ECONOMIE MONDIALĂ

Conf. univ.dr. ANCA GABRIELA ILIE

ECONOMIA MONDIALĂ (EM) : CONCEPT, COMPONENTE

DEFINIŢIE: acel stadiu al schimbului reciproc de activităţi în care, pe baza diviziunii mondiale a muncii, sunt implicaţi agenţii economici de pe glob.

Agenţi economici : rezidenţi şi nerezidenţi

Premisele apariţiei EM: proprietatea privată – capitalism – economie deschisă (ec de piaţă) schimbul la mare distanţă apariţia pieţei mondiale

Componentele de bază ale EM: – componente fundamentale– elemente derivate

Componente fundamentale

Economii naţionale STN Organizaţii

internaţionale

Componente fundamentale

Componente fundamentaleComponente fundamentale• 1) Economiile naţionale:

– Def.1: este o entitate rezultată din dezvoltarea schimbului reciproc de activităţi între membrii unei comunităţi umane pe ansamblul teritoriului unui stat naţional.

– Naţiunea este cea care contribuie la apariţia şi dezv economiei naţionale– Teritoriul naţional– Def.2: totalitatea ramurilor de activitate economică existente la un moment dat

în strânsa lor interdependenţă. Elementul de legătură între ramuri îl constituie piaţa naţională.

2) Societăţile transnaţionale (STN, CTN) – o firmă care şi-a extins activitatea economico-financiară dincolo de graniţele

ţării de origine. – Este formată din societatea – mamă (firma principală) + filiale

– 3) Organizaţiile economice internaţionale (subregionale, regionale sau interregionale)

Elemente derivate

Componente derivate

Diviziunea internaţională

a munciiREI Piaţa mondială

Grade de integrare interstatalăGrade de integrare interstatală

zona de liber schimb (Free Trade Area)zona de liber schimb (Free Trade Area) uniunea vamală (Custom Union)uniunea vamală (Custom Union) piaţa comună (Common Market)piaţa comună (Common Market) uniunea economicăuniunea economică şi monetarăşi monetară

Elemente derivate ale EMElemente derivate ale EM

• 1) Diviziunea internaţională a muncii = procesul istoric de specializare a ţărilor lumii în producerea şi comercializarea bunurilor economice în vederea schimburilor pe piaţa mondială şi participării la circuitul economic mondial.

• Este determinată de 2 factori: – specializarea internaţională în diferite producţii

primare (cafea, ceai, minereuri etc.)– specializarea internaţională în domeniul

produselor manufacturate

Elemente derivate ale EM

2) Relaţiile economice internaţionale (REI) = legăturile dintre economiile naţionale, dintre agenţii economici de pe glob, legături ce se formează în virtutea diviziunii mondiale a muncii

Multilateralismul = ansamblul de raporturi simultane şi coordonate la scară subregională, regională sau mondială, între state independente şi suverane

Existenţa REI face posibilă dezvoltarea fluxurilor economice internaţionale = mişcarea de valori materiale, băneşti sau spirituale de la o ţară la alta

Circuit economic mondial = totalitatea fluxurilor economice internaţionale şi interdependenţa dintre ele

Fluxurile economice internaţionale se află la baza formării segmentelor pieţei mondiale.

3) Piaţa mondială = ansamblul tranzacţiilor care au loc între agenţii economici de pe glob

Potenţialul economic şi nivelul Potenţialul economic şi nivelul de dezvoltare ale unei ţăride dezvoltare ale unei ţări

• Potenţialul economicPotenţialul economic al unei ţări este al unei ţări este evaluat din 2 perspective : natural şi evaluat din 2 perspective : natural şi valorificat. valorificat.

• Produsul intern brutProdusul intern brut : : valoarea bunurilor şi valoarea bunurilor şi serviciilor produse într-o ţară într-o perioadă serviciilor produse într-o ţară într-o perioadă determinată de timp, de obicei un andeterminată de timp, de obicei un an..

• Produsul naţional brutProdusul naţional brut: : valoarea bunurilor valoarea bunurilor şi serviciilor produse în ţară şi în străinătate şi serviciilor produse în ţară şi în străinătate într-o perioadă determinată de timp, de obicei într-o perioadă determinată de timp, de obicei un an. un an.

Nivelul de dezvoltare Nivelul de dezvoltare economică al economică al

unei ţăriunei ţări • - - arată în ce mod se reflectă gradul de valorificare arată în ce mod se reflectă gradul de valorificare

a resurselor asupra vieţii locuitorilor acelei ţări (se a resurselor asupra vieţii locuitorilor acelei ţări (se calculează PIB/loc)calculează PIB/loc)

• Indicele dezvoltării umane (IDU) Indicele dezvoltării umane (IDU) : : indice indice compozit, care cuprinde mai multe evaluări: compozit, care cuprinde mai multe evaluări: speranţa de viaţă la naştere, PIB/locuitor, gradul speranţa de viaţă la naştere, PIB/locuitor, gradul de alfabetizare a populaţiei, nr. mediu de ani de de alfabetizare a populaţiei, nr. mediu de ani de şcolarizare, nr. caloriişcolarizare, nr. calorii populaţiei, nr. mediu de ani populaţiei, nr. mediu de ani de şcolarizare, nr. calorii consumate zilnic pe de şcolarizare, nr. calorii consumate zilnic pe locuitor.locuitor.

• IDU are valori cuprinse între 0 şi 1IDU are valori cuprinse între 0 şi 1• Mahbub HaqMahbub Haq

Nivelul de dezvoltare al unei ţăriNivelul de dezvoltare al unei ţări

Cum se compară economiile lumii ?Cum se compară economiile lumii ?

Cum se determinCum se determină bunăstarea în ă bunăstarea în lume ?lume ?– PPC – paritatea puterii de cumpărarePPC – paritatea puterii de cumpărare

(PPP = purchasing power parity)(PPP = purchasing power parity)

- IDU – nu există o legătură automată - IDU – nu există o legătură automată între creşterea econ şi progresul umanîntre creşterea econ şi progresul uman

PIB / PPC – iunie 2011

Indicele Big Mac The Economist, septembrie 1986 Burgernomics bazat pe teoria PPC, cursul de schimb dintre diferite

valute ar trebui sa se ajusteze astfel incat pretul unui cos de bunuri si servicii sa fie acelasi in toate tarile

Indicele Big Mac

preţ Big Mac din ţara x Cs = _____________________

preţ Big Mac din ţara y

Cs = Curs de schimb Daca Big Mac PPC > Cs real → moneda

supraevaluată

Exemplu :

Pret Big Mac in SUA = 4.20 USD Pret Big Mac in Rom = 9 lei Cat este Cs Ron/USD conform PPP? Moneda autohtonă este supra /

subevaluată în raport cu dolarul ?

Întrebări:

Care sunt monedele cu cel mai mare grad de supraevaluare? Explicați.

Care sunt monedele cu cel mai mare grad de subevaluare? Explicați.

Presupunând că în SUA şi în Brazilia se produce un singur bun, identic, Big Mac McDonalds, cât ar fi cursul de schimb USD/BRL conform PPP?

Întrebări:

Cu cât este sub /supraevaluat realul brazilian față de nivelul conform PPP? Dar dolarul Hong Kong? Dar francul elveţian?

Cât este cursul EUR/USD conform PPP? Dar cursul real?

Studiu de caz

• Citiţi studiul de caz şi răspundeţi la următoarele întrebări:

• a) De ce este importantă teoria PPP? • b) Care sunt principalele implicaţii

conform teoriei PPP? • c) Comentaţi graficele prezentate.

Noi Indicatori PNUD

Indicele referitor la inegalitatea de gen (The Gender Inequality Index - GII)

Indicele sărăciei multidimensionale (The Multidimensional Poverty Index – MPI) 1,7 miliarde oameni trăiesc în sărăcie

multidimensională

Indicele Dezvoltării Umane

● Conform Raportului Global al Dezvoltării Umane , UNDP - 2011:

ţări cu valori f. înalte ale IDU (0,943 – 0,793) : 47 ţări

ţări cu valori ridicate ale IDU (0,783 – 0,698): 47 ţări

ţări cu valori medii ale IDU (0,698 – 0,522) : 47 ţări

ţări cu valori mici ale IDU (0,510 – 0,286) : 46 ţări

Indicele dezvoltării umane (UNDP 2011, pg 127)Ţări cu valori f ridicate ale

IDU (47 ţări)Ţări cu valori ridicate ale

IDU (47 ţări)Ţări cu valori medii ale

IDU (47 ţări)

1.Norvegia 0,943 48. Uruguay 0,783 95. Iordania 0,698

2.Australia 0,929 49. Palau 0,772 96. Algeria 0,698

3.Olanda 0,910 50. România 0,781 103. Thailanda 0,682

4.SUA 0,910 51. Cuba 0,776 107. Paraguay 0,665

5.Noua Zeelandă 0,908 55. Bulgaria 0,771 111. Rep Moldova 0,649

9. Germania 0,905 56. Arabia Saudită 0,770 113. Egipt 0,644

11. Elveţia 0,903 66. Fed. Rusă 0,755 114. Palestina 0,641

12. Japonia 0,901 70. Albania 0,739 119.Siria 0,632

17. Israel 0,888 76. Ucraina 0,729 132. Irak 0,573

30. UAE 0,846 84. Brazilia 0,718 134. India 0,547

38. Ungaria 0,816 88. Iran 0,707 135.Ghana 0,541

46. Croaţia 0,796 92. Turcia 0,699 137. Congo 0,533

47. Barbados 0,793 94. Tunisia 0,698 141. Bhutan 0,522

Ţări cu valori mici ale IDU – 38 ţări(UNDP 2011, pg. 129)

142. Ins Solomon 0,510

143. Kenya 0,509

145. Pakistan 0,504

156.Nigeria 0,459

158. Haiti0,454

166. Rwanda 0,429

169. Sudan 0,408

172. Afghanistan 0,398

174. Etiopia 0,363

175. Mali 0,359

178. Guineea 0,344

179. Rep Afr Centrală 0,343

Categorii de ţări

Din punct de vedere al nivelului de dezvoltare : 2 categorii de ţări : - ţări dezvoltate

- ţări în dezvoltare

Trăsătură caracteristică a EM contemporane : majoritatea ţărilor lumii o formează cele cu economii în dezvoltare.

Ţările în dezvoltareŢările în dezvoltare cele mai numeroase din punct de vedere al populaţiei (77% cele mai numeroase din punct de vedere al populaţiei (77%

din populaţia globului); contribuie doar cu 15 % la venitul din populaţia globului); contribuie doar cu 15 % la venitul mondialmondial

Trăsături comune: - nivel scăzut al venitului/loc; procent Trăsături comune: - nivel scăzut al venitului/loc; procent scăzut de angajare a forţei de muncă în industria scăzut de angajare a forţei de muncă în industria prelucrătoare, productivitate scăzută; export orientat pe prelucrătoare, productivitate scăzută; export orientat pe produse primareproduse primare

Clasificare ţ.c.d. dpdv Clasificare ţ.c.d. dpdv geografic: geografic: Asia de Est şi Pacific , Asia de Est şi Pacific , Europa şi Asia Centrală, America Latină şi Caraibe , Europa şi Asia Centrală, America Latină şi Caraibe , Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, Asia de Sud, Africa Sub-Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, Asia de Sud, Africa Sub-Sahariană.Sahariană.

Clasificare dpdv al Clasificare dpdv al împărţirii pe venitîmpărţirii pe venit : : - - ţări cu venituri scăzuteţări cu venituri scăzute : : - - ţări cu venituri mediiţări cu venituri medii : : - - ţări cu venituri ridicate : ţări cu venituri ridicate :

Ţări OCDE – IndicatoriŢări OCDE – Indicatori//http://stats.oecd.org/Index.aspx?DatasetCode=CSP2010http://stats.oecd.org/Index.aspx?DatasetCode=CSP2010

ŢaraŢara GDP/capitaGDP/capita

USDUSDRata Rata şomajşomaj

(%)(%)

Rata Rata inflaţieinflaţie

(2010) (%)(2010) (%)

EducaţieEducaţie ((2007) 2007) Studii.superioarStudii.superioaree

SănătateSănătate (Speranta de (Speranta de viata la nastere)viata la nastere)

LuxemburgLuxemburg 8471384713 4.9 4.9 0.40.4 26.5126.51 79.479.4

NorvegiaNorvegia 5871758717 2.52.5 2.12.1 34.2234.22 80.680.6

SUASUA 4718647186 5.85.8 -0.3-0.3 40.2740.27 78.178.1

ElveţiaElveţia 4278342783 3.53.5 0.50.5 31.3231.32 81.981.9

AustraliaAustralia 3863738637 4.24.2 1.81.8 33.7333.73 81.481.4

DanemarcaDanemarca 3680836808 3.43.4 1.31.3 32.1532.15 78.478.4

Marea Marea BritanieBritanie

3563135631 5.65.6 2.22.2 31.7631.76 79.579.5

JaponiaJaponia 3413234132 44 -1.4-1.4 41.0341.03 82.682.6

ItaliaItalia 3125331253 6.86.8 0.80.8 13.5713.57 81.481.4

IsraelIsrael 2790227902 6.16.1 3.33.3 43.5843.58 81.281.2

EstoniaEstonia 2064820648 5.65.6 -0.1-0.1 33.2933.29 74.0674.06

ChileChile 1449514495 7.87.8 1.51.5 13.1513.15 78.4578.45

Africa de SudAfrica de Sud 1013610136 24.3024.30 7.27.2 Media anilor de Media anilor de scolarizare a scolarizare a adultilor adultilor 6.16.1

5959

ChinaChina 59705970 4.054.05 5.9 (2009)5.9 (2009) IdemIdem 6.4 6.4 72.9572.95http://stats.oecd.org/Index.aspx, 2010

Ţările dezvoltaŢările dezvoltatte - OCDEe - OCDE

OCDE : 3OCDE : 344 ţări ţări Ultimele care au intrat în OCDE în Ultimele care au intrat în OCDE în

2010: Estonia, Chile, Slovenia, Israel 2010: Estonia, Chile, Slovenia, Israel dețin 60 dețin 60 %% din economia mondială, din economia mondială,

70 70 % % din comerțul mondial și 20din comerțul mondial și 20 % % din populația lumii din populația lumii

Ţările în dezvoltareŢările în dezvoltare

Statele arabe exportatoare de petrolStatele arabe exportatoare de petrol

Noile state industriale (NSI)Noile state industriale (NSI) : : Singapore, Hong-Kong, Taiwan, Singapore, Hong-Kong, Taiwan, Malaezia, Indonezia, Thailanda (Tigrii Malaezia, Indonezia, Thailanda (Tigrii asiatici) asiatici)

Ţările cel mai puţin avansateŢările cel mai puţin avansate = = ““periferia periferiei economiei periferia periferiei economiei mondiale”mondiale”

Ţara IDU Producţie

Petrol(barili / zi)

PIB/loc(USD)

Educaţie(%)

Rata alfabet(%)

Qatar 0,803 1.208.000 77.178 80,4 93,1

EAU 0,815 2.798.000 56.485 71,4 90,0

Bahrain 0,801 48.000 27.838 90,4 90,0

Kuweit 0,771 2.494.000 50.284 72,6 94,5

Libia 0,755 1.550.000 16.999 95,8 88,3

Oman 0,846 80.6000 25.109 81,4

ArabiaSaudită

0,752 9.764.000 24.208 78,586,7

Liban 0,739 0 14.988 87,4%

Tunisia 0,683 86.000 8.509 76,2 80,0

Ţări arabeŢări arabe

Iordania 0,681 0 5,700 78,7 91,1

PalestinaIran 0,702

04.172.000 11,891 73,2 82,3

Algeria 2.180000

Siria 0,589 367.000 4,857 65,7 84,7

Egipt 0,620 630.000 5,840 76,4 66,4

Maroc 0,567 4000 4,638 61 58,2

Sudan 0,379 480.000 2,300 39,9 60,9

Yemen 0,439 300.000 2,595 54,4 63,2

Mauritania 0,433 12.000 2,037 50,6 57,6

Irak 2.420.000

Somalia 0

“Periferia periferiei” HDR, UNDP, 2011

Ţara VN/Loc (PPC)

(USD)

Mali 1171

Burkina Faso 1215

Chad 1067

Guineea Bisau 538

Mozambic 854

Burundi 402

Niger 675

RD Congo 291

Zimbabwe 176

SOCIETĂŢILE TRANSNAŢIONALE (STN, CTN, CMN)

Fluxurile internaţionale de capital → 2 forme:- investiţii de portofoliu - investiţii directe (IDE, ISD)

Principala modalitate de expansiune a STN = investiţia externă de capital

Modalităţi concrete de realizare a ISD:

► construirea pe „loc gol” a unei SC sau deschiderea unei filiale a acesteia într-o altă ţară (greenfield investment)

► achiziţionarea unei firme străine sau fuziunea cu o astfel de firmă

►crearea unei societăţi mixte

►cumpărarea de acţiuni / obligaţiuni de pe piaţa financiară străină sau emise de o altă firmă din altă ţară

ISDISD

• ISD se compun din: ISD se compun din:

– capital vărsat pentru cumpărarea de capital vărsat pentru cumpărarea de acţiuni la o societate economică din acţiuni la o societate economică din străinătatestrăinătate

– profituri reinvestite profituri reinvestite – împrumuturi în cadrul firmeiîmprumuturi în cadrul firmei

ISD - Trăsături plasament de capital în străinătate pe

termen lung Se urmăreşte construirea unui obiectiv

nou sau achiziţionarea unor firme deja existente

transfer de maşini, utilaje, instalaţii, aparate de măsură + tehnologie şi know-how

Tipuri de ISD

Tipuri ISD

Greenfield Fuziuni şi achiziţii Dezvoltare de firme

Fluxurile de ISD - Fluxurile de ISD - obiectiveobiective::

♦ ♦ pentru ţările furnizoare de ISD:pentru ţările furnizoare de ISD:aprovizionarea cu materii prime şi resurse aprovizionarea cu materii prime şi resurse

energetice din ţările gazdăenergetice din ţările gazdăutilizarea de factori de producţie în ţările receptoareutilizarea de factori de producţie în ţările receptoareposibilitatea de desfacere a produselor pe pieţele posibilitatea de desfacere a produselor pe pieţele

ţărilor gazdăţărilor gazdă

♦ ♦ pentru ţările receptoare de ISD:pentru ţările receptoare de ISD:obţinerea de tehnologii de vârfobţinerea de tehnologii de vârfcrearea de noi locuri de muncăcrearea de noi locuri de muncădezvoltarea unor noi ramuridezvoltarea unor noi ramurimanagement performantmanagement performantretehnologizare, progres tehnicretehnologizare, progres tehnic

Impactul ISD asupra economiei unui statImpactul ISD asupra economiei unui stat

Efecte pozitiveEfecte pozitive:: formarea capitalului fix, formarea capitalului fix, transferul tehnologic şi activitatea transferul tehnologic şi activitatea

de inovare, de inovare, reducerea substanţială a costurilor reducerea substanţială a costurilor

de producţie şi a preţurilor,de producţie şi a preţurilor, introducerea unui nou model de introducerea unui nou model de

management management atragerea forţei de muncă atragerea forţei de muncă

disponibiledisponibile şi creşterea nivelului şi creşterea nivelului de pregătirede pregătire, ,

promovarea exporturilorpromovarea exporturilor şi şi îmbunătăţirea structurii comerţului îmbunătăţirea structurii comerţului exterior,exterior,

creşterea eficienţei şi creşterea eficienţei şi competitivităţii firmelor locale,competitivităţii firmelor locale,

sprijinirea procesului de privatizaresprijinirea procesului de privatizare

Efecte Efecte neganegativetive asupra asupra:: Bugetului statuluiBugetului statului Soldului balanţei Soldului balanţei

comercialecomerciale Creşterea şomajuluiCreşterea şomajului

Principalii factori determinanţi ai investiţiilor străine

stabilitatea politică, macroeconomică, socială;

transparenţa mediului local;

calitatea instituţiilor statului;

un nivel scăzut al birocraţiei şi corupţiei;

facilităţile fiscale oferite.

Factori determ ai ISD în ţara gazdă şi perspective ale firmei de investiţii

Factori determinanţi ai ISD în ţara gazdă

Tip de ISD Factori ec ai ţării gazdă Produse/ activit care favorizează STN

I. Politici cadru pt ISD (Ec, pol şi de stabilitate socială)

II. Factori ec determinanţi

III. Facilităţi instituţionale de afaceri

Căutare de pieţe

Mărimea pieţei şi a venitului capitalului; str pieţei, accesul la piaţă; oportunităţi pt branding; competenţele furnizorilor locali

Computere, prod

farmaceutice,

autovehicule, ţigări,

alimente prelucrate,

servicii aeriene.

Căutare de resurse

Cost materii prime, piese. Nivel scăzut al f m necalificate; disponibilitate f m calificată

-Materii prime, res nat- prelucrări pt export

Căutarea eficienţei

Apartenenţa la un acord regional

-motoare, aparate, servicii de afaceri, C&D-Electronice, textile, foto, farmaceutice

Căutare de active

Tehnologie, infrastructură, Industrii care au

înregistrat un raport

ridicat al costurilor

fixe globaleSursa: (Dunning, 2004)

Paradigma OLI (Dunning, 1993)

Compania ia decizie de ISD dacă se aduc SIMULTAN avantajele:Avantaje de proprietate (O – Ownership)Avantaje privind amplasarea (L – Location)Avantaje de internalizare (I – Internalization)

Diamantul lui Porter

Sursa: Porter, M.E. (1985) Competitive Advantage: Creating and Sustaining Superior Performance

ISD – la nivel global

Ieşiri ISD, top 20 investitori, 2009-2010, mld USD (UNCTAD 2011)

1. SUA (1) 283 329 11. Olanda (12) 27 32

2. Franţa (3) 103 84 12. Suedia (14) 26 30

3. Germania (2) 78 105 13. Australia (20) 16 26

4. Hong Kong (5)

64 76 14. Spania (23) 10 22

5. China (6) 57 68 15. Italia (16) 21 21

6. Elveţia (10) 33 58 16. Singapore (18) 18 20

7. Japonia (4) 75 56 17. Rep. Koreea (19) 17 19

8. Rusia (8) 44 52 18. Luxemburg (17) 19 18

9.Canada (9) 42 39 19. Irlanda 27 18

10. Belgia (156) 38 20. India 16 15

Evoluţia ISD la nivel mondial Scădere accentuată:

1.700 miliarde dolari în 2008 1.200 miliarde dolari în 2009 1.400 miliarde dolari în 2010

2011 – momentul redresării: 1500 mld USD

2012 – 1700 mld USD 2013 – 1900 mld USD

Avantajele oferite de România investitorilor străini

Avantaje oferite de piaţa şi de poziţia geografică:

- una dintre cele mai mari pieţe din Europa Centrală şi de Est; poarta de acces la piaţa unică europeană (aproximativ 500 milioane consumatori); locaţie atractivă – situată la intersecţia dintre Uniunea Europeană, Balcani şi CIS;

Avantaje datorate resurselor: - forţa de muncă înalt calificată şi ieftină;

- resurse naturale bogate, - potenţial turistic semnificativ;

Avantaje politice: - factor de stabilitate în regiune – stat membru

NATO; - garanţie a stabilităţii în Sud-Estul Europei; - statutul de membru al UE din 2007;

Avantaje economice - politica fiscală sănătoasă (impozitul pe venit de

16%). - neimpozitarea profitului reinvestit.

RomâniaRomâniaPrincipalele state care au investit în România: Olanda (21,8%), Austria Principalele state care au investit în România: Olanda (21,8%), Austria (18,1%), Germania (13,4%), Franţa (8,5%), Grecia (6,6%), Italia (18,1%), Germania (13,4%), Franţa (8,5%), Grecia (6,6%), Italia (5,1%), SUA (2,1 % - locul 1(5,1%), SUA (2,1 % - locul 111))

18,1

21,8

1,72,1

13,4

1,11

1,62,2

7,68,5

5,1

6,6 4,2 4,7

Aus tria O landa G ermania F ranţaItalia G rec ia E lv eţia C ipruB elgia U ngaria S tatele U nite ale Americ ii Marea B ritanieS pania Turc ia Alte ţări *

Sursa: BNR, Investiţii străine directe în România în anul 2010, 2011

Orientarea ISD pe principalele Orientarea ISD pe principalele activităţi economiceactivităţi economice

31,1

12,9

1,1

6,512,3

19

5,84,5

4,6

1,40,4

0,4

Industria prelucră toa re Intermedieri fina ncia re şi a sig ură ri C onstrucţii şi tra nza cţii imobilia re

C omerţ T ehnolog ia informa ţie i şi comunica ţii E nerg ie e lectrică , termică , g a ze şi a pă

Industria extra ctivă A ctivită ţi profesiona le, ştiinţifice A g ricultură , silvicultură şi pescuit

T ra nsporturi Hoteluri şi resta ura nte A lte a ctivită ţi

Sursa: BNR, Investiţii străine directe în România în anul 2010, 2011

România ISD – Repartizare pe regiuni

BUCUREŞTI-ILFOV 62,2 %

CENTRU 7,4 % SUD-MUNTENIA 7,3 % VEST 6,5 SUD-EST 6,3 % NORD-VEST 4,2 % SUD-VEST-OLTENIA 3,7

% NORD-EST 2,4 %

Indicii ISDIndicii ISD

Indicele de performanţă al Indicele de performanţă al atragerii de ISDatragerii de ISD

Indicele potenţialului de atragere Indicele potenţialului de atragere a ISDa ISD

Indicele de performanţă al atragerii de ISD

în care: IPIii = indicele performantei ISD atrase de tara i;ISDii = fluxurile de intrare de ISD din tara i;ISDig = fluxurile de ISD globale;PIBi = produsul intern brut al ţării i;PIBg = produsul intern brut global.

Indicele Potenţial al Atragerii ISD

8 (10, 12) variabile: PIB/loc, ponderea exporturilor în PIB, creşterea

anuală reală a PIB-ului, nr. linii telefonice la 1000 locuitori, energia consumată pe locuitor, ponderea cheltuielilor cu cercetarea – dezvoltarea, ponderea studenţilor din învăţământul superior în total populaţie şi riscul de ţară.

(Valoarea variabilei ţării i – Valoarea minimă a variabilei în lume) _____________________________________________________________ Valoarea maximă – Valoarea minimă a variabilei în lume

Indicele Potenţial al Atragerii ISD

Matricea ISD atrase (intrărilor de ISD) – performanţă şi potenţial

Performanţă înaltă ISD

Performanţă slabă ISD

Potenţial înalt ISD

Economii lider (front runners)

Economii sub- potenţial (below – potential)

Potenţial slab ISD

Economii supra - potenţial (above - potential)

Economii sub-performante

(under – performers)

STN

82.000 STN

810.000 filiale externe

Suma vânzărilor : 31 miliarde USD

Nr angajaţi : aprox 77 milioane

Motivele internaţionalizǎrii Motivele internaţionalizǎrii companiilorcompaniilor

►saturarea saturarea / maturitatea/ maturitatea pi pieeţţeiei de de origine origine

►nevoia de diversificare a investiţiilornevoia de diversificare a investiţiilor► legislaţia legislaţia ►competiţia în ţara de originecompetiţia în ţara de origine►recesiune economicǎ în ţara de originerecesiune economicǎ în ţara de origine►Avantajul Avantajul primului venitprimului venit

Tipuri de structuri Tipuri de structuri transnaţionale:transnaţionale:

structura introvertităstructura introvertită – – activitate orientată spre interioractivitate orientată spre interior

– cel mai redus indice de cel mai redus indice de transnaţionaliate (General Electric)transnaţionaliate (General Electric)

structura extravertităstructura extravertită – – activitatea externăactivitatea externă

– STN cu sediul în ţări mici STN cu sediul în ţări mici dezvoltate; (Ex: Nestle, Electrolux)dezvoltate; (Ex: Nestle, Electrolux)

– indice de transnaţionalitate ridicatindice de transnaţionalitate ridicat

Structuri transnaţionale structura

introvertită

- General Electric- TNI 52 %

structura extravertită

Nestle TNI 80 %

Indicele de transnaţionalitate Indicele de transnaţionalitate

(Transnationality Index - TNI)(Transnationality Index - TNI) - medie aritmetică a trei rapoarte- medie aritmetică a trei rapoarte::

vânzări din străinătate raportate la total vânzărivânzări din străinătate raportate la total vânzări număr de salariaţi din străinătate raportat la total număr de salariaţi din străinătate raportat la total

angajaţiangajaţi activele străine raportate la total activeactivele străine raportate la total active

TNI TNI = (= (Astr / At + Vstr / Vt + FMstr / Astr / At + Vstr / Vt + FMstr / FM t) / 3FM t) / 3

TNI – indice de transnaţionalitateTNI – indice de transnaţionalitate Astr – active în străinătate Astr – active în străinătate At – active totaleAt – active totale Vstr – vânzări în străinătateVstr – vânzări în străinătate Vt – vânzări totaleVt – vânzări totale FM str – forţă de muncă în străinătateFM str – forţă de muncă în străinătate FMt – forţă de muncă totalăFMt – forţă de muncă totală

Achiziţii şi fuziuni transnaţionaleAchiziţii şi fuziuni transnaţionaleMergers and Acquisitions (M&A)Mergers and Acquisitions (M&A)

Achiziţii şi fuziuni transnaţionaleAchiziţii şi fuziuni transnaţionaleMergers and Acquisitions (M&A)Mergers and Acquisitions (M&A)

AchiziţiaAchiziţia = = preluarea unei firme de către o alta cu scopul de a lărgi preluarea unei firme de către o alta cu scopul de a lărgi patrimoniul acestei entităţi economicepatrimoniul acestei entităţi economice. .

Forme de achiziţii: Forme de achiziţii: Achiziţii minoritareAchiziţii minoritare, , când controlul societăţii străine variază între 10 – 49%când controlul societăţii străine variază între 10 – 49% Achiziţii majoritare; Achiziţii majoritare; 50 – 99%50 – 99% Achiziţii complete, Achiziţii complete, controlul firmei străine este de 100%.controlul firmei străine este de 100%.

FuziuneaFuziunea = = combinarea a 2 sau mai multe firme cu scopul de a crea o combinarea a 2 sau mai multe firme cu scopul de a crea o nouă entitate economică prin unificarea patrimoniilor. nouă entitate economică prin unificarea patrimoniilor.

Forme de fuziuniForme de fuziuni:: Unificarea sau contopireaUnificarea sau contopirea , firmele se unesc într-o companie nouă, firmele , firmele se unesc într-o companie nouă, firmele

originale încetându-şi existenţa juridică (fuziune saturată)originale încetându-şi existenţa juridică (fuziune saturată) Absorbţia Absorbţia , tehnică de achiziţie prin care o firmă cumpără integral o altă firmă. , tehnică de achiziţie prin care o firmă cumpără integral o altă firmă.

Societatea absorbită dispare ca firmă independentă; doar o firmă supravieţuieşte Societatea absorbită dispare ca firmă independentă; doar o firmă supravieţuieşte ca entitate juridică.ca entitate juridică.

FUZIUNI FUZIUNI ŞI ACHIZIŢIIŞI ACHIZIŢIILocLoc

ocupatocupat

ValoareaValoarea

(mil. USD)(mil. USD) Fuziuni şi achiziţiiFuziuni şi achiziţii

11 202785202785 Vodafone (UK) – Mannesmann (Germ), 2000 – Vodafone (UK) – Mannesmann (Germ), 2000 – radiotelefonie, comunicaţiiradiotelefonie, comunicaţii

22 6028760287 Vodafone Group (UK) – Air Touch Communications Vodafone Group (UK) – Air Touch Communications (SUA), 1999, telefonie , comunicaţii(SUA), 1999, telefonie , comunicaţii

33 4596745967 France Telecom (Fr) – Orange (UK), 2000 - France Telecom (Fr) – Orange (UK), 2000 - radiotelefonieradiotelefonie

44 3416234162 China Telecom Hong Kong (China, HK) – Beijing China Telecom Hong Kong (China, HK) – Beijing Mobile (China), 2000, radiotelefonieMobile (China), 2000, radiotelefonie

55 3165931659 Telefonica (Sp) – PLC (UK), 2006 - radiotelefonieTelefonica (Sp) – PLC (UK), 2006 - radiotelefonie

66 2940429404 Deutsche Telekom (Germ) – Voice Stream Wireless Deutsche Telekom (Germ) – Voice Stream Wireless Corp (USA), 2001, radiotelefonieCorp (USA), 2001, radiotelefonie

77 2643826438Enel (It) – Endesa (Spania), 2007 – electricitateEnel (It) – Endesa (Spania), 2007 – electricitate

88 2221022210 Iberdrola (Spania) – Scottish Power (UK), 2007 - Iberdrola (Spania) – Scottish Power (UK), 2007 - electricitateelectricitate

99 2181121811Grupo Ferrovial (Spania) – BAA (UK), 2006 – aeroportGrupo Ferrovial (Spania) – BAA (UK), 2006 – aeroport

1010 1488914889 Kemble Water (Australia) – Thames Water (UK) – Kemble Water (Australia) – Thames Water (UK) – furnizarea apeifurnizarea apei

Achiziţii şi fuziuniAchiziţii şi fuziuni

Mai 2007 – fuziune Mai 2007 – fuziune Daimler si CDaimler si Chhryslerrysler → → DAIMLER AGDAIMLER AG

- naţionalitate dublă: naţionalitate dublă: germană /americanăgermană /americană

● ● Oct 2007 – fuziune Oct 2007 – fuziune Royal Royal Bank of Scotland (MB)Bank of Scotland (MB) cu ABN Amro (Olanda)cu ABN Amro (Olanda) = =

Royal Bank of ScotlandRoyal Bank of Scotland Iulie 2008 : Suez (fr) + Iulie 2008 : Suez (fr) +

Gaz de France (GDF)Gaz de France (GDF)

= = GDF SUEZGDF SUEZ

Clasificare achiziţii şi fuziuniClasificare achiziţii şi fuziuni• achiziţii şi fuziuni pe orizontală

– Ex General Motors : 209.000 angajaţi în 157 ţări, din care 92000 în SUA , responsabil de 500.000 pensionari, vânzări de peste 7.5 mil autovehicule în peste 120 ţări

General Motors

Clasificare achiziţii şi fuziuni Clasificare achiziţii şi fuziuni (continuare)(continuare)

• achiziţii şi fuziuni pe verticală

Ex: ExxonMobil - cea mai mare companie petrolieră din lume

- Cifra de afaceri în 2009: 478 mld USD

• brands:

Esso, Exxon, Mobil

Conglomerate - Holding

corporaţie care exercită control asupra altor companii prin deţinerea unui pachet majoritar de acţiuni Avantaje:

controlează un segment de piaţă întins → Ex: A deţine pachet acţiuni control la BB deţine pachet de acţiuni la CA deţine pachetul majoritar la B + C

riscuri reduse

Dezavantaje:- Profiturile impozitate de mai multe ori- Vulnerabilitate ridicată în faţa legislaţiei anti-trust

Clasificare achiziţii şi fuziuni (continuare)

• conglomerate • Ex: „Textron” – SUA:

• 1923 – ind textilă• ind. textilă, rulmenţi, elicoptere, stilouri, argintărie,

instrumente electrice • Bell Helicopter, Cessna Aircraft Company, E-Z-Go,

Greenlee ;

Clasificare achiziţii şi fuziuni Clasificare achiziţii şi fuziuni (continuare)(continuare)

„„General Electric”General Electric” (SUA): (SUA): electrice electrice + + GE InfrastructureGE Infrastructure, , GE IndustrialGE Industrial, , GE HealthcareGE Healthcare, , GE MoneyGE Money, , GE GE Commercial FinanceCommercial Finance, , NBC UniversalNBC Universal

„„Istituto per la Ricostruzione Istituto per la Ricostruzione Industriale”Industriale” – I.R.I. (Italia) : bănci, – I.R.I. (Italia) : bănci, autostrăzi, companii aeriene, autostrăzi, companii aeriene, companii de telecomunicaţiicompanii de telecomunicaţii S-a desfiinţat în 2002 (??)S-a desfiinţat în 2002 (??)

ConglomerateConglomerate

„„International Telegraph and International Telegraph and Telephone”Telephone” – – (I.T.T – SUA) :(I.T.T – SUA) : Telecomunicaţii f puţinTelecomunicaţii f puţindomeniul hotelier „Starwood domeniul hotelier „Starwood

hotelshotels””, , celulozăceluloză, audio – video, , audio – video, Hartford Insurance; Hartford Insurance;

scaune avion, sisteme hidraulice, scaune avion, sisteme hidraulice, trenuritrenuri

Direcţii de concentrare a STN :

• Monopolul: pentru ca o firmă să devină monopol transnaţional este necesar ca din ansamblul societate – mamă filiale externe, cel puţin 2 unităţi situate în ţări diferite să deţină poziţia „cheie” într-un anumit domeniu.

• Ex: I.B.M. – „International Business Machines”, „Unilever”, „Nestle”

Topul celor mai mari corporaţii

Sursa tabel : Ziarul financiar, 5 august 2010, http://www.zf.ro/business-international/cele-mai-mari-transnationale-6787056

Managementul STN:• Management centralizat. – tipul

etnocentric de organizare• ● Management descentralizat –

tipul policentric de organizare• ● Descentralizare împinsă la

maximum – tipul geocentric de organizare

CTN – Criterii de investireCTN – Criterii de investire

Stabilitatea monedei localeStabilitatea monedei locale Stabilitatea politicStabilitatea politicăă Rata inflaţieiRata inflaţiei Posibilitatea repatrierii Posibilitatea repatrierii

capitaluluicapitalului Proporţiile exercitării controluluiProporţiile exercitării controlului Lipsa de discriminareLipsa de discriminare