+ All Categories
Home > Documents > Sist.nervos1

Sist.nervos1

Date post: 12-Jun-2015
Category:
Upload: ira-criminceanu
View: 5,914 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
14
Transcript
Page 1: Sist.nervos1
Page 2: Sist.nervos1

Sistemul nervosSistemul nervos

Sistemul nervos somatic asigura activitatea motorie somatica si sensibilitatea Sistemul nervos somatic asigura activitatea motorie somatica si sensibilitatea senzitivo-senzoriala, iar sistemul nervos vegetativ coordoneaza activitatea senzitivo-senzoriala, iar sistemul nervos vegetativ coordoneaza activitatea inconstienta a viscerelor.inconstienta a viscerelor.

Sistemul Nervos Sistemul Nervos Sistemul nervos central(ax cerebrospinal sau nevrax)Sistemul nervos central(ax cerebrospinal sau nevrax)

- Maduva spinarii Bulb rahidian- Maduva spinarii Bulb rahidian

- Encefal Trunchi cerebral Puntea lui Varolio- Encefal Trunchi cerebral Puntea lui Varolio

CerebelCerebel Mezencefal Mezencefal

DiencefalDiencefal Talamus Talamus

HipotalamusHipotalamus

Metatalamus Metatalamus Subtalamus Subtalamus

EpitalamusEpitalamus

Emisferele cerebraleEmisferele cerebrale

Sistemul nervos perifericSistemul nervos periferic

Page 3: Sist.nervos1

-Nervi-Nervi Cranieni Cranieni SenzitiviSenzitivi

MotoriMotori

MicstiMicsti

SpinaliSpinali MicstiMicsti

Ganglioni Spinali si omologii lor cranieniGanglioni Spinali si omologii lor cranieni

Vegetativi LaterovertebraliVegetativi Laterovertebrali

PrevisceraliPreviscerali

IntramuraliIntramurali

Sistemul nervos somaticSistemul nervos somatic

vegetativ simpaticvegetativ simpatic

parasimpaticparasimpatic

Page 4: Sist.nervos1

Prin cele doua functii esentiale, reflexa si de conducere, sistemul nervos Prin cele doua functii esentiale, reflexa si de conducere, sistemul nervos integreaza organismul uman in mediul de viata si realizeaza unitatea integreaza organismul uman in mediul de viata si realizeaza unitatea functionala a acestuia.functionala a acestuia.

Functia reflexa Functia reflexa realizeaza legatura intre partile componente ale realizeaza legatura intre partile componente ale organismului si intre organism si mediu. Este coordonata de catre centrii organismului si intre organism si mediu. Este coordonata de catre centrii nervosi din substanta cenusie.nervosi din substanta cenusie.

Functia reflexa se realizeaza prin actul reflex, al carui substrat anatomic Functia reflexa se realizeaza prin actul reflex, al carui substrat anatomic este arcul reflex. Arcul reflex este un mecanism cibernetic de autoreglare, este arcul reflex. Arcul reflex este un mecanism cibernetic de autoreglare, prin care organismul isi pastreaza integralitatea si echilibrul dinamic.prin care organismul isi pastreaza integralitatea si echilibrul dinamic.

Functia de conducere Functia de conducere se realizeaza prin substanta alba, care formeaza cai se realizeaza prin substanta alba, care formeaza cai lungi ascendente si descendente si cai scurte.lungi ascendente si descendente si cai scurte.

StimulStimul

ReceptorReceptor

Cale aferenta senzitivaCale aferenta senzitiva

Centru de comandaCentru de comanda

Cale eferenta motoareCale eferenta motoare

EfectorEfector

Conexiune directa

Conexiune inversa(feedback)

Page 5: Sist.nervos1

Proprietatile Neuronului. SinapsaProprietatile Neuronului. SinapsaNeuronul, unitatea de structura si de functiune a sistemului nervos, prezinta Neuronul, unitatea de structura si de functiune a sistemului nervos, prezinta

urmatoarele proprietati:urmatoarele proprietati:- generarea influxului nervos (excitbilitatea)generarea influxului nervos (excitbilitatea)- Conducerea influxului nervos (conductibilitatea)Conducerea influxului nervos (conductibilitatea)

Excitabilitatea Excitabilitatea reprezinta capacitatea materiei vii de a raspunde prin reprezinta capacitatea materiei vii de a raspunde prin manifestari specifice la actiunea stimulilor. In conductii experimentale, manifestari specifice la actiunea stimulilor. In conductii experimentale, poate fi determinata cantitativ la animale si om. Se caracterizeaza prin poate fi determinata cantitativ la animale si om. Se caracterizeaza prin uramatorii parametri:uramatorii parametri:

a)a) Intensitatea prag a stimulilor (reobaza)Intensitatea prag a stimulilor (reobaza) reprezinta intensitatea minima reprezinta intensitatea minima necesara unui stimul pentru a produce un influx nervos. In cazul unei necesara unui stimul pentru a produce un influx nervos. In cazul unei stimulari repetate cu excitanti subliminali apare fenomenul de stimulari repetate cu excitanti subliminali apare fenomenul de sumatie sumatie care care produce excitatie. Stimulii cu intensitate superioara pregului (supraliminali) produce excitatie. Stimulii cu intensitate superioara pregului (supraliminali) au acelasi efect ca si cei cu intensitatea prag (legea tot sau nimic)au acelasi efect ca si cei cu intensitatea prag (legea tot sau nimic)

b)b) Timpul utilTimpul util este timpul minim necesar unui stimul cu intensitatea prag este timpul minim necesar unui stimul cu intensitatea prag pentru a genera un influx nervospentru a genera un influx nervos

c)c) CronaxiaCronaxia este timpul minim necesar unui stimul, avand o intensitate dubla este timpul minim necesar unui stimul, avand o intensitate dubla fata reobaza, pentru a induce aparitia unui influx nervos. Are valori de 10-fata reobaza, pentru a induce aparitia unui influx nervos. Are valori de 10-30 de ori mai mici decat timpul util si este cu atat mai scurta cu cat 30 de ori mai mici decat timpul util si este cu atat mai scurta cu cat excitabilitatea este mai mare. Are valori apropiate pentru neuronii senzitivi, excitabilitatea este mai mare. Are valori apropiate pentru neuronii senzitivi, motori si efectori (secretori).motori si efectori (secretori).

Page 6: Sist.nervos1

d) d) LabilitateaLabilitatea este capacitatea neuronului de a raspunde la un anumit numar este capacitatea neuronului de a raspunde la un anumit numar de stimuli pe unitate de timpde stimuli pe unitate de timp

e) e) Periaoda refractaraPeriaoda refractara reprezinta proprietatea neuronului de a nu raspunde la reprezinta proprietatea neuronului de a nu raspunde la un stimul nouin timpul unui raspuns la un stimul anteriorun stimul nouin timpul unui raspuns la un stimul anterior

f) f) Bruschetea Bruschetea este rapiditatea cu care actioneaza stimululeste rapiditatea cu care actioneaza stimulul

ConductibilitateaConductibilitatea reprezinta capacitatea de autopropagare a influxului nervos reprezinta capacitatea de autopropagare a influxului nervos prin axon spre alt neuron sau spre efector. Suportul fizico-chimic al prin axon spre alt neuron sau spre efector. Suportul fizico-chimic al excitabilitatii si al conductibilitatii este potentialul electric membranar. excitabilitatii si al conductibilitatii este potentialul electric membranar. Conform teoriei ionice a lui Julius Bernstein, acest potential electric apare Conform teoriei ionice a lui Julius Bernstein, acest potential electric apare cao consecinta a repartitiei inegala a ionilor (Na ,K, Ca,) de o parte si de alta cao consecinta a repartitiei inegala a ionilor (Na ,K, Ca,) de o parte si de alta a membranei celulare neuronale care prezinta permeabilitate selectiva. a membranei celulare neuronale care prezinta permeabilitate selectiva. Datorita miscarii ioniceimpuse de gradientul de concentratie, apar Datorita miscarii ioniceimpuse de gradientul de concentratie, apar diferentele de potential electric intre cele doua fete ale membranei.diferentele de potential electric intre cele doua fete ale membranei.

In conditii de repaus neurilema este pozitiva pe fata externa si negativa pe In conditii de repaus neurilema este pozitiva pe fata externa si negativa pe cea interna. Intre cele doua fete exista o diferenta de potential de 70 mV cea interna. Intre cele doua fete exista o diferenta de potential de 70 mV numita numita potential de de repauspotential de de repaus. In timpul potentialului de repaus, membrana . In timpul potentialului de repaus, membrana este permeabila pentru K si impermeabila pentru Na. Membrana devine este permeabila pentru K si impermeabila pentru Na. Membrana devine negativa la exterior si pozitiva la interior. Diferenta de potential devine 35 negativa la exterior si pozitiva la interior. Diferenta de potential devine 35 mV si se numeste mV si se numeste potential de actiunepotential de actiune. Acesta. Acesta

Page 7: Sist.nervos1

Sinapsele neuro-neuronale pot fi axosomatice sau axodendritice,axoaxonice sau Sinapsele neuro-neuronale pot fi axosomatice sau axodendritice,axoaxonice sau dendrodentritice.dendrodentritice.

Din punct de vedere al mecanismului prin care se face transmiterea,sinapsele pot fi Din punct de vedere al mecanismului prin care se face transmiterea,sinapsele pot fi chimice sau electrice.chimice sau electrice.

In urma interactiunii dintre mediatorul chimic eliberat in fanta sinaptica si receptorii de In urma interactiunii dintre mediatorul chimic eliberat in fanta sinaptica si receptorii de pe membrana postsinaptica,apare de polarizarea membranei postsinaptice,numita pe membrana postsinaptica,apare de polarizarea membranei postsinaptice,numita potential postsinaptic excitator,daca este vorba de un neuron postsinaptic, sau potential postsinaptic excitator,daca este vorba de un neuron postsinaptic, sau potential terminal de placa,daca este vorba de o fibra musculara scheletica.Acest potential terminal de placa,daca este vorba de o fibra musculara scheletica.Acest potential,care nu trebuie confundat cu potentialul de actiune,are doua proprietati potential,care nu trebuie confundat cu potentialul de actiune,are doua proprietati speciale:sumatia temporala si cea spatiala .In prim caz,doua asemenea potentiale speciale:sumatia temporala si cea spatiala .In prim caz,doua asemenea potentiale produse prin descarcarea de mediator din aceeasi fibra presinaptica se pot produse prin descarcarea de mediator din aceeasi fibra presinaptica se pot suma,rezultand un potential mai mare,iar in cel de-al doilea caz,potentialele suma,rezultand un potential mai mare,iar in cel de-al doilea caz,potentialele postsinaptice excitatorii,produse de doua terminatii presinaptice vecine pe aceeasi postsinaptice excitatorii,produse de doua terminatii presinaptice vecine pe aceeasi membrana postsinaptica,se pot cumula.membrana postsinaptica,se pot cumula.

Oboseala transmiterii sinaptice.Stimularea repetata si rapida a sinapselor excitatorii Oboseala transmiterii sinaptice.Stimularea repetata si rapida a sinapselor excitatorii este urmata de descarcari foarte numeroase ale neuronuluipotsinaptic,pentru ca,in este urmata de descarcari foarte numeroase ale neuronuluipotsinaptic,pentru ca,in urmatoarele milisecunde,numarul acestora sa scada accentuat.In acest caz,avem de-a urmatoarele milisecunde,numarul acestora sa scada accentuat.In acest caz,avem de-a face cu un mechanism de protectie impotriva suprastimularii,care se realizeaza prin face cu un mechanism de protectie impotriva suprastimularii,care se realizeaza prin epuizarea depozitelor de mediator chimic de la nivelul terminatiei presinaptice.epuizarea depozitelor de mediator chimic de la nivelul terminatiei presinaptice.

Sinapsele chimice:Sinapsele chimice: 1)sunt alcatuite din terminatie presinaptica,fanta sinaptica,celula postsinaptica.2)Se 1)sunt alcatuite din terminatie presinaptica,fanta sinaptica,celula postsinaptica.2)Se

foloseste sub actiunea impulsului nervos;ca mediator chimic interactioneaza cu foloseste sub actiunea impulsului nervos;ca mediator chimic interactioneaza cu receptorii specifici de pe membrana postsinaptica,3)SN vegetative,placa motoriereceptorii specifici de pe membrana postsinaptica,3)SN vegetative,placa motorie

Sinapsele electrice:Sinapsele electrice: 1)sunt alcatuite din doua cellule de aceleas\i dimensiuni,2) folosesc la trecerea ionilor si 1)sunt alcatuite din doua cellule de aceleas\i dimensiuni,2) folosesc la trecerea ionilor si

a moleculelor prin aceste locuri de jonctiune.3)exemple:miocardul,muschi neteda moleculelor prin aceste locuri de jonctiune.3)exemple:miocardul,muschi neted

Page 8: Sist.nervos1
Page 9: Sist.nervos1
Page 10: Sist.nervos1

Reflexul Reflexul Mecanismul fundamental de functionare a sistemului nervos este actul reflex.Mecanismul fundamental de functionare a sistemului nervos este actul reflex. Reflexul reprezinta reactia de raspuns a centrilor nervosi la stimularea unei zone Reflexul reprezinta reactia de raspuns a centrilor nervosi la stimularea unei zone

receptoare.Termenul de reflex a fost introdus de matematicianul si filozoful Rene receptoare.Termenul de reflex a fost introdus de matematicianul si filozoful Rene Descartes.Raspunsul reflex poate fi excitator sau inhibitor.Descartes.Raspunsul reflex poate fi excitator sau inhibitor.

Baza anatomica a actului reflex este arcul reflex,alcatuit din cinci componente Baza anatomica a actului reflex este arcul reflex,alcatuit din cinci componente anatomice:receptorul,calea afferenta,centrii nervosi,calea eferenta si efectorul.anatomice:receptorul,calea afferenta,centrii nervosi,calea eferenta si efectorul.

Receptorul Receptorul este o structura excitabila care raspunde la stimuli prin variatii de este o structura excitabila care raspunde la stimuli prin variatii de potential gradate proportional cu intensitatea stimulului.Majoritatea receptorilor potential gradate proportional cu intensitatea stimulului.Majoritatea receptorilor sunt cellule epiteliale differentiate si specializate in cellule sunt cellule epiteliale differentiate si specializate in cellule senzoriale(gustative,auditive,vestibulare).Alti recptori din organism sunt senzoriale(gustative,auditive,vestibulare).Alti recptori din organism sunt corpusculii senzitivi.corpusculii senzitivi.

La nivelul receptorului are loc transformarea energiei stimulului in impuls nervos.In La nivelul receptorului are loc transformarea energiei stimulului in impuls nervos.In functie de provenienta stimulului,se deosebesc:functie de provenienta stimulului,se deosebesc:exteroreceptoriexteroreceptori-primesc stimuli -primesc stimuli dindin

afara organismului;afara organismului;interoreceptoriinteroreceptori-primesc stimului din interiorul -primesc stimului din interiorul organismului;organismului;proprioreceptoriproprioreceptori-primesc stimuli de la muschi,tendoane,articulatii -primesc stimuli de la muschi,tendoane,articulatii si informeaza despre pozitia corpului si permit controlul miscarii.si informeaza despre pozitia corpului si permit controlul miscarii.

In functie de In functie de tipul de energie tipul de energie pe care o prelucreaza:pe care o prelucreaza:chemoreceptorichemoreceptori-stimulati -stimulati chimic:muguri gustativi,epiteliul olfactiv,corpii carotidieni si aortici;nociceptorii sunt chimic:muguri gustativi,epiteliul olfactiv,corpii carotidieni si aortici;nociceptorii sunt considerati ca facand parte din aceasta categorie,deoarece sunt stimulati de considerati ca facand parte din aceasta categorie,deoarece sunt stimulati de substante chimice eliberate de celulele distruse;substante chimice eliberate de celulele distruse;fotoreceptorifotoreceptori-sunt stimulati de -sunt stimulati de lumina:celule cu conuri si bastonase;lumina:celule cu conuri si bastonase;termoreceptoritermoreceptori-raspund la variatiile de -raspund la variatiile de temperatura:terminatii nervoase libere;temperatura:terminatii nervoase libere;mecanoreceptorimecanoreceptori-stimulati de deformarea -stimulati de deformarea membranei cerebrale:receptori pentru tact,vibratii si presiune.membranei cerebrale:receptori pentru tact,vibratii si presiune.

Page 11: Sist.nervos1
Page 12: Sist.nervos1

NevrogliaNevrogliaLa mamiferele superioare, nevrogliilor de 10 ori numarul neuronilor. Forma si La mamiferele superioare, nevrogliilor de 10 ori numarul neuronilor. Forma si

dimensiunile corpului celular pot fi diferite, iar prelungirile variabile ca dimensiunile corpului celular pot fi diferite, iar prelungirile variabile ca numar. Se descriu mai multe tipuri de nevroglii: celula Schwann, numar. Se descriu mai multe tipuri de nevroglii: celula Schwann, astrocitul, cligodendroglia, microglia, celulele ependimare si celulele astrocitul, cligodendroglia, microglia, celulele ependimare si celulele satelite. Nevrogliile sunt celulele care se divid intens, nu contin satelite. Nevrogliile sunt celulele care se divid intens, nu contin neurofibrile si nici corpi Nissl. Au rol de suport pentru neuroni, de neurofibrile si nici corpi Nissl. Au rol de suport pentru neuroni, de protectie, trofic, rol fagocitar, in sinteza tecii de mielina si in sinteza de protectie, trofic, rol fagocitar, in sinteza tecii de mielina si in sinteza de ARN si a altor substante pe care le cedeaza neuronului.ARN si a altor substante pe care le cedeaza neuronului.

Celula nervoasa are proprietatile de excitabilitate si conductibilitate, adica Celula nervoasa are proprietatile de excitabilitate si conductibilitate, adica poate genera un potential de actiune care se propaga si este condus. poate genera un potential de actiune care se propaga si este condus. Conducerea impulsului nervosConducerea impulsului nervos

Aparitia unui potential de actiune intr-o zona a membranei neuronale Aparitia unui potential de actiune intr-o zona a membranei neuronale determina aparitia unui nou potential de actiune in zona vecina. Asadar, determina aparitia unui nou potential de actiune in zona vecina. Asadar, aparitia unui potential de actiune intr-un anumit punct al membranei aparitia unui potential de actiune intr-un anumit punct al membranei axonale este consecinta primului potential de actiune generat la nivelul axonale este consecinta primului potential de actiune generat la nivelul axonului respectiv.axonului respectiv.

Conducerea la nivelul axonilor amieliniciConducerea la nivelul axonilor amielinici (fig. 12) (fig. 12)In acest caz, potentialul de actiune poate sa apara in orice zona a membrei. In acest caz, potentialul de actiune poate sa apara in orice zona a membrei.

Proprietatile electrice ale membranei permit depolarizarea regiunilor Proprietatile electrice ale membranei permit depolarizarea regiunilor adiacente, iar potentialul de actiune este condus intr-o singura directie, adiacente, iar potentialul de actiune este condus intr-o singura directie, deoarece in directia opusa, unde s-a produs potentialul de actiune deoarece in directia opusa, unde s-a produs potentialul de actiune anterior, membrana este in stare refractara absoluta. anterior, membrana este in stare refractara absoluta.

Page 13: Sist.nervos1

Conducerea la nivelul axonilor Conducerea la nivelul axonilor mielinizatimielinizatiIn acest caz, datorita proprietatilor In acest caz, datorita proprietatilor izolatoare ale mielinei, potentialul de izolatoare ale mielinei, potentialul de actiune apare la nivelul nodurilor actiune apare la nivelul nodurilor Ranvier si “sare” de la un nod la altul Ranvier si “sare” de la un nod la altul intr-un tip de conducere numita intr-un tip de conducere numita “saltatorie”. Acest tip de conducere “saltatorie”. Acest tip de conducere permite viteze mult mai mari. Aceasta permite viteze mult mai mari. Aceasta explica aparitia mai rapida a unor explica aparitia mai rapida a unor reflexe decat altele.reflexe decat altele.

Sinapsa Sinapsa este conexiunea este conexiunea functionala intre un neuron si o alta functionala intre un neuron si o alta celula. In SNC, a doua celula este tot celula. In SNC, a doua celula este tot un neuron, dar in SNP ea poate fi o un neuron, dar in SNP ea poate fi o celula efectoare, musculara sau celula efectoare, musculara sau secretorie. Desi similara cu cea secretorie. Desi similara cu cea neuroneurala, sinapsa neuroneurala, sinapsa neuromusculara se numeste placa neuromusculara se numeste placa motorie sau jonctiune neuromusculara.motorie sau jonctiune neuromusculara.

La nivelul sinapselor, La nivelul sinapselor, transmiterea se face intr-un singur transmiterea se face intr-un singur sens. sens.

Page 14: Sist.nervos1

In functie de In functie de viteza de adaptare:viteza de adaptare: --fazicifazici-raspund cu o crestere a activitatii la aplicarea stimulului,da,in ciuda -raspund cu o crestere a activitatii la aplicarea stimulului,da,in ciuda

mentinerii acestuia,activitatea lor scade ulterior:receptorul olfactiv;mentinerii acestuia,activitatea lor scade ulterior:receptorul olfactiv;-tonici-tonici-prezinta activitate relativ constanta pe toata durata aplicarii -prezinta activitate relativ constanta pe toata durata aplicarii

stimulului:receptorul vizual.stimulului:receptorul vizual. La nivelul receptorului are loc traducerea informatiei purtate de stimul in La nivelul receptorului are loc traducerea informatiei purtate de stimul in

informatie nervoasa specifica.informatie nervoasa specifica. Calea aferenta.Calea aferenta.Receptorii vin in contact sinaptic cu terminatiile dendritice Receptorii vin in contact sinaptic cu terminatiile dendritice

ale neuronilor senzitivi din ganglionii spinali sau de pe traiectul unor nervi ale neuronilor senzitivi din ganglionii spinali sau de pe traiectul unor nervi cranieni.cranieni.

Prin Prin centrii unui reflexcentrii unui reflex se intelege totalitatea structurilor din sistemul se intelege totalitatea structurilor din sistemul nervos central care participa la actul reflex respectiv.Sistemul nervos nervos central care participa la actul reflex respectiv.Sistemul nervos central are trei nivele majore,cu atribute functionale specifice:nivelul central are trei nivele majore,cu atribute functionale specifice:nivelul maduvei spinarii,nivelul subcortical si nivelul cortical.maduvei spinarii,nivelul subcortical si nivelul cortical.

Calea eferenta Calea eferenta reprezinta axonii neuronilor motori somatici si vegetativi reprezinta axonii neuronilor motori somatici si vegetativi prin care se transmite comanda catre organul efector.prin care se transmite comanda catre organul efector.

Efectorii.Efectorii.Principalii efectori sunt muschii striati,muschii netezi si glandele Principalii efectori sunt muschii striati,muschii netezi si glandele exocrine.exocrine.