Sistemul Solar

Toate galaxiile, împreunã cu spaţiul cuprins între ele, alcătuiesc Universul. Acesta este imposibil de măsurat şi se spune că este infinit. Vârsta sa este cuprinsă între 15 şi 17 miliarde de ani. Universul a luat naştere în urma unei explozii. Explozia a fost numită de către astronomul George Gamow ,,big bang” adică marea explozie. Lumea stelelor conţine miliarde de sori, fiecare cu familia sa, mai mult sau mai puţin numeroasă. Galaxia noastră, Calea Lactee, e numai una din milioanele de galaxii ale Universului zărite de uriaşele telescoape ale omenirii.

Calea Lactee este o galaxie ce conţine în jur de 100 miliarde de stele. S-a format dintr-un uriaş nor de gaz şi praf acum 10 miliarde de ani. Dacă ai călători cu viteza luminii ( 300 000 de km / s ) de la un capăt la altul al galaxiei Calea Lactee, ţi-ar trebui 100 000 ani ca să termini călătoria.

În centru există un nucleu dens şi sferic de stele care poate conţine o gaură neagră. Una din cele 100 de miliarde de stele din galaxia noastra, Calea Lactee, este şi Soarele care, împreună cu planetele din jurul său, formează Sistemul solar.Acesta se întinde pe o suprafaţă în formă de disc cu raza de 6 miliarde km. Cu toate că el pare foarte întins, la scara Universului acesta este cu adevărat minuscul. S-a născut acum 4,5 miliarde de ani, din materia cosmică. Între Pământ şi Soare este o distanţă de 150 milioane km.

Sistemul solar este format din corpuri cereşti a căror dimensiune variază de la mărimea unui grăunte de nisip până la sfere cu diametre de mai multe mii de km: Soarele,planetele, sateliţii naturali, sute de asteroizi, milioane de meteoriţi şi foarte multe comete.

În 2006, Uniunea Astronomică Internaţională (UAI) a modificat structura sistemului nostru solar, prin

introducerea unei noi categorii de obiecte cereşti, numită planete pitice.

În urma acestei schimbări, sistemul nostru solar are, în acest moment, opt planete mari (Mercur, Venus, Pământ, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus şi Neptun) şi cinci planete pitice (Ceres, Pluton, Haumea, MakeMake şi Eris).

Cele 4 planete mai apropiate de Soare - Mercur, Venus, Terra şi Marte - sunt numite planete terestre din cauza suprafeţei lor formată din roci. Planetele dincolo de orbita lui Marte - Jupiter, Saturn, Uranus şi Neptun - sunt numite gigante gazoase. Planetele pitice sunt: Ceres (considerat şi asteroid), Pluton, Haumea, MakeMake şi Eris (considerate şi plutoizi).

Soarele

Soarele nostru este o stea galbenă de mărime medie care s-a format acum 4,5 miliarde de ani împreuna cu tot sistemul nostru solar. Se află în centrul sistemului nostru solar şi are ca sateliţi toate planetele. Este de 330 330 ori mai greu decât Pământul, de 109 ori mai mare în diametru şi ne-ar trebui 1,3 milioane de planete Pământ ca să-i umplem volumul. Soarele este format din gaze: 75% hidrogen si 25% heliu. În centrul Soarelui temperatura este de 15 000 000 grade C şi acolo se produce toată energia degajată de Soare. S-a născut din materia cosmică. La început era mult mai luminos şi mai fierbinte. Pe măsură ce îmbătrâneşte, cantitatea de căldură emanată şi intensitatea luminii sale scade, deoarece materia din care este alcătuit se consumă prin ardere. Soarele este o stea de mărime mijlocie, aflata la 30 000 de ani lumină de centrul galaxiei Calea Lactee.

Mercur

Mercur este cea mai mică planetă a sistemului solar. Este prima planetă de lângă Soare. În mitologia romană, Mercur era mesagerul sau solul, zeul cel mai iute de picior. Dacă vom observa că planeta are cea mai rapidă mişcare de revoluţie (efectuează o rotaţie completă în jurul Soarelui în 88 de zile terestre), asocierea de nume cu zeul roman e lesne de intuit. Atmosfera acestei planete este similară cu cea a Pământului. Este de 3 ori mai mică decât Terra, iar suprafaţa ei este plină de cratere şi câţiva munţi

Venus

Venus este cea de-a doua planetă de lîngă Soare. Al treilea corp ca strălucire de pe bolta cerească, după Soare şi Lună, planeta Venus îşi merită din plin numele roman al zeiţei dragostei, frumuseţii şi fertilităţii. Este, la propriu, cea mai fierbinte planetă a sistemului solar (462°C la suprafaţă) şi se învârte în jurul axei sale în sens opus decît cel al Pămîntului. Are o atmosfera "tropicală" cu presiuni zdrobitoare, de peste 90 de ori mai mari decât pe Pământ şi ploi acide. Venus mai este denumită şi Steaua Dimineţii deoarece, în afară de Soare şi Lună, este cea mai strălucitoare de pe cer. Este o planetă "leneşă" deoarece îi sunt necesare 243 de zile să facă o rotaţie de 360 grade (a doua planetă de la Soare). Atmosfera pe Venus este ucigătoare şi este în principal compusă din dioxid de carbon cu mici concentraţii de azot.

Planeta albastră

Pămîntul este cea de-a treia planetă de lîngă Soare. Pentru Pământ sau Planeta albastră, numele de Terra este cel mai des întâlnit. Luminii de la Soare îi ia 8 minute până atinge Pămăntul. Casă pentru milioane de specii, inclusiv omenirea, Pământul este singura planetă din Sistemul solar unde există viaţă.

Suprafaţa Pământului este acoperită în proporţie de 70% de apă, restul de 30% fiind solid , adică"uscat". Zona acoperită de apă este împărţită în oceane, iar uscatul se subîmparte în continente.

Pământul s-a ciocnit acum 4,5 miliarde de ani cu un corp ceresc de dimensiunile planetei Marte. Impactul a fost atât de puternic încât resturi de material rezultate din ciocnire au fost aruncate în spaţiu, pe orbita Pământului, formând un satelit natural numit Luna. Pământul face o rotaţie completă în jurul axei sale în aproximativ 24 de ore. Mişcarea Pământului în jurul axei proprii se numeşte mişcare de rotaţie. Mişcarea Pământului în jurul Soarelui se numeşte mişcare de revoluţie și durează 365 de zile iar o dată la 4 ani, aceasta durează 366 de zile, acel an fiind numit an bisect.

Luna

Luna ca obiect, era numită în mitologia greacă Selena. Aceasta este singurul satelit al Pămîntului și întrucît nu are lumină proprie, o reflectă pe cea a Soarelui, vizibilă pe cer în perioada nopții. Se depărtează de Pământ cu 3 cm pe an.

Aceasta este singurul obiect extraterestru pe care omul a reușit să aterizeze. Luna realizează o rotație în jurul Pământului în aproximativ 4 săptămâni, aceasta fiind luna pământească.

Marte

Marte este cea de-a patra planetă a Sistemului Solar. Când este vizibilă, Marte are o nuanţă roşiatică şi de aceea i se mai spune şi Planeta Roşie. A fost botezată după numele roman al Zeului Războiului. Culoarea roşiatică a planetei Marte conferită de prezenţa oxidului de fier în solul acesteia induce ideea de sânge, iar de aici până la a asocia numele acestui corp ceresc cu zeul războiului nu a fost deloc cale lungă. Există foarte multe dovezi despre existenţa activităţilor vulcanice, Marte având chiar şi cel mai mare vulcan din Sistemul Solar numit Olympus Mons ce se ridică la 27 de km de suprafaţă. 

Jupiter

Jupiter este a cincea planetă de la Soare și este cea mai mare dintre toate planetele din Sistemul solar. Astfel, ea nu putea să primească decât numele celui mai mare dintre zeii romani: Jupiter (Zeus la greci). Are diametrul de 11 ori mai mare decât cel al Pământului, o masă de 318 ori mai mare şi un volum de 1300 ori mai mare. Jupiter, are la fel ca și planeta noastră, sateliți, doar că într-o cantitate mult mai mare – tocmai 67. Unii oameni de știință afirmă că viața pe Terra nu s-ar fi putut dezvolta fără efectul protector al lui Jupiter, care fiind de dimensiuni enorme, împiedică ciocnirea meteoriților de Pămînt. În cantități mici aici se pot găsi apă și dioxid de carbon, ceea ce fac pe unii să creadă în existența unei posibile vieți pe această planetă.

Saturn

Saturn este a șasea planetă de la Soare și a doua ca mărime din Sistemul Solar, după Jupiter. Celebră pentru inelele sale, planeta Saturn a căpătat numele zeului roman ce patrona muncile agricole şi roadele pământului. În jurul planetei gravitează stânci şi blocuri de gheaţă care se înîrtesc în jurul ei, creînd impresia că aceasta este înconjurată de niște inele gigantice. Ca o curiozitate, deşi este, ca dimensiuni, a doua planetă a sistemului nostru solar, Saturn este mai uşoară decât apa, astfel că, dacă am avea o apă atât de mare pe care să o aşezăm, planeta ar pluti!

Uranus

Uranus este a șaptea planetă de la Soare și a treia că mărime. Planeta Uranus a primit acest nume tot din mitologia romană, Uranus fiind tatăl lui Cronos (Saturn în mitologia romană), deoarece planeta este situată în sistemul nostru solar imediat după Saturn. Uranus este compusă în mare parte din stânci şi felurite gheţuri, cu doar 15% hidrogen şi puţin heliu. Plasat pe o orbită de 19 ori mai îndepărtată de Soare decât cea a Pământului, Uranus, ca și Neptun, primește foarte puțină căldură. În apropierea norilor, temperatura atinge - 216 grade Celsius.

Neptun

A opta planetă de la Soare a fost descoperită din creion (prin calcul) de doi astronomi, independent unul faţă de celălalt. Planeta a primit numele de Neptun, zeul mărilor şi al oceanelor în mitologia romană. Unul dintre astronomi a intuit că aspectul acestei planete este agitat şi schimbător ca al suprafeţei mării. Înfatişarea albăstruie a planetei Neptun este dată de gazul metan din atmosfera sa, gaz de culoare albastră. Atmosfera ei conţine de asemenea hidrogen, heliu şi apă. Planeta Neptun are 13 sateliți.

Corpuri Cerești

Stelele sunt corpuri cerești de formă sferică alcătuite din plasmă.Noaptea apar pe bolta cerească sub forma unor puncte strălucitoare deoarece au caldură și lumină proprie.În Univers sunt miliarde de stele care se grupează in galaxii. Stelele iau naștere din nori de praf cosmic, care se adună într-un singur punct, în centrul căruia crește o temperatură de peste 10 milioane °C. Stelele sunt de culori diferite, de la roșu intens cu toate nuanțele de portocaliu și galben pînă la albastru și alb - aceasta depinzînd direct de temperatura lor. Cele mai reci stele au culoarea roșie, iar cele mai fierbinți au culoare albastră.

  Asteroizii, numiți și planetoizi sunt obiecte mici de formă neregulată,alcătuiți din roci sau metal sau un amestec din cele două.. Majoritatea asteroizilor se află între orbitele lui Marte și Jupiter. Astronomii au descoperit mai mult de 5000 de asteroizi. Aproximativ 30 asteroizi au diametre mai mari de 190 km, multi alții au mai puțin de 1,6 km. Centura de asteroizi dintre Marte si Jupiter include particule de praf, despre care astronomii cred că s-au format prin ciocnirea continuă dintre asteroizi. 

Cometele sunt corpuri mici, care se rotesc în jurul Soarelui. Majoritatea cometelor au trei părți: 1. un nucleu solid centru alcătuit din gaze înghețate și praf, 2. o coamă rotundă sau cap, care înconjoară nucleul, formată din particule de praf și gaze, 3. o coadă lungă de praf și gaze în prelungirea capului.Multe comete se află pe marginea exterioară a Sistemului Solar. Unele vin lîngă Soare, unde capetele lor luminoase și cozile lor lungi și strălucitoare constituie o vedere spectaculoasă.

Meteorii sunt bucăți mici de fier și rocă rezultate în urma ciocnirii dintre asteroizi. De asemenea ei s-au putut forma în urma descompunerii cometelor în fragmente. Mulți meteoriți cad în atmosfera pămîntului, dar majoritatea ard din cauza frecării înainte să atingă Pămîntul. Aceștia sunt numiți meteori cînd cad prin atmosferă și meteoriți , daca ei sunt găsiți pe suprafața pămîntului.

Eclipsa este întunecarea unui corp ceresc. Apare cînd umbra unui obiect din spațiu cade pe un altul sau cand un obiect trece prin fața altuia, blocînd lumina. 

Eclipsa solară are loc cînd luna trece printre Soare și Pămînt.Eclipsa lunară are loc cînd luna trece prin umbra Pamantului.