+ All Categories
Home > Documents > Sistemul naional cooperatist – componentă a dezvoltării ...Revista Română de Statistică...

Sistemul naional cooperatist – componentă a dezvoltării ...Revista Română de Statistică...

Date post: 16-Feb-2020
Category:
Upload: others
View: 1 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
15
Revista Română de Statistică - Supliment nr. 4 / 2018 3 Sistemul naţional cooperatist – componentă a dezvoltării economico-sociale Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE ([email protected]) Universitatea „Artifex” din București Abstract În acest articol, autorii au efectuat un studiu atent asupra genezei cooperatiste din România plecând de la interpretarea datelor concrete și se referă la apariția acestui concept, acestei structuri economice care a fost pe plan mondial. Cooperația din România, ca și din alte state membre ale Uniunii Europene, este un sector de activitate care adună persoane fizice sau juridice organizate după sistemul cooperatist. Mișcarea cooperatistă are o lungă tradiție în lume și, pe cale de consecință, și în România, dezvoltându-se pe baza principalelor modele de cooperație care au apărut în secolul al XIX- lea la nivel internațional. Se fac referiri la o serie de persoane și personalități ale timpului care și-au pus amprenta asupra apariției și dezvoltării mișcării cooperatiste în general și a mișcării cooperatiste meșteșugărești în mod special. În acest studiu, autorii analizează apariția și evoluția mișcării cooperatiste în România, punând accentul pe cadrul conceptual și cadrul juridic și de politici publice ale cooperației. Esențial, în analiza și prezentarea evoluției modelelor cooperatiste care s-au dezvoltat în România o reprezintă crearea societăților cooperative care s-au dezvoltat pe plan european, dar și în România. Cu evoluții de la o perioadă la alta, mișcarea cooperatistă din România a reprezentat un domeniu particular care s-a dezvoltat atât din punctul de vedere al numărului de unități cooperatiste cât și al numărului de membri cuprinși în acest tip de organizație social-economică. În timp au apărut idei privind cooperativele cu dedicație în domeniul financiar, de întrajutorare, apoi, au apărut și alte forme, dar cea mai concludentă și trainică pentru evoluția economiei unei țări este cooperația meșteșugărească. Astfel, se creează locuri de muncă adecvate regiunilor și preocupărilor pe care le are populația într-o anumită zonă. În al doilea rând, asigură dezvoltarea unei părți a economiei prin valorificarea potențialului uman specializat, fără nici un efort din partea statului, putând aprecia că din totdeauna, mișcarea cooperatistă meșteșugărească a fost cea care a rămas independentă, autonomă într-un anume fel, în sensul că s-a auto-gestionat și în acest fel a putut să obțină rezultate și pentru economia națională. În cadrul acestei cercetări, autorii au efectuat o diagnoză o situației actuale și a tendințelor care s-au manifestat în mișcarea cooperatistă în ultimul deceniu. Accentul
Transcript
Page 1: Sistemul naional cooperatist – componentă a dezvoltării ...Revista Română de Statistică Supliment nr. 4 / 2018 3 Sistemul naional cooperatist – componentă a ... juridic și

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 4 / 2018 3

Sistemul naţional cooperatist – componentă a dezvoltării economico-sociale

Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE ([email protected])

Universitatea „Artifex” din București

Abstract În acest articol, autorii au efectuat un studiu atent asupra genezei cooperatiste din România plecând de la interpretarea datelor concrete și se referă la apariția acestui concept, acestei structuri economice care a fost pe plan mondial. Cooperația din România, ca și din alte state membre ale Uniunii Europene, este un sector de activitate care adună persoane fi zice sau juridice organizate după sistemul cooperatist. Mișcarea cooperatistă are o lungă tradiție în lume și, pe cale de consecință, și în România, dezvoltându-se pe baza principalelor modele de cooperație care au apărut în secolul al XIX-lea la nivel internațional. Se fac referiri la o serie de persoane și personalități ale timpului care și-au pus amprenta asupra apariției și dezvoltării mișcării cooperatiste în general și a mișcării cooperatiste meșteșugărești în mod special. În acest studiu, autorii analizează apariția și evoluția mișcării cooperatiste în România, punând accentul pe cadrul conceptual și cadrul juridic și de politici publice ale cooperației. Esențial, în analiza și prezentarea evoluției modelelor cooperatiste care s-au dezvoltat în România o reprezintă crearea societăților cooperative care s-au dezvoltat pe plan european, dar și în România. Cu evoluții de la o perioadă la alta, mișcarea cooperatistă din România a reprezentat un domeniu particular care s-a dezvoltat atât din punctul de vedere al numărului de unități cooperatiste cât și al numărului de membri cuprinși în acest tip de organizație social-economică. În timp au apărut idei privind cooperativele cu dedicație în domeniul fi nanciar, de întrajutorare, apoi, au apărut și alte forme, dar cea mai concludentă și trainică pentru evoluția economiei unei țări este cooperația meșteșugărească. Astfel, se creează locuri de muncă adecvate regiunilor și preocupărilor pe care le are populația într-o anumită zonă. În al doilea rând, asigură dezvoltarea unei părți a economiei prin valorifi carea potențialului uman specializat, fără nici un efort din partea statului, putând aprecia că din totdeauna, mișcarea cooperatistă meșteșugărească a fost cea care a rămas independentă, autonomă într-un anume fel, în sensul că s-a auto-gestionat și în acest fel a putut să obțină rezultate și pentru economia națională. În cadrul acestei cercetări, autorii au efectuat o diagnoză o situației actuale și a tendințelor care s-au manifestat în mișcarea cooperatistă în ultimul deceniu. Accentul

Page 2: Sistemul naional cooperatist – componentă a dezvoltării ...Revista Română de Statistică Supliment nr. 4 / 2018 3 Sistemul naional cooperatist – componentă a ... juridic și

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 4 / 20184

a fost pus pe evoluția cooperației meșteșugărești, respectiv scurtul istoric al evoluției în context intern și internațional, modifi carea locului mișcării meșteșugărești în România, precum și relațiile cooperației din acest domeniu pe plan internațional în cadrul Alianței Cooperatiste Internaționale. Autorii se axează pe faptul că, chiar și în perioada comunistă, mișcarea cooperatistă meșteșugărească a avut o activitate destul de importantă, contribuind în procent ridicat la formarea pe atunci a produsului social total (acum produsul intern brut). În piața liberă mișcarea cooperatistă meșteșugărească s-a reorientat, s-a readaptat la condițiile existente. Nu au dispărut însă nici unul dintre domeniile de activitate și astfel își continuă demersurile pentru a continua în mos susținut activitatea de producție, comercializare pe plan intern și extern precum și producerea de servicii pentru populație. Sistemul legislativ al țării arată că în ciuda unor difi cultăți ale pieței libere activitatea UCECOM a devenit stabilă și are preocupări de dezvoltare existând premisele (resursele) materiale, umane și fi nanciare de a se consolida și mai mult și a avea o situație mai adecvată, mai profi tabilă în perioada următoare. Autorii se axează și pe faptul că în ultimii 12 ani cursul activității cooperatiste meșteșugărești a avut o activitate stabilă, existând premise ca în această perioadă imediată (după desfășurarea congresului din acest an) să se adopte noi măsuri care să asigure îmbunătățirea activității în cadrul societăților cooperatiste. Autorii prezintă o serie de date convingătoare pentru a arăta că există premise pentru ca activitatea cooperativelor meșteșugărești să crească și să atragă noi resurse umane și fi nanciare pentru a deveni o componentă importantă a economiei naționale. Clasifi carea JEL: J21, J54, P13 Cuvinte cheie: sistem cooperatist, cooperație meșteșugărească, economie națională, sursă fi nanciară, forță de muncă

IntroducereÎn cadrul acestui articol, autorii se axează pe analiza apariției, evoluției și dezvoltării sistemului cooperatist pe plan mondial și prin analiză și corelație a dezvoltării cooperației în România. Studiul efectuat de autori este localizat în ceea ce privește dezvoltarea sistemului cooperatist în România pe perioada de dinaintea primului război mondial, apoi perioada interbelică, etapa economiei etatizate, localizată în perioada 1945-1989 și etapa economiei de piață. Accentul este pus pe prezentarea cadrului legislativ specifi c fi ecăreia dintre aceste perioade, dar și pe relevarea rolului pe care îl are mișcarea cooperatistă în benefi ciul unor entități locale, dar, cu efect și asupra evoluției economiei

Page 3: Sistemul naional cooperatist – componentă a dezvoltării ...Revista Română de Statistică Supliment nr. 4 / 2018 3 Sistemul naional cooperatist – componentă a ... juridic și

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 4 / 2018 5

naționale. În trecere, se fac referiri la sistemul cooperației de consum, sistemul cooperației de credit, sistemul cooperației în domeniul agriculturii care a fost specifi c doar perioadei comuniste, dar mai ales a sistemului cooperatist meșteșugăresc. Anumite profesii, anumite îndeletniciri, anumite resurse locale sunt valorifi cate într-un mod efi cient în condițiile în care UCECOM-ul, organul de conducere a activității cooperativelor meșteșugărești se orientează spre a implementa noi și efi ciente măsuri care să asigure creșterea activității în acest domeniu. Sunt făcute unele referiri și în legătură cu situația care există într-o parte sau alta a țării, că piața liberă este exigentă și impune noi măsuri care să adapteze activitatea meșteșugărească la cerințele pieței, mai ales că România este membră a Uniunii Europene. Autorii subliniază că în Uniunea Europeană această activitate, meșteșugărească și cea de cooperație în general au un rol bine-determinat și se anvizajează ideea că în perioada următoare activitatea meșteșugărească din țara noastră va avea un trend pozitiv. Sunt prezentate unele grafi ce și tabele care sugerează prin puterea cifrelor evoluția în timp a mișcării cooperatiste în general și a celei meșteșugărești în plan particular.

Literature review Borzaga, Bodini, Carini, Depedri, Galera and Salvatori (2014) au analizat rolul întreprinderilor și al cooperativelor sociale ca un tip de organizație economică, non-profi t, care își asumă un rol din ce în ce mai important în Europa, contribuind la creșterea economică și socială. Cruceru (2014) a prezentat aspecte privind doctrina cooperatistă. Galera and Borzaga (2009) au studiat evoluția conceptului de întreprindere socială la nivel internațional. Levi and Davis (2008) au prezentat cooperativele ca un model bazat pe componente duale, economice și sociale. Light (2006) a abordat aspecte referitoare la principalele modalități de regândire a antreprenoriatului social. Lotti, Mensing and Valenti (2006) au arătat că sistemul cooperatist protejează comunitățile și prosperă într-o lume globalizată. McCain (2007) a demostrat că soluția de cooperare este viabilă într-un grup de lucru în care muncitorii înfăptuiesc efortul ca un dar reciproc, acest lucru fapt putând explica tendința observată a cooperativelor de a atinge o productivitate mai mare. Novkovic (2008) a arătat că principiile cooperatiste oferă perspective suplimentare la întrebările care se pun cu privire la faptul că societățile cooperatiste pot să prospere în zone cu mobilitate scăzută a forței de muncă, eșecuri de piață predominante, piețe de oligopol și industrii cu forță de muncă intensă. Novkovic (2006) a studiat rolul principiilor și valorilor cooperative în dezvoltarea cooperativelor. Vieta and Lionais (2005) au cercetat avantajele cooperativelor în dezvoltarea comunității.

Page 4: Sistemul naional cooperatist – componentă a dezvoltării ...Revista Română de Statistică Supliment nr. 4 / 2018 3 Sistemul naional cooperatist – componentă a ... juridic și

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 4 / 20186

Metodologia cercetării, date, rezultate şi discuţii

Cooperația nu este un termen și nici o actovotate nouă, aceasta își are sorgintea în forme de organizare social-economică în lume, din cele mai vechi timpuri. Sistemul cooperatist a evolut și s-a dezvoltat neîncetat în toatenstatele lumii și, mai ales, în cele dezvoltate. În acest context, supunem atenției faptul că, în prezent, cooperativele oferă peste 100 de milioane de locuri de muncă în întreaga lume, cu 20% mai mult decât multinaționalele. În Canada, 4 din 10 canadieni sunt membri în cel puțin o cooperativă, iar cooperativele și uniunile de credit au peste 155.000 de angajați. În regiunea Quebec a Canadei, cca 70% din populație este membră în cooperație. Cooperativele care produc zahăr de arțar în Canada dețin 35% din producția mondială. 23 milioane de cetățeni ai Franței (cca 38% din populație) sunt membri cooperatori. 75% dintre producătorii agricoli sunt membrii ai unei cooperative. Cifra de afaceri deținută de mișcarea cooperatistă este de 181 bilioane de euro, cooperativele deținând 60% din bănci, 40% din producția agricolă și de alimente și 25% din vânzările cu amănuntul. În ce privește locurile de muncă, 21.000 de cooperative furnizează peste 1 milion de joburi reprezentând 3.5% din populația activă. 1 din 4 persoane (cca 20 milioane de persoane) este membra a unei cooperative în Germania, iar 440.000 de persoane sunt angajate în 8106 cooperative. În Japonia 1 din 3 familii este membră a unei cooperative. În 2007, cooperativele de consum au avut o cifră de afaceri de 34.048 bilioane de USD, deținând 5,9% din cota de piață a produselor alimentare. În India, cca. 239 milioane de persoane sunt membrii cooperatori. În Noua Zeelandă, 40% din populația adultă este membră în cooperative și mutualități. Cooperativele produc 22% din PIB, deținând 95% din piața produselor lactate, 70% din piața cărnii, 62% din piața de băcănie, 75% din piața de produse farmaceutice, 70% din piața de îngrășăminte agricole. Spania are 15% din populație membră în cooperație (în 2008). În 2007 cooperația a furnizat locuri de muncă pentru 21,6% din piața muncii. În Argentina sunt 12.670 societăți cooperatiste care au peste 9,3 milioane de membri (23,5% din populația țării) și oferă peste 233.000 de locuri de muncă. Italia avea în 2005 angajați cca 1 milion de indivizi în 70.400 de societăți cooperatiste. 4 din 10 persoane sunt membre în cooperative în SUA. 30.000 de cooperative dețin 3 trilioane USD în capital subscris, generează venituri de peste 500 miliarde USD şi 25 miliarde de USD salarii și furnizează peste 2 milioane de locuri de muncă.. În zonele rurale există mai mult de 900 de cooperative electrice care furnizează electricitate la peste 42 de milioane de locuitori, deținând 42% din liniile de distribuție americane. Ideile cooperatiste au pătruns în România încă din prima jumătate a veacului al XIX-lea. Sunt cunoscute preocupările a numeroase personalităţi de a promova idei asociaţioniste.

Page 5: Sistemul naional cooperatist – componentă a dezvoltării ...Revista Română de Statistică Supliment nr. 4 / 2018 3 Sistemul naional cooperatist – componentă a ... juridic și

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 4 / 2018 7

Contribuţii valoroase la fundamentarea teoretică a programului revoluţionar de dezvoltare a ţării, inclusiv pe principii asociaţioniste, au avut mari personalităţi, precum N. Bălcescu, S. Bărnuţiu, A. Iancu, E. Murgu, A. D. Xenopol şi alţii. Theodor Diamant (1810-1841), iniţiatorul falansterului de la Scăeni - Prahova din 1835, care pornea de la ideea că „lupta este de acum înainte între cei care au şi cei care n-au” şi sublinia necesitatea înlăturării societăţii care nu asigura claselor de jos nici măcar dreptul la un minimum decent de existenţă (hrană, locuinţă, îmbrăcăminte şi la o muncă care să nu fi e dăunătoare sănătăţii lor). La rândul său, Spiru Haret (1851 - 1912), matematician, sociolog, pedagog, ministru în mai multe cabinete, a fost unul dintre promotorii învăţământului profesional românesc, iniţiator al şcolilor de arte şi meserii. A sprijinit înfi ințarea băncilor populare, bazate pe principiile de organizare cooperatistă. Astfel, în 1899 s-au iniţiat 20 de bănci săteşti, iar în 1900, alte 44. În septembrie 1902 erau în total 700 de bănci populare săteşti, cu 69 817 membri şi cu 4 250 000 lei, la valoarea monedei din acea perioadă, capital vărsat. Ion Ghica acordă atenţie cooperaţiei agricole, ca mijloc de înlăturare a avantajelor pe care marele proprietar le are asupra micului proprietar de pământ. Se preconiza asocierea micilor proprietari pentru a concentra unități agricole mari, care pot utiliza mijloace moderne de a lucra pământul. În sprijinul cooperatorilor, înfi inţează cooperativele de credit (băncile cooperative) cu destinație agricolă. În mediul rural, curentul cooperatist a fost promovat de Ion Ionescu de la Brad (1818-1891), economist, statistician, agronom, reprezentant al ştiinţelor agricole. Ion Ionescu de la Brad vedea salvarea ţărănimii din starea de înapoiere economică şi culturală în care se afl a, prin cooperaţie, în primul rând a celei de credit. La timpul respectiv, problema resurselor fi nanciare interne era problema cea mai delicată. P.S. Aurelian (1833-1909), economist, a militat pentru implementarea cooperaţiei în viaţa economică a României, sub impulsul rezultatelor notabile obţinute în ţările occidentale de societăţile cooperatiste de producţie, consum şi credit. Acorda prioritate asociaţiilor de producţie şi de credit, dar şi cooperativelor de consum. Dimitrie C. Butculescu (1866-1907), a urmărit să determine meseriaşii şi lucrătorii spre organizaţii cu caracter economic. Acesta a avut un rol deosebit în promovarea ideilor asociaționiste în rândul meseriașilor de toate categoriile. Putem afi rma că acestuia i se datorează începutul asociațiilor de tip cooperatist al meseriașilor, acest mod de organizare a producției permanentizându-se și apoi, dezvoltându-se în mod continuu.

Page 6: Sistemul naional cooperatist – componentă a dezvoltării ...Revista Română de Statistică Supliment nr. 4 / 2018 3 Sistemul naional cooperatist – componentă a ... juridic și

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 4 / 20188

Un moment important în dezvoltarea activității cooperatiste în Vechiul Regat a fost apariţia în mai 1887 a Codicelui de Comerciu. După intrarea în vigoare a Codului comercial, apar o serie de societăţi, de tip cooperatist, datorită garanției pe care o dădeau membrilor asociați în obținerea de venituri și a perspectivei de a lucra în interesul celor cuprinși în aceste cooperative. Numeric, asociaţiile cooperative întrec cu mult pe cele din faza anterioară. În 1898, existau un număr de 154 bănci populare, din care 128 se afl au în mediul urban şi 26 în cel rural, cele sătești datând din 1887, precum și o serie de asociații cooperative. La 29 martie 1903, se adoptă „Legea băncilor populare săteşti şi a Casei lor centrale”, care a infl uențat apariția a noi forme de asociaţie cooperativă. În mod concret, în acest moment, s-a produs apropierea între cooperativele de credit și cele de meseriași (meșteșugari), în sensul că, în contextul în care și sistemul bancar era destul de limitat (capitalul era, în proporție ridicată, străin, dobânzile erau la nivel cămătăresc și alte inconveniente), cele două forme de cooperative s-au sprijinit, cea de credit oferind surse fi nanciare mai accesibile producătorilor. La 20 decembrie 1909 este adoptată Legea pentru înfi inţarea băncilor populare de meseriaşi şi a cooperativelor de producţie, consum, construcţie şi comerţ, o formă mai adecvată, care se referea la un sistem asociativ complex și unitar. În secolul XX, o serie de personalități, dintre care amintim pe I. G. Duca, Ion Mihalache, Ion N. Angelescu, Vintilă Brătianu, A.G. Galan, Gh. Tașcă, au contribuit la consolidarea și dezvoltarea activității cooperatiste. La rândul său, Virgil N. Madgearu s-a preocupat de defi nirea societăţii cooperatiste, pe care o defi nea drept: Cooperative, ca asociaţiuni economice ale muncii, spre deosebire de societăţile anonime pe acţiuni cari sunt asociaţiuni ale capitalului. Profesorul Gromoslav Mladenatz s-a ocupat activ de dezvoltarea activității cooperatiste din România în perioada dintre cele două războaie mondiale. În perioada interbelică, economia României se afl a într-o situație delicată. Pe de o parte se punea problema refacerii economiei după primul război mondial, pe ocuparea forței de muncă ce devenise difi cil de realizat datorită caracterului pronunțat agrar al economiei și a lipsei de resurse fi nanciare și capital tehnologic. Pe de altă parte, exista deja impulsul evoluției pozitive a societăților cooperatiste, forma cea mai rapidă de consolidare a celor existente și apariția de noi astfel de organizații care îi uneau pe meseriași (meșteșugari). Evoluția legislaţiei în domeniul cooperatist a urmat un curs care s-a intensifi cat în timp. Cu toate acestea, condiţiile economico-sociale şi politice au determinat o evoluţie sinuoasă a cooperaţiei. Legislaţia din acei ani refl ectă preocuparea statului pentru activitatea cooperatistă. Sintetizând, menționăm,

Page 7: Sistemul naional cooperatist – componentă a dezvoltării ...Revista Română de Statistică Supliment nr. 4 / 2018 3 Sistemul naional cooperatist – componentă a ... juridic și

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 4 / 2018 9

în ordine cronologică, principalele acte normative cu privire la sistemul cooperatist care au fost promulgate în acea perioadă sunt următoarele: - în 3 ianuarie 1919 - Decret - Lege pentru înfi inţarea Cassei Centrale a cooperaţiei şi împroprietăririi sătenilor; - în 9 februarie 1919 - Decret - Lege privind înfi inţarea cooperativelor populare orăşeneşti; - în 30 aprilie 1920 - Lege pentru organizarea Ministerului muncii şi ocrotirii sociale (cu modifi cările din 12 iunie 1920), în paragraful 4, art. 20-27 se prezintă organizarea Direcţiei cooperaţiei orăşeneşti şi a Consiliului Cooperaţiei orăşeneşti; - în 14 martie 1923 - Legea pentru unifi carea cooperaţiei; - în 12 iulie 1928 - Codul Cooperaţiei; - în 28 martie 1929 - Legea pentru organizarea cooperaţiei; - Regulament pentru punerea în aplicare a legii pentru organizarea cooperaţiei din 28 martie 1929, cu modifi cările şi completările aduse prin Legile din 4 aprilie 1930 şi 7 aprilie 1933; - în 27 iulie 1933 - Legea nr. 149 pentru organizarea cooperaţiei; - în 1935 apare Legea pentru organizarea cooperaţiei (modifi cată în 23.VI.1938, 20.I.1939, 18.X.1940 şi 22.II.1941), acesta fi ind cel mai complet act normativ în domeniu, care a avut ca efect consolidarea sistemului cooperatist, mai ales al celui meșteșugăresc. După 1944, în anii perioada economiei etatizate, cooperaţia şi-a desfăşurat activitatea, fără a avea o identitate precis reglementată prin lege. Abia în anul 1949, la 2 aprilie, a fost promulgat Decretul nr. 133, pentru organizarea cooperaţiei, care abroga legea din 1935 şi modifi cările ulterioare. Decretul prevedea organizarea următoarelor forme de cooperative: de producţie meşteşugărească; de consum-aprovizionare, prelucrare şi desfacere; de producţie agricolă-gospodării agricole colective şi altele. În mod concret, începuturile cooperaţiei meşteşugăreşti din România datează din anul 1879 când a fost înfi inţată prima organizaţie de acest fel – „Societatea meseriaşilor de încălţăminte” (Bucureşti). Dacă cooperația de consum își derula activitatea în special în mediul rural, cea meșteșugărescă era prezentă preponderant în cel urban, dar și mediul rural unde existau meseriași și resurse, mai ales naturale. Activitatea cooperatistă s-a dezvoltat rapid, astfel încât la începutul anului 1950, existau 568 cooperative, cu 63 000 membri. În perioada comunistă, sistemul cooperatist producea aproximativ 21% din PIB, din care 11% îl aducea cooperația meșeșugărească și 10% cea de consum.

Page 8: Sistemul naional cooperatist – componentă a dezvoltării ...Revista Română de Statistică Supliment nr. 4 / 2018 3 Sistemul naional cooperatist – componentă a ... juridic și

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 4 / 201810

Putem spune că în perioada comunistă numărul membrilor a crescut artifi cial datorită benefi ciilor pe care le puteau obține prin intrarea în acest sistem. În comunism, sistemul cooperație meșteșugărești deținea monopolul în mediul urban în ce privește furnizarea anumitor servicii cu caracter local, cum ar fi reparațiile, prestările de servicii, dar și producția de artizanat, confecții, bunuri gospodărești și altele. În perioada anilor 1949-1989, cooperaţia a reuşit să atragă în activitatea sa un număr din ce în ce mai mare de meşteşugari. Aceştia au benefi ciat de condiţii profesionale, de organizare a activităţii productive, de realizare a câştigurilor, inclusiv a unui nivel de viaţă mai bun decât cel oferit de întreprinderile de stat. Evoluţia rezultatelor înregistrate de sectorul cooperatist, la principalii indicatori economici, în perioada sus menţionată, este prezentată în tabelul următor:

Evoluţia rezultatelor înregistrate de sectorul cooperatist

Tabelul nr. 11950 1989 variație

Producţia marfă industrială şi prestările de servicii neindustriale (mld. lei)

1,0 38,3 38 ori

Producţia marfă industrială (mld. lei) 0,9 34,0 34 ori

Fonduri fi xe la valoarea rămasă (mld. lei) 0,7 9,1 13 oriNumăr cooperative 568 541 95,2%Număr cooperatori 65 304 380 000 5,8 ori

Cooperația meșteșugărească era singura alternativă la economia centralizată. Ca ordin de mărire, cooperația meșteșugărească deținea toată piața de cosmetică și coafură-frizerie din mediul urban, toată piața de reparații electrocasnice, o mare parte din piața de reparații auto, 50% din producția de covoare lucrate manual, 60% din producția de globuri, piața artizanală și multe altele. După căderea regimului comunist, UCECOM (Uniunea Centrală a Cooperativelor Meșteșugărești) este organizația cu rol de reprezentare a cooperației meșteșugărești. Aceasta a organizat în primii ani după 1989 prima bancă cu capital privat românesc – MINBANK, care ulterior a devenit ATEBANK în perioada de creștere a infl ației (1993-1996). UCECOM-ul mai deține încă 25% din acțiunile băncii astfel încât să poată negocia condiții de creditare avantajoase pentru membrii săi. În prezent, cooperația meșteșugărească deține cca 99% din piața de cosmetică și coafură-frizerie, 95% din piața de reparații mici sau 85% din piața de reparații auto.

Page 9: Sistemul naional cooperatist – componentă a dezvoltării ...Revista Română de Statistică Supliment nr. 4 / 2018 3 Sistemul naional cooperatist – componentă a ... juridic și

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 4 / 2018 11

Numărul cooperativelor meșteșugărești a înregistrat o creștere în perioada 1989- 1998, urmată de o scădere ușoară în perioada 1999 – 2004. După apariția legii 1/2005, numărul acestora a crescut. În ceea ce privește numărul de membri cooperatori, observăm o scădere, după 1990, cauzată de lipsa unei legislații care să sprijine această formă de organizare a producătorilor califi cați, specializați în diverse profesii. Este de observat un trend crescător de concentrare al cooperativelor meşteşugăreşti, din perspectiva numărului de salariaţi. Cooperativa Igiena se afl ă în topul primelor 5 cooperative meșteșugărești ca număr de angajați. Cele mai multe cooperative meșteșugărești au ca domeniu de activitate industria prelucrătoare – 54,7%, urmate de alte servicii – 16,5% și de comerț - 10,4%. Activităţile de bază ale cooperaţiei, în mod general, cuprindeau ca domenii principale: comercial; achiziţii de produse agro-alimentare de la gospodăriile populaţiei în vederea valorifi cării pe piaţă; producţie alimentară şi nealimentară; prestări servicii către populaţie; credite pentru membrii cooperatori; investiţii-construcţii; pregătire de cadre (şcoli profesionale cooperatiste); relaţii economice externe etc. Revenind la perioada economiei etatizate (comuniste), în anul 1970 se adoptă Legea nr. 6 din 10 iulie, cu privire la organizarea şi funcţionarea cooperaţiei de consum. Cooperaţia de consum şi de credit din 1970 cuprindea 7,2 mil. membri atât la cooperativele de consum, de credit și meșteșugărești, avea un volum de activitate economică anuală de 136 miliarde lei (1966-1970); 190 miliarde lei (1971-1989); 4 550 cooperative în 1950; 39 uniuni judeţene, 74 întreprinderi economice; 21 000 număr unităţi producţie-prestări servicii, 857 brutării, centre de achiziţii de produse agro-alimentare. În domeniul comerţului, cooperaţia ocupa al doilea loc pe economie, cu un procent de 27-30% din total. Cooperaţia de consum asigura aprovizionarea a cca. 13,7 mil. locuitori, adică cca. 68% din totalul populaţiei, din mediul sătesc. În comunism, sistemul cooperației meșteșugărești deținea monopolul în mediul urban în ce privește furnizarea anumitor servicii cu caracter local, cum ar fi reparațiile și prestările de servicii. Cooperația meșteșugărească era singura alternativă la economia centralizată. Ca ordin de mărire, cooperația meșteșugărească deținea toată piața de cosmetică și coafură-frizerie din mediul urban, toată piața de reparații electrocasnice, o mare parte din piața de reparații auto, 50% din producția de covoare lucrate manual, 60% din producția de globuri. Cooperativele de credit au constituit un sprijin pentru membrii lor şi micii producători de la sate, prin acordarea de împrumuturi pe termen scurt şi mediu, în condiţii mai avantajoase.

Page 10: Sistemul naional cooperatist – componentă a dezvoltării ...Revista Română de Statistică Supliment nr. 4 / 2018 3 Sistemul naional cooperatist – componentă a ... juridic și

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 4 / 201812

Ca urmare a cooperativizării forțate a proprietarilor de terenuri agricole, în anul 1965 se elaborează statutele cooperativei agricole de producţie, al uniunilor cooperatiste şi al Casei de pensii din agricultura cooperatistă. Au urmat apoi Hotărâri ale Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie care reglementau sistemul de organizare şi retribuire a muncii în CAP sau cu privire la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a membrilor CAP. Sistemul cooperatist implică un management democratic, autonomia și independența comunității cooperatiste, distribuirea corectă a benefi ciilor, cultivă onestitatea, pluralismul și educarea în spiritul solidarității umane. Activitatea cooperaţiei meşteşugăreşti după anul 1989 se desfăşoară într-un context nou, determinat de procesul de reformă şi, în mod deosebit, de opţiunea pentru economia de piaţă. Decretul-lege nr. 66 din 8 februarie 1990 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei meşteşugăreşti, a legiferat rolul şi locul cooperaţiei meşteşugăreşti în ansamblul economiei naţionale, independenţa şi autonomia sa reală. Consiliul Cooperaţiei Meşteşugăreşti a acţionat pentru cuprinderea organizaţiilor cooperaţiei meşteşugăreşti în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii, care benefi ciază de facilităţi acordate pe plan naţional. În 1990, cooperaţia de consum şi de credit era închegată din punct de vedere structural şi organizatoric. Era însă necesar ca, în condiţiile tranziţiei spre economia de piaţă, să se adopte o serie de noi măsuri organizatorice şi de conţinut, menite să contribuie la o adaptare la cerinţele noilor structuri economice şi sociale. Prin Legea nr. 227/2007 pentru aprobarea O.U. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, cooperativele de credit sunt persoane juridice române, asociaţii autonome, care desfăşoară activităţi specifi ce instituţiilor de credit. Casa centrală a cooperativelor de credit promovează interesele cooperativelor de credit și are următoarele atribuţii: reprezentarea intereselor economice, fi nanciare, juridice, social-culturale ale cooperativelor de credit, în relația cu Banca Naţională a României; urmărirea şi asigurarea coeziunii şi bunei funcţionări a întregii reţele; supravegherea cooperativelor de credit afi liate; garantarea obligaţiilor cooperativelor de credit; raportarea datelor şi informaţiilor solicitate de Banca Naţională a României; asigurarea gestionării resurselor disponibile din reţea. Prin Legea cooperaţiei agricole, cooperativa agricolă reprezintă o asociaţie autonomă de persoane fi zice şi/sau juridice, după caz, persoană juridică de drept privat, constituită pe baza consimţământului liber exprimat de părţi, în scopul promovării intereselor membrilor cooperatori, în conformitate cu principiile cooperatiste. Cooperativa agricolă este o asociaţie autonomă cu

Page 11: Sistemul naional cooperatist – componentă a dezvoltării ...Revista Română de Statistică Supliment nr. 4 / 2018 3 Sistemul naional cooperatist – componentă a ... juridic și

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 4 / 2018 13

un număr nelimitat de membri, cu capital variabil, care exercită o activitate economică, tehnică şi socială pentru a furniza bunuri, servicii şi locuri de muncă exclusiv sau preponderent membrilor săi. Cooperaţia agricolă cuprinde cooperative, entităţi juridice pe domenii şi ramuri de activitate, cum sunt: cooperative agricole de servicii; cooperative agricole de achiziţii şi vânzări; cooperative agricole de procesare a produselor agricole; cooperative agricole manufacturiere şi de mică industrie în agricultură; cooperative agricole de exploatare şi gestionare a terenurilor agricole, silvice, piscicole şi a efectivelor de animale; cooperative agricole pentru fi nanţare. Am prezentat câteva aspecte legale privind cooperația agricolă, cu precizarea că în sistemul cooperatist, cel agricol este rămas mult în urmă. În sistemul agrar funcționează societățile private cae concentrează suprafețele de teren după principiul (categoriei juridice) arendă. În perioada actuală se pune accentul pe concentrarea exploatațiilor agricole, singura modalitate de a putea reveni la aplicarea unei agrotehnici superioare (mecanizare, chimizare, irigații și alte forme de îmbunătățiri funciare). Legea nr. 1/2005 reglementează cadrul general de organizare şi funcţionare a cooperaţiei, constituită sub diverse forme: societăţi cooperative meşteşugăreşti; societăţi cooperative de consum; societăţi cooperative de valorifi care; societăţi cooperative agricole; societăţi cooperative de locuinţe; societăţi cooperative pescăreşti; societăţi cooperative de transporturi; societăţi cooperative forestiere; societăţi cooperative de alte forme. În perioada după decembrie 1989, sistemul cooperatist a luat o nouă formă și s-a consolidat pe noi baze. Astfel, în perioada 2000-2008, înainte de declanșarea crizei economico-fi nanciare, a existat un avânt, după care s-a înregistrat un ușor declin, ca efect al crizei economico-fi nanciare, care a afectat economia mondială în perioada 2008-2011. Efectul pasager se mai resimte, dar prin măsuri atente de mai bună organizare și efi cientă activitate, cooperația meșteșugărească se redresează.

Page 12: Sistemul naional cooperatist – componentă a dezvoltării ...Revista Română de Statistică Supliment nr. 4 / 2018 3 Sistemul naional cooperatist – componentă a ... juridic și

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 4 / 201814

Evoluţia principalilor indicatori economici generali ai întregii cooperații

Figura nr.1

În domeniul cooperației meșteșugărești, ponderea acestora, după numărul de salariați, se observă o creștere, așa cum rezultă din fi gura nr. 2. Aceasta semnifi că un process de relansare a cooperației meșteșugărești după criza economico-fi nanciară menționată anterior.

Evoluția ponderii cooperativelor meșteșugărești după numărul de

salariați

Figura nr. 2

Perioada de după criza economico-fi nanciară a cunoscut un ușor recul în ceea ce privește valoarea producției totale a cooperativelor meșteșugărești, proces care s-a redresat după anul 2012, existând premise de evoluție în perioada următoare.

Page 13: Sistemul naional cooperatist – componentă a dezvoltării ...Revista Română de Statistică Supliment nr. 4 / 2018 3 Sistemul naional cooperatist – componentă a ... juridic și

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 4 / 2018 15

Comparând valoarea comerțului cu amănuntul și a procesului investițional constatăm că, ambele, au avut același trend de avânt până la criza din perioada 2008-2011, apoi de reducere în timpul crizei economico-fi nanciare, după care s-a reluat evoluția pozitivă. În ceea ce privește activitatea externă, de livrare a produselor meșteșugărești, în principal în țările Uniunii europene, constatăm creșterea preocupării, existând perspectiva ca multe produse, în cantități și prețuri convenabile, să treacă granițele României. Piața Uniunii Europene este sufi cient de atractivă, existând bune posibilități, mai ales în condițiile directivei de „liberă circulație a produselor și serviciilor”, care a transformat exportul în vânzări directe, fără taxe. Ca ultime aprecieri ale altor segmente ale cooperației, preciză, că în ceea ce privește evoluția cooperației de consum și de credit, deși și acestea și-au diminuat activitatea, rămân încă un pilon important în mediul rural. Referitor la legătura cu piața externă, comunitară sau extracomunitară, acestea nu au avut niciodată o activitate concretă, pentru a putea efectua analize. De asemenea, cooperația din agricultură a fost abandonată în 1990, iar acum se încearcă revenirea la forme asemănătoare, specifi ce momentului actual. Elementul spefi cic acestei etape îl constituie crearea unor cooperative agricole de tip nou.

Concluzii

În analiza întreprinsă, autorii au pus accentul pe structura națională a cooperației din țara noastră, pe forme de organizare și în profi l teritorial. De asemenea, autorii au concluzionat că, în domeniul cooperației, deși există un sistem legislativ adecvat, încă se impun unele măsuri care să conducă la consolidarea locului și rolului cooperației în activitatea economică, reprezentând un cadru de absorbție a populației, precum și participarea pe piața internă cu produselele și serviciile pe care le oferă. Din studiul efectuat de autori rezultă o serie de concluzii cu privire la modul în care a apărut, s-a dezvoltat și evoluează, mai ales perspectivele de evoluție a mișcării cooperatiste, în general și a celei meșteșugărești, în mod particular. O primă concluzie este aceea că mișcarea cooperatistă este o necesitate în cadrul economiei fi ecărei țări. La nivel mondial, sectorul cooperatist are un rol economic și social puternic, prin numărul membrilor cooperatori, prin locurile de muncă create, precum și prin cotele de piață deținute și aportul activității în Produsul Intern Brut. Gândit într-o manieră economică, corelată cu un management şi o politică investiţională adecvate, sistemul cooperaţiei din România poate constitui un sector important al pieței, venind în întâmpinarea

Page 14: Sistemul naional cooperatist – componentă a dezvoltării ...Revista Română de Statistică Supliment nr. 4 / 2018 3 Sistemul naional cooperatist – componentă a ... juridic și

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 4 / 201816

unui segment semnifi cativ al cererii clienților/consumatorilor sau al nevoii unor producători organizați pe forme adecvate. Activitatea în domeniul cooperației meșteșugărești este o realitate a zilelor și poate să asigure valorifi carea superioară a unor resurse umane, profesionale și fi nanciare locale. În același timp această activitate meșteșugărească are un rol economic dar și social prin activitatea membrilor cooperatori care acționează în acest domeniu. O altă concluzie este aceea că activitatea cooperatistă în domeniul meșteșugurilor a fost și rămâne o breaslă veche cu o activitate continuă de atragere spre specializare, spre activitate o serie de persoane. În acest sens amintim faptul că sistemul cooperatist meșteșugăresc dispune de școli profesionale, de licee și o universitate care pot da esență pregătirii unor cadre bine pregătite profesional în aceste domenii și care sunt capabile să asigure o îmbunătățire în viitor a activității economice. Nu putem omite concluzia că activitatea în domeniul cooperației meșteșugărești este perfectibilă și în acest sens și congresul din acest an al UCECOM, cu siguranță va aduce noi proiecte, noi planuri de măsuri care implementate cu rigoarea de până acum să asigure o evoluție superioară a rezultatelor obținute în activitatea cooperației meșteșugărești.

Bibliografi e 1. Borzaga, C., Bodini, R., Carini, C., Depedri, S., Galera, G. and Salvatori, G. (2014).

Europe in Transition: The Role of Social Cooperatives and Social Enterprises, Euricse Working Papers, 69|14

2. Cruceru, D. (2014). Cooperația în România. Istorie și actualitate, Editura Artifex, Bucureşti

3. Galera, G. and Borzaga, C. (2009). Social Enterprise: An International Overview of its Conceptual Evolution and Legal Implementation. Social Enterprise Journal, 5 (3), 210-228

4. Levi, Y. and Davis, P. (2008). Cooperatives as the ”enfants terribles” of economics: Some implications for the social economy. The Journal of Socio-Economics, 37 (6), 2178-2188

5. Light, P. (2006). Reshaping social entrepreneurship. Stanford Social Innovation Review, 4 (3), 47-51

6. Lotti, R., Mensing, P. and Valenti, D. (2006). A co-operative solution. Resilience report, Strategy and Business Magazine, 43, summer 2006

7. McCain, R. (2007). Cooperation and effort, resiprocity and mutual supervision in worker cooperatives. In: Novkovic, S., Sena, V. (Eds.), Advances in the Economic Analysis of Participatory and Labor-Managed Firms. Cooperative Firms in Global Markets: Incidence, Viability and Economic Performance, 10, Elsevier Science, 185–204

8. Novkovic, S. (2008). Defi nig the co-operative difference. The Journal of Socio-Economics, 37, 2168-2177

Page 15: Sistemul naional cooperatist – componentă a dezvoltării ...Revista Română de Statistică Supliment nr. 4 / 2018 3 Sistemul naional cooperatist – componentă a ... juridic și

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 4 / 2018 17

9. Novkovic, S. (2006). Cooperative business: the role of co-operative principles and values. Journal of Cooperative Studies, 39 (1), 5-16

10. Vieta, M. and Lionais, D. (2005). The Cooperative Advantage for Community Development. Journal of Entrepreneurial and Organizational Diversity, 1 (4)

11. *** Legea nr. 1 din 21 februarie 2005 privind organizarea şi funcţionarea

cooperaţiei, cu modifi cările și completările ulterioare

12. *** Ordonanţă de Urgenţă nr. 99 din 6 decembrie 2006 privind instituţiile de

credit şi adecvarea capitalului

13. *** http://www.aippimm.ro – Ministerul pentru mediul de afaceri, comerț și

antreprenoriat

14. *** http://www.ucecom.ro - Uniunea Națională a Cooperației Mestesugărești

- UCECOM

15. *** http://www.creditcoop.ro – Banca Centrală Cooperatistă CREDITCOOP

16. *** https://ica.coop - International Co-operatives Alliance

17. *** http://www.ies.org.ro – Institutul de Economie Socială

18. *** www.insse.ro – Institutul Național de Statistică


Recommended