Sistemul excretor (sau urinar) Sistemul excretor (sau urinar) - anatomie -- anatomie -

Prof. Mogos CatalinProf. Mogos Catalin

Obiective operationale:Obiective operationale:

OO. 1 - Să definească excreţia.OO. 1 - Să definească excreţia.

OO. 2 - Să definească sistemul excretor.OO. 2 - Să definească sistemul excretor.

OO. 3 - Să enumere componentele sistemului excretor.OO. 3 - Să enumere componentele sistemului excretor.

OO. 4 - Să caracterizeze rinichii.OO. 4 - Să caracterizeze rinichii.

OO. 5 - Să caracterizeze nefronul.OO. 5 - Să caracterizeze nefronul.

OO. 6 - Sa enumere şi să caracterizeze căile urinare.OO. 6 - Sa enumere şi să caracterizeze căile urinare.

OO. 7 - Să definească micţiunea.OO. 7 - Să definească micţiunea.

1.1. Excreţia Excreţia -- definiţie: definiţie:- este procesul fiziologic care se realizează la nivelul mai multor organe, - este procesul fiziologic care se realizează la nivelul mai multor organe,

asigurând eliminarea substanţelor nefolositoare din corp;asigurând eliminarea substanţelor nefolositoare din corp;- una dintre formele de excreţiei este şi cea realizată la nivelul - una dintre formele de excreţiei este şi cea realizată la nivelul

sistemului excreto – urinar;sistemului excreto – urinar;

- procesele catabolice desfăşurate la nivel celular dau naştere, pe - procesele catabolice desfăşurate la nivel celular dau naştere, pe lângă energie, la produşi reziduali: COlângă energie, la produşi reziduali: CO22, uree, acid uric, H, uree, acid uric, H22O, O, amoniac etc. amoniac etc.

- - produşi rezidualiproduşi reziduali se elimină: se elimină: ►►parţial prin parţial prin plămâni plămâni (CO(CO22 şi o cantitate de apă); şi o cantitate de apă);►►prin prin pielepiele (apă şi substanţe minerale). (apă şi substanţe minerale).

- cea mai mare parte a produşilor reziduali se elimină sub formă de urină, - cea mai mare parte a produşilor reziduali se elimină sub formă de urină, prin rinichi, ceea ce constituie procesul de excreţie renală; prin rinichi, ceea ce constituie procesul de excreţie renală;

● ● catabolismcatabolism =proces biologic de transformare a unor substanțe =proces biologic de transformare a unor substanțe complexe, specifice organismului, în alte substanțe mai simple și complexe, specifice organismului, în alte substanțe mai simple și nespecifice, pe care organismul le elimină; dezasimilație; nespecifice, pe care organismul le elimină; dezasimilație; dezasimilare; proces de transformare a unor substanțe organice dezasimilare; proces de transformare a unor substanțe organice asimilate de organism în produse mai simple, care sunt eliminate;asimilate de organism în produse mai simple, care sunt eliminate;

2. Sistemul excretor – definitie:2. Sistemul excretor – definitie:- formaţiunile anatomice care contribuie la producerea - formaţiunile anatomice care contribuie la producerea

şi eliminarea urinei formează şi eliminarea urinei formează sistemul excretorsistemul excretor;;

- este o veritabilă - este o veritabilă maşină pentru epurareamaşină pentru epurarea (curăţarea, (curăţarea, purificarea) corpului;purificarea) corpului;

- el extrage deşeurile din sânge şi le elimină în urină;- el extrage deşeurile din sânge şi le elimină în urină;

- această operaţie de epurare (de purificare) se - această operaţie de epurare (de purificare) se efectuează în rinichi;efectuează în rinichi;

- - urinaurina se scurge apoi prin două canale numite se scurge apoi prin două canale numite uretereuretere, pâna la vezica uirinară. Odata plină, , pâna la vezica uirinară. Odata plină, aceasta (vezica urinară), evacuează lichidul printr-aceasta (vezica urinară), evacuează lichidul printr-un canal numit un canal numit uretrăuretră..

Sistemul excretor – Sistemul excretor – structură:structură:

1-Venă renală;1-Venă renală;2-Rinichi;2-Rinichi;3-Ureter;3-Ureter;4-Vezică urinară;4-Vezică urinară;5-Uretră;5-Uretră;6-Rect;6-Rect;7-Aortă abdominală;7-Aortă abdominală;8-Venă cavă inferioară;8-Venă cavă inferioară;9-Arteră renală;9-Arteră renală;10-Diafragmă.10-Diafragmă.

3. Sistemul excretor 3. Sistemul excretor (sau(sau urinar urinar)) – – anatomie:anatomie:

- este situat în cavitatea abdominală, sub - este situat în cavitatea abdominală, sub diafragmă, de-o parte şi de alta a diafragmă, de-o parte şi de alta a coloanei vertebrale; coloanei vertebrale;

- - este alcătuiteste alcătuit din: din: ►►doi rinichidoi rinichi;;►►căile urinarecăile urinare, care sunt: , care sunt:

- - intrarenaleintrarenale:: - - calice micicalice mici; ; - - calice calice marimari; ; - - pelvis renalpelvis renal

(sau bazinet)(sau bazinet).. - - extrarenaleextrarenale:: - - două ureteredouă uretere; ;

- - o vezică urinarăo vezică urinară; ; - - o uretrăo uretră..

Sistemul excretor este format din:Sistemul excretor este format din:

►►doidoi rinichi:rinichi: -- rinichiul stâng rinichiul stâng;;

- - rinichiul dreptrinichiul drept..

►►căile urinarecăile urinare:: - - tubi colectoritubi colectori (sau (sau uriniferiuriniferi): ):

- - tub contort proximaltub contort proximal;;

- - ansa Henleansa Henle;;

- - tub contort distaltub contort distal;;

- - calicecalice: - : - calicele maricalicele mari;;

- - calicele micicalicele mici;;

- - bazinetbazinet (sau (sau pelvis renalpelvis renal););

- două - două uretereuretere;;

- - vezica urinarăvezica urinară;;

- o - o uretrăuretră..

Sistemul excretor la omSistemul excretor la om

Sistemul excretorSistemul excretor

4. Rinichii:4. Rinichii:a)a) Generalităţi:Generalităţi:- sunt organe pereche, situate retroperitoneal, de o parte si de alta a - sunt organe pereche, situate retroperitoneal, de o parte si de alta a

coloanei vertebrale lombare, în loja renală;coloanei vertebrale lombare, în loja renală;- rinichii sunt asezaţi în cavitatea abdominală, de o parte şi de alta a - rinichii sunt asezaţi în cavitatea abdominală, de o parte şi de alta a

coloanei vertebrale, în regiunea lombară;coloanei vertebrale, în regiunea lombară;- sunt în număr de - sunt în număr de doi rinichidoi rinichi: : ►►rinichi stângrinichi stâng;;►►rinichi dreptrinichi drept: - ocupă o poziţie mai joasă, fiind comprimat: - ocupă o poziţie mai joasă, fiind comprimat de ficat;de ficat; - este situat puţin mai jos decât cel stâng, - este situat puţin mai jos decât cel stâng, datorită mărimii spaţiului ocupat de ficat.datorită mărimii spaţiului ocupat de ficat.- au - au forma unui bob de fasoleforma unui bob de fasole;;- sunt - sunt situaţi sub plămânisituaţi sub plămâni;;- au culoarea roşie-cafenie;- au culoarea roşie-cafenie;- fiecare rinichi măsoară o - fiecare rinichi măsoară o lungime lungime de aproximativ de aproximativ 12 cm12 cm şi cântăreşte şi cântăreşte

cca. 150g;cca. 150g;- - fiecare rinichi conţine aproximativ 1- 1,3 milioane de nefroni;fiecare rinichi conţine aproximativ 1- 1,3 milioane de nefroni;- sângele „uzat” soseşte prin vasele mari (artere şi vene);- sângele „uzat” soseşte prin vasele mari (artere şi vene);

Poziţia rinichilorPoziţia rinichilor

- - rinichii au ca functie principalărinichii au ca functie principală menţinereamenţinerea homeostaziei homeostaziei extracelulareextracelulare, care se realizeaza prin formarea urinii, care este o , care se realizeaza prin formarea urinii, care este o plasmă filtrată;plasmă filtrată;

● ● homeostaziehomeostazie=(Biol.) proprietate a organismului de a menține, în limite =(Biol.) proprietate a organismului de a menține, în limite foarte apropiate, constantele mediului intern; homeostază. foarte apropiate, constantele mediului intern; homeostază.

- - rinichii:rinichii: - controlează şi conţinutul apei, de săruri şi de elemente, - controlează şi conţinutul apei, de săruri şi de elemente, precum fosfatul sau calciul;precum fosfatul sau calciul; - expulzează în urină elementele în exces şi le retrimit în - expulzează în urină elementele în exces şi le retrimit în

sângesânge pe cele de carepe cele de care organismul are nevoie.organismul are nevoie. - datorită acţiunii lor de filtrare şi purificare, rinichii participă- datorită acţiunii lor de filtrare şi purificare, rinichii participă la echilibrul mediului intern şi constituie unul dintre stâlpii la echilibrul mediului intern şi constituie unul dintre stâlpii homeostazei.homeostazei.- în procesul - în procesul formarii uriniiformarii urinii, rinichii reglează:, rinichii reglează:►►volumul plasmei sangvine;volumul plasmei sangvine;►►concentraţia deşeurilor din sânge;concentraţia deşeurilor din sânge;►►concentraţia electroliţilor;concentraţia electroliţilor;►►pH-ul plasmei.pH-ul plasmei.

b) Alcătuire (anatomie) rinichi:b) Alcătuire (anatomie) rinichi:- fiecare rinichi prezintă un înveliş alcătuit din trei - fiecare rinichi prezintă un înveliş alcătuit din trei

straturi: straturi: - - intern intern (alcatuit din tesut fibros); (alcatuit din tesut fibros); - - mijlociumijlociu (alcatuit din tesutul adipos); (alcatuit din tesutul adipos);- - externextern, care suspendă rinichiul de peritoneu şi, care suspendă rinichiul de peritoneu şi

de peretele abdominal;de peretele abdominal;- în - în partea concavă a rinichiuluipartea concavă a rinichiului (hil) (hil) se observăse observă: : ►►artera renalăartera renală desprinsă din aortă şi care pătrunde în desprinsă din aortă şi care pătrunde în

rinichi; rinichi; ►►vena renalăvena renală care iese din rinichi şi se varsă în vena care iese din rinichi şi se varsă în vena

cavă inferioră; cavă inferioră; ►►ureterulureterul..

Rinichiul-secţiune Rinichiul-secţiune longitudinală schematică:longitudinală schematică:

1-Zona corticală;1-Zona corticală;2-Piramidă Malpighi,2-Piramidă Malpighi,3-Arteră renală;3-Arteră renală;4-Venă renală,4-Venă renală,5-Pelvis renal (sau bazinet);5-Pelvis renal (sau bazinet);6-Calice mici;6-Calice mici;7-Calice mari,7-Calice mari,8-Ureter,8-Ureter,9-Arteră interlobară;9-Arteră interlobară;10-Arteră arcuată;10-Arteră arcuată;11-Arteră interlobulară;11-Arteră interlobulară;12- Venă interlobară;12- Venă interlobară;13-Venă arcuată;13-Venă arcuată;14-Venă interlobulară.14-Venă interlobulară.

Structura rinichiului: 1. Zona corticală; 2. Zona medulară; 3. Calice mic; 4. Calice mare superior; 5. Artera renală; 6. Bazinet (pelvis renal); 7. Vena renală;8. Calice mare inferior; 9. Ureter;10. Piramida Malpighi; 11. Capsula renală; 12. Nefroni; 13. Papila renală; 14. Capsula glomerulara (Bowman); 15. Tub contort proximal; 16. Ansa Henle; 17. Tub contort distal; 18. Tub colector; 19. Calice mare mijlociu.

- într-o - într-o secţiune longitudinală prin rinichisecţiune longitudinală prin rinichi se observă: se observă: - - o zonă corticalăo zonă corticală (numită şi (numită şi cortexcortex): ): - - o zonă medulară;o zonă medulară;-- pelvisul renal pelvisul renal

►►zonzonaa corticală corticală (numită şi (numită şi cortexcortex): ): - este formata din: - - este formata din: - glomeruliglomeruli;; - - tubi uriniferi:tubi uriniferi: - - tub contort proximaltub contort proximal;; - - ansa Henle;ansa Henle; -- tub contort distal. tub contort distal. - - vase de sângevase de sânge..- de culoare mai deschisă şi granulat;- de culoare mai deschisă şi granulat;- înconjoară - înconjoară zonă medularăzonă medulară (numită şi (numită şi medularămedulară););- este stratul superficial, având ca funcţie esenţială formarea - este stratul superficial, având ca funcţie esenţială formarea

urinei, datorită prezenţei a milioane de unităţi de filtrare, urinei, datorită prezenţei a milioane de unităţi de filtrare, care se numesc care se numesc nefroninefroni. .

►► zonzonaa medulară medulară ( (numită şinumită şi medulară): medulară):- de culoare roşie;- de culoare roşie;- conţine circa - conţine circa 8-158-15 piramide renale (numite piramide renale (numite piramidele lui Malpighi)piramidele lui Malpighi)

cu vârful spre hil; cu vârful spre hil; - piramidele renale (Malpighi) sunt separate prin - piramidele renale (Malpighi) sunt separate prin septuri renalesepturi renale; ; - fiecare piramida renala este orientata cu baza spre periferie, varful - fiecare piramida renala este orientata cu baza spre periferie, varful

constituind constituind papila renalăpapila renală;;- - papilele renalepapilele renale se deschid in calicele mici, care se unesc, formand se deschid in calicele mici, care se unesc, formand

calicele mari;calicele mari;- calicele mari se deschid in pelvisul renal. Aceasta se continua cu - calicele mari se deschid in pelvisul renal. Aceasta se continua cu

ureterul. O piramida Malpighi, cu o substanta corticala formeaza un ureterul. O piramida Malpighi, cu o substanta corticala formeaza un lob renal.lob renal.

● ● septsept=(Anat.) perete despărțitor între două cavități; perete care separă =(Anat.) perete despărțitor între două cavități; perete care separă două cavități.două cavități.

►►pelvisul renalpelvisul renal, o cavitate în formă de pâlnie, ai cărui pereţi se , o cavitate în formă de pâlnie, ai cărui pereţi se continuă cu ureterul.continuă cu ureterul.

- studiul microscopic ne arată că - studiul microscopic ne arată că rinichiul este format din numeroase rinichiul este format din numeroase tubuşoaretubuşoare, , numite nefroninumite nefroni;;

Structura rinichiuluiStructura rinichiului

Arteră renală

Venă renală

Rinichi stâng

Rinichi stâng

5. Nefronul:5. Nefronul:a) Definiţie:a) Definiţie:-- nefronul nefronul este unitatea structurală şi funcţională a rinichiului; este unitatea structurală şi funcţională a rinichiului;- cei doi rinichi cuprind aproximativ - cei doi rinichi cuprind aproximativ 2.600.000 de nefroni;2.600.000 de nefroni;

b) Nefronul b) Nefronul -- alcătuire: alcătuire:- în alcătuirea nefronului intră două părţi: - în alcătuirea nefronului intră două părţi: ►►corpusculul renalcorpusculul renal (sau corpusculul renal Malpighi (sau corpusculul renal Malpighi) )

cuprinde: cuprinde: - - capsula Bowmancapsula Bowman;;

- - glomerulul renal (capsula glomerulară, glomerulul renal (capsula glomerulară, sausau glomerul)glomerul)..►► tubii uriniferitubii uriniferi ((un un sistem tubular)sistem tubular) cuprinde: cuprinde:

- - tub contort proximal;tub contort proximal; - - ansa Henle;ansa Henle; - - tub contort distal.tub contort distal.

Structura rinichiului: 1. Zona corticală; 2. Zona medulară; 3. Calice mic; 4. Calice mare superior; 5. Artera renală; 6. Bazinet (pelvis renal); 7. Vena renală;8. Calice mare inferior; 9. Ureter;10. Piramida Malpighi; 11. Capsula renală; 12. Nefroni; 13. Papila renală; 14. Capsula glomerulara (Bowman); 15. Tub contort proximal; 16. Ansa Henle; 17. Tub contort distal; 18. Tub colector; 19. Calice mare mijlociu.

Structura nefronului:Structura nefronului:1-Capsulă Bowman;1-Capsulă Bowman;2-Glomerul renal;2-Glomerul renal;3-Arteriolă aferentă;3-Arteriolă aferentă;4-Arteriolă eferentă;4-Arteriolă eferentă;5-Capilare;5-Capilare;6-Tub contort proximal,6-Tub contort proximal,7-Ansă Henle;7-Ansă Henle;8-Tub contort distal;8-Tub contort distal;9-Tub colector,9-Tub colector,10-Venulă.10-Venulă.

►►capsula Bowmancapsula Bowman are forma de cupă, cu peretele din are forma de cupă, cu peretele din două foiţe: una viscerală, care aderă la glomerul, şi două foiţe: una viscerală, care aderă la glomerul, şi parietală, care se continuă cu tubul urinifer;parietală, care se continuă cu tubul urinifer;

►►glomerulul renalglomerulul renal este format dintr-un ghem de 25-50 este format dintr-un ghem de 25-50 de vase capilare pe traiect arterial;de vase capilare pe traiect arterial;

►►în corpusculul renal are loc filtrarea plasmei sangvine, în corpusculul renal are loc filtrarea plasmei sangvine, proces favorizat atât de structura perforată a endoteliului proces favorizat atât de structura perforată a endoteliului capilar şi a foiţei viscerale a capsulei, cat şi de calităţile capilar şi a foiţei viscerale a capsulei, cat şi de calităţile filtrante ale membranei bazale a endoteliului;filtrante ale membranei bazale a endoteliului;

►►endoteliul capilar, membrana bazală şi epiteliul capsular endoteliul capilar, membrana bazală şi epiteliul capsular formeaza membrana filtrantăformeaza membrana filtrantă;;

● ● endoteliuendoteliu=țesut asemănător epiteliului, care acoperă =țesut asemănător epiteliului, care acoperă unele cavități ale organismului; tunică internă.unele cavități ale organismului; tunică internă.

Tubii uriniferiTubii uriniferi prezintă următoarele porţiuni: prezintă următoarele porţiuni: ►►tub contort proximaltub contort proximal, , situat in cortexul renal, dreneaza filtratul glomerular din situat in cortexul renal, dreneaza filtratul glomerular din

capsula glomerulara;capsula glomerulara;►►ansa Henle:ansa Henle: - prezintă 2 ramuri: - descendentă; - prezintă 2 ramuri: - descendentă; - ascendentă;- ascendentă; - colecteaza fluidul din tubul contort - colecteaza fluidul din tubul contort proximal pe care il transporta in proximal pe care il transporta in zonazona medulara si apoi in zona corticala;medulara si apoi in zona corticala; - are forma literei „U";- are forma literei „U"; - este formată din epiteliu turtit; - este formată din epiteliu turtit; - ansele nefronilor juxtamedulari pătrund în piramidele renale (sau - ansele nefronilor juxtamedulari pătrund în piramidele renale (sau

piramidele Malpighi) până aproape de vârful papilei renale, spre deosebire de cei piramidele Malpighi) până aproape de vârful papilei renale, spre deosebire de cei cu glomeruli în corticala externă ale căror anse pătrund numai în medulara externă;cu glomeruli în corticala externă ale căror anse pătrund numai în medulara externă;

►►tub contort distal:tub contort distal: -- ultimul segment al nefronului;ultimul segment al nefronului; - este mai scurt si prezinta mai putini microvili decat tubul- este mai scurt si prezinta mai putini microvili decat tubul contort proximal;contort proximal; - - tubul contort distaltubul contort distal, la contactul cu arteriola aferentă , la contactul cu arteriola aferentă

formează formează aparatulaparatul juxtaglomerular, cu rol în reglarea presiunii arteriale;juxtaglomerular, cu rol în reglarea presiunii arteriale; - se deschide (descarcă) în canalul (sau tubul) colector care se - se deschide (descarcă) în canalul (sau tubul) colector care se termină în papila renală.termină în papila renală.

● ● juxtamedularijuxtamedulari=care se găseşte în apropierea zonei medulare;=care se găseşte în apropierea zonei medulare;● ● juxtaglomerularjuxtaglomerular=care se găseşte în vecinătatea glomerulului renal;=care se găseşte în vecinătatea glomerulului renal;

- - nefronulnefronul are la capăt o are la capăt o capsulăcapsulă în care se în care se adăposteşte un ghem de capilare, numit adăposteşte un ghem de capilare, numit glomerulglomerul;;

- fiecare nefron este prevăzut cu un - fiecare nefron este prevăzut cu un glomerulglomerul, un mic , un mic pachet de capilare care sintetizează urina primară, pachet de capilare care sintetizează urina primară, pornind de la sânge;pornind de la sânge;

- - capsulacapsula se continuă cu un tub lung, subţire şi răsucit se continuă cu un tub lung, subţire şi răsucit numit numit tub urinifertub urinifer, care este înconjurat de , care este înconjurat de capilare capilare sangvinesangvine (vase de sânge); (vase de sânge);

- - capsulacapsula se deschide într-un se deschide într-un tub colectortub colector;;- - tuburile colectoaretuburile colectoare se unesc şi se deschid prin mici se unesc şi se deschid prin mici

orificii în pelvisul renal, unde elimină urina primită orificii în pelvisul renal, unde elimină urina primită de la mai multi nefroni;de la mai multi nefroni;

- - fiecare rinichi conţine aproximativ 1- 1,3 milioane fiecare rinichi conţine aproximativ 1- 1,3 milioane de nefronide nefroni;;

NefronulNefronul

NefronulNefronul

b) Fiziologia nefronului:b) Fiziologia nefronului:- fiecare nefron este prevăzut cu un glomerul, un soi de mic - fiecare nefron este prevăzut cu un glomerul, un soi de mic

pachet de capilare care sintetizează urina primară, pornind pachet de capilare care sintetizează urina primară, pornind de la sânge;de la sânge;

- o structură, numită - o structură, numită tub contort al nefronuluitub contort al nefronului, reabsoarbe , reabsoarbe apa, sarea şi glucoza prezente în urină;apa, sarea şi glucoza prezente în urină;

- primele deşeuri trec într-un tub în formă de U, care - primele deşeuri trec într-un tub în formă de U, care recuperează apa şi sărurile din lichidul filtrat în glomerul;recuperează apa şi sărurile din lichidul filtrat în glomerul;

- deşeurile sunt apoi canalizate şi concentrate de un canal - deşeurile sunt apoi canalizate şi concentrate de un canal colector care se prelungeşte în medulară, partea centrală a colector care se prelungeşte în medulară, partea centrală a rinichiului unde se întind structuri albicioase, rinichiului unde se întind structuri albicioase, piramidele piramidele lui Malpighilui Malpighi;;

- canalele şi partea inferioară a piramidelor se termină în - canalele şi partea inferioară a piramidelor se termină în cavitatea internă a rinichiului, prevazută cu un tub în formă cavitatea internă a rinichiului, prevazută cu un tub în formă de pâlnie, bazinetul, care este legat de ureter;de pâlnie, bazinetul, care este legat de ureter;

- pereţii bazinetului sunt tapetaţi cu ţesut muscular neted, care se - pereţii bazinetului sunt tapetaţi cu ţesut muscular neted, care se contractă, facilitând expulzarea urinei.contractă, facilitând expulzarea urinei.

- - sângelesângele care iese din rinichi este curăţat, filtrat de toate toxinele care iese din rinichi este curăţat, filtrat de toate toxinele metabolice cum ar fi metabolice cum ar fi ureeaureea; ;

- plămânii şi pielea iau, de asemenea parte la eliminarea - plămânii şi pielea iau, de asemenea parte la eliminarea substanţelor în exces;substanţelor în exces;

- dar toxinele, deşeurile azotate şi reziduurile medicamentelor sunt - dar toxinele, deşeurile azotate şi reziduurile medicamentelor sunt evacuate exclusiv de rinichi; evacuate exclusiv de rinichi;

- - rinichii:rinichii: - controlează şi conţinutul apei, de săruri şi de elemente, - controlează şi conţinutul apei, de săruri şi de elemente, precum fosfatul sau calciul;precum fosfatul sau calciul; - expulzează în urină elementele în exces şi le retrimit în- expulzează în urină elementele în exces şi le retrimit în sânge pe cele de care organismul are nevoie.sânge pe cele de care organismul are nevoie. - datorită acţiunii lor de filtrare şi purificare, rinichii- datorită acţiunii lor de filtrare şi purificare, rinichii participă la echilibrul mediului intern şi constituie unulparticipă la echilibrul mediului intern şi constituie unul dintre stâlpii homeostazei.dintre stâlpii homeostazei.

6. Căile urinare – generalităţi:6. Căile urinare – generalităţi:

- sunt formatiuni membranoase tubulare, care se insera - sunt formatiuni membranoase tubulare, care se insera pe papilele renale;pe papilele renale;

- - căile urinare căile urinare sunt: sunt: - - două ureteredouă uretere;;

- - o vezică urinarăo vezică urinară;;

- - o uretrăo uretră;;

- - pelvisul renalpelvisul renal, care rezulta din, care rezulta din

unirea celor trei calice mari.unirea celor trei calice mari.

Căile urinareCăile urinare

Căile urinareCăile urinare

UUreterele: reterele:

►►sunt organe tubulare care fac legătura între bazinet şi vezica sunt organe tubulare care fac legătura între bazinet şi vezica urinară;urinară;

►►sunt lungi de circa 30 cm care se deschide în vezica urinară;sunt lungi de circa 30 cm care se deschide în vezica urinară;

►►sut două tuburi musculare foarte fine care transportă urina sut două tuburi musculare foarte fine care transportă urina din rinichi spre vezica urinară;din rinichi spre vezica urinară;

►►peretele ureterelor este alcatuit din 3 straturi: - peretele ureterelor este alcatuit din 3 straturi: - internintern;;

- - medianmedian; ;

- - externextern..

►►ele se închid automat când vezica e plină, astfel ca lichidul, ele se închid automat când vezica e plină, astfel ca lichidul, încărcat de deşeuri, să nu încărcat de deşeuri, să nu refluezereflueze spre rinichi; spre rinichi;

● ● refularefula==(Despre ape, lichide) a se revărsa înapoi; a reveni, a (Despre ape, lichide) a se revărsa înapoi; a reveni, a se întoarce.se întoarce.

VVezica urinară: ezica urinară: ►►este un fel de sac recuperator al urinei;este un fel de sac recuperator al urinei;►►organ cavitar, in care se acumuleaza urina, este situata posterior organ cavitar, in care se acumuleaza urina, este situata posterior

simfizei pubiene si anterior rectorului;simfizei pubiene si anterior rectorului;►►are formă de pară atunci când este goală, ea poate conţine pâna la are formă de pară atunci când este goală, ea poate conţine pâna la

500ml;500ml;►►atunci când vezica este plină, îşi varsă urina în uretră, care o atunci când vezica este plină, îşi varsă urina în uretră, care o

evacuează în exterior;evacuează în exterior;►►are capacitatea de aproximativ 300-500 cm3, în care se strânge urina are capacitatea de aproximativ 300-500 cm3, în care se strânge urina

înainte de a fi evacuată prin uretră. înainte de a fi evacuată prin uretră. ►►are un perete musculos şi foarte exten sibil. are un perete musculos şi foarte exten sibil. ►►se află în partea inferioară a cavităţii abdominale, în bazin, iar la locul se află în partea inferioară a cavităţii abdominale, în bazin, iar la locul

de trecere în uretră prezintă două sfinctere. de trecere în uretră prezintă două sfinctere. ►►peretele vezicii urinare este alcatuit din 4 tunici: - peretele vezicii urinare este alcatuit din 4 tunici: - mucoasamucoasa;;

- - submucoasasubmucoasa;; - - muscularamusculara;;

- - seroasaseroasa..

Uretra:Uretra: ►►este segmentul terminal al căilor excretoare;este segmentul terminal al căilor excretoare;►►datorită contracţiilor sfincterului, alcătuit din inele datorită contracţiilor sfincterului, alcătuit din inele

musculare şi care o înconjoara la ieşire, uretra poate musculare şi care o înconjoara la ieşire, uretra poate controla fluxul (debitul) urinar.controla fluxul (debitul) urinar.

►►este un conduct prin care urina este eliminată din este un conduct prin care urina este eliminată din vezica urinară la exterior;vezica urinară la exterior;

►►uretra prezintă două sfinctere:uretra prezintă două sfinctere:- - internintern, situat superior, format din fibre , situat superior, format din fibre

musculare netede, ce alcatuiesc si musculatura musculare netede, ce alcatuiesc si musculatura vezicii urinare. vezicii urinare. Nu este controlat voluntar.Nu este controlat voluntar.

- - externextern, inferior, alcatuit din fibre striate, , inferior, alcatuit din fibre striate, controlate voluntar.controlate voluntar.

Pelvisul renalPelvisul renal: :

►►rezulta din unirea celor trei calice mari;rezulta din unirea celor trei calice mari;

►►prezintă 2 porţiuni: prezintă 2 porţiuni: - - intrarenalăintrarenală;;

- - extrarenalăextrarenală..

7. Formarea urinei:7. Formarea urinei:- procesul de formare a urinei se desfăşoară în mai multe etape: - procesul de formare a urinei se desfăşoară în mai multe etape:

- - ultrafiltrarea glomerulară;ultrafiltrarea glomerulară; - - reabsorbţia tubulară;reabsorbţia tubulară; -- secreţia tubulară. secreţia tubulară.

a) ultrafiltrarea glomerularăa) ultrafiltrarea glomerulară::- este procesul de tre cere a plasmei sangvine (cu excepţia proteinelor) - este procesul de tre cere a plasmei sangvine (cu excepţia proteinelor)

prin membrana filtrantă, în tubul urinifer, unde constituie prin membrana filtrantă, în tubul urinifer, unde constituie urina urina primarăprimară ( (ultrafiltratul glomerularultrafiltratul glomerular););

- procesul este determinat de presiunea manifestată la nivelul membranei - procesul este determinat de presiunea manifestată la nivelul membranei filtrante;filtrante;

- - în 24 de ore, prin rinichi trec 1.000-1.500 litri de sânge;în 24 de ore, prin rinichi trec 1.000-1.500 litri de sânge;- - cantitatea de urină primară formată în 24 de ore este de 170-180 cantitatea de urină primară formată în 24 de ore este de 170-180

1itri,1itri, rezultă că lichidul extracelular este în totalitate filtrat de 12-16 rezultă că lichidul extracelular este în totalitate filtrat de 12-16 ori zilnic;ori zilnic;

- ultrafiltratul are constitutia plasmei deproteinizate;- ultrafiltratul are constitutia plasmei deproteinizate;- - urina primarăurina primară de la nivelul capsulei Bowman trece în sistemul tubular de la nivelul capsulei Bowman trece în sistemul tubular

al nefronului unde suferă procese de reabsorbţie şi secreţie tubulară.al nefronului unde suferă procese de reabsorbţie şi secreţie tubulară.

b) reabsorbţia tubulară: b) reabsorbţia tubulară: - este procesul de trecere a unor constituenţi ai urinei primare din tubul - este procesul de trecere a unor constituenţi ai urinei primare din tubul

urinifer în capilarele sangvine, prin transport activ sau pasiv;urinifer în capilarele sangvine, prin transport activ sau pasiv;- acest proces se desfăşoară la nivelul segmentelor tubului contort - acest proces se desfăşoară la nivelul segmentelor tubului contort

proximal şi tubului contort distal şi determină economisirea unor proximal şi tubului contort distal şi determină economisirea unor substanţe utile;substanţe utile;

c) secreţia tubulară:c) secreţia tubulară:- constă în trecerea din capilarele sangvine peritubulare în lumenul - constă în trecerea din capilarele sangvine peritubulare în lumenul

tubular a K+, a H+, a amoniacului, a ureei şi a altor produşi toxici din tubular a K+, a H+, a amoniacului, a ureei şi a altor produşi toxici din plasmă;plasmă;

- se desfăşoară la nivelul tubilor contorţi distali.- se desfăşoară la nivelul tubilor contorţi distali.- transportul prin peretele tubular este realizat prin mecanisme - transportul prin peretele tubular este realizat prin mecanisme

enzimatice, datorită gradientului de concentraţie, şi prin difuziune;enzimatice, datorită gradientului de concentraţie, şi prin difuziune;- în urma proceselor de reabsorbţie şi secreţie tubulară, cantitatea de - în urma proceselor de reabsorbţie şi secreţie tubulară, cantitatea de

urină scade la 1,5 litri în 24 ore, iar concentraţia creşte, rezultând urină scade la 1,5 litri în 24 ore, iar concentraţia creşte, rezultând urina finalăurina finală..

Mecanismul formarii urineiMecanismul formarii urinei

88. Eliminarea urinei - micţiunea:. Eliminarea urinei - micţiunea:- urina formată este eliminată prin caile urinare: calice mici şi calice mari, - urina formată este eliminată prin caile urinare: calice mici şi calice mari,

pelvis renal (bazinet), uretere, vezica urinară şi uretra (vezi fig. 99 şi pelvis renal (bazinet), uretere, vezica urinară şi uretra (vezi fig. 99 şi 100).100).

►►MMicţiunea:icţiunea:- este procesul fiziologic de eliminare a urinei din vezica urinară;- este procesul fiziologic de eliminare a urinei din vezica urinară;- se efectuează în mod reflex;- se efectuează în mod reflex;- urina finală ajunge prin tubii colectori la nivelul papilelor renale, se adună - urina finală ajunge prin tubii colectori la nivelul papilelor renale, se adună

în calice şi pelvis, iar de aici, prin mişcări peristaltice, este transportată în în calice şi pelvis, iar de aici, prin mişcări peristaltice, este transportată în lungul ureterului până la vezica urinară;lungul ureterului până la vezica urinară;

- din uretere, urina este eliminată în jeturi în vezica urinară şi datorită - din uretere, urina este eliminată în jeturi în vezica urinară şi datorită sfincterelor uretrale este împiedicată eliminarea continuă a urinei la sfincterelor uretrale este împiedicată eliminarea continuă a urinei la exterior;exterior;

- din canalele colectoare, urina trece în calice, apoi în bazinet (sau pelvis - din canalele colectoare, urina trece în calice, apoi în bazinet (sau pelvis renal) şi uretere;renal) şi uretere;

- transportul urinei prin uretere se desfăşoară prin mişcări peristaltice;- transportul urinei prin uretere se desfăşoară prin mişcări peristaltice;- peristaltismul este influenţat de SNV (sistemul nervos vegetativ);- peristaltismul este influenţat de SNV (sistemul nervos vegetativ);- SNVS (sistemul nervos vegetativ simpatic) inhibă motilitatea ureterelor, - SNVS (sistemul nervos vegetativ simpatic) inhibă motilitatea ureterelor,

iar SNVP (sistemul nervos vegetativ parasimpatic) o accentuează;iar SNVP (sistemul nervos vegetativ parasimpatic) o accentuează;- la locul de vărsare în vezica urinară se află câte o valvă;- la locul de vărsare în vezica urinară se află câte o valvă;

►►MMicţiuneaicţiunea (continuare) (continuare)::- până la un conţinut de 400 cm- până la un conţinut de 400 cm33, de urină, presiunea exercitată de , de urină, presiunea exercitată de

peretele vezical (adică al vezicii urinare) asupra conţinutului peretele vezical (adică al vezicii urinare) asupra conţinutului rămâne constantă;rămâne constantă;

- când cantitatea de lichid depăşeşte 400 cm- când cantitatea de lichid depăşeşte 400 cm33, presiunea , presiunea intravezicală (din interiorul vezicii urinare) creşte;intravezicală (din interiorul vezicii urinare) creşte;

- creşterea presiunii, determinată de distensie, stimulează receptorii - creşterea presiunii, determinată de distensie, stimulează receptorii din peretele vezical şi impulsurile sunt conduse prin fibrele din peretele vezical şi impulsurile sunt conduse prin fibrele senzitive parasimpatice la centrii nervoşi medulari ai micţiunii senzitive parasimpatice la centrii nervoşi medulari ai micţiunii (S(S11-S-S33), declanşând reflex, pe cale eferentă parasimpatică (nervii ), declanşând reflex, pe cale eferentă parasimpatică (nervii pelvici), relaxarea sfincterului vezical intern şi contracţia pelvici), relaxarea sfincterului vezical intern şi contracţia muşchiului, deci micţiunea reflexă.muşchiului, deci micţiunea reflexă.

- - factorii favorizanţi ai micţiuniifactorii favorizanţi ai micţiunii sunt: contracţiile musculare sunt: contracţiile musculare abdominale şi ale diafragmei care produc creşterea presiunii abdominale şi ale diafragmei care produc creşterea presiunii intraabdominală şi comprimarea vezicii;intraabdominală şi comprimarea vezicii;

- - reflexul medular al micţiuniireflexul medular al micţiunii se află sub controlul unor centri se află sub controlul unor centri nervoşi superoi din diencefal şi din scoarţa cerebrală, cu rol nervoşi superoi din diencefal şi din scoarţa cerebrală, cu rol excitator sau inhibitor.excitator sau inhibitor.

● ● peristaltismperistaltism=ansamblul mișcărilor tubului digestiv =ansamblul mișcărilor tubului digestiv sau ale altor structuri anatomice tubulare, provocate sau ale altor structuri anatomice tubulare, provocate de contracția ritmică a musculaturii acestora, de contracția ritmică a musculaturii acestora, facilitând propulsarea conținutului lor.facilitând propulsarea conținutului lor.

● ● inhibainhiba=a frâna, a împiedica, a încetini un proces =a frâna, a împiedica, a încetini un proces fiziologic, o reacție chimică etc.fiziologic, o reacție chimică etc.

● ● motilitatemotilitate=(Fiziol.) proprietate a unor organe, cu =(Fiziol.) proprietate a unor organe, cu musculatura netedă de a efectua mișcări de musculatura netedă de a efectua mișcări de contracție și de relaxare; motricitate.contracție și de relaxare; motricitate.

● ● distensiedistensie==(med.) întindere sau umflare excesivă.(med.) întindere sau umflare excesivă.

9.9. Compoziţia urinii:Compoziţia urinii:

- cunoaşterea compoziţiei urinei, determinată prin - cunoaşterea compoziţiei urinei, determinată prin analize biochimice, oferă date importante privind analize biochimice, oferă date importante privind starea de sănătate a organismului;starea de sănătate a organismului;

- urina conţine:- urina conţine:

►►95% apă;95% apă;

►►5% diverşi componenţi5% diverşi componenţi::

- - substanţe mineralesubstanţe minerale (săruri de Na, K, Ca, Mg); (săruri de Na, K, Ca, Mg);

- - substanţesubstanţe organiceorganice (creatinină, uree, acid uric, (creatinină, uree, acid uric,

enzime, hormoni, vitamine); enzime, hormoni, vitamine);

- - hematiihematii şi şi leocociteleococite (dar mai puţine de (dar mai puţine de

5 000/mL).5 000/mL).