebit, echipa de cer-cetători a folosit imaginile recente furnizatede Observatorul Spaţial Planck al AgenţieiSpaţiale Europene, misiune în care Româ-nia este puternic implicată cu sprijinulAgenţiei Spaţiale Române (ROSA). Acesteimagini au fost esenţiale pentru constrân-gerea modelelor de calcul.

Determinarea modului în care energialuminoasă este distribuită în Galaxia Noas-tră joacă un rol important în a înţelegecum s-a format Calea Lactee, dar şi pentrua înţelege originea şi mecanismele de pro-

pagare ale fotonilor care nu-şi au origineaîn stele, aşa cum sunt fotonii în raze gam-ma de energii foarte mari. Studiul de faţăarată modalitatea în care fotonii stelari in-fluenţează producerea de fotoni în razegamma, produşi prin interacţii cu aşa-nu-mitele raze cosmice.

Razele cosmice sunt electroni şi pro-toni care trec în zigzag prin spaţiul inter-stelar aproape la viteza luminii. Datorităenergiilor colosale pe care le poartă, acesteacontrolează procese cheie precum forma-rea stelelor şi a planetelor şi procesele careguvernează evoluţia galactică. Razele cos-mice generează reacţii chimice în spaţiulinterstelar, conducând la formarea de mo-lecule complexe şi în cele din urmă criticepentru viaţă.

Modelarea distribuţiei luminiiîn Calea Lactee a fost un procesputernic interdisciplinar

Deşi contra-intuitiv, producerea de ra-ze gamma, fotonii cu cele mai mari energiidin Univers, este controlată de fotonii cucel mai scăzut nivel de energie, cei de ra-diaţie termică în infraroşu, şi de cele maireci particule de gaz, cu temperaturi dedoar câteva zeci de grade peste zero abso-lut. Dr. Richard Tuffs de la Institutul MaxPlanck pentru Fizică Nucleară a afirmat<”Privind înapoi pe lanţul de interacţiunişi propagări se poate identifica sursa ori-ginară a razelor cosmice”.

Modelarea distribuţiei luminii în CaleaLactee a fost un proces puternic interdis-ciplinar, aducând la un loc astrofizica op-tică şi în infraroşu şi fizica particulelor ele-mentare. „Munca noastră a necesitat o co-laborare între specialişti în modelarea emi-siilor de la galaxii în procese la energiejoasă şi specialişti de la Institutul MaxPlanck pentru Fizică Nucleară, care utili-zează tehnici dezvoltate în fizica particu-lelor elementare pentru a măsura şi inter-preta emisii la energii înalte de la raze cos-mice”, a declarat dr. Mark Rushton, de laInstitutul Astronomic al Academiei Ro-mâne şi co-autor al studiului.

Nu doar că s-a determinat distribuţia de energie luminoasă în interiorul CăiiLactee, dar s-a reușit determinarea întregului conţinut de stele și praf interstelardin Calea Lactee

Coreea de Nord susţine cădeţine un arsenal de arme bio-logice care ar putea fi lansate că-tre statele inamice ale lui KimJong-un.

Această perspectivă terifiantăa fost prezentată de către com-pania americană AMPLYFI şiUniversitatea Harvard. ConformExpress, membrii celor două in-stituţii au descoperit 23.000 desite-uri care conţin referinţe aledeţinerii armelor biologice decătre Coreea de Nord.

Raportul avertizează că liderulnord-coreean nu va respecta standar-dele de siguranţă ale războiului, ame-ninţare care a declanşat recent siste-mele de alarmă din Tokyo, Seul, Was-hington şi Londra.

Ultima declaraţie a Ministeruluide Apărare al Coreei de Sud sugereazăcă ''nord-coreenii deţin 13 tipuri dearme biologice care pot fi lansate în

maxim 10 zile. Printre agenţii pe carei-ar putea folosi se numără antraxulşi variola''.

Kim ar putea utilizadiferite metodepentru lansarea armelor

Coreea de Nord deţine capacitateade a lansa 13 agenţi< antrax, botulism,holeră, febră hemoragică coreeană,ciumă, variolă, febră tifoidă, febră gal-benă, dizenterie, bruceloză, stafilo-coci, febra tifosului.

Conform raportului, Kim ar puteautiliza diferite metode pentru lansa-rea armelor< ''rachete, drone, avioane,pulverizatoare.''

În raport este sugerat şi faptul căţările ar trebui să se pregătească pen-tru un eventual atac biologic. Ultimadeclaraţie a lui Donald Trump ducetot mai aproape ideea izbucnirii celuide-Al Treilea Război Mondial. Elsusţine că ''un singur lucru'' îi va opripe nord-coreeni.

Toat[ energia luminoas[ din Calea Lacteea fost cartografiat[ de astrofizicieni

Cercetarea a fost făcută de oameni de ştiinţă de la Institutul Astronomic al Academiei Române,Universitatea Central Lancashire şi Institutul Max Planck pentru Fizică Nucleară din Heidelberg

Zon[ fascinant[ascuns[ 120.000 deani sub un aisberg

din antarctica

Cercetătorii japonezi au reușit să mo-difice genetic g[inile pentru ca ouăle lorsă conţină substanţe care luptă împotrivacancerului, totul fiind realizat pentru scă-derea substanţială a costurilor tratamen-tului.

Conform lui Yomiuri Schimbun, pro-teina descoperită în aceste ouă miracu-loase este interferon beta, substanţă pro-dusă de celulele mamiferelor (beta-1a)și de către bacteria E-coli modificată (be-ta-1b). IFL Science relatează că ar puteafi utilizată pentru tratarea sclerozei mul-tiple, iar injecţiile cu această proteină potreduce rata recurenţei cu 30%.

Deși dovezile sunt relativ recente,există indicii care sugerează că interfe-ronul beta ar putea fi utilizat pentru opri-rea proliferării celulelor canceroase. De-oarece proteina poate fi utilizată în dife-rite scopuri farmaceutice este deseoricăutată de către fabricanţii de medica-mente care o vând la preţuri mari.

În prezent, în Japonia preţul câtorvamicrograme din medicament costă 888$.Cercetătorii din cadrul National Instituteof Advanced Industrial Science and Te-chnology (AIST) au dorit să dezvolte onouă metodă de producere a proteinei. Primul pas a fost introducerea interfero-nului care ajută la producerea genelor încelulă din spermatozoidul păsărilor. Apoiau fertilizat g[inile cu spermatozoizii mo-dificaţi. Astfel că au produs pui caremoșteneau gena. Ajunse la maturitate,aceste găini depun ouă care conţin in-terferon beta. Conform raportului, găi-nile produc aceste ouă zilnic. Costul me-dicamentului fiind redus astfel la 50%.

g[ini modificategenetic `n Japoniapentru a produceou[ anti-cancer

Previziunile au fost comparate cu observaţiile emisiei întregului cer, care reprezintă cantitateatotală de emisii a Căii Lactee şi nu doar emisii de la surse individuale. În mod deosebit, echipa decercetători a folosit imaginile recente furnizate de Observatorul Spaţial Planck al Agenţiei SpaţialeEuropene, misiune în care România este puternic implicată cu sprijinul Agenţiei Spaţiale Române(ROSA). Aceste imagini au fost esenţiale pentru constrângerea modelelor de calcul.

Coreea de Nord deţine capacitatea de a lansa 13 agenţi< antrax, botulism, holeră,febră hemoragică coreeană, ciumă, variolă, febră tifoidă, febră galbenă, dizenterie,bruceloză, stafilococi, febra tifosului

Coreea de nord de\ine 13 arme biologice cu carear putea declan;a cel de-al Treilea R[zboi Mondial


~ntr-o industrie pe care el`nsu;i o consider[ gata de dezbi-nare, Jamie Oliver a ales drumuleticii ;i al empatiei – el fiind `nacela;i timp primul care admitec[ `nc[ mai `nva\[ ;i acum re\etasuccesului.

~n calitate de antreprenor, activistalimentar ;i mogul media, care s-a trans-format dintr-un t]n[r lefter `ntr-un mi-lionar `n ;ase s[pt[m]ni dup[ lansareaemisiunii sale `n urm[ cu aproape 20 deani, am putea crede c[ toate ideile cele-brului buc[tar britanic `n v]rst[ de 42de ani se transform[ instantaneu `n afa-ceri de succes. Dar el ̀ nsu;i spune c[ astae departe de a fi adev[rat `n cazul s[u.„N-a; spune c[ sunt un om de afacerifoarte priceput. Am un dispre\ s[n[tospentru bani. Am `nv[\at f[c]nd gre;eliteribile, e;u]nd lamentabil ;i `nchiz]ndafaceri, pierz]nd bani. Nici nu`ndr[znesc s[ spun c]\i bani am pierdut.Drumul meu nu a fost unul lin. ~n gene-ral, atunci c]nd am dat-o `n bar[ de-alungul anilor, a fost atunci c]nd nu mi-am ascultat inima.”

A fost remarcat dup[ film[rile pen-tru un documentar BBC la The RiverCafé din Londra, unde Jamie lucra casous chef (a primit oferte de la cinci com-panii de produc\ie `n ziua de dup[ difu-zarea emisiunii `n care ap[rea `n plan`ndep[rtat), iar prima sa emisiune, ”TheNaked Chef”, l-a transformat peste noap-te `ntr-o vedet[ la 24 de ani. Filmat[ `npropria lui buc[t[rie (care era e fapt unapartament `nchiriat, fiindc[ al s[u eraprea mic pentru toat[ echipa de filmare),produc\ia a creat un nou gen de emisiuneculinar[ datorit[ ;armului s[u londonez;i modului de a vorbi. Purta propriilesale haine, nu-i era team[ s[ ̀ njure ;i eradeseori ar[tat cu plasele de cump[r[turipe scuterul s[u.

~ntr-o zon[ a industriei de divertis-ment culinar plin[ de zei\e casnice ;imae;tri buc[tari cu stele Michelin, Jamieera accesibil ;i foarte pl[cut de telespec-tatori. La 27 de ani a deschis ”Fifteen”, oini\iativ[ social[ prin intermediul c[reiainstruia tineri dezavantaja\i, inclusiv de-penden\i de droguri ;i fo;ti de\inu\i, pen-tru a putea munci ̀ ntr-o buc[t[rie. Primasa carte, ”The Naked Chef ”, a fost lansat[`n 1999 ;i a devenit un bestseller. Deatunci a v]ndut peste 37 de milioane dec[r\i traduse ̀ n 36 de limbi, fiind cel maiv]ndut autor britanic de nonfic\iune dinultimii 10 ani, iar volumul s[u ”30-Mi-nute Meals” este a doua cea mai v]ndut[carte de nonfic\iune din Marea Britanie.Oliver se \ine bine ;i `n spa\iul digital –are aproximativ 24 de milioane de fanipe principalele re\ele de socializare, iarsite-ul s[u se bucur[ de peste 10 milioanede vizitatori unici `n fiecare lun[.Aplica\ia sa a fost desc[rcat[ de circa 12milioane de oameni.

Cel care a `nceput s[ `nve\e s[g[teasc[ la pub-ul p[rin\ilor lui din Es-sex, are standarde ̀ nalte ;i un \el mare –s[ influen\eze `n bine industria alimen-tar[ ;i s[ schimbe modul ̀ n care oameniiinterac\ioneaz[ cu m]ncarea la nivel glo-bal. „C];tig[m tot felul de premii, pentruuna ;i alta, dar m[ simt execrabil. Nuspun c[ nu suntem buni, dar cred c[ sun-tem doar la un nivel mediu de implicare.Chiar dac[ oferim clien\ilor servicii decalitate, cred c[ mai avem mult de par-curs.”

~n prezent, compania sa are patru ra-muri principale< Jamie Oliver MediaGroup, care r[spunde de con\inutul pen-tru televiziune, c[r\i, reviste ;i zona di-gital[> Jamie Oliver Licensing Ltd, carese ocup[ de licen\ierea de produse ;i altepromov[ri> Jamie Oliver RestaurantGroup, care gestioneaz[ brandurile derestaurante – Jamie’s Italian, Fifteen ;iBarbecoa -, pe tot globul> ;i Funda\ia Ja-mie Oliver Food, care vizeaz[ educa\ia,campanii ;i activit[\i de lobby. Fiecaredintre cele patru ramuri are o viziune

principal[, aceea de a educa lumea des-pre importan\a ;i bucuria m]nc[rii au-tentice. Misiunea lor este s[ fie vocea ceamai de `ncredere `n zona alimenta\ieis[n[toase, s[-i fac[ pe oameni s[`n\eleag[ cu ce se alimenteaz[ ;i s[ ajutela schimbarea industriei la nivel mondial.„M]ncarea `nc[ nu a fost complet mo-dificat[. Este cea mai mare industrie depe glob. Are cei mai mul\i angaja\i. Ana-lizez ̀ n fiecare zi strategia noastr[ ;i pro-voc[rile, `ntreb]ndu-m[ care ester[spunsul.”

Aceast[ preocupare i-a schimbatsemnificativ drumul `n carier[, pem[sur[ ce s-a maturizat `n lumina re-flectoarelor. „Nebunaticul t]n[r”din Es-sex, ai c[rui p[rin\i ̀ l pl[teau cu o lir[ s[lucreze `n pub-ul lor `n copil[rie, a de-venit un activist al alimenta\iei s[n[toa-se, colabor]nd cu guverne ;i sisteme de`nv[\[m]nt pentru a schimba obiceiurilealimentare ;i a-i ajuta pe oameni s[ fiemai informa\i c]nd vine vorba de ceeace ajunge `n corpul lor.

Ceea ce a `nceput cu o emisiune TVdistractiv[ ;i o serie de c[r\i de g[tit u;orde utilizat s-a transformat `n ini\iativaglobal[ Jamie’s Food Revolution. Con-ferin\a sa TED din 2010, care viza crizajunk food din Statele Unite, a fosturm[rit[ de peste 7 milioane de ori. A`nfiin\at patru centre Ministry of Food

`n Regatul Unit ;i multe altele ̀ n Austra-lia, oferindu-le lec\ii de g[tit m]ncares[n[toas[ oamenilor de toate v]rstele.Australia g[zduie;te ;i dou[ camioneteMinistry of Food, care ofer[ lec\ii de g[tit`n comunit[\ile din mediul rural.

Printre \intele sale pentru schimbares-au aflat b[uturile acidulate (Jamie aavut un rol determinant ̀ n adoptarea dec[tre guvernul britanic al „taxei pezah[r”) ;i mesele din ;coli (a reu;it s[scoat[ din meniurile ;colare britanicegust[rile nes[n[toase). A c[l[torit ;i `ncel mai nes[n[tos ora; din Statele Unite(din punctul de vedere al obezilor deacolo) – Huntington, West Virginia -, ̀ n2010, ;i a revizuit meniul oferit ̀ n ;colilede stat, schimb]nd pizza ;i laptele aro-matizat cu m]ncare g[tit[. ~n plus, Pro-iectul Kitchen Garden sprijin[ directoriide ;coli primare pentru a integra ̀ n cur-riculum cultivarea alimentelor ;i gastro-nomia.

Toate aceste realiz[ri uimesc dac[st[m s[ ne g]ndim c[ sunt ale unui omcare sufer[ de dislexie ;i care a ur]t ;coa-la, un om care a citit prima lui carte la38 de ani ;i nu a fost deloc interesat depolitic[ la `nceputul carierei sale. „Nuam inten\ionat niciodat[ s[ fiu unsus\in[tor de cauze. Am crescut f[r[ s[-mi pese de politic[ ;i cu siguran\[ expe-rien\a mea de pe b[ncile ;colii a fost una

groaznic[. Dar acum sunt, mai mult caniciodat[, pasionat de politicaalimenta\iei ;i de educa\ie. Capacitateade a influen\a starea ;i conversa\ia `nceea ce prive;te industria alimentar[ esteminunat[.”

Determinarea de a-;i transformabrandul ̀ ntr-o „ma;in[rie de luptat con-tra diabetului” a `nsemnat s[ lucreze cuparteneri care `n mod normal nu s-arafla pe lista lui de cadouri pentruCr[ciun, inclusiv politicieni ;i lan\uri desupermarket-uri. Timp de 11 ani a fostimaginea lan\ului britanic de supermar-ket-uri Sainsbury, c];tig]nd 1 milion delire pe an ;i aduc]nd deseori o cre;tere`n v]nz[rile unor produse pe care le-apromovat cu p]n[ la 200 %. „Cred c[, ̀ ncazul ̀ n care vrei s[ produci o schimbarede sistem, trebuie s[ lucrezi cu sistemul.E o arm[ diferit[. Prefer s[ muncesc cuoamenii dec]t s[ m[ cert cu ei. Uneledintre cele mai importante reu;ite le-amavut atunci c]nd am colaborat cu «in-amicul».”

Parteneriatele cu corpora\iile, `n locs[ le blameze, i-au permis s[ provoaceschimbarea din interior, inclusiv gratui-tate `n ;colile de stat la m]ncareas[n[toas[ ;i un bonus de fructe oferitcopiilor `n magazinele alimentare. S-aimplicat ;i `n promovarea unor legume;i fructe care au form[ mai ciudat[ pen-

tru a reduce risipa de m]ncare. Recent,Jamie a f[cut lobby ;i pentru reducereaclipurilor publicitare TV la m]ncare defast food, ̀ n special ̀ n timpul emisiunilorpopulare `n r]ndul copiilor. „Deseori,oamenii tind s[ te judece dup[ o singur[campanie – «A c];tigat sau a pierdut?»Dar cred c[ este vorba de popularizare.De ce acum cei de la McDonald’s UK fo-losesc doar lapte organic ;i ou[ de la ani-male crescute ̀ n aer liber? Deoarece oa-menii a;teapt[ mai mult din partea lor.:i datorit[ faptului c[ acest zumzet vine;i dintr-o serie de documentare ;i expu-neri, ;i oameni care critic[. Este uimitorc]nd ai posibilitatea unei conversa\iil[rgite cu popula\ia ;i s[-i faci s[-;i do-reasc[ mai mult.” Oliver a reu;it s[g[seasc[ ;i fonduri guvernamentale pen-tru a finan\a ini\iativele sale.

Pe l]ng[ emisiunile de televiziune,Jamie ajunge `n casele oamenilor prinintermediul site-ului s[u, a unei revistelunare ;i a dou[ canale YouTube, undecon\inutul se bazeaz[ pe regula „Arat[,nu povesti”. O mare parte din materialulpentru canalele sale este filmat[ la `nce-putul fiec[rui an ;i apoi lansat[ de-a lun-gul anului. Jamie este un perfec\ionistc]nd vine vorba de con\inutul online.„Unul dintre lucrurile care sunt pericu-loase – miliardele de re\ete de pe inter-net. Num[rul imens de oameni care pos-teaz[ re\ete netestate. Nici nu se puneproblema de calitatea scrisului, ci de lipsade inten\ie fa\[ de nutri\ie.”

Cu at]t de multe platforme (;i cincicopii acas[), cum reu;e;te s[-;i men\in[concentrarea? „Avem la dispozi\ie doarun timp limitat. P]n[ la urm[, dedic[mmult film[rilor ;i producerii de con\inut,iar aceasta devine tematica acelui an.~ncerc[m, de asemenea, s[ avem un scopprecis `n tot ceea ce facem. Suntemadep\ii ridic[rii ;tachetei. Unele dintrecele mai importante ini\iative `n caresunt implicat acum au leg[tur[ cu marileorganiza\ii, unele dintre ele chiar con-troversate. Aici eu iau ultimul decizia.”

A rupt leg[turile cu cei de la Sain-sbury ̀ n 2011, datorit[ ne`n\elegerii asu-pra problemei utiliz[rii ou[lor care pro-veneau de la g[ini crescute ̀ n baterii. Nutot ceea ce el sus\ine cu patos este sprijinitde ̀ ntreaga popula\ie. ~n 2011, 75 de ;colidin Los Angeles i-au interzis s[ filmeze`n campusuri ̀ n timpul celui de-al doileasezon din „Food Revolution”. Iar ̀ n lunaianuarie a fost publicat[ ;tirea ̀ nchideriia ;ase dintre restaurantele sale cu specificitalienesc din Mare Britanie, ca rezultatal pie\ei ;i al presiunilor de dup[ Brexit.

Ajuns acum la finalul celei de a douadecade a carierei sale, Oliver nu mai esteobsedat s[-;i protejeze brandul. „Nu maisunt un fan al acestor chestiuni. Am tre-cut ;i eu prin nenum[rate reorganiz[ride brand, strategii ;i companii speciali-zate `n branding.” Pe ceea ce se concen-treaz[ acum \ine de personalizareacon\inutului. „Consider c[ viitorul estereprezentat de modul `n care oferimcon\inutul media pentru a determinaconsumatorii s[ fie cea mai bun[ variant[a lor. Fie c[ e vorba de idei sau de re\eteminunate, dac[ ai de g]nd s[ pui pe pia\[toate aceste date, ai face bine s[ ob\ii ;icele mai bune rezultate. Dac[ discut cu30 de oameni despre ceea ce-;i doresc,va fi vorba de 30 de conversa\ii diferite.”

Cum arat[ re\eta succesului ̀ n viziu-nea sa? „~ncepe cu pu\in ;i fii modest.Ridic[-te din nou, `ncearc[ s[ angajezicei mai buni oameni, ascult[-\i inima.Nu e vorba doar de talent sau de ceea ceoferi, e vorba ;i de sincronizare ;i tonulutilizat. Chiar dac[ lumea crede c[ totuleste u;or pentru mine, nu e chiar a;a. :ieu am parte de provoc[ri. Suntem fai-mo;i pentru excelen\[, `ns[ eu m[ simtdestul de obi;nuit.” Privind ̀ ns[ dincolode modestia ;i autocritica pe care ;i-oface, este clar c[ Jamie Olvier este un an-treprenor ale c[rui realiz[ri remarcabilechiar au schimbat ceva `n industria gas-tronomic[ ;i care mai are `nc[ multe despus ;i de f[cut.

Jamie Oliver `nva\[ ;i acumre\eta succesului

Date post:	06-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	phungkhanh
View:	223 times
Download:	2 times

S`n`tate & Frumuse]e - Informaţia · PDF file“teatru dans” (Compania...

Documents