Sistemul sanitar românesc – mort, dar neîngropat · act normativ introduce o serie de...

CMYK

Anul XIVAnul XIVAnul XIVAnul XIVAnul XIV, nr, nr, nr, nr, nr. 666 . 666 . 666 . 666 . 666 1 1 1 1 17 - 23 oct7 - 23 oct7 - 23 oct7 - 23 oct7 - 23 octombrie 20ombrie 20ombrie 20ombrie 20ombrie 20111118 8 8 8 8 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

Liga NLiga NLiga NLiga NLiga Naţiuniloraţiuniloraţiuniloraţiuniloraţiunilor Detaliiîn pag.15

Detaliiîn pag.16

RRRRReeeeevvvvvoluţie pe piaţa seroluţie pe piaţa seroluţie pe piaţa seroluţie pe piaţa seroluţie pe piaţa serviciilorviciilorviciilorviciilorviciilorutilitutilitutilitutilitutilitararararare cre cre cre cre craioaioaioaioaiovvvvveneeneeneeneene

3Amãnunte

în pagina

România egalã cuSerbia ºi amândouã

egale cu zero


egale cu zero


egale cu zero


egale cu zero


egale cu zero


egale cu zero


egale cu zero


egale cu zero


egale cu zero


egale cu zero


egale cu zero


egale cu zero


egale cu zero


egale cu zero


egale cu zero


egale cu zero


egale cu zero

Sistemulsanitarromânesc– mort, darneîngropat

















Plataindividualãîmpotrivadebranºãrilor colective

















Preºedintele CJ Vâlceaanunþã un complexhotelier la Muzeul”Nicolae Bãlcescu”

















Amãnunteîn pagina 2

17 - 23 octombrie 2018 www.indiscret.ro

2SPECIAL

de Cosmin Pretorian

D acã încaseazã doar12.000 de lei, se simtnedreptãþiþi. Alþii, nu

puþini, pleacã acasã cu sumemult mai „decente“: 15.000 delei sau chiar 18.000 de lei. Evi-dent, totul dupã reforma sala-rialã absolut nãucitoare gândi-tã de guvernanþii din ziua deastãzi. Dupã cum probabil aþirealizat, este vorba de mediciicare lucreazã în sistemul publicde sãnãtate. „Mie nu mi-e de-

loc clar care sunt criteriile pebaza cãrora se dau aceºti bani.Mi se pare o risipã inimagina-bilã atâta timp cât, de la vlãdi-cã la opincã, toþi medicii pri-mesc astfel de salarii aberante.Nimeni, dar absolut nimeni, nudiscutã despre niºte criterii, in-diferent care ar fi ele, prin caresã se realizeze o minimã depar-tajare. Un neurochirurg, spreexemplu, nu ar trebui sã pri-meascã aceeaºi bani cât pri-meºte un reumatolog. Nu estenormal acest lucru ºi niciunde

într-o þarã europeanã nu gãsimaceastã echitate socialistã“,mãrturiseºte, cinstit, un chirurg„old school“ al Craiovei, unnume de referinþã pe plan naþi-onal.

Dincolo de aceastã revoltãsurprinzãtoare, realitatea esteuna sumbrã din toate punctelede vedere. Spitalele, nu numaicele craiovene, sunt focare deinfecþii la propriu. Medicamen-tele, de la simpla aspirinã, pânãla costisitoarele terapii imuno-logice, lipsesc cu desãvârºire.ªpaga, acest abject obicei ori-ental care ºi-a gãsit un cãldu-ros adãpost la sânul poporuluiromân, reprezintã în continua-re o constantã în relaþia cetã-þeanului cu oricare categorie decadre medicale. Practic, nu s-aschimbat nimic dupã creºterilesalariale uluitoare din acest an.Atunci, firesc, oricare dintrenoi se întreabã: pentru ce acestefort bugetar? „Sã nu ne maiplece medicii din þarã“, a fostrãspunsul autoritãþilor, unul nulipsit de logicã. Însã realitateaîi contrazice pe mai-mariinoºtri: în timp ce anul trecut

„Sincer, eu nu înþeleg ceea ce se întâmplã înprezent! Totul, dar absolut totul, este anapodaîn sistemul sanitar românesc. Nimic nu esterânduit aºa cum ar trebui, nimic nu este aºezataºa cum ar trebui sã fie într-o þarã membrã aUniunii Europene în secolul XXI“, a grãit, sin-cer, unul din sutele de medici angajaþi ai celeimai mari unitãþi sanitare din România, SpitalulClinic Judeþean de Urgenþã Craiova. Aceastãmãrturisire, ºocantã doar pentru norocoºii carenu au avut încã nefericita ocazia de a trecepragul unui spital, reprezintã, din punctul meude vedere, epitaful care ar trebui sã stea in-scripþionat pe crucea sistemului sanitar publicdin România.

peste 4.000 de absolvenþi aifacultãþilor de medicinã au ab-solvit rezidenþiatul, doar cevamai mult de 500 de posturi demedici au fost scoase la con-curs în toatã þara! Atunci, undeeste criza care ni se spune cã adevenit deja o problemã naþio-nalã?

Peºtele de la capse-mpute!

Un exemplu elocvent al de-rivei financiare în care se aflãsistemul sanitar public îl repre-zintã situaþia actualã a bugete-lor Caselor Judeþene de Asigu-rãri de Sãnãtate. În majoritateacazurilor, iar Doljul nu este oexcepþie, acestea nu mai au unleu în buget. Practic, sistemula rãmas fãrã bani. „Aºteptãmrectificarea bugetarã. Dacã înaceastã sãptãmânã nu primimbani, atunci e dezastru! Spita-lele nu numai cã nu vor aveabani de salarii, dar nici mãcarbani de medicamentele ele-mentare nu vor avea!“, ne-adeclarat, sub protecþia anoni-matului, unul dintre angajaþii

Casei de Asigurãri de SãnãtateDolj. ªi ca imaginea apocalip-ticã a sistemului sã fie comple-tã, mai bine de trei zile siste-mul electronic al Casei Naþio-nale a fost „mort“. Nu s-au eli-berat reþete, s-au fãcut internãri„pe ºustache“, toate acestea fi-ind operate în sistemul electro-nic în ultimele douã zile. Ofraudã unanim acceptatã atâtatimp cât incompetenþii dinfruntea sistemului nu sunt ca-pabili sã dea de cap acestei „fã-cãturi“ informatice construitede „cãpuºari“ precum Ghiþã &Comp.

O întrebare stã pe buzelenoastre, ale tuturor: pânã undeva merge acest dezastru? Pânãla capãt, cred, adicã atât de jos,încât, într-un final, politicieniinoºtri de dreapta sau de stângavor realiza cã totul este greºitîn sistemul medical ºi îl vor re-seta de la zero. Când va fi astaeste greu de precizat, probabilalte mii ºi zeci de mii de oa-meni vor trebui sã moarã caaceºtia sã-ºi ia inima în dinþi ºisã recunoascã un lucru simplu:au greºit!

Sistemul sanitar românesc –mort, dar neîngropatSistemul sanitar românesc –mort, dar neîngropatSistemul sanitar românesc –mort, dar neîngropatSistemul sanitar românesc –mort, dar neîngropatSistemul sanitar românesc –mort, dar neîngropatSistemul sanitar românesc –mort, dar neîngropatSistemul sanitar românesc –mort, dar neîngropatSistemul sanitar românesc –mort, dar neîngropatSistemul sanitar românesc –mort, dar neîngropatSistemul sanitar românesc –mort, dar neîngropatSistemul sanitar românesc –mort, dar neîngropatSistemul sanitar românesc –mort, dar neîngropatSistemul sanitar românesc –mort, dar neîngropatSistemul sanitar românesc –mort, dar neîngropatSistemul sanitar românesc –mort, dar neîngropatSistemul sanitar românesc –mort, dar neîngropatSistemul sanitar românesc –mort, dar neîngropat

17 - 23 octombrie 2018www.indiscret.ro

3ADMINISTRAÞIE

Proprietarii aparta-mentelor din Craiovapot încheia acorduriindividuale de factura-re cu furnizorii deutilitãþi, odatã cuschimbarea legislaþieiîn domeniu, susþinedilii craioveni. Mai-marii primãriei, dupãce au parcurs fãrãfolos faza adreselorcãtre asociaþiile deproprietari, au trecutla etapa comunicate-lor de presã ºi aafiºelor lipite la fieca-re scarã, ca sã fiesiguri cã mesajulajunge la locatari.Craiovenii ar aveaastfel posibilitatea sãplãteascã direct încontul furnizorilor,evitând facturarea ºi,în acelaºi timp, de-branºarea la comun.

de Nicuºor Fota

Într-un comunicat intitulat„Noi drepturi pentru pro-prietarii spaþiilor de lo-

cuit”, Primãria Craiova infor-meazã cã, începând cu data de28 septembrie 2018, a intrat învigoare un nou cadru legal,aprobat de Parlament prin Le-gea nr.196/2018 privind înfiin-þarea, organizarea ºi funcþiona-rea asociaþiilor de proprietari ºiadministrarea condominiilor”,care aduce o serie de modificãrilegislaþiei din domeniu. „Noulact normativ introduce o seriede modificãri în domeniul aso-ciaþiilor, reglementând printrealtele ºi drepturile pe care le auproprietarii în raport cu asocia-þia de proprietari, drepturi înceea ce priveºte folosirea spa-þiilor comune precum ºi o cate-gorie specialã de drepturi pen-tru proprietarii care suntmembri ai asociaþiei. Însã celmai important drept introdus denoile dispoziþii legale este ace-la cã proprietarii pot beneficiade facturarea individualã a ser-viciilor de utilitãþi chiar ºi încondiþiile în care instalaþiileaflate în proprietatea furnizori-lor de utilitãþi se branºeazã lainstalaþiile comune interioare

HalloHalloHalloHalloHallowwwwween-ul asociaţiilor de preen-ul asociaţiilor de preen-ul asociaţiilor de preen-ul asociaţiilor de preen-ul asociaţiilor de proprieoprieoprieoprieoprietttttari –ari –ari –ari –ari –acoracoracoracoracorduri individuale pentrduri individuale pentrduri individuale pentrduri individuale pentrduri individuale pentru locatu locatu locatu locatu locatariariariariari

ale condominiului aflate în pro-prietatea comunã a tuturor pro-prietarilor, respectiv a existen-þei unui branºament comun.Astfel, facturarea individualã lanivel de proprietar se va face înbaza convenþiilor de factura-re individualã, anexe la con-tractul de furnizare încheiat cuasociaþia de proprietari – în ca-litate de titular”, se aratã în co-municatul Primãriei Craiova.

Noutate: Proprietariibun-platnici, scutiþide debranºare

Potrivit edililor, acest mod defacturare presupune o serie deavantaje pentru proprietarii deapartamente. Astfel, aceºtia potplãti contravaloarea serviciilordirect în contul furnizorilor deutilitãþi, aceºtia având posibili-tatea de a plãti oricând cheltu-ielile, nu numai în ziua stabilitãde asociaþie pentru încasare; încazul facturãrii individuale, esteinterzisã sistarea, limitarea sauîntreruperea furnizãrii serviciu-lui la nivel de condominiu, pen-tru neplata facturilor de cãtreunul sau mai mulþi proprietari;mai exact, proprietarii au garan-þia cã dacã îºi plãtesc datoriilela timp, furnizorii publici numai pot opri utilitãþile pentruîntreaga asociaþie din care facparte rãu-platnicii, caz în carear fi afectaþi inclusiv proprie-tarii care sunt cu plãþile la zi;iar în baza convenþiilor de fac-turare individualã, furnizoriiemit facturi individuale cãtretoþi proprietarii din condominiu,care includ atât contravaloareaconsumului repartizat proprie-taþii individuale, cât ºi contra-valoarea cotei-pãrþi ce le revi-ne din consumul comun; altfelspus, asociaþia de proprietari numai repartizeazã facturile cãtreproprietari prin lista de platãlunarã, încaseazã ºi achitã su-mele reprezentând contravaloa-rea consumului facturat, furni-zorii fiind cei care repartizeazãconsumul pe fiecare proprietarºi încaseazã direct contravaloa-rea acestuia.

Mecanismantipoprire

Conform informãrii munici-pale, în lipsa convenþiilor indi-

viduale ºi în condiþiile introdu-cerii obligativitãþii asociaþiilorde a folosi pentru încasãri ºiplãþi curente, contul bancar unical asociaþiei, în eventualitateablocãrii contului de cãtre ope-ratorii economici în baza unordosare de executare silitã, su-mele achitate la zi de cãtre pro-prietarii de bunã credinþã vor fipoprite în contul unor datorii cenu le aparþin, asociaþia ajungândîn situaþia de a acumula noi de-bite prin neachitarea facturilorcurente, deºi mare parte din pro-prietari îºi achitã la timp obli-gaþiile de platã. Proprietarii suntîndemnaþi sã opteze în adunãri-le generale. „Pentru a evita oastfel de situaþie, proprietarii auposibilitatea sã opteze pentrumodul de facturare ce va fi prac-ticat în condominiu: individualsau în comun, în adunarea ge-neralã ce va fi convocatã de re-prezentanþii asociaþiilor de pro-prietari, la recomandarea auto-ritãþii locale prin adrese trans-mise anterior intrãrii în vigoarea legii, cu scopul de a informaasociaþiile cu privire la modifi-cãrile intervenite în activitateaacestora, de a conºtientiza re-

prezentanþii asociaþiilor, dar ºiproprietarii asupra avantajelor,dar ºi riscurilor ce decurg dinaplicabilitatea noilor norme”, searatã în comunicatul primãriei.

Cosman: Campaniedin poartã în poartãpentru noul sistemde facturare

Viceprimarul Adrian Cosmanspune cã edilii vor continuaeforturile de popularizare alenoilor prevederi legale, astadupã ce eforturile de informa-re, derulate prin intermediulasociaþiilor de proprietari, nu ºi-au fãcut efectul. „Scopul nos-tru este simplu; sã ºtie toatã lu-mea cum se aplicã aceastã lege,pentru ca cetãþeanul bun-platnicsã aibã posibilitatea de a-ºi plãtiutilitãþile, încheind convenþiiindividuale de facturare, fãrã a-l afecta situaþia financiarã a aso-ciaþiei din care face parte, aco-lo unde sunt probleme pentru cãavem ºi asociaþii ce pot fi dateexemple de bune practici. Înadunãrile generale, ei pot hotã-rî ce opþiune de facturare voralege: individualã sau comunã.

Asociaþiile au încheiat contractecu furnizorii de utilitãþi. Fie cãvorbim de Termo, CAO, salu-britate etc. La contractul respec-tiv se vor face anexe ºi vor fiintroduse convenþiile individua-le de facturare. Eu, ca cetãþean,dacã am acele convenþii ºi facdovada cã plãtesc contravaloa-rea utilitãþilor furnizate, stau li-niºtit ºi ºtiu cã nu mi se vor opricaldura, apa etc., aºa cum s-aîntâmplat în trecut când au fostsistate pentru cã erau datorii laasociaþii, dar în acelaºi timperau ºi bun-platnici în acelescãri de bloc. Vreau sã punctezfaptul cã Primãria Craiova atransmis douã adrese cãtre aso-ciaþiile de locatari, una în datade 30 august ºi alta în 28 sep-tembrie, în care informa cu pri-vire la noua lege ºi condiþiile deaplicabilitate. Reprezentanþiiunor asociaþii au dat declaraþiipe la presã ºi se vãietau cã nuºtiu nimic ºi aºteaptã sã le spu-nã primãria. În altã ordine deidei, noi am început sã puneminformarea respectivã la scãrilede bloc, pentru ca toatã lumeasã ºtie despre ce este vorba”, adeclarat Cosman.

Primãria Craiova aºteaptãsãrbãtorile de iarnã cu un îndemninspirat de Paºte: Veniþi de luaþi facturã!


















4POLITICÃ

Publ

icita

te

Într-o declaraþie politi-cã susþinutã recent înCamera superioarã aParlamentului, Romu-lus Bulacu, senatorPNL de Vâlcea, criticãguvernarea PSD-ALDE, pe care oconsiderã pãguboasãpentru România

„Un bilanþ real la aproape ju-mãtate de mandat PSD-ALDEar cuprinde urmãtoarele:

Instituþii ale statului român,care pânã mai ieri erau un eta-lon de seriozitate ºi disciplinã,sunt aruncate în derizoriu ºiprinse în hora fanatismului po-litic.

Ramuri ale agriculturii româ-neºti sunt afectate dramatic depesta porcinã, iar autoritãþilesunt depãºite de situaþia extin-derii virusului de la un judeþ laaltul.

Noul an ºcolar aduce în aten-þia opiniei publice aceleaºivechi probleme. Mulþi dintreelevi vor merge în ºcoli care auwc în fundul curþii sau nu au apãcurentã, nu au autorizaþii sani-

tare sau de stingere a incendii-lor. În plus, copiii vor studiamanuale pline de greºeli, iarprodusele lapte ºi corn vor ajun-ge din nou cu întârziere.

Sistemul de pensii din Româ-nia s-a transformat într-o ºtafe-tã a bombei cu ceas. Pânã lamomentul 0 se prezintã ca un„Caritas”, numai cã piramidaare baza întoarsã, iar punctul desprijin este din ce în ce mai fi-rav ºi mai superficial.

Justiþia? Zeiþa Themis ridicãdin sprânceanã pe sub eºarfatransparentã ºi zâmbeºte ama-bil infractorilor, dar mai alesfaptelor de corupþie”.

Sute de promisiuni,0 km de autostradã

„Infrastructura este la pãmânt.Nici acum, la 100 de ani de laMarea Unire, regiunile istoricenu sunt unificate, ele figurândca simple puncte cardinale peharta traficului rutier. Sute depromisiuni, 0 km de autostradã.Dar pentru ministrul ªova esteun aspect pozitiv, pentru cã «au-

tostrãzile ne alungã investito-rii».

Premierul României? Ceamai mare catastrofã politicãpostdecembristã. Orice ieºirepublicã se transformã într-ogafã care discrediteazã imagi-nea actualului cabinet ºi, nu înultimul rând, a românilor depretutindeni.

Investiþiile lipsesc cu desãvâr-ºire, absorbþia fondurilor euro-pene este la minim, tarifele lautilitãþi anunþã noi creºteri, ba-nii devin tot mai ieftini, iar cre-ditele tot mai greu de accesat.«Mulþumitã înfãptuirii mareluiprogram socialist», 35% dinunitãþile administrative terito-riale din România sunt în pra-gul falimentului. Inflaþia anua-lã urcã la 5,2% în august, dupãce alimentele s-au scumpit cu4,1%, iar produsele nealimen-tare cu 6,7%. De la începutulanului, gazele s-au scumpit cu16%, serviciile poºtale cu 21%,combustibilii cu 6%, legumelecu 4,4%. (…) Guvernul a ajunsla fundul sacului! Ce se va în-tâmpla rãmâne de vãzut, însã un

lucru este cert. România a de-venit o þarã nesigurã din punctde vedere economic ºi a înce-put sã se împrumute sãptãmâ-nal la rate din ce în ce mai ridi-cate. Asta aratã disperare ºi lip-sã de viziune, iar scenariul Gre-ciei nu pare unul atât de înde-pãrtat nici pentru þara noas-trã.(...)”.

Nu m-ar mira ca UEsã ne lase în curând,cu ochii la rãsãrit, cubocceluþa la spinare

În plan extern, septembrie afost începutul anului european.Preluarea Preºedinþiei Consiliu-lui Uniunii Europene este unmoment ce ar trebui sã genere-ze o îmbunãtãþire a imaginiiRomâniei ºi a guvernãrii în planinternaþional. Dar evenimente-

le ultimilor 2 ani ar putea amâ-na aceastã onoare pentru Româ-nia, aºa cum chiar oficialii eu-ropeni au declarat. Sancþiona-rea recentã a Ungariei prin ac-tivarea articolului 7 din Trata-tul UE este un precedent extremde periculos, care ar trebui sãsune ca un ceas deºteptãtor pen-tru autoritãþile române. Acelaºiceas care trebuia sã-i aminteas-cã premierului român de orasosirii lui J.C. Junker pe aero-port. Dar cine sã înþeleagã? Num-ar mira ca UE sã ne lase încurând, cu ochii la rãsãrit, cubocceluþa la spinare ºi ceva da-torii pentru generaþiile viitoare.Dar chiar ºi într-o asemeneaipotezã mã îndoiesc cã doamnaDãncilã ºi tandemul Dragnea-Tãriceanu ar putea pricepevreodatã rãul fãcut”, a subliniatsenatorul Bulacu.

Senatorul Bulacu: „GuvernareaPSD-ALDE - un bilanþ trist,un viitor sumbru”


















5ADMINISTRAÞIE

de Valentin Zarea

Din cei peste 190 de mi-lioane de lei programaþiinvestiþiilor în 2018,

cea mai mare parte a mers la ca-pitolul transporturi. Vorbim de-spre 61,4 milioane de lei, banicare au fost ori sunt folosiþi pen-tru modernizarea a peste 210 ki-lometri de drumuri. Printre aces-tea, este vorba despre DJ 552Craiova – Cetate, DJ 542 Dãbu-leni - limita judeþului Olt, DJ 643D Bulzeºti - limita judeþului Vâl-cea, DJ 606C Sârsca - limita ju-deþului Mehedinþi, DJ 561B Se-garcea - Valea Stanciului - Zã-val sau DJ 561 A Giurgiþa - Ple-niþa - limita judeþului Mehedinþi.„Dacã ar fi sã ne rezumãm lademersurile privind infrastructu-ra rutierã vom vedea cã, în mo-mentul actual, Consiliul Jude-þean are depuse 6 proiecte cu fi-nanþare europeanã, aflate în di-verse stadii, cu o valoare cumu-latã de aproximativ 100 de mili-oane de euro. De asemenea, prinProgramul Naþional de Dezvol-tare Localã au mai fost semnatealte 4 contracte, proiecte aflateîn curs de implementare. Totali-zând, vorbim despre drumurijudeþene cu o lungime de peste207 kilometri care sunt reabili-taþi sau modernizaþi prin inves-tiþii cu finanþare nerambursabi-lã: 40,6 kilometri prin PNDL, cufonduri guvernamentale, în va-loare de 29 de milioane de euro,ºi 167 de kilometri cu fonduri de

la Uniunea Europeanã. De ase-menea, trebuie menþionat cãavem în pregãtire ºi alte investi-þii în infrastructura rutierã carevizeazã cel puþin alte douã tron-soane de drum, cu o lungimesemnificativã“, a declarat Cos-min Vasile.

Terminal noupentru aeroport

Probabil cel mai importantdintre proiectele derulate de-alungul timpului de CJ Dolj, Ae-roportul din Craiova rãmâne pelista de prioritãþi instituþiei, caredepune eforturi pentru extinde-rea terminalelor existente, pre-cum ºi construirea unui termi-nal nou. Investiþiile sunt estima-te la 76 de milioane de euro, iarautoritãþile judeþene ºi-au pro-pus accesarea unor fonduri eu-ropene, suma fiind mult preamare pentru a putea fi suporta-tã din bugetul propriu. „În con-diþiile în care, în acest an, amdepãºit pragul de 300.000 depasageri ºi nu credem cã ne maidesparte mult timp de momen-tul în care vom depãºi pragul de500.000 de cãlãtori, nu este de-loc surprinzãtor cã actualele ter-minale sunt neîncãpãtoare. Toc-mai din acest motiv, am iniþiatpentru perioada urmãtoare pro-iectul de extindere a zonelor desosiri ºi plecãri, suprafaþa termi-nalelor urmând a fi mãritã cupeste 2.200 mp. Aeroportul In-ternaþional Craiova rãmâne unul

dintre principalele noastre ob-iective investiþionale ºi sper cãne vom revedea cât mai curândpentru a marca împreunã o nouãreuºitã“, a afirmat vicepreºedin-tele CJ Dolj, Cosmin Vasile,care a adãugat cã previziunilearatã cã traficul pe AeroportulInternaþional Craiova va depãºiîn urmãtorii ani 1,5 milioane decãlãtori pe an. Consiliul Jude-þean Dolj a alocat deja 2,3 mili-oane de lei pentru dotarea ter-minalelor cu aparaturã moder-nã, sisteme ºi echipamente spe-cifice (detectoare de metale, ali-mentatorul cu apã potabilã pen-tru aeronave ºi vehiculele pen-tru cãrucioarele de bagaje) ºi ademarat lucrãrile pentru pregã-tirea terenului, situat în parteade Vest a aeroportului.

Clinicã nouãºi multe proiecteîn derulare

Bugetul de investiþii pentru2018 a prevãzut, de asemenea,peste 33 de milioane de lei, banicare au mers cãtre domeniulsãnãtãþii, CJ Dolj continuând sãaloce bani pentru modernizareaºi dotarea unitãþilor aflate însubordinea sa. În fruntea listeirãmân lucrãrile de modernizareºi extindere a Unitãþii de PrimiriUrgenþe a Spitalului Clinic Ju-deþean de Urgenþã, extindereaCentrului Medical de Radiote-rapie sau amenajarea incinteiSCJU. Nu trebuie omis faptul

cã o parte din aceºti bani au fostfolosiþi pentru dotarea cu echi-pamente medicale a Clinicii deCardiologie Intervenþionalã ºiChirurgie Cardiovascularã, ob-iectiv inaugurat recent în pre-zenþa ministrului Sorina Pintea.

Trebuie precizat cã CJ Dolj s-a implicat activ în sprijinireaproiectului viitorului Spital Re-gional de Urgenþã care urmea-zã sã fie ridicat la Craiova, oinvestiþie vitalã pentru dome-niul sanitar din Oltenia.

Cultura, prioritateîn anul Centenarului

Pãstrând o tradiþie începutã înurmã cu foarte mulþi ani, Con-siliul Judeþean Dolj continuã sãpriveascã atent cãtre investiþii-le în culturã, un domeniu atâtde important, mai ales în anulCentenarului. Construirea Cen-trului Internaþional „ConstantinBrâncuºi“, înfiinþarea MuzeuluiCãrþii ºi Exilului Românesc, darºi restaurarea Culelor din Bra-bova ºi Cernãteºti sunt doar câ-teva dintre proiectele în care CJDolj este implicat în prezent.„Ne bucurã faptul cã, de-a lun-gul anilor, fie cu alocãri din bu-getul propriu al CJ Dolj, fie cu

De departe cel mai mare investitor al judeþului, Consiliul Judeþean Doljs-a ridicat ºi în 2018 la nivelul aºteptãrilor, direcþionând zeci de milioanede euro în domenii încã deficitare, aºa cum sunt sãnãtatea, transporturi-le sau protecþia socialã. Beneficiind ºi de un buget mai mare cu peste unsfert faþã de 2017, CJ Dolj a reuºit sã demareze ori sã finalizeze zeci deproiecte care, fãrã îndoialã, vor accentua dezvoltarea judeþului ºi voravea un impact direct asupra calitãþii vieþii pentru cei mai mulþi dintredoljeni.

finanþare obþinutã de la Uniu-nea Europeanã, am reuºit sãducem la bun sfârºit mai multeiniþiative pentru pãstrarea ºipromovarea inestimabilului pa-trimoniu din aceastã zonã. Înacest sens, aº aminti demersulpentru restaurarea Muzeului deArtã, o clãdire emblematicãpentru Oltenia, în care se regã-sesc opere ale inegalabiluluiConstantin Brâncuºi – investi-þie realizatã printr-un demers cufinanþare europeanã. ªi, pentrucã am amintit despre Brâncuºi,trebuie spus cã, în imediata ve-cinãtate a Palatului «Jean Mi-hail», Consiliul Judeþean con-struieºte în prezent un complexturistic ºi expoziþional dedicatîn întregime marelui sculptor.

Recent, am semnat contracte-le de finanþare pentru restaura-rea culelor de la Brabova ºi Cer-nãteºti, douã clãdiri cu statut demonument istoric de interes na-þional, pentru care am obþinutfonduri europene. Un alt obiec-tiv de finanþare al CJ Dolj estedestinat înfiinþãrii MuzeuluiCãrþii ºi Exilului Românesc,demers cu finanþare europeanã,pentru care am alocat, în acestan, aproape 1,5 milioane de lei.Este un proiect unic la nivelnaþional cu care ne mândrim.

Doresc sã evidenþiez angaja-mentul CJ Dolj de a se implicaºi în viitor în susþinerea unor ast-fel de evenimente ºi proiecteculturale, pentru cã ele dãinuiepeste ani ºi reuºesc sã uneascãoameni, indiferent de þarã, de tra-diþie sau de graniþe“, a declaratvicepreºedintele CJ Dolj, Cos-min Vasile, care a þinut sã preci-zeze cã instituþia este unul din-tre partenerii tradiþionali ai maimultor evenimente culturale deprestigiu, aºa cum sunt Festiva-lul Mondial de Poezie «MihaiEminescu», Festivalul Internaþi-onal «Shakespeare», FestivalulInternaþional «Adrian Pãunes-cu» sau Divanul degustãtorilorde film ºi artã culinarã.

Cula Izvoranu

Aeroportul din Craiova Clinica de CardiologieIntervenþionalã ºi Chirurgie

Cardiovascularã

Investiþiile CJ Dolj,vitale pentru dezvoltareInvestiþiile CJ Dolj,vitale pentru dezvoltareInvestiþiile CJ Dolj,vitale pentru dezvoltareInvestiþiile CJ Dolj,vitale pentru dezvoltareInvestiþiile CJ Dolj,vitale pentru dezvoltareInvestiþiile CJ Dolj,vitale pentru dezvoltareInvestiþiile CJ Dolj,vitale pentru dezvoltareInvestiþiile CJ Dolj,vitale pentru dezvoltareInvestiþiile CJ Dolj,vitale pentru dezvoltareInvestiþiile CJ Dolj,vitale pentru dezvoltareInvestiþiile CJ Dolj,vitale pentru dezvoltareInvestiþiile CJ Dolj,vitale pentru dezvoltareInvestiþiile CJ Dolj,vitale pentru dezvoltareInvestiþiile CJ Dolj,vitale pentru dezvoltareInvestiþiile CJ Dolj,vitale pentru dezvoltareInvestiþiile CJ Dolj,vitale pentru dezvoltareInvestiþiile CJ Dolj,vitale pentru dezvoltare

de Virgil Dumitrescu

þelegându-se, probabil, ºi poe-zia lui Mazilescu, ºi pinacote-ca Bunescu, ºi cei doi snopi degrâu puºi sã stea în picioare,ca niºte soldaþi, pe herbul deultimã generaþie al judeþuluiOlt. Poate îi culcã, de nepãsa-re, referendumul coalizant din6-7 octombrie, pe fruntea cã-ruia stã sculptat cu dalta “lipsãde cvorum”. Capricioase, refe-rendumurile! “Lebede cântã-toare”, din câte se preumblãmediatic, din pricinã, mai nou,de dictaturã a majoritãþii ºi ne-reprezentativitate. Nu spunmai multe despre interese,cointerese ºi cvorumuri, despredemocraþia întruchipatã aci,pentru cã nu mã pricep, spredeosebire de cei ce se pricepsã le ºi manipuleze dupã bu-nul plac. ªtiu, în schimb, cãorice guvern a gestionat, culargheþe, tot ce miºcã, a folositca instrument de lucru, la ne-voie, ceea ce se cheamã ordo-nanþa de urgenþã. S-au ordonatºi urgentat de la Palatul Victo-riei la vale câte au poftit uniiºi alþii, spre beneficiul tuturor,mai cu seamã al lor. Fostul ju-deþ Romanaþi, ca ºi alte surate“neînsurate”, s-a zbãtut pentrua reintra în cuvenitele drepturiistorice. Nu a cerut retrasarealimitelor de judeþ sau mutareaunei jumãtãþi de prefecturã laCaracal. Numai atât: sã nu i seîngroape numele care duce ºivine de la Râm. Cum sã-i în-dupleci, acestea fiind zise, pecei din nord, de la Dobroteasaºi Sâmbureºti, cã Iancu Jianuzapciul e viu, ca ºi Sucidava,ca ºi Romula-Malva?...

Concomitent, în judeþulOlt, eºecul referendu-mului consacrat rede-

finirii conceptului de familietradiþionalã a fost dublat deeºecul referendumului consa-crat redefinirii toponimice din“judeþul Olt” în “judeþul Olt-Romanaþi”. În ambele cazuri,din lipsã de cvorum. Electora-tul, destul de pestriþ, ori n-apriceput în adâncurile lui de-spre ce este treaba, ori a price-put, dar pe dos. În condiþiileunui indiferentism care a co-chetat în istorie cu însãºi genaunui popor mândru ca al nos-tru, la Slatina, totuºi, s-a con-semnat un procent promiþãtorpentru… alte dãþi: 27%. Treiprocente mai trebuiau pentruca Oltul ºi Romanaþiul sã steaalãturi pe stema tovarãºuluijudeþ. Altfel spus, ceea ce aufãcut promotorii comuniºti aireformei administrativ-terito-riale din 1966 nu a mai pututfi desfãcut de justiþiarii întâr-ziaþi ai epocii postrevoluþiona-re. Nu fiindcã n-a vrut popo-rul chemat în 6 ºi 7 octombriesã punã ºtampila pe douã hâr-tii, ci pentru cã nu s-a gãsit ni-meni sã-l urneascã din starealui de buimãcealã. Poate aþivãzut la TV: întrebat dacã mer-ge la vot, un bãtrân, parcã rã-tãcit în prezent, a rãspuns caîn Marin Preda: “merg, dar nuºtiu pe unde s-o iau”. Romã-nãþenii, rãtãcind ºi ei, rãmân,aºadar, consolaþi cu laudele dela centru, cum cã au contribuitprin culturã la prestigiul uni-tãþii geografice dintre Corabiaºi Vitomireºti. Prin culturã în-

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIAN

Redactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANU

Secretar de Redacþie:VIOREL PÎRLIGRAS

Editor coordonator:VIRGIL DUMITRESCU

Director Marketing Publicitate:ADELA PRETORIAN

ªef departament Difuzare:Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

6POLITICÃ

Romãnãþenii,umiliþi a doua oarã

„Ca urmare a întârzierilor ne-permis de mari privind aproba-rea unei Hotãrâri de Guvern deaprobare a normelor metodolo-gice pentru acordarea posibili-tãþii administraþiilor publice lo-cale de a-ºi scoate singure laconcesiune introducerea reþele-lor de gaze, deputatul CristianBuican i-a adresat o interpelaredoamnei Viorica Dãncilã. Prinintermediul acestei proceduriparlamentare, parlamentarul li-beral vâlcean i-a atras atenþiadoamnei Prim-Ministru asuprafaptului cã nu e în stare sã co-ordoneze activitatea Guvernu-lui nici mãcar pentru îndeplini-rea unor sarcini simple, precumadoptarea unor norme metodo-logice în timpul legal prevãzutde lege”, potrivit unui comuni-cat al deputatului Buican.

”Sunt 30 de zile de laacel termen ºi încãnu existã informaþiilegate de multaºteptata hotãrâre”

„Preºedintele PNL Vâlcea,deputatul Cristian Buican, i-aexplicat Vioricãi Dãncilã cã ladata de 19 iulie 2018 a intrat învigoare Legea 167/2018 publi-catã în Monitorul Oficial nr. 604din 16 iulie 2018. Conformacestui act normativ, cadrul ge-neral privind regimul juridic al

contractelor de concesiune aserviciului de utilitate publicãde distribuþie a gazelor natura-le, procedurile pentru acorda-rea concesiunilor, precum ºiconþinut-cadru al caietului desarcini sunt elaborate de Minis-terul Energiei, în conformitatecu prevederile Legii nr.123/2012, cu modificãrile ºi comple-tãrile ulterioare, astfel cumaceasta a fost modificatã ºicompletatã prin prezenta lege,ºi aprobate prin hotãrâre aGuvernului, în termen de 60 dezile de la intrarea în vigoare aprezentei legi. Potrivit acesteiprevederi, trebuia ca pânã îndata de 17 septembrie sã fieaprobatã Hotãrârea de Guvernsolicitatã expres prin lege. As-tãzi se împlinesc 30 de zile dela acel termen ºi încã nu existãîn spaþiul public informaþii le-gate de mult aºteptata hotãrâre.Este adevãrat cã ºi MinisterulEnergiei a întârziat adoptareaacestor norme, în condiþiile încare ele au fost publicate spredezbatere publicã în data de14.09.2018, cu termen de depu-nere a eventualelor propuneri/sugestii/opinii 28.09.2018.Chiar ºi în aceste condiþii, de-putatul Buican considerã cãspeþa prezentatã reprezintã oîncãlcare flagrantã a prevederi-lor legale, care obliga expres laelaborarea ºi adoptarea acestenorme în termen de 60 de zile

de la intrarea legii în vigoare,adicã încã din 17 septembrie2018”, se mai aratã în comuni-catul citat.

”Cea mai proastãcombinaþie posibilã”

„La ora actualã, trebuie sãavem normele metodologiceprin care administraþiile publi-ce locale sã poatã scoate la li-citaþie concesiunile de gaze na-turale. Din pãcate, din cauza in-competenþei celor de la PSD-ALDE, administraþiile publicelocale sunt obligate sã mai aº-tepte, dupã ce din 2012 ºi pânãîn prezent, tot din vina guver-nanþilor de la PSD, nu s-au in-trodus aducþiuni de gaze. AcestGuvern este atât de slab încâtnu numai cã este cel mai prostguvern din istoria României,dar a ajuns sã reprezinte o mo-limã pentru administraþiile pu-blice locale. Dupã ce au tãiatveniturile administraþiilor pu-blice locale prin Legea Buge-tului de Stat, dupã ce nu au alo-cat fonduri pentru înlãturareaefectelor calamitãþilor natura-le din acest an, acum întârzieintroducerea reþelelor de gaze.Sunt pur ºi simplu idioþi, in-competenþi ºi rãu-intenþionaþi.Cea mai proastã combinaþieposibilã”, a declarat preºedin-tele PNL Vâlcea, deputatulCristian Buican.

Deputatul Buican:”Guvernul Dãncilã

împiedicã introducereareþelelor de gaze

în localitãþi”



în localitãþi”



în localitãþi”



în localitãþi”



în localitãþi”



în localitãþi”



în localitãþi”



în localitãþi”



în localitãþi”



în localitãþi”



în localitãþi”



în localitãþi”



în localitãþi”



în localitãþi”



în localitãþi”



în localitãþi”



în localitãþi”


Publ

icita

te

7ACTUALITATE

Evenimentul faceparte din proiectulFairDeal, care seîncadreazã în pro-gramul Interreg VARomânia-Bulgaria,program finanþat deUniunea Europeanã(din Fondul Euro-pean de DezvoltareRegionalã - FEDR).Scopul programuluieste de a dezvoltazona de graniþãdintre cele douã þãriprin finanþarea unorproiecte comune.

Iniþiatorul proiectuluiFairDeal este VelikoTârnovo Municipality

cãruia i s-au alãturat Asocia-þia Dimanche, Camera deComerþ Bilateralã Bulgaria –România ºi Teatrul Naþional“Marin Sorescu” din Craio-va. Principalul obiectiv alacestui proiect este acela dea crea noi oportunitãþi econo-mice pentru liber profesioniº-tii ºi antreprenorii din zonatransfrontalierã româno-bul-garã prin intermediul uneiplatforme de vânzare onlinea produselor tradiþionale lo-cale. Aceastã platformã onli-ne de vânzare va avea rolul

TârTârTârTârTârg pentrg pentrg pentrg pentrg pentru pru pru pru pru promoomoomoomoomovvvvvarararararea prea prea prea prea produselor aroduselor aroduselor aroduselor aroduselor artizanaletizanaletizanaletizanaletizanaledin zdin zdin zdin zdin zona trona trona trona trona transfransfransfransfransfrontontontontontalieră Ralieră Ralieră Ralieră Ralieră România-Bulgariaomânia-Bulgariaomânia-Bulgariaomânia-Bulgariaomânia-Bulgaria

de intermediar între artizani ºicumpãrãtori, ºi le va permite an-treprenorilor sã îºi creascã pre-þul de vânzare al produselor lorprin scurtarea lanþului de apro-vizionare care duce la consuma-torul final. Astfel proiectul îºipropune sã exploateze potenþi-alul creator al artizanilor localiºi sã scadã numãrul oamenilorneangajaþi, o problemã foarteserioasã care se înscrie în pro-gramul Interreg VA România-Bulgaria.

Târgul, parte a acestui proiect,va avea loc pe esplanada dinfaþa Teatrului Naþional ”Ma-rin Sorescu” din Craiova,sâmbãtã, 20 octombrie, întreorele 10 ºi 18. Un numãr de15 pavilioane de expuneresunt disponibile artizanilorromâni. Aceºtia se pot înscrieprintr-o solicitare la adresa demail [email protected]. Pa-vilioanele vor fi alocate înordinea primirii solicitãrilor.

De asemenea, între orele 9ºi 17, la Centrul Multifuncþi-onal Craiova va avea loc unseminar de prezentare a plat-formei FairDeal.

Cei interesaþi se pot înscriepe aceeaºi adresã de mail.Numãrul de locuri disponibi-le este de 40. Participarea laevenimente este gratuitã, înlimita locurilor disponibile.

Artizani din România ºi Bulgariaîºi expun produsele pe esplanadaTeatrului Naþional în week-end


















8SPECIAL

Creºterea constantã aîncrederii românilorîn liderul ALDE, Cã-

lin Popescu Tãriceanu, acredi-tatã de toate cercetãrile socio-logice, indiferent de cine le-arcomanda, este o realitate. Nuo ºtire falsã, nu propagandã, nuretoricã de partid!

Cu un an înainte de alegeri-le prezidenþiale, oamenii cau-tã sã-ºi formeze o opþiune pen-tru votul lor. Cautã sã aleagã -aºa cum se zice în popor. Nuînseamnã cã opþiunea pe careo fac acum este una definitivãcare va coincide cu votul lorla alegerile prezidenþiale de lafinele anului viitor. Dar acumei fac o opþiune clarã în min-tea lor pentru un om politic, iardacã ea va fi confirmatã deevoluþia pozitivã a acestuia înurmãtorul an, atunci intenþia devot se va transforma în votefectiv pentru acel om politic.Aºa se întâmplã în mai toateþãrile unde preºedinþii se alegprin scrutin popular.

Cãlin Popescu Tãriceanu acrescut aproape 8% în ultime-le douã luni în intenþia de vota românilor ºi este la acestmoment cu cca 30% principa-lul competitor pentru KlausIohannis. Menþinerea acestuitrend crescãtor în opinia publi-cã, concomitent cu accentua-rea (previzibilã) a trenduluidescrescãtor pentru Klaus Io-hannis, face ca liderul ALDEsã aibã prima ºansã la câºtiga-rea alegerilor prezidenþiale.

Un statut pe care Cãlin Po-

de Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj

pescu Tãriceanu ºi l-a câºti-gat în peste douã decenii ºi ju-mãtate de activitate politicã.Prin bun simþ democratic,prin profesionalism politic ºiprin guvernãri care au adusdezvoltare economicã þãrii ºibunãstare pentru milioane deromâni. Prin consecvenþã înproiectele iniþiate, prin capa-citatea de a forma echipecompetitive, prin ºtiinþa de adezvolta un sistem relaþionalextern benefic pentru Româ-nia. ªi mai cu seamã, prin cre-dinþa sa nealteratã în valorileprofunde ale liberalismuluiîntre care fundamentale ºi denenegociat rãmân drepturileºi libertãþile individuale alecetãþenilor.

Toate acestea configureazãprofilul unui om de stat auten-tic, aºteptat din câte se vede decãtre foarte mulþi români. Încrizã de oameni de stat, bunulsimþ al românilor le indicã fap-tul cã domnul Tãriceanu poa-te fi alternativã bunã la con-ducerea statului. De aceea, totmai mulþi îºi îndreaptã speran-þa înspre el.

Rãmâne de vãzut cum vorevolua lucrurile. O întrebarerãmâne totuºi inevitabilã: Cuii-e fricã de Cãlin Popescu Tã-riceanu?!

Probabil cã acelora care nuvor ca România sã devinã osocietate normalã, echilibratã,stabilã, în care cetãþenii sã fierespectaþi ºi protejaþi. Sã spe-rãm cã aceia vor deveni o mi-noritate tot mai micã.

Cui i-e fricã de CãlinPopescu Tãriceanu?!

Publ

icita

te

Muzeul Olteniei vagãzdui, în perioada20-21 octombrie,prima ediþie a hackat-hon-ului „Space AppsChalleng“, organizatla Craiova sub patro-najul NASA.

H ackathon-ul este unprogram de incubarede idei ºi soluþii dez-

voltate de NASA, derulat în fie-care an în toatã lumea. În Ro-mânia, evenimentul a mai fostorganizat la Cluj-Napoca, Bu-cureºti, Timiºoara ºi Iaºi. Temapentru aceastã ediþie este „Pã-

Eveniment patronatde NASA, gãzduit

de Muzeul Olteniei

mântul ºi Spaþiul“. Evenimen-tul se adreseazã tuturor celor ceau o pasiune pentru spaþiu ºienigmele acestuia.

Craiovenii pot face o echipãde lucru cu persoane tehnice dincompaniile locale, profesori, an-treprenori, manageri de proiect,

studenþi, dar ºi designeri, artiºti,care pot sã-i ajute sã rezolve pro-blemele date de NASA. Pe tim-pul evenimentului, participanþiivor avea parte de susþinereamentorilor, iar duminicã echipe-le vor fi evaluate de antreprenoridin industria IT-ului craiovean.


9CULTURÃ

Spectacol cu baloane desãpun la Râmnicu Vâlcea

Centrul Judeþean pentruConservarea ºi Promo-varea Culturii Tradiþio-

nale Dolj, cu sprijinul Consiliu-lui Judeþean Dolj, organizeazã,în perioada 25-26 octombrie2018, cea de-a VIII-a ediþie aFestivalului Naþional „IoanaRadu”.

Evenimentul va avea loc laTeatrul Naþional „Marin Sores-cu”, iubitorii romanþei ºi muzi-cii lãutãreºti având ocazia sã-iasculte, în acest an, printre al-

În zilele de 25 şi 26 octÎn zilele de 25 şi 26 octÎn zilele de 25 şi 26 octÎn zilele de 25 şi 26 octÎn zilele de 25 şi 26 octombrie, la Tombrie, la Tombrie, la Tombrie, la Tombrie, la Teatreatreatreatreatrului Nului Nului Nului Nului Naţional „Marin Soraţional „Marin Soraţional „Marin Soraţional „Marin Soraţional „Marin Sorescu“escu“escu“escu“escu“

Craiova gãzduieºtecea de-a VIII-a ediþie aFestivalului „Ioana Radu”

þii, pe interpreþii Ion Amititeloa-ie, Ion Ghiþulescu, Daniela Vlã-descu, Constantin Lãtãreþu,Ioana Cristea sau Ion Drãgan,dar ºi tarafurile Ionel Tudora-che ºi Valentin Albeºteanu. Încadrul festivalului este progra-mat ºi un recitalul de excepþiesusþinut de Maria-CasandraHauºi ºi Anghel Caliu, unul din-tre cei mai talentaþi lãutari dinClejani.

Biletele pentru festival se vorpune în vânzare sãptãmâna vii-

toare, la Agenþia Teatrului Na-þional din Craiova, la preþul de30 lei.

Festivalul Naþional „IoanaRadu“ se constituie într-un oma-giu adus celebrei interprete deromanþe, fiicã a oraºului Craio-va. Prima ediþie a avut loc în anul1998, în Salonul „Maur“ al Pa-latului Minerva din Craiova,acolo unde Ioana Radu ºi-a fa-cut debutul în arta interpretati-vã. Festivalul, care s-a vrut a fiun reper estetic pentru public ºio rememorare a vremurilor dealtãdatã, a devenit unul dintrecele mai importante evenimentede profil organizate în România.

„Un spectacol de teatru de-spre ºi cu baloane de sãpun pen-tru toata lumea! Singuraticul Dr.Bubble stã în laboratorul lui fã-când baloane de sãpun pentrusingurul lui prieten, o pãpuºãfãrã viaþã. Într-o zi, accidental,el aduce aceastã pãpuºã la via-þã ºi tot haosul se dezlãnþuie. Dr.Bubble trebuie sã înveþe cum sãîºi depãºeascã fricile, ce în-seamnã generozitatea ºi priete-nia ºi sã nu o lase pe MiniMil-kshake sã disparã din nou îninexistenþã.

O frumoasã, sensibilã ºi amu-zantã poveste, stârnind bucuriaºi empatia copiilor prezenþi prinbaloane de sãpun de la început

pânã la sfârºit. Aceastã povestespectaculoasã se terminã cu noiprieteni, creând o nouã dinami-cã a baloanelor de sãpun ºi aco-perind din cap pânã în picioarecu baloane de sãpun publicul.

Spectacolul are loc duminicã,21.10.2018, de la ora 12.00, laCasa de Culturã a Sindicatelor.Intrarea celor mici se face înce-pând cu ora 11.15 pe baza invi-taþiilor distribuite prin interme-diul Inspectoratului ªcolar Ju-deþean ºi a celor disponibile (înlimita locurilor din salã) la Ci-nematograful «Geo Saizescu»,începând de luni, 15.10.2018”,a anunþat Primãria RâmnicuVâlcea într-un comunicat remismass-mediei.

Perechea euro/leu s-aplasat în perioada ana-lizatã în jurul valorii de

4,66 lei, continuând, însã, sãtesteze depãºirea pragului de4,67 lei. În schimb, dolarul ºifrancul au avut o evoluþie des-cendentã.

Cursul euro a fluctuat între4,6590 ºi 4,6674 lei, foarteaproape de maximumul istoricde 4,6695 lei, atins în 21 iu-nie. La sfârºitul perioadei, me-dia a fost stabilitã la 4,6663 lei,când tranzacþiile s-au realizatîn culoarul 4,664 – 4,668 lei.

Media dolarului american acoborât de la 4,0705 la 4,0221lei. La sfârºitul intervaluluicursul a fost anunþat de BNRla 4,0270, când cotaþiile aufluctuat în culoarul 4,024 –4,038 lei.

Moneda elveþianã s-a depre-ciat pe pieþele internaþionale dela 1,137 la 1,149 franci/euro,iar media ei a scãzut de la4,0949 la 4,0564 lei, minimu-mul ultimelor douã luni. Lasfârºitul perioadei, cursul a fostde 4,0863 lei.

Pentru perioada urmãtoareeste de aºteptat ca euro sã semenþinã în culoarul 4,65 – 4,67lei, atingerea unui nou maximfiind posibilã în orice moment.Reamintim cã majoritatea ana-liºtilor anticipeazã depãºireapragului de 4,7 lei, pânã la sfâr-ºitul anului, urmare a adânciriiconstante a deficitelor de contcurent ºi comercial, dar ºi a ce-lui bugetar, care ar putea sã trea-cã de pragul critic de 3%.

Conform BNR, contul cu-rent al balanþei de plãþi a înre-gistrat în primele opt luni aleanului un deficit de 5,83 mili-arde de euro, în creºtere cu37,8% faþã de perioada simi-larã din 2017.

La rândul sãu, FMI a revi-

10ECONOMIE


Culegere text (4 lei/paginã A4), redactareºi corecturã carte (2 lei/paginã A4).Telefon 0758.327.098.

Vând casã la gri, cu 2 nivele (parter ºi etaj),500 mp (200 mp construiþi + 300 mp terencurte) în Craiova, cartier Rovine – zona trenulpierdut. Preþ: 75.000 euro, negociabil.Telefon: 0727.316.893.

zuit în jos prognoza de creºte-re economicã a României, la4% în 2018, cu 1,1 puncte subestimãrile din aprilie, în timpce creºterea din 2019 va frânala 3,4%. Evoluþia negativã vafi însoþitã de creºterea inflaþieianuale la 4,7%, pentru anulviitor proiecþia de majorare apreþurilor fiind de 2,7%.

Menþinerea inflaþiei în sep-tembrie în zona lui 5% com-parativ cu 5,1% în august, întimp ce þinta anualã de infla-þie a BNR este de 2,5%, +/-1%, a provocat creºterea indi-cilor ROBOR.

La sfârºitul perioadei, indi-cele ROBOR la trei luni, uti-lizat în calcularea dobânzilorla majoritatea creditelor în lei,se plasa la 3,18%, iar cel laºase luni, folosit în calcularearatelor la creditele ipotecare,la 3,44%. Indicii ROBOR lanouã ºi 12 luni au stagnat la3,51%, respectiv la 3,56%.

La debutul intervalului, pe-rechea euro/dolar a scãzut la1,1432 dolari, nivel care nu amai fost atins de la jumãtatealui august. Declaraþia lui Do-nald Trump, conform cãruiaFed este „cãzut în cap” dato-ritã politicii de majorare a do-bânzii sale de politicã mone-tarã, a afectat evoluþia dolaru-lui, euro apreciindu-se pânã la1,161 dolari.

Incertitudinile politice dinItalia ºi Germania au readuseuro 1,1432 dolari, pentru cala sfârºitul perioadei tranzac-þiile sã se realizeze între1,1541 ºi 1,1606 dolari.

Indicele compozit al bitcoincalculat de Bloomberg a foststabilit la finalul intervaluluila 6.402 dolari.

Analiza cuprinde perioada 9 – 15 octombrie

Publ

icita

te

APAVIL SA a desfãºuratºi în perioada 6 – 12octombrie 2018 o acti-

vitate intensã în municipiulRâmnicu Vâlcea, în colaborarecu autoritãþile locale.

LUCRÃRI DE AMENAJA-RE A TERENULUI. În vede-rea aducerii la starea iniþialã aterenului deteriorat în urma in-tervenþiilor, s-au executat lu-crãri de amenajare prin betona-re/asfaltare pe strãzile: Krusce-vac, Marin Sorescu Bl. G80,Mihai Viteazu, Splaiul MirceaVodã ºi Danil Ionescu.

AVARII SOLUÞIONATE.S-au remediat, în timp util pier-derile de apã potabilã pe strãzi-le: ªtirbei Vodã nr. 204, Stolni-ceni nr. 294, Avram Iancu nr. 12,Danil Ionescu nr. 18, Bd. TudorVladimirescu nr. 28, Straubingnr. 269, Apusului nr. 29.

POMPE CURÃÞATE. S-aucurãþat manual ºi mecanizatpompele din zonele: Arinilor,Bd. Dem Rãdulescu, Goranu ºiBogdan Amaru.

PROBLEME PUNCTUA-LE. Au fost realizate o serie delucrãri punctuale:

- s-a asigurat asistenþã tehni-cã pe str. Copãcelu nr. 37B;

- se continuã cu amenajarea

Euro nu a reuºitsã treacã de 4,67 lei

















Lucrãri derulate de APAVIL SAîn municipiul Rm. Vâlcea

în perioada 6 – 12 octombrie 2018terenului, montarea pavelelor ºirealizarea etanºeitãþii cãminelorpe branºamente în urma finali-zãrii lucrãrilor pentru reabilita-re reþele apã potabilã ºi branºa-mente pe strãzile Carol I, Regi-na Maria, ªtirbei Vodã, GabrielStoianovici, Pãtraºcu Vodã ºiMircea Vodã;

- au început lucrãrile de rea-bilitare reþele apã potabilã ºibranºamente pe strada Posada;

- continuã lucrãrile pentrureabilitare reþele apã potabilã ºibranºamente pe strada Kruse-vac;

- au fost ridicate la cotã 9 cã-mine de canalizare pe str. Ma-tei Basarab Bl. 116, Bl. 118 ºiBl. 98 ºi str.Ostroveni;

- Str. Matei Basarab. Bl. 98 –refacere teren lângã cãmine decanalizare;

- s-a continuat cu verificareaºi curãþarea gurilor de scurge-re, a cãminelor de canalizaremenajerã ºi a colectoarelor,manual ºi mecanizat;

- s-a adus la starea iniþialã su-prafaþa carosabilã în zonele încare s-a intervenit;

- au fost aduse la cotã cãmi-nele de canalizare menajerã ta-sate/deteriorate.

REÞELE DE CANALI-

ZARE MENAJERÃ CURÃ-ÞATE. S-a intervenit pentrudesfundarea, curãþarea ºi spã-larea mecanizatã a reþelelor decanalizare menajerã ºi a guri-lor de scurgere la urmãtoareleadrese: Bd. Tineretului – Bl.A11/1, Bl. B4; str. Lucian Bla-ga – Bl. A54, Bl. A33, sc. A;str. Calea lui Traian – Bl. L,sc. B, Bl. S15, sc. C, Bl. S17,sc. B ºi C; str. Dr. Hacman –Bl. 89; str. Petriºor – Bl. P5;str. Constantin Brâncuºi – Bl.H4, Bl. I2, sc. A, B ºi C; str.Dacia – Bl 15; str. Luceafãru-lui – Bl. A2, sc. B; str. AleeaStejarului – Bl. B1, sc. A, B,C ºi D; str. Mihai Eminescu –Bl. C11, sc. A; str. HenriCoandã – Bl. N4, Bl. N6 ºi Bl.P4; str. Nicolae Iorga – Bl.A94; str. ªtirbei Vodã nr. 158ºi str. Morilor nr. 89.

5 APOMETRE VERIFI-CATE ªI MONTATE. Tot înaceastã perioadã au fost mon-tate 5 apometre, dintre care 3verificate ºi înlocuite ºi 2 mon-taje apometre noi ºi au fost rea-lizate 10 lucrãri de intervenþiela contoarele de apã rece mon-tate în reþea. De asemenea, aufost întocmite 7 avize tehnice ºi6 avize de amplasament.

“Pentru cã doar o cincime dintitularii celor 580 de dosare delocuinþe sociale s-au prezentatpentru actualizarea datelor pânãaproape de expirarea termenu-lui stabilit iniþial pentru aceas-tã procedurã, Primãria munici-piului a fixat o nouã datã limitãpentru 30 octombrie. Aºadar,pânã la finele acestei luni, titu-larii cererilor de locuinþe socialesunt aºteptaþi sã se prezinte laPrimãria municipiului Râmni-cu Vâlcea - Direcþia dezvoltarelocalã - Biroul fond locativ, aso-ciaþii de proprietari din bd. Tu-dor Vladimirescu nr.15, de lunipânã joi, orele 8.00 – 16,00, ºivinerea, orele 8.00 – 13.00,pentru actualizarea dosarelorprivind obþinerea unor locuinþesociale. Actualizarea este nece-sarã pentru analizarea solicitã-rilor de atribuire a unei locuin-þe sociale ºi întocmirea listeisolicitanþilor îndreptãþiþi sã pri-

Râmnicu Vâlcea: Primãriaprelungeºte termenul

pentru actualizarea dosarelorde locuinþe sociale

meascã o locuinþã socialã în or-dinea de prioritate rezultatã caurmare a punctajului obþinut”,

a anunþat Primãria RâmnicuVâlcea într-un comunicat depresã.


11ACTUALITATE

de Mihaela Bobaru

Un bãrbat a murit ºi unaltul a ajuns la spitaldupã ce au fost înjun-

ghiaþi de un individ. Totul s-aîntâmplat la finele sãptãmâniitrecute în gara din Slatina, pefondul unui conflict spontan.Autorul, un om al strãzii, de feldin Urzica, a pãrãsit locul tra-gediei ºi a reuºit sã scape deoamenii legii ajunºi urgent lafaþa locului. El s-a predat însãla aproape 24 de ore poliþiºtilorde la Transporturi Feroviare dinCraiova. Dupã audiere a ajunsîn arestul Poliþiei Olt, unde îºiva aºtepta sentinþa. Dacã va figãsit vinovat, bãrbatul riscã sãstea dupã gratii cel puþin 10 ani.

Filmul unei crimeneanunþate

Dragoº Stãnescu, de 44 de ani,din Slatina, era un obiºnuit albarurilor din Piaþa Gãrii din lo-calitate. Aproape în fiecare sea-rã omul fãcea o vizitã în zonãpentru a mai bea câte ceva. Afãcut-o ºi în noaptea fatidicã dela finele sãptãmânii trecute. Cade multe ori, pentru a se „distra”mai bine, bãrbatul ºi-a luat ºiconcubina cu el, dar ºi un amic.Pe la miezul nopþii, dupã ce autras câteva beri pe gât, i s-a pã-rut cã un bãrbat din apropiere,aflat ca ºi ei la un pahar de bãu-turã, se uita insistent la femeialui. I-a zis ceva bãrbatului care,surprinzãtor, i-a rãspuns într-unmod deranjant. Nu i-a dat repli-ca pentru cã i-a sãrit în apãrareamicul care-l însoþea, cu multmai tânãr. El a fost cel care a alessã-i repereze onoarea doamnei.Când a încercat sã-l loveascã pebãrbatul acuzat de atitudine ne-serioasã faþã de femeie, acesta ascos un cuþit ºi a dat la nimerea-

lã. Pentru cã s-a ferit, tânãrul ascãpat doar cu o mica tãieturã.Rãu a fost pentru bãrbatul doam-nei. El s-a ales cu trei lovituri înzona inimii. Dupã ce a vãzut cãdin bãrbat a început sã curgã sân-gele ca de la robinet, criminalula luat-o la fugã iar amicul maitânãr a sunat la 112, dupã ajutor.

„A sunat ºi le-a spus cã au fosttãiaþi, dar nu au crezut. Au ve-nit prea târziu. Dacã veneau mairepede, poate nu murea. Daraºa-i la noi, în România, o þarãde doi bani. Te taie unul fãrã sãte cunoascã, iar salvarea vinecând îºi aduce aminte. Moareomul cu zile” a declarat, la scurttimp dupã incident, cumnatulbãrbatului înjunghiat în zonainimii.

A murit pe masade operaþie

„La Urgenþe au ajuns doi bãr-baþi înjunghiaþi. Unul, în vârstãde 44 de ani, a primit mai multelovituri în zona inimii ºi a fost

bãgat direct în sala de operaþie.Medicii au fãcut tot ce au pututpentru a-l salva, dar, din pãca-te, a murit pe masa de operaþie.A pierdut foarte mult sânge.Celãlalt bãrbat, de 24 de ani,avea o ranã superficialã la unuldintre umeri ºi nu a dorit inter-narea. A plecat la scurt timpdupã ce a fost adus la spital” adeclarat managerul SJU Slati-na despre crima de la garã.

Surse din cadrul unitãþii me-dicale slãtinene au susþinut cãambii bãrbaþi miroseau a alco-ol, dar nu pot preciza cât sau ceanume au bãut aceºtia.

L-au identificatcu ajutorulcamerelor video

Odatã cu echipajele de peambulanþe, la faþa locului ausosit ºi poliþiºtii. Din pãcate, einu l-au mai gãsit pe autorulomorului. De la martorii aflaþila faþa locului ºi cu ajutorul ima-ginilor de pe camerele de supra-

veghere montate de municipa-litate în zonã, oamenii legii l-au identificat repede pe autorulcrimei ºi l-au dat în urmãrire.Acesta era de fel din Urzica, darîºi fãcea veacul prin Slatina. Ceicare frecventau barurile dinzonã l-au descris ca pe un tipviolent, care sãrea repede labãtaie. Cam aceeaºi pãrere oaveau ºi despre victimã. Cei maimulþi susþin cã nu a fost de mi-rare cã s-a întâmplat aºa ceva.

În timp ce poliþiºtii au ajunsla domiciliul criminalului pen-tru a-i lua urma, în seara urmã-toare acesta s-a predat la Poli-þia TF din Craiova.

Fãrã regretpentru victimã

Oamenii care l-au cunoscut peDragoº Stãnescu spun cã omula gãsit ce a cãutat. „Era un omrãu, care se ocupa cu tot felul depotlogãrii. Îi sãrea repede muº-tarul. Nu e de mirare cã a sfârºitaºa cum a fãcut-o. Dumnezeu nu

doarme. De câte ori nu le þineacalea elevilor ºi, ameninþându-i,le lua banii, ºi câte ºi mai câte,dar nu din alea bune. Toate seri-le aici le petrecea, la bar. Cândera singur, gãsea cu cine sã seîmprieteneascã ºi sã bea. Pe cri-minal îl ºtia. Nu ºtiu dacã erauprieteni sau cunoºtinþe vechi, darmai bãuserã împreunã. Cândbeau, când se certau pe seamamuierii. Victima îl acuza pe cri-minal cã se uitã la femeia lui. Eragelos din cale-afarã. Eu nu ºtiudacã se uitase sau nu la concu-binã, cã nu am stat de prostiilelor, dar am auzit vorbind oame-nii din zonã. Erau cu toþii niºteoameni de nimic” a susþinut ofemeie din zona gãrii, acolo undes-a întâmplat tot scandalul urmatde crimã.

Bucurie mare pesãteni cã au scãpatde criminal

Ion ªerban a fost preluat ime-diat de poliþiºtii din judeþul Oltºi dus la audieri. La finalul aces-tora, bãrbatul, recidivist, a fostdus în arestul IPJ Olt, unde îºiva aºtepta sentinþa. Dacã va figãsit vinovat, va sta dupã gratiicel puþin zece ani. În comunanatalã, sãtenii nu s-au mirat de-loc de „isprava” lui Ion. „Era unom fãrã Dumnezeu. Umbla prinlume fãrã niciun rost. Se ocupacu furtiºagurile ºi se þinea doarde beþii. Ce a cãutat a gãsit. Aajuns unde-i este locul. Sper sãnu mai iasã de acolo, ca sã fie ºila noi în sat liniºte. Se temeaude el toþi tinerii din comunã.Când era pe aici, nimeni nu semai ducea la bar cã le era teamãde el” ne-a declarat o bãtrânicã.

În perioada 15 octombrie – 15 no-iembrie, poliþiºtii doljeni vor sãaducã în atenþia cetãþenilor preve-

deri legislative referitoare la circulaþia,depozitarea, prelucrarea ºi comerciali-zarea materialului lemnos, amintind tot-odatã faptul cã sunt ilegale tãierea, ru-

Poliþiºti din cadrul Inspectoratului de Poliþie Judeþean Dolj -Serviciul de ordine publicã ºi Compartimentul de analizã ºiprevenire a criminalitãþii, împreunã cu reprezentanþi aiDirecþiei Silvice Dolj ºi Ocolului Silvic „Renaºterea Pãdurii”Mârºani, au iniþiat o campanie de informare a cetãþenilor cuprivire la consecinþele legale ale încãlcãrii legislaþiei dindomeniul silvic.

perea, distrugerea, degradarea ori scoa-terea din rãdãcini, fãrã drept, de arbori,puieþi sau lãstari, precum ºi furtul dematerial lemnos, chiar dacã arborii aufost doborâþi sau rupþi de fenomene na-turale, din fondul forestier naional ºi dinvegetaþia forestierã din afara acestuia,

indiferent de forma de proprietate. Încadrul campaniei, poliþiºtii se vor depla-sa în târguri ºi oboare, la serbãri câmpe-neºti, sãrbãtori locale, dar ºi la locuinþeîn vederea informãrii cetãþenilor, ocaziecu care vor fi expuse ºi distribuite afiºeºi pliante, conþinând prevederi legislati-ve din domeniul silvic.

De asemenea, se vor expune afiºe con-þinând informaþii referitoare la prevede-rile legislative din domeniul silvic ºi înlocuri cu vizibilitate ridicatã, precumsediile subunitãþilor de poliþie, primãrii-lor, dispensarelor comunale sau unitãþi-lor comerciale.

Poliþiºtii doljeni acþioneazã pentru prevenireainfracþiunilor ºi contravenþiilor silvicePoliþiºtii doljeni acþioneazã pentru prevenireainfracþiunilor ºi contravenþiilor silvicePoliþiºtii doljeni acþioneazã pentru prevenireainfracþiunilor ºi contravenþiilor silvicePoliþiºtii doljeni acþioneazã pentru prevenireainfracþiunilor ºi contravenþiilor silvicePoliþiºtii doljeni acþioneazã pentru prevenireainfracþiunilor ºi contravenþiilor silvicePoliþiºtii doljeni acþioneazã pentru prevenireainfracþiunilor ºi contravenþiilor silvicePoliþiºtii doljeni acþioneazã pentru prevenireainfracþiunilor ºi contravenþiilor silvicePoliþiºtii doljeni acþioneazã pentru prevenireainfracþiunilor ºi contravenþiilor silvicePoliþiºtii doljeni acþioneazã pentru prevenireainfracþiunilor ºi contravenþiilor silvicePoliþiºtii doljeni acþioneazã pentru prevenireainfracþiunilor ºi contravenþiilor silvicePoliþiºtii doljeni acþioneazã pentru prevenireainfracþiunilor ºi contravenþiilor silvicePoliþiºtii doljeni acþioneazã pentru prevenireainfracþiunilor ºi contravenþiilor silvicePoliþiºtii doljeni acþioneazã pentru prevenireainfracþiunilor ºi contravenþiilor silvicePoliþiºtii doljeni acþioneazã pentru prevenireainfracþiunilor ºi contravenþiilor silvicePoliþiºtii doljeni acþioneazã pentru prevenireainfracþiunilor ºi contravenþiilor silvicePoliþiºtii doljeni acþioneazã pentru prevenireainfracþiunilor ºi contravenþiilor silvicePoliþiºtii doljeni acþioneazã pentru prevenireainfracþiunilor ºi contravenþiilor silvice

Crima de la miezul nopþiiCrima de la miezul nopþiiCrima de la miezul nopþiiCrima de la miezul nopþiiCrima de la miezul nopþiiCrima de la miezul nopþiiCrima de la miezul nopþiiCrima de la miezul nopþiiCrima de la miezul nopþiiCrima de la miezul nopþiiCrima de la miezul nopþiiCrima de la miezul nopþiiCrima de la miezul nopþiiCrima de la miezul nopþiiCrima de la miezul nopþiiCrima de la miezul nopþiiCrima de la miezul nopþii


Publ

icita

te

Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

Zipper România oferã gra-tuit un instrument utilcompaniilor care nu au

reuºit încã sã implementeze pro-cedurile de conformitate cuprin-se în GDPR.

Alinierea este necesarã încontextul în care numãrul plân-gerilor ºi sesizãrilor la autorita-tea românã de supraveghere acrescut semnificativ faþã de anultrecut.

Regulamentul UE 2016/679privind protecþia persoanelor fi-zice (cunoscut ºi sub numele deGDPR), intrat în vigoare în lunamai a acestui an, a impus orga-nizaþiilor/companiilor sã imple-menteze un set nou de proce-duri, având în vedere obligati-vitatea lui ºi sancþiunile semni-ficative, aplicate în cazul încãl-cãrii prevederilor sale.

Regulamentul a introdus no-þiunea de „responsabil cu pro-tecþia datelor” (Data ProtectionOfficer – DPO).

eBook-ul oferit de ZipperRomânia furnizeazã companii-lor care doresc sã implemente-ze poziþia de Responsabil cuprotecþia datelor informaþii de-spre:

a. Desemnarea DPO;

Responsabil cu protecþiadatelor, o nouã profesie

în contextul GDPRb. Rolul ºi sarcinile acestuia

în organizaþie;c. Nivelul necesar de exper-

tizã profesionalã;d. Subordonarea ºi indepen-

denþa sa în exercitarea atribu-þiilor în poziþia deþinutã;

e. Responsabilitatea acestuiaîn cazul unui control al autori-tãþii de supraveghere.

Mai multe informaþii regãsiþiîn eBook-ul „Rolul DPO în con-textul Regulamentului generalprivind protecþia datelor cu ca-racter personal”.

Descãrcaþi eBook complet -Rolul DPO în contextul Regu-lamentului general privind pro-tecþia datelor cu caracter perso-nal.

Despre Zipper România: Par-te dintr-un grup de firme cu pre-zenþã în 5 þãri din Sud-EstulEuropei, cu douã centre de pro-cesare în România ºi Moldova,Zipper acoperã nevoile compa-niilor de a-ºi optimiza fluxurileinterne. Soluþiile ºi serviciile deprelucrare a datelor ºi a docu-mentelor recepþionate, vehicu-late sau expediate dintr-o com-panie, asigurã un suport solidpentru reducerea costurilor ºi atimpului de procesare.

pag. 12


13CULTURÃ

ªtiinþa ºi realitatea ne-auînvãþat un principiuimuabil: interdependen-

þa fenomenelor, cã nu existãefect fãrã cauzã sau din nimic– nimic rãsare!

Dar iatã cã se gãseºte un poetcapabil sã rãstoarne Regulauniversalã: Virgil Dumitrescu.Din ceva care nu existã inven-tã o poezie – „Dar tu nici mã-car nu exiºti” –, în care cautãperfecþiunea femeii visate, afemeii dorite, pentru a trecealãturaþi prin viaþã. Îi faceportretul: muza este atât de fru-moasã, atât de imaterialã, în-cât Luna ºi stelele rãsar pentrudânsa, iar zeii poftesc la far-necul pãmântenei. Dar aºa ofiinþã divinã nu existã (laitmo-tivul celor trei strofe). Intere-santã idee care rãstoarnã Re-gula. De altfel, se ºtie, toateideile au cauze ascunse înmentalul universal. Cu voiesau fãrã voie, amicul meu ri-dicã o problemã filosoficã,aceea care separã lumea îndouã: o parte materialã ºi altãparte ideaticã (idealistã, para-lelã). Nu mai lungesc intros-pecþia celor trei corpusuri a

Cãlãtor între real ºi irealpe aripile poeziei

ºase versuri, textul având atâ-tea surse de a glosa! Subliniezdoar capacitatea poetului de aexclude banalul ºi de a ne purtaprin sferele înalte ale gândiriiomeneºti.

Aceeaºi stilisticã de profundãmeditaþie o foloseºte poetul Vir-gil Dumitrescu ºi în poezia „Afugit frumoasa dis-de-diminea-þã”, o splendoare imaterial con-turatã ce-i frecventeazã somnul,o prezenþã cum numai în vis poa-te atinge superlative. Odatã zo-rii veniþi, el constatã, reînsingu-

rat: „a fugit frumoasa fãrã sã maispunã (…) ºi-am ieºit/ afarã caun cuc sihastru, care cântã/ lu-mii/ numai de albastru”; întãrin-du-i convingerea cã femei-îngerinu existã decât în lumea abstrac-tã a creaþiei ºi ideilor.

Cred cã nu greºesc dacã afirmcã prietenul meu, poetul, este unvirtuoz cerebral ce deconspirãexigenþe în materie de frumu-seþe imagisticã la care numaiprivilegiaþii au acces.

(Constantin Huºanu)

Dar tu nici mãcarnu exiºtiAm închinat nopþi ºi-am cruci-ficat zilepe rugul ochilor tãi enigmaticiºi triºtiîn care am turnat ºi dintristeþile mele,dar tu nici mãcar nu exiºti

Luna ºi stelele rãsar pentru tine,astrele toate se rotesc dupã cumtule miºti,eºti cea mai frumoasãºi zeii se bucurã,dar tu nici mãcar nu exiºti

Ia-mã de mânã ºi hai sã zburãmpeste crânguri de lumeºi peste miriºti,într-o mare de visurisã-notãm împreunã,dar tu nici mãcar nu exiºti.

A fugit frumoasadis-de-dimineaþãA fugit frumoasa dis-de-dimi-neaþã, când, trezitdin vise,mã spãlam pe faþã ºi-am ieºit

«Actuala stagiune a Teatrului„Anton Pann” stã sub semnulCentenarului Marii Uniri princele douã proiecte câºtigate lanivel naþional ºi finanþate decãtre Ministerul Culturii ºi Iden-titãþii Naþionale. În acest sens,a fost finalizatã producþia pri-mul proiect „Ne ºtim de 100 deani”. La început de octombrie,mai precis sâmbãtã ºi dumini-cã, 6-7 octombrie, la Teatrul„Anton Pann” din Rm Vâlcea aavut loc premiera spectacolului„Ne ºtim de 100 de ani”, ur-mând ca pe 9 decembrie sãavem premiera ºi la cel de-aldoilea proiect intitulat „1918/2018 - CENTENARUL VÃ-ZUT DE GENERAÞIA Y”», aanunþat Teatrul „Anton Pann”într-un comunicat de presã.

Un spectacol despreperspectiva tinerilorasupra realitãþilorsociale din RâmnicuVâlcea

„Acum suntem în etapa adoua de documentare pentru

TTTTTeatreatreatreatreatrul ul ul ul ul „„„„„AntAntAntAntAnton Pon Pon Pon Pon Pann” din Râmnicu Vâlcea prann” din Râmnicu Vâlcea prann” din Râmnicu Vâlcea prann” din Râmnicu Vâlcea prann” din Râmnicu Vâlcea pregătegătegătegătegăteşteşteşteşteşte cel de-al doilea se cel de-al doilea se cel de-al doilea se cel de-al doilea se cel de-al doilea spectpectpectpectpectacol dedicat Centacol dedicat Centacol dedicat Centacol dedicat Centacol dedicat Centenarenarenarenarenaruluiuluiuluiuluiului

„1918/2018 - CENTENARUL VÃZUT DE GENERAÞIA Y” în repetiþiiacest spectacol. Este un spec-tacol care îºi propune sã docu-menteze perspectiva tinerilorasupra realitãþilor sociale dinRm. Vâlcea la 100 de ani de laMarea Unire. Ne propunem sãfacem un spectacol reprezen-tativ ºi relevant pentru publi-cul din Vâlcea, un spectacol încare oamenii sã se regãseascãcu poveºti ºi istorii personale,sã se regãseascã pe scenã în di-verse contexte ºi situaþii. Eta-pa de documentare a constat înprimul rând în luare de inter-viuri, discuþii informale, discu-þii de grup ºi în realizarea unorateliere cu tinerii, prin care în-cercãm sã vedem care sunt pro-blemele lor, dilemele cu care seconfruntã, cum se raporteazã laviitorul oraºului Rm. Vâlcea,cât ºi la viitorul lor în acestoraº”, a afirmat DavidSchwartz, regizorul spectaco-lului „1918/2018 - CENTE-NARUL VÃZUT DE GENE-RAÞIA Y”.

Regizorul ºi dramaturgul Da-vid Schwartz are o experienþãvastã în teatrul documentar ºiteatrul bazat pe istorie persona-

lã, realizând spectacole pe sub-iecte foarte diverse, teatru deimplicare socialã, teatrul poli-tic, teatru care lucreazã cu ma-teriale ale realitãþilor contempo-rane pentru a expune diverseprobleme, tensiuni, situaþii dinsocietate ºi pentru a documentarealitãþile contemporane. A fã-cut spectacole de teatru docu-mentar în Bucureºti, unde lu-creazã în spaiul independent, laTeatrul Evreiesc de Stat, la Spa-iul Reactor din Cluj-Napoca ºi

la Teatrul Naþional Iaºi.Vladimir Purdel, actor:

„Perspectiva acestui spectacoleste una pozitivã. E pentru pri-ma oarã când lucrez într-unasemenea proiect în care seface o documentare în preala-bil cu oamenii din comunita-tea din Rm. Vâlcea, încercândsã se gãseascã subiecte inte-resante de spus pe scenã, esteun proiect care-ºi cautã un soide autenticitate, un proiectcare sã vorbeascã despre co-

munitatea de aici.”

Intrarea liberã latoate spectacolele

«La acest important proiectvor lucra zece persoane, maiprecis ºase actori de la Teatrul„Anton Pann”: Denisse Moiseºi Nicole Burlacu pentru faza dedocumentare, Ana ªuºca, An-drei Brãdean, Vladimir Purdelºi Alexandru Beteringhe, un re-gizor-dramaturg, 1 scenograf, 1coregraf ºi 1 muzician.

Pe lângã reprezentaþiile de lasediul teatrului, organizatoriipropun o serie de cinci repre-zentaþii gratuite pentru publiculdin afara municipiului Rm. Vâl-cea, asigurându-le totodatã ºitransportul gratuit. Iatã un altproiect despre care vom maivorbi ºi care se va concretizapânã la începutul lunii decem-brie. Premiera spectacolului„1918/2018 - CENTENARULVÃZUT DE GENERAÞIA Y”va avea loc pe 9 decembrie», amai precizat Daniela ªtefãnes-cu, P.R. al Teatrului „AntonPann”.

afarã ca un cuc sihastru, carecântãlumiinumai de albastru

A fugit cum fuge ploaia pe pi-cioare, dupã ceveniseîntr-o zi cu soare; încã noap-tea toatã,pe un pat de sânger, ba eramdoi oameni,ba eram doi îngeri

A fugit frumoasa fãrã sã maispunã, mã spãlampe faþãcum de ziua bunã ºi-am ieºitafarã caun cuc sihastru care cântãlumiinumai de albastru

Fãrã pietre scumpe, fãrã tiv larochii, m-atrãgeacu vraja,mã ducea cu ochii; goalã ca onoapte,singura din viaþã, a fugitfrumoasadis-de-dimineaþã.

Biblioteca Indiscret

VVVVViririririrgil Dumitrgil Dumitrgil Dumitrgil Dumitrgil Dumitrescuescuescuescuescu

~


14ACTUALITATE

J U

R I

D I

C A

Întâi de toate, trebuiesã precizãm un lucru:legea nu obligã penimeni sã facã unpartaj. Se poaterãmâne în coproprie-tate pânã când foºtiisoþi se decid sã iamãsuri ºi sã-ºi sepa-re bunurile. Uneori,partajul nu se facedin raþiuni bãneºti,de pildã.

„Dacã regimul comunitãþiide bunuri înceteazã prin des-facerea cãsãtoriei (adicã di-vorþ, în cazul de faþã – n.red.),foºtii soþi rãmân coproprietariîn devãlmãºie asupra bunuri-lor comune pânã la stabilireacotei-pãrþi ce revine fiecãruia”,scrie în Codul civil, acolo undeeste tratat regimul comunitãþiide bunuri ale soþilor ºi tot ceeace þine de partaj.

Important! Aici vorbim decazul soþilor care nu au optat,încã de la începutul cãsãtorieisau pe parcursul ei, pentru re-gimul separaþiei de bunuri. Înastfel de cazuri, bunurile pecare le dobândeºte fiecare petimpul mariajului rãmân alefiecãruia, celãlalt neavând pre-tenþii la ele. Din raþiuni strict

“matematice” ºi pentru evitareaunor bãtãi de cap ulterioare, re-gimul separaþiei de bunuri e ovariantã preferabilã.

Comunitatea de bunuri înce-teazã atunci când soþii divorþea-zã. De la momentul când divor-þul este oficial, ei rãmân copro-prietari (devãlmaºi) asupra bu-nurilor lor comune, putând sãfacã oricând partajul acestorbunuri. Vorbim de bunuri comu-ne, iar nu de cele proprii ºi enecesar sã explicãm puþin acestedouã noþiuni, conform Coduluicivil:

bunurile dobândite în timpulregimului comunitãþii legale deoricare dintre soþi sunt, de ladata dobândirii lor, bunuri co-mune în devãlmãºie ale soþilor;inclusiv veniturile din muncãobþinute de soþi (salarii, pensiietc.) sunt bunuri comune;

bunuri proprii ale fiecãrui soþsunt, de exemplu: bunurile do-bândite prin moºtenire legalã,legat sau donaþie, cu excepþiacazului în care dispunãtorul aprevãzut, în mod expres, cã elevor fi comune; bunurile de uzpersonal; bunurile destinateexercitãrii profesiei unuia din-tre soþi, dacã nu sunt elementeale unui fond de comerþ careface parte din comunitatea debunuri; indemnizaþia de asigu-

rare ºi despãgubirile pentru ori-ce prejudiciu material sau mo-ral adus unuia dintre soþi; bu-nurile dobândite înainte de cã-sãtorie rãmân ale fiecãruia.

Notã: Creditorul unuia dintresoþi, dacã are nevoie de asta,poate cere sã se facã partajulbunurilor comune ale soþilor,dar numai în mãsura necesarãacoperirii datoriei pe care o ur-mãreºte. Ceea ce trebuie reþinute cã partaj se poate face ºi dacãsoþii nu ajung la divorþ, deci, întimpul cãsãtoriei. „În timpul re-gimului comunitãþii, bunurilecomune pot fi împãrþite, în totsau în parte, prin act încheiat înformã autenticã notarialã, în cazde bunã învoialã, ori pe cale ju-decãtoreascã, în caz de neînþe-legere”, scrie în Cod.

La notarsau în instanþã

Partajul se poate face ori lanotar, ori la instanþã, în funcþiede cum se înþeleg foºtii soþi. Lanotar, vorbim, desigur, de o pro-cedurã mult mai rapidã ºi maipuþin costisitoare, întrucât numai trebuie sã plãtim ºi un avo-cat. Problema e cã nu se poateface altcumva decât prin acor-dul pãrþilor. Asta înseamnã cãfoºtii soþi pot sã convinã sã îm-

partã bunurile ºi altfel decât 50-50, unul luând un imobil în în-tregime, altul o sultã în schimb.

În faþa unui judecãtor se ajun-ge însã dacã soþii nu se pot în-þelege deloc asupra împãrþiriibunurilor. ªi în instanþã se poa-te face partaj prin acordul soþi-lor, aºa cum prevede Codul deprocedurã civilã, pentru cã ju-decãtorul va stãrui pe tot par-cursul judecãþii ca partajul sã sefacã amiabil.

Potrivit OUG nr. 80/2013 pri-vind taxele judiciare de timbru,cererile în materia partajului setaxeazã astfel:

stabilirea bunurilor supuseîmpãrþelii – 3% din valoareaacestora;

stabilirea calitãþii de copro-prietar ºi stabilirea cotei-pãrþi cese cuvine fiecãrui coproprietar– 50 lei pentru fiecare copro-prietar;

creanþe pe care coproprieta-rii le au unii faþã de alþii, nãscu-te din starea de proprietate co-munã – 3% din valoarea crean-þelor a cãror recunoaºtere sesolicitã;

cererea de partaj propriu-zis,indiferent de modalitatea de re-alizare a acestuia – 3% din va-loarea masei partajabile.

Instanþa va face împãrþeala înnaturã, se prevede în procedura

civilã. „La formarea ºi atribui-rea loturilor, instanþa va þineseama, dupã caz, ºi de acordulpãrþilor, mãrimea cotei-pãrþi cese cuvine fiecãreia din masabunurilor de împãrþit, naturabunurilor, domiciliul ºi ocupa-þia pãrþilor, faptul cã unii din-tre coproprietari, înainte de ase cere împãrþeala, au fãcutconstrucþii sau îmbunãtãþiri cuacordul celorlalþi coproprietarisau altele asemenea”, prevedeCodul.

Ceea ce nu se poate partajaîn naturã se va atribui unuia ºicelãlalt va primi în schimb osultã. Bunul cu pricina va pu-tea fi chiar vândut la licitaþie ºisuma va fi împãrþitã între foº-tii soþi. Se porneºte de la ideeacã cei doi soþi au contribuit înmod egal la bunurile respecti-ve, dar contrariul poate fi do-vedit prin orice mijloc de pro-bã pe care pãrþile îl au la dis-poziþie.

Fii la curent cu toate modifi-cãrile legislative care îþi afec-teazã compania sau activitateaprofesionalã!

C.A. Coltuc

Peste 50 de partici-panþi la reuniuneaComisiei IT&C a ARAde la Bãile Govora

”În perioada 9-12 octombrie,în oraºul Bãile Govora, din ju-deþul Vâlcea, s-a desfãºurat reu-niunea semestrialã a specialiº-tilor IT/GIS/SCADA din cadrulcompaniilor de apã din Româ-nia, organizatã de ComisiaIT&C a Asociaþiei Române aApei cu sprijinul logistic al Co-mitetului Teritorial Olt – Jiu ºiApavil SA Rm. Vâlcea”, aanunþat SC Apavil SA.

”Sesiunea a fost deschisã deGigi Preduº, directorul generalal Apavil SA, care a adresat sa-lutul de bun venit participanþi-lor ºi a fãcut o scurtã prezenta-re a societãþii Apavil. În conti-nuare, lucrãrile au fost condusede Daniela Jaba - preºedinte alComisiei IT&C, Thomas Roth– secretar al Comitetului Teri-

Asociaþia Românã a Apei,din nou în judeþul Vâlceatorial Olt – Jiu ºi Vasile Aure-lian – secretar al ComisieiIT&C.

Agenda reuniunii a cuprinstematici de actualitate, cum arfi sisteme GIS/IT profesionalepentru operatorii de apã ºi ca-nalizare; abordarea practicã acerinþelor în domeniul securitã-þii cibernetice pentru conforma-rea cu noile prevederi legislati-ve GDPR ºi directiva NIS; pro-ducerea, managementul ºi arhi-varea documentelor; NB – IoT– tehnologia potrivitã pentrutelecitirea contorilor de apã etc.De asemenea, participanþii auprezentat modul de implemen-tare a diverselor tehnologii lanivelul companiilor de apã lacare îºi desfãºoarã activitatea,împãrtãºind colegilor din cu-noºtinþele ºi experienþa lor înacest domeniu complex ºi ex-trem de important.

Aceasta a fost, pe anul în curs,cea de-a doua întâlnire a uneicomisii a Asociaþiei Române aApei în judeþul Vâlcea, primafiind cea organizatã cu aproxi-

mativ o lunã înainte de Comi-sia de comunicare – relaþii

clienþi a ARA în colaborare cuComitetul Teritorial Olt – Jiu ºi

Apavil SA”, au mai precizat re-prezentanþii SC Apavil.

Ghid partaj. Totul despre partajGhid partaj. Totul despre partaj


15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

respectiv pe EHF. Deja cu sue-dezul Magnus Johansson la ti-monã (dupã Mette Klit, JacobVesterggard, Helle Thomsen ºiPer Johansson), “tigroaicele”gãsesc acul potrivit de tricouri-le fetelor de la FTC Rail Cargo,terminã învingãtoare (36-31),dar evoluþia lor nu convinge. Cuºase handbaliste noi, între careLekici ºi Radicevic, relaþiile dejoc scârþâie. Ar mai trebui cevatimp pentru reconectãri, dar deunde? Johansson deduce dinfrãmântãrile elevelor sale cã vorcâºtiga la Ludwigsburg, cu Bie-tigheim. N-am mai urmãrit cusufletul la gurã acest lasã-mã sãte las din Liga Campionilor.Gazdele ajung rapid la 6-1, iartorpilele continuã sã explodezeîntre buturile, pãrãsite cumva,ale campioanei noastre. Într-ungest exprimând risipa de talenta unei superechipe, Neagu ra-teazã 7 metri în ultima secun-dã. Oricum n-ar fi contat ºi to-tuºi. Magnus Johansson? PoateMagnus cel Mic! Pe scurt, altpumn în gurã: 28-30. În para-lel, cu un lot omogen, harnic ºiinventiv, coordonat perfect deun tehnician precum FlorentinPera, SCM Râmnicu Vâlcea ledemoleazã în EHF pe semifina-listele ediþiei de anul trecut, tur-coaicele de la Kastamonu Be-lediyesi: 35-26. De o parte ºi dealta, rezultatele intrigã sau bu-curã. Nu dupã cum se aliniazãastrele, fiindcã atunci ar antre-na Urania. Ci dupã cum judecãbãncile tehnice. De acolo pânãla tuºã nu mai e decât un pas.Mic pentru unii, mare pentrualþii.

SCM Râmnicu Vâlcea,CSM Bucureºti. Douãechipe de handbal femi-

nin iubite în România. ªi douãdestine. Vâlcencele ne-au în-cântat cu Oltchim ani la rând.“Tigroaicele”, câºtigãtoare aleLigii Campionilor, chiar pe te-renul cvasi-invincibilei Gyor,au trecut la comandã. Au adus-o la echipã pe Cristina Neagu,au mai adus, pe contracte grele,ºi alte jucãtoare de top. În plus,au schimbat antrenor dupã an-trenor. Care de care mai bun,care de care mai puþin bun. Anulacesta, CSM a câºtigat un noutitlu, dar, dintr-odatã, s-a miº-cat lustra, cutremur la club:Neagu ºi ilustrele sale coechi-piere s-au trezit învinse de SCMîn Supercupã (31-33). “Nime-realã”, au parat “tigroaicele”.Nimereºti bara, nimereºti porta-rul, dar sã nimereºti o întreagãpartidã “pe lângã” mi s-a pãrutneprofesionist. Imediat, altseism, de o ºi mai îngrijorãtoa-re speþã: înfrângere în campio-nat: 19-22. Tot cu SCM! Amurmãrit cu sufletul la gurãaceastã partidã ºi prima reacþie,dupã faze declasând o campioa-nã, a fost sã strig: naturalizaþi-ope Glibko! Naturalizaþi-o peDumanska! Naivul din mine, ºiGlibko ºi Dumanska erau “na-turalizate” la locul de muncã.Atunci, la 19-22, Irina înscrise-se 9 goluri, iar puºtoaica de 18ani Diana Ciucã izbutise sã pa-reze cinci aruncãri de la 7 me-tri! Cristina înþepase plasa ad-versã o singurã datã. Ambelereprezentante, CSM ºi SCM, aucomutat pe Liga Campionilor,

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

SCM pe culmi,CSM pe coate

Liga NLiga NLiga NLiga NLiga Naţiuniloraţiuniloraţiuniloraţiuniloraţiunilor

Duminicã, 14 octom-brie, pe NaþionalArena, în prezenþa a

58.513 inimi pulsând pentrutricolori, România a încheiat0-0 cu Serbia. Ce-am pierdut,ce-am câºtigat? Dupã 4 run-de din 6, clasamentul grupei4, seria C, este urmãtorul:Serbia - 8 puncte; Muntene-gru - 7; România - 6; Litua-nia - 0. Ultimele douã runde,în noiembrie: România - Li-tuania / Serbia - Muntenegruºi Muntenegru - România /

Serbia - Lituania. În Litua-nia, acolo unde România s-aimpus in extremis cu 2-1(min. 90+4), Muntenegru abãtut duminicã la scor: 4-1.Iar remiza albã de pe Naþio-nal Arena cu Serbia s-a decisîn urma unui penalty ratatmagistral de oaspeþi (45+1).Una peste alta, datoritã noro-cului chior, altfel cum sã-ispunem?, tricolorii lui Con-tra au plusat cu 3 într-o iera-hie deschisã în prezent oricã-ror calcule. Se pot cãþãra pe1, se pot logodi cu penulti-mul. În prologul partidei deduminicã seara, Sergentul luiBurleanu a expus un punct devedere care a CONTRAriat:victoria cu sârbii nu e obli-gatorie. Reamintim cã locul

1 în grupã ne oferã ºanse spori-te în privinþa tragerii la sorþi agrupelor CE 2020, plus a unuibonus de 2.250.000 euro, faþãde locul 3, caz în care am fi re-partizaþi în grupa 4 valoricã, su-pusã unor adversari mai puter-nici, precum ºi diminuãrii pânãla 50% a bonusului. Restul e po-veste. O poveste mai mult de-spre fotbal decât cu fotbal. Stan-ciu, în câteva pretinse ocazii,nici nu a ºutat mãcar la poartalui Rajkovic. I-a pasat acestuia.Þucudean, un vodã prin lobo-dã, a ºomat în lipsa baloanelor.Un ºut demn de 0-0 a expediatºi Rãzvan Marin. De partea cea-laltã, bãieþii lui Mladen Krsta-jic s-au jucat caricatural cu oca-ziile. Logic, France Football l-a remarcat pe Tãtãruºanu. Cinede la noi va fi în stare sã-l tra-gã-n jos pe unul ca Mitrovic?,ne întrebam pe vremea Mondia-lului. N-a fost nevoie de niciunforþos, nici de Sãpunaru, nici deTamaº, ci de “ceva” la minteacocoºului: gazonul agrar, cubrazde! Pânã ºi unul de-al nos-tru s-a plâns cã a trebuit sã pro-beze trei perechi de ghete. Înbuza pauzei (prãpastiei), apãrã-torul lui Hapoel, Tamaº, a “co-mis-o” cu Serbia în stilu-i dâm-boviþean. Picior în cap la Gagi-novic, penalty ºi eliminare. Fos-

tul arbitru Cristi Balaj a fã-cut recurs în platou: nu se cu-venea nici roºu, nici punctulcu var. Fostul arbitru IonCrãciunescu, dimpotrivã: daroºu, da penalty. Astãzi, încampionatul Ligii 1 Betanoarbitreazã ºi Cristi Balaj II ºiIon Crãciunescu II. Limbaromânã cocheteazã ºi ea cuneaoºismul care i-a pus îngurã consoane ºi vocale.Cum Dumnezeului sã fii“pro” tricolori, când antre-norul lor e Contra?! L-am tri-mis la plimbare pe unul careproducea “Daume” ºi l-aminstalat la cârmã pe altul cã-ruia ultimul meci cu Serbia,liderul grupei, nu i s-a pãrutdecisiv. 58.513 oameni cuscaun la cap au ignorat reali-tatea pentru a pãrãsi decep-þionaþi Naþional Arena. ªi to-tuºi existã iubire. România îipoate învinge pe muntene-greni chiar ºi în aceste con-diþii, chiar ºi la ei. Cum? Pãicu lituanienii am tranºat treipuncte în prelungiri. Cu sâr-bii, un punct, graþie abiluluiTadic care a plasat ca la rug-by de la punctul cu var. Nemai trebuie un autogol mun-tenegrean ºi 1-0 pentru aceºtibãieþi minunaþi ºi evoluþiilelor încântãtoare! (V.D.)


egale cu zero


egale cu zero


egale cu zero


egale cu zero


egale cu zero


egale cu zero


egale cu zero


egale cu zero


egale cu zero


egale cu zero


egale cu zero


egale cu zero


egale cu zero


egale cu zero


egale cu zero


egale cu zero


egale cu zero

pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Publ

icita

te

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

Miroase a vrajbãla ecologiºti?

O parte dintre membriiPartidului Ecologist Vâlceapompeazã un vânt defavora-bil înscrierii în partid a libe-ralului (încã) Samoil Vâlcu.Domnul Vâlcu ar cam fi lauºã, dar dacã se suflã puter-nic din interior, mde! Zicelumea cã în mandatul viitorSamy Vâlcu ar putea primi,din partea ecologiºtilor, unpost de vicepreºedinte al CJVâlcea. Dar acolo pare titu-lar Valer Tudor, piesã grea apartidului. Hm, parcã miroa-se a vrajbã...

Liberalul Folea,stipendiat de PSD

Liberalul Gheorghe Folea(foto) a fost numit mem-bru în consiliul de adminis-traþie al Spitalului JudeþeanVâlcea, graþie generosuluiajutor al preºedintelui Con-siliului Judeþean, pesedistulConstantin Rãdulescu. Sã

fie stipendiul pentru voturi-le lui Folea alãturi de PSDîn CJ Vâlcea? Sau pentruceva mai mult? Zice lumeacã în zona Drãgãºani, guver-natã de doctorul Folea, sederuleazã o propagandãpro-PSD foarte interesantã.ªi mai zice cã, dupã ce vatermina cu Samoil Vâlcu,PNL Vâlcea îl va da afarã ºipe Folea.

Îºi recunoscveniturile„nesimþite”

Doi oameni politici recu-nosc faptul cã primesc de lastat ceea ce se cheamã ve-nituri „nesimþite”. Unul estefostul senator Nicolae Pãtru,care zice cã are o pensieexageratã, celãlalt, un alesal PNL, care crede cã audreptate oamenii sã-i uras-cã pe parlamentari pentrusalariile de care beneficia-zã. Aºa, deci! Niºte donaþii,ceva?

Publ

icita

te

La Muzeul Memorial”Nicolae Bãlcescu”din comuna vâlceanãcu acelaºi nume arputea fi construit uncomplex hotelier dinfonduri europenenerambursabile.

de Marielena Popa

Preºedintele ConsiliuluiJudeþean Vâlcea, Con-stantin Rãdulescu, a

declarat cã în prezent se cautãlocul cel mai potrivit pentruacest complex hotelier ce arurma sã fie realizat cu bani eu-ropeni nerambursabili. Muzeul”Nicolae Bãlcescu” beneficia-

zã în prezent de o altã finanþarenerambursabilã UE, în valoarede 4,3 milioane de euro, pentrureabilitarea clãdirii, a parculuiºi a bisericii de lemn ”Adormi-rea Maicii Domnului”. ”MuzeulMemorial «Nicolae Bãlcescu»urmeazã sã fie restaurat cu fon-duri europene, am semnat dejacontractul. Acum suntem într-un proces de documentare aunui alt proiect care înseamnãun lucru foarte bun pentru ceeace reprezintã aceastã bijuterie aculturii. Vrem ca pe o suprafaþãde teren pe care o vom identifi-ca, sã asigurãm la acest muzeuºi o capacitate de cazare ºi,practic, servicii de turism ºihoteliere. În acest sens, suntemîn proces de a identifica cel mai

bun loc, pe o suprafaþã a Mu-zeului Memorial, astfel încâ tu-riºtii care vin în zonã sã se poa-tã caza ºi, de ce nu, prin servi-ciile pe care le facem sã le arã-tãm ce înseamnã aceastã zonãdin punct de vedere istoric, cu-linar, al reliefului ºi ce înseam-nã Valea Topologului ”, a de-clarat preºedintele CJ Vâlceapentru Televiziunea Vâlcea 1.

O bijuterie cegãzduieºte altebijuterii culturale

Conacul boieresc în care alocuit familia revoluþionaruluiNicolae Bãlcescu a fost trans-format în muzeu în 1968. Încele 11 încãperi sunt organiza-te douã expoziþii, una dedicatãfamiliei – înaintaºi ºi urmaºi –ºi alta dedicatã lui Nicolae Bãl-cescu. În afarã de conacul con-struit în stil brâncovenesc cuinfluenþe gotice ºi renascentis-te, vizitatorii mai pot vedea bi-serica de lemn din Gâltofani,monument istoric strãmutat aiciîn 1974, douã expoziþii de artãcontemporanã – lucrãri execu-tate în cadrul taberelor de pic-turã organizate aici – ºi parculconacului. Muzeul mai gãzdu-ieºte ºi o colecþie impresionan-tã de valori masonice, unicã înRomânia.

Preºedintele CJ Vâlcea anunþãun complex hotelier

la Muzeul ”Nicolae Bãlcescu”

































Date post:	11-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times

Sistemul sanitar românesc – mort, dar neîngropat · act normativ introduce o serie de...

Documents