Sistemul National de Transport Subiecte Examen

7/27/2019 Sistemul National de Transport Subiecte Examen

1/22

1. SISTEMUL NATIONAL DE TRANSPORT.Sistemul national de transport are un caracter strategic si constituie parte integranta a

sistemului economic si social.Acesta cuprinde urmatoarele moduri de transport:

- Rutier;- Feroviar;- Naval;- Aerian;- Multimodal sau combinat (care se efecteaza in baza unui document unic de transport, cufolosirea de mijloace de transport diferite).

Fiecare mod de transport are in compunere o infrastructura de transport, mijloace de

transport, operatori de transport, operatori ai activitatilor conexe transporturilor, sistem demanagement al traficului, sisteme de pozitionare si navigatie.

Infrastructura de transportRespectiv: caile de comunicatii rutiere, feroviare, navale si aeriene, sunt destinate

desfasurarii activitatii de transport, activitatilor conexe transporturilor si, impreuna cu sistemul demanagement al traficului si sistemele de pozitionare si navigatie, formeaza retelele de transportcare pot fi de interes national, european, international.

Mijloacele de transport.

Denumite si vehicule, sunt mijloacele mobile cu sau fara propulsie, amenajate pentrutransportul de persoane sau bunuri, destinate sa se deplaseze pe o cale de comunicatie rutiera,

feroviara, navala sau aeriana.

Operatorii de transport.

Numiti si transportatori, sunt persoane fizice sau persoane juridice autorizate sa efectuezetransport intern sau international de persoane sau de bunuri, in interes public sau in interes

propriu, cu mijloace de transport detinute in proprietate sau cu contract de inchiriere ori leasing.Operatorii de transport pot fi cetateni romani sau straini si au acces egal si

nediscrimatoriu la infrastructura de transport deschisa accesului public.

Operatorii activitatilor conexe transporturilor.

Sunt persoane fizice sau persoane juridice care indeplinesc activitati ce se desfasoara inlegatura cu transportul sau in timpul acestuia.

Utilizatorii.

Sunt: in transportul de persoane calatorii sau pasagerii, iar in transportul de bunuri

expeditorii bunurilor.Au acces egal la infrastructura de transporturi deschisa accesului public si pot alege liber

modul de transport pentru deplasare.

Sistemele de management al traficului si sistemele de pozitionare si navigatie.Cuprind instalatiile tehnice si sistemele de informatii si telecomunicatii necesare

asigurarii unei operari armonioase a retelelor de transport si gestionarii eficiente a traficului

Fondurile necesare pentru intretinerea infrastructurii fiecarui mod de transport provin dinperceperea de taxe, redevente, tarife.

2. CLASIFICAREA TRANSPORTURILOR DIN PUNCT DEVEDERE JURIDIC


2/22

I. Din punct de vedere juridic:a. Transporturile publice

Sunt organizate de agenti economici specializati si puse fara discernamant la dispozitiaclientelei formate din calatori sau expeditori de bunuri.

In toate cazurile se incheie intre acestia si operator contracte comerciale, utilizatorul

plateste pretul tarifar sau, in mod exceptional, in echivalent sau servicii de alt gen.Carausul executa deplasarea ca o profesie obisnuita. I se cere sa indeplineasca conditii

legale de pregatire si dotare tehnica si sa fi obtinut licentele corespunzatoare. Ei pot fi persoanefizice, comercianti sau societati comerciale.

b. Transporturile in interes propriuAcestea se definesc ca fiind activitati specifice, fundamentul de drept care le

individualizeaza difera prin natura sa de contractul comercial.

In aceasta categorie deosebim urmatoarele modalitati de deplasare in interes propriu apersoanelor si bunurilor:

1. Transporturile de serviciu in interes propriu.Sunt organizate de institutii sau unitati economice cu autovehicule care le apartin, pentru

satisfacerea nevoile de deplasare inerente indeplinirii muncii specifice.Transporturile se pot derula cu periodicitate regulata sau ocazional.Parcurgerea traseului este efectuata nu in temeiul unui contract comercial de transport

incheiat cu institutia in cauza, ci in baza contractului de munca, reprezentand un avantaj accesoriude care beneficiaza salariatul.

Daca in timpul deplasarii acestia sufera o vatamare corporala, vor beneficia de regimul

accidentelor de munca.Transportul de marfuri executat in interes propriu cu autovehicule din dotare asigura

nevoile materiale ale institutiei in cauza.Se exclude si in acest caz existenta unui contract comercial de transport, deoarece

institutia detine concomitent dubla calitate de caraus si beneficiar al serviciului prestat.

2. Transportul familial.Are ca obiect deplasarea sotului, sotiei, copiilor, parintilor sau a unor bunuri apartinand

acestora, efectuat de catre conducatorul auto.

Indeplinirea acestui serviciu exclude orice raport contractual intre prestatorul serviciuluisi beneficiar.

Fundamentul juridic este de sorginte legala, izvorand din obligatiile de rudenie care

impun acordarea de sprijin si ajutor membrilor familiei.

3. Transportul benevol cu titlu gratuit al unui tert.Consta intr-o deplasare indeplinita cu propriul autovehicul de catre caraus in favoarea

unui beneficiar pe care intelege sa-l serveasca in mod dezinteresat, la cererea acestuia.

Opozitia dintre transporturile publice si cele in interes propriu prezinta relevanta si pentru

faptul ca li se aplica regimuri juridice diferite.Astfel, prima categorie intra sub toate aspectele in Dreptul Transporturilor si formeaza,

din punct de vedere juridic, obiectul central al reglementarilor.A doua categorie, desi trebuie sa se conformeze si ele unor dispozitii de ordin

administrativ de acelasi fel totusi, fiind independente de orice contract comercial, li se aplica cutotul alte norme, precum cele de dreptul muncii, civil prin urmare, fiind supuse unui regimextracomercial.


3/22

3. CONTRACTUL DE TRANSPORT. DEF. SI CARACTERELEJURIDICE ALE CONTRACTULUI DE TRANSPORT

Dispozitiile legale aplicabile contractului de transport le gasim in Codul civil, art. 1955

1960.Defini tia contractului de transportconventia prin care carausul profesionist se obliga,

in schimbul unei remuneratii, sa efectueze o deplasare de persoane sau bunuri pe o anumitadistanta cu un vehicul corespunzator, la timpul si locul convenit.Carausul se angajeaza in principal ca, prin activitatea pe care o desfasoara, sa stramute

persoane sau bunuri de la locul de pornire la locul de sosire.Aceasta reprezinta prestatia de baza, caracteristica in cadrul executarii contractului de

transport.

. Caracterele juridice ale contractului de transport1. Prestatorul de servici i (carausul), se bucura de independenta jur idica fata de cealal taparte contractanta.

Prestatorul de servicii nu este prepusul clientului, ci executa obligatiile asumate potrivitmodului cum intelege sa-si organizeze propria activitate dar, respectand obiectivele ce decurg din

contractul incheiat.

2. Prestatorul de servicii aduce la indepli ni re contractul i ncheiat pe propr iu l sau ri sc.Consecintele neexecutarii il privesc in masura in care nu poate sa invoce in favoarea sa

un fapt exonerator de raspundere precum forta majora.

3. Contractul de transport e un contract bilateral, sinalagmatic.Deoarece chiar de la incheierea sa, in mod valabil, da nastere si la obligatii reciproce si

interdependente in sarcina partilor si anume:

- Carausulse obliga sa transporte dintr-un loc in altul incarcatura sau o anumita persoana;- Expeditorulsau calatorulare obligatia sa plateasca pretul transportului.4. Contr actul de transport este prin esenta sa un contr act cu tit lu oneros.

Deoarece fiecare parte contractuala urmareste sa obtina un folos, un echivalent, ocontraprestatie in schimbul obligatiei asumate.

Astfel, expeditorul urmareste deplasarea marfurilor catre destinatarul desemnat de el in

contract sau calatorul sa ajunga la destinatie, iar carausul vrea sa primeasca pretul convenit ca uncontraechivalent al prestatiei asumate.

5. Contr actul de transport este un contr act comutati v.Deoarece partile cunosc intinderea obligatiilor reciproce pe care si le asuma chiar din

momentul incheierii contractului si pot aprecia valoarea acestor prestatii reciproce ca fiindechivalente.

6. Contr actul de persoane este in pri ncipal consensual.Deoarece el se incheie valabil prin simplul consimtamant al partilor, dovada incheierii lui

se face printr-un inscris (bilet sau legitimatie de calatorie).Contractul de transport de bunuri este un contract consensual, numai o gresita interpretare sau

intelegere a faptului predarii lucrului a putut determina pe unii autori sa considere contractul detransport un contract real.

Predarea materiala a lucrului e necesara pentru a i se da posibilitatea carausului sa

efectueze transportul, nicidecum nu intra in formarea contractului ca element constitutiv alacestuia, contractul perfectandu-se prin simplul consimtamant al partilor indiferent daca, odata cu

incheierea lui, a avut sau nu loc si predarea lucrului.


4/22

4. PARTICIPANTII LA CONTRACTUL DE TRANSPORT.In materie de transporturi, subiectele de drept care detin calitate de parti contractante

difera in raport cu felul transportului.Astfel, in transportul de persoane contractul se incheie si se executa intre caraus si calator

sau pasager.In cel de bunuri, incheierea contractului de transport are loc intre expeditor si caraus. La

destinatie insa, de cele mai multe ori, eliberarea incarcaturii intervine fata de o terta persoana,destinatarul, care o ia in primire.In transporturi, la fel ca si in alte contracte, partile pot actiona in nume propriu dar si prin

reprezentant (mandatar, comisionar).

Carausul.

Principalul subiect de drept al contractului de transport este intreprinderea care seangajeaza sa efectueze deplasarea de persoane sau transportul de bunuri. Aceasta obligatiereprezinta prestatia caracteristica in materie.

Carausul este definit, in literatura de specialitate, ca fiind persoana care isi iainsarcinarea ca intr-un mod oarecare sa transporte sau sa faca a se transporta un obiectoarecare.

Definitia data foloseste denumirea de caraus cu doua sensuri diferite.Intr-un sens se are in vedere situatia intreprinderii care prin contractul de transport isi

asuma obligatia de a executa deplasarea de persoane sau stramutarea de bunuri in nume propriu sicu mijloacele de transport din dotare.

In cel de al doilea sens, se atribuie calitatea de caraus si intreprinderii care face sa setransporte marfuri sau persoane. In aceasta situatie se considera ca se are in vedere incheierea

unui contract de catre caraus in scopul deplasarii internationale, el angajandu-se sa faca sa setransporte bunurile sau persoanele in temeiul contractului initial.

Calatorul.

In orice transport de persoane, cocontractantul carausului este calatorul sau pasagerul,calitatea sa de agent economic sau nu, profesionist sau neprofesionist, nu exercita nicio influenta

asupra raporturilor juridice dintre parti, intrucat prestatorul de servicii (carausul) are calitate decomerciant si este necesar sa o aiba.

Expeditorul.

In contractele care au ca obiect deplasarea de bunuri, cocontractantul carausului esteexpeditorul, denumit si incarcator sau predator.

Expeditorul poate fi orice persoana fizica sau juridica cu indeplinirea conditiilorprevazute de lege (capacitate).

Expeditorul poate sa actioneze si prin mandatarul, comisionarul sau expeditionarul sau.

Prin mandat se realizeaza o reprezentare deplina si perfecta, dar parte in contractul de transportramane mandantul expeditor. Raporturile juridice se stabilesc in mod nemijlocit intre caraus si

mandant.Daca expeditorul recurge la un comisionar, acesta incheie un contract de transport in

nume propriu dar in contul comitentului, fiind direct obligat fata de caraus ca si cum afacerea ar fifost a sa proprie. In acest caz, reprezentarea fiind imperfecta, comitentul expeditor nu are actiuneimpotriva carausului si nici acesta nu poate exercita vreo actiune directa in contra comitentului.

Cu alte cuvinte, in raporturile dintre expeditorul comitent si comisionar exista aceleasidrepturi si obligatii ca intre mandant si mandatar.


5/22

Expeditorul marfii, la data incheierii contractului, trebuie sa nominalizeze in documentulce se intocmeste persoana beneficiarului caruia urmeaza sa-i fie eliberata incarcatura la destinatie.

El isi poate rezerva dreptul de a fi destinatarul marfii transportate sau poate specifica oterta persoana ca beneficiar.Relatiile juridice nascute din contractul de transport pot fi:a. Bilaterale marginindu-se la caraus si expeditor, daca acesta din urma cumuleaza sicalitatea de beneficiar, destinatar;b. Trilaterale atunci cand incarcatura urmeaza sa fie eliberata la punctul de sosire uneiterte persoane, destinatarul, diferit prin urmare de expeditor.

DestinatarulPersoana fizica sau juridica in favoarea careia se efectueaza de fapt transportul si careia

carausul este obligat sa-i elibereze marfurile la destinatie, la locul convenit.In cazul in care destinatarul este o terta persoana, el devine titular de anumite drepturi (i

se va elibera marfa) si de obligatii (este tinut la plata taxelor de transport) in raport cu carausul,desi nu a contractat cu acesta nici personal si nici prin mandatar.

In literatura de specialitate au fost expuse mai multe teze cu privire la fundamentul juridic

al pozitiei pe care o detine destinatarul (terta persoana) in cadrul contractului de transport.

Astfel, s-a sustinut teza gestiunii de afaceri, cesiunii de drepturi sau stipulatiei pentrualtul, aducand-se critici la fiecare.

In concluzie, pozitia juridica a destinatarului prezinta o certa originalitate, particularismulacestei situatii reflectandu-se mai mult in teoria potrivit careia destinatarul poate fi socotit titular

de drepturi autonome, nascute nemijlocit din contractul de transport. Potrivit acestei teorii,destinatarul dobandeste aceste drepturi fata de caraus inca de la data incheierii contractului detransport, subordonate totusi unui termen suspensiv si unei conditii rezolutorii.

Drepturile destinatarului nu pot fi exercitate impotriva carausului inca de la dataperfectarii contractului de transport. Ele sunt suspendate pana la sosirea marfurilor la locul de

destinatie.Pe de alta parte, expeditorul poate revoca drepturile destinatarului inlocuindu-l cu un alt

destinatar in timpul parcursului pe care il strabate incarcatura.

5. CONDITIILE DE FOND SI DE FORMA ALECONTRACTULUI DE TRANSPORT.1. Conditii de fond.

Elementele constitutive ale contractului de transport, atat de persoane cat si de bunuri,sunt cele prevazute de art. 1179 C.civ., respectiv:a. capacitatea de a contracta;

b. consimtamantul partilor;c. un obiect determinat si licit;d. o cauza licita si morala.a.

Capacitatea.Pentru a incheia un contract de transport valabil, partile trebuie sa aiba capacitatea de

exercitiu deplina, adica sa poata sa-si exercite drepturile si sa-si asume obligatii prin acte juridiceincheiate in nume propriu.

In plus, carausului i se cere capacitatea de a fi comerciant.In transporturile de persoane, capacitatea calatorului este, in general, nesemnificativa.

b. Consimtamantul.


6/22

Pentru a fi valabil trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de art. 1204 1224 C.civ., adica sa emane de la o persoana cu discernamant, sa fie dat cu intentia de a produce efecte

juridice, sa fie exteriorizat si sa nu fie alterat de vreun viciu.In materie de transporturi, atat oferta carausului cat si acceptarea cocontractantului

prezinta unele particularitati:

- Carausul, indeplinind un serviciu de interes general, se afla in stare de oferta permanentafata de public;- Clientela recurge, pe baza unei asemenea oferte, la prestatiile carausului;- Acceptarea pe care o exprima calatorul sau expeditorul consta practic intr-o simplaadeziune;

- Pretul contractului, de cele mai multe ori, nu este negociabil, in afara de cazultransportului ocazional (de comanda);

- Tarifele carausului aduse la cunostinta publicului sunt obligatorii.c. Obiectul.

Consta in operatiunea juridica la care se angajeaza partile si este supus dispozitiilor de

drept comun, art. 12251234 C.civ..Concret, obiectul contractului de transport consta in: prestatii - pentru unitatea de

transport (carausul) de a transporta bunurile sau calatorii - iar pentru expeditor de a plati taxa detransport, prin urmare este determinat.

d. Caracteru l l icit sau il icit.Rezulta din substanta incarcaturii, fiind interzise la transport substante explozive sau

marfuri toxice.De asemenea, prestatia carausului trebuie sa fie posibila, excluzandu-se de regula,

obiectele agabaritice pentru care acesta nu are mijloace corespunzatoare sa le deplaseze.

e. Cauza li cita si morala.Este reglementata de art. 12351239 C.civ. si trebuie sa existe, sa fie licita si morala, iar

pentru acest caz (al contractului de transport) nu prezinta particularitati.

2. Conditii de forma.Contractul de transport se incheie, de regula, prin simplul acord de vointa al partilor, insa

dovada incheierii lui se face printr-un inscris.Prin urmare, nu se cer indeplinite forme solemne, iar forma scrisa a contractului de

transport este ceruta ad probationem(pentru proba).

In cazul transportului de marfuri:

- terestru denumirea documentului e scrisoare de trasura (scris de carat);- maritimconosament;- navigatia maritimacontract de navlosire.

In cazul transportului de persoane: legitimatie de calatorie, bilet, abonament.

6.

CLAUZELE OBLIGATORII ALE DOCUMENTULUI DETRANSPORT.Mentiunile care trebuie sa le cuprinda documentul de transport sunt specificate in art.

1961 alin. 2 C.civ., textul avand in vedere numai transportul de bunuri.Documentul poate sa cuprinda, pe langa clauzele cu caracter obligatoriu, si clauze

facultative.

a. Clauzele obligatorii.


7/22

1. Datarea contractului determina ziua incheierii contractului si de cand incepeexecutarea obligatiilor asumate;

2. Natur a documentul ui de transport trebuie aratat daca documentul e la ordin sau lapurtator.

Titlul la ordin se caracterizeaza prin modul specific in care opereaza transmiterea

drepturilor catre terte persoane. Transferul se realizeaza prin gir. Acesta consta intr-o mentiunetranslativa de drepturi inserata de posesor pe document, cu precizarea numelui dobanditorului.

Titlul la purtator este transferabil catre terti prin simpla predare materiala. Transferulare loc prin remiterea inscrisului de catre posesorul legitim unei persoane diferite, dobanditorul,care devine astfel titular al drepturilor mentionate in acesta. Titlurile la purtator sunt anonime.

3. Parti le in cauza.Dispozitiile legale impun ca in document sa se precizeze numele expeditorului si locuinta

acestuia (domiciliul/resedinta persoanei fizice, sediul persoanei juridice), numele si resedintacarausului, persoana destinatarului. Mentiunea nu se face in cazul documentului de transport la

purtator.

4. I dentif icarea bunur il or transportabiletrebuie descrisa incarcatura.Pentru obiectele la bucata trebuie sa se precizeze natura, greutatea, masura sau numarul

lucrurilor transportate. Daca lucrurile sunt in lazi sau pachete, butoaie, saci, baloturi trebuie

specificata calitatea acestora, numarul si sigiliile sau marcile puse pe ele.Trebuie precizata si natura bunurilor, daca sunt fragile sau nu.Lucrurile pretioase, banii si titlurile comerciale trimise in colete trebuie individualizate de

catre expeditor, aratand nu numai felul lor ci si valoarea acestora.

5. Locul de destinatie si durata transportului .In cazul locului de destinatie se mentioneaza itinerarul sau cel putin localitatile mai

importante de pe parcurs.

In ceea ce priveste timpul, in cazul in care s-a omis durata, in doctrina s-a stabilit ca in

aceasta situatie se presupune ca partile au hotarat drept termen timpul necesar efectuarii unuiastfel de transport (clauza contractuala tacita).

Termenul de executie al contractului incepe sa curga de la data si ora cand lucrul a fostpredat carausului de expeditor.

6. Plata pretulu i.Obligatie esentiala care trebuie mentionata in documentul de transport.

7. Semnaturile.Documentul de transport trebuie semnat de ambele parti (caraus si expeditor). In cazul titlurilor laordin sau purtator, trebuie semnat obligatoriu de caraus.

b. Clauze facultative.Documentul de transport poate cuprinde si alte mentiuni asupra carora partile s-au inteles.Exemplu: o clauza penala, care este o clauza prin care se stabileste cuantumul despagubirilordatorate de caraus in caz de intarziere in executarea deplasarii convenite sau cel putin criterii

pentru calculul daunelor.Mai pot fi enumerate documentele care insotesc transportul, de explemplu: documente vamale,sanitare, de asigurari, fiscale, etc..


8/22

7. FUNCTIILE JURIDICE ALE DOCUMENTELOR DETRANSPORT.

1. Functia probatorie.Documentul de transport constituie principalul instrument probator pentru parti, in sensul

ca:a. Atesta existenta contractului de transport;b. Face proba obligatiilor asumate de caraus fata de cealalta parte contractanta;c. Certifica, in transporturile de bunuri, preluarea acestora in posesia si custodia carausului,angajandu-i raspunderea corespunzatoare.Din faptul ca documentul de transport are putere ad probationemdecurg doua consecinte:

a. Existenta contractului poate fi stabilita in lipsa de inscris corespunzator, prin oricemijloace de proba. Proba existentei contractului trebuie sa fie pertinenta si convingatoare pentru afi luat in considerare de catre instanta sesizata.

S-a apreciat ca factura nu atesta, prin ea insasi, incheierea contractului de transport, fiindun inscris eliberat de furnizor si destinat sa produca efecte numai intre acesta si cumparator, incadrul contractului de vanzare ce ii leaga.

Prin obiectul ei juridic, factura priveste livrarea marfii si nu contractul de transport. Inplus ea este un lucru convenit intre unii (furnizorul si cumparatorul marfii) si nu poate fi opusa

carausului care detine pozitia de tert fata de raporturile dintre vanzator si cumparator.b. Calitatea documentului de transport de a fi un titlu ad probationem confera mentiunilor

pe care le cuprinde o valoare doveditoare credibila numai pana la proba contrarie.Aceasta poate fi solicitata si administrata de partea contractanta care contesta continutul

documentului de transport invocat impotriva sa.

Totusi, posibilitatea contraprobei dispare fata de mentiunile consemnate sub semnaturaambelor parti sau in cazul declaratiilor facute de expeditor si confirmate de caraus.

2. Functia calauzitoare.Documentul de transport serveste ca indreptar carausului in executarea obligatiei de

deplasare, la care s-a angajat.

In transportul de marfuri, pe langa mentiunile uzuale, pot fi specificate si anumite clauzeaditionale cum ar fi eventuale transbordari necesare pe parcurs.Clauzele aditionale mai contin instructiuni de expediere, cu exceptia cazului in care

partile au convenit ca expeditorul bunurilor sa comunice ulterior carausului aceste instructiuniprintr-un act separat.

Mentiuni specifice, cu caracter calauzitor, sunt necesare in cazul unui transport mixt, carese executa cu vehicule diferite sau in transporturile succesive, cu traseu desfasurat pe teritoriulmai multor state, ori de cate ori sunt aduse la indeplinire in baza unui document de transport unic.

3. Functia de legitimare.Posesorul documentului de transport are calitatea de titular al drepturilor izvorate din

contractul de transport si pe care le poate exercita opunandu-le valabil carausului spre a-l obliga

sa-si indeplineasca obligatiile asumate.Astfel, calatorul e indreptatit sa pretinda efectuarea deplasarii convenite, la data si cumijloacele de transport corepsunzatoare, in conditii de perfecta securitate tehnica. In caz contrar,are dreptul sa obtina despagubiri.

In transportul de bunuri, calitatea de titular apartine initial expeditorului, ea trece asupradestinatarului, in principiu din momentul in care documentul de transport ii parvine ajungand, inmod justificat, in posesia sa. Titularul astfel identificat poate, printre altele, sa schimbe itinerarul

prestabilit prin contraordin dat pe parcurs carausului, suportand desigur diferenta de cheltuieli pecare o prilejuieste.


9/22

In plus, destinatarul are dreptul, in temeiul documentului de transport, sa cearacarausului, la punctul de sosire, sa-i elibereze lucrurile transportate

8. OBLIGATIILE EXPEDITORULUI LA PUNCTUL DE PORNIREDerularea contractului de transport marfuri sau bunuri parcurge trei etape distincte:

- Primala locul de pornireobligatiile partilor la locul de pornire;- A douade-a lungul itinerarului;- A treiala destinatieobligatiile partilor la locul de sosire.I. Obligatiile partilor la punctul de pornire.A. Obligatiile expeditorului.

1. Alegerea mij locului de transport.

Depinde de felul marfii care urmeaza sa fie transportate.Inainte de a proceda la incarcare, expeditorul trebuie sa verifice daca vehiculul pus la

dispozitie de caraus poate face transportul in bune conditii, pentru a evita degradarea, pierderea,disparitia si daca indeplineste conditiile tehince si functionale.

Verificarea executata de expeditor priveste deficientele aparente pe care le prezintavehiculul.

Daca exista neajunsuri sau defectiuni ale mijlocului de transport, ele trebuie aduse la

cunostinta carausului, iar daca acesta mentine mijlocul de transport, este necesar a se facementiune pe documentul de transport, aratandu-se si obiectiile expeditorului.

Efectul juridic al acestor mentiuni consta in angajarea raspunderii carausului.

2. Predarea marf ii in vederea transportului .

Obligatia expeditorului de a preda marfa trebuie executata la locul convenit, la termenul

fixat, cu respectarea conditiilor uzuale privind determinarea cantitatii si ambalarea obiectelortransportate. Locul difera in functie de felul transportului.

Ziua precizata in contract trebuie respectata cu strictete deoarece orice intarziere sepenalizeaza.

Cantitatea marfii trebuie stabilita de expeditor si declarata carausului pentru alegerea

mijlocului de transport si calcularea taxelor aferente.Incarcatura va fi prezentata intr-un ambalaj care trebuie sa fie potrivit din toate punctele

de vedere, astfel incat marfa sa poata suporta stramutarea fara deteriorari, degradari, pierderi.Furnizorul trebuie sa aplice pe fiecare ambalaj o eticheta speciala cu urmatoarele

mentiuni:

- Denumirea;- Calitatea- Cantitatea marfii- Numele persoanei care a facut numaratoarea sau cantarirea sau ambalarea.

Nerespectarea obligatiilor mentionate indreptateste pe caraus sa refuze primirea marfii invederea transportului.

3. incarcarea marfi i in mij locul de transport.

Aceasta obligatie cade, in principiu, in sarcina expeditorului si cuprinde urmatoareleetape:i. incarcarea propriu-zisa care trebuie sa tina seama de mijlocul de transport. Folosirea

incompleta a vehiculului, constand in subincarcare, atrage penalizarea expeditorului, care poate fiobligat sa despagubeasca pe caraus pentru cota parte din capacitatea ramasa neutilizata in cursul

calatoriei.Nici depasirea limitelor de incarcare nu este permisa. Supraincarcarea atrage, de regula,

plata unor diferente de taxe sporite, nefiind excluse nici sanctiuni mai grave aplicabile

expeditorului daca depasirea are caracter fraudulos.


10/22

ii . asezarea marfi i in spatiul interior al mi jl oculu i de transport are loc in asa fel incat saindeplineasca o tripla conditie:

- Sa utilizeze la maxim intreaga capacitate utila de incarcare;- Sa nu pericliteze stabilitatea vehiculului;- Sa asigure integritatea incarcaturii.ii i. luarea unor masur i preventive impotr iva ri sculu i de sustragere a marfur il orin acest sens,

in cazul mijloacelor de transport inchise, expeditorul trebuie sa aplice pe sistemul de inchideresigilii proprii, la fel si carausul.

In cazul mijloacelor de transport deschise, marfurile incarcate trebuie insemnate sau

marcate in asa fel incat sustragerea lor sa nu fie posibila fara a lasa urme vizibile. Modul demarcare este aratat de expeditor in documentul de transport.

iv. operati uni le de incarcare trebuie aduse la indeplini re si terminate in timpul rezervat

incarcarii , stabili te in contractul de transport.Depasirea termenului atrage plata unor penalitati de intarziere de catre expeditor.

4. Colaborarea expeditorulu i la in tocmirea documentul ui de transport.

Expeditorul trebuie sa puna la dispozitia carausului coordonatele de fapt, complete siexacte, ale marfurilor si ale itinerarului.

Declaratia expeditorului va preciza felul incarcaturii, cantitatea, calitatea, greutatea,valoarea.

Itinerarul se intregeste cu identificarea persoanei destinatarului si adresa acestuia.

Expeditorul are obligatia sa anexeze la documentul de transport unele inscrisuri necesarepentru identificarea marfii sau pentru indeplinirea unor formalitati pe parcurs.

5. Plata pretulu i transportul ui.Aceasta obligatie incumba, potrivit regimului general, expeditorului inca de la data

intocmirii documentului de transport.Expeditorul are indatorirea sa suporte integral pretul convenit, momentul platii

stabilindu-se prin acordul partilor si coincide, de regula, cu predarea marfii in detentiuneacarausului. Daca expeditorul intarzie, carausul poate sa suspende efectuarea transportului.

Suspendarea executarii transportului se justifica numai daca obligatiile reciproce alepartilor isi au temeiul in acelasi contract iar neindeplinirea, chiar partiala, a obligatiilorexpeditorului este indeajuns de importanta.

Carausul poate lua masura de suspendare a transportului fara sa fie necesara punerea inintarziere a expeditorului.

Prin derogare de la regula generala, costul deplasarii marfii poate fi pus in totalitate sau in

parte in sarcina destinatarului, printr-o clauza a documentului de transport, numita clauza de platatransmisa.

In acest caz, schimbarea debitorului, adica inlocuirea expeditorului prin destinatar, esteopozabila carausului daca o accepta. Totodata, inserarea acestei clauze e conditionata de acordulcorelativ al destinatarului, altfel nu ii este opozabila

9. OBLIGATIILE CARAUSULUI LA PUNCTUL DE PORNIREObligatiile carausului.1. Acceptarea cereri i de transport.

Intrucat carausul se afla intr-o stare permanenta de oferta de servicii adresata publiculuiel este tinut, in principiu, sa dea urmare oricarei cereri sau comenzi de a efectua o stramutare de

bunuri, deplasare de persoane.Simpla adeziune a expeditorului solicitant la conditiile prestabilite de caraus realizeaza

consimtamantul contractual.


11/22

Din aceasta cauza, carausul nu are posibilitatea sa verifice in prealabil solvabilitateacocontractantului. Singura masura de prevenire a riscurilor consta in plata pretului transportului

inca de la pornire.

2. Procurarea unui mij loc de transport corespunzator.Vehiculul trebuie sa fie apt din punct de vedere tehnic si functional pentru a realiza in

conditii normale transportul convenit.Carausul are obligatia esentiala sa garanteze indeplinirea acestei cerinte din proprie

initiativa si independent de orice verificare prealabila exercitata de catre cocontractant.Momentul cand mijlocul de transport trebuie sa fie pus la dispozitia expeditorului si locul

unde se face incarcarea bunurilor sunt stabilite prin contractul de transport.

3. Preluarea marf ii de la expeditor .

La primirea marfii spre transport, carausul verifica numarul coletelor, starea ambalajelor

si greutatea expeditiei.Marfurile pot fi incarcate, dupa caz, intr-un vehicul inchis sau deschis.

Carausul trebuie sa verifice natura marfii, semnele sau marcajele puse de expeditor orisigiliile aplicate de acesta.

Cantarirea marfii poate fi obligatorie sau facultativa.Obligarea carausului de a proceda la cantarire, independent de natura incarcaturii, exista

pentru marfurile destinate exportului, cele destinate importului precum si in cazul marfurilor ce se

transporta pe cale aeriana.In ceea ce priveste primirea pentru transport a altor marfuri decat cele supuse obligatoriu

cantaririi, nu exista facultatea de control cantitativ ce apartine carausului.

Dispozitiile legale impun carausului sa fie asistat de un delegat al expeditorului atuncicand efectueaza cantarirea marfurilor.

Refuzul carausului de a primi marfa spre transport se justifica in urmatoarele cazuri:

- Coletele sunt necorespunzator ambalate;- Marfurile au fost incarcate fara respectarea regulilor tehnice de incarcare si fixare;- Marfurile au fost incarcate fara sigiliul expeditorului si fara semne si marcaje sau cusemne si marcaje necorespunzatoare sau insuficiente;- Incarcarea are ca obiect marfuri interzise la transport sau admise in conditii speciale faraca aceste conditii sa fie intrunite.

Toate aceste mentiuni se trec intr-un process-verbal in care trebuie consemnate motivele

respingerii.

4. Incarcarea marfi i in mij locul de transport.

Obligatia incarcarii in mijlocul de transport poate sa revina si carausului numai dacapartile au convenit in acest sens.

Dupa incarcare, operatia primirii marfii se incheie prin aplicarea sigiliilor carausului pe

sistemul de inchidere al mijlocului de transport.

5. El iberarea documentul ui de transport.

Ultima operatiune care incheie faza de perfectare a contractului dintre parti la punctul depornire a marfii.

Carausul are obligatia sa emita un document de transport complet, incluzand mentiunileprezentate.

Incheierea contractului de transport se localizeaza in timp in momentul cand carausulaplica stampila sa pe documentul de transport.

Tot de atunci marfa se considera primita de caraus si tot din acelasi moment incep sacurga termenele pentru executarea deplasarii.


12/22

10. OBLIGATIILE CARAUSULUI IN TRANSPORTURI .

EFECTUATE IN CONDITIILE INITIAL CONVENITE .

Obligatiile partilor in timpul deplasarii marfii.Din punct de vedere al executarii deplasarii marfii, deosebim trei categorii de transporturi:a. Cele efectuate in conditiile de la inceput convenite;

b. Cele care sufera devieri de la itinerarul initial din vointa expresa a expeditorului;

c. Cele perturbate de forta majora.

a. Transporturile efectuate in conditiile initial convenite.

A. Obligatiile expeditorului.

In aceasta faza, marfa gasindu-se in posesia carausului, expeditorul se afla in expectativa

fara sa aiba, in principiu, vreo obligatie.Expeditorul poate fi tinut, in cazul unor transporturi care necesita ingrijiri speciale pe

parcurs, sa puna la dispozitia carausului unul sau mai multi insotitori. Insotirea poate fi

obligatorie sau facultativa.

B. Obligatiile carausului.

1. Obligatia de a respecta ordinea expedit ii lor.Avand in vedere pluralitatea de expeditori care solicita concomitent sau succesiv deplasari demarfuri, uzantele comerciale (comune) au stabilit ordinea in care carausul trebuie sa deasatisfactie cererilor pentru transporturile de marfa.

Carausul e obligat sa faca expeditia dupa ordinea in care le-a primit.Derogari de la regula:

- Daca natura lucrurilor supuse stramutarii o impune (alimente alterabile, substanteinflamabile);

- Destinatia pe care o au bunurile aceasta ordine poate fi modificata in raport cuorganizarea predestinatiei activitatii carausului (lunicarbune; martilemn, etc);- Carausul ar fi impiedicat de un caz fortuit sau forta majora.In masura in care expedierea devine imposibila din motive neprevazute, de felul celor mentionate,nu poate sa angajeze raspunderea carausului fata de primul expeditor deceland despagubiri,

deoarece ordinea a fost perturbata din cauze obiective, de neinvins.

2. Obli gatia carausulu i de a parcur ge iti neraru l stabil it .

Itinerarul poate fi determinat prin contractul de transport. In aceasta situatie, clauza careprecizeaza parcursul e obligatorie pentru caraus. Se exclude modificarea parcursului din vointa

unilaterala a carausului.Incalcarea acestei obligatii angajeaza raspunderea carausului fata de expeditor sau

destinatar.

Daca pana la destinatie exista mai multe rute practicabile, fara ca partile sa fi exercitat inprealabil prin contract optiunea necesara, carausul va indruma transportul pe itinerarul cel mai

scurt care, in mod firesc, e si cel mai ieftin.

3. Obligatia carausului de a respecta durata tr ansportului .Indatorirea de punctualitate exista in sarcina carausului, fie ca timpul necesar pentru

stramutarea incarcaturii de la punctul de pornire si pana la destinatie a fost hotarat prin invoialapartilor, fie ca este subinteles ca o clauza tacita si ca atare lasat la aprecierea instantei de judecata.


13/22

Distinctia dintre cele doua feluri de termene, expres ori implicit, nu exercita nicioinfluenta asupra obligativitatii, atat a unuia cat si a celuilalt, ambele fiind la fel de constrangatoare

pentru caraus.Prin acordul partilor poate fi fixat un termen global si unitar aferent intregului parcurs sau

dimpotriva, durate divizate in functie de fiecare etapa a itinerarului.

4. Obligatia carausului de a conserva marfa pe parcur s.Primirea incarcaturii de la expeditor creaza in sarcina carausului, in temeiul contractului

de transport, cumulativ cu obligatia specifica de a realiza stramutarea lucrurilor, obligatia conexade a le pastra intacte pana la destinatie. De aici decurge raspunderea carausului pentruconservarea lucrurilor supuse deplasarii.

In conformitate cu art. 1373 C.civ. carausul raspunde pentru pagubele pricinuite

incarcaturii de catre prepusii sai.Expeditorul sau destinatarul beneficiaza de posibilitatea de a dovedi prin orice mijloc de

proba, inclusiv declaratii ale martorilor, incarcatura incredintata carausului, indiferent de valoareabunurilor.

Prin exceptie, desemnarea de catre expeditor sau destinatar a unui insotitor este de naturasa degreveze pe caraus de indatorirea corelativa avand ca obiect conservarea marfii pana la

destinatie.

12.TRANSPORTURILE DEFICITARE SAU TRANSPORTURILE

PERTURBATE DE IMPREJURARI DE FORTA MAJORA

Cauzele de perturbare ale transporturilor sunt cazul fortuit si forta majora. Ele pot

interveni fie la punctul de pornire impiedicand expedierea incarcaturii, fie in timpulmersulului impiedicand deplasarea.

Cauzele prezinta o mare diversitate. Ex : un incendiu neprevazut la bord ce

distruge marfa carausului, naufragierea navei, inghetarea apei.

Cazul fortuit si forta majora sunt de natura sa aduca la punctul de expeditie ori pe

parcurs urmatoarele efecte :a. intarzierea efect. obligatiilor carausului;b. imposibilitatea definitiva de a le aduce la indeplinire.Intrucat oricare dintre efectele enumerate pot cauza prejudicii insemnate expeditorului

sau destinatarului au fost adoptate anumite solutii destinate sa le ocroteasca interesele.

1. Expeditorul are dreptul de a fi incunostiintat despre perturbareatransportului.

Expeditorul in calitatea sa de partener contractual principal al carausului trebuie

sa fie pus la current cu dificultatile trecatoare sau definitive ivite in executarea

transportului spre a-i da practic posibilitatea sa ia initiativele necesare. Avizarea are

caracter obligatoriu in ambele situatii.

2. Expeditorul are dreptul de a decide soarta transportului deficitar.La primirea incunostiintarii precizate expeditorul beneficiaza de un drept de

optiune. El poate in functie de interesele proprii fie sa mentina contr. infiintat .acceptand

o decalare inevitabila a datei de expediere sau de continuare a transportului din punctulunde a fost intrerupt din cause fortuite, fie sa declare contractul desfiintat printr-o

manifestare unilaterala de vointa.


14/22

3. Suportarea riscurilor contractuale in transporturile deficitareCazul fortuit si forta majora ridica in orice categorie de contracte inclusiv in cele

de transport problema suportarii riscurilor de neexecutare a obligatiilor la care partile s-au

angajat.

Expeditorul in calitate de creditor al prestatiei caracteristice neindeplinita dinpricina obst. fortuit suporta daunele corespunzatoare fara sa poata pretinde carausului sadeplaseze marfa la destinatie dar nici nu-i datoreaza pretul aferent.

Obligatia neindeplinita fiind a carausului acesta suporta riscurile in sensul ca

pierde contravaloarea la care ar fi avut dreptul daca marfa ajungea la destinatie.Expeditorul datoreaza totusi carausului in cazul desfintarii contractuale intemeiata

pe o cauza fortuita o suma echivalenta cu spezele ( chelt suportate de acesta pt pregatirea

mijloacelor de trasp, incarcarea marfii ) si in plus plata taxelor aferente stramutarii

incarcaturii in proportie cu drumul facut.

4. Expeditorul are obligatia de a restitui documentele de transport intocmite catitluri negociabile.In caz de desfiintare a contractului expeditorul e obligat sa inapoieze carausului

exemplarul documentului de transport la ordin sau la purtator pe care l-a subscris.

Interesul de a starui in restituirea de catre expeditor a documentului mentionat e a

carausului in cauza caruia i se cere o grija corespunzatoare pentru a nu avea de suferitprejudicii viitoare.

13.OBLIGATIILE CARAUSULUI LA DESTINATIE

OBLIGATIILE CARAUSULUI LA DESTINATIEExecutarea controlului incheiat cu expeditorul continua pana cand are loc receptionarea

marfii de catre destinatar1.Identificarea si avizarea destinatarului despre sosirea transportuluiModalitatea de indeplinire a acestei obligatii difera in functie de natura documentului detransport si de imputernicirile date de catre destinatar. Astfel :

- Daca stramutarea s-a efectuat in temeiul unui titlu de transport, persoana

destinatarului este indicata nominal in cuprinsul inscrisului cu precizarea adresei

corespunzatoare.- In cazul documentului de transport la purtator nu se specifica numele

destinatarului si in consecinta persoana indreptatita sa obtina eliberarea marfii la punctul

de sosire e cea care se afla in posesia legitima a documentului de transport la purtator si il

anunta pe caraus sa ii predea marfa.

Carausul trebuie sa o legitimeze si sa consemneze numele si domiciliul.In cazul documentului de transport la ordin se impune in scopul de a identifica pe

destinatar verificarea de catre caraus a succesiunii girurilor translative care figureaza peinscrisul respectiv. Ultimul girator e indreptatit sa valorifice dreptul asupra marfii

transportate deoarece girantii anteriori si-au instrainat prin gir orice it. ssupra marfii

ajunse la destinatie.In lipsa de orice gir persoana indreptatita sa obtina incarcatura e insusi

destinatarul;


15/22

3.independent de felul documentului de transport destinatarul poate in scopul

receptionarii marfii sa actioneze in nume propriu sau sa recurga la un intermediar care sa-

l reprezinte.Acesta trebuie sa prezinte carausului pe langa actul de imputernicire fieprocura, fie contractual de comision sau de agentie.

Sosirea transportului trebuie sa fie adusa la cunostiinta destinatarului identificat in

modul aratat sau persoanei care il reprezinta iar avizarea se face de regula in scris pentrua exista proba indeplinirii acestei obligatii de catre caraus.O avizare adresata unei personae necalificate nu valoreaza incunostiintare.

In cazul in care carausul nu poate identifica pe baza datelor din documentul de transport

persoana destinata, uzantele comerciale impun acestuia ( art. 1976 C.civ ) saincunostiinteze pe expeditor pentru a transmite instructiuni suplimentare.

Daca expeditorul nu raspunde intr-un termen de maxim 15 zile carausul poate sa

returneze expeditorului bunurile pe cheltuielile acestuia adac exista urgenta sau poate sa

le vanda in special in cazul bunurilor prestabile sau alterabile fara a mai solicitainstructiuni expeditorului ( art. 1726, alin. 2 C. civ : prin licitatie publica )

Sumele rezultate dupa retinerea cheltuielilor de catre caraus, vor fi decontate fata

de destinatar. Depozitarea in magazii sau antrepozitie se face pe socoteala destinatarului.Expeditorul sau destinatarul, dupa caz, la sfarsitul perioadei de depozitare sau la

expirarea termenului pentru primirea instructiunilor, expeditorul e obligat sa ramburseze

integral carausului cheltuielile de depozitare si conservare a bunurilor.

4.Eliberarea incarcaturii la locul si data convenita

Marfurile urmeaza sa fie predate destinatarului in conformitate cu clauzeledocumentului de transport , respectiv la locul si la data convenita.

Carausul e obligat sa procede impreuna cu destinatarul la cantarirea acestora, la

verificarea sigiliilor, a marcajelor, a mijloacelor de transport si la verificarea continutului

dupa deschiderea acestora.Punerea incarcaturii la dispozitia destinatarului face sa inceteze posesia exercitata

pana atunci a carausului asupra bunurilor.

Odata cu eliberarea marfii inceteaza si obligatia de paza precum si raspundereacontractuala ce revenea carausului in baza contractului.

5.Descarcarea marfii la destinatiePriveste de regula pe destinatar dar poate fi uneori indeplinita de catre caraus daca

s-a stabilit astfel in documentul de transport.

Prin exceptie carausul are dreptul de a refuza eliberarea marfii la destinatie in

urmatoarele cazuri :A.neplata taxei de transportcarausul are dreptul de retentie;

B.refuzul destinatarului de a restitui carausului documentul de transport la ordin sau la

purtator;

C.in caz de exceptie regelmentarile fitosanitare pot impune masuri de carantina fata demarfurile provenite din import. Pana la expirarea duratei de interdictie carausul nu poate

sa elibereze destinatarului incarcatura;

D.atunci cand exista un sechestru asigurator ordonat de institutia competenta. Numaidesfiintarea sechestrului autorizeaza pe caraus sa elibereze marfa destinatarului.


16/22

14.OBLIGATIILE DESTINATARULUI LA PUNCTUL DE SOSIREObligatiile destinatarului la punctul de sosire sunt :

a.Sa ia in primire marfa transportata. Receptia e precedata de anumiteverificari privind documentul de transport, incarcatura transportata si starea in care se afla

bunurile adica un control calitativ si cantitativ al marfurilor. Destinatarul impreuna cucarausul procedeaza la cantarirea marfii, verificarea sigiliilor, semnelor sau marcaje alemijl de transport si colete. Daca se constata lips. se incheie proces verbal.

b. elibereze mijlocul de transport. In mod normal e obligatia destinatarului care

e tinut sa descarce mijl. transp. Eliberarea trebuie sa aiba loc in timp util iar durata eprevazuta in contractul de transport si depasirea acesteai atrage ca sanctiuni penalizari ce

cad in sarcina destinatarului. Daca destinatarul receptioneaza marfa fara sa formuleze

obiectiuni inseamna ca transportul a sosit intact. Primirea marfii de catre destinatar face

sa inceteze posesia carausului si obligatia ( raspunderea ) acestuia.

c. plateasca sumele restante datorate carausului. Obiectul platii il poate forma

plata de transport ramasa restanta. Taxa de transport e o derogare de la regula obisnuita

de la care carausul cere si obtine achitarea pretului.pentru deplasarea marfii inca de lalocul expedierii spre a evita riscurile de neplata la destinatie.De asemenea in cursul deplasarii pot fi taxele de transport restante, constituite din

anumite cheltuielile legate de executarea operatiunilor conexe transportului ( de

descarcare, transbordare ) cheltuieli care trebuiesc facute de destinatar.Pentru valorificarea creantei carausul comunica destinatarului suma de plata si

termenul de plata. Plata facuta de bunavoie de destinatar asigura eliberarea prompta de

caraus a incarcaturii de la locul de destinatie. Daca destinatarul refuza plata carausul aredreptul sa retina marfa si sa o depoziteze pe socoteala destinatarului si sa o valorifice.

d. Sa pastreze actele judiciare sau arbitrare impotriva carausului pentru repararea

eventualelor daune cauzate de transp.

In transporturile executate defectos destinatarul poate avea pretentii dedespagubire impotriva carausului pentru pierderea sau avarierea marfii ori a deficitului

cantitativ.

In lipsa unei solutionari amiabile diferendul este trimis spre solutionare instanteicompetente.

Destinatarul pierde insa vocatia de a se adresa organelor de jurisdictie daca nu a

formulat rezerve corespunzatoare in documentul intocmit in momentul primirii marfii la

locul de descarcare. Prin exceptie de la aceasta regula actiunea destinatarului impotrivacarausului pentru pierderea partiala sau distrugerea care nu se putea cunoaste in

momentul eliberarii marfii se mentine si dupa plata transportului si primirea bunurilor

daca se dovedeste ca pierderea sau distrugerea a avut loc intre momentul predarii

lucrurilor in primire carausului si predarea facuta de acesta destinatarului cu conditia cacererea pentru verificare sa fie facuta imediat dupa ce s-a descoperit paguba dar nu mai

tarziu de 5 zile dupa primirea marfii de destinatar.

16.SECHESTRAREA MARFURILOR AFLATE IN CURS DE

TRANSPORT SI SECHESTRUL SOLICITAT DE CARAUS

Incarcatura reprezinta o contravaloare patrimoniala mai ales cand e vorba de o

cantitate insemnata. Ca atare credit. expeditorului sau a destinatarului pot avea interes sa-


17/22

si recupereze sumele ce li se datoreaza din valoarea marfii aflata in curs de stramutare.

Din acest punct de vedere carausul fiind titular al unui drept special care include si

dreptul de retentie e pus la adapost impotriva debitorului rau platnic.Sechestrul e o masura de asigurare a actiunii judiciare si consta in

indisponibilizarea bunurilor mobile ale debit. pana la terminarea judecatii pt ca astfel

creditorul sa le poata urmari pt indestularea drepturilor sale atunci cand va obtine un titluexecutoriu, iar debit. nu va executa de bunavoie.Sechestrul asigurator in materie de transporturi se limiteaza la lucrurile aflate in

posesia carausului in intervalul dintre momentul preluarii lor de la expeditor la punctul de

pornire si eliberarea catre destinatar la locul sosirii finale.Cererea de sechestru asigurator are un caracter accesoriu fata de actiunea juridica

principal

Consecinte :

a.in virtutea principiului accesoriu urmeaza principiul : cererea de sechestru vaavea insasi o natura comerciala inerenta actiunii principale corespunzatoare;

b.cererea de sechestru asigurator urmeaza sa fie introdusa la instanta de judecata,

sa rezolve in fond procesul referitor la creanta neplatita;Conditiile de admisibilitate a cererii de sechestru :a.depunerea unei cautiuni. Cererea de sechestru nu se poate aplica decat numai

cu darea unei cautiuni. Cuantumul acesteia e lasat la aprecierea instantei care pune

sechestru.;

b.creanta pe care se intemeiaza cererea de sechestru trebuie sa fie constatata

printr-un act scris.Prin derogare de la aceasta regula art. 591, alin. 2 C. de procedura

civila ingaduie instantei de judecata sa aprobe infiintarea sa in lipsa de dovada scrisa dacacreditorul a carei creanta nu e constatata prin act scris dovedeste ca a depus actiune de

constatare a creantei dar in aceasta situatie el e obligat sa depuna o cautiune de jumatate

din valoarea reclamata odata cu depunerea cererii de sechestru. Cuantumul cautiunii se

determina in functie de valoarea creantei pretinse prin act si nu in functie de valoareabunurilor a caror sechestrare se urmareste;

c.creanta pe care se intemeiaza cererea de sechestrare asiguratorie trebuie sa

fie ajunsa la termen adica sa fie scadenta. Prima exceptie de la aceasta recula art. 591,alin. 3 C.civ dispune ca instanta poate incuviinta cererea de sechestru chiar daca creanta

nu e ajunsa la termen atunci cand :

- .debitorula micsorat prin fapta sa asigurarile date sau nu a dat asigurarile promise;

- .exista pericolulca debitorul sa se sustraga de la urmarire;

- .exista pericolul ca debitorul sa se ascunda sau sa-si risipeasca averea. Desi textul

mentionat se refera la bunurile care se gasesc in mainile datornicului aceasta masura e

admisibila in materie comerciala chiar daca lucrurile in acest caz se afla in curs detransport adica in detentiunea carausului. Si in acest caz creditorul trebuie sa depuna o

cautiune in cuantumul fixat de instanta de judecata.

Cererea de sechestru asigurator se solutioneaza de instanta de judecata de urgenta,

in camera de consiliu fara citarea partilor, instanta pronuntandu-se printr-o incheiereexecutorie.

Prin aceiasi incheiere instanta fixeaza cuantumul cautiunii si termenul inauntrul

caruia urmeaza sa fie depusa aceasta.


18/22

Incheierea e supusa numai recursului care poate fi declarat in termen de 5 zile de

la comunicarea incheierii.

Recursul se judeca de urgenta si cu precadere cu citirea partilor in termenscurt.Incheierea prin care s-a admis sechestrul are caracter temporar in sensul ca efectele

sale dureaza pana la solutionarea cererii principale.

Nedepunerea cautiunii in termenul fixat atrage desfiintarea de drept a sechestruluisituatie ce se constata prin incheiere irevocabila data fara citarea partilor.Masura sechestrului asigurator se aduce la indeplinire de executorul judiciar

potrivit regulilor privitoare la executarea silita.

Incetarea sechestrului asigurator are loc in urmatoarele cazuri :

1.respingerea act. princip. prin care creditorul isi valorifica in just pretentiile impotriva

debitorului;2.declaratia expresa a creditorului ca renunta la sechestrul asigurator;

3.dovada prezentata instantei de judecata de catre debitor ca a consemnat suma pentrucare s-a infiintat sechestrul precum si dobanzile si cheltuielile efectuate de creditor cu

procesul;

Sechestrul asigurator ramane in fapt fara obiect si ca atare inceteaza de la sinedaca incarcatura supusa acestei masuri a fost distrusa in timpul transportului datorita

fortei majore, naufragiu, accident.

De asemenea instanta de judecata va putea ridica la cererea debitorului sechestrul

asigurator daca debitorul va da in toate cazurile o garantie indestulatoare, garantie ce va fistabilita de instanta.

Cererea depusa in acest sens se solutioneaza in Camera de Consiliu de urgenta si

cu citarea partilor in termen scurt. Instanta pronunta o incheiere ce e supusa recursului in5 zile de la pronuntare.

Sechestrul asigurator solicitat de caraus

Vocatia pentru transport de a recurge la aceasta masura se naste numai cand incarcatura

incarcatura a ajuns la destinatatie.

Incuviintarea sechestrului asigurator se justifica in doua situatii :1.cand destinatarul nu poate fi gasit;

2.cand se ivesc neintelegeri in privinta primirii bunurilor transportate.Punerea incarcaturii sub sechestru are loc numai dupa descarcarea acesteia din

mijlocul de transport.

Carausul beneficiaza de un regim special in sensul ca incuviintarea cererii desechestru asigurator nu e conditionata in cazul sau de introducerea unei actiuni principale.

Prin urmare cererea acestuia nu are caracter accesoriu ci de sine statator.Calea

procedurala pusa la dispozitie carausului, consta in ordonanta presedintiala, procedura

prin definitie urgenta si mai rapida (art.581582 c. proc. civila)

17.PREJUDICIUL GENERAL AL RASPUNDERIIPrejuduciul general al raspunderii denumit si paguba sau dauna consta in cadrul

raspunderii contractuale in rezultatul negativ suferit de creditor ca urmare a faptei ilicitesavarsita de caraus prin neexecutarea obligatiilor asumate sau prin intaziere in aducerea ei

la indeplinire. Prejudiciul poate fi material sau moral.

Prejudiciul materialconsta in lezarea unui drept sau a unui interes patrimonial alcreditorului obligatiei contractate, accidentarea unui calator, distrugerea sau avarierea


19/22

unui bun in timpul deplasarii. Prejudiciul poate fi evaluat in bani aceasta fiind

caracteristica sa definitorie. Include atat paguba efectiva cat si castigul nerealizat.

Prejudicial moral consta in vatamarea unui interes nepatrimonial fiindnesusceptibil de pretuire baneasca.

Asemenea pagube se ivesc in special in transporturile de calatori, daca o persoana

si-a pierdut viata dar nu sunt excluse nici in cazul transporturilor de bunuri ( ex :distrugerea unui obiect amintire de familie cu insemnata valoare afectiva pentrudestinatar ).

Conditiile repararii prejudiciului :

- paguba sa fie certa :- insusire pe care o indeplineste de regula prejudicial actual dar in anumite limite si

prejudiciul viitor.

Caracterul cert are dublu sens :

1. in primul sens rezultatele negative ale faptei ilicite s-au realizat pana la datahotararii judecatoresti care condamna la plata pe debitor (cazul prejudiciului actual) sau

exista indicii sigure si convingatoare ca dauna se va ivi ori va continua sa se produca si

ulterior avand natura unui prejudiciu viitor, precum vatamarea corporala cu sechele dedurata suferita de calator in cursul transportului.

Se deduce per a contrario ca repararea unui prejudiciu eventual se exclude

deoarece nu prezinta caracter de certitudine.

-pe de alt parte paguba trebuie s fie susceptibil de evaluare n cadrulinstanei sau celpuin aceasta s dispun de elemente indubitabilepentru a putea msura cu anticipaie

cuantumul prejudiciului viitor. Din cele artate rezult c repararea unui prejudiciu

eventual este exclus deoarecenu prezint caracter de certitudine.

2. dauna cauzata prin fapta ilicita trebuie sa fie totodata personala adica sa

priveasca pe insusi creditorul in cauza ale carui interese au fost vatamate prinneexecutarea contractului de catre debitor-caraus sau prin intarziere la indeplinirea

obligatiilor;

3. prejudiciul suferit de creditor sa fie direct, adica sa fie o consecinta directa a

neexecutarii obligatiilor. O simpla legatura indirecta intre fapt illicit si dauna nu justificaobt. de despagubire;

4. prejudiciul sa fie previzibil in momentul perfectarii actului acord de vointa al

partilor. Debitorul nu raspunde decat de daune interese care au fost prevazute sau care auputut fi prevazute la incheierea contractului cand neindeplinirea obligatiilor nu provine

din dolul sau.

18.CLAUZELE DE NERASPUNDERE CONSIDERATE CA

INADMISIBILE SI CLAUZELE PERMISE

Anumite conventii care inlatura raspunderea carausului sunt considerate ca fiindfara valabilitate adica inadmisibile. Astfel :

1.Contractul de transport nu poate elibera pe caraus de raspunderea pentruprestatia caracteristica de a deplasa persoana sau marfa;

2.Clauze prin care carausul se degreveaza pentru culpa sa grava si cu atat mai

mult pentru propiul dol nu poate produce efecte.

Nimeni nu are dreptul sa isi rezerve facultatea unui comportament pagubitorpentru celalalt contractant sau de a savarsi o o eroare grava in modul de indeplinire a


20/22

obligatiilor asumate. Orice stipulatie de acest fel e fara valoare juridica fiind lovita de

nulitate.

3.Clauze lucrative sunt conv de neraspundere care pot fi privite ca permise,devin totusi la randul lor ilicite daca neexecutarea obligatiilor la adapostul exonerarii se

soldeaza cu un profit pentru debitor. Ex : carausul rutier care se degreveaza de

raspunderea pentru acceptarea unui surplus de pasageri intr-un autobus realizand astfel uncastig suplimentar..din cauza aglomeratiei vatamari corporale.

Clauze premise1.In toate cazurile se prevede ca stipulatiile care agraveaza transportul produc

efecte depline . Daca insasi partile au consimtit aceste clauze nimic nu se opune caintelegerea sa fie recunoscuta pe plan juridic.

2.Clauze menite sa favorizeze pe caraus cu exceptia excluderilor mentionate mai

sus sunt acceptate de legiuitor numai in anumite conditii care sa asigure respectarea

drepturilor celuilalt contractant. Ex: clauze prin care se plafoneaza valoric cuantumuldespagubirii datorate expeditorului sau destinatarului

3.Clauze care identifica explicit evenimente fortuite ca efect exonator de

raspundere pentru caraus . Se obisnuieste sa se enumere in contract imprejurarileasimilate fortei majore ( incendii, greve ) dar conditia e ca acestea sa prezinte in fapt

gravitatea si caracteristicile unui eveniment semnificativ pentru a libera un caraus.

4.Raspunderea contractuala pentru altul se admite de unii autori in cazul

armatorului care poate stipula in contractul de navlosire o clauza prin care sa fie aparat deraspunderea pentru faptele ilicite ale propusilor sai ( comandantul navei pentru ajutorul

sau ).

Admisibilitatea unei asemenea clauze se intemeiaza pe ideea ca armatorul pierdepractic controlul asupra comandantului si personalului cat timp nava se afla in deplasare

si uneori la mari distante.

18.EFECTELE RASPUNDERII CARAUSULUI. EVALUAREA

JUDICIARA SI EVALUAREA LEGALA A PREJUDICIULUIIn masura in care neindeplinirea contractuala angajeaza raspunderea debitorului

raportul dintre parti sufera unele schimbari. Astfel daca sunt intrunite conditiile

raspunderii.se naste in sarcina debitorului obligatia de a despagubi pe creditorul daunataceasta fiind o obligatie noua fata de cea asumata initial prin contractul neexecutat sau

adus la indeplinire in mod defectuos.

Prin urmare carausului nu i se mai cere sa efectueze deplasarea de persoane saumarfuri ci sa repare acest prejudiciu .

Repararea prejudiciului suferit de creditor impune stabilirea intinderii

despagubirii pe care acesta le poate obtine. Evaluarea in acest scop poate fi : judiciara; legala; conventionala.1.Evaluarea judiciara

Determinarea cuantumului despagubirii revine agentului jurisdict competent (

instanta judiciara sau arbitraj comercial )


21/22

Evaluarea lasata la aprecierea instantei de judecata sau de arbitraj com. trebuie

sa tina seama de anumite criterii menite sa ii asigure obiectivitatea. Astfel despagubirea

urmeaza sa acopere atat pierderea efectiva suferita de creditor cat si castigul nerealizat.Organul de jurisdictie poate sa acorde la cerere reclamantului care se plange de

nerespectarea contractului sau de o executare necorespunzatoare numai daune

previzibile la data perfectarii acordului de vointa cu excluderea celor indirecte.Acest principiu care limiteaza intinderea prejudiciului ce urmeaza a fi reparat seaplica numai in materia raspunderii contractuale deoarece insasi notiunea de

previzibilitate e compatibila numai cu activitatea contractuala care depinde in intregime

de vointa partilor. E de presupus ca partile si-au asumat obligatia numai in masuraconsecintelor pe care puteau sa le prevada la momentul incheierii contractului.

2.Evaluarea legalaAre un obiect mai restrans si intereseaza numai raspunderea civila care decurge

din neplata la scadenta a unei sume in numerar datorata creditorului. In transporturi

problema se iveste mai frecvent de cate ori carausul urmeaza sa restituie celeilalte parti

contractante o suma de bani. Ex : a incasat o suma de bani pentru un transport neefectuat.

Orice intarziere in plata datoriei banesti prejudiciaza pe creditor care e indreptatitsa ceara nu numai suma in cauza ci in plus echivalentul daunei suferite. Prejudiciul

consta in lipsa temporara de folosinta a numeralului.

Compensarea acestei pagube se realizeaza prin obligarea debitorului nepunctual laplata de dobanzi care se calculeaza in functie de durata cu cat s-a depasit data scadentei.

Dobanzile prezinta o tripla caracteristica :

a. prejudiciul creditorului in cazul intarzierii platii e prezumat in puterea legii. Insensul aratat art. 1535, alin.3 C.civ. In cazul in care o suma de bani nu e platita la

scadenta creditorul are dreptul la daune fara a dovedi vreun prejudiciu.;b. in materie comerciala dobanzile curg din plin drept, nu se cere ca in relatiile denatura civila punerea in intarziere prealabila a debitorului

Datoriile comerciale lichide si platibile in bani produc dobanda de drept din ziuacand devin exigibile.

c. nivelul dobanzilor e in principiu predeterminat prin dispozitiile imperative care iitarifeaza limita maxima.

19.EFECTELE RASPUNDERII CARAUSULUI. EVALUAREA

CONVENTIONALA ( CALUZA PENALA)

Evaluarea conventionalaPartile au posibilitatea de a inlesni prin intelegerea lor prealabila determinarea

intinderii prejudiciului care urmeaza sa fie reparat de debitor.Determinarea se face inainte ca prejudiciul sa se fi produs. Acordul in acest sens

realizat se numeste clauza penala.Determinarea nu trebuie sa contravina restrictiilor legale referitoare la clauzele de

neraspundere sau de limitare a raspunderii carausului.

Prin urmare clauza penala e acea conventie accesorie prin care partile determina

anticipat ecchivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutarii efectuatecu intarziere sau necorespunzatoare a obligatiilor de catre debitorul sau.

Caracteristicile clauzei penale:


22/22

1. clauza penal este o convenie accesorie prin care priledetermin anticipat

echivalentul prejudiciului suferit de creditor. Utilitatea acesteiclauze const n

dispensarea creditorului de a face dovada existenei i ntinderiiprejudiciului2.contravaloarea convenit n scopul de a repara paguba const ntr-o sum de

bani.Clauza penal deine o dubl funcie, astfel: pe de o parte funcia compensatorie,

ncazul neexecutrii contractului principal iar pe de alt parte o funcie moratorie,nsituaia c debitorul depete termenul fixat pentru ndeplinirea obligaiei;Despagubirea prevazuta de clauza penala poate fi stabilita atat global cat si procedural

urmand in ultimul caz sa fie calculata proportional cu intinderea partii neexecutate din

obligatia principala , adica din distanta ramasa neparcursa din intinerarul complect3.avnd n vedere caracterul accesoriu al clauzei penale n raport cu contractul principal

la care se refer se deduc dou consecine ale acesteia, astfel:

-nulitatea obligaiei principale atrage nulitatea clauzei penale;

-nulitatea clauzei penale nu atrage nulitatea obligaiei principale;4..efectele clauzei privesc att pe debitor ct i pe creditor, dar n mod diferit; Debitorul

ramane obligat sa aduca la indeplinire contractul principal fara sa poata refuza executarea

in schimbul nulitatii. Clauza penala nu da dreptul de a alege prin anularea contractului sidespagubiri. Carausul nu are dreptul de indeplinire a obligatiei principale, el nu poate

executa obligatia oferita de clauza penala.Art.1539 c. civ. , prevede ca , creditorul nu

poate lua in acelasi timp si penalitatea si obiectul obligatiei principale pentru ca clauza

penala este o compesare a daunelor incluse pe care creditorul le sufera ca urmare aneexecutarii obligatiei principale.

Clauza penal are caracter intangibil n sensul c instana de judecata sau instanta

arbitrara nu poate reduce sau majora cuantumul despgubirii convenite. Instanta nu poatenici sa verifice intinderea prejudiciului suferit de creditor si nici sa ceara creditorului sa

dovedeasca. De la acest caracter exist o singur excepie, care prevede c penalitatea

poate fi redus de instan dac obligaia principal a fost executat n parte.

Date post:	13-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	andreea-simion
View:	245 times
Download:	0 times

Sistemul National de Transport Subiecte Examen

Documents