SITUAłII DE URGENłĂ Întrebări, Răspunsuri, Recomandări · electricitate decât cu aprobare....

SITUAłII DE URGENłĂ Întrebări,

Răspunsuri, Recomandări

ÎNTREBĂRI , RĂSPUNSURI, RECOMANDĂRI

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI SATU MARE 2

Stimate cet ăŃean, În ultimii ani se constat ă o cre ştere a riscurilor ce amenin Ńă via Ńa şi

sănătatea cet ăŃenilor, mediul înconjur ător, patrimoniul public şi privat,

precum şi apari Ńia unor riscuri generate de schimb ări climaterice,

diversificarea activit ăŃilor operatorilor economici care utilizeaz ă şi

comercializeaz ă substan Ńe periculoase.

Actele normative ce reglementeaz ă activitatea de prevenire a

situa Ńiilor de urgen Ńă s-au modificat, fiind corelate cu legisla Ńia existenta

în Comunitatea Europeana.

Prin bro şura editat ă de Serviciul Voluntar pentru Situa Ńii de

Urgen Ńă al Prim ăriei Municipiului Satu Mare se dore şte a venii în

sprijinul institu Ńiilor, cet ăŃeanului, ca principal beneficiar al m ăsurilor de

siguran Ńă în domeniul situa Ńiilor de urgen Ńă, cunoa şterea de c ătre

acesta a principalelor m ăsuri de prevenire în func Ńie de riscuri şi modul

de comportare în cazul producerii unor situa Ńii de urgen Ńă.

Informează-te. Pentru tine şi pentru cei dragi Ńie.



SITUAłII DE URGENłĂ.

1. Ce este situa Ńia de urgen Ńă? Eveniment excepŃional, cu caracter nonmilitar, care prin amploare şi

intensitate ameninŃă viaŃa şi sănătatea populaŃiei, mediului înconjurător, valorile materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acŃiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar al forŃelor şi mijloacelor implicate. 2. Ce sunt alunec ările de teren ?

Alunecările de teren reprezintă deplasări ale versanŃilor dealurilor. Ele se pot produce de-a lungul pantei sau lateral, ca urmare a unor fenomene naturale (ploi torenŃiale, prăbuşiri ale unor grote, eroziuni puternice, cutremur de pământ), sau chiar ca urmare a unor activităŃi umane. 3. Care sunt semnele alunec ării de teren ?

Fisuri (crăpături) pe pământ, pe asfalt, în pereŃii clădirilor, copaci înclinaŃi, stâlpi şi garduri strămutate din loc, dispariŃia bruscă a apei din fântâni şi izvoare, scârŃâitul elementelor de construcŃie ale caselor, starea alarmată a păsărilor şi a animalelor. 4. Ce faci în caz de alunecare de teren ?

Ieşi imediat din casa pe un teren drept. ÎnştiinŃează şi vecinii, ajută pe cei ce au nevoie. Apelează la serviciile specializate (poliŃie, pompieri, salvarea). Ia măsuri pentru securitatea oamenilor şi păstrarea bunurilor materiale. 5. Cum se produce inunda Ńia ?

InundaŃia apare atunci când albia unui râu nu poate prelua toata apa căzută din cer. Apele râurilor mari cresc şi scad mai încet decât cele ale râurilor mici.

Astfel, într-un bazin hidrografic mic, este posibil ca apele unui râu să crească sau să scadă într-un interval de câteva minute sau câteva ore. În cazul râurilor mari creşterea şi descreşterea apelor poate dura mult. În consecinŃă, în cazul râurilor mari, inundaŃiile pot dura câteva zile, deoarece e nevoie de timp ca toata apa care cade în amonte sa se scurgă. 6. De ce apar tot mai des inunda Ńiile ?

InundaŃiile şi alunecările de teren se datorează în mare parte distrugerii pădurilor în bazinele hidrografice.



Pădurile au un rol important în protejarea versaŃilor de eroziune. În absenta lor, versanŃii se prăbuşesc, apar torenŃii care distrug maluri, colmatează albiile râurilor şi conduc la revărsări catastrofale de ape. Singura soluŃie pe termen lung este dezvoltarea fondului forestier. 7. Cine conduce ac Ńiunile de interven Ńie la inunda Ńii ?

Primarul. El pune în aplicare planul de apărare împotriva inundaŃiilor şi trece la asigurarea mijloacelor tehnice şi materiale specifice acestei situaŃii. 8. Cum se previn bolile în zone inundate ?

Prin vaccinare împotriva febrei tifoide şi a hepatitei A, dezinfectarea cu var cloros a fântânilor, caselor şi beciurilor în care a băltit apa. Consumul apei se va face la 30 de minute de la fierbere. Se păstrează igiena corporală, se evită expunerea prelungită la frig, se anunŃă la telefon 112 simptomele de febră, dureri de burtă, stare de vomă. 9. Care este cea mai grav ă boal ă post – inunda Ńii ?

Leptospiroza, boală cauzată de un grup de microorganisme ce o duc bine în sol umed şi apă caldă, dar rezistă şi la temperaturi joase păstrându-se până la un an în gheaŃă. În apa bazinelor deschise pot rezista 10 – 20 zile, în urină – câteva săptămâni, în produse alimentare – câteva zile. Leptospirele nu rezistă la uscăciune şi temperaturi înalte şi sunt sensibile la acŃiunea razelor solare.

SubstanŃele dezinfectante (cloramina, clorura de var, fenolul) distrug uşor leptospirele, care sunt, de asemenea, sensibile la antibiotice. Focarele naturale sunt mai ales teritoriile cu relief jos (luncile râurilor, lacurile). Sursa principală animală sunt bovinele şi porcinele, dar circulaŃia leptospirelor este menŃinută de şobolani.

Transmiterea bolii de la animale la om se face uşor, pe diferite căi: la îngrijirea animalelor, la contactul cu urina animalelor bolnave, sau pe cale alimentară cu produse contaminate de rozătoare. Simptome: frisoane, febră, slăbiciune generală, insomnie, greaŃă, vomă, dureri lombare. ToŃi bolnavii de leptospiroza trebuie spitalizaŃi. 10. Care sunt regulile de baz a în caz de inunda Ńii ?

- învaŃă semnalele de alarmare transmise prin sistemul protecŃiei civile; - ascultă informaŃiile oficiale şi buletinele meteorologice; - semnalează autorităŃilor locale inundaŃiile, alunecările de teren şi

accidentele majore; - păstrează la îndemână un stoc de provizii pentru câteva zile; -la evacuare, ia cu tine alimente pentru a le folosi pe drum.



11. Care este semnalul de alarm a la inunda Ńii ? Alarma la Dezastre – 5 sunete (impulsuri) a 16 secunde fiecare cu

pauze de 10 secunde între ele. Încetarea alarmei – Sunet continuu, cu durata de 2 minute.

12. Cum apare viitura ?

Viitura este provocată de un aport de apă (ploaie torenŃială, furtună, topirea zăpezii) asupra unui râu. Viiturile apar atunci când toate apele afluente unui râu primesc apă în exces. Într-o albie ce are deja un volum de apă curgătoare, viitura împinge apa existentă, astfel că valul principal este o apă curată, urmată de apă tulbure încărcată cu pietre, sol, vegetaŃie.

În albiile seci, efectul este mai mare, pentru că acestea permit viiturii să atingă viteze mari. După viitura, nivelul apei scade, cu excepŃia cazurilor când debitul ploii creşte. La râurile mari, revenirea apei la debitul normal poate dura zile sau săptămâni. În cazul unor succesiuni de precipitaŃii, vor apărea mai multe valuri de viitură. 13. Ce facem în caz de viitur ă ?

Dacă eşti în aproprierea apei, înainte de viitură vei simŃi un curent de aer neobişnuit. Încearcă să ajungi pe un loc cât mai ridicat, pentru evitarea pe cât posibil a impactului cu viitura. Nu fugi prin apă şi nu înota, pentru că riscul de hipotermie creşte prin udarea completă a corpului. Dacă ai rămas izolat cu un grup, poziŃia optimă de aşteptare este în doi, aşezaŃi şi grupaşi spate în spate pentru a reduce pierderile de căldură.

Economiseşte lumina şi hrana şi pune repere pentru a urmări evoluŃia nivelului apelor. Nu uita ca cei prinşi de viitura în locuri izolate nu au murit niciodată de frig sau de foame, ci întotdeauna pentru că au încercat să înfrunte apele furioase. Singura salvare în acest caz este echipa de salvare care vine după retragerea apelor. 14. Cum ac Ńionezi dup ă producerea dezastrului ?

- Respecta îndrumările şi comunicările organelor de protecŃie civilă; - Intră cu extremă precauŃie în interiorul clădirilor avariate sau slăbite; - Nu intra cu torŃe sau lumânări în clădirile inundate; - Nu atinge firele electrice căzute sau rupte; - Dacă simŃi miros de gaze deschide toate ferestrele şi uşile, închide

robinetul principal de gaze şi părăseşte casa imediat; - Dacă aparatele electrice sunt ude, întrerupe sursa principală de curent,

usucă-le şi în final refoloseşte-le; - Daca eşti sfătuit să evacuezi, fă-o prompt; - Verifică rezervele de apă şi de hrană înainte de a le folosi;

- Nu consuma alimente care au luat contact cu apa de inundaŃie;



- Nu împiedica acŃiunile de intervenŃie; - AnunŃă rudele ca eşti în siguranŃă, altfel autorităŃile pot pierde timp

căutându-te; - Nu transmite zvonuri sau ştiri exagerate despre pagube şi stricăciuni.

15. Ce faci dac ă inunda Ńia te surprinde acas ă ?

Adu în casă sau pune culcate la pământ într-un loc singur mobila de curte, uneltele de gradină sau alte obiecte care pot fi suflate de vânt sau luate de apă. Blochează ferestrele astfel încât ele să nu fie sparte de vânturi puternice, apă, obiecte care plutesc sau aluviuni. Evacuează animalele şi bunurile de valoare în locuri de refugiu cunoscute. Încuie uşile casei şi ferestrele după ce închizi apa, gazul şi instalaŃiile electrice. 16. Ce faci dac ă inundarea casei este iminent ă ?

Mută obiectele care se pot mişca în partea cea mai de sus a casei. Deconectează aparatele, părăseşte locuinŃa şi mergi spre etajele superioare, acoperişuri, înălŃimi. 17. Ce faci dac ă se ordon ă evacuarea ?

Respectă ordinea de evacuare stabilită: copii, bătrâni, bolnavi şi în primul rând din zonele cele mai periclitate. Înainte de părăsirea locuinŃei întrerupe alimentarea cu apă, gaze, energie electrică şi închide ferestrele. Scoate animalele din gospodărie şi dirijează-le către locurile care oferă protecŃie. Ia cu tine documentele personale, alimente, apă, trusă sanitară, un mijloc de iluminat, un radio. După sosirea la locul de refugiu, comportă-te cu calm, ocupă locurile stabilite, supraveghează copiii, respectă măsurile stabilite. 18. Ce faci la reîntoarcerea acas ă ?

Nu intra în locuinŃă în cazul în care aceasta a fost avariată sau a devenit insalubră. Nu atinge firele electrice. Nu consuma decât apă fiartă. Consumă alimente numai după ce au fost curăŃate, fierte şi după caz, controlate de organele sanitare. Nu folosi instalaŃiile de apă, gaze, electricitate decât cu aprobare. Acordă ajutor victimelor inundaŃiilor.

Execută lucrări de înlăturare a urmărilor inundaŃiei, curăŃirea locuinŃei şi mobilierului, dezinfectarea încăperilor, repararea avariilor. 19. Ce sunt furtunile ?

Sunt fenomene rezultate din mişcarea rapidă şi puternică, cu forŃe distrugătoare şi de lungă durată a aerului. După pagubele pricinuite, pot fi comparate cu cutremurul de pământ.



Furtuna distruge clădiri durabile, demolează construcŃiile uşoare, stâlpii de înaltă tensiune sau de comunicaŃii, rupe şi smulge din rădăcini copacii, scufundă vase, deteriorează magistrale auto, căi ferate. 20. Ce faci dac ă ai fost prevenit despre furtun ă ?

Deconectează energia electrică. Adună membrii familiei acasă. Închide bine uşile, geamurile, orificiile pentru ventilare. Geamurile mari pot fi protejate cu scânduri. De pe acoperiş, balcoane, logii, ia obiectele ce pot fi luate de vânt. Uneltele din gospodărie trebuie duse în încăperi. Stinge focul în sobe. łine în ordine beciurile, subsolurile pentru a fi folosite în caz de necesitate. Când furtuna a început, stai în clădire, atent să nu te răneşti cu cioburi de sticlă. Nu se recomandă ieşitul în stradă imediat după ce a încetat vântul, deoarece o rafală se poate repeta. 21. Ce faci dac ă furtuna te ia prin surprindere ?

Dacă vijelia te-a găsit în loc deschis, nu fugi, mai bine e să te adăposteşti într-un şanŃ, groapă, orice adâncitură, lipit de pământ, cu mâinile acoperind capul. Nu ceda în fata panicii, acŃionează conştient, reŃine pe alŃii de la fapte disperate. Furtuna poate fi însoŃită de fulgere, ploaie, grindină. Nu te apropia de obiectele metalice, de stâlpii de tensiune, de paratrăsnete.

Pe loc deschis, dacă stai culcat, fulgerul poate trece peste picioare şi vei rămâne în viata. PoziŃia în picioare e cu mult mai periculoasa. Stai departe de copacii izolaŃi, dar nici nu te depărta mult de ei. Fulgerul nu loveşte des, nu nimereşte repetat în acelaşi loc şi de obicei atinge obiectul cel mai înalt sau cel mai masiv. 22. Ce sunt cutremurele ?

Cutremurul constă într-o vibraŃie care circulă prin stratul superior al Pământului, având drept cauza erupŃii vulcanice, impactul cu meteoriŃi, explozii subterane, edificii care se prăbuşesc. Majoritatea cutremurelor sunt cauzate de plăcile tectonice zilnic. Doar cutremurele de o magnitudine mare produc victime şi pagube materiale prin distrugerea structurilor create de om, valuri tsunami, avalanşe şi alunecări de teren. 23. Cum te preg ăteşti acas ă pentru cutremur ?

Discută cu familia despre cutremur şi un loc de întâlnire după cutremur, în aer liber şi nu departe de casă. Caută locul cel mai sigur din locuinŃă: colturile interioare ale pereŃilor de rezistenŃă, golurile de sub uşi, locurile de sub scheletul clădirii, mesele, paturile. Instruieşte copiii să se ascundă în aceste locuri. Verifică tavanele, acoperişul, coşurile, reŃeaua electrică, Ńevile de gaze. Ancorează mobila grea, dulapurile cu cărŃi, în aşa fel că în caz de cădere să nu blocheze ieşirea.



Paturile din dormitoare trebuie să se afle departe de ferestre, oglinzi, poliŃe cu cărŃi.

łine la îndemâna trusa de prim – ajutor. Dacă foloseşti regulat medicamente, pregăteşte rezerve. Pregăteşte un radio cu baterii, lanternă, chibrituri.

Pune actele şi obiectele de preŃ într-o geantă la îndemâna. 24. Cum te preg ăteşti la serviciu pentru cutremur ?

Repartizează obligaŃii astfel că toŃi să ştie ce să facă ca sa nu-i încurce pe alŃii. łine clădirile în ordine, nu bloca coridoarele, scările. Verifică uşile, să se deschidă uşor şi repede. Este recomandabil să ai stingătoare, amplasate în locuri cunoscute şi să ştii să le utilizezi.

Obişnuieşte-te să te gândeşti la protecŃie şi atunci când te afli în altă locaŃie (în concediu, la spectacole, în vizită). 25. Ce faci în timpul cutremurului ?

Cutremurul începe cu o vibraŃie a suprafeŃei terestre, care durează doar câteva secunde, cel mult 1 minut. Cât de mare ar fi frica, trebuie să-Ńi păstrezi calmul. Luciditatea îŃi aduce şanse mai multe să scapi nevătămat. Pericolul cel mai mare vine de la obiectele ce cad de deasupra ta. Nu striga. Nu alerga. Trebuie doar să alegi metoda adecvată de reacŃie: fie părăseşti clădirea, fie ocupi unul din locurile mai puŃin periculoase din interior.

Dacă ieşi, părăseşte clădirea repede, dar atent. Nu te folosi de ascensor. Dacă te afli pe stradă, rămâi acolo, la distanŃă de clădiri. Dacă te afli într-un automobil în mişcare, frânează uşor şi opreşte-te pe un loc deschis. Când cutremurul te surprinde în mijloacele de transport în comun, nu sparge geamurile, nu alerga spre uşă.

Şoferii vor opri maşinile şi vor Ńine uşile deschise. În locurile publice (magazin, cinematograf, restaurant) nu te speria dacă se întrerupe lumina, sună sirena, auzi spărgându-se geamuri sau Ńipete de oameni. 26. Ce trebuie f ăcut dup ă cutremur ?

Când cutremurul s-a terminat, probabil vei depista în jurul tău distrugeri şi sinistraŃi.

Ajută la înlăturarea urmărilor dând prioritate celor răniŃi. Nu mişca răniŃii grav dacă nu sunt în pericol imediat de a fi răniŃi

suplimentar, până la acordarea de ajutor medical calificat. Participă la evacuarea sinistraŃilor de sub dărâmături. Informează poliŃia despre posibile infracŃiuni, persoane care răspândesc

zvonuri. Nu încurca activitatea profesioniştilor.



Nu bea apă din rezervoarele deschise până ce nu sunt controlate. La verificarea clădirilor foloseşte o casca de protecŃie sau, în lipsa

acesteia, un taburet. 27. Ce faci dac ă ai fost blocat de cutremur ?

Dacă ai fost surprins sub dărâmături, mobilier răsturnat sau într-o incintă, fii calm, acordă prim ajutor celor răniŃi. Varianta clasică de comunicare cu cei de afară, care vor concentra personal specializat şi aparate de ascultare ca să identifice locurile cu persoane blocate, este sa baŃi la intervale regulate cu un obiect tare în conducte sau în pereŃii incintei, iar dacă ai stabilit contactul verbal, să furnizezi informaŃiile cerute şi să ceri prim ajutor.

La evacuare da prioritate celor răniŃi sau copiilor, bătrânilor, femeilor, şi ascultă recomandările salvatorilor.

Acorda-Ńi primul ajutor, respiră uşor si regulat, pregăteşte-te mintal pentru foame si sete.

Nu fuma, economiseşte oxigenul. Mişcă-te atent, ca să nu produci noi prăbuşiri. Orientează-te după mişcarea aerului. Trecând printr-un loc îngust, relaxează muşchii, lipeşte coatele de

solduri, împinge cu picioarele. Dacă cutremurul te-a acoperit cu pământ, încearcă să te întorci pe

burtă, ca să uşurezi presiunea pe torace şi pe abdomen. Masează-Ńi mâinile şi picioarele pentru a menŃine circulaŃia sângelui. Dacă apare setea, poŃi pune în gură o pietricică netedă sau un colŃ de

tricou şi suge, respirând pe nas. 28. Cum sco Ńi o victim ă de sub d ărâmături ?

Înainte de toate, ia contact cu el. daca este posibil, aprovizionează-l cu aer, apă, medicamente, până când momentul scoaterii e lipsit de riscuri.

Pentru a-l scoate , scoate cu atenŃie piatră cu piatră, ori sapă o trecere. Cel mai bine este de făcut o spărtură. Pentru aceasta nu alege locul

unde s-au adunat pietre, pentru ca ele pot să se răstoarne şi să îngreuneze lucrul. Întăreşte spărtura cu stinghii, grinzi, bare. În drum spre sinistrat ia tot ce poate împiedica scoaterea lui. Mai întâi se înlătură dărâmăturile mari, apoi cele mici. Sinistratului mai întâi i se eliberează capul şi partea de sus a corpului, apoi picioarele. 29. Ne vom confrunta şi cu canicul ă ?

În mod sigur, da. Canicula şi fenomenele asociate ei, aridizarea şi desertificarea, reprezintă o altă mare problemă. Încălzirea atmosferei şi reducerea cantităŃilor de precipitaŃii conduc la apariŃia secetei.



Seceta prelungită duce la aridizare şi desertificare. Principalele efecte ale secetelor constau în distrugerea recoltelor,

diminuarea numărului de animale, pierderea resurselor de apa. PopulaŃia cea mai săracă este şi cea mai vulnerabilă, pentru ca este nevoită să trăiască în condiŃiile oferite de un mediu natural ostil. 30. Ce fel de pagube produce canicula ?

În anul 2000, marea secetă din România a determinat scăderea producŃiei de cereale, cu toate că suprafaŃa cultivată a crescut. Recolta de porumb a înregistrat o scădere cu 25%. Fermele de păsări au avut, de asemenea, de suferit datorită valului de căldură.

Diminuarea producŃiei de grâu are un impact direct asupra rezervelor de hrană, pentru că grâul constituie alimentul de bază pentru doi din trei oameni.

Diminuarea capacitaŃii de a produce hrana determină efecte negative asupra sănătăŃii umane. În plus, vremea caniculară creşte riscul de deces mai ales la persoanele de peste 65 de ani. Canicula poate cauza şi dezastre naturale: poate produce incendii sau poate întreŃine incendiile de pădure provocate din neglijenŃa omului. 31. Este canicula mai periculoas ă la oraş ?

Da. Pe timpul verii, un oraş îşi poate ucide locuitorii. Canicula generează pe străzi gaze de eşapament ,un gaz extrem de periculos: ozonul troposferic, derivat din oxigen. Ozonul „bun” este cel din stratosferă, care protejează viaŃa, filtrând radiaŃiile ultraviolete dăunătoare. Ozonul „rău” se formează în apropierea solului, în oraşe.

ConstrucŃiile înalte din centrul oraşului opresc circulaŃia naturală a aerului, iar pe străzile înguste se acumulează şi alte gaze toxice, provenite în special din trafic. Din aceste motive, locuitorii trebuie să evite cât mai mult posibil centrul şi străzile aglomerate, mai ales la amiaza, în zilele de vară. Expunerea la valori mari ale concentraŃiilor de monoxid de carbon duce la dureri de cap, greŃuri şi chiar la moarte. 32. Ce să ceri autorit ăŃilor în perioade caniculare ?

Prevenirea formării de cozi la soare la ghişeele direcŃiilor de taxe şi impozite şi la casieriile furnizorilor de utilităŃi.

Udarea principalelor căi rutiere din oraş, pentru a combate efectele căldurii. Ridicarea într-un ritm mai alert a gunoaielor menajere, pentru a preveni apariŃia de focare de infecŃie.

Controale mai dese în restaurante, pub-uri, fast-food-uri, magazine alimentare. Asigurarea cu prioritate a irigării culturilor agricole.

Intensificarea controalelor legale pe linie de P.S.I.



33. Cum economise şti energie pe canicul ă ? SoluŃiile de economisire a energiei sunt binevenite, mai ales dacă ai

aparatură de „răcorit” locuinŃa. Astfel, pentru ca iluminatul din locuinŃa ta să coste cât mai puŃin vara trebuie sa foloseşti surse luminoase de putere redusă, convenabil plasate. Frigiderul va consuma mai puŃin amplasat departe de maşina de gătit, sau locuri însorite.

La maşina de gătit electrică, utilizează vase de gătit cu fundul plat, cu dimensiuni apropiate de cea a plăcilor încălzitoare şi, pe cât posibil, fabricate special pentru maşini de gătit electrice. Întrerupe curentul electric înainte de terminarea fierberii, întrucât aceasta va continua 3 – 5 minute datorită inerŃiei termice a discurilor. Boilerul de apă caldă trebuie dotat cu termostat permanent. Temperatura de încălzire a apei nu trebuie să depăşească 60-70 grade, pentru ca o temperatura mai ridicata duce la combinarea cu apa rece în vederea utilizării, adică la consum în plus.

Evită regimul de curgere continuă a apei calde în reŃeaua de canalizare în procesul de spălare a unor obiecte. Aparatul de aer condiŃionat are nevoie de modificarea circuitului electric interior, astfel încât aparatul să se alimenteze direct de la reŃea, iar ceilalŃi consumatori prin stabilizatorul de tensiune. Ca recomandări generale, nu utiliza aparate electrice improvizate.

Când cumperi un aparat electric, alege unul cu consum redus de energie. Respecta instrucŃiunile din prospectul aparatului, deoarece ele conŃin şi sfaturi privind reducerea consumului de energie electrică. MenŃine în stare bună de funcŃionare termostatele şi comutatoarele pentru reglarea puterii funcŃie de necesităŃile de consum. 34. Cum sc ăpăm de canicul ă acasă?

Temperaturile de vara îşi fac simŃită prezenŃa si în locuinŃele noastre, unde adesea ajungem să ne petrecem timpul, în lipsa concediului sau în căutarea unui loc umbros, care să ne scape de caniculă. Tocmai din această cauză, redecorarea căminului pe timp de vară este necesară.

Elimină piesele de mobilier de dimensiuni mari din camerele de zi. Pe durata lunilor caniculare, cuverturile închise la culoare se înlocuiesc cu cearşafuri albe, al căror aspect relaxează. RenunŃă la covor: parchetul sau gresia menŃin răcoarea atât de necesară în aceasta perioadă.

Trage draperiile în camerele expuse soarelui. MenŃine ferestrele închise atât timp cât temperatura exterioară este mai mare decât cea din interior (până la lăsarea serii). Deschide-le noaptea, provocând curenŃi de aer. Nu ezita să faci duşuri dese. Dacă stai la bloc, la ultimul etaj, acoperă-ti ferestrele. Dacă nu se mai face ventilaŃie, lasă ferestrele deschise, dar pune în geamuri cearşafuri umede care să reŃină aerul uscat şi căldură.



35. Cum scapi de canicul ă la serviciu ? O temperatură optimă la serviciu stimulează lucrul, creşte eficienŃa.

SenzaŃia de bună stare fiziologică apare atunci când diferenŃa dintre temperatura aerului şi cea a suprafeŃei încăperii nu depăşeşte 2 – 3 0C.

Temperatura aerului recomandată pentru munca intelectuală în poziŃia şezând este de 21 – 23 0C, iar pentru munca uşoara în poziŃia şezând este de 19 0C. În stabilirea temperaturii optime trebuie să se ia în calcul şi mişcarea şi umiditatea aerului. Mişcarea aerului trebuie să fie mai mică de 0,2 m/s; în cazul lucrărilor delicate care cer o imobilitate prelungită a corpului, nu trebuie să depăşească 0,1 m/s. În încăperile încălzite umiditatea relativă a aerului să fie cuprinsă între 50 si 70 %. Dacă acestea nu se păstrează, apar efecte negative. 36. Ce spune legea privind canicula la serviciu ?

ProtecŃia persoanelor angajate pe vreme caniculară a fost reglementată din anul 2000, prin O.U.G. nr.99, iar amenzile pe care le riscă angajatorii pentru nerespectarea legii sunt de 15 – 25 milioane de lei.

Astfel, dacă în două zile consecutive se înregistrează temperaturi ale aerului care depăşesc 37 0C sau care, corelate cu umiditatea, pot fi echivalate la 370C, angajatorii sunt obligaŃi să ia următoarele măsuri: A. Pentru ameliorarea condi Ńiilor de munc ă:

- reducerea intensităŃii şi ritmului activităŃilor fizice; - asigurarea ventilaŃiei la locurile de muncă; - alternarea efortului dinamic cu cel static; - alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus.

B. Pentru men Ńinerea st ării de s ănătate a angaja Ńilor: - asigurarea apei minerale, câte 2 – 4 litri/persoana/schimb; - asigurarea echipamentului individual de protecŃie; - asigurarea de duşuri; - asigurarea transportului la o unitate sanitară a celor afectaŃi.

Angajatorii care nu pot asigura aceste condiŃii sunt obligaŃi să ia, în acord cu sindicatele, una din următoarele măsuri:

- reducerea duratei zilei de lucru; - eşalonarea zilei de lucru până la ora 11.00 şi după ora 17.00; - întreruperea colectiva a lucrului.

Angajatorii au două variante pentru a recupera timpul nelucrat şi a stabili modalităŃile de plată:

- prin recuperarea în următoarele 6 luni a timpului de muncă nelucrat, cu menŃinerea drepturilor salariale avute anterior;

- fără recuperarea timpului de muncă nelucrat, cu acordarea drepturilor salariale proporŃional cu timpul efectiv lucrat.



Dacă şeful îŃi ignora aceste drepturi, adu-i aminte de ele, sau suna la Inspectoratul Teritorial de Munca, tel. 0261/761.460 (număr valabil pentru judeŃul Satu Mare). 37. Cum afecteaz ă canicula alimentele ?

Din cauza temperaturilor ridicate, produsele alimentare se alterează mult mai rapid. Aşadar, procură alimente din locuri autorizate, care dispun de condiŃii tehnice şi sanitare pentru comercializare, în scopul evitării maladiilor în cauză.

Pe lângă aceasta, toate fructele şi legumele ar trebui spălate în două ape înainte de a fi consumate.

Din categoria produselor cu grad sporit de alterare fac parte carnea şi produsele din carne, laptele şi produsele lactate, peştele şi produsele marine, torturile, prăjiturile.

Cele mai periculoase rămân ciupercile. Medicii interzic consumul ciupercilor culese în parcuri, în preajma gropilor de gunoi, de pe marginea şoselelor şi cailor ferate, deoarece acestea au acumulat substanŃe toxice. Înainte de preparare, ciupercile trebuie fierte în două – trei ape, timp de cel puŃin 15 minute. Un alt produs periculos este îngheŃata, când are aspect neomogen, granulat, este neuniform colorată sau parŃial dezgheŃată. 38. Ce să faci în calitate de gospodin ă pe canicul ă ?

Produsele alimentare proaspete (lapte, produse lactate, carne şi preparate din carne, peste etc.) se alterează rapid şi se pot contamina uşor cu microorganisme, dacă nu sunt manipulate corect şi păstrate în condiŃii speciale.

Cumpără produse alimentare perisabile numai în limita strictului necesar şi consumă-le rapid. Imediat după achiziŃionare, produsele alimentare proaspete trebuie depozitate în frigider sau congelator până în momentul consumului.

Nu recongela un produs care a fost dezgheŃat în vederea preparării sau care s-a decongelat accidental.

Nu lăsa produsele alimentare proaspete expuse decât în timpul necesar porŃionării sau preparării lor.

Evita achiziŃionarea borcanelor cu capacul neetanş! Deschide conservele numai în momentul utilizării. Ceea ce nu s-a consumat, trebuie pus imediat la rece şi consumat, de preferinŃă, în aceeaşi zi. 39. Cum î Ńi între Ńii frigiderul pe canicul ă ?

Frigiderul trebuie dezgheŃat o dată pe săptămână. Seara se opreşte, iar dimineaŃa se goleşte complet şi se spală cu 1 litru de apă călduŃă în care se dizolvă o lingură de bicarbonat de sodiu.



Se freacă uşor, apoi se usucă cu o cârpă moale. Nu se folosesc obiecte tăioase la scoaterea gheŃii din frigider. Se lasă să se dezgheŃe şi să se scurgă singură.

Nu se pun alimente în congelator decât la o oră după ce i s-a dat drumul din nou frigiderului. O dată pe lună, se scoate frigiderul din priză şi se curăŃă cu aspiratorul grila de ventilaŃie. Altfel, este posibil ca praful sa blocheze ventilaŃia. Vasele şi pachetele cu alimente puse în frigider trebuie să fie uscate, pentru a nu se lipi prin îngheŃ de cutia congelatorului. 40. Cum î Ńi aperi s ănătatea pe canicul ă ? Datorită temperaturilor de peste 32 de grade, se produce o creştere corespunzătoare a transpiraŃiei, care are rol de regulator termic şi care împiedică astfel supraîncălzirea corpului. O dată cu apa, organismul pierde şi săruri minerale (mai ales pe cele solubile), antrenând astfel multe consecinŃe negative: astenia fizică, perturbări ale proceselor metabolice, creşterea simptomatologiei bolilor cronice.

Pentru evitarea unor asemenea neplăceri se impun măsuri de înlocuire a pierderilor provocate de transpiraŃie, a pierderilor de apă, săruri minerale şi vitamine, pentru refacerea condiŃiilor normale de funcŃionare a organismului. Acest lucru poate fi realizat prin consumarea în medie a doi litri de lichide pe zi, care nu vor fi băute prea reci (se elimină înainte de a hidrata organismul). În afară de lichidele propriu – zise, se vor consuma cât mai multe fructe şi legume, datorită pe de o parte a rezervelor de apă, săruri minerale şi vitamine pe care le conŃin, cât şi datorită faptului că în organism ele cedează apa sub forma de efect retard, asigurând în mod constant şi pe termen lung lichidul. 41. Cum ne protej ăm bolnavii pe canicul ă ?

Expunerea la soare, mai ales la ora prânzului, considerată ora de vârf, trebuie evitată pe cât posibil. Dacă, totuşi, ieşiŃi, câteva mijloace de protecŃie sunt binevenite: pălării, umbrele, ochelari de soare, îmbrăcăminte subŃire, în culori deschise. Consumul zilnic de lichide trebuie crescut la cel puŃin patru litri pe zi, iar alimentaŃia să fie cât mai săracă în grăsimi.

Eforturile fizice, în perioada zilei în care temperatura atinge valorile maxime, activitatea din agricultură, şantiere de construcŃii, hale industriale, sunt recomandate a se desfăşura dimineaŃa şi seara.

Evitarea excesului de cafea şi a consumului de băuturi în comun sau din încăperi neclimatizate trebuie pe cât posibil evitate.

Copiii nu trebuie lăsaŃi să aştepte perioade lungi în interiorul autovehiculelor parcate la soare, de asemenea, trebuie evitate transporturile pe distanŃe lungi în vehicule fără posibilităŃi de climatizare. Şi persoanele vârstnice, în special cele cu afecŃiuni cardiace şi respiratorii, vor evita deplasările şi frecventarea locurilor aglomerate, care le pot dăuna sănătăŃii.



42. Care sunt bolile specifice caniculei ? A. Boala diareic ă acută (BDA) – se manifestă prin apariŃia unor

fenomene ca febra, crampele abdominale, greaŃă, vărsăturile alimentare urmate de emiterea scaunelor apoase.

Profilaxia bolii diareice acute este la îndemâna oricui: spălatul mâinilor cu apă şi săpun înaintea meselor şi ori de câte ori este nevoie, precum şi prepararea şi menŃinerea alimentelor în condiŃii igienice.

B. Hepatita acut ă viral ă A (boala mâinilor murdare) – are o perioadă de incubaŃie mult mai lungă, de până la 60 de zile. Perioada de vară reprezintă momentul propice infectării cu virusul hepatitei A, cu atât mai mult cu cât această este o boală a copilăriei, cei mici fiind mai puŃin supravegheaŃi şi mai tentaŃi de consumul fructelor nespălate.

C. Răcelile de var ă – au o incidenŃă deloc de neglijat şi sunt favorizate de variaŃiile de temperatură şi umezeală. AlimentaŃia fără vitamine şi consumul exagerat de alcool conduc la scăderea rezistentei organismului, cu apariŃia iniŃial a unei viroze respiratorii ce se poate complica cu pneumonie sau afecŃiuni respiratorii grave.

D. Dizenteria – ca si hepatita, este o boală a mâinilor murdare, datorându-se condiŃiilor de trai în care nu se respectă regulile de igienă. Apare atât în mediul rural, cât şi în cel urban, afectează toate grupele de vârstă putând reveni la aceeaşi persoană de mai multe ori în decursul vieŃii. Simptome: dureri abdominale însoŃite de febră, scaune frecvente, modificate şi în cantitate mică, sub forma de mucus, puroi şi sânge.

Tratamentul constă în sterilizarea tractului intestinal, adică îndepărtarea microbilor prezenŃi în intestine. Medicii recomandă respectarea regulilor de igienă, testarea apei din fântâni şi prezentarea la medic la apariŃia oricăror semne de boală diareică.

E. Indigestiile stomacale – au, de multe ori, ca principală cauză consumul de legume insuficient coapte, cel de produse lactate păstrate la temperatura camerei sau de carne de pasăre preparate insuficient. E bine să ai la tine un medicament antidiareic, să bei suficientă apă plată şi ceaiuri pentru a evita deshidratarea. Factori potenŃiali de risc sunt şi apa de robinet sau cuburile de gheaŃă. Câteva zile de regim sunt obligatorii.

F. Arsurile solare – apar la 4 – 5 ore după expunere, însă pielea începe să se bronzeze cu adevărat abia după 2 – 3 zile, bronzul fiind şi el o modalitate de apărare a pielii. Sunt binevenite duşurile dese şi nu foarte reci.

Se recomandă relaxarea într-o cameră răcoroasă şi întunecoasă. În cazurile mai grave este indicat să te adresezi medicului. InsolaŃia apare atunci când te expui pentru o perioadă îndelungată la călduri puternice. Apare astfel riscul unei deshidratări severe, agravarea unei maladii cronice sau un atac de căldură.



Simptome: crampe musculare la nivelul braŃelor, picioarelor sau stomacului; oboseală, stare de rău, insomnii neobişnuite.

Tratamentul insolaŃiei constă în ridicarea capului, înfăşurarea capului cu şerveŃele umede si reci, consumul de lichide şi retragerea într-o cameră răcoroasă. Persoanele cu parul închis la culoare au un risc mai mare de a face insolaŃie. Dacă te resimŃi în urma expunerii la soare încetează activitatea fizică şi odihneşte-te într-un loc rece bând multă apă sau sucuri de fructe.

G. Ochelari împotriva radia Ńiilor solare – aleasă la întâmplare, fără un consult medical în prealabil, o pereche de ochelari de soare poate duce în timp la afecŃiuni grave ale globului ocular si chiar la miopie.

Drumul ce este parcurs de o persoană care are nevoie de ochelari de vedere nu este de cele mai multe ori corect, întrucât nu putini sunt cei care cumpără ochelari de la comercianŃii ambulanŃi.

AfecŃiuni grave precum arsuri ale globului ocular, pot fi provocate şi de ochelarii de soare de o calitate proastă care în loc de lentile speciale cu protecŃie împotriva razelor solare sunt prevăzuŃi cu un simplu geam colorat. În aceste condiŃii, din cauza purtării ochelarilor de soare pot apărea dureri de cap, ameŃeli, înroşirea ochilor si chiar lacrimare. Ochelarii închişi la culoare nu sunt recomandaŃi pentru că pot da dependenŃă. 43. Cum ne ferim de incendii pe canicul ă ?

A. Instala Ńii electrice – Aparatele electrice, cablurile electrice, prizele şi întrerupătoarele cu defecŃiuni sunt surse frecvente de incendiu. Pentru remedierea aparatelor şi instalaŃiilor electrice defecte se apelează la specialişti. Nu utilizaŃi aparatele electrice cu mâinile ude. Nu trageŃi de cablul pentru debranşarea unui aparat electric.

Acesta se poate deteriora, devenind o sursă de incendiu. Nu folosiŃi prize multiple: adeseori suprasolicitate, acestea se încălzesc şi există riscul producerii unui incendiu.

Nu cumpăraŃi jucării electrice care se conectează direct la priză: o jucărie prin care trece o tensiune de 220 V poate fi periculoasă pentru un copil.

B. Poduri, mansarde – Este interzisă depozitarea de materiale lemnoase, furaje sau alte materiale combustibile sau inflamabile (butelii, bidoane cu produse petroliere) în podurile clădirilor. Este interzisă folosirea afumătorilor improvizate în podurile clădirilor prin scoaterea unor cărămizi din cos sau neridicarea zidăriei coşurilor deasupra acoperişului ori lăsarea deschisă a uşiŃelor de curăŃare.

C. Focul deschis – Se interzice folosirea chibriturilor, lumânărilor, lămpilor de iluminat cu petrol, în depozite de furaje, grajduri, magazii, alte anexe, poduri.



Este interzisă folosirea flăcării pentru verificarea etanşeităŃii buteliei. În cazul în care butelia este defectă, flacăra, în prezenŃa gazului scurs de la butelie, va produce o explozie.

D. Mijloace de înc ălzire – Se interzice utilizarea instalaŃiilor de încălzire cu improvizaŃii sau defecŃiuni. AmplasaŃi în fata sobelor cu lemne o cutie metalică: aceasta va asigura protecŃia faŃă de căderea accidentală, direct pe podea, a lemnelor aprinse, care ar putea determina incendierea materialelor combustibile.

E. Butelii de gaze lichefiate / aragaz – Se interzice folosirea buteliilor de gaze lichefiate fără regulatori de presiune cu garnituri deteriorate ori cu furtunurile de cauciuc fisurate sau lărgite la capete. Se interzice încercarea cu flacără a etanşeităŃii buteliei, garniturilor regulatorilor de presiune sau a furtunului: verificarea se va face numai cu emulsie de apă cu săpun. Se interzice păstrarea buteliilor în apropierea surselor de căldură ori sub acŃiunea directă a razelor solare. Se interzice folosirea buteliilor în poziŃie culcată.

Este interzisa trecerea gazului din butelie în orice alte recipiente sau folosirea de butelii improvizate.

F. Jocul copiilor cu focul – PăstraŃi chibriturile, brichetele şi alte surse de foc în locuri în care copii nu au acces. înlăturaŃi orice curiozitate a copiilor în legătură cu focul explicându-le cu răbdare pericolul pe care acesta îl reprezintă pentru viata lor. 44. Avem sau nu grip ă aviară în România ?

Până la începutul anului 2006, nu au fost înregistrate în România cazuri de gripa aviară la oameni. Până acum, laboratorul naŃional de diagnostic a confirmat focare de gripă aviară în câteva judeŃe, dar autorităŃile au lichidat toate păsările din aceste zone, au instituit filtre de tranzit şi carantine, aşa că focarele au fost limitate şi riscul de extindere redus.

Sigur, frecvenŃa crescută a acestei boli şi răspândirea potenŃială la oameni sunt fenomene care trebuie privite cu responsabilitate. 45. Cine r ăspânde şte gripa aviar ă ?

Virusuri gripale aviare pot fi luaŃi din focare active de gripă aviară, dar şi de la păsări cu forme discrete de boală sau chiar aparent sănătoase. În primul caz vorbim de epidemii şi de focare de gripă aviară, în al doilea doar de infecŃii cu virusuri gripale. Dintre păsările domestice, gripa aviară a fost semnalată cel mai frecvent la curcă, raŃă, gâscă, potârniche, fazani şi găină. Între speciile de păsări sălbatice, trebuie menŃionate păsările acvatice, pescăruşii, rândunelele de mare, păsările migratoare.



Sursele de infecŃie primare sunt reprezentate de păsările bolnave, de cele trecute prin boală ca şi de cele purtătoare şi eliminatoare de virus prin secreŃii oculo – nazale şi prin fecale. 46. Se poate transmite gripa aviar ă la om ?

Transmiterea directă a bolii de la păsări cu gripă aviară la om a fost semnalată foarte rar. Omul se îmbolnăveşte cel mai des cu surse transformate genetic în organismul porcului. Transmiterea gripei aviare se face însă cu uşurinŃă atunci când sursa este tot omul. 47. Este gripa aviar ă tratabil ă ?

Boala este tratabilă la om, dacă este detectată la început, iar România nu mai poate fi luată prin surprindere. Beneficiem şi de ajutorul UE, pentru că statele europene consideră mai rentabil să ne ajute să prevenim o epidemie de gripă aviară decât să permită un asemenea risc la graniŃele lor. 48. Exist ă un vaccin împotriva gripei aviare ?

Oseltamivir şi zanamivir sunt substanŃele despre care medicii cred ca folosesc pentru prevenirea şi tratarea tulpinilor virusurilor gripale de tip A, cum este gripa aviară. OrganizaŃia Mondială a SănătăŃii a anunŃat recent Ńările – membre că s-a stabilit formula de vaccin împotriva gripei aviare.

Acest tip de vaccin poate fi preparat şi la Institutul Cantacuzino din Bucureşti. Până acum, statul a folosit câteva zeci de mii de doze de capsule de Tamiflu (produs francez) pentru tratamentul profilactic antiviral al persoanelor care au intervenit în acŃiunile specifice din Ceamurlia de Jos şi Maliuc.

Si pentru că s-a constatat că vaccinul antigripal sezonier măreşte rezistenŃa organismului în faŃa gripei aviare, statul a majorat numărul celor incluşi în programul de vaccinare gratuită Ńintită. 49. Ce este vaccinarea Ńintit ă ?

OMS recomandă administrarea Ńintită a vaccinului gripal sezonier la grupe selectate cu risc crescut de expunere la virusul gripal aviar H5N1, ca măsură de descurajare a infecŃiei simultane a oamenilor cu virusuri gripale aviare şi umane. 50. Ce este pandemia de grip ă ?

Termenul descrie momentul în care un virus gripal nou şi înalt patogen se transmite susŃinut în populaŃia generală. Ca să vă faceŃi o idee, rata de atac medie a epidemiilor este de 3%, iar a pandemiilor de 10%, 25% si chiar 50%.



Pentru România, în cel mai grav scenariu de pandemie, s-ar putea îmbolnăvi, pe durata a 9 – 12 luni, până la 11 milioane de oameni, din care 6,7 milioane ar trebui internaŃi şi s-ar înregistra circa 50.000 de victime. Din fericire, la acest moment nu se poate vorbi de aşa ceva nicăieri pe glob, iar în România cu atât mai puŃin.

România este pregătită să aplice Planul NaŃional Antipandemie, adică să producă 5,5 milioane doze de vaccin monovalent, care ar asigura vaccinarea a 25% din populaŃia Ńării. 51. Ce măsuri de precau Ńie putem lua ?

Sa nu-Ńi mai laşi libere păsările, dar şi animalele care pot intra în contact cu ele: vite, cai şi porci. Toate păsările de curte trebuie Ńinute închise, iar copiii nu trebuie să se joace cu ele.

Nu atinge păsările care par bolnave sau păsările moarte. AnunŃă medicii veterinari din zona orice caz de boală semnalată la păsări, dar şi la alte animale.

Nu consuma carne de pasăre care nu provine de la un crescător autorizat, pentru că numai în marile ferme de păsări există şansa de garantare a măsurilor de biosecuritate.

Evita locurile şi suprafeŃele contaminate cu fecale sau secreŃii de păsări. La fel ca la alte boli infecŃioase, una dintre cele mai importante măsuri preventive este spălarea frecventă şi cu grijă a mâinilor. Evită automedicaŃia. 52. Cum preg ătim carnea de pas are ?

Depinde de unde ai carnea de pasăre pe care o pregăteşti. Dacă nu ai dubii asupra sursei, se aplică regulile obişnuite. Virusurile gripale sunt distruse prin căldură aşa că dacă vrei să fii precaut, toate produsele provenite de la păsări, inclusiv ouăle şi sângele ar trebui preparate termic la mai mult de 70 de grade.

Nu consuma produse din păsări incomplet prelucrate termic. Separă carnea crudă de cea prelucrată termic sau de alimentele gata de consumat. Nu folosi acelaşi cuŃit sau instrument de tăiat pentru a pregăti carnea crudă şi alimentele preparate.

Spală-te pe mâini între manipularea alimentelor crude şi a celor prelucrate termic. Nu pune carnea pe aceeaşi farfurie pe care a fost aşezată înainte de a fi prelucrată. Spală ouăle cu apă cu săpun.

Gălbenuşurile de ouă nu trebuie să fie lichide sau să se prelingă. Nu folosi ouă fierte moi sau crude în alimente care nu vor fi prelucrate termic.



53. Ce risc ăm călătorind în zone afectate ? Informează-te asupra oricăror riscuri de boală în zonele pe care le vei

vizita. Asigură-te că vaccinările tale sunt la zi şi solicită o vaccinare suplimentară, tratament sau informaŃii de care poŃi să ai nevoie.

Pregăteşte o trusă sanitară de călătorie care să conŃină materiale medicale şi de prim ajutor.

Ai grijă să incluzi un termometru şi batiste umede pentru igiena mâinilor. 54. Cum recuno şti păsările bolnave ?

La păsări, boala debutează cu somnolenŃă, cianoza crestei şi bărbiŃelor, sete, după care apare diareea cu fecale lichide, de culoare verzui.

Moartea este precedată de o stare comatoasă. Cea mai frecventă este însă gripa aviară cu manifestări ca tuse, zgomote respiratorii diverse, lăcrimarea excesivă, întârziere în dezvoltare. Câteodată, boala apare brusc la păsări şi mai multe animale mor fără să prezinte semne premonitorii sau semne minime de boală. Găinile ouătoare pot iniŃial să producă ouă cu modificări ale cojii după care urmează sistarea ouatului.

Alte păsări prezintă imobilitate şi slăbire. La păsările afectate pot apărea hemoragii pe pielea fără pene. În cazurile de moarte subită, leziunile pot să fie absente. Leziunile la curcani sunt similare cu cele de la galinacee, dar de multe ori nu sunt aşa de marcante. RaŃele infectate cu virusul influenŃei aviare şi care excretă virus pot să nu prezinte semne clinice sau leziuni. Leziuni similare pot apărea însă şi la boli ca pseudo-pesta aviară, o boală care nu se transmite la om. 55. Cum se trateaz ă păsările bolnave ?

Nu exista un tratament al bolii. Se pot utiliza masurile de profilaxie: izolarea stricta a focarelor, distrugerea păsărilor bolnave, suspecte de îmbolnăvire şi a celor expuse; dezinfecŃia adăposturilor şi a spaŃiilor de cazare, ecarisarea şi procesarea carcaselor şi a tuturor surselor de contaminare; interzicerea contactului cu păsări străine, controlul traficului de persoane. 56. Cum se ac Ńioneaz ă în focarul de grip ă aviar ă ?

În cazul unui focar se aplica: tăierea sau uciderea integrală a păsărilor în efectivul afectat, ecarisarea carcaselor şi a produselor provenite de la acestea, curăŃirea, dezinfecŃia. Repopularea se face după cel puŃin 21 de zile. 57. PoŃi fi desp ăgubit dac ă Ńi se confisc ă păsările ?

Sigur ca da. OrdonanŃa nr.42/2004 prevede ca în cazul acŃiunilor de lichidare a focarelor de boli prin sacrificare, se acordă despăgubiri



proprietarilor animalelor sacrificate sau altfel afectate, indiferent dacă animalele respective sunt asigurate sau nu. Despăgubirea se stabileşte de o comisie locală condusă de primar şi reprezintă maxim 80% din valoarea de asigurare. 58. Cum po Ńi da o mân ă de ajutor ?

Dacă ai remarcat ceva suspect, e bine să spui autorităŃilor: situaŃia în zona infectată; speciile de păsări afectate; numărul de păsări suspecte de boală; detalii privind amplasarea exploataŃiei, existenŃa şoselelor ori a drumurilor principale în apropiere, situaŃia meteorologică locală. 59. Exist ă vreun precedent în România ?

În România ultimilor 50 de ani, în nici o crescătorie de păsări nu s-a înregistrat vreo epidemie care să devină periculoasă pentru om. 60. Mai putem consuma carne de pas ăre ?

Cu doua condiŃii: A. CumpăraŃi carnea din surse autorizate; B. PreparaŃi-o aşa cum va cer medicii veterinari.

61. Ce este un incendiu ?

Ardere autoîntreŃinută, care se desfăşoară fără control în timp şi spaŃiu, care produce pierderi de vieŃi omeneşti şi/sau pagube materiale şi care necesită o intervenŃie organizată în scopul întreruperii procesului de ardere. 62. Care este cauza unui incendiu ?

Suma factorilor care concură la iniŃierea incendiului, care constă, de regulă, în sursa de aprindere, mijlocul care a produs aprinderea, primul material care s-a aprins, precum şi împrejurările determinante care au dus la izbucnirea acestuia. 63. Ce este o organizare a interven Ńiei în caz de incendiu ?

Ansamblul măsurilor tehnico – organizatorice necesare stabilirii forŃelor, responsabilităŃilor, sarcinilor, mijloacelor, metodelor şi procedeelor ce pot fi utilizate pentru evacuarea şi salvarea persoanelor şi animalelor, protecŃia bunurilor şi vecinătăŃilor, precum şi pentru stingerea incendiilor. 64. Ce este un pericol iminent de incendiu ?

Este o situaŃie creată de cumularea factorilor care concură la iniŃierea incendiului, declanşarea acestuia fiind posibilă în orice moment.



65. Ce este prevenirea incendiilor ? Totalitatea acŃiunilor de împiedicare a iniŃierii şi propagării incendiilor,

de asigurare a condiŃiilor pentru salvarea persoanelor şi bunurilor şi de asigurare a securităŃii echipelor de intervenŃie. 66. Ce este stingere a incendiilor ?

Totalitatea acŃiunilor de limitare şi întrerupere a procesului de ardere prin utilizarea de metode, procedee şi mijloace specifice. 67. Ce este un utilizator ?

Persoana fizică sau juridică ce foloseşte un bun, cu orice titlu, în interesul său, al altuia sau în interes public. 68. Ce este apărarea împotriva incendiilor ?

Apărarea împotriva incendiilor constituie o activitate de interes public, naŃional, cu caracter permanent, la care sunt obligate să participe, în condiŃiile legi, autorităŃile administraŃiei publice centrale şi locale, precum şi toate persoanele fizice şi juridice aflate pe teritoriul României. 69. De ce răspund persoanele fizice şi juridice ?

Persoanele fizice şi juridice răspund, potrivit legii, de stabilirea şi aplicarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor, precum şi de consecinŃele produceri incendiilor. 70. Care sunt obliga Ńiile unei persoane care observ ă un incendiu ?

Persoana care observă un incendiu are obligaŃia de a anunŃa prin orice mijloc serviciile de urgenŃă, primarul sau poliŃia şi să ia măsuri, după posibilităŃile sale, pentru limitarea Ńi stingerea incendiului. 71. Ce obliga Ńii au persoanele în caz de incendii produse la p ăduri, planta Ńii, etc.?

În cazul incendiilor produse la păduri, plantaŃii, culturi agricole, mirişti, păşuni şi fâneŃe, persoanele fizice şi juridice aflate în apropiere au obligaŃia să intervină imediat cu mijloacele de care dispun, pentru limitarea şi stingerea acestora. 72. Care sunt obliga Ńiile salaria Ńilor la locul de munc ă ?

Fiecare salariat are, la locul de muncă, următoarele obligaŃii principale: să respecte regulile şi măsurile de apărare împotriva incendiilor, aduse la cunoştinŃă, sub orice formă, de patron, administrator sau conducătorul instituŃiei, după caz;



- să utilizeze substanŃele periculoase, instalaŃiile, utilajele, maşinile, aparatura şi echipamentele, potrivit instrucŃiunilor tehnice şi ale celor date de patron, administrator sau conducătorul instituŃiei, după caz;

- să nu efectueze manevre nepermise sau modificări neautorizate ale sistemelor şi instalaŃiilor de apărare împotriva incendiilor;

- să comunice, imediat după constatare, conducătorului locului de muncă, orice încălcare a normelor de apărare împotriva incendiilor sau situaŃie stabilită de acesta ca fiind un pericol de incendiu, precum şi orice defecŃiune sesizată la sistemele şi instalaŃiile de apărare împotriva incendiilor;

- să coopereze cu salariaŃii desemnaŃi de patron sau administrator, după caz, în vederea realizării măsurilor de apărare împotriva incendiilor;

- să acŃioneze în conformitate cu procedurile stabilite pe locul de muncă la apariŃia oricărui pericol iminent de incendiu;

- să furnizeze persoanelor abilitate, toate datele şi informaŃiile de care are cunoştinŃă referitoare la producerea incendiilor. 73. Ce este incendiul ?

Incendiul este o ardere autoîntreŃinută, care se desfăşoară fără control în timp şi spaŃiu, care produce pierderi de vieŃi omeneşti şi/sau pagube materiale şi care necesită o intervenŃie organizată în scopul întreruperii procesului de ardere.

Orice incendiu are o cauza tehnică sau apare de cele mai multe ori ca urmare a unei neglijente umane. Neglijentele manifestate de oameni din nepăsare sau uneori din necunoaştere contribuie în mare măsura la izbucnirea incendiilor. 74. Cum poate fi preîntâmpinat ă izbucnirea incendiului

Izbucnirea incendiilor la gospodăriile cetăŃeneşti poate fi preîntâmpinată dacă sunt respectate regulile şi măsurile de prevenire a incendiilor. 75. Ce este un dezastru ?

Este evenimentul datorat declanşării unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificări ale mediului şi care, prin amploare, intensitate şi consecinŃe, atinge ori depăşeşte nivelurile specifice de gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situaŃiilor de urgenŃă, elaborate şi aprobate potrivit legii; 76. Ce este o situa Ńie de protec Ńie civil ă ?

SituaŃia generată de iminenŃa producerii sau de producerea dezastrelor, a conflictelor militare şi/sau a altor situaŃii neconvenŃionale care, prin nivelul de gravitate, pun în pericol sau afectează viaŃa, mediul, bunurile şi valorile culturale şi de patrimoniu.



77. Ce este înştiin Ńarea ? Activitatea de transmitere a informaŃiilor autorizate despre iminenta

producerii sau producerea dezastrelor şi/sau a conflictelor armate către autorităŃile administraŃiei publice centrale sau locale, după caz, în scopul evitării surprinderii şi al realizării măsurilor de protecŃie. 78. Ce este avertizarea ?

Aducerea la cunoştinŃa populaŃiei a informaŃiilor necesare despre iminenŃa producerii sau producerea unor dezastre 79. Ce este prealarmarea ?

Transmiterea mesajelor / semnalelor de avertizare către autorităŃi despre probabilitatea producerii unor dezastre sau a unui atac aerian. 80. Ce este alarmarea ?

Transmiterea mesajelor / semnalelor de avertizare a populaŃiei despre iminenta producerii unor dezastre sau a unui atac aerian. 81. Ce este adăpostirea ?

Măsură specifică de protecŃie a populaŃiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi de patrimoniu, pe timpul ostilităŃilor militare, împotriva efectelor atacurilor aeriene ale adversarului.

Adăposturile de protecŃie civilă sunt spaŃii special amenajate pentru protecŃia personalului în situaŃii de urgenŃă, proiectate, executate, dotate şi echipate potrivit normelor şi instrucŃiunilor tehnice elaborate de Inspectoratul General pentru SituaŃii de UrgenŃă şi aprobate de ministrul administraŃiei şi internelor.

82. Ce pot face cet ăŃenii care au suferit pagube ?

CetăŃenii care au suferit pagube ca urmare a efectelor unui dezastru sau ale unui conflict armat, ori ca urmare a executării intervenŃiei de către serviciile de urgenŃă au dreptul la ajutoare de urgenŃă şi la despăgubiri, după caz.

Despăgubirile se acordă în urma solicitării scrise a celui prejudiciat, adresată primarului, pe baza actului de constatare întocmit de organele competente şi a hotărârii consiliului local, din fondurile prevăzute în bugetul local cu aceasta destinaŃie sau din cele aprobate prin hotărâre a guvernului. 83. Care sunt obliga Ńiile cet ăŃenilor în situa Ńii de urgen Ńă ?

CetăŃenii sunt obligaŃi: - să respecte şi să aplice normele şi regulile de protecŃie civilă stabilite de autorităŃile administraŃiei publice centrale şi locale, precum şi de conducătorii



instituŃiilor publice, ai agenŃilor economici ori ai organizaŃiilor neguvernamentale, după caz;

- să ducă la îndeplinire măsurile de protecŃie civilă dispuse, în condiŃiile legii, de autorităŃile competente sau de personalul învestit cu exerciŃiul autorităŃii publice din cadrul serviciilor publice de urgenŃă;

- să informeze autorităŃile sau serviciile de urgenŃă abilitate, prin orice mijloace, inclusiv telefonic, prin apelarea numărului 112, despre iminenŃa producerii sau producerea oricărei situaŃii de urgenŃă despre care iau cunoştinŃă;

- să informeze serviciile de urgenŃă profesioniste sau poliŃia, după caz, inclusiv telefonic, prin apelarea numărului 112, despre descoperirea de muniŃie sau elemente de muniŃie rămase neexplodate;

- să participe la pregătirea de protecŃie civilă la locul unde îşi desfăşoară activitatea;

- să participe la întreŃinerea adăposturilor din clădirile proprietate personală şi, în caz de necesitate, la amenajarea spaŃiilor de adăpostire din teren;

- să-şi asigure mijloacele individuale de protecŃie, trusa sanitară, rezerva de alimente şi apă, precum şi alte materiale de primă necesitate pentru protecŃia familiilor lor;

- să permită, în situaŃii de urgenŃă civilă, accesul forŃelor şi mijloacelor de intervenŃie în incinte sau pe terenuri proprietate privată;

- să permită instalarea mijloacelor de alarmare pe clădirile proprietate privată sau aparŃinând asociaŃiilor de locatari sau proprietari, după caz, fără plată, precum şi accesul persoanelor autorizate, în vederea întreŃinerii acestora;

- să accepte şi să efectueze evacuarea din zonele afectate sau periclitate de dezastre, potrivit măsurilor dispuse şi aduse la cunoştinŃă de către autorităŃile abilitate;

- să solicite avizele şi autorizaŃiile privind protecŃia civilă, în cazurile prevăzute de lege.

Îndeplinirea obligaŃiilor prevăzute mai sus revine, corespunzător situaŃiei în care se găsesc şi cetăŃenilor străini care desfăşoară activităŃi, au reşedinŃa sau se află în tranzit, după caz, pe teritoriul României.

CetăŃenii declaraŃi inapŃi de muncă din motive medicale sunt scutiŃi, pe timpul intervenŃiei în sprijinul forŃelor de protecŃie civilă, de prestarea de servicii ori de participarea la executarea de lucrări, evacuarea de bunuri şi altele asemenea, care presupun efort fizic.



84. CunoaşteŃi tipurile de incendii la p ăduri şi modul lor de manifestare? O dată produs, un incendiu poate lua diferite forme, fiecare fiind

condiŃionată de caracteristicile vegetaŃiei şi condiŃiile climatice (în principal forŃa şi direcŃia vântului). Astfel se disting:

- incendii de sol , în care arde materia organică conŃinută în litiera, humus sau turba; viteza mică de propagare;

- incendii de suprafa Ńă, în care arde vegetaŃia de talie joasă; ele se propagă în general prin radiaŃie;

- incendii de coronament , în care arde partea superioară a arborilor şi se formează o coroana de incendiu; ele eliberează în general mari cantităŃi de căldură, iar viteza de propagare este foarte ridicată.

Sunt cu atât mai intense şi dificil de controlat cu cât vântul este mai puternic, iar combustibilul mai uscat. Aceste 3 tipuri de incendii se pot produce simultan într-o zonă. 85. Care este temperatura la care se poate produce incendiul de pădure?

Când conŃinutul de apa este scăzut, vegetaŃia se aprinde la temperaturi relativ joase. Temperatura de inflamare variază între 2600C si 4500C. Aceasta temperatura este asigurata de surse de căldură precum chibrituri, Ńigări şi descărcări electrice atmosferice. 86. Care sunt principalele esen Ńe de arbori şi ce caracteristic ă a acestora favorizeaz ă dezvoltarea incendiului ?

Printre esenŃele de arbori se disting: - esenŃele pirofile (pinul, iarba neagra), ale căror caracteristici (răşina,

esenŃele) favorizează dezvoltarea incendiilor; - esenŃe pirorezistente (stejarul, castanul), capabile să reziste la incendii.

87. Care sunt riscurile incendiilor de p ădure ?

Prin efectele sale, incendiul este un factor de distrugere atât pentru oameni şi activităŃile lor cât si pentru mediu.

Riscuri pentru oameni. În urma incendiilor de pădure, cea mai afectata sunt populaŃia şi

gospodăriile din vecinătate, care se pot aprinde. Riscuri pentru mediu Impactul unui incendiu de pădure asupra faunei şi florei este legat de

intensitatea sa şi interesul pe care-l prezintă speciile implicate. Un incendiu are consecinŃe imediate (modificarea peisajului, dispariŃia animalelor sau vegetaŃiei, uneori aparŃinând speciilor rare), dar şi pe termen lung, dacă luăm în considerare timpul necesar reconstituirii biotopului.



ConsecinŃele asupra solului sunt determinate de degradarea masei vegetale. Ea poate fi la originea eroziunii solului. Peisajul este suspus la importante modificări, fie prin absenŃa vegetaŃiei, fie prin prezenŃa numeroşilor arbori calcinaŃi. Prin reîmpădurire se „cicatrizează peisajul”, reconstituind masele verzi, dar ambiantele originale ale pădurilor sunt foarte dificil de restaurat. 88. În ce const ă previziunea şi prevenirea incendiului ?

Previziunea constă în controlarea zilnică a parametrilor ce pot concura la producerea incendiilor, în principal pe timpul perioadelor cele mai critice ale anului. CondiŃiile hidro-meteorologice, precum şi starea vegetaŃiei, sunt permanent supravegheate, nu doar pentru a determina situaŃiile în care riscul este cel mai ridicat, dar şi pentru a mobiliza preventiv forŃele de intervenŃie necesare în caz de incendiu. Supravegherea este realizată cu ajutorul patrulelor.

În Ńările din Europa de Vest, previziunea se asigură şi prin datele obŃinute prin sateliŃi, care transmit în direct imagini din zonă.

Prevenirea constă în punerea în practică a unei politici globale de amenajare şi întreŃinere a spaŃiului forestier şi rural din vecinătate. Ea impune măsuri de protecŃie a oamenilor şi de prevenire a incendiilor care trebuie luate de administraŃiile publice locale în cadrul competenŃelor lor. 89. In ce const ă activit ăŃile de amenajare a p ădurii ?

Amenajarea pădurii constă între altele în crearea de întreruperi ale masei combustibile, prin zone tampon , ceea ce permite reducerea riscului de propagare a incendiului.

CurăŃarea este o operaŃie ce constă în tăierea, parcelarea sau arderea vegetaŃiei de la marginea zonelor locuite, căilor de comunicaŃie şi de pe zonele tampon (fâşiile antifoc).

Proprietarii, gestionarii şi utilizatorii spaŃiului forestier trebuie permanent sensibilizaŃi privind prevenirea incendiilor de pădure. 90. În ce const ă acŃiunea de interven Ńie în caz de incendiu ?

În cadrul măsurilor de protecŃie a pădurii împotriva incendiilor, planurile de intervenŃie şi schemele de acoperire a riscurilor au ca scop îmbunătăŃirea condiŃiilor de protecŃie a forŃelor de intervenŃie şi a populaŃiei. Pentru îmbunătăŃirea rapidităŃii de intervenŃie, se recomandă amplasarea cisternelor (rezervoarelor) cu apă pe masive în apropierea zonelor forestiere. 91. CunoaşteŃi regulile de prevenire a incendiilor în p ădure ?

Să faci focul în pădure pentru a prepara mâncarea într-o atmosferă rustică nu este interzis, dar Ńine minte:



92. Copiii au voie s ă se joace cu focul ? Nu. Ei îi vor ajuta pe adulŃi la pregătirea lui, adunând vrescuri uscate.

GândiŃi-vă aceasta este o treabă mult mai importantă decât să aprinzi un băŃ de chibrit pe o grămadă de lemne pentru a face un foc . 93. În ce condi Ńii pot fi amenajate, în apropierea p ădurii, locuri pentru pregătirea mânc ării ?

În condiŃii civilizate, respectând pe deplin regulile de prevenire a incendiilor. Focul se face în locuri cât mai îndepărtate de vegetaŃie şi în nici un caz pe timp de secetă excesivă ori în condiŃii de vânt .

Căldura usucă vegetaŃia prin evaporare şi provoacă pe timpul perioadelor cele mai călduroase, eliberarea esenŃelor volatile, aflate la originea propagării rapide flăcărilor. Vântul accelerează uscarea solului şi vegetaŃiei iar, în caz de incendiu, focul se propagă rapid şi poate afecta o suprafaŃa mare de pădure. 94. Focul poate fi l ăsat nesupravegheat ?

Nu se ştie când o slabă rafală de vânt ar putea modifica direcŃia focului şi îndreaptă flăcările spre vegetaŃie, ori transportă scânteile incandescente la distanŃe mai mari incendiind pădurea.

MenŃine curăŃenia în pădure. Nu lăsa hârtii, resturi de mâncare ori sticle. Si ele pot contribui la propagarea incendiilor de pădure. Înainte de a pleca din pădure, stinge focul cu apă sau pământ. 95. CunoaşteŃi o alt ă cauză care poate conduce la incendiu de p ădure ?

Trăznetele sunt la originea a 4-7% din începuturile de incendiu de pădure, mai ales în masivele muntoase şi pe timpul perioadelor cele mai calde ale anului. 96. CunoaşteŃi comportamentul în caz de incendiu de p ădure ?

Daca totuşi s-a produs un incendiu în pădure: - Nu intra în panică; - Îndepărtează-te de incendiu; - Solicită sprijinul unui adult; - Acoperă-Ńi nasul şi gura cu o cârpa curată.



„ Omenirea respinge întâmplarea oarbă şi puterea destinului. Ea îşi Ńine soarta în propriile mâini, o supune propriilor ei idei, înfăptuieşte în mod liber ceea ce a hotărât să facă”.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI SATU MARE Serviciul Voluntar pentru SituaŃii de UrgenŃă

SATU MARE, PŃa. 25 Octombrie nr.1 Corp M Tel. 0261/807.560 Fax o261/711.280

Date post:	27-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	8 times
Download:	0 times

SITUAłII DE URGENłĂ Întrebări, Răspunsuri, Recomandări · electricitate decât cu aprobare....

Documents