2.2.3. Jocuri de noroc................................................................... 17
CONCLUZII
Anexe
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
Sistemul de impozitare din Estonia este considerat a fi unul simplu şi liberal. În comparaţie cu majoritatea ţărilor europene, diferenţa majoră este aceea că impozitul pe venit are o cotă unică de impozitare.
Impozitele directe sunt reţinute în mod automat din salariu de către angajator. Acestea sunt impozitul pe venit, asigurări de şomaj şi finanţarea fondului de pensii.
Începând cu iulie 2009, impozitul pe venit este de 21%, şi există un impozit lunar de asigurare de şomaj de 2,8%, care se deduce din salariu de către angajator. Pe lângă acestea angajatorul va mai reţine 2% pentru fondul de pensii în cazul în care angajatul s-a alăturat sistemului opţional privind fondul de pensii.
Începând cu ianuarie 2011, pentru rezidenţii din Estonia suma de 144 Euro din salariul lunar va fi scutită de impozit. Angajatul trebuie să solicite angajatorului să ia in considerare la plata salariilor, suma impozitului lunar gratuit. Nu se plăteşte impozit pe venit pentru călătoriile oficiale, de cazare şi diurne, dacă acestea se încadrează în limitele stabilite de lege.
Contribuţiile sociale plătite de angajatori la o rată de 33% pentru toate plăţile efectuate către salariaţi, precum şi o asigurare suplimentară de şomaj de 1,4%. Contribuţiile sociale se calculează ca şi cotă parte din salariul brut. 13% din impozitul sociale merge la Fondul de Asigurări de Sănătate şi 20% merge la asigurări de pensii.
Începând cu 2012, declaraţiile fiscale privind venitul trebuie să fie depuse până la 2 aprilie.
Există de asemenea şi o taxă de teren pentru proprietarii de terenuri. Impozitul pe teren variază în diferite oraşe şi judeţe şi trebuie să fie plătite de către proprietar în conformitate cu anuntul privind impozitul de plată pe care el / ea îl primeşte de la Estonian Tax and Customs Board (Consiliul fiscal şi vamal estonian).
Cel mai important element al impozitelor indirecte este taxa pe valoarea adăugată (TVA), care este de 20% (începând cu 1 iulie 2009) pentru cele mai multe mărfuri. Din ianuarie 2009 TVA pentru unele bunuri, cum ar fi cărţi, medicamente, etc, este de 9%. Există, de asemenea, mai multe impozite indirecte pentru jocuri de noroc, produse din tutun şi alcool.
SISTEMUL FISCAL ÎN ESTONIA
Estonia este o ţară baltică în Europa de Nord cu capitala la Tallinn. Graniţa de vest a ţării o constituie Marea Baltică. În sud se învecinează cu un alt stat baltic, Letonia, la est cu Rusia şi la nord cu Finlanda, prin intermediul Golfului Finic. Estonia este o ţară maritimă: linia ţărmului măsuară 3.794 km, incluzând peste 1.500 de insule şi insuliţe, majoritatea nepopulate. Estonia a aderat la Uniunea Europeană la 1 mai, 2004.
Cu un Produs Intern Brut de 19,100 $ pe cap de locuitor, Estonia este cea mai bogată ţară baltică şi printre cele mai sănătoase economii ale noilor state membre ale Uniunii Europene, la care a aderat în 2004. Totuşi, PIB-ul este la aproximativ 60% din media UE.
Economia estonă creşte mult mai repede şi decât ţările din Europa Centrală. Estonia este bine dezvoltată tehnologic, cu un sector puternic în informatică. Nivelul de trai şi salariile continuă să crească. Estonia este situată între 57,3 şi 59,5 grade latitudine şi 21,5 şi 21,8 longitudine, pe malul estic a Mării Baltice, între Golful Finlandei şi Golful Riga.
Ţara este destul de săracă în resurse naturale, deşi are depozite de calcar şi turbă. 47% din teritoriul ţării este acoperit cu pădure şi Estonia conţine peste 1.400 de lacuri, deşi majoritatea sunt foarte mici. Conţine şi aproximativ 1.500 de insule, cele mai mari fiind Saaremaa şi Hiiumaa.
Estonia este o tara renascuta in 1991, prin destramarea imensului imperiu sovietic ( Uniunea Sovietica), cu o asezare geografica strategica prin relatia directa cu vecinii din nord, finlandezii, care i-au influentat mult comercial datorita capitalismului lor indelungat.
Indicatori generali:
Populatie: 1,282,963 (Iulie 2011)
Densitate: 28.4 pers per km2
PIB: 19,100 $ pe cap de locuitor
Rata inflaţiei: 4% (Aprilie 2012)
Moneda oficiala: euro
1. Economia estoniei
Estonia a avut o crestere economica de 8% in primul trimestru, cea mai puternica din 2007, evolutia Produsului Inten Brut depasind estimarile analistilor. Economia Estoniei a crescut cu 9% in primul trimestru al anului 2007. Fata de ultimul trimestru al anului 2010, PIB-ul tarii baltice a urcat cu 2,1% in primele trei luni din 2011. Estonia a inregistrat in ultimul trimestru al anului 2010 o crestere economica anuala de 6,7%, respectiv un avans trimestrial de 2,3%.
Media estmiarilor analistilor indica un avans de numai 6,1% pentru primul trimestru al anului 2011, raportat la perioada similara din 2010.
Cresterea industriei prelucratoare cu valoare adaugata mare a "contribuit cel mai mult la PIB", potrivit institutului national de statistica al Estoniei.
Exporturile au crescut cu 53% in termeni reali in primul trimestru, potrivit datelor preliminare.
Estonia a cazut intr-o recesiunie profunda in primul trimestru al anului 2008 si a inregistrat, in al doilea trimestru din 2009, o scadere record de 16,6% a PIB. Economia a revenit datorita industriei si exporturilor, in timp ce cererea interna a ramas la niveluri slabe.
2. Sistemul fiscal Estonia
Estonia are sistemul de impozitare destul de simplu
După ce Estonia a recâştigat independenţa în 1991, a devenit clar că ţara are nevoie de un sistem de impozitare care, pe de o parte, se va potrivi cu experienţa de nivel modest atât a contribuabililor şi a administratorilor fiscale, iar pe de altă parte, nu ar împiedica creşterea viitoare aeconomiei.
Prin urmare, în anii următori a fost creat un system de impozitare destul de simplu Şi direct, cu un accent pe impozitele indirect. Cu scopul de a menţine sistemul simplu, transparent şi uşor de întreţinut, doar câteva excepţii au fost permise, în timp ce ratele de impozitare au fost menţinute în mod substanţial la un nivel redus.
În prezent, în Estonia, povara fiscală totală cu privire la persoanele private, precum şi alte entităţi juridice, este aproape de media Uniunii Europene, datorită faptului că mai multe state membre au redus impozitele lor în ultimele două decenii – în special impozitul pe profit. Mai mult decât atât, în perioada 2008-2010, anii de recesiune, atunci când se confrunta cu un deficit bugetar mare, guvernul estonian a trebuit să mărească mai multe impozite, inclusiv taxa pe valoarea adăugată (TVA), accizele şi a amânat reducerea planificată a impozitului pe venit.
Prin urmare, în prezent, Estonia este departe de a fi ţara cea mai favorabilă în Europa, în ceea ce priveşte o afacere din punct de vedere fiscal.
Totuşi, sistemul de impozitare din Estonia are unele avantaje pentru investitorii străini - în afară de faptul că sistemul este încă uşor de înţeles şi de a-i face faţă - cea mai notabila dintre ele fiind amânarea impozitului pe venit pentru profiturile obţinute şi nedistribuite.
Impozite directe:
- impozitul pe venit
- impozitul pe profit
- contributii sociale
- impozitul pe teren
Impozite indirecte:
- taxa pe valoarea adăugata
- accize
- jocuri de noroc
2.1. Impozitele indirecte2.1.1. Impozitul pe venit
Coloana vertebrală a sistemului de impozitare a Estoniei este cota unică de impozitare, introdusă în 1994, care se aplică atât pentru persoane fizice cât şi pentru persoane juridice. Rata de impozitare a rămas de 26% până în 2004, şi trebuia să fie redusă treptat la 18% până în 2012. Reducerea a fost amânată pe termen nedefinit, datorită declanşării crizei din 2008, cu toate acestea, şi în prezent, rata de impozitare este de 21% şi se aplică venitului net.
Există foarte puţine excepţii la impozitul pe venit. Pentru persoanele juridice, excepţia cea mai importantă este faptul că taxa se va aplica la profitul distribuit şi nu la profitul obţinut. Cu alte cuvinte, acesta este un impozit pe venit cu întârziere: entitatea poate face investiţii suplimentare, consolida capitalul social sau poate folosi banii în alte operaţiuni de afaceri, fără a fi supusă impozitului pe venit - numai atunci când profiturile sunt distribuite între proprietarii entităţii, impozitul pe venit devine exigibil.
În cazul persoanelor fizice, toate cele trei tipuri de venituri cu caracter personal – veniturile din salarii; venituri din afaceri şi câştigurile de capital - sunt impozitate la aceeaşi
rată unică de impozitare de 21%, indiferent de cât de mult câştigă o persoană. Cu toate acestea, începând cu 1 ianuarie 2010, persoanele fizice pot întârzia, de asemenea, plata impozitului pe venitul lor pe câştigurile de capital re-investite în mod similar persoanelor juridice. Pentru a utiliza această excepţie, trebuie creat un cont separat de investiţii în bancă şi trebuie să se raporteze, către autorităţile fiscale, depozitele şi retragerile efectuate. Retragerile mai mari decât depozitele sunt subiecte de impozitare.
În plus, o anumită sumă din venitul anual al fiecărei persoane este scutit de la impozitul pe venit. Pentru 2011, această sumă este stabilită la 1728 de euro pe persoană pe an. Există, de asemenea, excepţii şi deduceri suplimentare disponibile pentru anumite grupuri de persoane (de exemplu, familiile cu mulţi copii şi pensionari).
Data de depunere a declaraţiilor fiscale este nu mai târziu de 31 martie a anului următor perioadei de impozitare (anul calendaristic).
Persoana fizică are obligaţia de a depune o declaraţie de impozit pe venit la biroul fiscal al Consiliului local in raza caruia se afla reşedinţa acesteia, cu privire la venitul impozabil aferent perioadei de impozitare.
Persoanele căsătorite au posibilitatea de a alege depunerea unei declaraţii de venit comune.
Persoanele fizice a căror impozit pe venit a fost reţinut la sursă nu au obligaţia de a depune declaraţia de impozit.
Impozitul pe venit se plăteşte pe venitul obţinut de o persoană fizică rezidentă într-o perioadă de impozitare de la toate sursele de venit din Estonia şi în afara Estoniei, inclusiv venituri din:
- salarii;
- venituri din afaceri
- câştiguri din transferul de proprietate;
- chirie şi redevenţe;
- dobanzi şi anumite dividende;
- sprijin pentru întreţinere, pensii;
- burse, subvenţii, beneficii, premii;
- premii de loterie
- indemnizaţii de asigurări şi plata pensiilor din fonduri.
Indemnizaţia de bază deductibilă din venitul unei persoane fizice rezidente, într-o perioadă de impozitare, este de 12000 kroons.
Sunt permise următoarele deduceri, din venitul persoanelor fizice rezidente, în conformitate cu normele speciale prevăzute în Legea privind impozitul pe venit:
- scutirea de bază pentru creşterea copiilor, în cazul a trei sau mai mulţi copii;
- sprijin pentru întreţinere;
- împrumuturi pentru locuinţe;
- cheltuielile pentru cursuri de formare;
- cadouri, donaţii; intrarea in sindicate precum şi taxele de membru
- primele de asigurare şi achiziţiile unităţilor de fonduri de pensii;
- contribuţiile obligatorii la fondul de pensii.
- deducerile privind creditul pentru locuinţe; cheltuielile pentru cursuri de formare; cadouri, donaţii, intrarea in sindicate precum şi taxele de membru; sunt limitate la 100000 kroons pe contribuabil pe o perioadă de impozitare şi nu mai mult de 50% din venitul contribuabilului din aceeaşi perioadă de impozitare.
Legea privind impozitul pe venit prevede mai multe scutiri. De exemplu, impozitul pe venit nu se plăteşte pe:
- compensaţii pentru călătorie oficială, cazare şi alte cheltuieli şi pentru indemnizaţiile zilnice;
- compensaţia plătită în legătură cu un accident la locul de muncă sau a unei boli profesionale;
- succesiunea acceptată;
- plăţi compensatorii şi de expropriere plătite la expropriere;
- venituri din transferul de bunuri mobile;
- venituri din schimbarea unei proprietăţi (acţiuni, contribuţii) fuziune, divizare sau transformare
2.1.2. Impozitul pe profit
Estonia oferă un sistem unic de impozitare a veniturilor companiei în calitate de societăţi rezidente (şi structurile permanente ale companiilor nerezidente) nu plătesc impozit pe venitul reţinut sau pe câştigurile reinvestite. Obligaţia de a plăti impozit pe profit se amână până pa momentul distribuiri prifiturilor. Prin urmare, în măsura în care profiturile nu sunt distribuite, nu există nici o obligaţie de a plăti impozit pe profi pentru companiile rezidente. Impozitul pe profit se percepe la rata brută de 21% la distribuirea profitului, (dividende, cadouri, beneficii, şi cheltuieli nelegate de afaceri precum şi alte reduceri de capital) realizate de companii.
Persoanele impozabile, În sensul Legii privind impozitul pe venit sunt persoanele juridice, inclusiv:
- societătile cu raspundere limitata publice
- societătile cu raspundere limitata private
- parteneriate generale
- asociaţii comerciale
- organizaŢiile non-profit şi fundaţiile
Organizaţii non-profit şi fundaţii nu au voie să distribuie profitul. Cu toate acestea, se plăteşte impozitul pe venit pentru beneficiile extrasalariale si cadourile distribuite de către aceste entităţi.
În temeiul Legii privind impozitul pe venit sunt supuse impozitului pe venit:
- beneficii marginale acordate salariaţilor iar impozitul este suportat de angajator;
- ca o regulă generală, persoanele juridice rezidente plătesc impozit pe venit pentru toate cadourile, donaţiile, precum şi pentru costurile decalatorii si distractie pentru care nu a fost reţinut impozit pe venit, sau impozit pe venit corporativ in legatura cu beneficiile marginale;
- o societate rezidenta (inclusiv un parteneriat general sau limitat) trebuie să plătească impozitul pe venit pentru profitul distribuit ca dividende sau alte repartizări de profit în formă monetară sau nemonetare, deoarece prin distribuirea profitului se declanseaza obligaţia de a plăti impozit. Impozitul pe venit nu se plăteşte pe profitul repartizat la capitalul social prin emisiunea de acţiuni gratuite. Plăţile efectuate cu privire la reducerea capitalului social saucontribuţii, cumpărarea de acţiuni proprii, sau lichidarea unei persoane juridice în măsura în care plata depăşeşte contribuţiile sunt supuse impozitului pe venit la nivel de companie, cu unele excepţii.
- preţurile de transfer: în cazul în care preţul dintr-o tranzacţie între o persoană juridică rezidentă şi o persoană fizică sau nerezidentă asociate cu persoana juridica rezidentă diferă de preţul utilizat în tranzacţii similare între persoane neasociate, administratorul fiscală poate, în determinarea impozitului pe venit, utiliza preţul din tranzacţiile dintre persoane independente, neasociate.
- o societate rezidentă trebuie să plătească impozit pe venit pentru cheltuielile şi plăţile care nu sunt legate de afacere, cu excepţia cazului în care impozitul pe venit a fost plătit pentru astfel de cheltuieli sau plăţi în temeiul altor dispoziţii din Legea privind impozitul pe venit.
2.1.3. Contribuţii sociale
Contribuţia de asigurări sociale se aplică veniturilor obţinute din activităţi, cum ar fi de lucru sau de întreprinzător. Contribuţiile se plătesc de către angajatori pentru fiecare angajat, dar, de asemenea, şi de antreprenori independenţi înregistraţi în Registrul de afaceri din Estonia (un acronim utilizat pe scară largă pentru această formă de antreprenoriat este FIE, derivat din cuvintele din limba estoniană „füüsilisest isikust ettevõtja”) şi de municipalităţi, sau de stat, pentru şomeri, inclusiv persoane cu handicap şi părinţii unui nou-născut.
Contribuţiile de asigurări sociale se ridică la 33% din venitul unei persoane, iar în unele cazuri excepţionale la 13%. Deşi nu există o limită superioară pentru contribuţiile de asigurări sciale, şi depind numai de venituri, există o sumă minimă stabilită de stat, care trebuie să fie plătită, indiferent de nivelul venitului. În cazul entităţilor juridice, suma minimă de plată este de 91,75 EUR pe lună pentru fiecare angajat în 2011, în timp ce în cazul de FIE (antreprenori independenţi), cea mai mică suma de plată posibilă este de 1.100,96 EUR pe an.
Alte contribuţii sociale
În plus faţă de contribuţia de asigurare socială, o taxa de asigurare de şomaj trebuie să fie plătită în fiecare lună pentru fiecare angajat. Cota privind de asigurare de şomaj se schimbă în fiecare an, în funcţie de situaţia de pe piaţa forţei de muncă, precum şi de valoarea activelor colectate de către Fondul asigurărilor de şomaj Töötukassa din Estonia. În 2010 şi 2011, taxa este stabilită la 4,2% din venituri. Două treimi din taxa trebuie să fie plătită de
către angajator, iar restul de angajat. În practică, însă, angajatorul deduce taxa în întregime din salariul angajatului, astfel încât, acesta din urmă nu este nevoie să efectueze o plată separată.
Fiecare angajat trebuie, de asemenea, să contribuie lunar la fondul de pensii obligatorii. În conformitate cu sistemul de pensii din Estonia, angajaţii plătesc 1% din salariul lor la fondul lor de pensii, la care se adaugă de catre stat 2% din veniturile colectate prin intermediul contribuţiilor de asigurări sociale. Contribuţiile la fondurile de pensii obligatorii sunt numite "al doilea pilon" al sistemului de pensii din Estonia, "primul pilon" este reprezentat de pensia mică pe care statul o plăteşte fiecărui pensionar indiferent de venitul pe care l-a avut şi indiferent de contribuţiile la fondurile de pensii obligatorii, în timp ce "al treilea pilon" îl reprezintă fondurile de pensii la care contribuţiile sunt voluntare şi nelimitată ca dimensiune.
Cu toate acestea, datorită deficitului bugetar, guvernul a anulat, în vara anului 2008, ponderea care ii revenea statului la contribuţiile obligatorii; sistemul a fost parţial restaurat în 2010 şi 2011, însă contribuţiile obligatorii, în prezent variază, dacă angajatul a contribuit la sistem în anii de recesiune sau nu. Se aşteaptată ca sistemul să se întoarcă la starea sa iniţială, în câţiva ani.
În mod similar contribuţiei la asigurările sociale şi taxa de asigurare de şomaj, contribuţia obligatorie la "al doilea pilon", se deduce de către angajator din salariul angajatului.
2.1.4. Impozit pe teren
Impozitul pe teren este un impozit pe valoarea evaluată a terenului. Impozitul pe teren se calculează pe baza informaţiilor primite de la guvernul local corespunzător.
Obiectul impozitului: impozitul pe teren se impune pe toate terenurile, cu anumite exceptii.
Subiectul impozitului: impozitul pe teren se plăteşte de către proprietarul de teren sau, în anumite cazuri specificate de lege, de către utilizatorul de teren.
Nu se percepe impozit pe teren pentru:
- terenurile unde prin lege sau în conformitate cu procedura prevazută de lege sunt interzise activităţile economice. Activităţi obligatorii necesare pentru conservarea obiectelor protejate, prevăzute de normele de protecţie nu sunt considerate a fi activităţi economice;
- terenurilor adiacente cladirilor sau cele apartinând misiunilor diplomatice şi reprezentanţelor consulare ale statelor străine;
- terenurile aflate în utilizarea unui stat străin sau organizaţie internaţională în baza unui acord încheiat între Guvernul Republicii şi statul străin sau organizaţia internaţională;
- cimitire;
- terenul din locurile de cult, biserici sau congregaţii;
- terenuri municipale aflate sub jurisdicţia unui guvern local;
- terenuri aflate în uz public;
- terenuri utilizate de sediul central al forţelor aliate.
Rata impozitului pe teren este de 0.1-2.5% din valoarea anuală evaluată a terenurilor. Rata de impozitare se stabileşte de către consiliul local al guvernului nu mai târziu de data de 31 ianuarie a anului de impunere. Rata de impozitare modificată se aplică de la începutul anului fiscal.
2.2. Impozite indirecte
- taxa pe valoarea adaugata
- accize
- jocuri de noroc
2.2.1. Taxa pe valoarea adăugată
Rata TVA a Estoniei care aproape doua decenii a fost la nivelul de 18%, a fost majorată cu doua procente ajungând în timpul recesiunii la 20%. Odată cu creşterea ratei TVA, a fost redus numărul de bunuri şi servicii supuse cotei reduse de TVA (9% respective 0%).
Bunurile şi serviciile supuse cotei reduse de TVA (9%) sunt carţile. Anumite mărfuri re-exportate cum ar fi nave şi aeronave pe rute internaţionale, împreună cu marfa lor, mărfurile importate şi exportate printr-o zonă duty-free, şi alte câteva elemente sunt supuse cotei TVA de 0%.
TVA la ieşire - servicii prestate şi bunuri vândute- trebuie să fie declarată lunar. Antreprenorii pot aplica pentru returnarea TVA-ului care a fost plătit la importul materialelor, produselor sau serviciilor.
Antreprenorii independenţi pot utiliza un sistem simplificat, atât timp cât cifra lor de afaceri anuală nu depăşeşte 16000 EUR: ei nu trebuie să declare sau să plătească TVA-ul, dar în acelaşi timp nu sunt eligibili pentru restituiri de TVA.
2.2.2. Accize şi alte taxe
Statul colectează accizele pentru următoarele produse: energie electrică, combustibil, pachete, alcool şi tutun. De la 1 ianuarie 2011, rata accizelor la combustibil pentru motor s-a ridicat la 422.,77 EUR pe 1.000 de litri de benzină fără plumb şi 392,92 EUR pe 1.000 de litri de combustibil diesel.
Ţigările sunt supuse la 0,04 EUR din accize plus 33% din preţul de vânzare pe bucată în timp ce accizele la bere la 0,05 EUR pe 1% din volumul de alcool pe litru, iar pentru alcoolul puternic la 0.73 EUR pe litru.
Proprietarii de camioane sunt, de asemenea, supuşi impozitului pe vehicule grele, rată care porneşte de la 32 EUR pe an.
În plus, există, de asemenea, o taxa de proprietate pe teren, în Estonia, rată care variază în funcţie de locaţia acestuia de la 0,1% la 2,5% din valoarea terenului pe an. În timp ce taxa este colectată de Direcţia de impozite şi taxe vamale Maksu- ja Tolliamet (MTA), rata este stabilită de către municipalitatea corespunzătoare, iar taxa colectată este folosită tot de aceeaşi municipalitate. Baza de calcul a ratei de impozitare, pentru valoarea terenului, este determinată de către MTA în fiecare an pe baza unui calcul complex.
Există, de asemenea, o serie de taxe locale, pe care guvernul local le poate impune. În realitate, numai câteva municipalităţi s-au folosit vreodată de această opţiune. Capitala Estoniei, Tallinn, a introdus un impozit pe vânzări de 1%, care a intrat în vigoare în 2010. Impozitul pe vânzări este similar cu TVA impusă bunurilor vândute şi serviciile prestate.
Tabel nr.1 Ratele accizelor la alcool 01.01.2011
Unitatea Ratele accizelor în euro
Ratele minime ale accizelor în UE
Vin şi băuturi fermentate
Hectolitru (până la 6%) 31,70(>6%): 73,11
0
Bere 1% alcool în hectolitru
5.73(producţia anuală de până la 3000hl): 2.71
1.87
Produsul intermediar Hectolitru 156,20 45
Alte produse alcoolice Hectolitru de alcool pur
1418 550
Tabel nr.2 Ratele accizelor la produsele din tutun 01.01.2011
Produse Ratele accizelor în euro Ratele minime ale accizelor în UE
ŢIGĂRI: 38.35 64 EUR per 1000 ţigarete, însă nu mai puţin de 57% din preţul mediu ponderat al ţigărilor
Rata specifica (1000 de ţigarete)
Rat ad valorem (% din preţul de vânzare cu amănuntul)
33%
TRABUCURI:(1000 ţigarete)
191.73 12 EUR sau 5% din preţul de vânzare cu amănuntul
CIGARILLOS (ţigări de foi)(10000 cigarillos)
191.73 12 EUR sau 5% din preţul de vânzare cu amănuntul
TUTUN PENTRU FUMAT (1 kg)
55.79 40 EUR sau 40% din preţul de vânzare cu amănuntul
Tabel nr. 3 Produse energetice: accizele naţionale privind combustibilii, precum şi nivelurile minime de accize în UE
PRODUSUL ENERGETIC Rata accizelor în Estonia 01.01.2011
Nivelul minim al accizelor în UE
Benzină fără plumb 422.77 EUR/ 1000 l 359 EUR/ 1000 lBenzină cu plumb 422.77 EUR/ 1000 lMotorină 392.92 EUR/ 1000l 330 EUR/ 1000 lMotorina pentru scopuri specifice
110.95EUR/ 1000 l 21 EUR/ 1000 l
Gaz Petrolier Lichefiat 125,26EUR/ 1000 kg 125 EUR/ 1000 kgPetrol 330.1 EUR/ 1000 l 330 EUR/ 1000 l
2.2.3. Impozitul pe jocuri de noroc
Obiectul de impunere:- mese de jocuri de noroc şi aparate de jocuri de noroc utilizate pentru organizarea de
jocuri de noroc şi aparate de jocuri de noroc utilizate pentru organizarea de jocuri de îndemânare;
- în cazul organizări unei loterii, suma totală obţinută din vânzarea biletelor de loterie;- în cazul organizării unei loterii comercial, potul câştigător a cărui valoare depăşeşte
10 000 de euro;- în cazul organizării unor toto (pariuri mutuale), suma totală a veniturilor nete obţinute
din pariuri;- în cazul organizării unui joc de noroc on-line sau un joc on-line de îndemânare,
venitul net obţinut din pariuri;- în cazul organizări a unui turneu de jocuri de noroc, suma totală a taxelor de
participare.
Impozitul pe jocuri de noroc este plătită de operatorii de jocuri de noroc.
Rate ale impozitului:
- mesele de jocuri de noroc – 1278.23 EUR/masă pe lună;- aparatele – 447.38 EUR/aparat pe lună;- 31.95 EUR /aparat de jocuri de îndemânare;- 18% din valoarea biletelor de loterie vândute;- 18% din fondul câştigător al unui joc de loterie comercial;- 5% pentro toto, sumă primiă din venitul net;- 5% pentru jocurile on-line, sumă primită din venitul net;- 5% pentru turnee de jocuri de noroc (sumă obţinuă din taxele de participare).
CONCLUZII
Estonia a avut o crestere economica de 8% in primul trimestru, cea mai puternica din 2007, evolutia Produsului Inten Brut depasind estimarile analistilor. Economia Estoniei a crescut cu 9% in primul trimestru al anului 2007. Fata de ultimul trimestru al anului 2010, PIB-ul tarii baltice a urcat cu 2,1% in primele trei luni din 2011. Estonia a inregistrat in ultimul trimestru al anului 2010 o crestere economica anuala de 6,7%, respectiv un avans trimestrial de 2,3%.
A fost creat un sistem de impozitare destul de simplu Şi direct, cu un accent pe impozitele indirect. Cu scopul de a menţine sistemul simplu, transparent şi uşor de întreţinut, doar câteva excepţii au fost permise, în timp ce ratele de impozitare au fost menţinute în mod substanţial la un nivel redus. În comparaţie cu majoritatea ţărilor europene, diferenţa majoră este aceea că impozitul pe venit are o cotă unică de impozitare.
Sistemul de impozitare din Estonia are unele avantaje pentru investitorii străini - în afară de faptul că sistemul este încă uşor de înţeles şi de a-i face faţă - cea mai notabila dintre ele fiind amânarea impozitului pe venit pentru profiturile obţinute şi nedistribuite.
Estonia a cazut intr-o recesiunie profunda in primul trimestru al anului 2008 si a inregistrat, in al doilea trimestru din 2009, o scadere record de 16,6% a PIB. Economia a revenit datorita industriei si exporturilor.
