k Mort de beat 1 «n '«ti,: ■»P , :Pus ‘CDD Şeful contraspionajului" a făcut scandal in acceleratul "Foamea"! ® El /-a ameninţat pe poliţiştii care bau legitimat că ţi dă afară din servicii 9 "Boss-ul" şi-a muşcat limba la schimbarea macazului 9 La coborlre a dormit o jumătate de oră pe peron • Un contravenient mărturiseşte; "... am refuzat să prezint buletinul, motlvlnd că nu am chef". (Aiiiănu nle'ih pauaiil 5-a) Pe şantierul arheologic din Piaţa Unirii A fost descoperit soclul statuii Lupa Capitollna Primăria 'municipiului Cluj-" a foit descoperit !n cadrul Şantie- Napoca împreună cu Muzeul de rului Arheologic din Pi» ţ*.Unirii Istorie a Transilvaniei anunţă că soclul statuii Lup* Capito||pa, . \ Agenda 12 | Rom vîrUurilor 13 ţ Via.\a,politică/4 | Artă - cultură15 f Omul şi socielatea/6 ţ Publicitate.17-11 ţ Sport/12 f România vatră eternă/13 ♦ Economia/14 v | Eveniment/J5 . ♦ Ultima oră/16 zia r mdepmdmt ANUL VII IMR. 1487 ISSN 1280-3203 JOI 28 SEPTEMBRIE 1995 16 PAGINI 300 LEI (METEO | Astăzi, vremea va fi în general instabilă, cerul variabil dimineaţa, poate deveni temporar acoperit dupăamiazăcînd, sîntposibilepbi slabeşi aversede ploaje, Vîntulva suflaslablajnoderaţ fnsectorV sj tempora/vaprezenta intensificări, Temperatura va avea valori de 5- 7 gratie şi va urca pînă la 16-18 grade, Ier; la Cluj la ora 12 temperatura erade 19grade C, iar presiunea atmosferică măsura736 mmHgîn scădere, (Meteorolog de serviciu Nicdeta MATEI) U.D.M.R. în căutarea unei noi identităti început de stagiune la Teatrul Naţional Clu] •m a rg in a lii la o co n ferin ţă d e p resă* Vaier CHIOREANU F ireşti pînă la un punct, frămîntâfile din sînul partidelor politice vor duce, mai devreme sau mai tîrziu, la cristalizarea ideologici şi la "simplificarea” vieţii politice româneşti. Ultimul exemplu este alianţa, recent parafată,-între PD şi PSDR, despre care mulţi cred că va depăşi alegerile, luînd forma unei fuziuni a celor două partide, Nu aceeaşi este situaţia UDMR. Alcătuită din asociaţii şi formaţiuni politice, UDMR a rămas un partid orientat în mod explicit spre satisfacerea nevoii de reprezentare în Parlament a maghiarilor şi, pe acest fond, a dorinţei de putere a celor mai mulţi dintre liderii săi. Această ultimă caracteristică a dus, logic (de multe ori) la crearea unei adevărate prăpăstii între intenţiile anunţate de lujerii respectivi şi cei în numele cărora aceştia afirmă că vorbesc şi ale căror interese susţin că le reprezintă 1 b Parlamentul României şi în organismele europene. Argumentul cel mai elocvent al acestei stări de despărţire este dat de discrepanta izbitoare dintre amplul program de acţiuai protestatare la adresa Legii învâţămîntului şi participarea efectivă I populaţiei maghiare la acestea, N*au avut loc nici manifestări de umploare (în România sau în Ungaria). Elevii şi profesorii de la icolile cu limba de predare maghiară l-au boicotat începerea anului şcolar, nici măcar banderolă albă n-au purtat In prima zi de şcoală declt cîţiva tlevi, putînd fi număraţi pe degetele Mei singure mîini. . Sigur, explicaţii şi interpretări pe «arginea acestei situaţii se pot face Uinfinit, Ceea ce trebuie subliniat este faptul că elevii şi părinţii lor (şi profesorii, de altfel) n-au resimţit (continuare tn pag. a 16-a) Ieri, 27 septembrie 1995, a avut loc în foaierul Teatrului Naţional o conferinţă de presă la care au luat parte reprezentanţi si conducerii teatrului, reprezentanţi ai raassmedia, actori, precum şi regizorul primului spectacol al acestei stagiuni,1 „Omorul în catederală" de T,S, Eliot, După cîteya cuvinte introductive rostite de secretarul literar al teatrului, Roxana Maniliei, domnul director Dorel Vişan a ţinut să accentueze efortul major pe care îl depune colectivul de a demara o stagiune a calităţii, aproape imposibil de realizat, avînd în vedere sărăcia care s-a extins la scară întregii societăţi. Subliniind mai ales condiţiile total improprii de salarizare a actorilor, domnul Vişan a deplîns exodul multor actori spre alte locuri mai bine plătite. Domnia sa a susţinut ideea de TEATRU care nu poate fi distrusă şi s-a arătat optimist în ceea ce priveşte acest prim spectacol realizat în colaborare cu „Fundaţia ART INTER-QDEQN", reprezentată prin actorii Marcel Iureş, Qaoa Ştefănescu, Radu Anzulescu, Ionel Mibăescu, care lucrează fn colaborare cu Dorin Andone, Marius. Bodoebi, Miriam Cuibus şi Radu Bîrizaru de la Teatrul Naţional, prezenţi fiind mai mulţi studenţi de la Facultatea de Teatru Ciuj-Napoca. în acest an vor mai fi puse ctteva spectacole noi: „1001 de nopţi" (un basm pentru copii),",.Mireasa cu gene false" de D-R* Popescu, o piesă de Moliere, precum şi piesa lui Vasile Rebreanu ? „Marea năptrleală", inspirată din confuzia perpetuă declanşată de Revoluţie şi care se mai perpetuează tncâ. Regizorul Mibai Mănuţiu s-a referit la condiţia generală a teatrului în România, 1 luînd ca exemplu tocmai Fundaţia a cărei membri sînt practic şomeri, după ce de la conducerea Teatrului „Odeon" a fost înlăturat, din motive politice, directorul Alexandru Dabija. Tocmai acesta a fost şi motivul creării fundaţiei tn colaborare cu, sprijinitori britanici (care au văzut adevărata faţă a teatrului românesc după un spectacol cu Ricbard al IlI-lea reprezentat tn Anglia), pentru a demonstra că se poate face teatru adevărat în România, Fundaţia doreşte să-şi păstreze întreaga independenţă faţă de Putere şi faţă de orice forme de constrîngere care ar periclita actul artistic, Referitor la spectacol, Mibai Mănuţiu a ţinut să accentueze c i el a dorit să fie şi de această dată sincer, attăgînd atenţia asupra ' faptului că teatrul românesc, ca şi societatea tn general se află într-un colaps de mari proporţii, Spectacolul este menit să atragă atenţia asupra extinderii unei „oligofrenii generalizate”, care ne paşte, , Desigur că cele două avanpremiere de azi şi de sîmbătă, precum şi premiera, care va avea loc duminică 1 octombrie, ne vor aduce o nouă bucurie, chiar dacă puţin amari, oricum, prin această alegere, precum " şi prin strălucitul colectiv care participă la viaţa acestui spectacol, Teatrul Naţional din Cluj se arată nu numai competitiv, ci încearcă; după bunul său obicei, să redeschidă o poartă spre lumină, într-o societate în care individul este din ce-în ce mai periclitat. * Dorin SERGHIE Al IV>lea Simpozion International "Management clinic *m Diabet, Obezitate. Dlsllpldemir Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga” din Ciuj-Napoca va găzdui timp de două zile, începînd de astăzi joi, 28 septembrie a,c„ lucrările celui de-al IV-lea Simpozion Internaţional; "Management Clinic în Diabet, Obezitate, Dislipidemii”, manifestare ştiinţifică organizată de Universitatea de Medicină şi Farmacie "Iuliu Haţieganu" Ciuj-Napoca, Universitatea din Perugia (Italia). Asociaţia Română pentru Studiul Obezităţii si Diabetului şi Centrul de Diabet Ciuj-Napoca. Principalele teme abordate la actuala ediţie sînt! "ImplementareaProgramului Naţionalde Diabet", "Prevalenta factorilor de risc cardiovasculari în România'’, "Bolile metabolice şi profilaxia bolilor cardiovasculare ateroşelcrotice”, "Programul ipmâno-americande control al factorilor de risc”, "Parteneri pentru inimi sănătoase”, "Particularităţi metabolice şi hormonale corelate cu riscul aterogen în obezitate", "Rolul medicilor de medicină generală în asistenţa diabetologică: necesităţi şi posibilităţi în România", "Colaborarea Asociaţiilor diabeticilor cu forurile ad-. ministrativeşi cuspecialiştii dkbetotogf, . (E.S) Nu s-adorii participarea românilor ia „Zilele Bartok Beia" Referitor la comunicatul Teatrului maghiar şl Operei maghiare apărut în data de 26 septembrie a.c. în presa locală din municipiul Ciuj-Napoca, se Impun a fl aduse la cunoştinţa opiniei publice unele precizări, ce nu pot f trecute cu vederea. ____ . . ___ - - - - - (Textul "dreptului la replica» tn pag a 16-a^ îripagTa 4- Laszlo Kovacs respinge acuzafllle Iul Laszlo Tokes: tA sosit toamna, anotimpul "tîrgurilor de ţară..." Fotografia: N.PETCU J depresiune uotespoimema specială tiinBudapssfa âs !a DorinSucIu Simpozion Naţional Sesiunea de deschidere a Simpozionului National dc Senzori Electrocblraici şi Biosenzori va avea loe astăzi, 28 septembrie 1995, la ora 9,00 tn Amfiteatrul Institutului de Chimie "Raluca Rîpan" din Ciuj-Napoca, str Ftnttnelo nr. 30. Simpozionul dedicat memoriei prof. dr. docent Candin Llteanu, om «1# ştiinţă «meriţi «st* w»** v~ *,<* im organizat tn perioada 28-29 septembrie a.c,, de către Filiala Transilvania a Societăţii de Chimie- Analitici • din România, tn colaborare cu Institutul de Chimie 'Raluca Rtpan" din Ciuj-Napoca.. Concursul de istoria "Mihai Viteazul" Etapa judeţeani a concursului de istorie "Mibai Viteazul”, descbi elevilor de gimnaziu şi lloou, desfăşoară astăzi, 28 septembrie, la Ciuj-Napoca, sub semnul împlinirii a 400 de ani de la legendara b&tălle de la Călugăreni. Concursul, care tncepe la ora 13,30, va alinia la start cîte 6 echipaje din categoriile gimnaziu, respectiv, liceu; eleVii de gimnaziu - tn sala festivă a Liceului "Gh. Şlncai”, iar cel do la liceu - tn sala festivă a Liceului ”E. Racoviţi”. tn^ajteptMMrczultateior, dorim/ turor ocurenţilor mult succesl M, 0. "Universal Mnemosyna" tn aşteptarea viitorilor studenţi Potrivit celor comunicate de Academia Cultural Artistică "Uni- versal Mnemosyna" .din Ciuj- Napoca, Institutul dc Invăţămfht "Phoenix” (cu durata de 2-3 ani), avînd acordul Ministerului învăţămîntului, organizează examen de admitere mîine, 29 septembrie a.c., la următoarele secţii: 1. Gestiunea, finanţele ţi contabilitatea L j i ■ . » 4 .. -* b 4 i'. •. «r firmei (cu durata de 2+1 ani) • 45 de locuri; 2, Gestiunea reclamei şi a publicităţii (cu durata de 2+1 ani) - 45 de locuri: 3. secretariat (cu durata de 2 ani) - 45 de locuri; 4, Biblioteconomie (cu durata de 3 ani) - 45 de locuri; 5* Traductologie (cu durata de 3 ani) - 45 de locuri. înscrierile se fac la sediul instituţiei pînă astăzi, Inclusiv, între orele 9-17, Informaţii suplimentare pot fi obţinute la secretariatul instituţiei din Clu)-Napoca,str. Deva nr, 1 \ telefon 064/192801/181.
Transcript
kMort de beat 1
«n'«ti,: ■»P,
:Pus
‘CDD
Şeful contraspionajului" a făcut scandal in acceleratul "Foam ea"!
® El /-a ameninţat pe poliţiştii care bau legitimat că ţi dă afară din servicii 9 "Boss-ul" şi-a muşcat limba la schimbarea macazului 9 La coborlre a dormit o jumătate de oră pe peron • Un contravenient mărturiseşte; "... am refuzat să prezint
buletinul, motlvlnd că nu am chef". (Aiiiă nu nle'ih pauaiil 5-a)
Pe şantierul arheologic din Piaţa UniriiA fost descoperit soclul statuii Lupa Capitollna
P rim ăria 'm unicipiului C lu j-" a foit descoperit !n cadrul Şantie- Napoca îm preună cu M uzeul de rului Arheologic din Pi» ţ*.Unirii Istorie a Transilvaniei anunţă că soclul statuii Lup* Capito||pa, .
\ Agenda 12 | Rom vîrUurilor 13 ţ Via.\a, politică/4 | Artă - cultură 15 f Omul şi socielatea/6 ţ Publicitate. 17-11 ţ Sport/12f România vatră eternă/13♦ Economia/14 v | Eveniment/J 5 .♦ Ultima oră/16
zia r m depm dm tANUL VII IMR. 1487
ISSN 1280-3203JOI
28 SEPTEMBRIE 1995 16 PAGINI 300 LEI
(METEO |
Astăzi, vremea va fi în general instabilă, cerul variabil dimineaţa, poate deveni temporar acoperit după amiază cînd, sînt posibile pbi slabe şi averse de ploaje, Vîntul va sufla slab lajnoderaţ fn sector V sj tempora/va prezenta intensificări, Temperatura va avea valori de 5- 7 gratie şi va urca pînă la 16 -18 grade, Ier; la Cluj la ora 12 temperatura era de 19 grade C, iar presiunea atmosferică măsura 736 mm Hg în scădere, (Meteorolog
de serviciu Nicdeta MATEI)
U.D.M.R. în căutarea
unei noi identităti
în c e p u t d e s t a g iu n e la T e a t r u l N a ţ i o n a l C lu ]
• m a r g i n a l i i l a o c o n f e r i n ţ ă d e p r e s ă *
Vaier CHIOREANU
F ireşti pînă la un punct, frămîntâfile din sînul partidelor politice vor duce, mai devreme
sau mai tîrziu , la crista lizarea ideologici şi la "simplificarea” vieţii politice româneşti. Ultimul exemplu este alianţa, recent parafată,-între PD şi PSDR, despre care mulţi cred că va depăşi alegerile, luînd forma unei fuziuni a celor două partide,
Nu aceeaşi este situaţia UDMR. Alcătuită din asociaţii şi formaţiuni politice, UDMR a rămas un partid orientat în mod exp lic it spre satisfacerea nevoii de reprezentare în Parlament a maghiarilor şi, pe acest fond, a dorinţei de putere a celor mai mulţi dintre liderii săi. Această ultimă caracteristică a dus, logic (de multe ori) la crearea unei adevărate prăpăstii între intenţiile anunţate de lujerii respectivi şi cei în numele cărora aceştia afirmă că vorbesc şi ale căror interese susţin că le reprezintă 1b Parlamentul Rom âniei şi în organismele europene. Argumentul cel mai elocvent al acestei stări de despărţire este dat de discrepanta izbitoare dintre amplul program de acţiuai protestatare la adresa Legii învâţămîntului şi participarea efectivă I populaţiei maghiare la acestea, N*au avut loc nici m anifestări de umploare (în R om ânia sau în Ungaria). Elevii şi profesorii de la icolile cu limba de predare maghiară l-au boicotat începerea anului şcolar, nici măcar banderolă albă n-au purtat In prima zi de şcoală declt cîţiva tlevi, putînd fi număraţi pe degetele Mei singure mîini. .
Sigur, explicaţii şi interpretări pe «arginea acestei situaţii se pot face U infinit, Ceea ce trebuie subliniat este faptul că elevii şi părinţii lor (şi profesorii, de altfel) n-au resimţit
(continuare tn pag. a 16-a)
Ieri, 27 septembrie 1995, a avut loc în foaierul Teatrului Naţional o conferinţă de presă la care au luat parte reprezentanţi si conducerii tea tru lu i, reprezen tan ţi ai raassm edia, actori, precum şi reg izo ru l p rim ului spectacol a l acestei stag iu n i,1 „Omorul în catederală" de T,S, Eliot, După cîteya cuvinte introductive ro s tite de secre taru l lite rar al teatru lu i, R oxana M aniliei, domnul director Dorel V işan a ţinut să accentueze efortul major pe care îl depune colectivul de a demara o stagiune a calităţii, aproape imposibil de realizat, avînd în vedere sărăcia care s-a extins la scară întregii societăţi. Subliniind mai ales condiţiile total improprii de salarizare a actorilor, domnul V işan a deplîns exodul m ultor actori spre alte locuri mai bine p lătite . D omnia sa a susţinut ideea de TEATRU care nu poate fi distrusă şi s-a arătat optimist în ceea ce priveşte acest prim spectacol realizat în colaborare cu „Fundaţia ART INTER-QDEQN", reprezentată prin actorii Marcel Iureş, Qaoa Ştefănescu, Radu Anzulescu, Ionel Mibăescu, care lucrează
fn colaborare cu Dorin Andone, M arius. Bodoebi, Miriam Cuibus şi Radu Bîrizaru de la Teatrul Naţional, prezenţi fiind mai mulţi studenţi de la Facultatea de Teatru Ciuj-Napoca. în acest an vor mai fi puse ctteva spectacole noi: „1001 de nopţi" (un basm pentru copii),",.Mireasa cu gene false" de D-R* Popescu, o p iesă de M oliere, precum şi piesa lui V asile Rebreanu ? „Marea năptrleală", inspirată din confuzia perpetuă declanşată de Revoluţie şi care se mai perpetuează tncâ.
Regizorul Mibai Mănuţiu s-a referit la condiţia generală a teatrului în România,
1 luînd ca exemplu tocmai Fundaţia a cărei membri sînt practic şomeri, după ce de la conducerea T eatru lu i „O deon" a fost înlăturat, din motive politice, directorul Alexandru Dabija. Tocmai acesta a fost şi motivul creării fundaţiei tn colaborare cu, sprijinitori britanici (care au văzut adevărata faţă a teatrului românesc după un spectacol cu Ricbard al IlI-lea reprezentat tn Anglia), pentru a demonstra că se poate face teatru adevărat în România, Fundaţia doreşte
să-şi păstreze întreaga independenţă faţă de Putere şi faţă de orice forme de constrîngere care ar periclita actul artistic,
Referitor la spectacol, Mibai Mănuţiu a ţinut să accentueze c i el a dorit să fie şi de această dată sincer, attăgînd atenţia asupra
' faptului că teatrul românesc, ca şi societatea tn general se află într-un colaps de mari proporţii, Spectacolul este menit să atragă atenţia asupra extinderii unei „oligofrenii generalizate”, care ne paşte,, Desigur că cele două avanpremiere de azi şi de sîmbătă, precum şi premiera, care va avea loc dum inică 1 octom brie, ne vor aduce o nouă bucurie, chiar dacă puţin amari, oricum, prin această alegere, precum
" şi prin strălucitul colectiv care participă la viaţa acestui spectacol, Teatrul Naţional din Cluj se ara tă nu num ai com petitiv , ci încearcă; după bunul său o b ice i, să redeschidă o poartă spre lum ină, în tr-o societate în care individul este din ce-în ce mai periclitat. *
Dorin SERGHIE
Al IV>lea Simpozion International "Management clinic *m Diabet, Obezitate. Dlsllpldemir
Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga” din Ciuj-Napoca va găzdui timp de două zile, începînd de astăzi joi, 28 septembrie a,c„ lucrările celui de-al IV-lea Simpozion Internaţional; "Management Clinic în Diabet, Obezitate, Dislipidemii”, manifestare ştiinţifică organizată de Universitatea de Medicină şi Farmacie "Iuliu Haţieganu" Ciuj-Napoca, Universitatea din Perugia (Italia). Asociaţia Română pentru Studiul Obezităţii si Diabetului şi Centrul de Diabet Ciuj-Napoca. Principalele teme abordate la actuala ediţie sînt! "Implementarea Programului Naţional de Diabet", "Prevalenta factorilor de risc cardiovasculari în România'’, "Bolile metabolice şi profilaxia bolilor cardiovasculare ateroşelcrotice”, "Programul ipmâno-american de control al factorilor de risc”, "Parteneri pentru inimi sănătoase”, "Particularităţi metabolice şi hormonale corelate cu riscul aterogen în obezitate", "Rolul medicilor de medicină generală în asistenţa diabetologică: necesităţi şi posibilităţi în România", "Colaborarea Asociaţiilor diabeticilor cu forurile ad-. ministrative şi cu specialiştii dkbetotogf,
. (E.S)
Nu s - a d o r ii p a rtic ip a re a rom ân ilor ia „ Z ile le B artok B eia "
Referitor la comunicatul Teatrului maghiar şl Operei maghiare apărut în data de 26 septembrie a.c. în presa locală din municipiul Ciuj-Napoca, se Impun a fl aduse la cunoştinţa opiniei publice unele precizări, ce nu pot f trecute cu vederea. ____ . . ___ - - - - - (Textul "dreptului la replica» tn pag a 16-a^
îripagTa 4-
Laszlo Kovacs respinge
acuzafllle Iul Laszlo Tokes:
tA sosit toamna,
anotimpul "tîrgurilor de ţară..."
Fotografia:N.PETCU
J
d e p r e s iu n e
uotespoimema specială tiin Budapssfa âs !a Dorin Suc Iu
Simpozion NaţionalSesiunea de deschidere a
S im p o zio n u lu i N a tio n a l dc Senzori E lec tro cb lra ic i şi Biosenzori va avea loe astăzi, 28 septembrie 1995, la ora 9,00 tn Amfiteatrul Institutului de Chimie "Raluca Rîpan" din Ciuj-Napoca, s t r Ftnttnelo nr. 30.
Simpozionul dedicat memoriei prof. dr. docent Candin Llteanu, om «1# ş tiin ţă «m eriţi «st*
w »** v ~ *,<* im
o rg an iza t tn perioada 28-29 septem brie a .c ,, de către F ilia la Transilvania a Societăţii de Chimie- A n a lit ic i • din R om ânia, tn colaborare cu Institutul de Chimie 'Raluca Rtpan" din C iuj-N apoca..
Concursul de istoria "Mihai Viteazul"
Etapa judeţeani a concursului de istorie "M ibai V iteazul” , descbi e lev ilo r de gim naziu şi lloou,
desfăşoară astăzi, 28 septembrie, la Ciuj-Napoca, sub semnul împlinirii a 400 de ani de la legendara b&tălle de la Călugăreni. Concursul, care tncepe la ora 13,30, va alinia la start c îte 6 echipaje din categoriile gimnaziu, respectiv, liceu; eleVii de gimnaziu - tn sala festivă a Liceului "Gh. Şlncai”, iar cel do la liceu - tn sala festivă a Liceului ”E. Racoviţi”. tn^ajtep tM M rczulta te ior, dorim /
turor o c u re n ţ i lo r mult succeslM , 0 .
"Universal Mnemosyna" tn aşteptarea viitorilor
studenţiPotrivit celor comunicate de
Academia Cultural Artistică "Universal Mnemosyna" .din Ciuj- Napoca, Institutul dc Invăţămfht "Phoenix” (cu durata de 2-3 ani), avînd acordul Ministerului învăţămîntului, organizează examen de admitere mîine, 29 septembrie a.c., la următoarele secţii: 1. Gestiunea, finanţele ţi contabilitatea
L j i ■ . » 4.. -* b 4 i'. •. «r
firmei (cu durata de 2+1 ani) • 45 de locuri; 2, Gestiunea reclamei şi a publicităţii (cu durata de 2+1 ani) - 45 de locuri: 3. secretariat (cu durata de 2 ani) - 45 de locuri; 4, Biblioteconomie (cu durata de 3 ani) - 45 de locuri; 5* Traductologie (cu durata de 3 ani) - 45 de locuri. înscrierile se fac la sediul instituţiei pînă astăzi, Inclusiv, între orele 9-17,
Informaţii suplimentare pot fi obţinute la secretariatul instituţiei din Clu)-Napoca,str. Deva nr, 1 \ telefon 064/192801/181.
M m E M m s M m d e ( p a i u l A G E N D A joi, 28 septembrie 1995 (jT )
'.Mărturisesc *§%»
•ieriarealpăcatelor^
’ (+ ' 350); ! Venceslau,
• Azi: Calendarul ortodox: + Cuv. Hariton Mărturisitorul; Sf. Prooroc Varub; Sf. Mc, Pimen; Calendarul greco-catolic: Sf.
H ariton) M ărt., cuv Calendand catolic: Sf. m.; Sf. Lorenzo Ruizo şi însoţ.
• Mîine: Calendarul ortodox: Cuv. Chiriac Sihastrul; Sf. Mc. Gudelia; Calendarul greco-catolic: Sf. Chiriac A nahoretul, cuv. (+ 556); Calendarul catolic: Ss A rhangheli M ihail, G abriel şi Rafael. ' ' ■_
AGENŢII DE VOIAJ CFR 1INFORMAŢII: 11-22-12 (intern)
11-24-75 (internaţional)
ORARUL CURSELOR TAROM
Plecări din B ucureşti: - 7,10; 13,00; 17,00 de luni pînă
vineri inclusiv Plecări din C luj-N apoca:8,45; 14-30;.18,30 de luni pînăvineri inclusivSîmbâtă:Plecare din B ucureşti: 13.00 Plecare din Cluj-Napoca: 1^.30 Tarifult.35.000 lei Telefon TAROM Cluj: 19.49.87
• Clnj-Napoca - Budapesta, cn plecare din Clnj-Napoca tn zilele de luni, joi şi vineri la ora 7,00 şl Înapoierea din Budapesta tn zilele de marţi, vineri şi sîmbiti la ora 11,00 0 Cluj-Napoca- Oradea - Debrecen - Miskolc, cu plecare din Cluj-Napoca tn ziua de miercuri ora 7 şi înapoierea din Miskolctnzinadejoiorall.
INFORMAŢII A u togara 1 :14-24-26 A utogara II: 13-44-88
..................» UNIPLUS RADIO'
Joi, 28 septem brie ' 5.00 Matinal Uniplus Radio;
5.05 Agenda zilei; 5.10 Meteo;5.15 Horoscop; 5.25 Sport; 5.35 Program TV; 5.55 P iaţa şi economia dc piaţă; 6.35 Agenda zilei; 6.40 Agenda mondenă;7.15 Horoscop; 7.25 Revista presei; 7.30 Calendar; 8.10 Poliţia municipiului în direct;8.15 Pompierii în direct; 8.30 (ntroruperea em isiei; 12.00 Reluarea emisiei; 14.30 Overdose; 16.30 Sănătatea înainte de toate; 18.30 întreruperea emisiei; 21.30 “Hard Rock Cafe; 22.05 Hard Rock Cafe; 23.05 Music by night. P rogram in fo rm a tiv BBC L o n d ra : 6; 14; 18; 21. Ştiri Uniplus Radior-7^ 8;-l 2.05; • 13; 15; 16; 17; 22; 23.
 RadioSonicFM 6 8 ,7 MH*
Joi, 28 septembrie0,00-6,00 Non stop dancing;
6.00-9,00 Sonic Matinal (ştiri, sport, meteo, utilitare, muzică) (Cozmin G uşă); 9 ,00-11,00 Emisiunea în limba m aghiară “Clujule, te salutăm” - emisiune magazin (ştiri, infonnaţii rutiere, sport, meteo, preţurile pieţei) (Gal Maria); 11,00-13,00 Super Sonic (Dj. Dreams); 13,00-15,00 CD Sonic (Călin Andrei); 15,00-16,00 Techno - Vibe (muzică techno) (Dj. HoraceDanD.); 16,00-17,00 C lopote tubulare (m uzică specială) (Marius Aciu); 17,00- 20,00 Sonic 33 (ş tir i, spo rt, utilitare, muzică) (Vasile Truţa);20.00-21,00 Black magic hour (Daniel Boroştean); 21,00-23,00 Em isiune în lim ba m aghiară “Clujul astăzi” (ştiri, actualităţi cluj ene' sport) '(Gal Maria)!
B I B L I O T E C I
■ B.C.U. "Lucian Blaga" (strada Clinicilor 2): sala "Gh. Lazăr" (numai pentru cadre didactice universitare şi cercetători); 17-29 septembrie: 8-14. Sîmbătă şi duminica închis.
■ . B ib lio teca Ju d e ţean ă "OCTAVIAN GOGA"
SECŢIA ADULŢI şi SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9- 17,45; sîmbătă şi duminica- închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur,Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbât^ şi duminică - închis. SALA DE LECTURĂ (str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni - joi: 9- 19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă: 9- 13,45; duminică - închis. MEDIA- TECÂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni, miercuri: 14-19,45; marţi, joi, vineri: 9-14,45; sîmbătă:9-13,45; duminica - închis.
ra l Francez (strada Kogălniceanu 12- 14). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: 10-18; vineri: 10-16; sîmbătă şi duminică închis. ' *
■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a U niversităţii de M edicină şi Farmacie (Str. Avram lancu 31); Orar: luni-virieri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.
■ MuzeulNaţionaldc Artă(Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10-17; luni şi marţi: închis
■ Muzeul Naţional deArtă, Secţia "Donaţii" (strada IC Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis
■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10-16; luni închis.
■ . M uzeul E tn o g ra f ic al T ran s ilv an ie i (strada Memorandumului 21). Marţi - duminică: 9 - 17; luni: închis
■ G aleriile "B astion" (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9 - ]7; sîmbătă şi duminică: închis
■ M uzeulmemorial‘‘EmilIsae” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.
■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-15; sîmbătă şi duminică între orele 10-14.
■ Parcul etnografle "Romulus Vuia” zilnic 9-16, luni închis.
Farmacii cu serviciu permanent:
Farmacia "Corafarm”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17.51.05. Farm acia "Vadocom", str. Marinescu nr. 7, tel. 19.64.62
Garda de noapte: Farmacia nr. 5 "Clematis”, P-ţa Unirii nr. 10, telefon: 11.13.63, oiar20-8
i p & r a t o r
Joi, 28 septembrie P ro g ra m u l' Î l 7,00 TVM..
Telematinal; 8,30 La prima oră; 9,20 Film serial: "Santa Barbara”; 10,05. Limbi străine: germană - italiană; 11,05 Film serial: “Iubiri amăgitoare”; 12,40 Desene animate; 13,10 - 1001 audiţii; 14,00 Actualităţi; 14,10 ,TVR Iaşi; 15,05 TVR Cluj-Napoca; 15,55 Fotbal: Petrolul Ploieşti - Rapid Viena, în C.C.; 17,50 M ilem um ; 18,25 Desene animate; 18,50 Tragerile Super Loto 5 /40 şi M ultiplă Expres; 19,00 M edicina pentru toţi; 19,30 Film serial: “Fata şi băieţii”; 20,00 Actualităţi; 20,50 Film serial: “Valea Păpuşilor”; 21,40 R eflecţii ru tiere; 21,55 S tudioul econom ic; ' 22,35 Interpreţi ai m uzicii populare; 22,55 Sim pozion; 23,40 'A ctualităţi; 0 ,00 Film serial: “Poldark”. -
P rog ram u l 2: 7,00 La prima oră; 9,20 O ra de muzică; 10,05 Caleidoscop; 11,30 Desene animate; 12,00 Refrene muzicale; 13,15 Confluenţe; 13,45 Ritmuri
muzicale; 14,00 Actualităţi; 14,10 Magazin social; 14,55 Limbi străine: germană - italiană; 15,55 Desene animate; 16,20 Film serial: “Pasiuni secrete” ; 17,00 Ceaiul de la ora 5 ;'19.00 Emisiune în limba germană;20.00 Tradiţii; 20,30 C ultura îrL lume; 21,00 TVM. Mesager; 21,30 Sfinx; 22,00 Film artistic : “ Sub semnul iubirii” ; 23,30 Stadion; 0 3 0 Concert nocturn. - "
TVR CLU J-NA POCA: 15,50 Ju rnal - actua lită ţi; R epere transilvane: istorie şi cu ltu ră pe m eleaguri sălăjene; C iv ilizaţia ochiului: Avangardele la început de seco l XX. Influenţa lui P iet M ondrian în lim bajele a rtis tice contemporane; Memoria: Amintirea lui Emil Racoviţă la Cluj.
: Vineri, 29 septembrieP ro g ram u l 1: 7 ,00 TVM.
Telematinal; 8,30 La prima oră; 9,20 Film serial: "Santa Barbara”; 10,50 Curcubeu; 11,50 MTV; 12,20 Film serial: "Iubiri amăgitoare”; 13,10 - 1001 audiţii; 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi; 14,55 TVR Cluj-Napoca; 15,45 Din lumea afacerilor; 16,05 Pompierii vă inform ează!; 16,30 Emisiune în limba germană; 17,30 Pro Patria; 18,30 Viaţa parlamentară;19.00 Film serial: "Edera” ; .19,55 U rgenţe în agricu ltu ră; 20,00 Actualităţi; 20,50 Tezaur folcloric;
21.30 Film artistic; "Reîncarnarea”; 23,15 Actualităţi 23,35 MTV; 0,50 Film artistic; ”Dracula”.
Program ul 2: 7,00 La prinu oră; 9,20 Ora de muzică; 10,05 Mozaic; 11,30 Desene animate; 12,00 Cafeneaua literară; 13,45 R itm uri muzicale; 14,00 A ctualită ţi; 14,10 Varietăţi internaţionale; 14,55 Convieţuiri; 15,55 Desene animate; 16,20 Film serial: "Pasiuni secrete” ; 17,05 Bursa invenţiilor, 18,15 Film st. rial: ”Iubiri amăgitoare” ; 19,00 Concertul Orchestrei Naţionale Radio; 21,00 TVM. Mesager;21.30 Din viaţa romilor; 22,00 Hyperion; 21,30 Oameni care aa fost...; 23,30 Film serial: "Santa Barbara”; 0,15 Bucuriile muzicii.
TVR CLUJ-NAPOCA: 14,55 Jurnal - actualităţi; Reporter îj ancheţă: SIDA - anchetă realizata în sp itale din Tîrgu-Murti; Incursiune în necunoscut: Enigme neelucidate ale Universului; Cinci m inute despre... s is tem e de asigurare şi reasigurare - reportij la ARDAF Cluj-Napoca.
Redacţia nu îşi asumi responsabilitatea în legătură ti eventualele modificări interveni în programul anunţat.
fl
ia 5 jdiicisuafiinii
ctri;3Ş
irid&€
ifKireaciialâiadiPrto<
H'mDpC
P r o g r a m u l t e i l o r
Ja 'i.'ia r« i n
*Joi, 28 septem brie 199510,00 Ştiri şi actualităţi AM; 10,10
Weekend reunion-film codat; 1930 Ştiri şi actualităţi locale PM; 2030 Preluare Starfilin; 21,00 Weekend reunion - film codat.
PORTALEXPORT - IMPORT S.R.L.
Jo i, 28 septem brie 1995 PORTAL 17.45 Buletin informativ; 8,00 Car- ,
toon N etw ork; 9,30 B uletin informativ; 9,45 A l - Divertisment matinal; 11,00 Buletin informativ; 11,15 Cine cîştigă alegerile - PR07;13.00 Buletin informativ; 13,10 A l- Documentare, seriale; 15,15 Show- Casa Castagna - C5; 16,30 Serial- Dădâca - C5; 17,00 Cartoon NetWork; 18,30 A l - Observator - Ştiri; 19,30 Buletin informativ; 19,45 A l- Reportaje, teleshopping, muzică; 2130 Buletin informativ; 21,40 Eu râmîn cu hipopotamii - C5; 24,00 A l- Film.
PORTAL 29.45 Buletin informativ; 10,00 A l
- Film; 11,30 A l - Divertism ent, muzică; 11,50 Buletin informativ;12.00 A l - Film; 1330 A i - Buletin informativ; 14,00 Program Tele 7 abc - documentar, seriale, post meridian, reportaje, film , telejurnal,
muzică; 21,15 Buletin informativ; 21,30 Asasinul de pe Eiger - RT4; 0,10 Linia fierbinte - Tele 7 abc.
O bs.: T raduceri sim ultane pe ambele canale.
Joi, 28 septem brie 19958,00 Program pentru tineret; 8,30
Seriale - RT4; 11,15 Seriale - RT4; 14,45 Seriale - C5 şi RT4; 16,05 Floare de cactus - RT4; 18,05 Revanşa - MediaPro; 18,55 Diverse- preluare - MediaPro; 2030 Roata norocului -SAT1; 21,15 Dosarele X- PR07; 22,15 Renegade - PR07; 23,15 Mikey - PR07.
18,10 Dance club-show; 1830 Lum ina călăuzitoare; 19,30 Divertisment la Antena 1; 20,00 Din lumea afacerilor, 20,15 Desene animate; 20,30 Capcana periculoasă; 2 1 3 0 Observator; 22,30 Atacul (B 22); 23,40 Urmărirea (B 16) .
Felicita-RT4; 19,00 Preţul unei *M - RT4; 20,00 T e le tex t; 2diisti Exploziv m agazin - R TL; 2lj nţe: Întîlnire în întuneric - IT A I; 2IJ Asasinul de pe E iger - RT4; 1,1 |t( Capcană mortală - RT4.
TVC +15,00 Deschiderea ediţiei; li}8
Teleshopping; 15,10 The alta1 show; 16,02 A fost viol; 17,25 Îs mina călăuzitoare; 18,25 în luptici iii abuzurile; 19,10 D in lu« afacerilo r; 19,30 Capci[|,ta
TOîA
0
jstitejieriniM
periculoasă; 2030 Observator; 213! M edalion “Les C harts”; 223! Chem area străbunilor; 0$ Teleshopping; 0,25 Miss Arizoii, 02,05 Dance club; 02,25 închidem ediţiei.
sx. TV CABLU siLJoi, 28 septem brie 1995
TVC10,00 Cannon - SAT1; 11,30
Zîmbiţi vă rog - RTL2; 12,00 El este . legea - RTL2; 1335 Depene animate - RTL2; 14,00 Remington Steele r PR07; 15,00 Dispreţul-RT4; 16,00 F loare de cactus - RT4; 18,00
Palatul Copiilor invită
la deschiderea anului şcolar
ice; por mti ed adi fc i-l
P alatu l Copiilor Cluj-, M • Napoca invită cu drag copiii, M elevii, părinţii să participe 1j/™ deschiderea festivă a anului dc'.’c învăţăm înt, sîm bătă, 3t septembrie, orele 10, în stradi Republicii nr. 23. în program: dem onstraţii ale cercuriloi tehnico-ştiinţiflce, cultural- artistice şi sportive.; ^ 11,
t ETETA Pui înăbuşitZILEI cu saramură de roşiiDe ce aveţi nevoie: 1 pui mai mare, 200 ml ulei, 800 g roşii, piper,
zahăţ, usturoi, 1 ardei iute, sare.Mod de pregătire: Puiul curăţat se pune la înăbuşit înt-un ceaun.
Dupâ ce s-a rumenit se scoate pe un platou, iar în grăsimea rămasă se adaugă roşiile descojite şijse lasă Să fiarbă 10 minute. PeSte ele se toarnă, amesteeîndu-se bine, piperul, zahărul, ardeiul iute tăiat felii şi usturoiul pisat. După ce a dat un clocot se adaugă puiul care, între timp a fost porţionat. Se serveşte cu mămăliguţă.
« F I L M E »
REPUBLICA P isica n eag ră a ta c ă - Hong Kong - prem ieră (11; 13; 15; 17; 19; 21) 25-28 sept. •V ICTO RIA -T eren te - regele bălţilor-Rom ânia (11; 13; 15; 17; 19) *ARTA -- .R en o v a re * MĂRĂŞTI - sala A S uperpo liţistc le 2 - Hong Kong (13; 15; 17; 19) - sala B - F ă ră team ă - India (13,30; 16; 18,30) •FAVORIT - F ă râ ieş ire - SUA
(11; 13; 15; 17; 19).TURDA - FOX - C asper - SUA
- prem ieră ‘ TIN ERETULUI - în fru n ta rea - India - premieră.
C ÎM PIA T U R Z II - MUNCITORESC - Congo - SUA - Premieră: Verdict sub amcninţarc- SUA - premieră. '
D E J- ARTA - C ongo - SUA - prem ieră; N um ele dc cod: răzb u n are - SUA -premieră. ,
r POLICLINICA INTERSERVISANstr. Pascaly nr.5, cartfiheorghai
IN TER N E • CAr H o LOGD NEUROLOGIE • PSIHIATRII ENDOCRINOLOGIE* REUMATOLOGIE • _ ECOGRAFIE'ALERGOLOGJi DERMATOLOGIE* CHIRURGIE • ORTOFEDfl O JÎ.L . • OFTALMOLOGIE GINEOOLOGIEtONCOLOGIÎ PEDIATRIE • UROLOGIE ACUPUNCTURA LABORATOR (Biochimie ■> Bacteriologic Intunologie » Parazitologie T este SIDA)ZILNIC, inclusiv DUMINICI orele 7 -2 1Medic de gardă: orele 2 1 -7
Rezervare, consultaţii la tel 41.41.63
A L IA N Ţ Ă A N T IS U ic iP
- sufletu l nostru la dispoziţi’ dumneavoastră. Telefonul <)( noapte, telefonul de sufle1
M l.4 1 .6 3 -în tre o re le 21-07. /
ţi
y joi, 28 septembrie 1995 R O Z A V IN T U R IL O RA D E V A R U Lde Clm
procesul secolului
postul prim-ministru ulian Giuiio Ândreotti .pe banca acuzaţilor(REUTER) Fostu l p rim - instru al 'I ta lie i, G iulio jjreotti, a fost adus marţi pe iica acuzaţilor într-o sală de jecată bine păzită, fiind uzat de a fi făcut parte din ifia. De şapte ori prim - inistru, senatorul în vîrstă de • de ani respinge acuzaţiile trivit cărora el a servit drept asul” politic al crim ei - ganizatc sic iliene pe jidoarele puterii de la Roma. cea mai mare parte a carierei el a fost un m aestru al
ificului de putere într-o ţară nc a dat lum ii un achiavelli. „Puterea este o lală de care nimeni nu trebuie idecat” , a spus el cîndva. Procurorii publici au tocmit peste 100.000, de igini de acuzaţii pentru a monstra capetele de acuzare n potriva lui Ândreotti ce duc
* i gîndul lai cazul Jekyll-Hyde. Vintre acestea se numără faptuli el s-a întîlnit în secret cu şefiii Mafiei care se ascundeau de istiţie, a încercat să-i influ-
Ij nţeze pe judecători pentru a isturna condamnări pronun- :e îm potriva m afio ţilor, a iterat democrat-creştini sici-
m mi care aveau legături strînse i Mafia şi chiar a aprobat tacit
[j ai . m ulte om oruri. în Ss limbul protejării M afiei,
;easta, po triv it acuzării, a Şjitat la acordarea voturilor în
roarea democrat-creştinilor i Ândreotti.0 mare parte a probelor uzării se bazează pe mărturii le unor m afioţi d ispuşi să
Albească, pe care apărarea va cerca să-i d iscred iteze ca jortunişti care caută indul- aţă şi beneficiază de progra- ede protecţie a martorilor, idreotti a respins toate acuza- . le ce i s-au adus, etichetîn- i-le d r e p tu n com plot ai lafiei, m e n ita -1 pedepsi entru ofensivele îm potriva rimei întreprinse de guvernele
c care le-ă condus şi o încerce a magistraţilor cu 'm oti- ■aţie politică de a reduce la £10 epoca politică postbelica.
NATO pregăteşte trimiterea unei forţe de pace în Bosnia(A F P ) NATO a început s'iţ
pregătească trim iterea în Bosnia a unei forţe multinaţionale, alcătuită din aproximativ 50 000 -de militari puternic înarmaţi, pentru a garanta viitoare acorduri de pace, proiect care pune în joc viitorul Alianţei, potrivit unor surse diplomatice şi militare.
"P rim a in te rv en ţie te re s tră a NATO din isto ria organizaţiei va servi d rep t model pen tru viitor şi nu trebuie ra ta tă această cale”, a afirmat un înalt responsabil militar care a ce ru t să i se păstreze anonim atul.,
Pe lîngă încheierea unui acord de pace între sîrbi şi Federaţia croato- m usulm ană, d esfăşu rarea unei asem enea fo rţe depinde de
aprobarea ONU.La cererea autorităţilor politice ale
NATO, m ilitarii organizaţiei au început cu data de 20 septembrie să lucreze la constituirea unei forţe care va înlocui "Căştile albastre”, avînd o misiune de supraveghere a acordurilor de pace şi de interpunere. ONU ar urma să păstreze în zonă un rol pur umanitar pe care NATO nd doreşte să şi-l asume.
”Nu se pune problema ca Alianţa sâ refacă punţile care tocmai au fost distruse recent în cadrul operaţiunii D elibera te Force” , po triv it unei surse m ilita re în op in ia căruia reconstrucţia în Bosnia va reveni Uniunii Europene. Pe lîngă trupele NATO - din care, în principiu, între 15 000 şi 25 000 sînt americani, 15
000 britanici şi aproximativ 12000 francezi - strategii Alianţei doresc să includă în forţa lor trupe; ru se ,- ucrainene şi m usulm ane. O pusă oricărei intervenţii a NATO, Rusiar
, apropiată de sîrbi, a exclus însă p lasarea unor m ilitari ruşi .sub comanda Alianţei. R uşii, nu-şi pot permite însă să fie complet absenţi de la o reg lem en tari paşnică în Bosnia. în final, două forţe, una a NATO, alta formată din ruşi şi din m usulm ani, ar putea în cele din urmă coabita în Bosnia, apreciază experţii. Pe lîngă acesta dificultate care constă în a integra ţări membre într-o operaţiune a NATO, aliaţii sînt confruntaţi cu costul financiar enorm pe car,e îl: va reprezen ta această operaţiune. De exem plu,
NATO a estim at la 2 m iliarde de dolari o retragere de către NATO a "C ăştilo r a lb a s tre” din B osnia. Pentru a realiza p lan ificarea lor, m ilitarii NATO se v o r inspira în mare măsură din planul 40-104 de re tragere a "C ăş tilo r a lbas tre"; adoptat în luna iun ie de că tre ’ C onsiliu l A lian ţe i ,după luni de negocieri între aliaţi. Deja negociată în -acest p lan , . problem a C om andam entului . acestei operaţiuni, care se va derula ” sub egida ONU şi în cadrul capitolului 7 al Cartei ONU” (posibilă recurgere la forţă pentru a impune pacea), nu
i ridică în felul acesta probleme, potrivit surselor diplomatice şi militare.
C ond iţie sine qua non a unei partic ipări am ericane , acest
Comandament va fi unic şi ar urma , să fie atribuit amiralului american L eigh ton ’ Sm itb, Comandantul j NATO pentru,Europa de Sud, după cuin s-a prevăzut în ipoteza unei re trageri de către A lianţă a FORPRONU. Alături de el ar urma să se afle generalul francez Bernard ' Janv ier, com andantul’actual ăl "C ăştilo r a lbastre” din fosta Iugoslavie, în v irtu tea aceluiaşi . scenariu deja aprobat în luna iunie.5 în cadrul viîîoarei forţe a NATO, care va beneficia de un sprijin aerian im portant şi de puterea de foc a artileriei Forţei de Reacţie Rapidă (FRR), Corpul de reacţie rapidă al NATO staţionat în Germania va juca un rol de prim plan, s-a aflat din sursă militară.
Proiectai de liberalizare a legilor privind străinii scindează clan politici din Austria(A FP) Proiectul de liberalizare a legilor privind
persoanele străine, prezentat la sfîrşitul săptămînii de m inistrul social-democrat de interne, Caspar Einem, a scindat clasa politică, suscitînd proteste vehemente din partea opoziţiei naţionaliste de dreapta. Aproximativ 700.000 se străini din 7,8 milioane locuitori îş i au reşedinţa în prezent în Austria. Einem intenţionează să îşi prezinte proiectul în Parlament încă din ianuarie 1996.
Dacă Einem doreşte prin reforma sa ”să umanizeze şi să facă mai transparente” legile privind azilul şi imigraţia, considerate cele mai restrictive din Europa Occidentală, Joerg Haider, liderul dreptei naţionaliste, a atacat violent această tentativă de "vînzare la licitaţie” a A ustriei străinilor. M inistrul, considerat de u n ii '
. membrii ai partidului său. drept un potenţial candidat la succesiunea cancelarului Frantz Vranitzky, l-a acuzat pe Haider, care se bucură de sprijin din partea unui electorat sensibil-la declaraţii xenofobe, de a "instiga, teama în rîndul austriecilor”.
în ceea ce priveşte legile asupra azilului, Einem intenţionează întărirea examinării, din punctul de vedere al securităţii politice pentru refugiaţi, a ţării spre care acesta poate fi expulzat în caz de respingere a acordării de azil în Austria. în pluş, ministrul doreşte să introducă
' dreptul de şedere pentru refugiaţii care sînt în aşteptarea examinării cererii lor de azil la frontierele ţării. în ceea' ce îi priveşte pe imigranţi, cazurile de expulzare trebuie să se reducă,.în opinia lui Einem. îndeosebi cei cărora le expiră din neg lijen ţă perioada de p relungire a permisului lor de şedere nu vor mai fi expulzaţi ca pînă acum. în plus, imigranţii care s-au stabilit de cel puţin cinci ani în Austria vor obţine un permis de şedere pe' perioadă nelimitată, în timp ce practica era pînă acum de a li se acorda un permis de şedere valabil între doi şi cinci ani. în sfîrşit, Einem doreşte câ fam iliile imigranţilor deja stabiliţi în Austria şi care au rămas în ţara lor de origine să îi poată urma automat în Austria şi nu ca pînă acum să facă o cerere de imigrare separată care poate fi respinsă.
Opezipa naltă împDtrnra uiMiiştiloi este kaza democraţilor Inlgaii ie alegerile locale die 1995(Articol de Ivan Kostov, preşedintele Uniunii Forţelor Democratice, apărut •
în cotidianul bulgar ”Demokraţia”nr. 195 şi 201/1995)în Biulgaria a început campania electorală pentru s-â încheiat pentru anumite categorii de persoane:,
alegerile locale ce se Vor desfăşura în octombrie. Nu în ■ 1991, în perioada de avînt a l partidelor şi al este nevoie să mai explicăm ce ar însem na pentru coaliţiilor democratice, a existat o voinţă de unificare viitorul Bulgariei un eventual eşec al opoziţiei în aceste în vederea cîştîgării alegerilor locale. Această Voinţă alegeri. Ţara noastră ar fi azvîrlită irevocabil la uşa din s-a manifestat şi a dat rezultate în condiţiile unei lupte dos a Europei. De aceea este important ca partidele şi dure pentru rcprezcntare în parlament. în acest sens, co a liţiile dem ocratice să ' aibă o stra teg ie , alegătorii noştri se întreabă de ce această voinţă a corespunzătoare, bazată pe realitate, pentru obţinerea - slăbit? Care sînt cauzele?unei victorii. în acest sens există două strategii: prima Forţa Partidului Socialist Bulgar, se răspîndeşte! Dar
, este să acţionăm pentru a învinge Partidul Socialist oare nu tocmai această forţă â lui ar trebui să determineBulgar în toate localităţile unde aceasta este posibil.. Să recuperăm p ie rd e rile su ferite ,în a lege rile din 18 decembrie 1994. Prin victoria în alegeri în cît mai multe oraşe şi sate să dovedim că ne putem asuma răspunderea pu te rii, fap t ce m îine ne va da tem ei să cerem şi conducerea B ulgariei. Cea de-ă doua strategie este continuarea războiului împotriva divizării alegătorilor Uniunii Forţelor Democratice. Pentru că acest război, început în 1992 şi care a luat am ploare cu ocazia alegerilor parlamentare anterioare, se pare că încă nu
unificarea şi nu dezbinareâ noastră? în caz contrar, vom fi înfrînţi de monolitul fostului partid comunist.
Un alt răspuns este dorinţa unei revanşe personale! Dar alegerile locale nu-l pot face mare pe un politician : oarecare, pentru că la acestea se aleg prim ari şi consilieri pentru conducerea şi soluţionarea problemelor locale.
Căutarea unei afirmări pe linie de partid? Se ştie însă că un teren real pentru afirmare politică îl constituie doar alegerile parlamentare.
C A E R - B I S " - u n b a l o n d e p r o b ă s a u î n c e p u t u l t i n e i o f e n s i v e d i p l o m a t i c e r u s e î n s t a t e l e E u r o p e i C e n t r a l e s i E s t i c e
(C om entariu a p ă ru t în co tid ia n u l ”R zeczp o sp o lita ” hr.215 /1995)Rusia se vorbeşte de 'm ultă
«ede lipsurile diplomaţiei ruse 'centrată asupra marii dispute Accidentul - care ”a uitat” de "pa C entrală şi E stică. O icnea critică este cuprinsă în . °!cuta analiză a C onsiliu lu i fese de Securitate (aşa-numitul **t Karaganov), ca şi în cîteva taţii analitice pregătite de către Oratori dc la influentul Institut
SUA şî Canada.'opinia politologilor moscoviţi,1 Perioada vestite i "docţrine ’•«" Moscova nu a form ulat
politică coerentă faţâ de foştii beliţi. Au rămas fără răspuns jj®»erile şi in iţia tive le de. jware sosite din capitalele cen- tu'opcnc, întregul efort fiind '••ţrat realizării unei diplomaţii . *l've, aşa cum este definită în "*• Sensul ci sc reducea la for- yimplă "3xNU” , respectiv: 'a|â dc eforturile foştilor aliaţi
de a fi primiţi în NATO, opoziţia faţâ de dreptul suveran apărat de ele, în ce priveşte alegerea prietenilor, precum şi ignorarea propunerilor primite vizînd înviorarea colaborării economice.
C ritic ii de la M oscova ai diplomaţiei ruse afirmă că cel mai rău este faptul că respectiva politică s-a dovedit c ît se poate de ineficientă. în primul rînd a întărit atitudinile antiruseşti, iar în al doilea rînd a fu rn iza t argum ente suplimentare în favoarea extinderii NATO. Acest lucru este, în opinia reprezentanţilor grupărilor politice aprobate în to ta lita tea lo r, în contradicţie totală eu raţiunile de stat a le R usiei. D acă nu se va reuşi b locarea în în treg im e a acestu i proces, el a r trebui cel puţin p re lung it la m axim um , afirm ă experţii, liniştind, între altele, vecinii din Europa C en tra lă şi de Est, solicitîndu-se în acest fel sprijinul
; A i..i t-, - j i.ij> i i ii; -js<j ’f.:ktji t>i j i : j-L j<. -- AU2- ţtiyiou funsnajiî
şi colaborarea. . *Ofensiva diplomatică, postulată
şi acum anunţată, a Rusiei în statele central-europene este menită să ducă la în lăturarea izolării'M oscovei, evidenţiată.cu toată acuitatea de conflictul din Balcani. Un lucru este esenţial: scopurile strategice ale politicii ruse au rămas neschimbate, dar vor fi ap lica te şi a lte le , mai elastice.
în acest context trebuie văzută propunerea, destul de surprinzătoare şi m isterioasă, v izînd înviorarea co labo rării econom ice, în conform itate cu princip ii care Ia prima vedere pot aminti de CAER. De altfe l, nu este o metodă nouă. Anul trecut s-a propus crearea, în- tr-o form ă in s titu ţiona liza tă a structurii fostului CAER, însă atunci propunerea a fost primită cu foarte mare răceală. Acum a fost reiterată, într-o formă atenuată oarecum, însă mecanismul rămîne acelaşi.
A U 21 - j i 8*0£.'i«i> .Id .U .l.i : . i o , ! K
Mai trebu ie re ţinu t un lucru: M oscova propune foarte uşor condiţii favorabile de colaborare economică în schim bul unor concesii şi al unor influenţe politice. Nu este exclus ca şi de această dată să fie la fel. Dacă este aşa, atunci politicienii trebuie să manifeste o
* foarte serioasă circumspecţie.Rusia poate fi un excelent
partener de interese, este o piaţă mare şi poate oferi felurite materii prime. Cu o condiţie: comerţul şi co laborarea econom ică să se
,, dezvolte pe principii econom ice normale şi fără nici o undă de bănu-1 iată că ar putea fi vorba de altceva decît de avantaje economice bilaterale. în prezent, o asemenea garanţie nu există. Ba, d im potrivă, to tu l atestă că este vorba de un sondaj
. politic de probă, de o verificare cum ar arăta o eventuală bază pentru noua concepţie politică a Moscovei faţă de Europa Occidentală şi Estică.
Pavei Graciov: R u s ia v a r e s p e c ta . t r a t a t u l C F E „ C în d î n E u r o p a
v a d o m n i s t a b i l i t a t e a ”(A F P ) „ A rm a ta ru s ă nu
aparţine NATO şi este evident că nu se poate plasa sub com anda NATO”, a declarat m inistrul rus a l ap ă ră r ii, P av e l G rac iov , în c ad ru l unei m ese ro tu n d e cu z ia riş tii o rgan iza tă de ageiiţia
/„ In te r fa x ” , re f e r in d u - s e lâ p la n tir ile a c tu a le ce p re v ă d înlocuirea „Căştilor albastre” ale ONU cu o forţă m ultinaţională comandată de Alianţa Atlantică. •>. D upă ce a p ro testat zadafnic îm potriva atacurilor aeriene ale N A T O îm p o tr iv a s î rb ilo r bosniaci, Rusia apreciază că un co m an d a m en t . c o m u n a r re p re z e n ta c ea m a i bună m o d a lita te p e n tru a -ş i fa c ş rev en irea pe scen a d in fo s ta Iugoslavie şi pentru a con-tracara ceea ce consideră drept un activ-" ism in a c c e p ta b il d in p a r te a Alianţei occidentale. Ge-neralul Graciov a subliniat că un astfel de co m a n d a m e n t c o m u n a r trebu i să perm ită „pedepsirea tuturor părţilor care nu respectă rezo lu ţiile O NU ”, re lu înd im plicit criticile Moscovei la adresa o p e ra ţiu n ilo r N A T O ca re „ îi vizează exclusiv pe sîrb i” .
„Este vorba de o reven ire la sistemul dublei-chei” , în cadrul căruia NATO nu poate interveni m ilitar decît la cererea explicită a O N U , a d e c la ra t om e x p e rt o c c id e n ta l, de la M o sco v a .. C om an d am en tu l co m u n ar fi asigurat „pe rînd, m ai întîi de un general a l unei ţări din NATO, ia r apo i de un g en e ra l ru s” , â declarat Graciov. E l a apreciat că „u n e le ţă r i d in C S I^ar p u te a eventual p a rt id p a la acest Stat M ajo r com uti. In a c e s t fe l a r exista egalitate” , a subliniat el.
M o sco v a a fo s t fo a r te reticentă faţă de proiectul privind crearea de că tre N A TO a unei, fo rţe m u ltin a ţio n a le de c irc a 50.000 de oam eni, destinată să garanteze punerea în aplicare a v iitoarelor acorduri de pace şi care ar înlocui actualele „Căşti albastre”. O oficialitate a M AE rus afirmase recent că M oscova „nu va ezita să facă uz de dreptul său de veto” pentru a se opune tr im ite rii a ce s te i fo r ţe ..L a o întrebare cu privire la extinderea
NATO, Pavel Graciov a răspuns că Rusia va începe să creeze un bloc m ilita r în cazu l a d e ră r ii: ţărilor baltice la NATO; El s-a declarat totuşi împotriva „creării: unui bloc anti-N A TO , ce s-âr situa la limita războiului rece; a , m ai existat în trecut aşa ceva şi nu a dus la n im ic bun” , V subliniat el. La 8 septembrie, în cadrai unei conferinţe de presă, preşedintele E lţîn declarase că ‘ „extinderea NATO ar fi o mare greşeală. Scînteia războiului s- a r pu tea ră sp în d i în în treaga -
. E u ro p ă” , a v e r tiz a e l. „D acă . NATO se va instala la graniţele R usiei, vor exista două alianţe
, m ilitare în.Europa” ; sublimase Elţîn.
. Rusia .va respecta Tratatul d e . limitare a forţelor convenţionale în E u ropa (C F E ) „c înd stabilitatea va domni în Europa”,1 a d e c la ra t , pe d e a ltă p a rte , ministrul rus al apărării. Graciov a lăsat astfe l să se înţeleagă că M oscova ar putea refuza noile p ropuneri de ream enajare , în favoarea sa, a flancurilor militare de sud şi de n o rd ale R usiei, prezentate la V iena săptămînă trecută. Moscova ceruse ea însăşi0 ream en a ja re în ace s t sens, ' invocînd m ai ales ameninţările din Caucaz, şi primise favorabil această in iţia tivă, chiar dacă a apreciat-o ca „insuficientă”."
„Astăzi situaţia din Europa se degenerează, climatul ameninţă
- să explodeze şi războiul din'fosta Iugoslavie riscă să contaitiineze s ta te le , în v e c in a te , \c a r e . au frontiere cu Rusia. Războiul este
' l a frontierele noastre şi noi ar ■ trebui să redeplasăm armamentul nostru în spatele U ra lilo r” , a
r sp u s iro n ic G rac iov . „N i se ordonă numărul de arme pe care trebu ie să le de ţinem şi în ce
‘ regiuni.. , ,Este vorba încă o dată de o '
cooperare dirijată.-Rusia este şi va fi „un stat puternic şi independent” şi nu este corect „să i se dea ordine”, a spus eL „Rusia se
’.va conform a tu turor tratatelor sem n a te , d a r ţin în d co n t de situaţia , din Europa şi fară să-1 fie pusă în cauză securitatea”, a subliniat Graciov.
în această pag in ă AGENŢIA NAŢIONALA DE PRESĂpublicăm m ateria le furn iza te de A genţia Română de P resă, ROMPRES, precum şi din alte surse.
IromprUNATIONAL NEWS AGENCY
i-rrrf
\
VIATA PO L IT IC Ă joi, 28 septembrie 1995 ţs
M u z i c ă ş i a r m e !Figura lui ne este mai mult decîtfamiliară. î l vedem mai des
decît ne vedem membrii fam iliei şi peste tot; p e toate canalele televiziunii, în ziare şi în reviste, îl auzim la radio, e drept, mai rar... E un ins puţintel la trup, firav şi ager, cu privirea mereu ferită de a altora. Se grăbeşte întotdeauna, vrea parcă să scape de cineva, priveşte pieziş şi scurt, faţa lui e subţire, teşită parcă între doi elefanţi care l-aa str unt or at niţel, din greşeală. Poartă ochelari, părul lins, pieptănat cu grijă. în orele libere e melomqnpasionat, rafinat, cu aleasă cultură în materie. în celelalte ore e un ş e f cu imensă răspundere în lumea contem porană: secre ta r g en era l a l unui organism internaţional suprastatal, noul bastion alpăcii şi democraţiei, care, nu se ştie p e cine şi de cine apără. Ştim însă cu toţii p e cine slujeşte, în solda cui e l Organismul în cauză a rămas "orfan ", omologul său săvîrşindu-se din viaţă, după o scurtă şi simplă suferinţă. Din această cauză q ajuns să se lupte, ca un legendar personaj, cu morile-de vînt, cu cei mici, fără putere. .-
Omul despre care scriu şi încerc să creionez un portret de politician de sjîrşit de mileniu, iubeşte muzica. O ascultă, o cîntă şi chiar dirijează orchestre, cum a făcut nu demult lă Atena. E un meloman adevărat, un 'interpret ş i un artist. Un artist care oferă cu generozitate mu zica semenilor. Şi nu orice muzică! E vorbă de muzica simfonică, de operele ei monumentale. La organismul militar amintit iubeşte şi dirijează armele, supraveghează embargourile şi ordonă atacuri aeriene paşnice asupra celor ce nu se supun şi sînt astfel ucişi fem ei şi copii ş i bătrîni nevinovaţi Se impune astfel voinţa şi poftele celui ce conduce lumea. Ciudată personalitate: ea îmbină muzica şi armele, arta şi forţa, viaţa şi moartea. Mă întreb cum te po ţi simţi -liniştit cînd: cînţi muzică, după ce ai ordonat . bombardarea aşezărilor, omeneşti?! Au existat în istorie mulţi alţi comandanţi de oşti care au vrut muzica, au ascultaUo cU nesaţ. Sau erapentru ei doar un refugiu^ o amăgire? Asemenea oameni îmi amintesc un proverb arab care Spune: Viciul ştie că e urît, de aceea, îşi pune mască". Să fie muzica o mască? :~ Viorel CACOVEANU
Către Senatul Statelor Unite, Comitetul Financiar, Washington, DfD om nule P reşed in te , d istinşi
m em bri ai C om itetului,Sînt Valeriu ANANIA, directorul
' D epartam entului Publicaţiilor şi reprezentant pentru Relaţiile Inter- B isericeşti a l. A rhiepiscopiei M isionare Ortodoxe Române din A m erica, cleric . român (A rhim andritul Bartolom eu) şi scriito r literar, fost preşedînte- delegat al A sociaţiei Academice "Petru M aior” a Universităţii din Cluj (1946), rezident permanent al S tatelor U nite, începînd cu anul 1965. Nefiind în situaţia de a faceo declaraţie personală în faţa Comitetului Senatorial, respectuos - vă supun acest memoriu spre a-mi exprim a sprijinul, în favoarea R ezoluţiei concuren te ,n r. 35 a Senatului, precum şi a Proclamaţiei Prezidenţiale din 24 aprilie 1975, prin care i se prelungeşte României clauza "naţiunii celei mai favorizate".
întru motivarea sprijinului’meu nu doresc să repet ra ţiun ile deja exprimate de alţii, nici nu vâ pun înain te , d rept schim b, cereri personale sau condiţii, Cu permisiunea D-voastră, doresc să- mi încep mărturia pjjn a respinge o seamă de acuzaţii şi denaturări istorice ce v-au,Ibst înfăţişate de unele persoane ce se declară îm p o tr iv a acordării ~ clauzei
MEMORIU (I)"naţiunii celei mai favorizate" pentru România şi să vă îndemn a nu le lua în consideraţie, pe baza prezentei contestaţii. ‘
Mă in teresează cu deosebire memoriul pe care Dr. Z. Michael Szaz vi l-a înain tat în numele Federaţiei Maghiare Americane, la 6 iunie 1975, memoriu sprijinit de Episcopul Zoltan Beky, preşedinte şi de Laszlo S. Eszeny, "chairman", - din conducerea aceleiaşi organizaţii. Dacă memoriul s-ar. fi ocupat numai cu plîngeri împotriva politicii.de discriminare pe carc,actualul guvern român ar duce-o faţă de grupul etnic ' minoritar din Transilvania, el ar fi mâi mult sau mai puţin îndreptăţit: De-â dreptul izbitor însă e faptul că cea mai m are parte a acelui mem oriu este un atac d irect şi necinstit îm potriva adevărului istoric, şi anume îm potriva istoriei reale a naţiunii române. Dacă cineva citeşte cu atenţie acel memoriu, aşa cum a fost tipărit în m aterialu l documentar, va observa cu uşurinţă că Federaţia Maghiară Americană este mult mai puţin preocupată de situaţia grupului m aghiar din T ransilvan ia sau de un acord com ercial în tre S tatele U nite şi România, decît este - mult mai mult,
dacă nu chiar exclusiv.- preocupată şi interesată să creeze un "punct de pornire" pentru o revendicare teritorială. Nu este pentru prima oară că m aghiarii încearcă să pozeze drept "victime" cu Scopul de a-şi atrage compasiunea Marilor Puteri, pentru ca astfe l să fie .rezo lvate principalele obiective ungureştii înainte de a vorbi despre timpurile vechi, doresc să depun o mărturie despre un capitol, încă inedit, de istorie contemporană.'
P rovocări m aghiare în C luj,■- 1946
Precum se ştie, în 1940 Hitler şi Mussolini, prin Diktatul de la Viena, au rupt Transilvania de Nord din trupul R om âniei, şi au alip it-o U ngariei. lui H orthy , drept compensaţie pentru serviciile ce le primeau din partea acelei ţărr. Pe durata urm ătorilo r ■'patru ani, populaţia românească din teritoriul ocupat de unguri a fost subiectul unor continui hărţuieli, frustrări, atrocităţi şi umilinţe, organizate în mod oficial. O cupanţii nu i-au exceptat pe p reo ţi, călugări, călugăriţe şi ierarhi (printre cei din urmă, episcopii ortodocşi Nicolae Colan şi Nicolae Popovici, precum şj episcopul g reco-cato lic Iuliu
H ossu). în oc to m b rie |j Transilvania de Nord a fost elj de armatele române şi sovielj^
. românii au preluat adm inistra- abia în toamna anu lu i |S
Universitatea românească "Rtg Ferdinand" şi-a putut pârăsit|! din S ibiu- Transilvania de Suj s-a întors la Cluj, în ti®p U niversitatea maghiară "Boiy funcţiona în oraşul T g. Ij, (Transilvania de Est). Sepj,,
, temporară acelor două uatve,,. a fost o măsură înţeleaptă, pnlt s-au evitat efectele unei tsnSj psihice dintre naţionalitâji|c
; atunci antagoniste.. •C el puţin ' pe d u ra ta im
; universitar, populaţia Clujului : cov îrşito r rom ânească , <n0 miilor de studenţi care trăiau It şi nu numai români, ci şi uni, însem nat de ev re i, c e i diit întorşi la studii după patrii, interdicţie din partea regimului hitlerist al lui Anţonescu. Miij maghiari din Cluj - c e i nnj( dintre ei lucrînd în fab ric i sin
, m ici în trep rinderi partiţii păreau a nu p rezen ta o pil pentru grupul m ajoritar, cu» faptului că refuzau în m ode să vorbească limba română-Vcunoşteau - ch ia r în mag« frizerii. Micile incidente erai: rezolvate de politie, ( v a uit
V. A N
CNA a călcat în picioare un drept constituţionalîn urma unei înţelegeri scrise cu
T.V.R. , B.B.C. a realizat un c ic lu ' de cinci emisiuni ancorate în realitatea românească care urmau să fie difuzate pe program ul 1 al televiziunii române. Emisiunile au fost finanţate de Know How Fund,
a guvernului. Reacţia acestuia a fost însă prom ptă: C.N.A. (care prin modul în care a fost constituit este dom inat de către rep rezen tan ţii puterii) interzice difuzarea celorlalte patru emisiuni dintr-un motiv mai mult decît ridicol - televizarea unor
fond de asistentă al guvernului programe străine în limba românăbritanic şi realizate de tineri reporteri a r- f i , . îm potriva uzan ţe lo rromâni, angajaţi ai B.B^C. şi trimişi internaţionale,la practică în Mărea Britanie. P artidu l D em ocrat C luj
•Prima emisiune, care a fost protestează împotriva acestui abuztrimisă sîmbătă 02.09.1995 Jafec tar- al-C.N.A.;de faptal guvernului, caregraV imaginea guvernului din cel nesocoteşte un drept fundamental al
ac tua le i pu teri sîn t deosebit de grave: este am enin ţat procesul evolu ţie i . spre dem ocraţie al României. Un cetăţean dezinformat este foarte probabil să nu voteze co rect din punct de. vedere, a l intereselor sale, care se suprapun, în ultimă instanţă; cu cele ale societăţii în ansamblul ei. " ... x
La fel de îngrijorător ni se pare faptul că prin acest act necugetat guvernul afectează grav imaginea României în lume. Reacţia opiniei
. publice din Marea Britanie la aflareapuţin două motive: ;. cetăţeanului: dreptul la informaţie,; Veştii că o emisiune realizată/de
1. Prezentarea incred ib ile lor d re p t ' garan tat de C onstitu ţia postul său,naţional de televiziune 1 aspecte ale traficului de benzină României. Redăm art. 31 aliniatul B.B.C. este nedorită în România, nudemonstra penţru p rim ă ' oa ţă . 4: "Mijloacele de,informare în masă, poate fi decît defavorabilă. 1cetăţeanului român că sîntem direct publice şi private, sînt obligate să ■ în consecinţă, cerem C.N. A. să'responsabili de proasta imagine a asigure informarea corectă a opiniei revină asupra deciziei luate şi săRomâniei în lume. . - : publice” . , . . • . perm ită prezentarea celorlalte
2. Imaginile legate de criza grîului C onsecin ţele unei asem enea emisiuni.demonstrau câ aceasta este reală p o litic i, prin care TVR tinde sâ Biroul de presă alcontrazicînd brutal poziţia de negare . devină lin canal de propagandă al . Patidullli Democrat Cluj
Pro - E u ro p a
Astăzi sc reiau serile de reflecţie politică organizate de Grupul Independent ”Pro- Europa" coordonat de Valentin Naumescu. C olocviul carc începe astăzi;-la ora 17, la sediul P.N.L., va înccrca să dea răspuns în trebării: "E ste m esajul na ţionalist cheia monopolului e lec to ra l în Transilvania?”.
Consiliul Naţional al PL’93 se va întruni la 7 octombrie
Bucureşti (Rompres) - La întîlnirea de marţi cu reprezentanţii presei, la care au participat Daniela Crăsnaru, preşedintele Consiliului Naţional, Dinu Zamfirescu şi Ludovic Osban , membri ai Comitetului Director al PL '93, s-a anuţat întrunirea Consiliului Naţional la 7 octombrie.
Adunarea generala a U M.R.L.■ Uniunea Mondială a Romanilor Liberi, Filiala Cluj, anunţă convocarea
Adunării generale în data de 29 septembrie, ora 17,30, la sediul filialei din Piaţa Unirii nr. 11. Ordinea de zi cuprinde: Dare de seamă asupra activităţii; Raportul cenzorilor; Alegerea noului comitet; Discuţii; Elaborarea unui program de viitor.
Laszlo Kovacs respinge acuzaţiile lui laszlo Tokes:
“ Politica de presiune nu duce nicăier.< Marko, preşedintele UDMR,
.. După ce prim ul-m inistru Gyula Horn a respins a tacurile dure ld*adresa poziţiei guvernului ungar privind problemele minorităţii maghiare din România cuprinse în scrisoarea adresată de Laszlo T okes C o n siliu lu i. R e p re z e n ta n ţilo r UDM R în t r u n i ţ i la G heorgheni, este rîn d u l m in istru lu i de externe Laszlo Kovacs să ia poziţie frfţă de aserţiunile episcopului. A flat la New York, şeful diplomaţiei ungare nu se a ra tă de acord cu ideea avansată de Laszlo Tokes ca Ungaria să folosească .“mijloace diplom atice h o tă r îte ” faţă de R om ânia.
wîntr-un interviu acordat Agenţiei
U ngare de Ş tiri - M TI- Laszlo Kovacs îşi exprimă convingerea că,' avînd în vedere faptul că Ungaria nu este o putere mondială, singură cale prin care poate fi îm bunătăţită situaţia minorităţilor maghiare de peste g ran iţe le ţării este cea a tratativelor. ' -. “Nu âvem posib ilita tea să ne impunem voinţa cu forţa şi, aşa cum am constatat, politica de presiune nu duce n icăieri. în tre anii 1990 şi 1994, guvernul ungar a încercat prin blocarea vizitelor la nivel înalt şi prin decla ra ţii dure să obţină realizarea drepturilor minorităţilor maghiare, dar aceste mijloace nu au dat nici un rezultat. Am credinţa că tonul dur al declaraţiilor n-ar face altceva decît să pună paie pe foc, provocînd replici şi mai dure din partea naţionaliştilor români, ceea ce ar duce la noi încordări, cu rezu lta tu l că s-ar ajunge, la noi
greşită ho tărîrea Budapestei trim ite la B ucu reşti o edifi experţi. “Găsim firesc ca give Ungariei să sprijine cît.mailol asp ira ţiile UDM R” , a comid Bela M arko care nu s-a ariiii •acord ba; mai mult, găseşteti g reşeală ca experţi unguri examineze posibilităţile unuide m ent care,', după părerulimitări ale drepturilor maghiarimii.
Putem cere sp rijinu l fo ru rilo r ; discriminează minoritatea mai internaţionale în cazul încălcării T o t îm potriva trimiteriidrepturilor minorităţilor maghiare e(;h ip e de ex p e rţi.c a re aitftdoar în cazul îri care si noi avem un . legitimiza , Legea învăţăm»:com portam ent : european : în r.s‘a Pronunţat şi M iklosdom eniul re la ţiilo r b ila te ra le , a parlamentar al Forumului Datspecificat m inistrul de externe al t*c U ngar, fostu l partiţUngariei exprimîndu-si convingerea guvernâmînt. Politicianul «Ică soluţia viabilă pe termen lung a declarat în cadrul unei conferi*rezolvării problemei minorităţilor, Prcsă 2ăse?te stupefiantă pica si pentru celelalte probleme cu m in is tru lu i de ex te rn e l#care se confruntă zona, este Kovacs câ presiunile dip lom #integrarea euroatlantică: duc la nici un rezu lta i l|
La 28 si 29 octombrie o echipă de exemplificat cu faptul că trali»1experţi unguri va exam ina la bază ungaro-slovac a luat n a fBucureşti posibilităţile de aplicare •« m are a unor P u n i c e p/t»1ale Legii învătămîntului în ceea ce occiden ta le ..’ Ceea ce Jlipriveşte şco larizarea în lim ba Csapody se prefacecâ uitămaghiară, a anunţat la obişnuita a t '* partidu l său cît şi înli*1 conferinţă săptăm înală de presă Gabor Szentivany, pu rtă to ru l de cuvînt al MAE ungar.'.
După cum consem nează principalele ziare ungare, Bela
opoziţie au votat în p a ri# îm potriva ratificării trat0 ungaro-slovac...
Budapesta, septembrie. . . .. . . . . 1995
Dorin SUC'J
Is e g e a im p o z i tu lu i p e s a la r i i s c m o d i f ic ă s u h s ta n ţidUna din p revederile legale
im portante votate în Cam era Deputaţilor în această săptămînă aduce m odificări la Legea im pozitului pe salarii. Aşadar, prin adoptarea Ordonanţei nr 17, persoanele care, îri decursul unei luni, obţin venituri sub formă de salarii dc bază şi a lte drepturi salariate dc pînă la 75 000 lei sînt scutite de plata im pozitului pe sa larii, m odific îndu-sc şi
completîndu-se astfel Legea nr.32/ 1991 privind impozitul pe salarii.
Prin noul act normativ se im pozitează, conform grilei de im pozitare inclusă şi în textul ordonanţei, cîştigurile salariaţilor z ilie ri sau te m p o ra r i, salariile încasate de avocaţi prin barou, drepturile cuvenite m edicilor şi persorialului sanitar din policlinicile cu plată, cîştigurile obţinute din colaborări de orice natură, onorariile
încasate din expertize şi drepturile cuvenite pentru invenţii şi inovaţii. Totodată, sînt im pozitate şi veniturile realizate de persoanele fizice rezidente în România sub formă de salarii. în legem ai sînt completate şi categoriile de personal salariat care beneficiază de scutirea plăţii impozitului la unitatea la care au funcţia de bază: veterani dc război, văduvele de război şi văduvele necăsătorite ale yeteranilor
de război, urmaşii eroitor martiri ai prim ite de salariaţi în peri®1"revoluţiei, deţinătorii titlu lu i de preavizului ''d e conced^Luptător pentru Victoria Revoluţiei compensaţiile acordate salariidin Deccmbrie 1989, invalizi gradul disponibilizaţi cu ot#I şi II, donatori de sînge sau plasmă pentru sumele prim ite de aceştia reprezentînd contravaloarea zilelor libere acordate pentru donarea de sînge sau plasmă.
în O rdonanţa nr. 17 este modificată şi lista veniturilor care nu se im pune, precum sum ele
restructurării agenţilor econc^ aju toarele sociale sau ori<^ ajutor acordat din bugetul sau cele locale, ajutoarele ace^ mamelor salariate pentru aii’ sau date salaria ţilor în 'c deces.
G.OGNEA'I
joi, 28 septembrie 1995 ARTĂ - CULTURĂ A D E V A R U Lde Citii 1
Hl jllllii <Ilto aii ac UJ Du lin JU 1] QUlti %
armonica T r a n s i lv a n ia '^ ^ )
Toamna muzicală clujeană" - ediţia a XXX-a- interviu cu violonistul George DUDEA, directorul Filarmonicii -
lata de 2 octombrie va marca ra F ila rm on ica c lu je a n ă iutul unei noi stagiuni, dar nu iei stagiuni oarecare, ci a celei
40-a de Ia în f iin ţa re a - itigioasei in stitu ţii m uzicale, (dată, va fi şi debutul celei de XX-a „T oam ne m u z ica le” . iate die George D udea, ce ne ji spune despre acest festival? jj afara faptului că el reprezintă ]oment jubiliar, noi am încercat jâsura bugetului pe care îl avem ispoziţie, să aducem artişti de isre şi să oferim publicului iri interesante şi poate chiar mai icîntate. Aş vrea să aduc în (, :ijie cîteva m om ente din imna muzicală cluj eână”, care, componenţa programului sau
interpre ta „C apriccio Roum ain” Un alt moment important ar fi pe pentru vioară şi orchestră de Enescu, data de 9 octom brie, un concert , lucrare desăvîrşită de compozitorul' simfonic în care Jochen W ehner,Cornel Ţăranu.
• Sâ m ai spunem că acest conc e rt re u n e ş te cei doi t i ta n i ai secolului XX an iv ersa ţi în acest an , Enescu şi B artok .
- O a ltă inestim ab ilă valoare clujeană, âl cărei nume se leagă de însăşi existenţa acestei instituţii, v io lon istu l Ş tefan Ruha, va fi omagiat printr-un concert alături de Orchestra de caineră a Filarmonicii. D -sa va in terp re ta concerte de Haydn, Bach şi, .ev iden t, „Anotimpurile” de Vivaldi...
*... lu c ra re c a re , sub bagheta re g re ta tu lu i m a e s tru M ircea C ris tescu - dc a l dăru i num e se
artiştii care iau parte în zilele^ leagă începu tu rile O rchestrei delective, reprezintă mom ente ortante şt chiar an iversate . ' iul ar fi concertul de deschidere, fata de 2 octom brie, în care rbestra simfonică, sub bagheta trului Emil Slmon (dirijorul
Ini permanent care de atîţia ani fâşoară o activitate bogată şi de , eosebită calitate la pu p itru l' stei Filarmonici), va colabora cu ban Lupu (SUA), care Va,
cam eră - a fost cu an i în u rm ă înregistrata pe un disc de valoare: in ternaţională . Şi to ţ un concert an iv e rsa r este cel â r„C ap p e lle i T ransilvan ica”.
- „C appella T ransilvan ica” sărbătoreşte 40 de ani de existenţă şi va susţine un concert dirijat de maestrul Cornel Groza, cu lucrări ce sperăm să fie apreciate de publicul meloman.
dirijor german cu care noi am mai colaborat şi publicul îl cunoaşte, va d irija un concert cu lucrări de B rahm s'şi Richard.Strauss, avîn- du-1 ca partener în Concertul nr. 2 de B rahm s pe M ihai Ungureanu, pianistul şi directorul Filarmonicii din Craiova.
Ca prezenţe ce trebuie semnalate ar mai fi Trio-ul german al fraţilor; Boltchcr, care, pe lîngă un recital cameral pe data de 12 octombrie, îşi vor da mîna cu Gheorghe Costin, dirijorul Filarmonicii ieşene (pe care noi î l credităm cu foarte mare încredere), în realizarea triplului concert de Beethoven, căruia i se alătură pagini de Berlioz şf Soşta- kovici, în data de 14 octombrie.
/ «Trio Boettcher este prezent în fe s tiv a l d a to r ită s tră d a n ii lo r C en tru lu i C u ltu ra l G erm an cu
‘ care ştiu că aţi colaborat în organizarea acestei ediţii a „Toamnei m uzicale” . Sâ mai spunem că în p rogram ap are şi o „pa tă de culoare”, ansam blul „BuJazzO” din G e rm a n ia , o rc h e s tra de ja zz a t in e re tu lu i . Un a lt an sam b lu
prestigios p rezent în festival este „C v arte tu l T ransilvan1?, a că ru i fa im ă a d ep ăş it .d e ja h o ta re le Europei; acoperindu-se de succese peste ocean . în lin ii m a r i, în în ch e ie re , ce ne p u te ţi sp u n e despre stagiunea în sine şi despre p ro b lem ele o rg a n iz a to r ic e ce privesc publicul?
- Chiar în aceste zile am : decis emiterea abonamentelor pentru noua- stagiune: ele se vor situa la jumătate de preţ faţă de biletele.obişnuite/ concert'; C red în acest sistem şi consider că el avantajează publicul nostru fidel. în rest, stagiunea se va bucura de prezenţa unor muzicieni de renume, din ţară şi străinătate,
' dacă ar fi sâ - iam in tesc doar pe dirijorii Erich Berghel, Ştefan Anton Reck (Germ ania), Â lexis H auser (A ustria), . M ika E ichenholz (Suedia). Am încercat să eliminăm valorile discutabile şi sâ invităm artiş ti în adevăratu l în ţeles a l . cuvîntului, care, însă, în acelaşi timp, să accepte condiţiile modeste financiare pe care noi le putem oferi...' ■. .. "
"■ Cristina Monica BOTA
.. Povară inutilă pămîntului”
Printre valoroasele documente istrate la F iliala A rhivelor itului din Cluj - nesecat izvor cunoaştere a vieţii şi gîndirii menilor de altădată r se află un cument care trezeşte interesul icetâtorilor, nu prin valoarea istorică, ci pentru conţinutul
pve i filosofic. Autorul acestui ilol cument, vechi de peste 150 de aiidoieste un tînăr-d ip lom at în rid iinţele filosofice şi juridice:
ffletriiis Panovits, din ansilvania, care în anul 1838 adresat o cerere scrisă Sciului Tezaurarial din Zlatna intru obţinerea unei slujbe la est oficiu. La cerere esţe icxatâ copia lucrării sale de
|t plomă, al cărei scurt conţinutflectâ p rincip iile i sale •aw ~ . . • . . .( Juministe, gindirea sa. umanista.;
Medăm mai jos, în traducereVsaetâ textul lucrării:111! H
Omul fără bani este un trup3» ., emsufletit, un cadavru ambu-' tfll, înt si stafie, de care to tu l se Iii •
ne. Intrarea sa e tr is tă ,orbirea-i e p lic ticoasă şilâsătoare. Dacă doreşte să vadă■ cineva, pe acela niciodată nu-iflă acasă. De cuvîntă ceva, estetarupt îndată, pentru ca nu•ova să-şi sfîrşeascâ vorbireacerere de bani. Este ocolit caciumat şi socotit d rept o
'vară inutilă a pămîntului. Dele deştept, rareori are putinţa•şi arate dcştcptăciunea; iar*âe sărac cu duhul, e privit*ptcel mai înfricoşător miracoldouă picioare pe care numaichinuri l-a putut zăm isli
(1 listata natură. Vrăjmaşii săi■cep a-l lăuda câ este un*M>nic; iar cci răbdători trag
umeri pe lîngă el. Din^nu-i de dimineaţă e deşteptat
nevoi, seara m izeria îlboţeşte fa patul său. Cîndţinută, nimeni nu-i spune•“roci” E de prisos să amintiminteresul cui ridică glasu-i
tinil autor al accstor rînduri.ne gîndim: doar zece ani îl
■’j despărţeau de revoluţie
$(>'K1A '
ia SOMESFÂLEAN
S ă f t ţ c i e c tu feM ito n ,
.' Filosofla unificării europene' A ndrei M arga este una d in tre vocile cele m ai au to riza te ; ale filosofiei româneşti de astăzi. într- o epocă în care filosofia fusese în chip silnic în locu ită la noi cu socialismul ştiinţific, el elaborase cîteva lucrări care dovedeau, prin însăşi obiectul lor, un drum propriu şi o tend in ţă de a se păstra în . dom eniul unei g îndiri filosofice preom inente. C ărţile sale despre H e rb e rt M arcuse (1980) sau cea despre H & berm as (1985) aveau deja deschiderea europeană necesară, subliniată şi mai accentuat în Introducere în niosolla'contempo-. ra n ă (1988), R a ţio n a li ta te , com unicare, argum entare (1991),
. Explorări în actualita te (1991), în total zece cărţi pe parcursul a unui deceniu şi jumătate, dovedind putere de muncă neobişnuită şi tinereţe ideatică. Ultima sa carte, Filosofia u n if ic ă r ii eu ro p en e (B iblio tcca A postrof, 1995) este consonantă
, preocupărilor sale din clipa de faţâ în cadrul Facultăţii de studii europene, dar şi un răspuns la una dintre în trebările cele mai presante" ale societăţii rom âneşti din faza tranziţiei: spre ce lume se îndreaptă Europa şi, mai cu seamă, spre ce lume ne îndrejptăm noi, rom ânii, alături de a lte popoare.din Estul european, recent ieşite din hecatomba comunistă? Cu o rară luciditate şi lirfipezime. de idei, autorul
întreprinde un excurs autorizat în dom eniul ide ilo r legate de y,specificul” Europei şi a crizei în care se află în acest mom ent concepţiile europeiste. Unificarea europeană este pentru autor singura şansă de a salva cultura şi civilizaţia străveche a acestei lumi în faţa unei presiuni reale care vine din zona. P acificu lu i. . Va putea bătrîna Europă, leagăn al atîtor civilizaţii, să-şi păstreze unitatea şi funcţia sa
democratică? Este o întrebare care străbate toate paginile c ă rţii- P a ra d ig m a n a ţio n a lă ar trebu i înlocuită cu paradigm a europeană şi renunţare la naţionalismul politic, mai ales că jnodelul european a cîştigat în America de Nord contribuind în mod decisiv la lichidarea celor două si steme totalitare care ne- au ţinut în loc, fascism ul şi comunismul, Europa trecînd astăzi p rin tr-un proces de evidentă schimbare. Ne păstrăm identitatea sau încercăm soluţia societăţii diversificate, a „societăţii deschise”? Autorul pledează pentru această din urmă soluţie, pentru o democraţie pluralistă şi o economie de piaţă, care trebuie şi realizată practic. Hevoiâ unei politici clare şi coerente este exprimată de multe ori în chip tranşant, căci: „Restauraţia de astăzi acutizează o întrebare persistentă în cursul tranziţie i: cine va putea implementa o reformă care sâ facă ruptura clară cu trecutul? Nu numai încetineala şi compromisurile .Caracteristice vieţii parlamentare, dar şi situaţia în care parlamentele sînt controlate de alianţa sOcialist-naţio- nalistâ sau, cel puţin, de socialişti reticenţi la reformă oferă argumente pentru : ideea , unui .reg im p re z id e n ţia l fo r te în s lu jb a reformei? Este doar una din multele idei pe care le avansează interesantă carte de faţă.
Mircea POPA
Jurnal vienez
Numeomania• în celebra sală Augustirierlesesaal a Bibliotecii Naţionale Austriece
am răsfoit, cu emoţie, un album excepţional: Die alten Strassen und P iatze W icns und ih re h is to risch in tercssan ten H auser (Viena, 1883). Am. avut curiozitatea să confrunt vechile denumiri vieneze (străzi, pieţe, instituţii) cu cele prezente. Marea lor majoritate s-au păstrat, deşi, de Ia data tipăririi albumului, au trecut peste 100 de ani. (De fapt, ce să mă mai mir, cînd mi s-a spus că chiar şi unele legi - ca Legea chiriilor, de pildă - datează de pe vremea... Măriei Tereza!). Este o dovadă a stabilităţii această continuitate legislativă, continuitate care nouă, românilor,- ne cam lipseşte, datorită spectaculoaselor- modificări politice şi sociale pe care le-a cunoscut istoria noastră. ‘
'Nu aş fi stăruit asupra acestui aspect, dacă, înainte de a pleca în Austria, n-aş fi primit o scrisoare de la un prieten din municipiul A., care îmi notifica noua denumire a străzii pe care locuieşte (str. Armata Roşie a devenit str. Ion Antonescu), informîndu-mă şi asupra faptului că, mai nou, lucrează la Liceul "M aria Ohaba-Ponor” (din respect pentru cadrele didactice şi elevii liceului şi pentru a nu-mi aprinde, paie în cap, nu dau numele real, ci mă folosesc de unul inventat - M aria O haba-Ponor - , la fel de nesemnificativ, vă asigur, ca şi cel real). Curios din fire, am căutat rapid în dicţionare şi în enciclopedii, să văd cine este personalitatea al cărei nume îl poartă un prestigios liceu din municipiul A. N-am putut afla nimic. Cunoscînd carenţele' lucrărilor noastre lexicografice (carenţe datorate, în special, unor ingerinţe ideologice şi politice), am consultat fişierele bibliotecilor clujene, inclusiv fostele fonduri secrete. Rezultatul a fost acelaşi: nici- o menţionare a numelui respectiv, l-am scris atunci corespondentului. meu, cerîndu-i lămuririle necesare. Din răspunsul primit, am aflat că persoana respectivă a fost o doamnă onorabilă, care şi-a donat întreaga avere pentru construirea unui lăcaş de cultură. Iată un gest nobil, mi- am zis, pe care l-a făcut cineva, cu foarte mulţi bani, pentru perpetuarea memoriei sale în conştiinţa urmaşilor. Probabil că fiecare' localitate' are cîte o personalitate mai puţin semnificativă în plan naţional, dat care a făcut ceva pentru localitatea respectivă. Amintirea acestei
personalităţi poate fl păstrată prin plăci memoriale, busturi, monografii, expoziţii documentare permanente etc. Nici într-un Caz prin atribuirea numelui unei instituţii de prestigiu. Numele este prima carte de vizită cu care o instituţie iese în lume, avînd nu numai implicaţii politice şi sociale, ci şi filosofice (să ne amintim de semnificaţia titlului poeziei lui Marin Sorescu - T rebu iau să p o arte un nume).
Cu acest prilej, aş vrea să vă atrag atenţia asupra unei tendinţe care se manifestă în România postdecembristă, şi pe care am botezat-o num eom anie (cer iertare cititorilor pentru acest cuvînt inventat). Această tendinţă are două direcţii de manifestare:, a) atribuirea unor nume nesemnificative, promovîndu-se astfel un provincialism ridicol, păgubos; b) excesul de zel în a atribui nume nu numai unor străzi, instituţii, parcuri, stadioane, biblioteci, ci şi laboratoarelor, sălilor de sport, cercurilor de elevi, unor proiecte şi concursuri ştiinţifice etc. Vreau sâ fiu bine înţeles: nu atribuirea de hume o combat, ci excesele acesteia. Numele sînt absolut necesare, mai ales după comunismul "epocii de aur”, cînd, pentru a fi depersonalizate, unele instituţii şcolile generale şi liceele, de pildă - nu aveau, nu puteau sâ aibă un num e, ci doar un n u m ăr, ca deţinuţii din lagăr. ’
Spuneam că num ele date unor institu ţii trebuie sâ fie ,c ît mai reprezentative în plan naţional. Să presupunem că în municipiul A. există şi Liceul "Mircea Eliade”. Liceele "Mircea Eliade” şi "Măria Ohaba-Ponor”? Şimpla alăturare a numelor mă face să zîmbesc, dacă nu cumva asocierea lor constituie chiar o ofensă adusă spiritului.
Situaţii ridicole ar putea produce şi a doua tendinţă de care vorbeam. Dacă ea nu va fi stopată, n-ar fi exclus ca, într-un v iitor nu prea îndepărtat, sâ putem citi în presă un anunţ precum cel care urmează (pentru^ a nu atinge vreo sensibilitate exacerbată şi pentru a potenţa rid ico lu l situa ţie i, folosesc exclusiv numele unor personaje caragialiene): "Cercul de literatură "Ştefan Tipătescu’V în colaborare cu cercul dram atic "R ică V enturiano” şi eu pinacoteca "Zaharia Trahanache” , organizează în sala de lectură "Tache Farfuridi” a bibliotecii "Iordache Brinzovenescu”, de pe lîngă casa de cultură "Nae - C aţavencu” , o evocare a c tito ru lu i liceului nostru , Agamiţă Dandanache” . Opriti-vă fraţilor! . '.
Ilie RADU-NANDRA
E v o c a r e A u r e l C iu p eîl evoc pe pictorul Aurel Ciupe la
95 de ani de la naştere, revăzîndu- 1 ca pe un au ten tic tem peram ent echilibrat, stare artibuită şi operei sale de c ritic ii de artă care i-au comentat opera de-a lungul anilor. Aceştia vorbeau de acel echilibru stab il între ra ţio n a l şi em otiv al omului şi operei. însuşi pictorul, referindu-se la geografia obîrşiei sale' lugojene dintr-un miază-zi plin de lumină, îşi determină coloristica în tonuri deschise şi calde, aceea a im p re s io n iş tilo r. şi postim pre- sioniştilor, proprie acestui spaţiu, vizavi de cealaltă specificitate, în care a tră it cea mai mare parte a vieţii, ardelenească, apropiată, dupâ ciiin z ice , de p a le ta mai aspră a expresionismului german.
Diferenţierile depăşeau domeniul exclusiv de culoare, adîncindu-se în esenţele temperamentale şi de caracter ale artistului. De aceea expoziţiile
fie personale, fie la care a participat, cu lucrări reprezentative, se caracter izează prin însen inată lum ină, excelent tratată coloristic, deopotrivă în peisaje,'cît şi în naturi statice sau în p o rtre te ,.căc i în toa te aceste ram uri tem atice el a ştiu t să ce leb rcze cu deoseb ită dăru ire .' P ic to ru l a c în tat lum ina cu, sensibilitate de poet, dar cu penelul, îmbogăţind simţirea ome-nească aşa cum rostea şi Lucian.Blaga într-un vers splendid al său: "Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină”.
îm i supun ă ten ţie i un tablou in titu la t (to t poetic) "In terio r la lum ină de seară”, în care - ca de, altfel în mai toate naturile statice şi peisaje - "personajul principal”, dacă îmi este îngăduit să mă exprim aşa, este tocm ai rad ia ţia lum inoasă proprie, intensi-tatea şi particulară (de înserare blîndă) ca şi naraţiunea lin iştit creată tuturor elem entelor
înconjurătoare. Lumina nu este niciodată aceeaşi, surprinsă altfel în nuanţele accesibile şi dragi artistului. Lăsînd-o sâ ne pătrundă şi sâ ni sc aşeze aşa cum artistul o doreşte, vom culege şi vom duce mai departe în noi înşine fărîma de taină de care avem neapărată nevoie. Stă în puterea vrăjitorului de culori ca o dată cu bucuria estetică să insufle conştiinţâi profunzime’ îneîntarea descoperirilor, şi dorul aprig al perfecţiunii. Să vezi altfel realitatea, fie ea cît de obişnuită şi familiară ţine de marea putere a talentului şi măiestriei artistice.
De la una din ultim ele noastre convorbiri p rie teneşti, păstrez, m ărturisirea că încă din an ii de
ucenicie a început o pînză la care mai lucra încâ, fără să se grăbească, adăugînd,'revenind, amplificînd sau diminuînd într-un sisific suiş spre perfecţiune, contînd pe chintesenţa finală a artei sale. Se apropie de ■ sfîrşit? Cînd o va termina? Am dorit să aflu atunci un răspuns, acesta sunînd atunci, îngîndurat: "Nu ştiu.” , în acel amurg al vîrstei, pictorul părea să crcadă cu tărie în aceasfă realitate \ sau în această legendă asemănătoare cu o metaforă la destinul artistului. Şi dacă în momentul acela nu am obţinut răspunsul dorit, el ne va fi dat de priveliştea întregii opere.
Mircea SERBĂNESCU
K M n t t a r c d e c a r t eMîine, 29 septembrie a.c., ora l 3,00, la Librăria Universităţii din Cluj-
Napoca va avea loc lansarea volumului de poezie aforistică Bijuterii dc flccare zi, al cunoscutei şi apreciatei radiofoniste - autoare de eseuri dc filosofia ştiinţei - Stela Maria IVANEŞ. Volumul, aparat recent la editura "Daco-Press" va fi prezentat cititorilor de prof. Ioan Pop, de la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, şi de poetul Adrian Popescu. (M'.B.)
Invitatie* ■
M embrii com itetului de construcţie, susţinătorii iniţiativei generoase a preotului misionar Dumitru Toadere, precum şi toţi oamenii de bine din cadrul Institutului Oncologic, a spitalelor CFR, de Neurologie, Psihiatrie, Endocrinologie, Boli profesionale, Boli contagioase şi dc la Spitalul militar sînt invitaţi să participe duminică, 1 octombrie a.c., la un eveniment deosebit, cu valoare dc unicat la nivel dc ţară, după cum am fost informaţi: în incinta Institutului Oncologic "Ion Chiricuţâ” din Cluj-Napoca se va desfăşura, cu începere dc la ora 17,00, ceremonia de sfinţire şi dc punere a pietrei de temelie pentru viitoarea capclâ cu hramul ” Sf. D lm itrle IzvorStorul de m ir”. M.B.
A D E V A R U Lde O M U L Ş l SOCIETATEA joi, 28 septembrie 1995□ 5
Traazjţia, acuparea lorfei dt muici şl şamalalTranziţia - perioada pe care o parcurgem - cunoaşte
manifestări com plexe în în tregul angrenaj economico-social. Piaţa muncii nu este exclusă. Problemele şi succesiunea reform elor nu pot fi analizate fără a ţine seama de evoluţia şomajului şi a pieţei muncii. Un şomaj ridicat şi insecuritatea
- economică pot impune limite ritmului privatizării şi restructurării şi pot compromite credibilitatea procesului de reformă. De aici derivă necesitatea aflării unui echilibru între costul social suportabil şi un anumit ritm al restructurării economice.
în ţările est europene, în com paraţie cu rata accentuată de scădere a produsului intern brut (25- 30 la sută faţă de 1989), creşterea ratei şomajului (10- 15 la sută) este relativ redusă. Explicaţia se găseşte în scăderea productivităţii muncii şi reducerea ratei de activitafe a populaţiei. Reducerea numărului locurilor de muncă într-o proporţie mai mică decît scăderea producţiei dim inuează considerabil productivitatea. R estricţiile financiare blînde au permis unor unităţi să-şi continue activitatea în condiţii de nerentabilitate. N-au fost trecuţi în şomaj prea mulţi oameni, dar s-a redus timpul de lucru. In acelaşi timp se constată o reducere a populaţiei active şi scăderea ratei de activ ita te . în econom iile planificate, ratele.de activitate s-au menţinut la un nivel foarte înalt în raport cu normele economiei de piaţă, munca fiind un m ecanism de integrare şi protecţie socială.- în economiile occidentale, protecţia împotriva insecurităţii şi inegalităţilor este realizată printr-un sistem de,impozite. 'Diminuarea ratei de activitate este determinată de schimbarea rolului unităţilor economice în legătură cu proţecţia socială. Apoi, scăderea ratei de activitate, care nu se regăseşte în rata şomajului, jjonstă în faptul că un număr mare de şomeri, precum şi persoanele care au epuizat şi perioada alocaţiei de sprijin nu mai sînt cuprinşi în situaţii. O parte a acestora, în lipsa unei alte soluţii,- ajung să practice munca la negru.
Legat de perioada de tranziţie, de procesul complex al tranziţiei apare un fenomen îngrijorător: extinderea sărăciei asupra unor pături largi ale populaţiei. Acest ' fenomen este legat de gradul de ocupare a populaţiei şi de nivelul profesional de pregătire. Printre cei mai defavorizaţ? se număra şomerii de lungă durată care,' fiind înlăturaţi din economia organizată, ei pierzîndu- şi veniturile au şanse reduse de integrare socială, Pe lîngă aceştia, un mare număr de lucrători în vîrstă
au sărăcit după ce au fost pensionaţi. Aceasta a dus la creşterea raportului de dependenţă a populaţiei inactive faţă de populaţia activă, ceea ce îngreunează şi mai mult reformarea sistemelor de pensii. Chiar dacă cel mai măre număr al celor care au suferit o diminuare a nivelului de vjaţă provine din rîndul celor excluşi din viaţa activă, există şi categoria salariaţilor care au sărăcit în urma schimbărilor survenite în situaţia lo r profesională. Numeroşi lucrători sînt nevoiţi să practice munci necalificate, slab plătite," în timp ce alţii sînt privaţi de un salariu minim din cauză că unităţile nu sînt în măsură să-l asigure sau pentru că legislaţia în vigoare nu este aplicată. Se apelează în acest caz la diminuarea duratei timpului de lucru sau la şomajul tehnic. -
Una dintre categoriile cele mai vulnerabile sînt tinerii care găsesc greu locuri de muncă, fiind nevoiţi să lucreze în economia privată, aflîndu-se practic la cheremul patronilor, unde lucrează în condiţii ilegale, pentru salarii mici, în afara sistemelor de protecţie socială existente. ‘ ’ "
S is te m e c o m p le m e n ta r e d e p e n s i i
A fost dat publicităţii proiectul legii asigurărilor sociale, act normativ care va aduce schimbări esenţiale în sistemul pensiilor din ţara noastră, în prezent, nivelul scăzut al acestora situează o importantă categorie a populaţiei în limitele sărăciei. în statele avansate economic şi^social, însă, s-au dezvoltat sisteme complementare de pensii, ceea ce sporeşte considerabil securitatea socială, astfel îneît existenţa celor care,' din diferite motive, s-au retras din viaţa activă să nu fie puternic dezechilibrată m aterial
Veniturile din pensionare, în s is-. temele de pensii ale ţărilor dezvoltate, pot proveni din mai multe surse: regim ul legal de pensii publice^ regimurile complementare şi efortul ind iv idual de econom isire (în societăţi private de asigurări cu caracter mutual).
Sistemul general de pensii publice oferă o pensie de bază care este, în general, modestă şi o pensie bazată pe veniturile revenite din activitatea profesională, acordată în anumite condiţii de vechime în muncă şi ani de cotizare. în unele ţări există un singur regim legal de pensii obligatoriu , care include şi regim urile speciale ale diferitelor profesiuni (Geţmaniă, Austria, Spania, Belgia, Ita lia etc). în altele, sistem ul dc pensii se bazează pe cele două regimuri amintite, acpstea fiind combinate (Franţa, Suedia, Elveţia, Danemarca, Anglia, Canada etc). în fiecare dintre aceste ţări ratele pensiilor sînt diferite. Există o rată superioară, adică peste 50 la sută din remuneraţia avută în timpul activităţii (Germania - 60 la sută, 80 la sută Italia, Spania - 100 la sută, Franţa - 70 la sută, Suedia şi Elveţia - 60 la sută). Există apoi o rată moderată, ceea ce înseamnă aproximativ 50 la sută din veniturile din cîmpul muncii. în alte ţări - Australia, Irlanda, Canada etc, rata este modestă, situîndu-se sub 50 la sută din veniturile din tim pul activităţii. Regimurile complemen
tare de pensii, bazate pe asigurările private, s-au constituit cu scopul de a oferi o protecţie socială suplimentară celor ce doresc sâ complemen- teze prestaţiile oferite de regimurile publice. Regimurile private de asigurări vizau la început, m ai ales, riscurile accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, iar u lterio r protecţia a fost extinsă cuprinzînd indem nizaţiile în caz de boală şi maternitate, drepturi pentru îngrijiri medicale etc. Asigurarea complementară de bătrîneţe a cunoscut o largă răspîndire printre salariaţi care puteau, în acest fel, să-şi rotunjească veniturile. ■
Pauzele care au determinat apariţia unor sisteme private de asigurări sînt mai numeroase. C ategoriile profesionale beneficiare ale unor salarii mari, la început erau excluse din regimurile obligatorii de pensii şi au fost nevoite să recurgă la aran-' jamente private pentru a-şi asigura pensiile. Interesul salariaţilor pentru o asigurare complementară a fost determinat şi de faptul că nu toţi reuşeau să obţină o pensie integrală, datorită întreruperii activităţii din diferite motive. Un alt motiv care a dus la dezvoltarea regimurilor private de pensii, mai ales în ţările dezvoltate l-a co n stitu it îm bunătăţirea nivelului de trai al populaţiei, ceea ce a dus la o nevoie de prestaţii complementare care să com pleteze pe cele o fe rite în regimurile publice obligatorii, considerate ca fiind insuficien te . Asigurarea privată pentru pensie se bazează pe efortu l ind iv idual de economisire în societăţi de asigurare privată care au ca scop acoperirea unor riscuri sociale. Spre deosebire de asigurarea legala de pensie care
' este obligatorie, iar cuantum ul contribuţiei este reglem entat prin lege, asigurarea privată se constituie prin adeziunea benevolă şi se, încheie pe baza unui contract în care sînt stipulate cuantumul prestaţiilor şi forma de vărsămînt.
L e g e a n r . 8 3 /1 9 9 5 p r iv in d u n e le m ă s u r i d e p r o te c ţ ie a p e r s o a n e lo r în c a d r a te î n m u n c ă
' Conform Constituţiei României, salariaţii beneficiază de un sistem de protecţie socială menit să atenueze efectele unor-riscuri cum ar fi.
' şomajul, pierderea capacităţii de muncă urmare a accidentelor, bolii sau bâtrîneţii. x .
- Sistemul de protecţie vizează atît drepturile salariaţilor, cît şi mijloacele financiare necesare acestor drepturi şi se dezvoltă cu fiecare act normativ nou, apărut în acest domeniu în ultimii 5 ani. Unele acte normative au introdus "elemente” inedite în sistem ca: Decrctul-Lege nr. 54/1990, privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice pe baza liberei iniţiative, Legea nr. 13/1991 privind contractele colective de muncă, Legea nr. 15/ 1991 privind conflictele colective de muncă, HGR nr. 539/1992 privind organizarea controlului pe linia asigurărilor sociale, etc, în timp ce altele au adus importante ’cqrecţii”
unor reglem entări existente., ca: Legea nr. 14/1991 a sa la riz ă rii , ' Legea nr. 6/1992 privind concediul de odihnă, Legea nr. 49/1992 pentru m odificarea şi com pletarea unor reglem entări din leg is la ţia de asigurări sociale ş.a.m.d.
Pentru frînarea tendinţei angajaţilor -; persoane fizice sau juridice care folosesc salariaţii - de a-şi spori profiturile prin eludarea unor prevederi legale referitoare la protecţia salariaţilor ori prin neachitarea unor sume destinate fondurilor speciale: şom aj, pensie suplim entară, asigurări sociale, Parlamentul ţării a adoptat Legea nr. 83/1995.
A ctul norm ativ sus m enţionat urmăreşte să limiteze posibilitatea angajării de personal cu convenţie civilă de prestări servicii, întrucît persoanele care prestează servicii în baza unor convenţii civile nu dobîn- desc calitatea de salariat, nu beneficiază de drepturi de asigurări sociale
» com entariu »(pensie, asistenţă medicală gratuită, certificate medicale plătite etc) şi nici de cele prevăzute în legislaţia privind protecţia şomerilor. -
în acest scop, prin prevederile art 2 din Legea nr. 83/1995, sînt lim itate cazurile în care se pot încheia convenţii civile de prestări servicii, astfel:
a) pentru p restarea m uncii la asociaţiile de locatari;
b) pentru îndeplinirea unor activităţi cu durata de cel mult 60 de zile;
c) pentru desfăşurarea unor activităţi eu caracter permanent, care nu. depăşesc în medie 3 ore pe zi, în raport cu programul lunar de 170 ore.
Aplicînd metoda sistematică de interpretare, ţinînd cont de voinţa legiuitorului şi scopul legii, considerăm că încheierea unei convenţii civile pentru activităţi cu o durată de cel mult 60 zile se poate face
"ocazional”, întrucît pentru activităţi cu caracter permanent avem dispoziţia de la art. lit. c‘, care stipulează cu claritate că se pot încheia convenţii şi pentru activităţi cu caracter permanent dacă volumul de activitate este de maximum 3 ore pe zi, raportat la programul normal de 8 ore pe zi, sau la cel mediu lunar de 170 ore. Urmează cu necesitate câ încheierea inai multor convenţii civile între aceleaşi părţi, pentru aceleaşi activităţi, pe perioade succesive reprezintă fraudă de lege şi se sancţionează ca atare. în funcţie de prevederile legii şi ale normelor de aplicare, organele de control ale direcţiei judeţene de muncă vor aprecia dacă'sub masca unei convenţii nu se ascunde un contract de muncă.
Conform dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 83/1995, persoana fizică sau juridică care angajează personal cu convenţie civilă are obligaţia de a depune o copie a acesteia, în ter
men de 5 zile de la încheierea la direcţia de muncă, respectiv la Oficiul legislaţia muncii şi camera de muncă. Nerespectarea acestei dispoziţii constituie contravenţie şi se sancţionează cu am endă de la 500.000 lei la 2.000.000 lei. Constituie contravenţie şi se sancţionează similar şi primirea la lucru a persoanelor care prestează activ itate pe bază de convenţie după expirarea termenului de 5 zile, dacă nu a fost înregistrat contractul. Considerăm necesar a sublinia în baza prevederi- - lor art. 10 al. 2 că limitele amenzii susmenţionate se dublează în cazul săvîrşirii din nou, în termen de un an de la data aplicării sancţiunii, a contravenţiilor referitoare la angajarea personalului cu convenţie civilă sau contract de muncă şi înregistrarea acestor acte. (va urma)
Aurel GRIGORAŞ consilier juridic
de vă plasaţi cuponul? '
Pe ultim ii metri ai cursei spre privatizare (etapa... scoaterea cupoanelor), pentru cetă ţeanul obişnuit al zilelor noastre situaţia parc să răm înă încă destu l de confuză. Cel puţin aceasta e impresia unui sondaj efectuat, recent, la Oficiul poştal nr. 2 din Cluj- Napoca, în zona ghişcelor unde se
eliberează cupoane. O întrebare: ”Ce faceţi cu cuponul de privatizare, unde îl plasaţi?”. Şi răspunsuri, de- o îngrijo rătoare notă com ună... cenuşie: "încă nu l-am scos, pentru că nu m-am găsit pe listă. Eu vreau să-l bag undeva. Nu m-am u itat unde, vreau doar să-l bag, să am şi eu un beneficiu dacă voi avea posib ilita tea” . (A .E ., 37. ani; casnică); ”Nu ştiu , încă nu l-am prim it, îmi este greşit completat. Cînd îl ridic, am să v^spun”. (P.A., 35 ani); "N im ic. Deocamdată nu ştiu. Instituţia unde lucrează soţul meu nu are. Poate la T erapia,
• Panificaţie, altceva n-aş putea. Am auzit c ă 'u n e le bănci îţi dau în numerar...” (T.L., 55 ani, şomeră); "Să spun sincer, încă nu ştiu. E un fel să poarte oamenii degeaba, pe drumuri. Unii se îmbogăţesc şi alţii nu. Nu m-am gîndit”. (N.S., 50 ani, muncitor); "încă nu m-am hotărît, îl ţin încă”. (I.C., pensionară). :
Dezinteres, lipsă Informaţie,.■ nehotărîre? Ar mai fi timp să se
remedieze situaţia, altfel "crosul” spre marea privatizare va rămîne, pentru mulţi, doar mersul bleg a l ' unei turme, care încotro.
Georgiana CHITTA
Tarife reduse pe calea ferată pentru pensionari
Guvernul a hotărît, recent, prelungirea pe întreg anul 1995 a reglementărilor privind acordarea unor facilităţi la transportul pe calea ferată. Astfel, pensionarii vor putea beneficia, în continuare, de şase călătorii pe an cu o reducere de 50 la sută la trenurile de persoane, clasa a tl-a, Începînd cu anul viitor, se va trece la o nouă procedură de aplicare a acestor facilităţi, ştampilarea succesivă a deciziilor de pensionare nemaifiind de actualitate.
Pagină realizata de Icn EUSH
Revenire^d in
naufragiu( I)
Purtaţi de valul evenimet.. telor mereu înainte, uităm ade. seori de eroii reportajelor, jj anchetelor sau însemnărilor cărora le-am acordat atenţii interes, încredere cu o vreme în urm ă. E firesc, trăim înti-j perioadă de timp precipitau deloc adecvată rememorărilot. Se întîmplă însă că "eroii” <ft trecut nu uită de noi şi îşi «t reactualizarea... gazetăreasca dacă .alte' fapte de v ia ţă |e îndreptăţesc aspiraţia.. E cazul dom nulu i I«u Sebeni, din Cluj-Napoca, ţm. tagonist al serialului "Etaptl, unui naufragiat” , publicaţi) ziarul nostru în c îteva nunti;
.d in augiist-septem brie 1S54. Cititorii îşi mai am in tesc, babil, de avatarurile concubin jului şi apoi ale căsă to rie i sit cu Sabina, femeie b in iş o r u tînără, plină de draci; cum h zice, care i-a fă cu t lunile! convieţuire un infern (n ici rsi proca nu e chiar d e nelual seamă). Pe scurt, d u p ă treitl cenii de viaţă calm ă alături! Rafila, asistentă m edicală, m ţă p linăde ca lită ţi, răm as» duv, Ioan Sebeni d ă u n au. în ziarul nostru prin ca re rai "m enajeră harn ică , indepa dentă, fără obligaţii familiali, salar de excepţie” etc. Bârfei Ia peste 60 de an i, aşadarti suficientă experienţă de viaţi, Ioan Sebeni dă la o partecîtcva candidate mai vîrstnice, diiţi toate aparenţele femei aşezat, gospodine, şi se fixează asnpn tinerei de 34 de ani, Sabina,ii ea din A pusen i, insistenti, întreprinzătoare şi care se pricepe de minune să înduioşai inima îndeajuns de sensibilizaţi (sau şubredă) a bărbatului. Acceptată ”de probă” şi lăsată i doarmă în camera alăturată,! aceeaşi noapte Sabina i se ii strecoară în aşternut... ceeaft declanşează un lung ş ir de în- tîm plări, unele năbădăioasa altele dramatice de-a dreptul Sabina fuge în cîteva rînduri 4 acasă, c căutată, găsită ş i adu» înapoi, se pocăieşte, e o tartă4 tandreţe şi dezmierdări, e plini de vicii dar ştie cum e amorul şi, la peste 60 de ani, o inimi bărbătească reaprinsă se stinjt tare greu: I se iartă toate păci- te le , legăturile anterioare şi cele ... concomitente şi Ioal Sebeni o ia de nevastă, cu arte în regulă, trecînd peste avertismentele unei sentinţe de divoil anterior, al ei. Jocul "Caritas e la m odă' bărbatul reînhânui îşi bagă banii (parţial, şi jrf numele ei) în joc şi, în plus, face nebunescul gest de a-fl vinde apartamentul, ca să cîştr ge o sumă echivalentă cu preţ) altor opt apartamente. Dar finr Iul "C aritas” se cunoaşte , i pierde totul, Sabina îl părăseş* a nu ştiu cîta oară şi Sebeni1 evacuat din apartament. Ca* aici l-a lăsat serialul nostru ii plin naufragiu: Acum, iată-4* din nou personajul, la redacţia în ciuda înfrîngerilor aproap* la fel de ceremonios şi zîmbW ca la prima "înfăţişare” . .
, , (va urma)Dan REBREANU
\
( l ) j o i , 2 8 s e p t e m b r i e 1 9 9 5 P U B L I C I T A T E• ........... ........................ ....... ............... .... .... ............... .
A D E V Â i l l J L ■ . d e C i a â J
II
leg.ide.Milo,,iţit,lefrtl-oaii,Unt.<tu
i ctt iscj, ăle
I«uIu-
apele:ali|int# IS94. »I* ibit i sirii3 HIeiist'lali
C R E D I T E P E N T R U
RODAE AUTOMOBILE s-a impus pe piaţa românească prin automobilele sale performante şi elegante. Iată de ce calitatea produselor RODAE AUTOMOBILE este bine cunoscută de
toată lumea. ' v ” 'v.. Dacă până acum v-aţi dorit un automobil ROD»AE, dar nu aţi avut bani
suficienţi să cumpăraţi unul, avem o veste bună pentru dumneavoastră: RODAEAUTOMOBILE a pus 4 ^ la punct un program de finanţare care va permite oricui
să spună: "Da, acum V--' Pot cumpăra.un automobil' R O D A E ! .?;•;Calitatea şi performanţa sînt acum la * ,, îndemîna dumneavoastră; Puteţi aveamaşina dorită chiar acum!
Pentru relaţii suplimentare, vizitaţi cel mai apropiat distribuitor autorizat ;
RODAE AUTOMOBILE.
îiiiiiim■siue!a irpei-liale,iiktmuiali,îtcYalupă safe, apta a, ţi aH, pri- jeze z& Ac k i
;e|i act ; îo-i aseiml*riifcIniiă ilinijiuî
îmiapCi*; şi >£l cl: ir
D O B ÎN D A 4 0 % p e a n , ÎM P R U M U T U R I PE O P E R IO A D Ă D E M A X IM U M 5 A N I!
!V i z i t a ţ i a c u m c e l m a i a p r o p i a t d i s t r i b u i t o r a u t o r i z a tBUCUREŞTI DACIA SERVICE (MILITARI) Tel: 01/221.27.98 Fax; 01/220.07.98/221:07.90/221.14.67 • BUCUREŞTI - EUROSERVICE S.R.L. Tel: 01/615.86.98/312.39.79 Fax: 01/323.27.36 • BUCUREŞTI - SEBASTIAN S.R.L. Tel: 01/312.59.62/634.71.73/634.73.60 Fax: 01/330.60.09 • ALBA-IUUA S.C. SATEX S.R.L. Tel: 058/83.04.57/83.06.01 Fax: 058/83.01.53 • ARAD I.AT.SA Tel: 057/28.78.38 Fax: 057/28.73.66/28.60.03 * BACĂU I.AT.S.A. Tel: 034/13.10.78/15.27.30/17.21.80 Fax: 034/16.13.90 • BAIA MARE S.C. SERVICE AUTO MUREŞAN Tel/Fax: 062/41.57.30 • BISTRIŢA S.C. COMAUTOSPORT Tel: 063/21.34.44 Fax: 063/21.26.24 - BRAŞOV.IAT.SA. Tel: 068/31.12.46/13.50.55 Fax: 068/31.25.96/31.22.95 « BRĂILA COMIHAIL Tel: 039/63.60.39 Fax: 039/68.13.10 • BUZĂU S.C. AGROMECANtCA S.A. Tel: 038/42.32.40 Fax: 038/11.54.90 - CONSTANŢA I.A.T.SA. Tel: 041/66.75.89/64.28.47/64.16.04 Fax: 041/64.24.91 • CRAIOVA RODAE Tel: Q51/14.46.52/14.76.54/14.78.30 Fax: 051/14.59.79 • CRAIOVA REDEXIM Tel: 051/11.41.30 Fax: 051/19.00.39 • CLUJ I.AT.S.A Tel: 064/15.20.25/14.62.37/15.64:91 Fax: 064/15.21.26 • CLUJ FELEAC Tel: 064/43.84.40/43.84.41/43.84.42 Fax: 064/19.70.80/43.86.66 • DEVA DACIA SERVICE Tel: 054/62.59.05 Fax: 054/62.58.41 • FOCŞANI S.C. AUTO DIVERSIS S.A. Tel/Fax: 037/61.75.89 • GALAŢI LA.T.S.A. Tel: 036/44.26.33/44.16.68/44.24.10 Fax: 036/46.29.90/46.29.54 • GIURGIU S.C. PRODAS Tel: 046/21.72.61 • IAŞI INTERNAŢIONAL-COMPLEX SERVICE Tel: 032/13.03.14/13.76.20 Fax:032/13.01.25/52.67.61 • MIERCUREA CIUC I.AT.S.A. Tel/Fax: 066/12.39.62/12.46.00 * ORADEA (FELIX) IAT.S.A. Tel: 059/46.39.16 Fax; 059/43.14.80/46.05.70/45.41.37 • PIATRA NEAMŢ S.C.TRANS SERV S.R.L. Tel/Fax: 033/22.19.00 • PITEŞTI I.AT.SA. Tel:048/63.42.00/63.64.00 Fax: 048/63.02.06/63.20.26 • RÂMNICU-VÂLCEA INDACOM SA! Tel: 050/71.70.21 Fax: 050/71.16.33 •REŞIŢA IA.T.S.A. Tel: 055/23.43.08/23.40.10 Fax: 055/23.40.74 • S/TU MARE IA T .S A Tel: 061/73.08.20 Fax: 061/73.61.68 • SIBIU I.A.T.S.A. Tel: 069/22.88.83/22.96.57 Fax: 069/22.96.62 •TIMIŞOARA I.A.T.S.A. Tel: 056/20.02.15/20.02.14 Fax: 056/20.02.16 • TÂRGOVIŞTE S.C. VIRAFATI PROD SERV COM S.R.L. Tel: 045/63.49.31 • TĂRGU MUREŞ IA.T.SA. Tel: 065/16.55.44 Fax: | g sT@1 iTif®065/16.80.26 «TULCEA S.C. AGROMEC Tel: 040/52.36.07 Fax: 040/52.39.04 . .
H O O J i e
Pierdut în data dei25 septembrie în oraşul
Gherla geantă diplomat cu acte importante.
e r r e c ^ m p e n s c i m e a r e S !
M A I J T O M M O H A l O T i n
■ e m a d ■
T e l e f o r a 1 6 5 . 8 7 5 ,
1 9 4 . 2 4 7 , 1 9 4 . 6 8 5 .(242656,7)
Chij-Napoca v - * anunţă concursm data de 10.10.1995 ora 10,00
pentru ocuparea postului de in g in e r teh n o lo g .Condiţii: '■-vîrsta: maxim 35 de arii ;;- studii: facultatea de Industrie alimentară,
specialitatea industrii fermentative ' .- cunoştinţe de limbă engleză şi germană
(scris şi vorbit]. -Cererile, însoţite de curriculum vitae, se
depun pînă la data de 9 .10 .19 95 . r INFORMAŢII SUPLIMENTARE
TELEFON145088 INT.2 2 SAU 19.■ : ■
Pierdut certificat de înmatriculare
SC AUTOSERVICE SRLSUB N IJ 12/2157/199
din 1.08.1991.A
I I d e c la r m ii. (242661)
s a t e V
SOFTWARE ITC S.A. Filiala Ctuj-Napoca
in calitate de C en tru T erito ria l de In s tru ire acreditat de C en tru l d e P regStire tn In fo rm atică S.A. B ucureşti, organizează începînd cu data 2 octombrie 1995 curs de o p e ra re , u tilizare | i p ro g ram area ca lcu latoarelor com patibile IBM -PC. Cursul are durata de 10 sSptâmîni, cu un total de ISO ore, şi se desfăşoară în şedinţe zilnice de cîtc 3 ore.
. .. . ■ - W IN DO W S 95/sistemul de operare M S-DOS;- editorul de texte W O RD PERFECT;• sisteme de gestiune a bazelor de date - FoxPro;- mediul de program are TURBO PASCAL
Informaţii şi înscrieri la sediul firmei:str. Gh. Bilaşcu 109, et.5, sau la telefon 197681; 196787(2402961
S Aauthorised dealer
.XEROXThe Document Companv
- .agenţi de :-pensoană cu studii superioare (preferaM
fecultate tdinfcă) încheiate sau în curs de finalizare
-capiahfl® de bune reJaţfl cu pubSfcul, bun oiginfeator ' -
-carnet de conducere - Secretam :
-studii liceale (bacalaureat}-peraoană bine ojganfcată şi eficientă'•vârsta max, 30 dc ard-cunoştinţe de limba erţţleză
Doritorii su n t rug iţi s a depună o o a n e însoţită dc curriculum vitae la sediul firmei-dtn strJozsa B da nr.lO până la dala de 6 octombrie 1996.Ccncuraul va avea loc &i data de 10 octombrie 1995. Jnffcrrnattt sup lim en tare la td .188488.
« l / l - E - I M . f l —
Distribuitor al p ro d u se lo r VESTA Plăci auto reflectorizante şi fluorescente
str.Taberei nr.4 (lîngă PECO Mănăştur)tel. 121013 sau 131342 (241322) f
d g i c f J i U L ________________ PUBLICITATE Joî, 28 septembrie 1995 ( 8■*>,
M a i s î n t
p e n t r u a v ă l u a
Numai pînă la 30 Septembrie mai puteţi intra în posesia Cuponului Nominativ de Privatizare. Acesta şi/sau carnetul cu certificate de proprietate vă oferă posibilitatea de a obţine în mod gratuit acţiuni la societăţile comerciale destinate privatizării în masă sau la Fondurile Proprietăţii Private.în perioada 1 octombrie-31 decembrie puteţi solicita acţiuni la societatea comercială dorită, adică puteţi subscrie. în perioada 1 ianuarie-1 martie 1996 veţi primi acţiunile, căpâtînd astfel calitatea de acţionar.
6NAŢIUNEA
Înseamnă
ACŢIUNE10056(629)
,P " sc tonasrTc luT “ 1Vinde (a calo tnai joase preţuri: B
O tab lă z in ca tă o ,4 5 - 0 ,5 m m j|O tab lă d e c a p a to d e la d ,5 * 3 m m iO tab lă n eagră d e la Q * 5 m m mO tab lă str ia tă 4 4 S ? 6 m m ‘O -tablă in o x W 4 5 4 1 d e la 0 ,8 - i -2 -3 m m 2 ** o tab lă g r o a să 14 - m m cn i
. O ţea v a 1" * 3 M. : S i l■ Livrări zilnic, strlCehoslovaci0inr.61,tei( 181475 | b aa n br n ni n h b a m n n n a « si a n ei
Societate Rom âno- Germană de p an ificaţieangajează brutari cu experienţă
Execută:^ p e r e ţ i ş i t a v a n e d in p l â c i d e
g ip s c a r to n ^ t a v a n e o r n a m e n t a l e t ip D O N N R e la ţ iM a t e l , 8 3 1 6 8 4 , 1 2 3 3 5 0 , f a x
4 3 3 0 3 1 . , (760160)
;o:ooM(raSCONCURS CU PREMII
CÂŞTIGAŢI BANI PENTRU BUCURIA COPIILOR DUMNEAVOASTRĂ
PARTlCiPAŢI LA CONCURSUL
JOHNSON & JOHNSON BABY
, PRIN CUMPĂRAREA . URMĂTOARELOR PRODUSE .
> BABYŞAMPON “NU PROVOACĂ LACRIMI"
BABYLOŢIUNE ' BABY SPUMANT DE BAIE
BABY ULEI ' BABYCREMĂ BABY SĂPUN
(760170)I n s t r u c ţ iu n i le d e p a r t ic ip a r e ia c o n c u r s În s o ţe s c to a te
p r o d u s e le d in g o m a J o h n s o n St J o h n s o n B a b y c a rc fa c o b ie c tu l c o n c u r s u lu i .
Firma Iranceză caută în Dej.sau împrejurimi apartament mu vită de închiriat pentru 3 luni, în următoarele condiţii:minim 3 camere decomandate şi dependinţe, confort sporit, telefon instalai» complet mobilat, imediat ocupabil. Preţ negociabil» Oferte sau informaţii suplimentare ta telefon:
065 / 113010} 065/117050} 3 064 f211859} 0641213116} i
064 /213971 sau la fax 065/165796.
Angajam barman si ospătar.Informaţii Restaurant Atomic Pizza,
B-dul 21 Dcccmbrie, ora 10-12,14-16. (242662)
S F & C » « B S S I S R L
vinde următoarele mijloace fixe:1. Cazan ABA 0,4 T aburi/h, produs de
Termorom Cluj-Napoca, nou,' complet, inclusiv coşul de fum (11 m]
^ b iE V Ă R U Ld e C lM jjoi, 28 septembrie 1995 PUBLICITATE
{B A N C A D A C I A F E L I XSucursala Oui-Napoca
str.Dorobanţilor nr.3vinde la licitaţie publică
următoarele:■ linie prelucrare feţe încălţăminte serie■ maşină de injectat tălpi (automatizată]■ utilaje pentru bucătărie internă- linicantină • .• autoturism FIAT Ducato-Panoram■ calculator Unitron,. calculator AT 306, nprimantă Panasonic
ladă frigorifică "Alfa Frigor"- M3BO şi M60, frigider Arctic * 240 I, congelator irctic - 5 sertare, casă marcat Olivetti, arasolare lamelare, schiuri, clăpari moară de grîU - cap, 700 - 800 kg/h mobilier birou [mese, scaune], mochetă vitrină frigorifică Eschimo TC25 Aro 320, pe benzină, an fabr. 1993,
arosat. v; ■- autotractor Dac - an fabr. 1991 •autoturism Dacia 1310-an fabr, 1991 ţ- autotractor DAF- pentru piese de schimb- telefax şi robot Sharp . ’■' •alte bunuri de larg consum,L i c i t a ţ i a v a a v e a l o c v i n e r i , 2 9
s e p t e m b r i e 1 9 9 5 o r a 1 1 , 0 0 l a g a r a f e l e
) ă n c H a f l a t e l a i n t r a r e a î n s t a d i o n u l o n M o i n a , T r i b u n a I , v i s - a - v i s d e
m n d . ,
f n c a z u l n e a c ţ i u d e c ă i i i l a p r i m a h c i t a ţ i e s e o r g a n i z e a z ă l i c i t a ţ i e
m b l i c ă s ă p t ă m î n a l î n f l e c a r e j o i , o m
■■ (760183)
Societatea Comerciali ACORD S.R.LC luj “N apoca, P -ţa 1848 uf, 1, tei. 437429 iau 43 7430 ,
Z ona C lujana - C arbochim ■. -VImportant '
ij ”M o b ilă în ra te * * fă ră d o b în d 㧠Vinde îtt rate, d in «toc şi pe bază de com andă to a te tipu rile de
t mobilâ! bib lio teci, do rm itoare , cam ere de tinere t, . - , ' com ode TV , m ese p liante, m o b ili d e bucătărie.
—> Societatea noastră m ai com ercializează: parche t, lac,aracet, diluam, p rcm d ez , palux, săpun p en tru p ro tec ţia m uncii,
d e ro e tc . (242570)
A E L f i X T R Â D E Jînde în Sibiu EN-GROS îmbrăcăminte econd-hand de sezon In preţuri icceslbile. Tel. 060 - 22 88 84. (24132B)
T c .lm m s] i'C \Cluj-Napoca I
Produce pe bază de comandă: I ^Ferestre şi uşi din profile J fyc cu geam termopan jOGeam termopan IUelaţii la tel. 231624, fax I 33031. (760161)
iun venit în lumea televizoarelor inteligente!
Dacă Inteligenţa este definită ca puterea de a învăţa şi înţelege, atunci inteligenţa televizorului NOKIA constă to puterea de a depăşi rapid faza de învăţare a instrucţiunilor de utilizare pentru
a te bucura de spectacolul oferit de imaginile şi sunetele sale.
* Instrucţiuni de utilizare afinate pe ecran, tn toate
limbile europene,* Comutare automat! pe canalele locale, la tastarea . numelui ţârii,* Reglaj automat de contrast ţi de culoare pentru vizionare tn timpul zilei, sau Mara,
* Vizionare panoramică • opţional, -
* Rezoluţie excelentă atât tn mijlocul, c â tjl tn col*
ţurile imaginii, ■
« Teletext tn toate limbile europene, cu 8,128 sau
512 pagini tn memorie. -* Căutare memorare automată a canalelor (Sistem de Programare Automată- APS).* Căutarea, Identificarea jfi sortarea automată a ca*
* Vînd apartam en t una cameră 42 mp finisat Grădini M ădăţtu r Calea M ănăţtu r 91 bL D9 ap. 33 et. 3. (558654) _
• Vînd urgent apartam ent două camere etaj doi Zorilor. In fo rm a ţii te l. 12-05*44. (558718)
• Cum păr apartam ent 2 ţi 3 cam ere nefin isa t, Z orilo r. T d . 12-78-96 (566855)
• V tnd g a rso n ie ră tn Gheorgheni, str. Detunata. Tel 15-1.1-18. (576791)
• Vtnd casă 3 cam ere, bucătărie, baie, garaj, finisate. Tel 16-86-29 (577009)
• Cum păr casâ la maxim 15 km Cluj. Prefer zona Făget, tel 17-11-16. (577051)
A D E V Ă R U Lde Cluj PUBLICITATE foi, 28 septembrie 1995 (H i
• Vînd casa în Turda str. G. Coşbuc Dr. 1 IA. Familia Bogdan. (558544)-... •. Vînd garsonieră confort 1 etaj 1 str. Pasteur 63: Informaţii'la tel. 12-18-37. (558698)- • Vînd apartament trei camere confort 2 e t.-4 . T e l.. 16-18-21.' (558700)
• Vînd apartam ent cu 3 camere str. Mogoşoaia nr. 1 bl. G1 sc. 6 ap. 59. Vizibil zilnic.; Preţ convenabil. (558703) ■
• Vînd casă de locuit cu două nivele şi anexe pentru privatizare Tel. 23-12-95 Sînicoara str. Someş nr. 32. (558707)
• -Vînd garsonieră confort 3 Gheorgheni str. Zambilei nr. 21 ap., 54 et. 2 dupâ ora 15. (558711) -. • Vînd casă în Baciu. Tel. 17- 29-24. (558714)
• Vînd apartament 3 camere confort I finisat, pret negociabil 30
. milioane. Tel. 17-72-55 orele 16-21. (558716)
• Vînd locuinţă'3 camere în vilă, curte, grădină în A ndrei Mureşanu"poziţie excelentă. Tel.-15-05-76. (558744) ;
r Vînd apartament 3 camere finisat central Mărăşti. Tel. 11-77- 91. (558751)
Vînd apartament trei camere str. Grădinarilor. Tel. 15-14-67. (558758) ■'
• Vînd garsonieră confort I str. Cernei nr. 9 et. II ap. 26. Relaţii între orele 14-21. (558767)
'• Vînd garsonieră confort 1 ■ pentru privatizare str. Vidraru nr.17-19 ap. 67 Mănăştur, vizibil 15- 16. (558768) . .
. Vînd construcţie aproape terminată P+l de 400 mp + 800 mp de teren aferent, pe Calea Turzii şi apartament 4 camere pentru pretenţioşi în Zorilor, preţ avantajos. Tel. 12-43-35 orele 18- 20. (566620) ■
Tel. 15-74-25 (566814) , ,- • Vînd apartament confort II etaj IV Mănăştur. Tel. 13-97-63 joi între orele'15-19. (566823) Y "'
• Vînd 2 camere Gheorgheni. Str. Alverna nr. 63 ap. 39 orele 17-19.(566832)
• Vînd garsohieâ str. Zorilor nr. 37 et. 1 ap. 7. (566844) ■
; • Cumpăr apartament. Ofer 20 milioane. Tel. 17-65-62 după ora 17 (566849)
• Vînd în casă .'comună apartament 3 camere, dependinţe, garaj, curte, în GHeorgheni, 60 milioane sau schimb cu casă 3-4 camere cu grădină Ofer diferenţă 20-25 milioane. Tel. 41-46-51 (566858) / . , ’
• Cumpăr apartament 2-3 camere în Gheorgheni sau Zorilor,20-22 milioane maxim. Tel. 41-46-51. (566859) ,
- • Vînd garsonieră confort Ip parter cartierul Mărăşti, str. Cernei nr. 7 -ap. 61’, cu spaţiu de privatizare Informaţii la adresa menţionată dupâ ora 10. (566863)
Vînd apartament 2 camere confort 1 cu sau fără garaj. Str. Fabricii nr. 3, Bl. B6, sc. II, e t II, ap. 29. (577003) •
• Vînd garsonieră. Str. Zorilor , nr. 35, ap: 59. (577017)
Vînd avanta jos casă 4. camere, bucătărie, baie, 2 holuri, beci, trifazic,'5 focuri gaz, 18 ari grădină şi 2 curţi, bun privatizare. Inform aţii s a t L uncani, str. Principală nr. .409, soseaua spre Luduş (577036) . ' ;
• Cum păr garsonieră G rigorescu, P lop ilo r, G rădini ; Mănăştur. Tel 19-57-60. (577042) 1
• Vînd apartament 2 camere- confort 11, 20 milioane + sufragerie Luxor. Mănăştur, str. Parîng nr.16, ap. 58, tel 16-34-95. (577046).
• Vînd urgent casă particulară în comuna Gilău nr. 12A .'T el 12- 71-21 (577053)
• Vînd urgent 2 Dacii 1310 aduse .recent din U ngaria, vizibile în Cluj-Napoca, str. Dostoievski nr. 43. Informaţii tel 11-01-01 şi 16-33-01 după ora 20. (566894)
• Vînd dubă DAF 3, 5 tone diesel, an 1988. Tel 31-24- 47 sap 31-13-84. (576834)
• Cum păr Dacia 1300. Ofer 2, 5 milioane. Tel 16-91-20. (576855)
• Vînd Opel Kadet 87 stare foarte bună. Preţ 4000 DM. Tel. 12-84-31. (558627) ,
■ * • Vînd remorcă RM2 5 tone nouă. Preţ negociabil, comună Frata nr. 78 fam ilia Bartalus Edmund. (558646) ' .
• Vînd Mercedes 240 D Cobra c u . carte RAR stare perfectă. Telefon 17-29-31. (558651)
• Cumpăr talon Dacia 1310 sau vînd fără talon. Adresa str. Fabricii de Zahăr nr. 84 bl. F2 ap.1 'sc. 1. Preţ 2, 1 m ilioane negociabil, de 11 ani. (558692), • Vînd Dacia 1310 891 Tel. 16-64-60(558693) “
• Vînd Transporter VW (dubă) mptor defect, vizibil str. Karl Marx nr. 6. Tel. 13-90-98 ora 9-19.> (558706) . ' • '
• Caut de închiriat urgent locuinţă şi spaţiu. Tel. 19-90-09. (558740)
• Dau în chirie locuinţă, spaţiu comercial si birou. Tel. 19-68-83.' (558742)
• Intermediez chirii. Tel, 19-02-81 (566915) :
■ * Caut casă sau vilă de închiriat ca spaţiu producţie, birouri, locuinţă. Tel. 17-00- 46. (566818)
• Dau în chirie spaţiu comercial, corivenabiL Tel 19-21-82; 18-41-25 (577049)
• Caut de închiriat spaţiu comercial şi spaţiu pentru depozit en groş. Tel. 17-02-12. (558722) .
• închiriez cameră pentru depozit 20 mp. Tel. 15-16-60 (566735)'
• Caut spaţiu comercial central doar 5-10 mp eventual asociere la spaţiu existent. Tel. 18-33-52.(566787)
- • Caut de închriat ladă sau . vitrină frigorifică. Tel 13-47-45 între orele-16-20. (577019)
• Dau în chirie 2 camere.Telefon 16-72-54. (576995)
Student g r e c c *«lînchiriat a p a r t a m e n t
camere, telefon. T eL 1 2 ^ între orele 18-20. (56 6 6 11)
• Caut d e î*»c lit apartament 2 ca in e re milj] cu telefon. In fo rm a ţi» U|12-90-50. (566801)
• S tudentă g**c<Uiti doreşte de • lir|,t apartament cu 2, 3 , 4 o , tr( cu telefon, f r ig id e r , î n n,, Plopilor sau G r ig o r e s c i j ( TeL 18-44-55 (5668 6 8 )
'rit• F raţi, b ă i a t Şifoj
căutăm . de încli, apartament sau c a s ă î l ît,; centrală . Tel (576801)
; ; ;• Student g r e c , cîhj înch iriat a p a r t a m e n t ti camere sau garsm i,, mobilată cu telefon. T e l l'.?fj 15;- 17-64-82 o r e l e ll-u (576812) ^
• Student, c a u t gantiu de închiriat. T e l X2-(IS.)| (576926)
. • Caut u r g e n t pair înch iria t g a r s o n i e r i n apartament cu 1 s a u 2 Tel 13-65-16. (5 7 7 0 0 6 )
Vînd urgent cupon nom inativ ., Tel 12-18-72.(577022)
• Vînd cazan fiert ţuică 300 1 capacitate, din tablă de cupru 3 mm în perfectă stare de funcţionare preţ negociabil. Informaţii Domocos Mihai, com. Bratca nr. 79. jud. Bihor. (576948)
• Vînd icoane vechi pe lemn şi tablouri. Tel 15^1-68. (576960)
• Vînd covor persan 2, 50 x 3,50. Tel 17-43-13 după ora 16. (577050) ____________ _
SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ
• Schimb apartament .3 camere în Mănăştur, cu 2-3-4; camere cu garaj în Zorilor. Suport diferenţă. Telefon 43- 81-13.(000100)
• Vînd televizor color nou Grundig şi Daewoo. TeL 41-46-43 în tre orele 9-17. (566711)
• Schimb apartament două camşre, telefon, parchet, garaj, calea Floreşti cu casă sau teren în Cluj. Tel. 12-36-63^(558631)
• Schimb apartament 3 camere confort 1 cu 2 camere + diferenţă Mănăştur Str. Primăverii nr. 26 bl. D4 ap. 12 la parter, ocupabil imediat. Vizibil toată ziua. (566772) ;
• înch iriez garsonieră mobilată, tv cablu si telefon. Tel.17-62-68. (558681)' '.: • închiriez apartament/cu o cameră cu telefon, frigider, str. Năsăud Tel. 14-07-04; 11-27-80. (558729)£ • Ofer chirie 1.-.cameră confort
mărit pentru elevă, studentă, student care la fine de săptămînă se reîntoarce în fam ilie. Preţ avantajos. Tel. 14-09-12 orele 17-20. (558757) ‘
• Ofer cameră separată la studente sau. tinere licen ţia te , nefumătoare, vegetariene. Iniţiez în ;
,alimentaţia naturistă. Tel. 15-30-,12. (566632)
• Dau în chirie apartament 2 camere mobilat lux, cartier Zorilor. Ţel. 12-02-59 (566671)
Dau în chirie garsonieră- ultracentral, mobilată, cu telefon. Tel. 13-24-44 joi si marţi ora 18- 20 (566769)
.• înch iriez 2 camere ultracentral telefon, pe termen lung, cu plata anticipat în ^valută. Ţel. J5-14-48 (566782) * i.
• închiriez o cameră. Tel. 14-44-28 (566805)
• Dau în ch irie cameră separată. Prefer fete. Tel. 14-72-85 (566889) .-
• Dau în chirie 3 camere parter pentru birou sau locruintă. Tel. 13- 27-52 (566904)
• Dau în ch irie casă. (Observator) pe valută. Tel. 19-36- 62 (566906)
• Dau în chirie pe valută' apartament 2 camere mobilat cu telefon în casă particulară. Tel. 18- 42-25 (566907) . -W
• închiriez apartament două camere Tel. 15-82-77 (566910)
• Dau în chirie 1 cameră. Telefon 16-21-43 orele 15-22. (576803)
• Dau în chirip apartament 2 camere mobilat, telefon, Mănăştur. Informaţii tel 16-35-05. (576944)
• Dau chirie cameră. Tel 16- .89-78. (576949) ‘ . ‘
11 o
• Caut de în c h ir ia t mobilată cu telefon, p la ta IJp lei. Tel. 17-43-19. (5 5 8 6 » )
• Studenţi cau tă <±eit|j1 apartament (ne)mobilat. TelJ -75 sau 19-92-76. ( 5 5 8 7 2 f
• Familie cău tăm cliitl14-65-06. (558745)
• Studente cău tăm a de închiriat. T e l. - 1 S-IH (558753) '
• Studenţă ro m â n c ă ral infcliiriez garsonieră sa u ap«t«2 camere, plata î n lei echivalentul în valută. T e l IM 41 (566619) : -
• ; Doi studenţi cău tau |S[C sau garsonieră^ Tel. 065/1W- (566862) .
• Studente căutăm apit* i de 2 sau 3 camere p e n tru îrite Oferim chirie lunar 5 0 . § pentru fiecare cameră. TellM 54 (566874) '
• Gaut de închiriat gasuif în cartier Mănăştur. T e l. (566905)
. Caut chirie.. T e l .li# (576858)
• Student grec serios, s11 pentru închiriat apartaumV111 camere sau garsonieră, mobilaţi nemobilat, cu t e l e f o n . Pifi Zorilor, Mănăştur^ z o n a Ho - Telefon 16-99-40 orele 8 —]3i'20. (576977) •
- • _. Studentă, caut gas-*apartament pentru în ch iriit^ 1180-100 mii lei. T e l 1(577041) ■
■ ’ <\
D IV ER SE
• Student străin caut dc înch iria t ap a rtam en t cu 2 camerc mobilate, cu telefon, frigiser. TcL 19-96-22 (558708)
• Pentru dvs. . _ din octombrie aerobic d a n c c |tr* bic. Relaţii teL 18-21-5<;|! 01-35. (558165)
Ji• Angajăm c u car« muncă, contabil a u t o r i z ă e ra to r ca lcu la to r ş | tf,] comercial merceolog Ti**’77-95 între 9 - 1 s ^ Gheorgheni nr. 23. ( 5 5 3 ^
• Executăm deralii*11 TeL 17-11-88 (566565)
• Societate C o n je F oferă posibilitatea p e r s j / fizice 9ă învestească p e contract în afaccri. S e 12% dobîndă p c l u i i 1' investiţie în lei. R c la ţ i j I*1*'14-08-28. (566713)
<
0)l l ) joi, 28 septembrie 1995 PUBLICITATE A D E V A R U L
de Ciul
«i)
Plasez cupoane nomina- ;ve de privatizare. Inform aţii
ic*ir|lt A 14-71-82. (566902)Angajăm barman bucătar
!|>H pătar. Str. Haşdeu 80. Zilnic ,c l Tifle 12-18 (558685) -
• SC Oldan Pres angajează :âtori la tonetâ. Informaţii str.
fjij (obanţi nr. 4 et. 3. (558702)Caut constructor pentrui«lii
I-lty
«ut i t ti■sinii, e l 12-76
«•ll
P«li *•« »
>
_ • Angajăm coafeză cu ipcrienţă. limită de vîrstă 30 i„i. Relaţii la tel. 18-39-50 irele 9-18 (566848)
• Executăm d e ra tiz ă r i. •eL 18-34-16 (566884)
' • Armin M ayer Reisen ^ “ Imsportă persoane şi colete în
istria şi Germania cu autocare ifortabile. Viza de tranzit Aus-i se asigură gratis. Tel 064/19- - a (575739)
Angajez vînzător la tonetâ.
HM
îăoilipaita [ormaţii Calea Mănăştur nr. 85,
ki i e l IM
iatp;/]«■
i tacite. IM e l IM
gas»
1!*
:am<i
Asociaţia de locatari str. ibricii nr. 3, Bl. B6, caută irme particulare sau de stat tntru lic ita rea lu c ră r i i de
r j0!(ltolaţie a aco p e rişu lu i mobilului. Relaţii tel 14-40-
19-52-55; 15-85-22 . F.^76877)
ia Ho—J0«'
Asociaţia Agricolă Morău 'ganizează lic ita ţie pentru «zarea urm ătoarelor m ijloace
camion carosat SRD; traylerrîit Ol «sport , alte utilaje. Licitaţia va
ta loc în data de 15 octombrie W ora 12 sat Morău judeţu l >j, la Şcoala Generală Morău. - tyii la d-1 Morar Augustin sau d-1 Pescar Augustin din sat
(558709)
• Meditez şi traduc franceză. Tel 19-56-28. (576952)
M edic prim ar, m editez biologie pentru admitere facultate, experienţă în domeniu. Tel 13-11- 24. (577015) ; ' .
•. Meditez engleză,, franceză.. Tel 17-44-59. (577048)
• Bloc ..zona Cipariu caută femeie pentru curăţenie. Tel. 15-47-95, între orele 19-21. (566914)
• Caut femeie pentru îngrijirea unui "bolnav. _ Tel 13-76-51. (576997)
îlin^ >Pe transport în comun. Tel. 17-12 (558721)
Societate de achiziţii sticle jijează achiziţioner între 25 -45i. Relaţii luni 2 octombrie ora 10 Gh. Dima 33. (558723)• Achiziţionăm o gamă variată. sticle şi borcane str. Gh. Dima str. Ion Meşter 12, str. .Caracal Relaţii la tel.. 12-16-96 şi 18-85 după ora 18. (558724)• Angajez zidari, durata două
‘Wiiitjii. Tel. 16-51 -05. (55 873 8)Angajăm contabil(â) cu pro-
jm de 4 ore. Tel. 13-72-69. .6642) ' ,
Confecţionez rolete din lemn tei. Tel. , 'Oradea 059/15-39-93 Cluj tel 13-03-09. (566704)
Barul “La P od” C alea Jpreşti nr 2 angajează fete. Relaţii
• Toţi credincioşi greco- cato lici, d in ca rtie ru l G rigorescu , sîn t inv itaţi duminică, 01. X. 95, ora 11 la Sf. Liturghie, ce sc va olida pe locul viitoarei Biserici de pe B- dul 1 Decembrie (Crucea de pe variantă) după care se vor face com unicări deoseb it, dc im p o rtan te . ■ ■ - ■ ‘ R elaţii suplimentare la teL 18-10-67 după orele 18. (566788)
PIERDERI
51, după orele 18. (576874)• Angajăm agent comercial cu
met conducere ca tegoria B. irmatii Magazin Inter Plus, str. rea nr. 8. (577011)
Angajăm ospătari (băieţi) !piitnî|tini restaurant. Relaţii tel 19-65-
îotre orele 9-15. (577020)* Şcolarizăm m anechine,
lefon 18-61-03 sau 18-14-27. 17045)
• Pierdut Căţea de culoare neagră rasă caniş pe nume de Baia, purta la gît două cureluşe. Ofer recompensă serioasă. TeL 14-70- 36. (558717)
• SC “Rinex” SRL str. Donath23 anunţă pierderea facturii cu seria 567900 (to a te , trei exem p lare le )./S e declară nule. (558725) ' .
• Pierdut legitimaţie' veteren război pe numele Don T. Ilie cu nr. 69316/1991. O declar nulă. (566767)
• S-a pierdut, . în cartierul A ndrei M ureşanu , călea seter irlandez cu num ele Cora. Recompensă. Telefon 15-77-92. (576884)
. • Pierdut stampilă SC Duplex SRL. O declar nulă: (577004)
Varga Levente pierdut carnet de student UTC-N. II declar nuL (577013)
• Cîm pean V asile pierdut legitimatie de serviciu. O declar nulă. (5Î7024)
• P ie rd u t leg itim aţie de b ib lio tecă , ca rn e t de r student, leg itim aţie C en tru l _ C ultural F rancez pe num ele P loscar Gabriela. Le declar nule. (577040)
DECESE COMEMORĂRI
_ linC«l,rt.«!»■
:ar«i(LZjt,*?’
i yr i ' 4, 5 *■
Ofer îm prum ut în cele ni avan ta joase co n d iţii , «formaţii te l. 14-71-82.>66901)
^later. Tel. 16-31-65. (558662)• Studentă, anul LV, meditez
W>a şi Literatura Română pentru oaziu şi admitere în liceu. Tel.
W-26 între orele 9-16 (566880)ftali ofer serv ic iile ca
'“'lografă. Tel, 11-90-68
Meditaţii germană. Tel 13- ^ (576800) -
Meditez fizică orice nivel.16-44-17 după o ra 16.
'(946).
* Dragul nostru'DINU nu mai este cu noi, el ce ne-a fost sprijin, ce s-a devotat familiei cu n em ăsu ra tă iu b ire şi sacrific ii. P lîng ’ sufletele noastre şi plouă cu cenuşa tr is te ţii fă ră m argini, căci DINU nu mai este. F lori p ro asp e te , p u rtîn d ro u a lacrim ilor pe mormîntul tău rece. Rămîi c u . bine tu ce-ai fost' a t î t de bun , blînd şi iub ito r de v ia ţă . Rămăşiţele pămînteşti ale dragului nostru soţ, tată şi fiu vor Ii înhumate de la Capela Cimitirului centra l, azi 28 septembrie 1995 ora 15. Soţia Eugenia cu copiii Dan şi Dana şi mama Veronica Dragonici. (558694)
• Greu ne încearcă viaţa şi ne în lăcrim ează acum, cînd d rag u l n o s tru vecin DINU DRAGONICI nu mai este, cînd toamna veşniciei l-a smuls de lîngă noi. Amintirea ta o vom p ă s tra vie . pen tru to tdeauna şi vom fi mereu a lă tu r i dc fam ilia ta . Dumnezeu să te odihnească în pace. Ioan, Ioana şi Veronica Roman. (558695)
v Cu adîncă şi proftindă durere ne despărţim de dragul nostru MIRCEA.. Fam ilia Moccanu. (558699)
. • Cu profundă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului, nostru \tată, socru şi bunic GYORFY IOAN, în etate de 81 ani. înhumarea va avea Ioc în 28 septem brie 1995, ora 13, la Cimitirul Cen- * - % tra i Fam iliile Sevedean şi Ciora (566846)
• Cu adîncă durere anunţ decesul tatălui meu, CUIBUS TEODOR, pensionar CFR, în vîrstă de 86 ajii. înhumarea va avea Ioc joi, 28 septembrie Ia o rele 14, în C im itiru l ■ ■ ; M ănăştu r.^ Fica L etiţia .(566851)
•i Cu adîncă durere anunţăm trecerea din viaţă la cele veşnice a iubitului nostru fiu şi nepot, copilaşul CĂTĂLIN TOADERE. Slujba înm orm în tării va avea loc astăzi în oraşul Dej, s tr. Merilor nr. 5 (Mulatău), ora13. Odihnească-se in pace! Părinţii Daniel şi Simona, bunicii Dumitru şi Ileana, Ioan şi Lucreţia. (566860) .
• Cu profundă durere anunţăm fulgerătoare încetare din viaţă, la vîrsta de 74 ani, a scumpei noastre mame, bunici şi străbunică, cea care a fost RĂCEAN ANA.Înm orm întarea va avea loc vineri 29 septembrie 1995, ora13, în Boju Cătun. Cei şapte copii cu familiile. (566867)
• Cu adîncă durere anunţării decesul scumpei n o as tre mame şi bunici, EM ILIA CECLAN, născută Şerban. Înm orm întarea are loc azi, 28 septembrie 1995, orele 14, de la Capela Mare a Cim itirului Central. Rodica, Sanida şi Sorin. (576996)
* • " Cu dragoste şi compasiune suntem alături de prietenul' nostru Robert Ştefan în această neiertată clipă a morţii mamei sale. Amintirea şi chipul doam nei ELENA ŞTEFAN vor rămîne veşnic vii în sufletele celor ce azi îi plîng sfîşietoarea plecare fără în toa rcere . C ristina Preda, C ris tin a M ării, M arcel M ărg inean , Fodor Florin. (558686)
• Colectivul SMUR S alvarea Com paniei de Pompieri Cluj,' este alături de familia Robert Ştefan în aceste clipe de neţărm urită dnrere, cînd sufletele lor sunt îndoliate de p ie rderea mamei iub ite doam na ELENA ŞTEFAN. Sincere reg rete şi în treaga noastră compasiune. (558687)
• Transm item sincere condoleanţe d-nei înv. Tripon Ana în m area du rere pricinuită de moartea mamei sale dragi.. Colectivul de elevi şi părinţi ai clasei a II a C din Şcoala G enerală n r. 21. (558688)
* în . aceste tragice momente, suntem alături de fam ilia în d u re ra tă a prietenului nostru drag DINU DRAGONICI. Dumnezeu să te odihnească. Fam ilia F aur. (558696)
* în aceste momente triste sîntem ală tu ri dc Fănică şi Bibiana Cubleşan la decesul mamei dragi. Vasile şi Lidia Ciorca. (558712)
• Un ultim şi pios omagiu celui ce a fost prietenul nostru coL (r) DIMITRIU NICULAE dispărut fulgerător din viaţă. S incere condoleanţe soţiei Ileana. Familia col. fr) Micu Ioan. (558737)
• Dragă Mircea şi Amelia sîntem alături de voi în marea durere p rin care treceţi Ia pierderea unicului vostru ' fiu SERGIU. Dorim ca ' bunul Dumnezeu să fie alături de voi. Familia Angheluş. (558743)
• S-a stins din viaţă un om soţ, ta tă şi p rieten devotat atunci cînd era mai m are nevoie de el DINU DRAGONICI. Dormi în pace. Ionuţ şi Cornelia. (558746) ;
• Un ultim omagiu celui care a fost DINU DRAGONICI. Nu te vom uita. Familia Teuşan. (558747)
• Suntem a lă tu r i de colegul nostru Papp Zoltan în aceste m om ente grele pricinuite de pierderea mamei dragi. Sincere condoleanţe. Colegii de serviciu. (558748)
• Suntem a lă tu ri de învăţătoarea noastră d ragă, Jucan Otilia, cînd trece- prin clipe grele p ric in u ite de m oartea mamei sale. Colectivul claselor II-IV de la Şcoala Dezmir. (558759)
• Suntem alături de colega noastră Jucan Otilia în marea durere pricinuită de moartea mamei d rag i. ' C adre le didactice ale Şcolii Dezmir. (558760)
• Sîntem alături de familia. Fărăgău Augustin, în marea durere pricinuită de moartea ta tă lu i drag.. Colegii de Serviciu. Dumnezeu să - l‘ odihnească., (566798)
• • Sincere condoleanţe familiei Sevedean D orel cu ocazia decesului tatălui drag. Vecinii din str. Tituilescu nr. 147 sc. 3. (566845)
* Un ultim omagiu celui care a fost sing. DEGEU EMIL. Odihnească-se în pace. Fraţii şi familiile (566852V
• Sîntem alături de familia greu încercată prin tragica şi p rem atura d isp ariţie a m aiorului DINUDRAGONICI, bunul nostru prieten şi coleg. Silviu şi Cătălina Peştean. (566857)
• Sîntem alături de familia R aţiu în m area d u re re pricinuită de pierderea ficei dragi. Sincere condoleanţe. Fam. Urs şi Ştefan. (566866)
• Cu inimile înmărmurite de durere, ne despărţim de bunul nostru coleg, om de înaltă probitate şi competenţă profesională, devotat muncii de apărare a ordinii publice şi de d rep t, m aior de po liţie DĂNILĂ DRAGONICI. Va răm îne veşnic în am in tirea noastră . T ransm itemcondoleanţe familiei îndoliate. Personalul Inspectoratului de Poliţie pentru T ranspo rtu ri Cluj. (566875)
• Cu nemărginită durere ne luăm adio de la prietenul şi colegul nostru maior de poliţie maior DĂNILĂ DRAGONICI. T ransm item condoleanţe familiei greu încercate Fam. colonel V ictor F odorean. (566876)
• Cu tristeţe în suflet d esp ărţim dc colegul şi p r ie te n u l n o s tru , m aio r de po liţie DINU DRAGONICI Sincere condoleanţe' familiei ■greu încercate. 'Familia 11. col. Ioan Mureşan. (566877)
• Locatarii blocului din s tr . H orea n r . 96-106 cu adîncă durere aduce un pios om agiu s tim a tu lu i vecin DRAGONICI DĂNILĂ, care ne-a p ă ră s it p re a repede, lăsînd mare tristeţe în sufletele noastre. Sinccre condoleanţe şi întreaga compasiune -Familiei îndurerate. (566878)
• Un ultim omagiu bunei n o as tre / vecine REVESZ V IC TO R IA . T ransm item condoleanţe familiei. Familia Chindriş. (566881)
Elevii clasei a VI-a .E de la Şcoala Generală nr. 1 sînt a lă tu r i de d -na d irig in tă Chirilâ Rodica, în clipele grele p rin carc trece , Ia m oartea tatălui drag. (566885)
Colectivul Serviciului C rim in alis tic d in IP J C luj anunţă fulgerătoarea încetarea din viaţă a tîn ă ru lu i nostru coleg DĂNILĂ DRGONICL Locul tău va rămîne veşnic gol în sufletele noastre., Dormi în pace. (566913)
Sîntem p ro fund în d u re ra ţi de d isp a riţia p rem a tu ră d in tre noi » a prietenului nostru , SERGIU POP. Condoleanţe şi sincera noastră compasiune părinţilor în d u re ra ţi Fam . Paşca şi Florea. (576990)
• Aducem un ultim omagiu celui ce ne-a părăsit p rea devrem e,, p lecînd pe drumul Iară întoarcere, care s- a stins din v ia ţă în floarea vîrstei, fostul nostru colocatar, bun, d rep t, b lîn d , de-o ireproşabilă corectitudine şi îndrumător celor ce-i solicitau sfa tu l, ' onestu l col. (r) D IM ITR IU NIC O LA E. Dum nezeu să-l od ihnească Familiei sincere condoleanţe. A sociaţia de lo c a ta ri s tr . Dostoievski nr. 4 şi 6. (577012)
* D ragă colegă Gocan V ictoria, suntem a lă tu ri de tine în aceste clipe de grea su fe rin ţă . C olectivulR e sta u ra n tu lu i “ U rsus” .(577023)
* - Cu inima zdrobită de durere ne luăm rămas bun dc la scum pul n o stru p rie ten , DRAGONICI DĂNILĂ şi transm item . s incerecondoleanţe familiei. T raian, L iana şi D enisa Paşca.(577028)
* Lacrim ile noastre la mormîntul soţului tău, dragă Jeni. Gheorghe şi Maria-Sima.(577029)
• T oam na a începu t, razele soarelui sunt mai goale ca oricînd, la fel ca şi sufletele noas tre , Ia d esp ă rţirea dc bunul şi iubitul nostru prieten, DRAGONICI DĂNILĂ. Golul din suflet, nu va d ispărea niciodată, iar lacrimile noastre vor uda mereu mormîqtul tău, iar pentru cei rămaşi vom fi mereu un sprijin .'N u tc vom uita niciodată. Dormi în pace, suflet blînd. Mircea, Simona şi Lavinia Ignat.' (577030)
* Condoleanţe şi sincera noastră compasiune doamnei Drajgonici Eugenia în aceste clipe de grea încercare , p ric in u ită de trecerea p rem a tu ră în e te rn ita te a soţului iub it. Conducerea Sucursalei Asirom Cluj.(577032)
• Sîntem alături de. colega noastră Dragonici Eugenia în m area du rere p ric in u ită , de pierderea soţului drag, DINU. Colectivul de sa laria ţi ai S ucursalei Asirom Cluj.(577033)
• R egretăm plecarea dintre noi a cclui care a fost prietenul nostru DRAGONICI DĂNILĂ. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Petrică, Viă'rica şi M ircea Sucin.(577034)
• Cu mare durere în sullet ne despărţim de p rie tenu l n o stru DRAGONICIDĂNILĂ, care ne-a părăsit p rea repede, lăsînd m arc triste ţe în sufletele noastre. Dormi în pace, suflet blînd. Iosif, M ăriu ţa , Ionuţ şi Carmen Toşa. (577035)
• S incere condoleanţe colegului nostru M ărginean Ioan Ia dispariţia fulgerătoare
soţiei sale dragi, MĂRIOARA. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Colegii din S. C. Remat SA Cluj. (577039)
• .D ragă D ănuţ, “Fii bărbat!” acum, cînd umbrele toamnei , l-au smuls de lîngă voi pe scumpul vostru tată. Nu uita: noi, colegii tăi şi doamna d irig in tă suntem a lă tu ri de tine şi fam ilia în d u re ra tă . Elevii c lasa a VlII-a A, Şcoala
Horea”. (577043)
v Am aflat cu durere de nedreapta trecere în eternitate a celor carc au fost MIRCEA ZEICU şi SERGIU POP, iu b ito ri ‘ a i sportu lu i universitar clujean. Dispariţia lo r p rem a tu ră lasă nn gol imens în inimile noastre. Sincere condoleanţe fam iliilor greu încercatei Fotbal Club Unversitatea. (577047)
• Au trecut şase luni de la m oartea econom istului BALOGH , ANDREI. Amintirea personalităţii sale nobile ne serveşte drept izvor dc putere. VĂduva'Gizella, fii Bela şi Adam. (558644)
• Cu dor. şi durere în sullet anunţăm că se împlinesc6 luni de la decesul dragului nostru soţ, ta tă şi bunic ing. GHEORGHE CENAN. Comemorarea vâ avea loc în data de 29 septembrie 1955 ora 17 Ia Capela greco-catolici s tr . M oţilor n r. 26. O tilia, Călin, Ioana, Delia. (558683)
• Aducem aminte celor carc l-au cunoscut, pc dragul nostru soţ şi ta tă , It. col. TASNADI CAROL că s-au îm plin it nouă ani de cînd chipul său drag, dăinuie prin am intirea noastră . Familia. (566612)
• 8 ani de la plecarea poetulu i AURELGURGHEANU. Iub ire şi lacrimL Familia. (566631)
A D E V A R U Lde CB ui SPORT joi, 28 septembrie 1995 1 2
-
h - . ' « i **-" -fr
x ; V • ' - V ‘ ' ‘> 4 1 .
• . • • î" '1: f ' S h J b k J : .
- " - 5
- ' T
• l i ; .Vr.■J;
m m m
V V ' v' . 1 ' / ^ ' ^ '
'i, i »•
« ■ i f i . ' • v
~ v \
x ~
! ■
i '•;.*'
: u ' . . T ' ^ va -v -v ~ ^ r 1
, • •• ţ H fi. î : . ' ! > 1 V - - U H ^ - r s I
’. î- sW lUa
w m m m m m f f l m a m m m m
' v N ' 4* K x l Y f ’ ' p v ' *
; • ' ■ ’ * \ v . ' ■ - • ! ; • i - . , i . ! :
F r u m o a s e l e a d u c e r i
a m i n t e ( I I I )Cinci imagini de la neuitata festivitate ce a avut loc la mijloc de
septembrie în Parcul Sportiv "Iuliu Haţieganu” cu prilejul aniversării, a 75 dc ani de atletism universitar clujean. A fost un moment sărbătoresc deosebit, la festivitate.fiind prezenţi atleţi şi atlete din diferite generaţii, carc au adus glorie Clubului ”U” şi ţării. Regina atletismului românesc, Iolanda Balaş - Sotcr, multiplă campioană olimpică şi rccordmcaă mondială, a înmînat cu acest prilej Diplome de onoare ale F.R.A. Azi vă prezentăm cinci secvenţe de la acest moment festiv (care se alătură celorlalte publicate anterior), cei onoraţi fiind, de sus în jos, Aurel Ursu-Palade, unul din protagoniştii reuşitei sărbătorii, Marilis Cuţui, Virgil Grobei, Eva Zorgo-Raduly şi Paul Demeter. încă o frumoasă aducere aminte ce va dăinui în sufletele fostelor glorii ale atletismului universitar c lu jean .,
V ic to r M O R E A ■ F o to g r a f i i : N ic o la e PE T C U .
AUR, ARGINT Ş I BRONZ ;' M etalu l celor tre i medalii cucerite de clujeni la B alcaniada de atletism p en tru veteran i 1
A
Evenim entul a avut loc în z ile le de 16 şi 17 septembrie, la Istambul, unde s-au desfăşurat întrecerile celei de-a V-a ed iţii a Cam pionatelor de atletism rezervate veteranilor. Prezenţi la startul diferitelor probe 490 de concurenţi din A lbania, B ulgaria, G recia, Iugoslavia, România şi Turcia. Atleţii veterani clujeni s-au întors acasă cu o bogată colecţie de medalii de aur, argint şi bronz, precum şi cu alte locuri fruntaşe. Iată, de altfel bilanţul participării clujene:
• ION DULCA - titlu de campion balcanic în proba de 400 m plat, locul secund în ştafeta de 4 x 100 m plat şi locul trei la 200 m plat (de menţionat că'Ion Dulca este veteran şi în privinţa participărilor la întrecerile rezervate celor ce se apropie de vîrsta a treia; palmaresul său impresionant cuprinzînd cinci titluri de campion balcanic al veteranilor în probele de 400 şi 200 m.plat, el participînd la toate cele cinci ediţii).
• SANDU BĂRBUŢĂ - un loc întîi în ştafeta de
4x400 m plat, loc doi la 800 m plat, locul trei la ştafeta 4x100 m plat şi un loc patru la 1500 m plat.
, • LAURA H O R V A T - trei medali de aur pntru locurile întîi ocupate în probele de 800, 1500 m plat şi ştafeta de 4x100 m plat.
• DIBERNARDO ANTON - o medalie de aur şi două de argint pentru locul întîi la aruncarea ciocanului, respectiv locul secund la greutate şi lungime (de reţinut diversitatea probelor la care au concurat).. Sportivii nom inalizaţi, aduc calde m ulţum iri
" Se va desfăşura în zilele de vineri - 29 şi sîmbătă - 30 septembrie, după următorul program. Vineri - 29, ora 10; Parcul spoitiv ”luliu Haţieganu” (în spatele terenului 3). în caz de ploaie, jocurile se vor desfăşura în sala de sport a Liceului de transporturi şi sala de sport a Liceului Energetic, începînd cu orele'12; sîmbătă - 3 0 ora 9, în Sala Armatei (strada Dostoievski) vor avea lor turneele finale ale celor trei probe, sim plu/dublu, triplu.- După acest turneu, contînd ca u ltim ă 'e tap ă în C.N. a l. FRFT, lotul naţional al României se va reuni la Cluj-Napoca în cantonament, pentru pregătirea centralizată a prezenţei lor la C.E. din Germania, 11- 18 octombrie, Monchengladbach. Pentru clujeni, această etapă de fotbal-tenis este nu numai un bun prilej de a vedea pe viu un spectacol Sportiv, ci şi de a-i cunoaşte pe campionii clujeni Florin Purice, Daniel Săsărmain (de la Dictrans), pe ceilalţi componenţi ai echipelor c lu jene Carbochim şi ARDAF.
. D e m .S O F R O N
; • E couri la "C U PA ARDAF” :”U ” A R D A F a o b ţin u t în douatu rnee două locu ri de inv id ia t.Locul I la B aia M are, locul 2 la
* i C lu j-N apoC a, t i t lu r i , cu c e riteîntr-o singură săptămînă. O singurăconcluz ie - să nu ne cu lcăm pe •lauri.
• Steaua Roşie Belgrad s-a p re z e n ta t la C lu j-N apoca cu m ulţi la u re a ţi eu ro p en i şi o lim p ic i : Jokanovic R ajko - bronz Ia C.E d in G re c ia A 99 5 , B ogdano vie D ragan» S to jk o v ic M ilu tin şi Vuksanovic Âleksa - medaliaţi, tot cu bronz, laJ.O ..U niversitare din- Jap o n ia . «-Peste a ş te p tă r i s - a ' com portat Someş Victoria LAPI Dej. Există şanse reale de revenire în prim ul eşalon valoric •_ Cea măi m a re 'd e c e p ţie - U n iv e rs ita te a . Bacău «'M ajoritatea m eciu rilo r:-. fară sare şi fară piper • Prem iul cel m are : u n m ilion de Iei. Şi pentru acest m ilion s-a muncit nu glumă • Arbitrii Colegiului judeţean Cluj au fo s t, d in n o u , la în ă lţim e • Premierile au fost făcute de domnul Aurel M ureşan, vicepreşedinte al A. S. Sport C lub ARDAF.
> T U R N E U L A D E J. S o m eş ' V ictoria L A PI Dej îş i continuă p re g ă t ir ile . Ş i nu o ricum . O rg an iz în d în p e rio a d a 26-28 sep tem b rie , un fu rn eu /c u
Ştiri •Informaţii
; ■ ■ * ■p a r tic ip a re a e c h ip e lo r ”U ” E x p lo ră r i B a ia M a re , ' ”U ” Tim işoara şi divizionara B, I.S.C. Turzii.
• "C U P A R O M Â N IE I” în d ificultate. Faza p re lim inară , la ' care iau parte divizionarele B riscă să nu se m a i p o a tă d isp u ta . D in tr-u n s ingu r m otiv : nu sîn t echipe, nu sînt înscrieri. O decizie' se va lua pînă la 1 noiem brie.
• F L U IE R E ” F O X ” . O veste bună pen tru a rb itri: m ag az in u l "ALPIN SPORT’ din Piaţa Mărăşti are în v înzare ce leb re le flu ie re canadiene ”FOX 40” . V ă spuem noi - m e r ită . La fe l şi p re ţu rile practicate. în plus, o gamă variată de produse şi a rtico le sportive , import, de o calitate ireproşabilă, între ele ’T'OX” . i . >
• T U R N E E L A C L U J - N A PO C A . S -a lic ita t tu rn e e le , pentru locurile 1-6 în divizia A. La feminin, ”U” SM (primul turneu), R apid B ucureşti (a l do ilea ). La masculin, în ordine, ”U” Explorări Baia Mare, ”U”ARDAF.: Turneele finale ale ”Cupei României” se vor o rg an iza de R Â T V A L R O M Bucureşti (feminin} şi ”U” ARDAF CLU J (masculin,).
D em .ŞO FR O N
C I P A
LILIANAR C I N C H E T H
Ieri seara în sala sporturiloi ”Horia Demian”, form aţia fe. minină ”U” Dacia Felix ACSA a debutat în cupele europene, jucînd în cadrul Cupei Liliac) Ronchetti cu echipa israeliani A.S.Lanchen Ramat Hasharon.
. Amănunte în ziarul nostru dt
”U” SM INVEST . DINAMO,''UN DERBIf DE MARE ATRACŢII
Azi din nou baschet de (spt. răm) calitate în sala sporturilor
, ’Horia Demian”, etapa a IU i a D iviziei A m ascu line pro. gramînd un cuplaj ce se y a dt- rula după următorul program: ora 16,30 C A R B O C H IM . SOCED Bucureşti, o ra 18,01: ”U” SM INVEST -DINAM O Bucureşti. Deşi în lo turile e c i pelor bucureştene evolueaii din acest sezon m u lţi tineri, anticipăm jo cu ri a tr a c t iv , partida vedetă anunţîndu-se u adevărat derby. ‘ ( m . i . r )
F o tb a l in te r n a ţio n a l•ITALIA - 4. Partida Cagliari - Juventus a fost viu disputată cu ocazii
la ambele porţi, mai numeroase la cea a gazdelor. în final "remiză” albă, 0-0. De egaJul de la Cagliari a profitat A.C.Milan care, acasă, a întrecut- pc Atalanta cu scor de forfait, 3-0 (scorul a fost deschis de Desailly în min.25 şi majorat, de reţinut abia în final prin golurile marcate de R.Baggio srDi Canio în min.87 şi 90) preluînd şefia clasamentului. Celelalte rezultate: Cremonese - Roma 0-1, Lazio - Udinese 2-2 (gazdele au condus cu 2-0 prin golurile marcate în prima repriză de Signori şi Fuser, pentrirca în ultimele 18 minute de joc noua promovată să egaleze prin "stranierii” Helveg şi Bierhoff), Napoli - Inter 2-1, P ^m a - Fioreatina 3-0 (primul gol l-a marcat Stoicikov, celelalte două Crippa şi Benarrivo), Piacenza- Bari 3-2, Torino - Sampdoria 1-1 şi Vicenza - Padova 2-1. în clasament, pe primele patru locuri Milan 12, Juventus 10, Napoli 10 şi Lazio 8 puncte iar pe ultimele patru Bari 2, Padiva,‘Cagliari şi Cremonese toate cu un punct. în divizia B »-au disputat partidele etapei a 5-a. Rezultatele înregistrate de echipele care în ediţia trecută au făcut parte din Seria A şi au retrogradat: Foggia - Reggina 0-0, Genoa - Reggiana 1-1 şi Brescia- Salcrnitana 1-0 (acest meci ne interesează, sentimental, pentru că acolo joacă internaţionalul român Ion Ovidiu Sabău, echipa fiind antrenată de Mircea Lucescu; golul yictoriei a fost marcat de Saiirini în min. 45, partida constituind derbyul Seriei B). în clasament, după cinci etape, conduce Brescia cu 11 puncte, urmată de Verona 10, Bologna 9, Foggia 9, Genoa 8, Salcrnitana 8 ş.a.m.d. De reţinut că, deocamdată, Reggiana (fosta echipă a lui Mateuţ) se află pe locul 19, penultimul, cu doâr 3 puncte),
.. T ib i FĂ R C A Ş
• SPANIA - 4. Etapa s-a caracterizat prin cea’mai acută secetă de...goluri: în 11 partide doar 14 reuşite (în patru partide s-a înregistrat scorul de 0- 0). Concret iată rezultatele etapei: Oviedo- Athletic Bilbao 0-0 , Valecia- Zaragoza 0-0, Compostela - Merida 1-0, Salamanca - Valladolid 0-0, Tenerife - Deportivo La Coruna 1-1, Albacete - Celta Vrgo 4-0 (singurul scor sever), Atletico Madrid - Gijon 2-0, Santander - F.C. Sevilla 1-1, Betis Sevilla - Real Madrid 0-0. în mod voit am lăsat la urmă două rezultate
.
ce ne interesează în mod deoseb it: Real Sociedad - Espaniol Barcek-J'l 0-1 (gol dat de Răducioiu în min. 36) şi E C . Barcelona - Vallecano?) 1 0 (partidă în cafe cei doi Gică - Popescu şi Hagi - s-au impus la poli difrf primul prin jocul bun, aplaudat, al doilea prin prestaţia in d iv id # sancţionată de spectatori şi de comentatoruf radio, care spunea că pciî- Hagi ar trebui o minge specială pe care numai el s-a joace; p ă c a t, l!l ales că Hagi a intrat în teren numai dujSă pauză). în fruntea clasatnenţl® cu cîte patru reuşite după tot atîtea etape două echipe: Atletico MaJti* şi Espaniol (departajate de golaveraj) ambele totalizînd cîte 12 pun#Pe locurile 3-4, cu cîte 10 puncte, F.C.Barcelona şi Compostela. De reţifJt campioana en-titre, Real Madrid, ocupă doar poziţia a 13-a în clasanK11 cu doar 4 puncte. ' - . ’ -
•FRANŢA - 10. Nu asupra rezultatelor înregistrate mă voi opri ci* faptului că Nantes, campioana en-titre, care în ediţia trecută se pliut* în campionat, acum "bate pasul pe loc”. Concret, după 10 etape campio# a acumulat doar 13 puncte şi ocupă locul 12 în clasament. Trage tart'i1 schimb Paris St. Germain, lîder după 10 etape cu 23 de puncte. Cuii®* cum o altă fruntaşă a ediţiei trecute, Lyon acum şe găseşte pe locul $ cu numai 9 puncte acum ulate. Un rezu lta t tot.vă ofer: G uinganP’ Gueugnon 0-0, fiind vorba de două promovate, respectiv echipele în $ joacă Mihali (la prima ) şi Dican (clujeanul nostru, la a doua). Guingjflî este o adevărată rev.elaţie ocupînd locul 5 în clasament cu un to tal dfl? puncte actimulate. Gueugnon a avut un start mai slab dar de patru e # n-a cunoscut înfrîngerea, momentan ocupînd locul 15 în clasament puncte. * ' ,
• GERMANIA - 7. Record în Buhdesliga, stabilit de Bayern Munci'* care în şapte etape a obţinut tot atîtea victorii, totalizînd 21 de punt1* Campioana eh-titre, Borussia Dortmund, a demarat mâi slab în noua edil11 şi acum a pornit în cursa de urmărire a liderului, ocupînd poziţia se c i/ în clasament cu 14 puncte. Echipa lui lonuţ Lupescu; Bayern Leverku:'® ocupă poziţia a treia în clasament cu 12 puncte, la fel ca şi Werder B re # Dar campionatul est« lung şi multe se mai pot întîmplă pînă la fîn*l
. R o m e o V.CÎRŢAPl
13) joi, 28 septembrie 1995 ROMÂNIA VATRĂ ETERNĂ DE CIVILIZAŢIE A D E V A R U Lde Cluj
La Sf. Gheorghe: Omagiu înaltului arhiereu şi cărturar ardelean
Prin dezvelirea în oraşul Sf. Gheorghe a statuii mitropolitului Andref Şaguna, participanţii la manifestările cultural-ştiinţifice consacrate istoriei românilor din sud-estul Transilvaniei au adus u n cu v en it o m ag iu în a ltu lu i arhiereu şi reprezentant de frunte al c ă rtu ră rim ii a rd e len e d in secolul al X lX-lea.
Andrei Şaguna s-a născut din părinţi macedo-români în 1808 îa M iskolc. A făcu t stud ii de filosofie şi juridice, iar apoi şi teo log ice. D upă te rm in a re a cu rsu rilo r geo lo g ice ă fo s t profesor la Carboviţ. în 1846 a devenit v ica r g e n e ra l a l Episcopiei ortodoxe române din Ardeal, iar în aprilie 1848 a fost sfinţit episcop. îna in te 'de a fi ales în scaunul episcopal, auzind că se spunea despre e l că ar fî fost sîrb, Şaguna le-a zis "celor, ce-1 necă jise cu aceas tă
scornitură” : ”Eu sînt rom ân ca şi voi. Dacă nu mă vreţi voi pe mine, vă vreau eu pe voi şi să ştiţi că eu voi fi episcopul vostru” .
Cu ocazia sfinţirii ca episcop a declarat că va urm ări să reînvie d ieceza transilvană şi că scopul vieţii lui va fi ”Pe românii ardeleni din ad încul lo r somn să-i deştept şi cu voia către to t ce e adevărat, plăcut şi bun să-i trag” .
P e rso n a lita te cu o tem ein ică p reg ă tire f i lo so fic ă , ju r id ică şi te o lo g ic ă , Ş aguna s-a an g a ja t alături de alţi cărturari transilvăneni în orientarea şi dezvoltarea mişcării naţionale, culturale şi de progres econom ic a rom ânilor, aflaţi sub opresiunea austro-ungară. A luat parte la Adunarea Naţională de la Blaj din 3/15 mai 1848, unde a fost preşedinte al Comitetului Naţional, numărîndu-se printre fruntaşii care au fundamentat substanţa ideologică si naţională a revoluţiei.
. D upă re v o lu ţie , a d a t o im portanţă deosebită învăţămîntului. Considera şcoala ca fiind „izvor de lum ină”, căci „'puterea m inţii şi a
* geniulu i,ştiin ţele şi artele - zicea Ş ag u n a - s în t ce le c a re dau p o p o ru lu i |tă rie şi le . a s ig u ră v iito ru l”. A stfel că nu va pregeta să ceară, împreună cu alţi învăţaţi români, împăratului de la Viena, să le dea dreptul să se în fiin ţeze la Cluj o facultate filosofico-juridică pen tru rom âni. Se adresează cu „deputaţii naţiunii române” Curţii
' de la Viena, în decembrie 1850, cuo „suplică” în acest scop, pe careo semnează; alături de Al. Sterca Ş u lu ţiu . T im otei C ipariu , P e tru M aniu , Paul D unca, I. L em eny, Ioan Alduleanu, Bazil Ciupe, Aug. Treboniu Lauriari, Avram Iancu, Sim ion Bărnuţiu. Deşi argumenta în această „suplice” cît de necesară este şi pentru români o Academie de d rep t şi>că lip sa unei a ta re
in s t i tu ţ i i va c au za „ p ie r ir e a n a ţ io n a l i tă ţ i i lo r” , c e re re a fruntaşilor naţiunii române n-a fost luată în seam ă n ici atunci şi nici după instaurarea dualism ului.
Perseverând pe lîngă Curtea de■ la V iena a reuşit să obţină dreptul de a spori num ărul de şcoli şi ca acestea să devină confesionale sub in s p e c ţia b is e r ic i i ro m ân e . In s t i tu tu l te o lo g ic - a fo s t re o rg a n iz a t , d e v e n in d In s ti tu t pedagogico-teologic cu o durată de la 1 an Ia 2 an i, apo i la 3 ani. A c re a t b u rse şi a tr im is tin e r i m erituoşi la studii la universităţi, p regătind profesori pen tru şcoli, ju rişti, economişti. Prin strădania şi cu sprij inuî material a l lui Andrei - Ş ag u n a s -ă u r id ic a t la S ib iu o c lă d ire n o u ă p e n tru In s t i tu tu l te o lo g ic , o ş c o a lă .c o m e rc ia lă su p e r io a ră şi u n g im n a z iu la.
• Braşov. Printre marile sale realizări se num ără si înfiinţarea în 1850 a
unei tipografii la Sibiu şi editarea, începînd din 1853, a „Telegrafului
„R o m ân ” , g a z e tă de p o li t ic ă , industrială, com ercială şi literară.. Andrei Şaguna a fost receptiv la in i ţ ia t iv a lui- Io a n C a v a le r de Puşcariu priv ind înfiin ţarea unei a so c ia ţi i c u ltu ra le a ro m ân ilo r transilvăneni, e l fiind acela care,
. p re lu în d o d ev iză g e rm an ă - „B ildung is t F re ih e it” (C u ltu ra
■ înseam nă lib e rta te ) - a p reg ă tit statutele „Astrei”, pe care le-a dat spre studiere lui T im otei Cipariu şi George Bariţiu. Cu documentul c e p u rta 176 de se m n ă tu ri
' p res tig io ase ,,â in s is ta t pe lîngă ofic ia lită ţile im periale , obţinînd
■ răspunsu l fa v o ra b il p e n tru ' c o n s t i tu ire a ’ A so c ia ţiu n ii - transilvane pentru literatura română şi cultura poporului român.
La ad u n area de co n s titu ire a „ A s tre i”, care a avut loc la Sibiu, în zile le de 23-26 octom brie/4-7
noiembrie 1861, Andrei Şaguna : releva că problema „Asociaţiunii
eşte nobilă, frum oasă, unică în felul ei pentru întreaga naţiune ro m â n ă ” . A d u n area l-a a le s , preşedinte şi a deţinut această responsabilita te p înă în 1867, cînd a fost preluată de Timotei Cipariu, care pînă atunci fusese
• v ic e p re şe d in te . A cadem ia R om ână 1- a c instit cu titlu l de mem bru de onoare. ■
A ndrei Şaguna a încetat din viaţă la 16/28 iunie 1873 şi a fost înmormîntat în cimitirul bisericii din Răşinari. A lăsat în urma sa, cum av ea să sc r ie G eorge B ariţiu , o im presionantă operă culturală şi a trasat un plan larg şi m ăre ţ p en tru em anciparea naţională a românilor şi ridicarea lor econom ică şi socială, îneît - succesorii săi aveau să lucreze zeci de ani la rînd ca să-l vadă re a liz a t în tre g . S -a m ai spus despre Şaguna că Sra manifestat ca un M oise a l ro m ân ilo r, ;,a lov it în stîncă şi a desch is pe seam a p o p o ru lu i său iz;vorul culturii in telectuale”.
M a rin O PR E A
După încheierea armistiţiului de la , 23 august 1944 şi întoarcerea arm elor îm potriva . nemţilor, gîndul viclean şi cel al răzbunării arm atei -regulate maghiare îm potriva m oţilo r a început săjse pună în aplicare.
Mai repede decît se credea a început ofensiva maghiară spre M unţii Apuseni, îm potriva acestui gînd s-a ridicat întreaga suflare românească şi mai ales bravii voluntari organizaţi încă din aniil 1942 în batalioane, compănii şi plutoane. Aşa se face> că atunci cînd ostaşii lui Horty au crezut că este momentul prielnic pentru a se răfui cu rom ânii, aceştia îi aşteptau pregătiţi pe graniţa vrem elnică: C iucea, Câlata, M ănăstireni, Dângău, Someşul Rece, V laha, Sălicea, Feleac A tacul a început în noaptea de 3 spre 4 septembrie 1944 cînd o subunitate hortystă a forţa t frontiera, a ajuns la Săvădisla unde a atacat postul de jandarmi, .îm puşcîndu^l pe plutonierul Pop, a je fu it poşta între altele şi de suma de 300.000 : lei, au tăiat toate firele telefonice, au luat ostatec pe Gheorghe' Flueraş, refugiat din Floreşti, şi; s-au retras în pă'dure deoarece au'
ven it să restab ilească ordinea plutonul de voluntari din Hăjdate trim is de desto in icu l- sergent Dumitru Tăuţanu.- în dimineaţa zilei de S septembrie
1944 o coloană vrăjmaşă venea pe şosea de la Cluj. Bravii voluntari
Distrusă, apărarea românească de la Lapoş permite înaintarea armatei, maghiare. Dar se poticnesc din nou la Iara , unde. A lexandru G ligor,
. Traian Jude,. Alexandru Jude şi un necunoscut cu puşti de vînătoare opresc înaintarea. Sînt încercuiţi şi
defileului Arieşului. Cînd ungurii au forţat baricada,de pe înălţimi s-au prăvălit asupra lor pietre şi lemne,: iar puşcaşii trăgeau cu precizie. D ouă zile şi două nopţi m oţii din Sălciua şi Baia de Arieş s-au luptat vitejeşte, oprind înaintarea maghiară
> din Munţii Apusebi. Nu încercaţi a 'rez is ta degeaba, căci m unţii sînt , încercuiţi şi acum annatelfc imperiale , ungare trec la curăţirea terenului, ' predâţi-vă pentru a vă uşura-soarta, în fiecare zi pînă la opt ridicaţi un steag alb pe "C eta te” , depuneţi
Lupta românilor din Transilvania pentru apărarea ţării şi a fiin ţei naţionale (septem brie 1944)
rom âni din p lu tonul m itraliere condus de D um itru Tăuţanu îi aşteptau la Lapoş între Luna de Sus' şi Vlaha. I-au lăsat să se apropie pînă la 50-200 metri cînd s-a t r a s / asupra lor cu tot-armamentul din dotare. La început au fost surprinşi, dar repede s-au organizat şi au atacat pe vale şi prin pădure. Cînd mitralierele s-au defectat fiind vechi,' focul rom ânilor a încetinit şi a dat. ‘ po sib ilita te ungurilo r sâ-i\, încercuiască. Bravul comandant a dat ordin de retragere, el cu Emil Fărcaş şi Silvestru Roman urmînd să le acopere retragerea. Schijele de , la grenadele aruncate asupra lor 1- au ucis pe E m il Fărcaş, i-au rănit grav pe D um itru Tăuţanji. şi Silvestru Roman, care au fost luâţi prizonieri.
prinşi, Traian Jude este împuşcat în' faţa copilului său de 10 ani, satul incendiat şi prădat. La Surduc opune rez is ten ţă plu tonul de vo luntari condus de învăţătorul Vasile -Nistor, dar nu poate opri îna in tarea honvezilor care ajung la Buru. Aici se întîlnesc şi se unesc cu cealaltă - co loană ce venea de la Turda, îm preună atacă şi cuceresc gara B uru şi satele Buru, O colişel, V idolm şi Lunca. în ziua de 6 septembrie 1944 a început înaintarea pe Valea Arieşului spre Cîmpeni, La podul Posagii sînţ ridicate podelele, în d rep tu l'can tonu lu i C FR -s-a baricadat drumul cu pietre şi copaci. Sublocotenentul Todea Eneă L udovic şij a organizat cei 60 de voluntari din pliitoanele Sălciua de Jos şi de Sus pe ambele versante ale
în munţi, pînă la venirea batalionului 5 vînători de munte, la 8 septembrie cînd, împreună cu aceştia, a început ofensiva românească. Rînd pe rînd sîn t e libera te satele ocupate şi p rizon ie rii e libera ţi, - trufaşa armată maghiară s-a retras în fugă.* O coloană duşmană a pornit de la G ilău în 5 septem brie 1944-şi a a taca t vo lun tarii rom âni din c o m p a n ia l M ăguri, condusă de sublocotenentul Gheorghe Drînda. Nu reuşesc să înainteze. A doua zi, •în 6 septembrie, reiau cu mai multă vigoare atacul şi, înfiltrîndu-se în sjjatele - vo lun ta rilo r ro m â n i,, îi determina pe aceştia să se retragă în Gura Rîştii. După ce au ocupat satul Someşul Rece, printr-o femeie trimit un mesaj în lim ba ro m ân ă ....” ' Către comandanţii unitătilor române
armele acolo şi înaintaţi încolonaţi spre Gilâu şi nu vi se va întîm pla,
• n i m i c . .N e p r i m i n d nici un răspuns la această scrisoare, trupele
, maghiare atacă poziţiile.româneşti, iar cele instalate la Prislop coboară
-prin satul Muntele-Rece spre Gura R îştii cu g în d u ls ă ocupe uzina
: electrică. Joi 14 septembrie 1944 s- a p rim it vestea înain tării
.duşm anului, pluton după pluton. După ce au ajuns în valea Someşului ■şi cînd se lăudau,că::. "aici vom- bea sînge de rom ân”, Vasile Stan apasă pe trăgaciul puştii mitraliere dînd semnalul de luptă. Mitraliorii grupelor N icolae Roşu şi Petru Todea trag în caii de la căruţe.
>Puştile m itraliere latră-asurzitor. -Focurile se încrucişează. La Piatra -Tăiată s-a baricadat drumul pentru
a împiedica reuşita unui ataC de la Someşul Rece. Grupa condusă de Dumitru Maier, de la Someşul Cald, a respins orice încercare de, pătrundere a inamicului. Lupta devine dirP .ce -în c e - 'm a i încinsă’. P rin tr-o manevră reuşită , o grupă ocupă loc în spatele inamicului, care acum, > fiind bătut cu foc din front, din - spate şi din flancu l stîng este nevoit să se predfea. Sînt şapte - o fiţe ri, în frun te cu căpitanul' Toth şi 102 soldaţi. Pînă în ziua ' de 28 septem brie 1944 se duc lupte de h ă rţu ia lă , fiecare menţinîndu-şi poziţiile ocupate. A tunci au ven it ostaşii b a ta lionu lu i 8 v înători de m unte - ca re ,, îm preună cu- vo lun tarii com andaţi de sub loco tenen tu l Gheorghe Drînda, timp de două-săptămîni, au 'd u s lup te g rele pe V înta, cucerind păm în tu l bucată cu bucată. în 10 octom brie 1944 s-a eliberat şi satul Someşul Rece. şi apoi G ilău l, trupele române v ic to rioase la Cluj în 11 octombrie, au urm ărit inamicul ce se re trăgea spre Oradea.
P ro f .T e o d o r Ş a n d o r F lo re ş ti - C luj-N .
S o c ie t a te a A v ra m Ia n c u
Clujul în p rim ele z ile după ”vinerea neagră”
Personalitate marcantă a vieţii universitare şi publice româneşti, prof. univ. Onisifor Ghibu (1883- 1972) s-a numărat printre c e i’ mai vehemenţi p ro testatari împotriva Diktatului de Ia Viena,, care a îndoliat ţara. Fragmentele dc jurnal, pe care le publicăm prin bunăvoinţa fiului marelui cărturar 'lujean, Oetavian O.Ghibu, şi a prof, dr. Crişan Mircioiu, relevâi drama trăită de locuitorii Clujului, în acele zile cînd A rdealul de Nord intra sub ocupaţia Ungariei horthyste.
în jurnalul său, Onisifor Ghibu
a consemnat că a aflat despre această dramă în cursul zilei, de vineri, 30 august 1940 de la fiica sa. Nana şi soţul ei Crişan, după ce se întorsese la Cluj de lâ Stana, unde se retrăsese să-şi termine două din cărţile sale: "Politica religioasă şi minoritară” şi "P ro legom ena la o educaţie românească” . Seara, consemnează Onisifor Ghibu, în Piaţa Unirii se adunase m ultă lume şi se auzea m arşul ”La arm e cei de-un sînge şi de-o leg e ’’. A in trat şi el în rîndul manifestanţilor, cîntînd cu ei "cîntece de revoltă” şi strigînd ca România să se opună prin război
Ungariei pentru a apăra Ardealul în faţa mulţimii au vorbit lîngă statuia Lupoaicei, Grigore POpa, N.Buta, o ţărancă de pe Năsăud şi profesorul Universitar Victor Jinga. S-a adresat' mulţimii şi Onisifor Ghibu, care a spus că trebu ie mers la poştă, să
. cheme la telefon Palatul şi să-i spună regelui "că Ardealul nu se pleacă în faţa Diktatului de la Viena, ci luptă pînă la moarte pentru apărarea sa”. La poştă a redactat tex tu l unei telegrame pe care în seara zilei de30 august a expediat-o regelui Carol al II-lea ”în numele românilor din A rdeal” , făcîndu-i cunoscut că Ardealul întreg "respinge cu ultima hotărîre Diktatul de la Viena” şi că ”nu primim nici o hotărîre care vrea să răşluiascâ moştenirea sfînta a înaintaşilor noştri, ori de unde şi de lâ oricine ar veni ea”. Mulţimea a aşteptat răspuns de la rege, dar, scria Onisifor Ghibu, Bucureştiul n-a dat nici un semn de. viaţă. Consiliul de. C oroană, cu m ajoritate de vpturi acceptase ultimatumul lui Hitler şi Mussolini.
A doua zi, sîmbătă, 31 august, în
Cluj au continuat dem onstraţiile. Ghibu s-a în tîln it cu- cîţiva in te lectuali şi le-a p ro p u s -să constitu ie un C om itet pentru apărarea Ardealului. Iată cum redă acest moment: , *■; ” ..••• încercăm să înjghebăm un Comitet pentru apărarea Ardealului. Dar, cu cine? Mă gîndesc la I.Lupaş, . Ionel Pop, Şt. Meteş, Lucian Blaga ş.a. î l cau t pe Lupaş la telefon. Sosise tocmai în acel moment de la Bucureşti (sau Sălişte). Iau o maşină şi mă duc la el cu Gr. Popa. îi spun ce s-a pe trecu t aseară şi-i a r j t telegrama adresată regelui. Plecăm toţi trei la dr. Ionel POp, la birou. El zice că nu e bine să facem nimic pînă nu ştim cc zice dl Iuliu Maniu. Propun să-l chemăm im ed ia t la telefon, la Bucureşti. Bineînţeles câ
' nu putem obţine legătura. Lupaş zice că nici e l nu crede că putem face ceva, fără să ştim ce zice Maniu. El rămîne acolo cu Ionel Pop'să aştepte cuvîntul lui Maniu,.care ştim că nu va putea fi obţinut. Afară de aceea avem şi noi cap. Nu putem aştepta să gîndcască numai un om, pentru toţi. Noi am pornit aici o cauţiune, care vrem s-o ducem înainte. Sperăm că Maniu va fi cu noi şi
do rim ’să. vie im ed iat în fruntea noaistră, dar în clipe ca acestea, care valorează cît veacurile, nu putem aştep ta ~ cu b ra ţe le încrucişa te cuvîn tu l cuiva cu care nu putem căpăta măcar legătura telefonică. Să lucrăm fără zăbavă, ca în momentul cînd va veni Maniu să găsească totul pornit. Să mergem să luăm contactul cu s generalu l- C orn icio iu , com andantul o ş tirii din N ord şi să-l cîştigăm pentru rezistenţă...
Pe drum în tîln im pe Lucian B laga, cel care a apoteozat în cuvinte admirabile pe Avram Iancu. î l strig din m aşină sâ se ducă la redacţia ziarului "Tribuna” şi să ne aştepte acolo, avînd de discutat un lucru foarte im portant. Aceeaşi vorbă- i-o las şi d irectorului Arhivelor Statului Şt. Meteş, prin soţia .sa , pe care am în tîln it-o în piaţă. A m îndoi aceştia au fost "miniştri” , sînt scriitori şi istorici, vor fi simţit şi ei vreo poruncă în sufletu l lor în aceste vrem uri dc apocalips”.
Onisifor Ghibu a continuat sâ fie un catalizator al acţiunilor de protest îm potriva sfîş ic rii României.
Împreună cu colegii săi Gheorghe Giuglea şi Coriolan Petreanu de la Universitate, în ziua de 31 august a redactat o nouă telegramă pe care a semnat-o în calitate de v icep reşed in te al C om itetului pentru ^ afirm area v rerilo r Transilvaniei - preşedinte fiind Iuliu Maniu - şi a trimis-o regelui, cerîndu-i să dispună ca armata română să apere cu viaţa pămîntul sfîn t al ţării. A doua zi, l a 'l septem brie 1940, a partic ipat ală turi de a lţi peste 60 de profesori la întrunirea Consiliului un iversitar, unde s-a adoptat textu l unui "P ro test îm potriva mutilării nelegiuite a Ardealului”.
Universitatea s-a refugiat din Cluj la S ib iu , cu excepţia Facu ltă ţii dc Ş tiin ţe , carc s-a stab ilit la T inţişoara. După revenirea Universităţii la Cluj în urma e liberă rii A rdealului, O nisifor G hibu, retras dupâ pensionare la Sibiu, a continuat să ducă o muncă de cercetare în probleme ale istorici şi culturii naţionale, ale învâţămîfitului şi bisericii româneşti.
M arin O PREA
ADEVARULde Olul ECONOMIA joi, 28 septembrie 1995
- t l i A C C E N T E
iSă n e u ită m p u ţ in în o g lin d ă
Oriunde în lume Puterea se află permanent în vizor, pusă nu doar de către Opoziţie ci de mulţi din cei ce vieţuiesc în ţară, deoarece se ştie că ea dă legi, ea ne face viaţa mai bună sau mai rea. Cbiar dacă Parlamentul reprezintă prima putere în stat, blamat sau lăudat este executivul, care, oricum, are pîinea şi cuţitul. Cînd ceva nu e în regulă, mulţimea (mai mare sau mai mică) strigă “Jos Guvernul” , chiar şi “Jos Preşedintele", dar niciodată n-am auzit “Jos Parlamentul”. Doar un nebun de lider sindical care făcea naveta Petroşani - Bucureşti â vrut să dărîme toate structurile puterii, inclusiv Parlamentul.
Sincer să fiu, nu am o prea bună impresie despre m ajoritatea ' parlamentarilor şi demnitarilor noştri aflaţi în prima şi a doua linie în structurile executive. Consider a doua linie, sau al doilea eşalon, prefecturile. Prea multe rele s-âu spus ca să mai poţi avea încredere în careva. Dacă “Blîndul” preşedinte Ion Iliescu s-a “zburlit’-’ de cel puţin două ori - o dată adresîndu-se parlamentarilor, cînd s-a discutat compatibilitatea calităţii dc deputat sau senator cu cea de membru în AGA şi/sau în consilii de administraţie, şi a doua oară în mesajul transmis cu pHlejul unei întîlniri cu participarea mai marilorPDSR-- ului din întreaga ţară (un fel de plenară). Dacă preşedintele Ion Iliescu s-a declarat nemulţumit de anumite practici promovate sau făcute cu şţiinţa cdnducerii PDSR, înseamnă că ceva e putred; au fost spuse într-q perioadă de adînci frăm întări preelectorale. Intervenţiile preşedintelui au fost făcute pentru eă nu există altă cale de a stăvili' mulţimea de abuzuri de care partidul majoritar nu este străin, sau pur şi simplu pentru a trage semnalul de alarmă în vederea unei curăţenii în propria ogradă - (a PDSR) - înain te de intrarea în campania clcctorală. '
In ultima vreme au fost demişi mulţi primari, de regulă aparţinînd. Opoziţiei. Pe drept sau pe nedrept nu prea ştim, că mare caz nu s- a făcut, cu excepţia situaţiei de la Braşov. Dar, vai!, cît de mult s- a scris de abuzurile unor prefecţi, oameni ai PDSR-ului, reprezentanţii Guvernului în teritoriu. După “lupte seculare”, partidul-pârinte a decis schimbarea lor, dînd undă verde, în acest sens, executivului. Şi ce fac ei acum? O duc bine, iar un nenorocit, pentru o găinărie, este privat de libertate.Conducerea PDSR priveşte cu un exageratop tim ism . viitoarele alegeri locale şi parlamentare. Vicepreşedintele Ion Solcanu, altfel moldovean simpatic; pronostica menţinerea la guvernare a partidului domniei sale pe puţin încă două legislaturi. Să fie într-un • ceas bun! Dacă se doreşte acest lucru, trebuie făcută o “epurare” la sînge, atît în structurile de conducere ale partidului, pînă la vîrf, cît şi în1 cele ale viitoarelor organisme de stat: parlament, primării etc (dacă-ies primii în alegeri).
Atenţie!: alegerile bat la uşă şi nu strică mai multă modestie din partea liderilor marcanţi ai PDSR, îndeosebi a preşedintelui executiv, din partea executivului condus de dl Nicolae Văcăroiu. Premierul mi-e simpatic, dar de cîte ori ţine undeva o expunere - în parlament,' cînd sînt moţiuni, la conferinţe de presă etc. vorbeşte la superlativ despre activitatea cabinetului şi nu scapă o vorbă... autocritică. Acum se pregăteşte un raport prilejuit de împlinirea a trei ani de guvernare: grije, domnule prim -m inistru, ce scrieţi în el. Şi nea N icu, cel ’ împuşcat, mai vorbea şi de neîmpliniri. Sperăm că în al doisprezecelea ceas o să.aflăm prin vocea celor care conduc efectiv ţara de trei ani, câm pe unde au mai şchiopătat şi cine se facevinovat. - \
Y'' Io n G O IA
Este necesara relansarea ? schimburilor economice • între România si IugoslaviaB u cu reş ti, (R om pres) -
P rem ierul N icolae Văcăroiu şi preşedintele Curţii Constituţionale a RF Iugoslavia, Bogdan Trifu- novici, au subliniat, în cadrul unei întrevederi avute, necesitatea in tensificării pregătirilor pentru relansarea schimburilor economice 'şi comerciale dintre cele două state, în perspectiva-ridicării sancţiunilor instituite împotriva Iugoslaviei. în cursul convorbirilor, desfăşurate la Palatul V ictoria, au fost evocate relaţiile excelente existente între România şi RF Iugoslavia. Bogdan
. Trifunovici a afirmat, în context, că ţara sa este recunoscătoare României pentru sprijinul acordat, în limitele perm isele rezoluţiile Consiliului de Securitate al ONU, şi speră în continuarea acordării ajutorului umanitar.
Piaţa cea de toate zileleCeea ce reţine acum atenţia în
pieţe, cu deosebire în piaţa Mihai Viteazul, este cantitatea şi varietatea fructelor autohtone. M ormane întregi îmbie cumpărătorul, aşa încît vom începe prezentarea cu ele. Şi- au făcut apariţia gutuile, cu 800-* 1000 Ici kg.
M ulte mere: la A gropicoti, soiurile Ionathan şi Roşu de Cluj , foarte frumoase, cu 650 lei kg, în rest, cu 400-800. Perele mălăieţe sînt pe sfîrşite, se vînd cu 500-700, au apărut perele verzi, de toamnă, bune pentru compot, cu 600-800. .
D efic itar sectorul prune, cele bistriţene se vînd şi cu 1500 de leij a fost compromisă recolta în unele zone şi, z ic v înzătorii, ne vom resim ţi şi la producţia de ţuică. Prunele de calitate mai slabă, 800 lei
frunze de pătrunjel, {elină şi/,, m ărar, cim bru, 100 le i legali,, usturoi 1800 - 2000, ceapă 500-îifj1 arpagic 2500, spanac cu ră ţa t Jggg şi ce l necurăţat 1500. Seclg^
kg. Struguri 800-1200, merişoare 2500-3000, foarte m ulte nuci cu 1300-1500 lei kg.
Preţuri la legume.şi zarzavaturi:’ roşii 600-1000, gogoşari 800-1200, vinete 1000-1500, ardei capia 800- ciuperci: mulţi bureţi de roiij^ 1100, ardei gras 500-800, varză albă medie cu 1500 lei/kg şi reiaţi»^ 250-350, varză roşie 800-1000, puţine alte soiuri, în medie cu l)jj conopidă 1000-2000, gogonele 350- . Lipseşte, în alimentarele dimpnj,, 400, sfecla roşie 400-500, gulii 250- uleiul autohton,’ tarabagii vînd 500 Îşi kg (preţurile sînt în funcţie de F lo rio l (u lei din U ngariijC( de dimensiunea legumei), cartofi 4100-420(3, salt spectaculos 500-800, ţelină 1500, morcovi 400- 600, pătrunjel 800-1000 (cu tot cu frunze), hrean 300-400 legătura,
3100, c ît era cu 2 - 3 săptămînij, urmă.
S PE R A N IAV
Practic, de luni, putem schimba cuponul
* 9 N T E C 0 N O N U Z T . ,
ZlQ SA O iA& c / l
V I R G I L - T O M U U E T
Conform celor stabilite de Guvern, 30 septembrie a-c. ieste ultima zi în care mai po t f i ridicate cupoanele nominative de privatizare, iar de luni ar urina să înceapă etapa a doua, cea mai grea pentru deţinătorii de cupoane:alegerea societăţii comerciale la care doresc să devină acţionari.
Ce se întîmplă eu uleiul?
De mai bine de o săptămînă uleiul de gătit a d ispăru t, p rac tic , din rafturile prăvăliilor de stat şi private. Ici, colo, mai găseşti pur întîmplător, în butelii de plastic, cu 3.800 şi chiar 4.200 ‘ lei litru l, creştere spectaculoasă, de peste 1.000 lei în cîteva zile. Situaţia nu are nici o explicaţie logică, cunoscînd faptul (d in surse guvernam entale) că dispunem de mari cantităţi de ulei brut şi rafinat, din producţie proprie, iar recolta de floarea soarelui din acest an - relativ bună - a pornit spre fabricile de ulei.
O explicaţie to t ex is tă :, se pregăteşte o majorare substanţială a preţului la ulei, motiv de a reţine un timp marfa în stoc, dc a vinde u le iu l scump din im port. T oate acestea se întîmplă acum, la mijloc de toam nă, cînd gospodinele încearcă să pună cîte ceva în cămări pentru lunile care vin.
Preţurile la mărfurile alimentare urcă permanent şi devin inaccesibile pentru o parte to t mai m are a populaţiei, mai ales la preparate din carne, chiar la dulciuri şi zahăr, produse de'strictă necesitate. Toate acestea în cond iţiile în care executivul ne dă asigurări câ nivelul de trai este în creştere, că preţurile de consum a le popu la ţie i vor cunoaşte o dinamică minoră.
Precizări privind formarea şi activitatea contabililor autorizaţi şi experţilor contabili
-y
Prin Ordonanţa Guvernului nr. 65/19 aug. 1994, aprobată prin legea nr. 42/24 mai 1995 s-a reglementat activitatea de expertiză contabilă şi
. - a contabililor autorizaţi în România, prccum şi modalităţile de dobîndire a acestor titulari.
Asemenea ac tiv ita te ' este organizată şi coordonată de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor
: Autorizaţi din România, (CECCAR) care dispune dc organe teritoriale
■ reprezentate de filialele judeţene.Contabilii autorizaţi pot executa,
individual sau p jin societăţi comerciale, următoarele lucrări:
- ţinerea contabilităţii financiare şi de gestiune; ■
- întocmirea bilanţului contabil;' >- - verificarea şi certificareabilanţului contabil, n u m a id e contabilii au torizaţi cu studii superioare; ,
f' -îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de cenzorii numiţi în societăţile com erciale, numai de con tab ilii autorizaţi cu studii superioare.
Experţii contabili po t executa următoarele lucrări: i
- ţinerea sau supravegherea contabilităţii şi întocmirea bilanţului contabil;
- lucrări de evaluări patrimoniale;- expertize contabile judiciare şi
extrajudiciare;.: - lucrări cu caracter financiar- contabil;
- lucrări cu caracter fiscal şi de informatică;
■. - îndeplin irea a tr ib u ţiilo r prevăzute în mandatul de cenzor Ia societăţile comerciale. .
Calitatea de contabil autorizat şi de expert contabil se dobîndeşte prin exam en organizat de CECCAR
- cererea de înscriere pe formular tip; .. . . • • ■
- certificatul medical;- copie autentificată de pe cartea
de muncă; r- copie autentificată de pe actul de
studii;- dovada practicii de specialitate;
- - certifica tu l de cazier jurid ice liberat cu cel m u lt'30 de z ile . înaintea prezentării la examen,
îndeplinesc condiţia de studii:- pentru contab ilii autorizaţi:
licenţiaţii facultăţilor cu profil econom ic, absolvenţii liceelor
B ucureşti,. în conform itate, cu .com erciale, financiare, ai şqplilor .regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 316/9 mai 1995.
La nivelul filia le i Cluj a CECCAR asem enea exam ene se organizează după cum urmează:
- pentru contabili autorizaţi la 28 octombrie 1995;
- pentru experţi contabili, Ja^25 ndiembrie 1995; ,
înscrierile pentru examenele respective sc fac la sediul Filialei Cluj a CECCAR din B-dul Eroilor nr.2 în perioada 5-19 octombrie 1995, pentru con tab ilii au to rizaţi şi respectiv în perioada 6-17 noiembrie 1995 pentru experţii contabili.
Dosarele de înscriere trebuie să cuprindă:
tehnice de administraţie economică, ai liceelor economice $i de drept administrativ, ai altor şcoli şi licee cu pregătire de n ivel mediu,; ai şcolilor postliceale cu durata de 2 ani în specialitatea contabilitate sau finanţe, precum şi absolvenţii altoj forme legale de pregătire în urma cărora s-a acordat calita tea1 de contabil sau lucrător în domeniul financiar-contabil şi pentru care în acte le de absolvire se face menţiunea actului normativ (lege sau hotărîre a Guvernului) în baza căruia a fost organizată şcolarizarea;
- pentru , experţii-co n tab ili: licenţiaţii facultăţilor cu profil economic.
■ Vechimea practicii în specialitate e s t e : : ■
- pentru contabilii autorizaţi, 2 ani în specialitatea contabilitate, pentru candidaţii cu studii econom ice superioare şi de cel puţin 4 ani pentru c e i . cu studii econom ice medii;
- pentru experţii contabili, 3 ani pentru candidaţii cu studii superioare în specialitatea contabilitate-finanţe şi de cel puţin 5 ani pentru candidaţii cu studii economice superioare altele decît specialitatea flnanţe-contabilitate.
Se consideră . practică în specialitate, activităţile desfăşurate în direcţiile cu profil economic din m inistere şi cele lalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, în instituţiile financiare, instituţiile de credit şi asigurări, în com partim entele financiar- contabilitatc, precum şi activitatea de control financiar şi de învăţămînt la d iscip linele de contabilitate, analiză financiar^, indiferent de facultatea absolvită. '
Pentru cei interesaţi, filiala Cluj a CECCAR mai face urm ătoarele- precizări:
-. C ursurile de p regătire a cand ida ţilo r pentru dobîndirea calităţii de contabil autorizat sau
expert contabil începînd cu lunile aprilie - mai 1995 se finalizează prin testele programate a se încheia pînă la începutul lunii octombrie 1995. Absolvenţii cursurilor vor primi din partea CECCAR B ucu reşti o diplomă de absolvire;
- cursuri similare, dar care se vor finaliza la începutul anului 1996, vor începe în trim IV/I995. înscrierile la aceste cursuri se fac în perioada2-20 octom brie 1995 la sed iu l filia le i Cluj a CECCAR, d in 'B d. Eroilor nr. 2;
- în aceeaşi perioadă şi în acelaşi loc se fac înscrieri pentru cursul de evaluatori ai patrimoniului ce se va ţine în Cluj-Napoca, în trim . IV / 1995 de că tre specia lişti de la CECCAR Bucureşti. La acest curs se pot prezenta candidaţii care au studii economice.
în finalu l acestor p rec izări, apelaţi lâ actualii experţi contabili de a participa la adunarea generală tr im estria lă care va avea loc, sîmbătă, 30 septembrie 1995, ora 10 în sala 29 a F acu ltăţii de studii economice din clădirea Ştefan cel Mare nr. 1 din Cluj-Napoca.
P r e ş e d in te le F ilia le i C lu j a C EC C A R
t p ro f . u n iv . d r . l a c o b P e tr u PÂ N T E A
.*'• j; n ii st tj hjj i r : k) v o v j .)f e : .fpi
S E M N E
D E R E V IG O R A I
Î N R Î N D U L
S T I C L A R IL O R
G H E R L E N Iîn ultima perioadă n e -a m «cţi
de mai multe ori cu problemei j greutăţile cu care se confru itii 1100 de m uncitori d e .li!' "Somvetra" SA G herla , cununi1 ca o Unitate care a o b ţin u t rezult1 bune chiar şi după RevoluţieDî la începutul acestui an s-au senilii prim ele semne 'de r e g re s , cina cu lm inat cu acea g re v ă gen ii despre care am re la ta t l a timpi potrivit. Necazul e că tim p den m ulte săptămîni nu s-a aj uni li. în ţe leg e re în tre condutm; socie tă ţii: şi s in d ica tu l liber iii unitate, urmările negative ale acestor tergiversări inutile fiind reflectate direct în procesul de producţiCT a suferit mult în ultim a vremt.Ni e^de mirare,stiela pictată nu maieste căutată pe piaţa ex te rnă , iariiii parteneri tradiţionali ai sticlarilor gherleni pur şi simplu şi-au întors spatele...
Zilele trecute am avut o disentie cu dom nul ing: T ib e riu Bei|i, liderul sindicatului liber din unit® mai sus amintită. De la dorm»^ am a fla t că. s-a ajuns, to tu ş i li1 înţelegere cu conducerea societăţi cu privire la salariile muncitorii' sindicatul revenind d e .fap t asnp-l unor cifre considerate ca exageri* în timpul grevei. După îndelung discuţii şi tratative desfăşuratei a lungul mai multor săptămîni,^ că s-au găsit căile şi modaliti-)1 adecvate de a se ieşi d in in # S tic larii gherleni sînt capabili treacă peste aceste perioade dificil este nevoie doar de crearea «*{l atmosfere de lucru, lăsînd la o p^ ten s iu n ile inexplicabile de I* începutul verii. Am asistat şi nflîl* o parte a negocierilor, şi am tH»1 cu un gust amar despre colabon1'* dintre cei doi factori de decizie4* u n ita te . S indicatul, vrea bin^ oamenilor şi evitarea şomajului'1' tr-o societate care acum do i li'1 "înflorit" din plin, iar conduc!1*1 caută noi soluţii de a ieşi din noif* piaţa internaţională. Problema
'am bele părţi ţin m o rţi i * argumentele lor, în timp ce sut<* muncitori pur şi simplu s u f e r i cauza unor neînţelegeri, d a r înt^ m om ent să consem năm , toi" găsirea unor modalităţi de rezcP^ a con flic tu lu i de m uncă , is*'* începutul lui septembrie au şi p rim ele semne de revigor*'1' Vom reveni ctf noi amănunte.
‘Şeful contraspionajiilul” a făcui scandal in acceleratul "Foamea"!•în cursul zilei de marţi, Poliţia de Transporturi Feroviare Cluj înd răzneşti să-m i ceri mie
g efectuat o nouă razie pe o serie de trenuri ce circulă pe cuprinsul bu le tinu l? Păi eu sîn t şefulregionalei. Ca întotdeauna cînd am solicitat acest lucru, TF-ul Serviciului Român deContrainfor-ne-a mijlocit şi de această dată participarea la un asemenea con- maţii! Bineînţeles că nu putea fiIrol. Cu părere de rău că nu am putut f i prezenţi peste tot unde. crezut pe cuvînt, cu toate că ţinutapoliţia a aviit de furcă, ne rezumăm la a prezenta doar cazurile sa vestim entară foarte elegantă, care le-am văzut ”pe viu ”, de altfel semnificative pentru tot ce se întîmplă în prezentpe căile ferate.Ora 14,49. De la linia 4 a staţiei păcătosului adevăr grăieşte. Rămînescurt parcurs pleacă în direcţia iuş personalul 3084. Activitatea liţiştilor se rezumă la a controla entitatea unor persoane ce par ibioase. Trenul e liniştit, amen- ie aplicate adresîndu-se cu pre- idere celor ce nu consideră nacelă trecerea grupei sanguine pe iletinul de identitate. Şi o mică icepţie, numită Oltean Ovidiu. :claraţia pe care şi-a scris-o cu ta lui ne scuteşte de prea multe
de văzut în ce fel va explica Oltean Ovidiu acasă o amendă de 112.500 lei plătibilă în 48 de ore. Că dacă nu... se majorează!
Ora 19,00, acceleratul Timişoara - Iaşi, zis şi ^Foamea”. Un tren mai lung ca un marfar, un tren cu arome inconfundab ile , un tren a tît de îngrijit şi curat, îneît pe alocuri poţi lua loc pe scaune! îi lăsăm de această dată pe cei cu amenzile pentru lipsa grupei sanguine şi îl
precum şi o geantă plină de mape şi dosare trădau dacă nu pe "şeful C ontrainform aţiilor” atunci cel puţin un om destul de important. Pînă la urm ă este convins să prezin te paşaportul. Surpriză... Gheorghiu Florin Ioan, născut în Alba Iulia la 27 septembrie 1950 era posesorul unui paşaport de tip, nou, p lin pînă la refuz de vize. Italia, Germania, Suedia etc. Ce mai, omul se plimbase destul! Şi, ce e mai important, filele din paşaport, conţinînd şi ştampila Ministerului de Interne, arătau că Gheorghiu Florin Ioan călătorise
,ra tă rii: "Subsemnatul Oltean , urm ărim p e 'u n ţig a n /p a rd o n ,ndiu Vasile, născut in anul 1976 rrom!) ce declara senin ca nu are la strada hăă M ă^Mă voi
i na septembrie, ziua 24, in Cluj- el cuci buletin, nici bani de amenda. nu w eiegeţj iucrcz ]a Centrali ipoca, cu domiciliul în Apahida, Pentru clarificare, poliţiştii îl invită informaţii si o să vă pară rău de ce
sesor al buletinului de identitate într-un compartiment separat si este faceţi?” Şi arătînd cu degetul spre :ria GP, nr. 655988 eliberat de pus să scoată tot ce are în buzunare, mine: " lâ uite si la ăla m icu' că iliţia mun. Cluj, declar următoa- O cutie de chibrituri. Un pachet de scrie în> caiet! H ăă, hăă” . Din
Azi, 2 6 -IX-a 1995,călăto- "Carpaţi” . Biletul de tren. Şi... bani! păcate , ch ia r în acel mom ent, ad cu trenul cursă de persoane După spusele proprietarului, cam )84 pe relaţia Cluj-Apahida am 1.500.000. în acest moment uşa ist oprit pentru legitim are de ' compartimentului se deschide şi din rganele de control ale Poliţiei poziţia ”în patru labe”, un idivid fransporturi-Cluj. Fiind prins în exclamă: "ia uite la arab cîţi bani ,(dită stare de ebrietate, am avut , are!” După un moment de derută,
li ^comportare necuviincioasă faţă unu l d in po liţiş ti î l pofteşte pe , . . . . . „'*• ' -------musafir să-si vadă de treburi. Nici • mulţumi doar sa mai traga cîteva
o şansă. Omul continuă: ”Aha, v- 8 ltun dln s^ la “ V1D- Pe care 0 aţi strîns aici să vă număraţi banii”.V ăzîndu -1 a tît de perseveren t, ind iv idu l este rugat să yse legitimeze. Răspuns: Ce faci mă?
- trenul trecu pe un alt macaz, ceea ce îl făcu pe ’şe&l contrainformaţiilor” să intre în balans, lovindu- se cu capul de geam şi muşeîndu- şi limba (mecanicul de locomotivă â fost trecut şi el pe lista neagră). Pînă la Cluj, "contraamiralul ’ se
le aceştia, proferînd în ju rii şi meninţări, refuzînd totodată să rezint actul de identitate solicitat entru a putea fi verificat, moti- 'nd că nu am ch e f să p rezin t
™ iletinul de identitate...” Scrisul Denii '
alt
n i '{
i«[i lenii lac IKIt! i Silii
Regimul juridic al armelor
avea probabil pe inventar. Ajuns în gară, "şeful contrainformaţiilor” se culcă doborît de oboseală pe o bancă si adormi fericit.
M ihai H O S S O
Fără dubii: urmează un drum cu... denivelări!
A m m a r e a
u n u i p r c c e sIeri, la Judecătoria Ciuj-Napoca a avut loc prim a
dezbatere în procesul intentat de Prim ărie îm potriva gen. m aior (r) M arin V îlceanu , care a fo s t dat î n ' ju d e c a tă p en tru re s tr în g e re a sp a ţ iu lu i locativ .. Generalul în rezervă este titu la ru l unui con tract de închiriere a unui apartament de 3 camere şi dependinţe pe str. A rany Janos nr. 9 ap. 3 , în care lo cu ieşte împreună cu soţia. în situaţia fam iliei'V îlceanu'm ai sîn t şi a lte .fam ilii care d e ţin spa ţii exceden ta re .
~ Procesul a fost amînat pentru data de 1 noiembrie a.c.
Dezbateri asupra:
Codului PenalDeputaţii au mai adoptat, marţi, articolul 313
care sancţionează comercializarea produselor p roven ite de la anim ale sustrase controlului v e te r in a r şi care produc îm bolnăvirea unei persoane. Această infracţiune se pedepseşte cu înch isoare de Ia 2 Ia 3 ani, iar dacă a avut ca urmare moartea, pedeapsa se măreşte la 5-15 ani,.
D epu tafii au accep tat un amendament al ' deputatului UDMR, Elek Dama, care a propus ca articolul sâ se refere şi la produsele lactate, nu num ai Ia cele din carne care prevedea textul
•Comisiei de specialitate. Articolul mai prevede ca prepararea de alimente ori băuturi falsificate, alterate său interzise consumului, vătămatoare sănătăţii, vînzarea unor astfel de alimente sau băuturi, cunoscînd că sînt falsificate sau-alterate ori in terzise consum ului, să fie pedepsită cuînchisoare de la 1 an la 8 ani. :
D iscuţiile asupra Codului Penal s-au oprit la articolu l 323. (R om pres) •
Secretului de statDezbaterea proiectului de lege privind apărarea'
secretu lu i de stat a fost am înată, ca urmare a acceptării de către plenul Senatului a propunerii re zu lta te în urm a d iscu ţiilo r d in tre liderii grupurilor parlamentare şi preşedinţiicomisiilor sesizate în fond asupra acestui proiect.
în cadrul consultărilor, grupul parlamentar PNŢCD a propus ca proiectul să fie restructurat, iar pînă vineri, 29 septembrie, comisiile sesizate în fond să facă propuneri de amendamente. La trei z ile de la distribuirea raportului comun al comisiilor juridică şi de apărare ale Senatului să fie reluată dezbaterea în plen a proiectului legii privind apărarea secretului de stat.
Lucrările Senatului continuă cu dezbaterea proiectului de lege privind drepturile de autorii drepturile conexe. (R om pres)
rolul instan ţelo r figurează se unde sîut implicate persoane
.teste ignoră normele privitoare la erea, portul şi confecţionarea de !. Arma este un instrum ent de deosebit de periculos dacă nu folosită pe bază de autorizaţiei către'persoane care posedă ştinţe tehnice de specialitate, urma retragerii trupelor fas-
t-horthyste de pe teritoriul Tran- iniei, au răm as îng ropate în unt arme şi m uniţie militară', :operite şi în zilele noastre de tcetăţeni. Alţii, în schimb, îşi ud armele posedate ilegal Benta ile, spre exem plu, de 64 ani, cultor, 4 clase elementare, fără xedente penale, a prim it de la
arilţ'ţmil său Farcaş Victor o armă jjpîfară şi 3 cartuşe pe care le-a
sms într-o scorbură de salcie.‘f două săptămîni a mai primit de
alt consătean alte 3 cartuşe itare din care a scos pulberea şi aşezat lîngă celelalte. Este inte- ot faptul că aceste fărădelegi nu 5 mult timp ascunse. Cetăţeni Şti sesizează organele de stat şi «măsuri împotriva vinovaţilor.
face că, în tr-o zi, B enta ile s-a trezit cu organele de ie la domiciliul său. Oamenii de . »e au descoperit acolo o armă Şm calibru 7,92 mm, 11 cartuşe
. şi 3 cartuşe cu tuburi goale.* ce le-a scos pulberea, acestea seră utilizate de Benta pentru a
urechile o ilo r în scopul 'ferii lor mai uşoare din turma'
com unală. D in raportu l de consta tare teh n ico -ş tiin ţiîică a rezultat fără dubii că Benta V. a deţinut o armă calibru 7,92 mm ce face parte din categoria arm elor m ilita re şi e ra în stare de funcţionare. Prin sentinţa 128, Tribunalul din Quj-Napoca, sesizat cu judecarea acestei cauze, 1-â găsit v inovat pe B enta şi i-a aplicat o pedeapsă de 2 ani închisoare şi interzicerea unor drepturi. Find un om în vîrstă, cu puţină ştiinţă de carte, străin de problemele juridice, s-a apreciat că îndreptarea lui este posibilă şi fără executarea pedepsei. Drept urm are,5 -a dispus suspendarea ei condiţionată, atrăgîndu-i atenţia că^ dacă în decurs de 2 ani plus durata acestei pedepse va mai com ite o nouă in frac ţiune , va executa şi pedeapsa cu privire la care s-a dispus suspendarea. Legea prevede pedeapsa de la 2 la 7 ani nu numai pentru deţinerea de.şrtpe militare şi muniţie m ilitară, ci şi pentru celelalte categorii de arme, confecţionarea lo r în ateliere de- repâra t arm e fără drep t, nedepunerea lor la organul competent în termenul prevăzut de lege, înstrăinarea lor fără drept, folosirea în instituţii, întruniri publice, ori în localul de alegeri. Avem aşadar de- a face cu un regim juridic distinct al armelor pe care nimeni n-are voie să-l eludeze ori să-l ignore în vreun fel. ,
ju r is t Io n G H ER CIO IU
Din "Cartea Albă a Securi tatii":
O p e r io a d ă g re a în i s to r ia R o m â n ie iCu toată graba colegilor din presa
centrală (anexă la ultim ul volum apărut conţine dezvăluiri senzaţionale în legătură cu viaţa "secretă” a scriitorilor din România), noi continuăm pas cu pas, să prezentăm a- ceastă importantă lucrare,'realizată de Serviciul Român de Informaţii. . Cele peste 700 de pagini alevolu- mului 3 conţin note informative, selectate din imensa arhivă a fostei securită ţi dintr-o perioadă grea a istoriei României. Este nevoie să ne amintim că "după semnarea Tratatului de Pace cu Puterile Aliate şi Asociate, din 10 februarie 1947, România a continuat să rămînă o ţară ocupată militar, obligată sâ întreţină trupe sovietice staţionate în principalele puncte strategice din Moldova, Muntenia şi Transilvania”. Dis
tracţia - efortul financiar al României pentru a menţine trupe ruseşti"- a costat din 1944 pînă în 1947 nu mai puţin de 1,5 miliarde de dolari (Lucreţiu Pătrăşcanu). Şi nu fără temei se spune în deschiderea aces-: tui volum: ” ... ocupaţia m ilita ră sovietică a limitat sever posibilităţile statului român de a acţiona independent în politica internă şi externă, constituind unul din factorii care au determinat alinierea Bucureştiului la iniţiativele diplomatice ale Moscovei, desfăşurate sub lozinca luptei împotriva duşmanilor păcii şi ai socialismului”. Nu este de mirare că societatea românească s-a schimbat radical prin aplicarea programului impus de Stalin, de trecere la construirea socialismului; Introducerea modelului sovietic a întrerupt orice
tentativă de democratizare a societă ţii rom âneşti, îndepărtînd -o de valorile tradiţionale autohtone şi, deopotrivă, de cele ale civilizaţiei europene. în treaga naţiune a fost astfe l an trena tă în tr-o revo lu ţie socialistă ale cărei baze obiective lipseau şi în care factorul subiectiv, susţinut puternic din est, juca rolul prim ordial” .
Devine foarte clar că nu i-a venit uşor lui Gheorghe G heorghiu-Dej să "explice” , im ediat după evenimentele de la Budapesta, manifesta ţiile studenţeşti din B ucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara şi Braşov. Cert este că "dovezile de bună purtare” date de către conducerea de la Bucureşti, promovarea ideii de demilitarizare a Balcanilor (ca ”armă” împotriva lui Tito) şi înlăturarea "devia-
ţio n iş tilo r” (A na Pauker, V asile ; Luca, Teoharie Georgescu) aii ”îm- blînzit” Moscova. La toate acestea şi încă multe "dovezi de loialitate”, ruşii au "răspuns printr-un gest de inare bunăvoinţă: retragerea, în iunie 195 8, ă trupelor şi a marii majorităţi a consilierilor săi din România”. Cu toate greşelile şi limitele lui Gheor-
■( ghiu-Dej, trebuie recunoscut că din acel moment s-a schimbat politica - faţă de "stăpînul de la Răsărit” .
După cum au observat mai mulţi/ com entatori stră in i, România a prom ovat, d isc re t, o politică de independenţă, nefiind de acord cu ' m ulte in iţia tive ,nu numai ale Uniunii Sovietice, ci şi cu ale unor ”ţări frăţeşti” .
R a d u V IDA
De Ia Politia GherlaI n v a z i a e s t r a n i e r i l c r
I Comandantul poliţiei.Gherlă, domnul căpitan Ioan OLTEAN ne-a dezvăluit cîteva din acţiunile de... senzaţie ale lucrătorilor de aici. Nu că gherlenii ar f i nişte îngeraşi dar, constatăm noi, multe din nelegiuirile comise pe raza de responsabilitate aparţin unor oameni certaţi cu legea, care nu sînt nicidecum localnici.
• De ce nu se văd ţig an ii d in mai slujeşte la nimic. Hîmpa Cor-p ă p u şo i? Sim plu: pentru că se nel N icolae <29 de ani, F izeşu lascund. Numai câ, atunci cînd poli- Gherlii) şi mai tînăru-i amic etnicţia îi caută; "gaura de şarpe” nu le Drăgoi Augustin (16 ani - A iud)
s-au înţeles să dea lovitura. Cei doil-au bătu t măr pe B .A ., i-au furat televizorul, antena parabolică (?) şi un radioreceptor, toate în valoare de vreo 1,2 milioane de lei. Au fugit şi şi-au ascuns agoniseala într-un Ian de porum b. T rei ore de a lertă generală şi echipa mobilizată de dl loco tenen t V asile PAŞCU (plutonierii Ioan Giurgiu, Dumitru Paşca şi sergent m ajor D orinei Stetea) i-au dibuit pe infractori.
• T î lh ă r ie şi v io l. Fapta s-a
Pansament gastric”îirie într-un picior, ghici... -Fotoreporterul nostru, Nicolae "CU a surprins două aspecte, •tate deja în cotidian: La Dej (şi* numai) au răsărit ca... ciuper- ^vînzâtorii. Se duce omul în % eşi culege "copite”. După
le oferă spre consum. Poliţia '•tară ne-a semnalat mai multe J r i de intoxicaţii. E drept că ■™ri, un alt întreprinzător vinde •Meni tămăduitoare. Noi, încă,
auzit pe nim eni să se Mece de cele rădăcinoase, cu ftoai puţin de otrava sporilor “Pe ciupercile otrăvitoare. Atenţie, deci!
petrecut în Năsal - Ţaga şi realmente a bu lversat v ia ţa lin iş tită a comunităţii de aici. O bătrînă de 70 de ani a fost victima. Femeii i s-au furat... 6000 de lei şi a fost violată cu~ bru ta lita te . Fenom enul ”Crăciunel”, pe numele lui adevărat Ciurcui Dionisie (22 de ani - Lacu- Geaca) şi-a recunoscut fapta. După ce poliţia trebuie să se "încarce” cu un AN (au to r necunoscut), identificat prin m etode specifice muncii criminalistice-.
* Covorul fermecat. Un mod de operare cu to tu l nou au inventat. Sărâciu Ioan, Sârăciu Marius, Luţă Aurel şi Diaconu Nicolae. Intrau într-un magazin, cereau nişte lucruri de nimic, apoi cercetau cu mare atenţie... covoare scumpe şi, în timp ce unul dintre ei studia... calitatea produsului, ceilalţi, sub acoperire şi prin distragerea atenţiei vînzătoarei, furau tot ce găseau în calc. Flăcăii, veniţi în "turneu” tocmai de la Tîrgu Jiu au furat vreo 200.000 lei. Numai că poliţiştii din Gherla au găsit în bordul maşinii, în... volan şi tn alte ■ ascunzători, încă vreun milion de lei. Cercetările continuă.
-r.v .-
'AOIEVJ&JF8RJIL ULTIMA ORĂ joi, 28 septembrie 1995i i i
Biroul de presă al primăriei clujene afirma:Nu s-a dorit
participarea românilor ia „Zilele Bartok Bela"(urm are din pag, I)1. Fiind o instituţie de cultură,
care trebuie sâ se adreseze tn primul rînd publicului larg^ dornic să recepţioneze spectacolul in şine şi nu să se disocieze pe criterii etnice, expunerea panourilor de afişaj şi a reclamelor pe frontispiciul clădirii, redactate numai In limba maghiară, reprezintă P, ofensă adusă rom ânilor,: întotdeauna m ajoritari In multimilenara vatră românească. Această formă de prezentare a panourilor nu este permisă de lege pe terito riu l Rom âniei. Motivaţia’ca fiind „o tradiţie veclţe, admisă şi recunoscută de către toată lumea ca un drept elem entar al in s titu ţie i” în discuţie nu ţine loc de temei le- gal. Mai mult, această atitudine discriminatorie şi de încălcare a Constituţiei şi a legilor statului român nu poate duce decît la o . încordare, creată artific ia l şi
. premeditat, eu scopul de a da
. naştere unor tensiuni interetnice. Tocmai aceste ac ţiun i ’ necugetate şi ilegale creează o imagine d isto rsionată a
- României în afara graniţelor ei,' eu consecinţe negative pentru
toţi cetăţenii ţării indiferent de originea Etnică şi apartenenţa politică. , ■
2. Prezentarea pe clăd irea , Teatrului şi a Operei maghiare -d e stat a panoului de afişaj
numai în. limba m aghiară cu privire la sem icentenarul lui Bela Bartok, dovedeşte că nu s-a dorit participarea publicului românesc în sala de spectacol, aşa cum pretind cei din conducerea _ in stitu ţie i menţionate. Este mai degrabă o formă de îndepărtare a spectatorilor români de la un act de culturi. Prin în lăturarea panourilor de afişaj în limba maghiară nu s-a urmărit un act de destabilizare, ţ i de respectare
a C onstituţiei României şi a legilor statului român, —
3. A firm aţia că institu ţia respectivă ar avea o existenţă „de peste 200 de an i” reprezintă, de asemenea, un fals pe care aceeaşi conducere o susţine fără a deţine dovezf concrete în acest sens. tn plus, nu se poate crea nici o punte de legătură şi apropiere între locuitorii municipiului Cluj- Napoca, indiferent de originea etnică, dacă şi prin intermediul lăcâşelor menite să promoveze cultura se încearcă o dezbinare continuă prom ovată de către U.D.M.R. \ r ;
4- Ministerul Culturii a luat poziţie faţă de această situaţie aberantă considerînd, pe bună dreptate, că asemenea atitudini nu pot fi perm ise nicăieri pe teritoriul României, unde limba oficială stabilită prin Constituţie este limba română.
5. Amenzile pe care Primăria ' le-a aplicat, în sumă de3.800.000 lei, sînt consemnate în procesele verbale nr, 9Q/2Q septembrie 1995 şi nr, 92/22 septem brie 1995, transm ise institu ţie i m enţionate, La acestea se adaugă a lte circa3.800.000 le i, reprezentînd amenda stabilită de către Garda financiară şi A dm inistraţia financiară a municipiului C luj' Napoca în baza Legii nr, 27/ 1994, Suma totală de circă7.600.000 lei este im putabilă celor v inovaţi de încălcarea , legilor statului român,
6 , O bligaţia de a respecta legile ţârii este interpretată ca o „acţiune terprizantă" de către conducerea Teatrului şi Operei maghiare de stat d in C luj- Napoca. N im eni nu este mai presus de lege, iar apartenenţa la o m inpritate sau alta , nu îngăduie încălcarea Constituţiei României.
SOCIAL-DEMOCRAŢII ÎŞI STRÎNG MÎNA ÎN JURUL TRANDAFIRULUI
Cînd viitorul politic al P.S.D.R. apărea foarte nesigur, partidul face o mişcare iscusită şi-şi asigură o reprezentare parlamentară mai consistentă decît l-ar fi putut>o oferi colaborarea veche cu Conventta Democratică, . . ,
Jntrlnd în alianţă electorală cu a fi preluarea monopolului spcial- Partidu l D em ocrat, P,S,D,R. va dem ocraţiei, în detrim entul avea, potrivit unor surse cerdibile, P,D .S,R ,, care a reacţionat, cel puţin 25 la sută din locurile pe deocamdată, cu ironie la constituirea liste le comune de candidaţi la alianţei. în afarii tonului de glumă, alegerile din’ 1996, Coaliţia care ; p.D.S.R, a mai lăsat să se înţeleagă probabil se va numi Uniunea Social- însă că pragul electoral ar putea fi D em ocraţii m izează pe sprijinul ridicat nu la patru, ci la şase la sută, extern a l partidelor afilia te pentru o alianţă de. două partide laInternaţionalei Socialiste, la putere In mai multe ţări europene, După sem narea, ie ri, a protocoalelor ofic ia le ale a lian ţei, o delegaţie comună a celor dpuă partide a plecat la Bonn, la Congresul Partidului Social Democrat G erm an,.
Scopul nedeclarat al Uniunii, cu sem nul e lec to ra l două m îini încleştate ţinînd un trandafir, pare
12 la sută, o cifră îndeajuns de mare pentru a provoca nopţi albe conducătorilor celor două partide,
Prin protocoalele semnate ieri se prevede înfiinţare* unor comisii bipartite, la paritate, a tît pe plan local, c ît şi central, care să coordoneze activitatea alianţei. ”La nivel judeţean nu va fi luată nici o hotărîre fărâ acceptul ambelor părţi”,
declara ieri T itu s- Şuteu, preşedintele P.S.p.R , Cluj.
Exprim îndu-şi convingerea că social-democraţia românească iese întărită prin această alianţă, Titus Şuteu a adăugat că partidul său va continua să critice ce a fost rău în guvernele Roman şi Stolojan,-dar va şi lăuda "ce este de lăudat”, El propune tum ultosulu i Iuliu Păcuraru, lider local al P .D ., o colaborare sinceră - "sîni convins că va fi aşa” - dusă de pe p icior de egalitate, întrucît "organizaţia din Cluj este una d in tre «ele mai puternice în P.S,D,R,”, '
O pinia lui T itus Şuteu, vicepreşedinte al P.S.D.R, este că Uniunea poate fi întărită printr-o înţelegere bună şi cu alte partide, îndeosebi cu P,A'C,»ul,
Caius CHIOREAN
Szabo JudfH incită la greu
foameiM ureş, (R o m p re s ) - im
titlul "Greva foamei cu c a n ^ de protest", ziarul "N ep u ji^ inform ează c itito r ii asup,, greyei foamei d e c la ra te ^ Kozma Szilard din Mierci»e, C iuc îm potriva L«jj| învăţămîntului şi a lu i Gjw, H orn, care, în m od ab«% spune ziarul, a co n v e n it^ N icolae yăcăro iu să trimiţi specialişti în Rom ânia peit^ a se convinge la fa ţa locuim despre legea in c r im in a ţi acelaşi articol se inform ează profesoara Szabo Ju d ii! , adresat o scrisoare colegi]^ pentru a începe u n lanHt greve ale foamei, fiecaTe didactic urmînd să fa c ă timp de trei zile.
COMUNICAT- î n ziua de vineri 29 septembrje 1995 orele 10,00 are loc A dunarea Generală Trimestrială a cadrelor militare în rezervă şi retragere din Cluj- Napoca, provenite din Ministerul Apărării Naţionale,
Lucrările adunării vor avea loc în sala de spectacole a Cercului M ilita r (Casa Armatei) din Cluj-Napoca,
Preşedintele i organizaţiei
Judeţene Cluj 'General Vasile
Milea’ U.N.C.M.R.R., . colonel (r)
Vasile TIBREA
s,Tdcx4 Jclcx^Ţcle
Anunţ
Comunicat-.Consiliul , Local ' a l
Municipiului Cluj-Napoca, str. Moţilor nr, 1-3, telefon 196Q30 anunţă amţnarea lic ita ţie i publice deschise .f ă r ă preseleeţie pentru “Studiu de prefezabilitate * Locuinţe sociale în m unicipiul C luj- Napoca şi Certificat de urbanism" pentru data de 12 OCTOMBRIE 1995 ORA10.00, Data limită de depunere a ofertelor este; 12 OCTOMBRIE 1995 ORA9.00, Informaţii suplimentare; Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, str. Moţilor nr, 1* 3, telefon 196030 interior 148 sau 167,
Biroul de Presâ al Primăriei
1 I 1 I I I I I I
Consiliul local al municipiului ■ Cluj-Napoca anunţă licitaţie pentru ■ ’ editarea publicaţiei "Ghid istoric al | municipiului Cluj-Napoca”. ■
Licitaţia va avea loc în daia de 12 ■ octombrie 1995, orele 10,00, |
Caietul de sarcini se poate ridica g începînd cii data de 9 octombrie a.c, * de la. sediul din str, Moţilor nr. 1-3,1 cam 40. , |
Inform aţii Ja telefon 192825;? 196030 int. 118, I
Primar i Gheorghe FUNAR j
în căutarea !ii i
t l e ^ J e l e x ^ T e l c X ^ p T e l e ^ T e
Program dens de contacte în cea de-a treia i a vizitei preşedintelui iliescu in SUA
. Washington, 27 septembrie (Rompres) - în cea de-a treia zi a vizitei oficiale în SUA, preşedintele. Ion Iliescu participă, în cursul dimineţii, la un dejun o fe rit de C om itetul Evreiesc American şi de organizaţia B’nai Britb, în continuare, şeful statului român va vizita Corporaţia pentru Investiţii Private în Străinătate (OPIC), unde va avea o întrevedere v cu Christopher Finn, vicepreşedintele acestei agenţii a guvernului american, înfiinţată în 1971, şi va prezenta expunerea “Introducere în problemele româneşti” . A tît în cursul dimineţi), cît şi după- amiază, programul prezenţei preşedintelui României în capitala americană cuprinde întîlniri şi convorbiri. eu membrii republicani şi democraţi ai Congresului SUA, Seria acestor întrevederi, va fi deschisă, la o ra . 11,00 (ora locală), printr-o întîlnire cu senatorii Jesse Helms, Richard Lugar, j, Biden şi Claiborne Pell,
La am iază, program ul v iz ite i cuprinde participarea la o recepţie oferită de preşedintele Clubului Presei Naţionale din SUA, prilej eu care ya avea loc cerem onia de donare a drapelului
României acestui organism şi vor fi r o s t i t e «4 alocuţiuni, Apoi, şeful statului român v a su s ţii conferinţă de presă radio-televizată, în c u r s u l aii va răspunde ia o serie de întrebări tran sm ise în «ii de audienţă.
în cursul după-amiezii, şeful sta tu lu i to h u w conferi cu liderul minorităţii din Senatul S U A , Hţ mas Dâschle, şi cu alţi senatori ai P artidu lu i P » crat. De asem enea, va avea loc o fn t î ln ir tu preşedintele Comitetului pentru Relaţii Interoaţiomk al Camerei Reprezentanţilor, Bepjamin G ilraai ii cu alţi membrii ai Comitetului, Urmează o vizitiii Muzeul Holocaustului din capitala americană,mit vor avea loc prezentarea si donarea pietrei tomhlt evreieşti din timpul celui de-al doilea război roonil şi a altarului din sinagoga din Iaşi,
Şeful statului român va participa, în cu rsu l si l a o recepţie oferită la reşedinţa ambasadorului României la Washington, în timpul căreia se va întli cu un grup'de lideri ai organizaţiilor mass-medialii SUA,
Wasiiingtomil este gala să accepte o participare
U.D.M.R unei noi identităti
nuiltlnajlonalâ In Bosnia
W ash ing ton , 27 sep tem b rie (Rompres) - Statele Unite sînt gata sâ accepte o participare rusă la o viitoare forţă m ultinaţională însărcinată cu garan tarea 'unui eventual acord de pace în Bosnia, participare care să aibă loc ”în cadrul unor- norme 'd e(u rm are din pag. I)
îngrădirile pe care liderii UDMR susţineau şi susţin în continuare că le 1 comandament şi control adecvate cuprinde Legea învăţămîntului, Ei sînt preocupaţi, ca tffţi locuitorii î . a declarat purtătorul de cuvînt al României, de depăşirea unei situaţii materiale nu tocmai bună, pregătirea 1 Dep artam e„tului apărării din profesională adecvata fiind una dintre căile cele mai la Indeminâ pentru 1 W jhi t d F* patingerea acestui scop. Eşecul acţiunilor împotriva Legii învăţămîntului î 8 1 a m n e e m s sea dus la o surprinzătoare cristalizare a atitudinii liderilor UDMR. Pînă I la un moment dat se părea că respectivii lideri sînt grupaţi în două tabere I relativ egale ca număr; moderaţi şi radicali, împărţirea făcîndu-se în funcţie , de atitudinea fiecăreia faţă de legile statului şi măsurile adoptate de r autorităţile române. în prezent, spre tabăra aşa-zişilor moderaţi se orientează 1 tot mai mulţi dintre lideri, găsind inoperant radicalismul lui Tokes Laszlo. - La ultima şedinţă, de la Gheorgheni, a Consiliului Reprezentanţilor s-a 3 constatat o anume apatie instalată în rîndul participanţilor, dezbaterii 1 conformitate cu regulile NATO. El măsurilor pentru programe viitoare fiindu-i preferat bufetul amenajat în . a precizat că problema participării incinta clădirii. în aceste condiţii, nu pare gratuită afirmaţia că UDMR * Rusiei ”va trebui să fie discutată cu se află în căutarea unei no i identităţi, Pe care însă este greu de crezut că | QNU şj a jţe naţiuni ce nu sînt o va găsi, alegerile viitoare gâsindu-i pe maghiari strîns uniţi In jurul , ,„embre aie NATO si care doresc liderilor lor moderaţi sau radicali, A ltă şansă politică nu există, iar 1 , ă partic, u 0 for(4 de tafe principalii lideri #i UDMR ştiu treaba asta, i a păcii în Bosnia",
NATO, a precizat purtătorul de cuvînt, va decide cine trebuie să participe la forţa internaţională respectivă. Trupele americane nu vor lua parte la ea decît sub com andam entul O rganizaţiei A tla n tic u lu i.d e Nord şi în
Croaţia îi ameninţă pe sîrbii bosniac1 t - v -Zagreb, 27 septem brie (R om pres) - Ministerul croat a l apărăii
avertizat pe sîrbii bosniaci că armata croată ar putea prim i ordini riposteze, în cazul în care sîrbii bosniaci vor continua a ta c u r ile cot localităţilor croate, transmite France Presse. Agenţia citată arqintt!# marţi patru localităţi croate, situate în apropierea frontierei c u B»' au fost atacate de forţele sîrbe, înregistrîndu-se opt răniţi, d in tre « n se află într-o stare critică,
Ecologlştl Greenpeace aresla|l In largul atolului Mururoa
P apee te , 27 sep tem b rie (R om pres) - Vega, navă a organizaţiei G reenpeace, a fost abordată de un grup de comando francez, în zona interzisă din largul atolului Mururoa, unde se fac testele nucleare franceze, transmit agenţiile F ran ce . Presse şi R euter. Doi “veterani” ai organizaţiei ecologiste, C hris Robinson şi fondatorul grupării Greenpeace Internaţional, David McTaggart, au fost arestaţi, împreună cu 21 de polinezieni, aflaţi la bordul navei Vega*pentru a-şi. “revendica” pămîntul. Un purtător de cuvînt militar francez a declarat că cei arestaţi vor fi anchetaţi în cursul zilei de miercuri, la Mururoa, după care vor fi expediaţi, pe calea aerului, la Papeete (Tabiti),
P rem ieru l ru t a p leca t la SedM oscova, 27 scp tcn lii
(R o m p res) * Prim ul tnin islit Rusiei, Viktor Cernomîrdin, ajl# m iercuri, la Seul, pentru o yl» oficială de trei zile în Coreea dtS» informează ITAR-TASS. P e ajf»‘ întrevederilor figurează întîlniri' preşedintele Kira Young-Sam |lf prem ierul sud-coreean, L ee Jlo* Koo. D iscuţiile vor a b o rd t ,1 preponderenţă, aspectul econ»®1 al relaţiilor dintre cele două 0 precum şi unele probleme legi#‘ perspectivele unei cooperări^ domeniul tehnologiilor d e vlif
După cum m enţionează r p TASS, este preconizată ■emt"' unui im portant p a c h e t J docum ente, printre c a r c l| dec la ra ţie privind p rin c ip dezvoltării relaţiilor bilateral»,^ chem at sâ întărească r a p o r t dintre Rusia fi Coreea d e Sui
![{eful unei institu]ii acoper` o combina]ie de milioane de s` dea … · Vezi lista complet` a locurilor de munc` din Ia[i - paginile 10-14 „lista ru[inii”! Ninsoare averse Max:](https://static.documente.net/doc/80x56/60a3d144b82e576e38210f39/eful-unei-instituii-acoper-o-combinaie-de-milioane-de-s-dea-vezi-lista-complet.jpg)
