Sistemul Nervos Central-hemiplegie-proiect Licenta

8/20/2019 Sistemul Nervos Central-hemiplegie-proiect Licenta

1/130

UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” GALAŢI FACULTATEA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT SPECIALIZARE KINETOTERAPIE

LUCRARE DE LICENŢĂ

Rolul kinetoterapiei în recuperarea deficienţelorneurologice din hemoragiile cerebrale

(Hemiplegia)

Coordonator A!"o#$%ntDr& L%'t%r V(or()a D%)* Ioana

Ga#a+( ,--.


2/130


3/130

IV/ Pr%5%ntar%a 3( d(")*tar%a r%5*#tat%#or &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&.1. 5re"entarea re"ultatelor ..........................................................................

V/ Con)#*5(( 3( 6ro6*n%r( &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

An%7% &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

8(!#(o9ra'(% &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

$


4/130

I / INTRODUCERE

:&:& I16ortan+a t%or%t()2 3( 6ra)t()2 a ;(n%tot%ra6(%(


5/130

:&:& I16ortan+a t%or%t()2 3( 6ra)t()2 a ;(n%tot%ra6(%( l8 itoiu %8 5rada %8 ,ita I8 de la Institutul *aţional de >erontologieşi >eriatrie 7Ana Aslan98 ?ucureşti. Comunicarea cuprinde ealuarea programelor derecuperare asupra circulaţiei arteriale periferice la :rstnici cu secele de A.V.C.

' altă comunicare cuprinde 5rincipii de =ecuperare funcţională în AccidentulVascular Cerebral din 5erspectia 4edicinii ba"ate pe oe"i susţinută de către aiana5opa8 V. 5opa8 4ariana 4iailo8 4ariana Ceei de la %pitalul Clinic de =ecuperare

4edicală8 ?ăile ,eli+8 comunicare în care sunt eidenţiate programele moderne derecuperare care au ca obiectie6 optimi"area performanţelor motorii8 precum şiameliorarea deprinderilor din sfera auto


6/130

:&,& I6ot%5a #*)r2r((

atorită faptului că emiplegia este o boală cu un înalt grad de inaliditate8momentul începerii kinetoterapiei trebuie să fie c:t mai precoce şi să nu fie intrerupt dupăobţinerea unor re"ultate bune8 ciar dacă aceasta durea"ă tot restul ieţii.

Ipote"a de la care porneşte lucrarea este că e+erciţiul kinetic repre"intă un mi@loceficient de recuperare în A.V.C. (emiplegie).

5rin kinetoterapie se poate reali"a6< îmbunătăţirea capacităţii motorii generale prin gimnastică generală8 respiratorie şi

prin tratament recuperator localB< ameliorarea funcţiei membrului sau segmentului le"at prin gimnastică selectiă şi

ergoterapieB< stimularea psiică de mare aloare prin cooperarea bolnaului la propria

recuperare.

:&@& S)o6*# #*)r2r((

%copul lucrării este de a demonstra ipote"a lucrării8 de a erifica eficienţakinetoterapiei în toate fa"ele de eoluţie a A.V.C.


7/130

II / FUNDA4ENTAREA TEORETICĂ

,&:& D%'(n(+(a A))(d%nt*#*( Va")*#ar C%r%!ra# =A&V&C&?,&,& Anato1(a A))(d%nt*#*( Va")*#ar C%r%!ra#,&@& F(5(o#o9(a S("t%1*#*( N%r$o" C%ntra# =S&N&C&?,&0& C#a"('()ar%a A))(d%nt%#or Va")*#ar% C%r%!ra#%,&& Et(o#o9(a A))(d%nt*#*( Va")*#ar C%r%!ra#,&B& F(5(o6ato#o9(a A))(d%nt*#*( Va")*#ar C%r%!ra#,&.& D(a9no"t()*# A))(d%nt*#*( Va")*#ar C%r%!ra#,&& D(a9no"t()*# d('%r%n+(a# A))(d%nt*#*( Va")*#ar C%r%!ra#,&& S%)%#% A))(d%nt*#*( Va")*#ar C%r%!ra# =>%1(6#%9(a?

,&:-& E$o#*+(a %1(6#%9(%(,&::& Trata1%nt


8/130

,&:& D%'(n(+(a A))(d%nt*#*( Va")*#ar C%r%!ra# =A&V&C&?

Accidentul vascular cerebral (AVC) este le"iunea neurologică acută în urma unuiadintre procesele patologice6 (1) intrinsec unui as (aterosclero"ă8 lipoialino"ăinflamaţie8 depo"ite de amiloid8 disecţie arterială8 malformaţii eolutie8 dilataţii

anerismale sau trombo"e enoase)B (!) iniţiat la distanţă (un embolus de la nielul inimiisau proenit din circulaţia e+tracraniană şi care se stabileşte într


9/130

,ig. 1

0


10/130

,ibrele corticospinale adiţionale subţiri au originea în celulele piramidale mi@lociişi mici din ariile motorii adiacente (corte+ul premotor şi motor suplimentar #8/) şi dinîntreaga arie sen"itiomotorie form:nd 0D din totalul fibrelor corticospinale.

5roiecţia diferitelor porţiuni ale corpului pe scoarţa se face în felul următor6 porţiunile dintr


11/130

,ibrele corticofugale e+trapiramidale însoţesc în parte fibrele corticospinaleform:nd fibrele parapiramidale sau e+trapiramidale de origine corticală ca6

a. fibrele coricostrtiatale şi corticopelidale b. fibrele corticonigrale şi corticorubralec. fibrele corticotegumentale şi corticobulbare.

,ibrele corticofugale e+trapiramidale trec prin capsula internă şi capsula e+ternă lanucleii subcorticali.Circuitul cortico


12/130

d. 3ractul tegumental central sau talamooliar care conţine practic toate cone+iunilee+trapiramidale pallido


13/130

,ig. !.

1$


14/130


15/130

c. Interoceptorii sau isceroceptorii locali"aţi în pereţii iscerelor8 aselorrecepţionea"ă6

< sensibilitatea şi actiitatea iscerală interin în monitori"area mediului intern(omeosta"ie).

Receptorii senzitivi se clasifică astfel6

3abelul nr.$.a. -+teroceptori < 4ecanoreceptori6 corpusculii tactili ai pielii < 3ermoreceptori6 terminaţii meroase libere < *ocireceptori6 terminaţii neroase libere

b. 5roprioceptori < 4ecanoreceptori6 fusurile neuromusculare fusurile neurotendinoase corpusculii articulari < *ociceptori6 terminaţii neroase libere (musculare8 articulare).c. Interoceptori6 < 4ecanoceptori6 terminaţii neroase musculare netede < *ociceptori6 terminaţii libere iscerale < ?aroceptori6 terminaţii în adenticea arterială < Cemoreceptori6 celulele glomului carotic şi aorticd. =eceptori sen"oriali < ,otoreceptori (electromagnetici)6 receptori i"uali

< 4ecanoreceptori6 fonoreceptorii auditii

mecanoreceptori estibulari < Cemoreceptori6 receptorii gustati receptori olfactii

!Calea aferent"-ste segmentul e+tranera+ial al căilor refle+e format de fibrele somate şi iscero<

sen"itie ale nerilor periferici.a. ,ibrele de tip A sunt de la corpusculii tactili ai pielii şi terminaţiile neroase libere

în parte ( mecano


16/130

# Centrul refle$ etermină compe+itatea refle+ului şi este format din6

a. Arcurile refle+e monosinaptice din doi neuroni8 unul sen"iti8 iar al doilea motor8sunt cele mai simple circuite8 a:nd o singură sinapsă (e+. refle+ul patelar)

b. Arcurile refle+e polisinaptice8 din interneuroni e+citatori sau inibitori situaţi între

neuronii sen"itii şi motori8 a:nd multiple sinapse (e+. refle+ele posturale)Centrii reflecşi sunt situaţi intranera+ial la trei niele8 şi anume6a. *iel medular8 pentru arcurile refle+e medulare somatice şi iscerale.

b. *iel subcortical pentru arcurile refle+e ale trunciului cerebral8 cerebeluluidiencefalului8 nucleilor ba"ali.

c. *iel cortical.% Calea eferent"

%egmentele intranera+iale fac parte din căile descendente ale sistemului neroscentral.

%egmentul e+tranera+ial proine de la neuronii efectori care prin nerii periferciinerea"a organele contractile si de secreţie.

,ibrele eferente de tip A proin de la motoneuronii6< alfa pentru fibrele musculare e+trafu"ale (fibră skeletomotorie)< gamma pentru fibele intrafu"ale (fibră fu"imotorie)

,ibrele eferente de tip ? sunt a+oni preganglionari ai muşcilor nete"i8 cardiac şi aiglandelor.

upa funcţie şi destinaţie fibrele eferente sunt6< sceletomotorii la musculatura sceletică e+trafu"ală

< fu"imotorii la fibrele musculare intrafu"ale8 repre"intă $2D din totalul fibrelor

motorii8 ele modifică lungimea fibrei intrafu"ale şi menţine tonusul acesteia. < eferenţe egetatie6 formate din fibre preganglionare şi postganglionare sunt6

pentru miocard8 cardiomotoriiB pentru muşcii nete"i ai aselorB pilomotorii8 pentrumuşcii erectori piloşiB la glandele sudoripare8 sudomotoriiB pentru galndele digestie8secretomotorii.

& 'fectorii Joncţiunea neuroefectoare sau sinapsa neuroefectoare este6

< neuromusculară8 prin placa motorie sau @oncţiunea mioneurală a muşciului striat şi @oncţiunea difu"ă relati nespeciali"ată amuşciului neted.

< neuroglandulară sau neurosecretoare8 pentru gladele digestie.%tructura sinapselor neuroefectoare este asemănătoare sinapselor interneuronale8

componenţa presinapselor fiind formată din terminaţii a+onice8 spaţiul sinaptic îngust8între 1


17/130

4ediatorul cimic al sinapselor neuroefectoare somatice este acetilotina8 pentru parasimpaticul colinergic acetilcolina8 iar pentru simpaticul adrenergic adrenalina *eurotransmisia este influenţată şi modulată de diferiţi mesageri primari şi secundari(ormoni8 ormini locali8 alţi neurotransmiţători).

Componenţa postsinaptică dispune de receptorii cimici specifici pentru captarea

mediatorului (receptori colinergici şi adrenergici).-fectorul în raport cu natura impulsului primit a da un răspuns e+citator sauinibitor8 reacţie consecutiă stimulului primit în cadrul actului refle+.

!.$. C#a"('()ar%a A))(d%nt%#or Va")*#ar% C%r%!ra#%

Accidentele asculare cerebrale se clasifică6< după cau"ă

< după locali"areAccidentele asculare cerebrale după cau"ă se regăsesc în tabelul următor.

3abelul nr. &. Cauele accidentelor vasculare ischemiceromboe A. Aterosclero"ă

?. Arteritele6Arterita temporală8 aretrita granulomatoasă8 poliarterita8 granulomato"aKegener8 arterita granulomatoasă a marilor ase C. isecţii6 Arterele carotidă ertebrală sau intracraniene de la ba"a creierului

(spontane sau traumatice) . 5erturbări ematologice6 policetemia de gradul unu sau doi8 siclemia8 purpuratrombotică trimbocitopenică

-. -fectul de compresie arterială de către o formaţiune intracraniană6 ernieintratentorială L artera cerebrală posterioarăB anerisme cerebrale gigante L compresiaarterei cerebrale medii ,. ierse6 ?oala 4aEomaEa8 displa"ia fibromusculară8 boala ?insHanger Vasocontricţie

A. Vasospasm cerebral după emoragie subaranoidiană

?. Vasoconstricţie cerebrală reersibilă6 etiologie necunoscută8 ca urmare amigrenei8 traumatismului8 eclampsiei din sarcină 'mbolii

A. %ursa arterială aterotrombotică6 bifurcaţia carotidei comune8 sifonul carotidei8artera ertebrală distală8 arcul aortic

?. %urse cardiace61. Afecţiuni cardiace structurale

1


18/130

a. Congenitale6 prolaps de ală mitrală8 foramen oale neîncisă b. ob:ndite6 după infarctul miocardic8 endocardită erucoasă !. Aritmia8 fibrilaţia atrială8 sindromul sinusului bolna $. Infecţii6 endocardita acută bacteriană C. %ursă necunoscută

1. Copil sau adult sănătos!. Asociaţii6 stări de ipercoagulabilitate secundare unor afecţiuni sistemice8

carcinomul (în special cel pancreatic)8 eclampsia8 contracepţia orală8 lupusanticoagulante8 deficitul de factor C8 deficitul de factor %.

Accidentele asculare iscemice pot apărea şi la pacienţii sub :rsta de $2 de ani.

Accidentele asculare cerebrale după locali"are se regăsesc în următorul tabel6

3abelul nr..

Semne şi simptome Structurile implicate 'misfera cerebral" * faţa lateral" (aretra cerebral" medie)emipare"a Corte+ul motor pariental şi frontal controlateral

eficit emisen"iti Corte+ul somatosen"iti controlateralAfa"ie motorie (?roca) orbire Aria motorie a orbirii8 lobul frontal dominant

e"itantă cu dificultate în găsireacuintelor şi păstrarea inactă acapacităţii de înţelegere

Afa"ia de tip central (Kernike) Aria centrală8 perisiliană a orbirii emisferaanomie8 înţelegere dificilă8 orbire dominantă

argotică *egli@area unui emicorp8 apra+ii Fobul parietal nedominantemianopsie omonimă sau =adiaţiile optice din lobii parietal inferior sau

cadrantanopsie temporalieierea con@ugală a globurilor Centrul priirii laterale (lobul frontal)

oculari către partea le"ată 'misfera cerebral"+ faţa medial" (artera cerebral" anterioar")

5arali"ia labei piciorului8 a Aria membrului inferior cu sau fără ariagambei şi coapsei cu sau fără braţului din corte+ul motor controlateral

pare"a braţului5iederea sensibilităţii corticale Aria labei piciorului şi a membrului inferior la nielul membrului inferior din corte+ul sen"orial controlateral =efle+ele de apucare şi de supt Fobul frontal postero


19/130

emianopsie omonimă Corte+ul occipital calcarin 'rbirea corticală Fobii oculari8 bilateral eficit de memorie parţial ipocampul bilateral sau dominant 5ierderea compactă a sensibilităţii8 3alamus plus subtalamusdiseste"ii spontane dureroase8

coreoateto"ărunchiu cerebral+ diencefalul (artera cerebral" posterioar")

5arali"ia nerului III şi emiplegie *erul III şi pedunculul cerebral (sindromulcontrolaterală Keber) 5arali"ia Mpare"a mişcărilor de ,ibrele supranuclere ale nerului IIIerticabilitate ale ocilor

*istagmul de conergenţă8 5areta superioară a diencefaluluide"orientare periapeductalrunchiul cerebral (artera bailar" a ,oncţiunii pontomedulare)

5arali"ie de facial *erul VII8 ipsilateral 5are"a abducţiei ocilor *erul VI8 ipsilateral 5are"a priirii con@ugale 7 Centrul9 priirii laterale8 ipsilateral eficit sen"iti emifacial 3ractul şi nucleul nerului V8 ipsilateral %indromul orner Căile simpatice descendente %căderea sensibilităţii termice şi 3ractul spino


20/130


21/130

Accident vascular cerebral trombotic. Anumite afecţiuni ematologice cum suntstările de ipercoagulabilitate8 sindroame de iperisco"itate şi anemia cu celule în scenă8

predispun la trombo"e intraasculare. Cu toate că multe dintre aceste afecţiuni pot fidetectate prin teste ematologice obişnuite8 unele dintre ele sunt asociate clinic fără testede laborator care să le confirme.

,&& F(5(o6ato#o9(a a))(d%nt*#*( $a")*#ar )%r%!ra# %1ora9(a)%r%!ra#2

Apro+imati &2D dintre AVC sunt de origine emoragică. intre acestea peste2D se identifică cu ceea ce cunoaştem sub denumirea de emoragie cerebrală clasicăsau propriu


22/130

< istoric b. obiecti6 < sensibilitate < motilitate < refle+e < abilitate

emoragia cerebrală este frecent înt:lnită între 2


23/130

!. Cefalee seeră L poate apărea unilateral8 de partea AVC L ului ca re"ultat aldistensiei durei mater

$. eficitele motorii L depind de locali"area şi mărimea AVC L ului şi pot fiemipare"e8 emiplegii

&. Afa"ia8 care poate fi releată numai la pacienţii conştienţi

. Cri"ele epileptice apar mai frecent c:nd este afectat corte+ul cerebral#. %emnele oculare6< deierea con@ugată a ocilor şi a capului< midria"ă omolaterală faţă de AVC< mişcări pendulare ale globilor oculari

. Verti@ul/. 3ulburări psiice8 sub forma tulburărilor de personalitate8 a amnei"ei şi a

confu"iei0. %emne egetatie6 tulburări de respiraţie (respiraţie sterturoasă8 dispneică8 rapidă

sau de tip CeEne %tockes)12. Voma este asociată de obicei cu cefaleea11. =edoarea de ceafă8 semn important pentru diferenţierea emoragiei de trombo"ă

deoarece s:ngele din F.C.=. produce de cele mai multe ori iritaţie meningeală1!. 3ulburări trofice înt:lnite la bolnaii emiplegici manifestate prin6 edem

ciano"ă8 tegumente uscate8 escare de decubit1$. 3ulburări sfincteriene de tip incontinenţă de urină şi materii fecale sau glob

e"ical.b '$amenul clinic obiectiv1. Sensibilitate este alterată în comele profunde şi bolnaul nu reacţionea"ă nici la

e+citanţii dureroşi. ;n comele superficiale durerea proocată este urmată de mobili"areamembrelor sănătoase. Compresiunea pe globii oculari sau pe ungiul mandibuleidetermină contracţia muşcilor feţei de partea sănătoasă.

!. Motilitatea şi tonusul muscular sunt dispărute. 5entru a eidenţia tulburările demotilitate8 se ridică membrele bolnaului pe r:nd şi se lasă să cadă pe planul patului. %econstată că membrele parali"ate cad cu o inerţie mai mare.

$. Reflexele în general sunt abolite. ' aloare deosebită are abolirea refle+uluicorneean8 care arată că este orba despre o comă profundă8 în care procesele de inibiţiesupraliminară interesea"ă emisferele şi trunciul cerebral p:nă la protuberanţă.Abolirearefle+ului de deglutiţie demonstrea"ă cointeresarea bulbului. ;n comele superficiale se

pun uneori în eidenţă refle+ele cutanate abdominale de partea sănătoasă8 fiind abolitecele de partea emiplegică. intre refle+ele piramidale patologice semnul lui ?akinskieste pre"ent de partea emiplegică.

Alte semne clinice6< ,recent se constată incontinenţă de urină şi constipaţie8 mai rar incontinenţă de

fecale.

!$


24/130

< 3emperatura uneori creşte progresi8 a@ung:nd la $0O


25/130

< membrele superioare şi trunciul se utili"ea"ă ca elemente stabili"atoare saudestabili"atoare pentru ecilibruB

< c:ştigarea unei abilităţi motorii funcţionale8 cu refle+e adaptate se face prinantrenament şi e+perienţă8 într


26/130

lombară este în principiu contraindicată. 3otuşi ea poate fi e+ecutată cu scop diagnostic8recolt:ndu!. -+amenul s:ngelui eidenţia"ă uneori bilirubinemia8 o leucocito"ă ariabilă şi oiperglicemie cu caracter tran"itoriu.

$. -+amenul urinei poate constata o albuminurie şi o glico"urie8 re"ultat al unor

fenomene de iritaţie centrală.&. Fa e+amenul fundului de oci se constată8 la apro+imati !2D dintre bolnai8 unedem papilar moderat8 uneori însă8 în formele seere8 se descrie şi sta"ă papilară cuemoragii retiniene8 simptome care trădea"ă e+istenţa unui e+primat edem cerebral.

. -lectroencefalografia arată8 în /2D din ca"uri modificări cu caracter difu" sau pre"enţa unor focare cerebrale.

#. Arteriografia cerebrală are indicaţii limitate în emoragia cerebrală. eplasareaaselor este eidenţiată în general numai în ematoanele intracerebrale mari.

. %cintigrafia cerebrală arată pre"enţa focarelor emoragice situate superficial./. 3omografia a+ială computeri"ată delimitea"ă net focarul emoragic.0. =e"onanţă magnetică nucleară (=4*).

,&.& D(a9no"t()*# d('%r%n+(a# a# a))(d%nt*#*( $a")*#ar )%r%!ra#

Acest diagnostic se impune cu6 meningită acută emoragie cerebrală inundarea entriculară embolie cerebrală tromboflebite cerebrale unele ca"uri de tumori cerebrale ematomul e+tradural ematomul subdural cronic meningo


27/130

asomotorii mai manifeste8 iar FC= ca aspect şi formulă este diferit de emoragiameningee. -ste de reţinut că în meningitele acute8 FC= poate se fie emoragic.


28/130


29/130

3ulburările funcţiei de cunoaştere întregesc tabloul clinic al emiplegiei8 cude"orientare temporo


30/130

conergent şi diplopie omonimă. Atingerea nerului acustico< estibular poate duce lasurditate8 tulburările de ecilibru (erti@e) şi nistagmus.

c. Hemiplegiile bulbare%e remarcă prin aspectul lor global8 bine definit de calea piramidală că este

interesată. *u pre"intă manifestări faciale8 dar în funcţie de interesarea elementelor

ecine căilor motorii se mai pot distinge6 un sindrom bulbar paramedian (e@erine) ceasocia"ă emiplegiei controlaterale o emianeste"ie cu disociaţie de tip tabetic şi parali"ia ipoglosului de aceeaşi parteB sindromul Kallemberg caracteri"at prin simptomedintre care se detaşea"ă sindromul estibular8 parali"ia ălului palatin8 faringelui8laringeluiB sindromul Claude ?ernard


31/130

emiplegiile posttraumatice sunt frecente în practica medicală put:nd releanumeroase necenisme8 printre care şi ematomul8 cele mai frecente fiind contu"iilecerebrale difu"e8 care determină8 aproape în toate ca"urile8 alături de deficitul motoraferent emiplegiei şi tulburări de intelect şi comportament ce întunecă prognosticul.

emiplegiile prin compresiunea intracerebrală sunt mult mai rare8 ele fiind de

natură congenitală sau dob:ndite în perioada copilăriei sau mai t:r"iu.

• Hemiplegiile prin accidente vasculare cerebrale

;n lumea modernă bolile cardio


32/130

• Hemiplegiile prin accident vascular cerebral ischemic atorită mi@loacelor de inestigaţie neina"iă8 astă"i diagnosticul acestor

accidente este adus aproape la pefecţiune.Nn studiu efectuat a arătat că ma@oritatea accidentelor asculare cerebrale

iscemice au fost accidente asculare constituite8 iar restul atacuri iscemice tran"itoriiintre accidentele asculare constituite două treimi sunt diagnosticate ca infacrtecerebrale8 iar o treime ca emoragii. Infarctul cerebral la r:ndul său este cau"at din ca"urideterminate şi embolii8 toate cu mecanism de acţiune iscemic. emoragia cerebrală arelocali"are intracerebrală şi subaranoidiană. -+istă şi cau"e necunoscute de proocare ainfarctelor cerebrale8 precum şi infarctul postangiografic într


33/130

instalată nu se asocia"ă cu deficitul motor al membrelor8 ci doar8 cel mult8 cu uneleelemente de pare"ă facială de tip central.

< artera cerebrală posterioară L este rar implicată în accidentele asculare8 dar atuncic:nd este8 se remarcă prin manifestări talamice8 dureroase8 afa"ie8 agno"ie8 tulburări decon@ugare a globilor oculari şi tulburării de edere.

< trunciul ba"ilar8 în ca"ul unei oclu"ii complete8 eoluea"ă spre e+itus8 cu tulburărigrae de conştienţă8 mio"ă8 parali"ii pseudobulbare8 cadriplegie. 5ot fi generate tulburăritran"itorii sau afectarea funcţiilor trunciului cerebralB surditate8 ata+ie8 pierderi deedere care se asocia"ă cu emiplegia.

mbolia cerebrală îşi are locali"area la nielul arterelor intracraniene şi este oconsecinţă a bolilor emboligene8 un rol important în această direcţie a:ndu


34/130

de"oltate ca o complicaţie cerebrală. -pilepsia poate fi şi ea pre"entă în accidenteleasculare nonembolice.

Vasospasmul8 ca îngustare a calibrului arterial de la ba"a creierului8 perianerismulsau difu"8 se poate eidenţia clinic sau angiografic. Comparat cu consecinţele emoragieisubaranoidiene8 acesta poate fi deastator8 înt:lnindu


35/130

•Complicaţii imediate

Imobili"area prelungită la pat prin deficit motor de tip emiplegic conduce latulburări trofice cutanate8 bronopneumonie8 tromboflebita membrului inferior8 infecţie

urinară.Fa bolnaul culcat în decubit dorsal suprafeţele care suportă greutatea corpului

sunt fesele8 călc:iele8 regiunea omoplaţilor şi occiputul. ' imobili"are prelungită duce latulburări ale circulaţiei enoase şi limfatice8 mai ales pe teritoriul arterelor musculo<cutanate ce traersea"ă fesele şi irigă ţesuturile aidpoase8 aponero"ele de inserţie şireţeaua intradermică. 4uşcii re"istă bine la compresiune8 însă ţesutul adipos agoni"ea"ă

pe toată suprafaţa de contact. Acesta suferă o ipoasculari"are prin sta"ă enoasăireductibilă8 pe o întindere mai mare dec:t cea de la suprafaţa pielii8 el repre"ent:ndsubstratul anatomic pe care ulterior se a de"olta şi e+tinde infecţia.

a. !ulburările trofice cutanate debutea"ă la nielul "onei sacrate8 unde apare o "onăroşie8 care foarte repede eoluea"ă spre stadiul de flictenă8 în @urul căreia apar nişte petenegre8 care arată degradarea dermului şi epidermului. Fa nielul călc:iului8 datorită lipseiunui strat de panicul adipos de protecţie8 escara interesea"ă aproape de la începutţesuturile p:nă la os. Cunoaşterea acestor tulburări au făcut posibile at:t măsurile de

preenire8 c:t şi cele terapeutice. 3ratamentul tulburărilor trofice cutanate8 deşi profila+ialor pare e+trem de simplă el răm:ne mereu în actualitate. -le continuă să complicetabloul clinic al imobili"ărilor la pat8 de aceea de ba"ă în profila+ia acestor escare răm:ne

preocuparea de a scimba din două în două ore po"iţia de decubit al emiplegicului. ingama de unguente sau tratamente pe care le aem la dispo"iţie pentru aceste escare8 se

pare că butada lui Valain e+primă cel mai bine situaţia6 7puteţi aplica orice pe o escară8 înafară de bolna9.

b. %omplica$ii pulmonare datorate hipoventila$iei alveolare8 asigură predispo"iţia pentru apariţia de focare congestie pulmonare8 mai ales la nielul părţii declie. ,ebra poate diminua re"istenţa întregului organism8 scăderea respiraţiei tisulare8 constituindu


36/130

4ulte dintre aceste opinii afirmă că nu este orba despre o infecţie ce trebuie tratată caatare8 ci aceasta este cau"a le"iunilor urologice8 de unde conclu"ia că nu urina trebuietratată8 ci le"iunea urologică responsabilă. 'ricare ar fi interpretarea urologică8 cert estecă odată instalată8 succesul terapeutic poate fi instalat negati de o mulţime de factoriîntre care diabetul "aarat sau prostatita cronică. 5re"enţa piuriei necesită inestigaţii

clinice şi paraclinice suplimentare8 a:nd gri@ă de a combate reacţia alcalină a urinei propice infecţiei urinare.

•Complicaţii tardive

Aceste complicaţii tardie surin la distanţă la momentul de debut al emiplegiei8dar nu mai dereme de $2


37/130

anaciane"ei prelungite suferă o amiotrofie importantă. 4ai grae sunt nsă retracţiilemusculo


38/130

g. !ulburările psihice tardive sunt perpetuarea tulburărilor de6< afectiitate< actiitate< comportament< cunoaştere

< intelectuale8 instalate postictală în funcţie de ca".egraitatea acestora depinde de cooperarea bolnaului şi calitatea bilanţuluirecuperator.

,&&@& F(5(o6ato#o9(a %1(6#%9(%(

in punct de edere fi"iopatologic ealuarea pacientului presupune6 stabilirea cau"ei emiplegieiB

dacă cau"a este un accident ascular cerebral este necesarăstabilirea tipului acestuia L iscemic (02D din ca"uri)8 emoragic (12D)8 lacunarB preci"area "onei topografice a A.V.C.


39/130

forma este mai graă. ' accentuare a spasticităţii se poate datora şi unor stimulinociceptii comuni8 cum ar fi e"ica urinară la care se notea"ă infecţia8 sonda sau pieleace are ca sarcină ulceraţia de decubit. e asemenea durerea poate declanşa un spasmmuscular care este inoluntar8 dar trecător după înlăturarea cau"ei.

5erturbările pe care spasticitatea le aduce cuplului mişcare


40/130

:& T%"t(n9 1otorAcest bilanţ nu poate fi făcut doar sub formă analitică la bolnaul emiplegic8

ignor:nd e+ploatarea deprinderilor motrice ce asigură capacitatea de autoserire şi

autonomia de deplasare pe care bilanţul motor global îl aduce în completarea sa.

•esting motor analitic

?ilanţul motor analitic în ca"ul unei emiplegii nu se compară cu bilanţul dinle"iunile nerilor periferici. Acest bilanţ notea"ă mişcarea globală de fle+ie a degetelor8e+cepţie făc:nd uneori doar opo"antul.

,orţa musculară se notea"ă de la 2 la cu menţiune în ce condiţii de facilitare afost obţinută. Alături de cota de forţă8 se notea"ă şi amplitudinea mişcării în grade8 foarteimportantă în continuarea programului terapeutic.

;ntr


41/130

;n acelaşi scop a fost imaginată o scară cu cinci trepte de la 2 la & care diferenţia"ăspasticitatea în raport cu intensitatea şi durata refle+ului miotatic8 consider:nd releant în

progno"a eoluţiei bolii.

3abelul nr. . T%"t 1*")*#ar ana#(t() 6%ntr* 1%1!r*# "*6%r(or *umele şi prenumele .......................................................................:rsta ...........................iagnostic etiologic .................................................................... ,.'. *r. ...........................

4NSCII

ata6 ....................................-+aminator6 .........................

ata6 ...................................-+aminator6 ........................

, o r ţ a

A m p l i t .

% i n c i n .

, a c i l i t .

, o r ţ a

A m p l i t .

% i n c i n .

, a c i l i t .

4.deltoidAbd. sub

ori"ontală

AnteriorFateral5osterior

Abd. pesteerticală

Anterior Fateral

4. add. omoplaţi4. fle+. Antebraţ4. e+tens. Antebraţ4. pronatori4. supinatori4. e+tensori pumn4. fle+ori pumn4. fle+. pr. Inde+4. fle+. pr. 4edius4. fle+. pr. deg. III. IV8 V4. e+t. pr. inde+4. e+t. pr. 4edius4. e+t. pr. deg. III8 IV8 V

&1


42/130

4. interosoşi dorsali4. interosoşi palmari

5olice

,le+ie-+tensieAbducţie

Adducţie'po"iţie

3estul muscular se efectuea"ă pentru toţimuşcii numai în po"iţia şe":nd

5articiparea sincine"iilor şi facilităţilor senotea"ă cu MM

3abelul nr. /. T%"t 1*")*#ar ana#(t() 6%ntr* 1%1!r*# (n'%r(or *umele şi prenumele ....................................................................... :rsta ..........................iagnostic etiologic ..................................................................... ,.'.*r. ...........................

4NSCII 5 o

" i ţ i a ata6 .............................

-+aminator6..........................................................

ata6 .............................

-+aminator6.........................................................

, o r ţ a

A m p l i t .

% i n c i n .

, a c i l i t .

, o r ţ a

A m p l i t .

% i n c i n .

, a c i l i t .

4. 4arele fesier V4. 4i@lociul fesier

F4. adductori

4. rot. e+t. coapsei %

4. rot. int. Coapsei %

4. Cadriceps %

4. fle+ori ai gambei V%

4. >ambier ant.

%4. -+tensor comun alegetelor

%

4. abduct ai labei picior. %

4. adduct ai labei picior. %

&!


43/130

4. triceps sural %

4. abdominali L decubit dorsal F L decubit lateralV L decubit entral % < şe":nd

5articiparea sincine"iilor şi facilităţilor senotea"ă cu MM

•esting motor global

Acest bilanţ ine în completarea bilanţului musculo


44/130

< cilindricăB< în menginăB< sfericăB< circularăB< palmarăB

< în c:rligB< interdigitală latero


45/130

?. Ton*" 1*")*#ar -. R%'#%7 6o"t*ra#

2 L flasciditate 2 L absent 1 L flasc. spast. incip. 1 L sciţă ! L spastic8 "one flasce ! L i"ibil

$ L normal $ L normal

C. A)t($(tat% r%'#%72 ,. D*r%r%

2 L absentăMseer afect. 2 L seeră 1 L slabăMmoderată 1 L medie ! L medie ! L slabă $ L normală $ L normal

*? L se a specifica locul8 dacă este pre"entă

>ruparea a treia de elemente reia indicatorii de eoluţie cuprinşi în tabelelenumărul 18! compar:ndu


46/130

%tările depresie se înscriu şi ele în bilanţul negati asupra realidării bolnauluiemiplegic. Acestea intra în indicatorii de eoluţie8 dar cu o scală de ealuare adepresiunilor psiice ce pleca iners6 < 2

prin gama largă de tulburări cu implicaţii nefaorabile asupra eoluţiei emiplegiilor8 pecare o aduce în prim plan.

@& 8(#an+*# "o)(a#ependenţa socială i"ea"ă două mari obiectie6

1. prieşte capacitatea de autoserireB!. autonomie de deplasare.

;n ceea ce prieşte capacitatea de autoserire8 dar şi perspectia unereprofesionali"ăr8 e+istă obligaţia de a e+plora din ce în ce mai mult m:na emiplegiculuiat:t separat8 c:t şi în relaţie cu m:na sanătoasă. 4:na plegică este considerată că parcurgeîn eoluţia ei o etapă de m:nă pilon şi m:nă globală pe de o parte şi de m:nă digitală pede altă parte. ,iecare situaţie are trei etape de eoluţie.

4:na pilon M globală8 în etapa61. reuşeşte să ţină o sacoşă sau o cutie de cibrituriB!. notea"ă o utili"are actiă8 dar cu dificultate şi fără siguranţă în e+ecuţieB$. permite utili"area apropiată de normal sau ciar normală.

4:na digitală cotea"ă tot de la 1 la $ mişcări reali"ate8 dar în raport de capacitateadiscriminatorie şi siguranţa e+ecuţiei.


47/130

4:na plegică este reali"ată şi în relaţie cu m:na sănătoasă sub aspectul bimanualităţiicu trei trepte de eoluţie6 1 m:na plegică se foloseşte în condiţii pasie8 ! participă acti8 dar numai în susţinere şi nu direct la actul bimanual8 $ participă real la bimanualitate.

Si mersului8 ca cea de a doua componentă legată de autonomia de deplasare8 iI-*A6%pălarea m:inilor şi feţei%pălarea toraceMabdom.Mm. inf.5ieptănat şi periat părAplicarea pastei de dinţi pe periuţă;ngri@ire şi curăţare ung.,olosirea batistei,olosirea prosopului

?ărbieritul

;4?=TCA3NF SI -G?=TCA3NF65unere şi scoatere ciorapi5unere şi scoatere cămaşă;nc. şi descidere nasturi

&


48/130

5unere şi scoatere pantofi5unere şi scoatere pi@ama;nc. şi descidere fermoar 5unere şi scoatere ocelari

,'F'%I=-A N*'= A5A=A3-6=adio


49/130

. autoservirea la masă (trei)6 furculiţa8 lingura cuţitulB # activită$i ale trunchiului (două)6 aşe"area şi ridicarea de pe scaunB . transferul din cărucior (două)6 în pat8 automobilB /. utilizarea '%#ului (patru)6 desciderea Mînciderea capacului8 aşe"area Mridicareatransferul pe cărucior8 folosirea accesoriilorB

0. vorbirea şi cititul (două)6 posibilă sau nu.eşi specifice bilanţului psiic8 orbirea şi cititul fac parte din actiităţile "ilnice.Acest model de bilanţ social8 amplu de altfel cu deprinderi motrice şi abilităţi

manuale trebuie completat cu ealuarea e+actă a 7scori"ării9 nielului motric al gestuluiinestigat comparati cu aloarea normală. 5entru aceasta se recurge la o scală de cincitrepte8 atribuind alorii coeficientul de 122 D scă"îndu


50/130

4ersul a fost ealuat pe & trepte alorice62 L impotenţă totală1 L mers susţinut acti de ambele părţi1A L mers susţinut acti de o singură parte1? L mers susţinut pasi de partener sau bare paralele

! L mers asistat$ L mers autonom pe distanţe scurte& L mers autonom8 inclusi urcareMcobor:re trepte.

Valoarea ma+imă se calculea"ă adun:nd scorul ma+im al fiecărei actiităţi ($! puncte pentru toaletă8 &2 puncte pentru îmbrăcat8 / puncte luarea mesei8 & puncte mers X/& puncte). ;n ca"ul unei emiplegii scorul obţinut a fi eident mai mic şi acesta raportatla cifra ma+imă de /& a oferi indicele procentual pe care bolnaul respecti îl are la unmoment dat.

A:nd în edere importanţa socială a mersului ealuarea sa a fost reali"ată şi pe oscară alorică de la 2 la ca şi în ca"ul bilanţurilor funcţionale globale6

< 2 L mers imposibil8 bolnaul neput:nd să păşească singur8 ciar şi asistat< 1 L mers posibil numai pe distanţe scurte8 în spri@in asistat< ! L mers independent8 în spri@in8 dar lent şi nesigur < $ L mers independent8 lent dar sigur8 eficienţă la limită< & L mers independent8 dar nu în condiţii optime (şciopătare8 ritm inegal8 necesitate

de spri@in în baston sau orte"ă)< L mere în limite normale sau apropiat de normal8 ciar dacă necesită un spri@in

minim.

0& 8(#an+*# orto6%d()atorită permanenti"ării retracţiilor musculo


51/130

?ilanţul sfincterian e"ical trebuie să preci"e"e tipul de incontinenţă6 cu eacuarelentă ce presupune o iporeflectiitate e"icală sau cu emisiune precipitată determinatăde iperreflectiitatea acesteia. eterminarea tipului de incontinenţă este necesarădeoarece se poate ordona tratamentul medicamentos şi fi"ioterapic.

b. '$amen paraclinicCele mai importante e+plorări paraclinice în patologia sistemului neros sunt6 5robele screening 5robele de laborator ţintite 5uncţia lombară Inestigaţiile electrodiagnostice 4etode imagistice 2robele de screening sunt obligatoriila orice pacient8 indifferent de tipul de

afecţiune şi cuprind6

< emoleucograma cu determinarea emoglobinei8 ematocitului8 formuleileucocitareB< ite"a s:ngelui (V%)B< glicemiaB< colesterolul totalB< ureea sanguinăB< testele de disproteinemieB< transamina"ele sericeB< e+amenul sumar de urinăB< testul =?KB< electrocardiograma (-C>)B 2robele de laborator se fac pentru completarea ealuării paraclinice a pacientului. 2unc$ia lombară permite anali"area licidului cefaloraidian. Indicaţiile şi

contraindicaţiile punciei lombare trebuie cunoscute de personalul medical. Investiga$iile electrodiagnostice constituie o e+tensie firească a e+amenului

obiecti neurologic al pacientului. -le cuprind6< electroencefalograma (-->)B

< potenţialele eocateB< electromiografia (-4>) şi ite"a de conducere neroasăB

-4> surprinde actiitatea electrică a muşciului8 normal sau patologic8 at:t înstare de repaus c:t şi în contracţie. Metodele imaginiste se află într


52/130

< angiografia craniană


53/130

Cea de a doua8 corespunde ieşirii din starea de comă şi se remarcă prin dinamism progresi crescut urmărind limitarea ca durată a perioadei de imobili"are.

acă prima subetapă i"ea"ă limitarea consecinţelor sindromului de imobili"are şicomplicaţiile ce pot genera8 cea de a doua subetapă acţionea"ă asupra manifestărilorneurologice8 i"ea"ă obţinerea cooperării8 înlăturarea tulburărilor corporale şi

redob:ndirea mobilităţii actie.Fa ba"a prestaţiilor în acest sens stau tenici de reeducare motrică ce solicitămecanismele posturale refle+e8 completate de stimularea tactilo


54/130

5ercepţia i"uală %ciţea"ă Idem Idem3ulburări amne"ice *u recunoaşte nimic Idem iminuăCoordonare limba@acţiune

Fogarea fără sens ebitul diminuătotul fără sens

ebit redus8concordă cu acţiunea

?ilanţul final al recuperării în etapa acută fie ca succes8 fie ca eşec8 este determinatnu numai de graitatea parali"iei8 ci şi de modul în care au putut fi preenite complicaţiilesale.

,& Eta6a d% )on$a#%")%n+2Conalescenţei îi reine6 < stabili"area

< remisiunea progresiă a manifestărilor psio


55/130

preocupările obsesie legate de infirmitate8 spre actiităţi ce pot aea în final alenţesocioproductie bine nţeles în raport cu restantul funcţional al fiecărui bolna. Acesttransfer de preocupare în plan afecti este condiţia cea mai importantă în obţinereacooperării bolnaului.

5entru obţinerea unui bilanţ neuromotor la limita superioară a posibilităţilor

restante8 trebuie aută în edere8 totalitatea demersurilor ce pot contribui la asigurareacooperării integrale a emiplegicului8 principalul arti"an al recuperării sale. 3erapeutulînt:lneşte însă deseori bariere psiice greu de trecut8 deoarece bolnaul păstrea"ăcapacitatea de a şti cum era8 să aprecie"e cum este şi g:ndul că a fi infirm restul ieţii îldecompensea"ă psiic. 'ri responsabilitatea soluţionării acestor stări de fapte reineîntregului personal medico


56/130

?ilanţul final al emiplegicului secelar ridică mai puţine probleme motoriideoarece resursele rămase sunt mai puţin sau deloc perfectibile. ;n această etapă locul celmai important îl are bilanţul psiic şi cel social. 'ric:t ar fi însă de limitat bilanţul motoreste necesar pentru a găsi emiplegicului secelar o actiitate casnică sau gospodărească8

pentru a preeni astfel8 descompunerea psio


57/130

termen scurt8 consider:nd că o durată de p:nă la minute confirmă un prognostice+celent8 între lasgoH este deosebit de interesantă deoarece se poate înregistră încă din fa"a imediat

postacută. Acest indice are trei elemente6 desciderea ocilor8 raspunsul erbal şi calitatearaspunsului motor oferind ma+im 1 puncte pentru situaţiile normale şi minim $ puncte pentru cele deosebit de grae (tabelul nr 1!).

3abelul nr. 1!esciderea ocilor =ăspuns erbal Căutarea răspunsului motor%pontan & Absent 1 -+ecută ordine #

Fa solicitare $ -mite sunete ! Focali"ea"ă mişcarea Fa durere ! Cuinte i"olate $ =eali"ea"ă fle+ia &Absentă 1 Confu" & ,le+ie stereotipă $

*ormal 0 =eali"ea"ă e+tensia !Absent 1

Cea mai utilă scala ca aloare predictă este cea propusă de %onQuist şi 4oerganmodificată de 4ateH8 la r:ndul ei modificată de către noi. -a se adresea"ă emiplegiilorîn general8 fără să ţină seamă de etiologia lor (tabelul nr. 1$).

%e apecia"ă că la un total de ma+imum 122 de puncte8 scorurile mai mici de !

aduce în discuţie un prognostic ital sumbru8 de răspuntie itală. 'dată depăşită aceastăfa"ă8 dinamica eoluţiei acestui scor deine un e+celent indicator al gidării programuluirecuperator ce se prescrie în continuare.

3abelul nr. 1$Fa)tor( P*n)ta Fa)tor( P*n)taStar% d% )on3t(%n+2< conştienţă deplină 1< somnolenţă 1!

< precomatoasă #< comatoasă 2

Or(%ntar%< normală 0< parţială #

F*n)+(% 1otor(%< normală $$< pare"ă moderată !2

< pare"ă accentuată 1< plegie seeră < absentă 2

R%'#%7(%< normală &< spasticitate !


58/130

< accentuată $< de"orientat 2

Vor!(r%< normală !&

< e+primare discontinuă 1< tulburări mi+te de e+primare şi recepţie12< mutism 2

N%r$( )ran(%n(< deiere necon@ugată #< deiere con@ugată 2

< absentă 2

S%n"(!(#(tat%< normală #

< ipoeste"ie 33A moderată $< ipoeste"ie 33A seeră 1< absentă 2

Para#(5(a 'a)(a#2< absentă $< pre"entă 2

4a+imum posibil X 122 puncte

5rognosticul pe termen scurt a cunoscut o e+tindere şi aplicatiitate continuă8 faptdoedit prin preocupările tot mai diferite şi comple+e ce au caracteri"at certările înaceastă direcţie. ;n acest sens ideea de a înregistra erorile de percepţie i"uală şi de a lecolera eoluţiei globale a emiplegicului adult este ilustratiă. Acest test a lui Albert estesemnificati at:t în progno"a mortalităţii8 c:t şi a recuperării sale funcţionale8 indiferentde prestaţiile clinice8 de laborator sau sociale de care au beneficiat.

5ercepţia este un proces prin care indiidul reuşeşte să integre"e ariaţiilestimulilor sen"oriali cu care această este în permanenţă bombardat8 într


59/130

5riind retrospecti prognosticul ital pe termen scurt suntem obligaţi sărecunoaştem8 în competiţia testelor8 ca scori"area propusă de Albert îşi @ustifică pe deplinutilitatea predictiă8 ca şi ealuarea dinamică a restantului funcţional a bolnauluiemiplegic adult.

!. 2rognosticul vital pe termen mediu se eşalonea"ă pe durata de un an de la debut

%tudiile şi cercetările făcute pre"intă bilanţuri oarecum apropiate< 2D îşi redob:ndesc autonomia< !D răm:n semiautonomi< 18D nu depăşesc stadiul de grabatar < 8D decedea"ă în acest interal

Ca indicatori de progno"ă itală pe termen mediu8 se pot folosi indicatori ce auoperat pe termen scurt8 cu aanta@ul că oferă o ealuare cuantificată8 deci comparabilă cuînregistrările anterioare. ' largă folosire în practica medicinii recuperatorii o are scemaurmătoare care se remrcă prin simplitate şi operatiitate în elaborarea progno"ei petermen mediu (tabelul nr. 1&).

$. 2rognosticul vital pe termen lung depinde în primul r:nd de "estrea de sănătatecu care emiplegicul se înscrie pe orbita supraieţuirii. -+istă un mănunci demanifestări clinice8 care prin incidenţa lor crescută8 precum şi prin caracterul lor trenantau putu fi creditate cu indiscutabile alenţe predictie. ;n ordine8 pot fi citate6 accidentulascular în antecedente8 incontenenţă sfincteriană8 starea de conştienţă8 ipertensiuneaarterială8 interalul de timp de la debut. Cu c:t interalul de timp de la momentul dedebut şi cel de abordare a tratamentului recuperator este mai tardi8 cu at:t este maisimplu pentru bolna.

%tarea de conştienţă pare a fi unul dintre indicatorii cei mai fideli. Astfel la ca"urile

ce au păstrat starea de conşienţă rata de supraieţuire a fost de #/8$D8 urm:nd ca"urile cusomnolenţă trenantă cu 1#8D8 stările semicomatoase cu 08#D şi la urmă stărilecomatoase cu $80D supraieţuire.

3abelul nr. 1&Indicatori de progno"ă ,aorabili *efaorabili< =eenirea din comă < =apidă < Fentă< Controlul sfincterelor < Fa !


60/130

< 4ersul < =itmic < e"ordonat< 5roprioceptiitate < *eafectată < Alterată


61/130

1. Anticoagulantele L în lipsa datelor clinice obiectie folosirea acestora esteempirică. eparina i.. este folosită în ca"urile de suspiciune de trombo"ă ascularăoclu"iă8 mai ales în ca"ul accidentelor asculare iscemice cu o eidentă progresie asimptomatologiei sau cu implicare în circulaţia posterioară. Karfarina poate fi folosită înca"urile de boală aterotrombotică c:nd nu se optea"ă pentru interenţie cirurgicală sau

în ca"urile de embolie de origine cardiacă (infarct miocardic anterior8 fibrilaţie arterialăsau boala alulară).!. Medica$ia antiplachetară poate reduce riscurile de repetare a AI3 sau a

accidentelor asculare la pacienţii simptomatici şi repre"intă o alternatiă laanticoagulante.

$. ndarterectomia se foloseşte în mod deosebit pentru steno"a de carotidă (mai alescea de sub 182 mm lumen re"idual) sub sifon.

5entru accidentul vascular lacunar ca şi tratament este indicată terapia agresiă aipertensiunii.

Supravegherea echilibrului hidric &n accidentul vascular acut . ;n general8 restricţiade fluide şi menţinerea ecilibrului idric cu a@utorul soluţiilor i"otonice administrată i.(cu sau fără substanţe iperosmotice) în ca"ul emoragiilor supra tentoriale sau aaccidentelor cerebeloase masie (menţinerea osmolalităţii serice al !02


62/130

?#8 care interine eficient în ameliorarea utili"ării e+ogenului şi a gluco"ei de cătrecreierul aflat în ipo+ie8 acceler:nd nemi@locit recuperarea.

;n acelaşi cadru8 etiologic atunci c:nd la originea emiplegiei este ipertensiuneaarterială se impune cobor:rea sub 12mmM4g a alorii tensiunii ma+ime şi la aloriconenabile la cele minime. e aceste alori depinde şi anga@area emiplegicului într


63/130

Alături de terapia medicamentoasă în continuarea durerii şi


64/130

dur8 pasi şi static prin el însuşi8 are o structură biologică ie8 în perpetuă remaniere şi omare capacitate de transformare8 modelare ş adaptare la solicitările e+terne. ;ntre os şicalciu e+istă raporturi indisolubile8 de care găsesc responsabilităţile într


65/130

!. 3ratament kinetic propriu


66/130

4odalităţi de combatere a spasticităţii.

III. Stadiul avansat 5 de refacere1. 'biectiele kinetoterapiei în acest stadiu sunt6 promoarea abilităţii e+tremităţilor pentru a merge c:t mai correct8

pentru a utili"a m:na în actiităţile "ilnice u"ualeB ameliorarea controlului motor e+centricB ameliorarea ite"ei de mişcareB ameliorarea automatismului mişcărilor.

!. 3ratamentul kinetic aici a cuprinde în acest stadium e+erciţiile descries lacelelalte stadii8 dar li se a spori gradul de dificultate. Astfel or fi folosite6

4etode de facilitare6 < 4etoda abat < 4etoda ,renkel

< 4etoda 5elps

< 4etoda ?runstrom 4etode de inibiţie6 < 4etoda ?obat

< 4etoda 3ardieu 3enici de rela+are

T%n()( ;(n%t()% d(na1()%

-obiliarea pasiv"

4obili"ările pasie sunt mişcări reali"ate cu a@utorul unei forţe e+terioare încondiţiile unei inactiităţi musculare determinate de boală. AcesteH tenici kinetice suntindispensabile în recuperarea bolnailor neurologici.

-fectele mişcărilor pasie sau multiple61. Fa nielul aparatului locomotor6< 4enţin sau cresc amplitudinile articulareB< 4enţin trificitatea structurilor articulare preenind degenerarea cartila@uluiB

< 4enţin sau cresc e+citabilitatea muscularăB< iminuă contractura musculară prin întinderea prelungită a muşciuluiB!. Fa nielul sistemului neros şi asupra tonusului psiic6< 4enţine 74emoria kineste"ică9 prin membrele afectate prin informaţia proprioceptiă enită de la receptorii articulari şi periarticulariB

< 4enţine încrederea pacientului într


67/130

$. Fa nielul aparatului circulator6< 4işcările pasie ritmate au efecte asupra aselor mici musculare şi asupra

circulaţiei enolimfatice de întoarcereB< 5rein sau înlatură edemele de mobili"areB&. Fa nielul altor aparate şi sisteme6

< 4enţin trificitatea ţesuturilor segmentelor imobili"ateB< Cresc scimburile ga"oase la nielul plăm:nilor şi ţesuturilorB< %timulea"ă tran"itul intestinal şi eacuarea e"icii urinareB

intre modalităţile tenice de reali"are a mobili"ării apsie8 în recuperareasecelelor AVC


68/130

Mobilizarea pasivo#activă este o formă a mobili"ării pasie aplicabilă în ca"ulmuşcilor cu forţă musculară scă"ută8 care nu pot îninge nici inerţia membrului asupracăruia acţionea"ă. Astfel în ca"ul unei forţe musculare c:nd muşciul se contractă fărădeplasarea segmentului8 mobili"area pasio


69/130

c. c:nd pacientul se teme să


70/130

< autore"istenţa


71/130

=e"istenţa ma+imală. -+ecutarea mişcării împotria unei re"istenţe ma+imale8 darrcare permite e+ecutarea ei determină o creştere a forţei musculare. =e"istenţa ma+imalădetermină o iradiere a influ+ului de la grupele musculare puternice în cadrul scemei demişcare spre grupele slabe.

%ecenţialitatea normală a acţiunii musculare. ;n cadrul de"oltării motorii

controlul motor pro+imal apare înaintea celui distal. 'dată de"oltat8 acest control8secenţialitatea mişcărilor normale se face de la distal spre pro+imal. Antrenareacontrolului motor se începe cu componenţa pro+imală8 iar după re"olarea acesteia se atrece la cea distală.

;ntărirea. Creşterea forţei musculare se poate obţine prin6< iradierea de la membrul sănătos către cel bolnaB< refle+ele tonice ale g:tului şi cele labirinticeB< refle+ele de fle+ie şi e+tensieB< refle+ele de postură şi ecilibruB< i"uali"area directă a mişcării.

4%tod% d% r%%d*)ar% n%*roH1otor(%

4etoda abat L este o metodă de facilitate proprioceptiă neuro


72/130

< 5uncte principale sunt condilul umeral intern şi apofi"a stiloidă a radiusuluiB< 5unctele au+iliare sunt marginea anterioară a acromionului şi marginea medială a

omoplatuluiBFa nielul membrelor inferioare6

< 5unctele principale sunt repre"entate de condilul femural intern şi calcaneuB

< 5unctele au+iliare se găsesc la nielul capului femural în plica inginală şi almarginii posterioare a marelui troanter.4a"a*# ca metodă de reeducare neuro


73/130

< tumori osoase benigne sau maligneB< fragilitate asculară.

T%ra6(a o)*6a+(ona#2

3erapia ocupaţională sau ergoterapia este un mi@loc terapeutic care utili"ea"ăactiităţi productie pentru restabilirea capacităţii funcţionale normale. ;n acelaşi timpstimulea"ă pacientul să se poată autoseri8 deplasa8 să practice anumite @ocuri8 sporturiactiităţi "ilnice.

'biectie6< reeducarea motorieB< reeducarea gestuală în ederea corectării disabilităţilorB< atenuarea şocului psiic la reenirea pacienţilor în societate8 prin trecerea de la

inactiitatea forţată la actiităţi curenteB< stimularea g:ndirii po"itieB< stimularea încrederii în sine.

4(#oa)% 6"(()%

ematomul de nuclei ba"ali este un stresor puternic ce induce perturbări la nielulcomportamentului psiic8 pacientul deenind an+ios8 melancolic8 cu prag scă"ut la durereşi uneori poate fi însoţit de agitaţie psio


74/130

< se poate aplica în orice etapă a recuperării8 cu efort ma+im în perioada deimobili"are8 e+ersarea mentală constituind un mi@loc de menţinere a memorieikineste"iceB

< reduce durata recuperăriiB< solicită participarea actiă şi motiată a pacienţilor în aplicarea tenicilor

psioterapeutice (rela+are8 autosugestia8 g:ndire po"itiă8 încredere în sine) careînsoţesc antrenamentul mental.

O8IECTIVELE ŞI CONŢINUTUL PROGRA4ULU DE RECUPERAREPENTRU SEC>ELELE NEUROLOGICE ALE AVC ULUI =>E4IPLEGIA?

5lec:nd de la un plan general de tratament şi ţin:nd cont de principiilekinetoterapiei8 am indiiduali"at programele de recuperare ale pacienţilor în funcţie deurmătorii parametri6

specificul ematomului de nuclei ba"aliB afecţiuni somatice pree+istenteB restantul funcţionalB :rsta pacientuluiB capacitatea fi"ică generalăB posibilităţile de cooperare ale pacientului.

5rogramul kinetic a fost structurat pe două etape6Eta6a : L durea"ă în medie 12 "ile şi are în edere preenirea complicaţiilor.O!(%)t($%6

a. rela+area fi"ică şi psiicăB b. preenirea complicaţiilor de decubitBc. menţinerea imaginii kineste"ice.a& R%#a7ar%a '(5()2 3( 6"(()2• 4etoda 5arroH L pacientul în decubit dorsal8 nemişcat8 respiră liber

neforţat cu o fa"ă a e+piraţiei şuierată. urata


75/130

5acient6 în decubit lateral8 cu spri@in pe troanterul mare8 genunciul flectat8 călc:iulîn continuarea liniei interfesiere8 piciorul formea"ă 02 grade cu gamba.

36 56 cu podul palmei pe spina iliacă antero


76/130

< membrul inferior în po"iţie neutră preenind rotaţia e+ternă prin folosirea unor perne sau suluri de pătură.• 2osturarea &n decubit homolateral 6

< spatele pacientului a fi paralel cu marginea patului8 capul a fi plasat pe o pernă8simetric8 dar nu în fle+ieB

< umărul în rotaţie e+ternăB< cotul în e+tensie8 degetele în e+tensie spri@inite pe pat sau în afara suprafeţei de

spri@in încura@:nd astfel e+tensia lorB< membrul inferior uşor flectat din genunci şi e+tins din şoldB< la nielul trunciului8 posterior se a plasa o pernă pentru a preeni rostogolirea în

decubit dorsalB< membrul inferior neafectat este în fle+ie la nielul şoldului şi genunciului.• 2osturarea &n decubit heterolateral 6

< spatele a fi paralel cu marginea patului8 perna la nielul trunciului posterior

capul fiind plasat simetric pe pernăB< umărul este în fle+ie de 02 grade8 braţul8 antebraţul spri@inite pe o pernăB< membrul inferior a fi în fle+ie la nielul genunciului şi şoldului8 susţinut pe o pernă.• 2osturarea &n decubit ventral 6

< capul8 trunciul8 membrele inferioare să fie po"iţionate pe aceeaşi linieB< braţul afectat este întins sus8 iar în m:nă se a pune un prosop rulatB< picioarele în afara saltelei meţin:nd astfel un ungi drept cu gambele.

'bseraţie6 respiraţia este îngreunată8 moti pentru care această postură nu a fimenţinută mult timp.

• 2osturarea &n aşezat 6< trunciul simteric în e+tensie8 articulaţiile co+o


77/130

< trunciul este ridicat cu a@utorul unor 7perne în trepte9 sau cu a@utorul părţii mobilea patuluiB

< po"iţii de decubit lateral sau aşe"at.Indicaţii metodice6

< pacientul să fie c:t mai rela+atB

< posturile se menţin de la 12 min < ! ore8 scimb:du


78/130

Acţiunea6 la comanda 38 pacientul duce picioarele în afara planului patuluiîmping:nd în m:na plasată pe pat8 iar 3 trage de trunci în sus şi de picioare spreînainte şi în @os.

4o!(#(52r( 6a"($%

4obili"ări pasie pentru membrele superioare65acient6 în decubit dorsal cu braţul în abducţie la 02 de grade8 palma braţului afectat

pe toraceB36 plasat în lateral8 5 pe cot8 C5 pe umărBAcţiune6 apropierea braţului de torace şi alunecarea palmei pe piept (adducţia

omoplatului)B & + ! repetări.5acient6 în decubit dorsal cu braţul în abducţie la 02 de grade8 palma pe suprafaţa

patuluiB36 plasat în lateral8 5 pe cot8 C5 pe umărBAcţiune6 apropierea braţului de corp prin alunecarea pe suprafaţa patului. 3 împinge

de cot şi menţine umărul în po"iţie iniţială8 & + ! repetări.5acient6 în decubit dorsal8 antebraţul la 02 de gradeB36 plasat lateral8 5 pe 1M$ distală a antebraţului8 C5 pe umărBAcţiune6 ridicarea braţului înainte şi fi+area umărului pe planul patului prin C5

(fle+ie)B & + ! repetări.5acient6 în decubit lateral8 braţul în abducţie la 02 grade8 cotul flectatB36 se află în lateral8 5 pe 1M$ distală a antebraţului8 C5 pe umărBAcţiune6 cobor:rea antebraţului sub planul patului (rotaţie internă)B & + ! repetări.

5acient6 în decubit dorsal cu braţul în abducţie la 02 de grade8 antebraţul perpendicular pe braţB

36 în lateral8 5 la nielul palmei pacientului8 C5 pe braţBAcţiune6 flectarea antebraţului pe braţ şi rebenireB & + ! repetări.5acient6 în decubit dorsal8 braţul pe l:ngă corpB36 în lateral8 56 policele pe dosul palmei pacientului8 celelalte patru degete în palma

pacientului8 C5 pe antebraţ8 deasupra articulaţiei pumnuluiBAcţiune6 pronaţia şi supinaţia m:iniiB & + ! repetări.5acient6 în decubit dorsal8 antebraţul flectat la 02 de grade8 pe erticalăB36 în lateral8 56 la nielul degetelor !


79/130

,ig. &.

5acient6 în decubit dorsal8 antebraţul flectat la 02 grade8 pe erticalăB36 în lateral8 56 la nielul policelui8 C5 pe celelalte & degeteBAcţiune6 fle+ia


80/130

5acient6 în decubit entral8 cu braţul în abducţie8 cotul e+tinsB36 în lateral8 5 pe cot8 C5 pe umărBAcţiune6 adducţia braţului şi atingerea fesei opuse cu degeteleB $+! repetări.5acient6 în decubit entral8 braţul pe l:ngă corpB36 în lateral8 5 pe cot8 Cppe umărB

Acţiune6 ridicarea braţului de pe planul patului cu alunecarea palmei pe pat8 uşoaretensiuni la capătul cursei descrise de braţB $+! repetări.

4obili"ări pasie la nielul membrelor inferioare5acient6 în decubit dorsal cu membrele inferioare e+tinseB36 în lateral8 5 pe genunci8 C5 sub gle"năBAcţiune6 ridicarea piciorului spre erticală8 genunciul e+tins şi reenireB &+! repetări.5acient6 în decubit dorsal cu membrele inferioaree+tinseB36 în lateral8 5 deasupra gle"nei8 C5 sub genunciBAcţiune6 fle+ia gambei pe coapsă8 a coapsei pe ba"in8 e+tensia genunciuluişi reenire

în po"iţia iniţialăB &+! repetări (e"i fig. #).

,ig. #.

5acient6 în decubit dorsal cu genuncii flectaţi (plantele pe planul patului)36 înaintea pacientului8 5 pe genunci8 C5 pe faţa dorsală a picioruluiBAcţiune6 ducerea genunciului spre e+terior şi reenireB &+! repetări.Indicaţie6 C5 se e+ercită astfel înc:t să nu permită ca partea internă a piciorului să

părăsească suprafaţa patului.5acient6 în decubit dorsal cu membrele inferioare e+tinseB36 înaintea pacientului8 5 sub gle"nă8 C5 pe pertea laterală a genunciuluiBAcţiune6 ducerea membrului inferior spre lateral apoi în sus iners aşe":ndu


81/130


82/130

< mobili"ările pasie or fi e+ecutate cu amplitudini cresc:nde ating:nd treptat toatăamplitudinea posibilăB

< ritmul este lent8 dar treptat ite"a de e+ecuţie a creşteB< fiecare mişcare se a e+ecuta de $


83/130

5acientB în decubit dorsal8 degetele ambelor m:ini încrucişate8 palmele orientate în @osB

Acţiune 6 fle+ia braţelor cu e+tensia coatelor8 palmele orientate în sus8 reenireB $+!repetări.

5acient6 în decubit dorsal8 m:inile cuprind bastonul la capeteBAcţiune6 ducerea bastonului deasupra capului menţin:nd coatele e+tinse şi reenireB$+! repetări.

5acient6 în decubit dorsal cu m:inile la capetele unui baston8 coatele e+tinseBAcţiune6 fle+ia coatelor la 02 de grde8 fle+ia umărului cu e+tensia coatelor la erticală

şi reenireB $+$ repetări.5acient6 în decubit dorsal8 coatele flectate8 m:inile pe capetele unui bastonBAcţiune6 ducerea bastonului spre partea afectată întin":nd braţul şi reenireB &+!

repetări.

4obili"ări autopasie la nielul membrelor inferioare5acient6 în decubit dorsal cu membrele inferioare e+tinse8 piciorul alid aşe"at sub

piciorul afectatBAcţiune6 presiuni pe talpă cu piciorul sănătos astfel înc:t piciorul afectat să a@ungă la

02 de grade faţă de gambăB &+! repetări.5acient6 în decubit dorsal8 gambele încrucişate8 cea sănătoasă sub cea afectatăBAcţiune6 < ridicarea c:t mai sus posibil a membrului inferior şi reenireB &+! repetări < abducţia şi adducţia membrului inferiorB &+! repetări 5acient6 în decubit dorsal8 piciorul integru sub cel afectatB

Acţiune6 fle+ia gambei pe coapsă şi reenireB &+! repetări.Indicaţii metodice6

< e+erciţiile or fi intercalate cu pau"e8 pentru rela+areB< pacientul a fi educat să inspire în timpul efortului şi să e+pire la reenireB< mobili"ările or fi e+ecutate p:nă la aparaţia oboselii sau sen"aţiei de

discomfort(ameţeală8 graţă8 sen"aţie de ărsătură8 cefalee).)& 4%n+(n%r%a (1a9(n(( ;(n%"t%5()%

4obili"ările pasie < sunt similare cu cele din obiectiul anterior.Antr%na1%nt*# 1(nta#/

< %e solicită pacientului că înaintea mobili"ărilor să


84/130

< %ă folosească formule autosugestie po"itie de tipul6 7este suportabil98 7am progresat98 7simt că mă mişc mai uşor9

Eta6a , L constă în recuperarea actiă în ederea obţinerii unor indici superiori ai

calităţilor motrice şi redob:ndirea autonomiei pacientului.

'biectie6a. =ela+area fi"ică şi psiicăB b. 4enţinerea şi creşterea mobilităţii articulareBc. Creşterea tonusului articularBd. =eeducarea coordonăriiBe. =eeducare ecilibrului şi mersuluiBf.=ecuperarea parei facialeB

a. R%#a7ar%a '(5()2 3( 6"(()26 metodele de rela+are sunt cele pre"entate în etapa 1de tratament kinetic. ;n plus se adaugă următoarele metode de rela+are locală6

< balansarea segmentului de membru8 scuturări sau rotaţii ritmice ale acestuiaB< masa@ sedati sub forma de nete"ire6 constă în alunecarea uşoară a m:inilor pe

suprafaţa segmentelor de rela+at. %e efectuea"ă cu o m:nă sau cu ambele m:ini înformă de cleşte. 4:inile trebuie ă fie suple şi lipite de piele iar presiunea nete"iriia fi redusă. 4anera se e+ecută în sensul circulaţiei enoase8 centripet. uratamasa@ului6 $


85/130

5acient6 şe":nd8 antebraţul supin pe masă8 m:na în afara suprafeţei de spri@in cu palmasusB

Acţiune6 fle+ia pumnului cu degetele e+tinse (fle+orii pumnului sunt sinergici cue+tensorii degetelor) &+! repetări.

5acient6 şe":nd8 antebraţulspri@init pe masă8 m1na cu palma în @os la marginea meseiB

Acţiune6 e+tensia pumnului cu degetele flectate(e+tensorii pumnului sunt sinergici cufle+orii degetelor) &+! repetări5acient6 şe":ndBAcţiune6 < fle+ia


86/130

4etoda abat6 diagonala I pentru membrul superior 5acient6 în decubit dorsal la marginea patului8 membrul superior e+tins pe l:ngă

trunci în uşoară abducţie8 antebraţul pronat8 palma orientată în @os8 degetele uşor e+tinseCapul este rotat de partea membrului respectiB

36 plasat în lateral de partea membrului care lucrea"ăB

2 :abat 6 degetele III8 IV şi V ale pacientului sunt prinse între degetul mare şi arătătorulm:inii de aceeaşi parte a 38 mediusul şi inelarul 3 se găsesc între inde+ul şi degetulmare al pacientului8 degetele cuprin":nd primul metacarpianB%2 6 la nielul braţului sub articulaţia umăruluiB

Acţiune6 membrul superior descrie o mişcare pe diagonală către umărul opus6Adducţie8 rotaţie e+ternă8 anteducţie braţB,le+ie8 supinaţie antebraţB,le+ie pumn8 degete

Comanda6 7 prinde şi trage m:na mea la urecea ta opusă9. in po"iţia finalămembrul superior se întoarce în po"iţia iniţială e+ecut:nd mişcările opuse la comanda67acum împinge9.

Varianta pentru cot6%e e+ecută prima diagonală p:nă c:nd membrul superior a@unge la erticală.;n acest moment 3 fi+ea"ă braţul în po"iţia respectiă permiţ:nd antebraţului să

e+ecute mişcarea de fle+ie cu supinaţie urmată de pronaţie cu e+tensieB=eenire la po"iţia iniţialăB / repetări.

iagonala II pentru membrul superior5acient6 în decubit dorsal cu braţul în adducţie8 rotaţie internă8 cotul uşor flectat8

antebraţul în pronaţie8 degetele flectateB

36 de partea membrului care lucrea"ă8 2 :abat; %2 pe braţBAcţiune6 mişcarea este de fle+ie8 rotaţie e+ternă8 abducţie şi supinaţie. %e reine la

po"iţia iniţială prin e+tensie8 rotaţia internă8 adducţieşi pronaţieBComanda6 7acum împinge98 7acum prinde şi trage în @os m:na mea9.Varianta pentru cot6

%e e+ecută mişcarea diagonal p:nă c:nd memebrul superior a@unge la erticală.%e cere pacientului să îndoaie şi să tragă de m:nă în @os astfel înc:t cotul să fie

cobor:t în afara suprafeţei de sri@inB4işcarea este de fle+ie cu supinaţie şi se reine în e+tensie cu pronaţieB / rep.

iagonala I pentru memebrul inferior 5acient6 în decubit dorsal cu memebrul inferior de lucrat în abducţie şi rotaţie internă8

genunci e+tins8 piciorul în pronaţie şi fle+ie plantarăB36 de partea cu care se lucrea"ă8 5 la nielul piciorului cu policel pe faţa

dorsală8degetele !


87/130

reine pe acelaşi traiect e+ecut:nd6 e+tensie8rotaţie internă şi abducţie coapsă8 genunciule+tins8 picior cu pronaţieB

Comanda6 7acum trage9B 7acum răsuceşte călc:iul în afară8 împinge8degetele în @os9Varianta pentru cot6• in po"iţia iniţială se e+ecută abducţia coapsei p:nă c:nd gamba părăseşte planul

patuluiB• ,le+ia genunciului cu ducerea călc:iului sub planul patuluiB• -+tensia genunciului8 5 pe faţa anterioară a piciorului8 C5 deasupra genunciului

nepermiţ:nd ridicarea coapsei d epe suprafaţa de spri@inB / rep.iagonala II pentru memebrul inferior6

5acient6 în decubit dorsal cu membrele e+tinse cu segmentul de mobili"at în adducţie8rotaţie e+ternă8 picior în supinaţieB

36 în lateral8 5 la nielul piciorului cu degetele !


88/130

xerci$iile de tonifiere pentru membrele superioare65acient6 în şe":nd cu membrul superior de


89/130

Acţiune6 pacientul încearcă să pună antebraţul pe masă flect:nd concomitent pumnulB$ + ! repetări.

5acient6 şe":nd8 cotul pe masă8 antebraţul supinat8 policele lipit de metacarpianul IIB36 5 pe e+tremităţile distale palmare ale degetelor şi deasupra articulaţiei pumnuluiBAcţiune6 pacientul încearcă să e+ecute fle+ia degetelor opun:ndu


90/130

,ig. 12.

5acient6 şe":nd pe scaunB

36 înaintea pacientului8 5 pe faţa anterioară a coapseiBAcţiune6 flectarea coapsei cu genunciul îndoit cu şi fără re"istenţa 3B & + ! repetări.5acient6 în decubit dorsal8 genuncii flectaţi8 plantele pe patB36 în lateral8 5 la nielul oaselor iliaceBAcţiune6 pacientul încearcă ridicarea ba"inului de pe pat opun:ndu


91/130

Acţiune6 pacientul e+ecută e+tensia genunciului şi fle+ia plantară opun:ndu


92/130

manere rapide. %e or eita frăm:ntările prelungite care obosesc pacientul . Intensitateamanevrei va scade8 ea deenind foarte bl:ndă spre sf:rşitul tratamentului.

.ricţiunea6 constă din apăsarea pielii şi ţesuturilor subcutanate pe ţesuturile profunde. 4anera nu trebuie să fie e+agerată pentru a nu produce le"iuni. Fa nielulmembrelor fricţiunea se e+ecută rapid8 în sens longitudinal cu faţa palmară sau cu :rful

degetelor. Fa persoanele în :rstă se a e+ecuta cu mare gri@ă8 cu manere bl:nde8 aselede s:nge fiing mai fragile. 5entru efectul stimulant se or efectua manere scurte şienergice.

apotamentul 6 constă în loituri succesie cu a@utorul palmelor8 marginii cubitale am:inii sau cu pumnii semiîncişi. 3apotamentul nu trebuie să fie dureror. %e aplică pentruefectul e+citant8 de creştere a tonusului muscular.

0eteirea6 la începutul şi la sf:rşitul şedinţei de masa@ se e+ecută o nete"ire prelungită8 în sens ascendent8 cu o presiune uşoară pentru efectele analge"ice şi calmante;ntre manere se introduce o nete"ire energică cu efect tonofiant şi stimulant.

urata masa@ului6 < 12 minute.

d& R%%d*)ar%a )oordon2r((4o!(#(52r( 6o#(art()*#ar%/ 1%toda Fr%n;%#

xerci$ii din decubit dorsal • ,le+ia şi e+tensia concomitentă a membrelor inferioare cu genuncii şi gle"enele

lipite8 plantele răm:n în contact cu suprafaţa de spri@in8 &+!B• ,le+ia şi e+tensia şoldului şi genunciul cu ridicarea călc:iului de pe planul patului8 &+!B• Călc:iul unui picior este ridicat şi aşe"at pe mi@locul tibiei opuse L e+tensie8 &+!B• Călc:iul alunecă de


93/130

• in şe":nd se încearcă să se pună călc:iul în m:na 3 care îşi scimbămereu po"iţia8 &+!B

• %e desenea"ă controlul piciorului pe linoleum8 se ridică genunciul apoi seaşea"ă piciorul în cadrul conturului8 &+!B

• Cu :rful piciroul se ating diferite puncte marcate ce creta pe linoleum8 &+!B• %e menţine po"iţia şe":nd drept 1

xerci$ii din pozi$ia st


94/130

• Apucarea beţelor de cibrit şi aşe"area lor în cutieB• ,acerea şi desfacerea nodurilorB• 5lierea :rtiei de diferite dimensiuniB• esciderea şi înciderea unei cutiiB•

3ăierea unei :rtii după o linie sinusoidalăB• 3enoredactareB• Fustruirea mobileiB• ;mbrăcatul şi de"brăcatul (fig. 1!).

Indicaţii metodice6< e+erciţiile or fi e+ecutate ritmic8 de mai multe ori8 sub control i"ualB< pacientul a fi înăţat să


95/130

0


96/130


97/130

< pacientul este aerti"at asupra direcţiei de de"ecilibrareB< la început ba"a de susţinere este mai mareB< picioarele sunt plasate în direcţia de"ecilibrării6 dacă este în lateral8 picioarele or

fi în abducţie8 dacă este în faţă sau în spate picioarele oir fi plasate în anteducţie şiretroducţieB

< iniţial se imprimă de"ecilibrări lente la nielul umerilor8 capului sau la nielulspaţiului popliteu pentru a permite pacientului să se ecilibre"eB< ulterior se poate acţiona simultan şi de sens contrar asupra ba"inului şi umerilor.

5acient6 st:nd cu spri@in pe scaun şiMsau pe masăBAcţiune6 < se ridică iniţial o m:nă de pe spri@in8 alternati8 apoi ambeleB !+$B

< ridicare pe :rfuri L reenireB $+!B< se ridică un picior8 se duce înainte8 înapoi8 dreapta8 st:nga apoi se readuce

la loc8 se repetă cu membrul controlateralB $+&B< se fac aplecări laterale8 rotaţii de trunci slăbind progresi spri@inul de pe

m:iniB $+$.5acient6 st:nd depărtat cu un braţ sus8 celălalt întins înainteB36 plasat în spate8 pri"e sub a+ileBAcţiune6 se mută greutatea corpului de pe un picior pe altul8 odată cu scimbarea

po"iţiei braţelorB & + $.5acient6 st:nd pe un piciorBAcţiune6 membrul inferior controlateral e+ecută fle+ia genunciului8 fle+ia coapsei pe

ba"in8 e+tensia gambei înainte cu aşe"area piciorului pe călc:i şi ducerea l:ngă celălalt picior. %e e+ecută alternati # paşi.

Indicaţii metodice6

< se asigură po"iţia corectă a trunciului şi în timpul mersuluiB< înaintarea să se producă prin ducerea alternatiă a unui picior înaintea celulilaltB< paşii să fie egaliB< contactul cu solul se ia pe talonB< fle+ia coapsei pe ba"in să se facă fără ridicarea şoldului (3 plasat înapoia pacientului8 cu m1inile pe şoldurile acestuia e+ecută uşoară presiune în @os).Nrcarea şi cobor:rea scărilor6

< la început se e+ecută treaptă cu treaptă8 la urcarea piciorului alid fiind cel careiniţia"ă mişcarea8 iar la cobor:re piciorul cu deficitB

< ulterior se trece la efectuarea normală8 treaptă cu treaptăB< se acordă atenţie :rfului piciorului care trebuie să efectue"e fle+ia dorsală la

urcareB< trunciul este uşor înclinat înainte la urcare8 iar la cobor:re spre înapoiB< spri@inul se face pe balustradă şi pe braţul 3 care a urca şi coborî concomitent cu pacientul.

0


98/130

'& R%)*6%rar%a 6ar%5%( 'a)(a#%4a"a 'a)(a# )o1!(nat )* t%n()( "(at"*6

• *ete"irea uşoară cu :rful degetelor de @os în susB este manera de începere8intercalare şi înceiere a şedinţei de masa@B

• ,ricţiune cu :rful policelui sau cu degetele ! L &B• ,răm:ntare cu a@utorul policelui şi a inde+uluiB• Ciupituri uşoare cu efect stimulatorB• 5resiuni a c:te $Z cu :rful degetului arătător8 mi@lociu şi inelar între ba"a

nasului şi rădăcina păruluiB• in:nd ocii încişi8 se apasă uşor cu :rful degetelor arătător8 mi@lociu şi inelar pe marginea superioară a orbitelor apoi pe marginea inferioarăB• Fa nielul t:mplelor se e+ecută simultan presiuni cu degetul arătător şi mi@lociB

se apasă moderat $ + $ZB• 5entru obra"8 se apasă cu degetul arătător marginea e+terioară a nasuluiB se

înaintea"ă cu o lăţime de deget respecti ! lăţimi către e+terior apăs:nd regula $ZB• Fa nielul gurii se e+ercită presiuni în patru puncte6 un punct între nas şi bu"a

superioară8 două puncte de o parte şi de alta a gurii simultan şi un punct între bu"a inferioară şi :rful bărbieiB aceasta se apasă cu degetul arătător timp de $ZB• 5entru bărbie e+istă un punct sub partea din faţă a ma+ilarului inferior care a fi

moderat cu degetul mare de @os în sus de trei ori.urata masa@ului6 12 < 1 minute.

G(1na"t()2 'a)(a#26%e cere pacientului6

< să str:ngă bu"eleB< să flueireB< să ":mbeascăB< să str:mbe gura dintr


99/130

,&::&0& Trata1%nt '(5(ot%ra6%*t()

,i"ioterapia se înscrie cu prestaţii cert benefice în planul terapeutic comple+.-fectele terapeutice sunt obţinute prin mobili"area re"erelor funcţionale ale

organismului care la r:ndul lor or modifica în sens faorabil reactiitatea organismului.;n ca"ul recuperării neuromotorii a emiplegicului terapic cu agenţi fi"ici poate contribuila fr:narea eoluţiei bolii8 concolid:nd re"ultatele obţinute utili":nd mi@loacelemasokinetoterapiei8 cimioterapiei8 interenind benefic şi în preenirea recidielor.

Cei mai importanţi factori fi"ici naturali şi artificiali cu indicaţiile lor în practicarecuperării emiplegiilor îi au pre"enţa în continuare.

!ermoterapia. %e folosesc băile de lumină parţiale sau complete8 cu intenţia de aobţine prin căldură efecte miorela+ante şi ameliorarea circulaţiei periferice. urataşedinţelor este între & şi 2 grade.

=adiaţiile infraroşii8 necesită precauţii minime legate strict de preenirea arsurilorcutanate.

%rioterapia8 constă în aplicaţiile reci pentru combaterea contracturilor musculareîn combinaţie cu interenţiile masokinetoterapiei. %e folosesc pungi cu geaţă saucomprese cu apă rece în aplicaţii ce se pot repeta de mai multe ori pe "i8 timp de 1

lectroterapia. ,aptul că8 corpul omenesc este un bun conducător de electricitateconferă accesibilitate la toate formele de aplicare directe a curentului electric. -fecteleelectroterapiei în raport de forma şi intensitatea curentului aplicat8 pot obţine din parteaorganismului reacţii de creştere a e+citabilităţii sau de diminuare a acesteia. ;n aplicaţiile

medicale ale curentului electric corpul omenesc nu @oacă rol de conducător8 forma safiind aceea ce decide efectele biologice printr


100/130

%urentul faradic. Această formă de curent aparşine curentului alternati de @oasăfrecenţă şi are o formă neregulată8 modificată la acţiunea tegumentelor.

=eulsia faradică se obţine cu electro"i metalici (roloul sau perie) în aplicaredirectă pe piele obţin:nd alături de asodilataţie şi efecte analge"ice.

Contraindicaţiile curenţilor fardici în ca"ul emiplegiei aduc în discuţie afecţiunile

cardiace decompensate8 flebitele şi tromboflebitele.%uren$ii interferen$iali. Această modalitate terapeutică presupune folosireasimultană a doi curenţi de medie frecenţă8 a:nd între ei o diferenţă de ma+imum 122"Msec8 a căror aplicare se face în cruce8 în aşa fel înc:t traseele să se interfere"e în

profun"imea e+act în locul în care dorim să reali"e"e efectul terapeutic.Indicaţiile şi contraindicaţiile curenţilor interferenţiali sunt aceleaşi ca şi la curenţii

de medie frecentă.%onoterapia defineşte utili"area ibraţiilor mecanice în scop terapeutic8 frecenţa

acestora put:nd aria de la c:tea oscilaţii p:nă la un milion şi ciar mai mult pesecundă. ;n raport de capacitate de percepţie a sunetelor de către urecea omului8 au fostdiferenţiate trei categorii de frecenţe6

< infrasonoterapia6 sub 1# ibraţiiMsecB< sonoterapia (meloterapia)6 cu frecenţa cuprinsă în tre 1#

ibraţiiMsec.Infrasonoterapia aparţine manerelor masa@ului manual.' menţiune specială merită şi folosirea ibromasoarelor acţionate electric8 ce

reali"ea"ă frecenţa de 2 "Msec8 a reţelei de curent alternati.%onoterapia sau meloterapia îşi găseşte locul în reeducarea funcţională a oricărei

afecţiuni cu potenţial inalidant8 asigur:nd prin mu"ică tonifierea psiică a bolnaului.Focul meloterapiei într


101/130

Contraindicaţiile sunt numeroase şi trebuie respectate cu stricteţe6 proceseinflamatorii acute8 osteoporo"e8 grefele osoase8 neuro sau tenorefiile recente8 diate"eleemoragice8 uter graid8 ecinătatea "onelor oculare8 regiunile oariene şi testiculare.

Razele = . Cobor:nd pe scara lungimilor de undă8 se a@ung la gama radiaţiilor U8 cufrecenţa între 1.120 şi 282#O.

Ntili"area lor în reeducarea funcţională a emiplegicului este e+trem de limitată.

,&::&& T%ra6(a o)*6a+(ona#2 3( %r9ot%ra6(a

3erapia ocupaţională şi orgoterapia ocupă un loc important între mi@loaceleasociate ale tratamentului recuperator comple+ de care beneficia"ă şi emiplegia. 5rinconţinut ele nu se suprapun8 deoarece terapia ocupaţională presupune o actiitate fi"icăde perfecţionare a deprinderilor motrice fără a se urmări o finali"are8 în timp ceergoterapia pretinde această finali"are8 ca o condiţie pentru reinserţia socială aandicapatului.

Indiferent de cadrul de definiţie8 s

Date post:	07-Aug-2018
Category:	Documents
Upload:	tudoricamarianpompiliu
View:	388 times
Download:	13 times

Sistemul Nervos Central-hemiplegie-proiect Licenta

Documents