+ All Categories
Home > Documents > Sisteme Informationale Si Aplicatii Informatice in Administrarea Afacerilor

Sisteme Informationale Si Aplicatii Informatice in Administrarea Afacerilor

Date post: 01-Dec-2015
Category:
Upload: strat-bogdan
View: 341 times
Download: 6 times
Share this document with a friend
Description:
SIAIAA
69
SISTEME INFORMAŢIONALE ŞI APLICAŢII INFORMATICE ÎN ADMINISTRAREA AFACERILOR 1
Transcript
Page 1: Sisteme Informationale Si Aplicatii Informatice in Administrarea Afacerilor

SISTEME INFORMAŢIONALE ŞI

APLICAŢII INFORMATICE ÎN ADMINISTRAREA

AFACERILOR

1

Page 2: Sisteme Informationale Si Aplicatii Informatice in Administrarea Afacerilor

Capitolul 1

SISTEME INFORMAŢIONALE ŞI MEDIUL DE AFACERI

Oportunităţi şi cerinţe în mediul actual de afaceri

În societatea contemporană se produc mutaţii semnificative determinate, în mare parte, de noile cerinţe ale erei digitale. Astfel, pentru domeniul economic se introduce modelul economiei digitale, care, în esenţă, se bazează pe o altă viziune asupra pieţei, tranzacţiilor, calităţii produselor şi/sau serviciilor, impunând o mai mare conectivitate a companiilor ce evoluează în mediul competiţional on-line.

Ca urmare, aceste condiţii noi au determinat şi o restructurare a strategiilor adoptate de companii, astfel încât acestea să poată să răspundă provocărilor induse de economia electronică. Responsabilitatea aderării la noile modele economice prin implementarea tehnologiilor din domeniul informaţiei şi comunicaţiei revine factorilor decizionali. Rolul şi funcţiile conducerii se amplifică depăşind domeniul coordonării şi armonizării activităţilor desfăşurate în cadrul unităţii organizatorice.

Strategii şi programe la nivelul Uniunii EuropeneLa nivel european principalele implicaţii ale trecerii la societatea

informaţională se înregistrează la nivel macroeconomic, microeconomic şi individual. Principalele etape parcurse în dezvoltarea societăţii informaţionale sunt: iniţiativa eEurope 2002, iniţiativa eEurope 2005, : iniţiativa i2010. Iniţiativa europeană i2010 promovează o economie digitală deschisă şi competitivă, punând accentul pe rolul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiei, ca motor al incluziunii sociale şi al calităţii vieţii. Se încurajează dezvoltarea economiei digitale prin instrumente variate şi se promovează creşterea eficienţei prin utilizarea largă a noilor tehnologii ale comunicaţiei şi informaţiei (TIC).

Măsuri legislative cerute de utilizarea mediului Internet în activităţile domeniului economic

La nivelul Uniunii Europene, există o serie de directive şi decizii cu privire la acest domeniu : Directiva 31/2000 EC cu privire la comerţul electronic, Directiva 93/1999 EC cu privire la semnătura electronică, Decizia 1720/1999 EC cu privire la asigurarea interoperabilităţii şi schimburilor de date la nivelul administraţiilor (IDA - Interchange of Data between Administrations), Decizia 1719/1999 EC referitoare la proiecte de interes comun pentru realizarea unor reţele transnaţionale care să asigure comunicarea şi schimburile de date între administraţii publice, Decizia 276/1999 EC referitoare la planul de acţiune pentru combaterea acţiunilor

2

Page 3: Sisteme Informationale Si Aplicatii Informatice in Administrarea Afacerilor

ilegale şi dăunătoare asupra reţelelor globale, Directiva 58/2002 EC referitoare la protecţia persoanelor cu privire la preluarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date etc.

Pe lângă directivele şi deciziile europene, ţara noastră a adoptat şi o serie de reglementări de mare importanţă pentru asigurarea cadrului legal de desfăşurare a tranzacţiilor electronice, dintre care se menţionează: Legea nr. 455/2001, Legea nr. 365/2002, Legea nr. 291/2002, Legea nr. 676/2002, Legea nr. 677/2002, Legea nr. 161/2003, Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2006, Legea nr. 37/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 34/2006, Hotărârea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă nr. 34/2006, privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii.

Cerinţe la nivel managerialNivelurile ierarhiei manageriale pot fi evidenţiate pot fi evidenţiate

pe mai multe planuri: nivel strategic nivel tactic nivel operaţional.O viziune generală a unui sistem e-business se structurează pe 3

nivele, şi anume: managementul proceselor şi evenimentelor externe, managementul proceselor interne, integrarea şi coordonarea întregului sistem. Metodele de afaceri electronice permit companiilor o intercorelare a procesului şi sistemului de prelucrare a datelor interne şi externe într-un mod mai eficient şi mai flexibil, să lucreze mai aproape de furnizori şi parteneri, să satisfacă mai bine nevoile consumatorilor. Folosirea arhitecturilor în dezvoltarea produselor software pentru mediul de afaceri reprezintă o modalitate de integrare a proceselor de afaceri cu cele specifice inginerii software, care să deservească segmentele corespunzătoare ale proceselor de afaceri.

3

Page 4: Sisteme Informationale Si Aplicatii Informatice in Administrarea Afacerilor

Capitolul 2

SISTEME ŞI APLICAŢII INFORMATICE. FUNDAMENTE TEORETICE ŞI METODOLOGICE

Definirea sistemului informaticSistemul informatic este un concept folosit frecvent în contextul

actual, datorită extinderii cu rapiditate a domeniilor de activitate în care calculatoarele electronice se utilizează pentru efectuarea unei diversităţi de operaţii de culegere, stocare, prelucrare şi transmitere a datelor, date care constituie suportul formal al informaţiilor, necesare fundamentării deciziilor în orice structură organizaţională.

În sens semantic, acest concept a fost influenţat de definirea modului de prelucrare a datelor efectuată cu calculatoarele electronice. Astfel, în terminologia europeană modul prin care se reprezintă ansamblul de echipamente interconectate care interacţionează, folosind metode, proceduri şi tehnici specifice pentru prelu-crarea automată a datelor este denumit sistem de prelucrare automată a datelor (SPAD). În terminologia americană acest mod de prelucrare automată a datelor, în scopul obţinerii de informaţii necesare în procesul de conducere a activităţilor organizaţionale, este cunoscut ca sistem informaţional pentru conducere (MIS- Management Information System), nu ca sistem informatic.

Considerând că sistemul informatic este o parte din sistemul informaţional se poate defini şi obiectul de activitate. În general acest obiect se referă la procesul de prelucrare automată a datelor, adică la un proces prin care datele sunt supuse la operaţii specifice de prelucrare (înregistrare, verificare, calcul, sortare, transmitere etc.) în scopul obţinerii de informaţii semnificative, utilizând mijloace automate de prelucrare. În cadrul unui astfel de proces operaţiile specifice de prelucrare se grupează pe câteva etape care se succed într-o ordine determinată şi anume: culegerea datelor, prelucrarea (propriu-zisă) a datelor, transmiterea datelor, stocarea (păstrarea) datelor. Pornind de la structura funcţională, sistemul informatic poate fi reprezentat pe nivele ierarhice: nivel de subsistem, nivel de aplicaţie şi nivel de procedură.

Metodologii de realizare a sistemelor informaticePentru realizarea unui sistem informatic eficient trebuie să fie

urmate şi respectate unele fundamente teoretice şi metodologice care au

4

Page 5: Sisteme Informationale Si Aplicatii Informatice in Administrarea Afacerilor

fost deduse din practica de analiză, proiectare, implementare, testare şi exploatare a sistemelor informatice în diferite domenii de activitate.

O metodologie de realizare a unui sistem informatic trebuie să cuprindă:

etapele/procesele de realizare sistemului informatic structurate în subetape, activităţi, sarcini şi conţinutul lor;

fluxul realizării acestor etape/procese, subetape şi activităţi; modalitate de derulare a ciclului de viaţă a sistemului informatic; modul de abordare a sistemelor; strategiile de lucru/metodele de realizare; regulile de formalizare a componentelor sistemului informatic; tehnicile, procedurile, instrumentele, normele şi standardele

utilizate; modalităţile de conducere a proiectului (planificare, programare,

urmărire) şi modul de utilizare a resurselor financiare, umane şi materiale etc).

În cadrul metodologiilor se observă că pentru cele trei concepte aflate într-o structură ierarhică: procese, activităţi, sarcini există diferenţe de terminologie.

Clasificarea sistemelor informaticeDiversitatea domeniilor de activitate, specificul activităţilor din astfel

de domenii şi cerinţele informaţionale corespunzătoare proceselor decizionale, deter-mină existenţa unei diversităţi de sisteme informatice, care se poate studia pe baza unor criterii de clasificare.

1. În funcţie de domeniul de utilizare, se disting: Sisteme informatice pentru conducerea activităţilor din

organizaţiile economico-sociale, Sisteme informatice pentru conducerea proceselor tehnologice, Sisteme informatice pentru cercetarea ştiinţifică şi proiectarea

tehno-logică, Sisteme informatice pentru activităţi speciale. 2. În funcţie de nivelul ierarhic ocupat de către sistemul

economic în structura organizatorică a organizaţiei, se disting: Sisteme informatice pentru conducerea activităţilor la nivelul

organi-zaţiilor economice, Sisteme informatice pentru conducerea activităţilor la nivelul

organi-zaţiilor economico-sociale cu structură de grup, Sisteme informatice teritoriale Sisteme informatice pentru conducerea ramurilor, subramurilor

şi activităţilor la nivelul economiei naţionale,

5

Page 6: Sisteme Informationale Si Aplicatii Informatice in Administrarea Afacerilor

Sisteme informatice funcţionale generale.3. În funcţie de aportul sistemelor informatice în actul

decizional, se pot distinge: Sisteme suport de decizie, Sisteme expert.

4. În funcţie de modul de organizare a datelor, se disting: Sisteme informatice cu colecţiile de date organizate în fişiere, Sisteme informatice având colecţiile de date organizate în baze

de date, Sisteme informatice care au colecţiile de date organizate în

baze de date şi în fişiere.

Eficienţa economică a sistemelor informatice

Consideraţii generaleEficienţa economică este un concept general care se referă la

compararea efectelor obţinute (veniturilor realizate) cu eforturile depuse (cheltuielile efec-tuate) pentru realizarea unor produse sau desfăşurarea unor activităţi concrete. Astfel, orice efort de realizare a unui produs trebuie depus în mod eficient, altfel nu se poate justifica cheltuirea unor resurse de diferite feluri: materiale, financiare, umane, de timp etc. Un produs după ce a fost realizat este dat în folosinţă la para-metrii proiectaţi. Dacă produsul nu se poate folosi la nivelul acestor parametrii, atunci cheltuirea resurselor nu se poate justifica. Aceste aspecte trebuie să fie luate în considerare şi la realizarea sistemelor informatice, deoarece aceste sisteme sunt tot produse, însă ale tehnologiei informaţiei şi de mare complexitate.

Indicatori ai eficienţei economice a sistemelor informaticePentru a exprima utilitatea şi eficienţa unui sistem informatic se pot

folosi caracteristici constructive – date de raportul dintre efectele obţinute şi efortul depus – şi caracteristici funcţionale – date de capacitatea sistemului informatic de a satisface cerinţele informaţionale ale utilizatorilor. La rândul lor, aceste caracte-ristici sunt condiţionate de factori organizatorici, specifici organizaţiei beneficiară a sistemului informatic şi factori tehnico-economici, de analiză a diferite variante de realizare a unui sistem informatic, folosind diverşi indicatori, printre care:

Coeficientul de satisfacere a cerinţelor informaţionale (Csc) Coeficientul timpului de răspuns (Ctr), Coeficientul eficienţei economice (Cee), Coeficientul duratei de recuperare (Ddr), Coeficientul economiei de personal (Cep), Coeficientul tehnico-economic (Cte).

6

Page 7: Sisteme Informationale Si Aplicatii Informatice in Administrarea Afacerilor

Instrumente de asistare a realizării sistemelor informatice

Instrumente de asistare automată CASE

Acronimul CASE (Proiectarea Sistemelor/Programelor Asistată de Calcu-lator sau cu Ajutorul Calculatorului) are rădăcinile în construcţiile:

Computer Aided Software Engineering; Computer Aided Systems Engineering; Computer Assisted Software Engineering; Computer Assisted Systems Engineeringl.Preocupările neîntrerupte ale specialiştilor din domeniu au avut ca

rezultat crearea unei noi discipline, din ce în ce mai bine fundamentată, pentru proiectarea şi realizarea aplicaţiilor, prin apelarea la concepte cum sunt: managementul proiectelor; ciclul de viaţă a sistemelor; logica structurată; produsele-program pentru realizarea documentaţiei sistemelor (BSP-Business Systems Planning, BICS-Business Information Control Study); tehnicile de realizare a documentaţiei prelucrărilor (HIPO-Hierarchical Input Processing Output); procesele de descriere a datelor.

Caracteristicile definitorii ale instrumentelor CASE După apariţia instrumentelor CASE, a intervenit un alt acronim

pentru a descrie un semn al schimbării, I-CASE (Integrated CASE), care se referă la toate aspectele integrării.

Arhitectura mediului CASEMediul CASE integrează mai multe instrumente CASE şi asigură

facilităţi pentru aplicarea metodelor de analiză şi proiectare, stocarea şi regăsirea datelor ce descriu sistemul, suport pentru activitatea de conducere. O caracteristică distinctă a mediilor CASE o constituie gradul de granularitate, adică nivelul de acces la datele stocate, al componentei centrale.

7

Page 8: Sisteme Informationale Si Aplicatii Informatice in Administrarea Afacerilor

Capitolul 3

ORGANIZAREA STRUCTURALĂ A DATELOR ÎN SISTEMELE INFORMATICE

Noţiuni generale privind organizarea structurală a datelor

Pornind de la realitatea obiectivă, pentru a identifica datele care urmează să fie stocate şi regăsite pentru prelucrare cu calculatorul electronic, precum şi pentru a satisface cerinţele specifice de organizare structurală a acestor date este necesară modelarea acestei realităţi, folosind modelele de date.

Modelele de date transpun complexitatea informaţiilor reale în reprezen-tări specifice, în scopul efectuării prelucrării lor cu calculatorul electronic. Pentru folosirea modelului de date adecvat este necesar să se efectueze un studiu şi o analiză privind situaţia reală, pentru identificarea necesarului de informaţii şi a modului de reprezentare, precum şi a cerinţelor de prelucrare a informaţiilor. Modelele de date necesită identificarea structurii modelului, a operatorilor care acţionează asupra structurilor de date şi a restricţiilor pentru menţinerea corecti-tudinii şi integrităţii datelor.

Structura modelului implică identificarea obiectelor (care sunt denumite entităţi), a caracteristicilor acestor obiecte (denumite atribute sau câmpuri de date) şi a legăturilor (denumite relaţii sau asocieri).

Structuri de date în organizarea datelor Structurile de date pot fi: structuri interne, organizate în memoria calculatorului, numite

liste, masive (tablouri) de date, înregistrări; structuri externe, stocate pe suporturi tehnice de date (de

exemplu, discuri magnetice), denumite fişiere de date sau baze de date.

Tipuri de date elementareDatele elementare prezente frecvent în programele elaborate în

diverse medii de programare sunt de tipurile următoare: numeric, logic, caracter, pointeri. În aplicaţiile în care se prelucrează volume mari de date (cum sunt cele economice), datele elementare sunt organizate în structuri de date.

Structuri de dateStructurile de date sunt colecţii de date elementare între care există

relaţii de o anumită natură, care se stabileşte la crearea structurii în funcţie

8

Page 9: Sisteme Informationale Si Aplicatii Informatice in Administrarea Afacerilor

de nivelurile de abstractizare. Astfel, cele mai frecvent întâlnite structuri de date sunt: articolul, fişierul şi masivul (tabloul).

Tipuri de operaţii în prelucrarea datelorPrelucrarea datelor implică efectuarea unei succesiuni ordonate de

operaţii asupra valorilor acestor date. Astfel de operaţii se pot grupa în câteva categorii:

• operaţii de atribuire; • operaţii de calcul numeric; • operaţii de decizie; • operaţii de intrare şi ieşire; • operaţii de transfer al controlului efectuării prelucrării datelor.

Tipuri de relaţii între entităţile unei organizări de dateÎntre entităţile unei organizări structurale de date se pot stabili

anumite conexiuni (legături) denumite relaţii. Relaţia descrie o legătură specifică, delimitată logic, între două tipuri de entităţi sau chiar în interiorul entităţilor, prin care se defineşte gradul de implicare a unei entităţi în raport cu altele. De exemplu, astfel de relaţii se pot stabili între entităţi ca: utilaje şi produse, contracte şi furnizori etc.

De la fişiere de date la baze de date Limitele organizării structurale a datelor în fişiere de date

Separarea şi izolarea datelor. Redundanţa datelor. Dependenţa datelor. Formate de fişiere incompatibile. Interogarea statică a programelor de aplicaţii.

Noţiunea de bază de dateInformaţiile din realitatea obiectivă sunt structurate şi stocate într-o

diversitate de moduri. În procesul de memorare, structura datelor este impusă sau chiar inventată, în încercarea de a transforma informaţiile în cunoştinţe. Modul de structurare a datelor care intervine cel mai frecvent, în cazul unor volume mari de date, este baza de date (Data base).

Colecţia de date este mulţimea realizărilor unei organizări structurale de date. Una sau mai multe colecţii de date aflate în interdependenţă, împreună cu descrierea structurii lor şi relaţiilor dintre ele, formează o bază de date.

Entităţile, atributele şi relaţiile din organizarea de date, descrise printr-un limbaj specializat în scopul stocării pe un suport tehnic de date de tip adresabil (ca de exemplu, discul magnetic) constituie baza de date,

9

Page 10: Sisteme Informationale Si Aplicatii Informatice in Administrarea Afacerilor

care poate fi exploatată prin intermediul unui nucleu specializat de programe, denumit sistemul de gestiune al bazei de date (SGBD).

Includerea în baza de date a descrierii structurii acesteia o deosebeşte calitativ de organizarea datelor sub formă de fişiere, deoarece prin aceasta se asigură independenţa datelor din baza de date faţă de programele de aplicaţii şi invers, care poate fi: independenţă fizică şi independenţă logică. Sistemul de organizare şi exploatare a datelor alcătuit din: colecţia (colecţiile) de date, descrierea datelor şi a relaţiilor dintre acestea, precum şi programele necesare pentru gestiunea datelor, împreună cu resursele hardware utilizate, poartă numele de bancă de date.

O bază de date poate fi folosită de către mai mulţi utilizatori, care pot fi împărţiţi în două categorii: utilizatori de profesie informaticieni şi utilizatori de profesie neinformaticieni.

În prima categorie se încadrează utilizatorii care posedă pregătirea profesională necesară: proiectanţii de baze de date, programatorii de aplicaţii şi administratorul bazei de date.

Clasificarea bazelor de date

▪ După domeniul de activitate sunt: ◦ baze de date universale, ◦ baze de date specializate, ▪ După modelul datelor organizate în baza de date se disting: ◦ baze de date ierarhice, ◦ baze de date de tip reţea, ◦ baze de date de tip relaţional, ◦ baze de date orientate pe obiecte, ◦ baze de date orientate obiect-relaţionale, ▪ După gradul de centralizare a datelor se disting: ▫ baze de date centralizate, ◦baze de date descentralizate, ▪ După modul de prelucrare a datelor pot fi: ◦ baze de date locale, ◦ baze de date distribuite, ▪ După rolul îndeplinit în cadrul unei organizaţii se disting: ▫ baze de date operaţionale, ▫ baze de date de informare, ▫ baze de date multidimensionale ▫ baze de date externe, ▪ După modul de accesare se disting: ▫ baze de date colective, ▫ baze de date individuale.

10

Page 11: Sisteme Informationale Si Aplicatii Informatice in Administrarea Afacerilor

▪ După tipul de date gestionate pot fi: ▫ baze de date convenţionale ▫ baze de date multimedia, ▫ baze de date textuale.

Pe lângă aceste tipuri de baze de date, au mai apărut şi alte tipuri impuse de condiţiile actuale de gestiune a datelor în sistemele informaţionale interorganizaţionale, ca de exemplu, bazele de date on-line, la care accesul utilizatorilor este deschis şi permanent.

Metode de structurare şi de utilizare a bazelor de date

Prin realizarea globală şi specifică a aplicaţiilor care folosesc baze de date se impune organizarea acesteia pe trei nivele: conceptual, logic şi fizic.

Principalele tipuri de baze de date

În funcţie de modul de organizare structurală şi de caracteristicile defini-torii, principalele tipuri de baze de date existente în etapa actuală de realizare şi dezvoltare a sistemelor informatice sunt următoarele:

Bazele de date relaţionale, Bazele de date orientate pe obiecte Bazele de date funcţionale Bazele de date distribuite.

Depozite de dateDezvoltarea tehnologiei bazelor de date a determinat apariţia unor

baze de date de dimensiuni mari şi foarte mari, care conţin date integrate din diferite surse, cu nivel diferit de detaliere, cu caracter istoric etc. O astfel de bază de date, în care o organizaţie înmagazinează toate datele proprii privind aprovizionarea, producţia, desfacerea, clienţii, furnizorii, datele financiar-contabile etc a căpătat denumirea de depozit de date (Data warehouse).

11

Page 12: Sisteme Informationale Si Aplicatii Informatice in Administrarea Afacerilor

Capitolul 5

MEDII DE PROGRAMARE ŞI DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE ÎN APLICAŢIILE INFORMATICE

Consideraţii preliminare

În prelucrarea automată a datelor programarea calculatoarelor constituie o noţiune fundamentală, fiind în strânsă corelaţie cu alte noţiuni de bază tot din acest domeniu, cum sunt noţiunile: algoritm, limbaj de programare, program.

Limbaj şi limbaj de programareOdată cu dezvoltarea limbajului natural a apărut şi un alt limbaj – limbajul artificial. Necesitatea elaborării de programe pentru rezolvarea oricăror aplicaţii cu calculatorul electronic a avut ca rezultat particularizarea formelor de reprezentare a comunicării în limbajele artificiale şi apariţia unui limbaj specilaizat, denumit limbaj de programare, folosit ca mijloc de comunicare între utilizator şi calculator.

MetalimbajPentru ca programele să nu conţină erori de sintaxă este necesar ca

regulile unui limbaj (sintactice şi de punctuaţie) să fie cunoscute şi folosite corect. În acest context, au fost elaborate structuri formalizate care cuprind toate instrucţiunile unui limbaj de programare, prezentate într-o formă care permite respectarea regulilor sintactice şi de punctuaţie. Astfel de structuri formalizate alcătuiesc metalimbajul fiecărui limbaj de programare, un instrument sintetic, sistematizat şi simplificat de folosire în mod practic a limbajului de programare în activitatea de elaborare a programelor pentru prelucrarea automată a datelor.

Sistem de programareExistenţa, pe de o parte, a limbajelor de programare independente de

struc-tura internă a calculatorului şi, pe de altă parte, a translatorului propriu fiecărui limbaj, a avut ca rezultat definirea în cadrul software-ului, a unei noi unităţi, aceea de sistem de programare. Acest sistem reprezintă o combinaţie dintre limbajele de programare şi compilatoarele aferente.

Clasificarea limbajelor de programare

Evoluţia rapidă a limbajelor de programare, ca mijloace de comunicare între utilizatori şi sistemele automate de prelucrare a datelor, a

12

Page 13: Sisteme Informationale Si Aplicatii Informatice in Administrarea Afacerilor

fost marcată de o mare diversificare a acestora. În prezent, datorită multitudinii limbajelor de programare se impun clasificări în funcţie de diferite criterii.

În funcţie de caracteristicile de bază, limbajele de programare sunt: o limbaje de programare în cod-maşină;o limbaje de programare simbolică (de asamblare sau

pseudocod şi autocod);o limbaje de programare procedurale (algoritmice sau de nivel

înalt);o limbaje de programare neprocedurale (limbajele de nivel foarte

înalt).

Tehnici de exploatare a sistemelor de calcul şi metode avansate de programare

Tehnicile utilizate pentru execuţia programelor implică atât algoritmii de reprezentare şi gradul de utilizare a resurselor sistemului de calcul, cât şi modul în care sunt realizate obiectivele sistemului de operare, în condiţiile de creştere a eficienţei de exploatare a sistemului de calcul. În acest context, este necesar să se prezinte noţiunile următoare:

▪ monoprogramming;▪ multiprogramming;▪ time-sharing;▪ real-time system.

Metode avansate de programarePerfecţionarea tehnologiilor de fabricaţie au condus, după cum s-a

mai prezentat, atât la îmbunătăţirea performanţelor componentelor hardware, cât şi la crearea posibilităţilor de realizare şi dezvoltare a unor produse software, capabile să utilizeze eficient aceste componente hardware. S-a ajuns astfel la "industrializarea" activităţilor de proiectare şi de realizare a sistemelor de programe, ceea ce a impus adoptarea unor soluţii ştiinţifice, care să fie capabile să rezolve multitudinea de probleme ridicate de elaborarea sistemelor informatice. Una dintre soluţiile adoptate, o constituie programarea structurată. Metodele şi tehnicile programării structurate vizează utilizarea cât mai judicioasă a resurselor disponibile (umane şi hardware), în condiţiile de reducere a duratei de elaborare a programelor, creşterii fiabilităţii şi a portabilităţii acestora, ducând la standardizarea activităţii de programare. Conceptele de bază ale programării structurate sunt:

proiectarea top-down; proiectarea; proiectarea structurată.

13

Page 14: Sisteme Informationale Si Aplicatii Informatice in Administrarea Afacerilor

Logica programării calculatoarelor şi gestiunii bazelor de date relaţionale

În contextul efectuării aplicaţiilor de prelucrare automată a datelor, logica programării calculatoarelor şi a gestiunii bazelor de date relaţionale constituie denumirea prin care se desemnează modul pentru determinarea, reprezentarea şi evaluarea algoritmilor de rezolvare a acestor aplicaţii în condiţiile obţinerii rezul-tatelor aşteptate de utilizatori, conform unor cerinţe, exigenţe, eficienţă etc). Însă, în contextul realizării produselor informatice, această denumire este extinsă, prin implicaţiile pe care le are asupra modului de concepere a structurii de ansamblu a produselor informatice, cu dependenţele funcţionale specifice ale componentelor, precum şi asupra modului de realizare a acestor produse.

Sisteme de gestiune a bazelor de date

Într-un SGBD se realizează diferite activităţi, care asigură: definirea structurii bazei de date; încărcarea datelor în baza de date; întreţinerea şi exploatarea bazei de date; reorganizarea bazei de date; securitatea datelor din baza de date.

Pentru gestiunea adecvată a datelor, orice SGBD are obiective determinate, prin care se asigură: independenţa datelor; redundanţa minimă controlată a datelor; facilităţi sporite de utilizare a datelor; accesul mai multor utilizatori la date (partajabilitate); sporirea gradului de securitate a datelor (prin parole de acces); integritatea datelor pe suportul fizic conform cu conţinutul informaţional.

In scopul descrierii şi utilizării structurilor logice, conceptuale şi fizice ale bazei de date, SGBD-ul realizează funcţiile următoare: funcţia de descriere, funcţia de manevrare, funcţia de utilizare şi comunicaţii, funcţia de administrare.

Arhitectura unui sistem de gestiune a bazelor de datePentru a se asigura funcţionalitatea unui sistem de gestiune a bazelor

de date, arhitectura acestuia trebuie să cuprindă: un limbaj propriu procedural şi / sau neprocedural şi un mediu de programare; generatoare şi instrumente expert (wizard) pentru realizarea principalelor componente ale unei aplicaţii: interogări, formulare, rapoarte, meniuri etc); o interfaţă cu utilizatorul; programe utilitare folosite pentru lucrul cu fişiere, operaţii de editare, intre-ţinere a bazei de date, securitate etc; componente de autoinstruire şi informare.

14

Page 15: Sisteme Informationale Si Aplicatii Informatice in Administrarea Afacerilor

Capitolul 5

MEDIUL DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE MICROSOFT ACCESS

Prezentare generală a mediului Microsoft Access

Microsoft Access este o componentă a pachetului de programe integrate Microsoft Office (MS–Office), care se poate instala şi exploata pe calculatoare personale (PC-uri) care lucrează sub oricare dintre sistemele de operare de tip Windows (versiunile 95, 98, NT, 2000, XP, Vista).

Arhitectura funcţională a mediului MS-Access XP

Prin particularităţile arhitecturale şi de exploatare, Microsoft Access este un mediu de programare pentru gestiunea bazelor de date realaţionale MS-Access. O bază de date MS-Access se poate defini ca fiind o colecţie de obiecte: Tables (tabele), Queries (interogări), Forms (formulare), Reports (rapoarte), Macros (comenzi macro), Modules (module program) şi Pages (pagini Web).

Tables (tabele) sunt obiectele definite de utilizator în care sunt stocate (memorate) sub formă de înregistrări (articole), denumite realizări (tupluri), datele de prelucrat şi care reprezintă astfel expresia modelului relaţional al bazei de date.

Queries (interogări) sunt obiecte care permit vizualizarea rezultatelor obţi-nute din prelucrarea datelor conţinute de un tabel (o interogare) şi/sau mai multe tabele (interogări). Prin astfel de obiecte utilizatorul poate extrage (selecta) din baza de date numai datele care îi sunt necesare pentru prelucrare.

Forms (formulare) sunt obiecte care permit introducerea datelor de la tastatură, vizualizarea (afişarea pe ecran) a acestor date sau controlul efectuării întregii aplicaţii Access. Prin aceste obiecte (formulare) se poate efectua transferul datelor introduse de utilizator în tabele (baza de date), fiind astfel un mod indirect de încărcare a bazei de date.

Reports (rapoarte) sunt obiecte care permit formatarea şi afişarea/tipă-rirea rezultatelor prelucrării datelor din obiecte tables şi/sau queries sub formă de situaţii (documente). Astfel de obiecte sunt colecţii de date cu o structură specială, datele fiind organizate conform cu cerinţele, specificaţiile, exigenţele şi chiar cu preferinţele utilizatorilor.

Macros (comenzi macro) sunt obiecte alcătuite structural din acţiuni care se execută la declanşarea unui eveniment. Un obiect macro

15

Page 16: Sisteme Informationale Si Aplicatii Informatice in Administrarea Afacerilor

având un nume, are ca scop automatizarea executării de acţiuni asupra unor obiecte din baza de date.

Modules (module program) sunt obiecte care conţin proceduri definite de utilizator şi editate în limbajul VBA (Visual Basic for Applications), limbaj care este un subset al limbajului de programare Visual Basic.

Pages (pagini Web) sunt obiecte care conţin fişiere HTML (HyperText Markup Language) şi alte fişiere folosite pentru accesul la date în reţeaua Internet.

Instrumentele de asistare WizardPentru asigurarea unei asistenţe sporite la realizarea aplicaţiilor în

mediul de programare MS-Access şi a ajuta utilizatorii la crearea în mod automat baze de date sau obiecte (tabele, interogări, formulare, rapoarte) în funcţie de anumite specificaţii (cerinţe, exigenţe, opţiuni, preferinţe etc.), firma Microsoft a introdus instrumente de asistare wizard (vrăjitor), care se pot grupa în două categorii:

instrumente wizard generale; instrumente wizard orientate obiect.

Suportul de programare Access -VBA

Firma Microsoft a introdus limbajul de programare BASIC (Beginner’s All-Purpose Symbolic Instruction Code) ca limbaj comun pentru realizarea apli-caţiilor în care se folosesc proceduri program macro (bazate pe comenzi macro).

Un astfel de limbaj a fost dezvoltat şi perfecţionat odată cu evoluţia produselor firmei Microsoft, având ca rezultat apariţia unui nou BASIC, un mediu de programare, cunoscut sub numele de VBA (Visual Basic for Applications). Deci, VBA este un mediu de programare adevărat, un subset al mediului de programare Visual Basic, orientat pe obiecte şi evenimente, folosit în Microsoft-Access pentru crearea de obiecte de tip modul.

Obiectele Modules (modulele Access) conţin programe editate în mediul VBA folosite pentru realizarea aplicaţiilor Access sau crearea de proceduri echi-valente cu procedurile macro.

Un modul Access este o colecţie de declaraţii şi proceduri (de tip subrutină sau funcţie) descrise împreună ca un întreg, structurat în două secţiuni: secţiunea de declaraţii şi secţiunea procedurilor.

Baza de date Microsoft Access

16

Page 17: Sisteme Informationale Si Aplicatii Informatice in Administrarea Afacerilor

Fereastra de dialog Database

Construită pe baza conceptului de interfaţă grafică (GUI), fereastra de dialog Database este alcătuită din elementele specifice ale unei structuri de tip Window.

Fereastra de dialog Database Microsoft Access XP

Crearea unei baze de date Microsoft AccessCea mai uşoară cale de creare a unei baze de date MS-Access

constă în folosirea unui instrument de asistare wizard. MS-Access conţine mai multe astfel de instrumente care se pot folosi la crearea de diverse obiecte (tabele, formulare, interogări, rapoarte). În funcţie de tipul bazei de date care trebuie creată, este necesar să se urmeze etapele Wizard pentru completarea structurii bazei de date.

17

Page 18: Sisteme Informationale Si Aplicatii Informatice in Administrarea Afacerilor

Capitolul 6

APLICAŢII DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE ÎN MEDIUL ACCESS-QBE

Gestiunea obiectelor Tables

Crearea obiectelor Tables

Moduri de creare a unui obiect Table Create table în Design view Create table by using wizard Create table by entering data

Stabilirea cheii primare într-un obiect TableÎnainte de a fi salvat obiectul Table creat, o altă problemă deosebit

de importantă de rezolvat constă în alegerea unui câmp de date care să fie folosit pentru a identifica în mod unic înregistrările din tabel, a stabili relaţii în structura tabelului şi cu alte tabele din baza de date. Un astfel de câmp de date este denumit cheie primară sau principală (Primary Key).

Stabilirea relaţiilor dintre obiectele Tables

Posibilitatea de creare şi folosire a relaţiilor dintre tabelele unei baze de date constituie punctul forte al bazelor de date relaţionale şi al sistemelor de gestiune a bazelor de date relaţionale, printre care şi Microsoft Access. Pentru a avea acces simultan la datele din mai multe tabele ale unei baze de date Access este necesar să se stabilească relaţiile standard dintre tabele, folosind câmpuri de date cheie care sunt comune tabelelor pe care le leagă. Aceste relaţii trebuie stabilite înainte de a completa tabelele cu înregistrările de date (tupluri) şi de formulare a interogărilor (Queries).

Stabilirea integrităţii referenţiale între obiectele Tables

În fereastra Edit Relationships se găseşte o casetă de validare având numele Enforce Referential Integrity, care dacă este validată permite ca datele introduse într-un câmp de date folosit pentru a lega două tabele trebuie să fie identice în ambele tabele. De fapt, datele introduse în tabelul în care câmpul de date respectiv nu este cheie primară trebuie să fie identice cu datele din tabelul în care câmpul de date respectiv este cheie primară.

18

Page 19: Sisteme Informationale Si Aplicatii Informatice in Administrarea Afacerilor

Operaţii cu obiectele TablesOperaţii efectuate cu înregistrările din obiectele Tables Deschiderea unui tabel. Consultarea (vizualizarea) de înregistrări. Adăugarea de înregistrări. Ştergerea de înregistrări. Modificarea conţinutului unei înregistrări. Sortarea înregistrărilor unui tabel. Filtrarea înregistrărilor unui tabel. Indexarea datelor din tabele. Operaţii efectuate asupra structurii obiectelor Tables Adăugarea unui câmp (unor câmpuri) de date după câmpurile

de date existente. Ştergerea unui câmp (unor câmpuri) de date dintre câmpurile de

date existente în structura unui tabel. Modificarea numelui unui tabel. Închiderea unui tabel a cărui structură a fost modificată.

Efectuarea altor operaţii cu obiectele Tables Ştergerea unui obiect table Închiderea unui tabel Copierea sau mutarea datelor din câmpurile unui tabel

Gestiunea obiectelor Queries

Tipuri de obiecte Queries Obiecte Queries de tip selecţie; Obiecte Queries de tip analiză încrucişată; Obiecte Queries de tip acţiune; Obiecte Queries parametrizate.

Gestiunea obiectelor Form Avantaje:

existenţa unei interfeţe prietenoase, realizată prin diferite controale (butoane, casete de text etc.) sau prin alte elemente grafice;

posibilitatea definirii unor reguli de validare suplimentare pe lângă cele definite în tabelele bazei de date (ca de exemplu, restricţiile impuse de necesitatea corelării datelor din diferite tabele);

posibilitatea actualizării mai multor tabele printr-un singur formular, operaţie realizabilă folosind subformulare.

19

Page 20: Sisteme Informationale Si Aplicatii Informatice in Administrarea Afacerilor

Structura formularelorModalităţi de realizare Crearea unui formular în modul Auto Form Crearea unui formular în modul Form Wizard Crearea unui formular în modul Design View

Proprietăţile formularelorControalele în formulare

Introducerea butoanelor de comandă în formulareIntroducerea şi folosirea expresiilor în formulareFormulare/subformulare

Gestiunea obiectelor Reports

Obiectele Reports (rapoartele) sunt obiecte ale bazelor de date MS-Access destinate pentru afişarea/tipărirea datelor şi/sau rezultatelor prelucrării acestor date din tabele sau interogări. Prin conţinutul şi forma de prezentare, rapoartele sunt produsele finite ale aplicaţiilor cu obiecte ale bazelor de date Access. În consecinţă, spre deosebire de formulare, datele din rapoarte nu pot fi editate.

Subrapoartele pot fi definite la fel ca în formulare.

Crearea şi modificarea rapoartelor Afişarea şi tipărirea rapoartelor Proprietăţile rapoartelor Proprietăţile secţiunilor din rapoarte Controale calculate

Gestiunea obiectelor Pages

Obiectele Pages reprezintă grupul de obiecte din structura bazelor de date Access, prin care mediul Microsoft Access oferă posibilităţi de gestiune a bazelor de date în modul on-line, fiind un suport evoluat pentru dezvoltarea paginilor Web. Astfel, folosind pagini Web se pot accesa baze de date Access în reţelele de calculatoare Internet, Intranet sau Extranet.

20

Page 21: Sisteme Informationale Si Aplicatii Informatice in Administrarea Afacerilor

Capitolul 7

APLICAŢII DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE ÎN MEDIUL ACCESS-SQL

Prezentare generală a mediului SQL

Realizarea interacţiunii utilizatorilor cu bazele de date din sistemele informatice necesită folosirea unui limbaj (mediu) prietenos, având o sintaxă simplă, denumit limbaj de interogare (QL). Un astfel de limbaj de interogare include posibilităţi pentru consultarea (interogarea) şi actualizarea (inserarea, ştergerea şi modificarea) datelor din bazele de date. Pentru modelul de date relaţional, abor-darea folosită constă în încorporarea tuturor acestor posibilitţi de exploatare cerute într-o sintaxă uniformă, în cadrul unui singur limbaj. Standardul cel mai cunoscut al unui astfel de limbaj este SQL (Structured Query Language).

Printr-o singură instrucţiune SQL se poate construi o interogare care implică o secvenţă de operaţii SELECT, PROJECT şi JOIN, nefiind necesară o anumită ordine a acestora. Deşi forma sintactică de exprimare a unei instrucţiuni SQL pare a fi imperativă, de fapt instrucţiunea este de tip declarativ. Ca urmare, limbajul SQL îl scuteşte pe un utilizator de necesitatea dezvoltării unei proceduri (secvenţe de operaţii) de efectuat pentru obţinerea rezultatelor aşteptate – tot ceea ce are de realizat utilizatorul este să specifice informaţia de care are nevoie.

Fiind cel mai răspândit sistem de gestiune a bazelor de date relaţionale, limbajul SQL se poate folosi, indiferent că utilizatorii sunt creatori de aplicaţii, administratori de baze de date, proiectanţi de aplicaţii Web sau Microsoft Office, astfel încât cunoştinţele dobândite de lucru cu SQL reprezintă o componentă importantă a interacţiunii utilizatorilor cu bazele de date relaţionale şi implicit cu SGBD-urile aferente. De asemenea, cunoaşterea bazelor de date reprezintă o parte importantă a stăpânirii limbajului SQL, deoarece există frecvent confuzii între termenul de bază de date şi programele de baze de date folosite, care, de fapt, se numesc sisteme de gestiune a bazelor de date (SGBD).

Spre deosebire de alte limbaje de programare, SQL este un limbaj alcătuit dintr-un număr foarte redus de cuvinte. Acest număr nu este întâmplător, deoarece SQL este proiectat pentru a furniza o modalitate simplă şi eficientă de a citi şi de a scrie date în baze de date de tip relaţional. De asemenea, SQL nu este un limbaj ″de firmă″ folosit de anumiţi producători de programe de baze de date. Totuşi, se poate afirma că aproape toate sistemele importante de gestiune a bazelor de date

21

Page 22: Sisteme Informationale Si Aplicatii Informatice in Administrarea Afacerilor

recunosc instrucţiunile limbajului SQL. În SQL toate instrucţiunile sunt alcătuite din cuvinte descriptive, reduse ca număr, astfel că limbajul SQL este uşor de învăţat. Cu toată aparenta simplitate, SQL este de fapt un limbaj de programare foarte puternic, care se poate folosi pentru efectuarea de aplicaţii complexe şi sofisticate de gestiune a bazelor de date relaţionale, prin implicarea eficientă a construcţiilor sintactice şi semantice ale limbajului.

Prezentare generală a mediului Access SQL

Începând cu versiunea 2000, mediul Microsoft Access acceptă folosirea limbajului de interogare SQL. Astfel, prin interfaţa grafică QBE (Query By Exemple), informaţia de pe grila QBE este transformată automat într-o instrucţiune SQL. Deci, se poate afirma că, mediul Access SQL este conceput mai mult pentru crearea interogărilor de selecţie.

Caracteristici definitorii şi posibilităţi de exploatare ale mediului Access SQL

Generarea automată a secvenţei de instrucţiuni SQL Introducerea directă a instrucţiunilor Access SQL

Elementele mediului Access SQL

Mediul de gestiune a bazelor de date relaţionale Access SQL foloseşte un vocabular de termeni, care se numesc cuvinte cheie (key words). După modul de folosire în mediul Access SQL aceste cuvinte se împart în două categorii:

• cuvinte cheie rezervate (reserved key words); • cuvinte cheie nerezervate (non-reserved key words).

Tipurile de date în instrucţiunile Access SQLLa definirea structurii obiectelor Tables, efectuată în modul QBE

(Query By Example), cu opţiunea Design View, tipurile de date asociate câmpurilor de date nu se introduc de la tastatură, ci se selectează cu mouse-ul din lista derulantă afişată în partea superioară a grilei de proiectare care conţine toate tipurile de date admise de SQL.

În schimb, la definirea structurii acestor obiecte, efectuată în modul SQL cu instrucţiunea CREATE TABLE, tipurile de date se introduc de la tastatură după numele fiecărui câmp de date din structura obiectului Table. Fiecare câmp de date (coloană) din structura unui obiect Table are asociat un anumit tip de date, prin care se defineşte ce fel de date poate să conţină câmpul de date.

22

Page 23: Sisteme Informationale Si Aplicatii Informatice in Administrarea Afacerilor

Limbajul de definire a datelor (DDL) DDL este limbajul Access SQL folosit pentru gestiunea obiectelor

care conţin date. Dintre cele mai reprezentative instrucţiuni ale limbajului DDL se pot menţiona următoarele:

CREATE TABLE, ALTER TABLE, DROP TABLE, CREATE INDEX, DROP INDEX.

Definirea relaţiilor dintre tabelele unei baze de date Relaţiile sunt asociaţii (legături) stabilite între două sau mai multe

tabele şi se bazează pe câmpuri de date comune din mai multe tabele, de regulă implicând chei primare şi chei externe (secundare). O cheie primară este constituită dintr-un câmp sau mai multe câmpuri de date, având rolul de a identifica unic fiecare înregistrare dintr-un tabel.

O cheie externă (secundară) este constituită dintr-un câmp sau mai multe câmpuri de date, prin care un tabel se găseşte în referinţă cu cheia primară dintr-un alt tabel. Astfel, datele din câmpul (câmpurile) de date din care sunt constituite cele două chei trebuie să fie identice. Se poate defini o cheie externă: Există trei tipuri esenţiale de relaţii dintre tabelele unei baze de date:

One-to-one - pentru fiecare înregistrare din tabelul cu cheia primară (tabelul primar) există o singură înregistrare în tabelul secundar (tabelul extern);

One-to-many - pentru fiecare înregistrare din tabelul cu cheia primară (tabelul primar) există o înregistrare sau mai multe înregistrări în tabelul secundar;

Many-to-many - pentru fiecare înregistrare din tabelul cu cheia primară (tabelul primar) există mai multe înregistrări în tabelul secundar, respectiv pentru fiecare înregistrare din tabelul secundar (tabelul extern) există mai multe înregis-trări în tabelul cu cheia primară (tabelul primar).

Definirea relaţiilor dintre tabelele bazei de date se poate efectua, de regulă, odată cu crearea tabelelor, asociind la instrucţiunea CREATE TABLE clauza prin care se specifică restricţiile necesare – CONSTRAINTS.

Limbajul de manipulare a datelor (DML)SQL este un limbaj puternic, dar un limbaj neprocedural care este

folosit, prin definiţie, pentru interogarea şi regăsirea datelor din bazele de

23

Page 24: Sisteme Informationale Si Aplicatii Informatice in Administrarea Afacerilor

date relaţionale. În acest context, limbajul DML este reprezentat, în principal, prin instrucţiunile:

SELECT pentru regăsirea înregistrărilor din tabele; INSERT pentru adăugarea de înregistrări noi în tabele; UPDATE pentru modificarea înregistrărilor din tabele; DELETE pentru ştergerea înregistrărilor din tabele;

Dintre aceste instrucţiuni, cea mai folosită este SELECT care conţine toate elementele de sintaxă necesare (clauze, funcţii, expresii, operatori) pentru interogarea şi regăsirea de înregistrări din tabelele bazelor de date Access şi efectuarea de diverse operaţii de prelucrare cu înregistrările regăsite.

Lucrul cu sub-interogări. Instrucţiuni SELECT imbricateExecutarea unei instrucţiuni SELECT înseamnă, prin definiţie,

efectuarea unei interogări asupra datelor dintr-un tabel. Pentru a înlocui executarea succe-sivă, într-o ordine determinată, a două sau mai multe instrucţiuni SELECT, se pot folosi sub-interogările, adică interogările incluse (imbricate) în alte interogări. În mediul Access SQL nu există nici o limită privind numărul sub-interogărilor care pot fi imbricate, cu toate că în practică se poate observa o reducere a performan-ţelor efectuării sub-interogărilor ca urmare al unui număr prea mare de imbricări; uneori efectuarea sub-interogărilor nu este cea mai eficientă modalitate de lucru.

Unirea tabelelor. Instrucţiunea SELECT cu diverşi operatoriUna dintre cele mai puternice facilităţi ale mediului Access SQL o

repre- zintă unirea instantanee a tabelelor în interogările de regăsire a datelor. Uniunile dintre tabele sunt printre cele mai importante operaţii care se pot efectua folosind instrucţiunea SELECT. După cum se ştie, bazele de date relaţionale sunt astfel proiectate încât datele conţinute sunt împărţite în mai multe tabele corelate prin intermediul unor date comune, de unde şi numele de proiectare relaţională.

În acest mod divizarea datelor în mai multe tabele permite o stocare mai eficientă, o manipulare mai facilă şi o scalabilitate mai ridicată. Dar, pentru a fi regăsite, folosind o singură instrucţiune SELECT, este totuşi necesară asocierea tabelelor, altfel spus crearea unei uniuni dintre tabele. Folosind o sintaxă specială a instrucţiunii SELECT, se pot asocia mai multe tabele astfel încât să se returneze o singură secvenţă de înregistrări, iar uniunea creată instantaneu să selecteze înre-gistrările corecte din fiecare tabel.

În funcţie de scopul urmărit privind unirea tabelelor, mediul Access SQL permite realizarea mai multor tpuri de uniuni anume:

24

Page 25: Sisteme Informationale Si Aplicatii Informatice in Administrarea Afacerilor

uniuni interioare; uniuni exterioare, auto-uniunile, uniuni naturale.

Combinarea interogărilor. SELECT cu operatorul UNIONMediul Access SQL permite efectuarea mai multor interogări

(instrucţiuni SQL multiple) şi returnarea rezultatelor ca un singur set de rezultate ale interogării denumite interogări combinate. Astfel de interogări se pot folosi pentru:

returnarea unor înregistrări structurate în mod asemănător, preluate din tabele diferite, într-o singură interogare;

efectuarea unor interogări multiple asupra înregistrărilor dintr-un singur tabel şi returnarea rezultatelor într-o singură interogare.

Alte construcţii sintactice ale mediului Access SQLÎn mediul Access SQL există o diversitate de construcţii sintactice,

dintre care unele au aplicabilitate în majoritatea aplicaţiilor, fiind astfel invocate frec-vent, iar altele se folosesc în anumite aplicaţii sau în funcţie de contextul în care se efectuează anumite aplicaţii cu bazele de date.

Alte construcţii sintactice în DDL CREATE PROCEDURE CREATE USER or GROUP ADD USER DROP USER or GROUP ALTER USER or DATABASE CREATE VIEW GRANT REVOKE. Alte construcţii sintactice în DML EXECUTE TRANSACTION TRANSFORM PARAMETERS PROCEDURE SQL Subqueries

25

Page 26: Sisteme Informationale Si Aplicatii Informatice in Administrarea Afacerilor

Expresii şi funcţii disponibile în mediul Access SQL

Expresii permise în mediul Access SQLO definiţie exhaustivă a noţiunii de expresie este dificil de formulat

pentru că sintaxa multor instrucţiuni şi chiar expresii include termenul Expression sau un termen al unui tip specific de expresie cum este TableSubquery (o subinterogare tabel care returnează mai multe înregistrări). Expresiile sunt permise în anumite părţi ale instrucţiunilor, iar unele părţi din instrucţiuni permit numai un tip spe-cific de expresie sau cu o proprietate specifică. Dacă nu se specifică altfel, orice expresie SQL este permisă oriunde cuvântul Expression apare în sintaxa oricărei construcţii de limbaj. O expresie Access SQL poate conţine orice combinaţie de operatori, constante, variabile, funcţii, nume de câmpuri de date şi alte elemente de sintaxă specifice, care după evaluarea expresiei se returnează, în general, un singur rezultat. Expresiile se pot folosi în diferite moduri, ca de exemplu: stabi-lirea unor proprietăţi şi argumente de acţiuni, formularea unor citerii de selecţie sau definirea unor câmpuri calculate în interogări.

Funcţii permise în mediul Access SQLO definiţie exhaustivă a noţiunii de funcţie este, de asemenea,

dificil de formulat, datorită diversităţii de funcţii disponibile în mediul Access SQL, sco-pului în care se folosesc şi varietăţii de tipuri de date implicate în reprezentarea sintactică. Într-un mod mai simplist, o funcţie este o regulă prin care valorile unei variabile determină valorile unei alte variabile, astfel încât valorile celei de a doua variabile sunt unic determinate de valorile primei variabile. Cu toată diversitatea de funcţii permise în mediul Access SQL, totuşi, o grupare a acestora este posibilă, astfel se disting:

26

Page 27: Sisteme Informationale Si Aplicatii Informatice in Administrarea Afacerilor

Capitolul 8

APLICAŢII DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE ÎN MEDIUL ACCESS MACRO

Prezentare generală a mediului Access MACRO

Mediul Access Macro reprezintă contextul în care este gestionată o altă categorie de obiecte din structura bazelor de date Microsoft Access – categoria de obiecte Macros, obiecte care mai sunt cunoscute şi sub denumirea de comenzi de tip macro sau macrocomenzi.

Într-o aplicaţie în care se folosesc baze de date de tip MS-Access, macro-comenzile constituie un mod relativ simplu de a efectua anumite acţiuni prin care se reprezintă diferite operaţii care se execută automat, de exemplu, la declanşarea unui eveniment.

Deşi executarea macrocomenzilor este mai lentă decât executarea procedurilor elaborate în mediul de programare VBA şi nici nu oferă utilizatorilor posibilitatea de detectare şi eliminare a erorilor, totuşi folosirea macrocomenzilor este avantajoasă prin cel puţin două caracteristici:

crearea macrocomenzilor implică simpla alegere a acţiunilor necesare dintre cele disponibile în mediul Access, astfel că utilizatorii nu trebuie să posede cunoş-tinţe de programare în mediul VBA;

există acţiuni care se pot efectua numai prin intermediul macrocomenzilor (ca de exemplu, definirea comenzilor rapide de la tastatură pentru efectuarea de diferite operaţii şi executarea anumitor acţiuni la deschiderea unei baze de date).

Folosind macrocomenzi utilizatorii pot să automatizeze efectuarea unor aplicaţii, prin selectarea acţiunilor necesare dintr-o listă derulantă şi stabilirea unor detalii referitoare la obiectele pe care le implică efectuarea aplicaţiilor. Astfel, prin intermediul unei singure macrocomenzi se înglobează acţiuni care execută fiecare în parte o anumită operaţie. Se realizează, în acest mod, o interfaţă simplă între utilizatori şi mediul Access, punând la dispoziţia utilizatorilor care nu sunt progra-matori de profesie, un mijloc accesibil de efectuare a aplicaţilor cu baze de date.

Mediul MS-Access permite, de asemenea, crearea de grupuri de macro-uri cu şi fără condiţionarea execuţiei, care se pot memora sub un singur nume. Macro-urile care se execută condiţionat se folosesc atunci când executarea unei anumite acţiuni depinde de evaluarea unei anumite condiţii.

27

Page 28: Sisteme Informationale Si Aplicatii Informatice in Administrarea Afacerilor

Prin combinarea unui grup de macrocomenzi cu condiţiile de execuţie se generează o structură de control tipică unui mediu de programare (ca de exemplu VBA) de tipul If...Then...Else...Endif.

În general, acţiunile din macrocomenzi au ca echivalent un cod VBA, cu excepţia unor situaţii în care nu există un echivalent în cod VBA, ca de exemplu: definirea tastelor de comenzi rapide, executarea automată a unor acţiuni la încărcarea programului, crearea de meniuri personalizate.

Clasificarea acţiunilor din macrocomenziDupă funcţia îndeplinită acţiunile din macrocomenzi se clasifică în: acţiuni pentru gestiunea obiectelor din bazele de date Access acţiuni pentru navigarea în înregistrările din tabele acţiuni pentru controlul efectuării unei aplicaţii acţiuni pentru controlul interfeţei dintre utilizator şi Access acţiuni pentru controlul comunicării cu alte aplicaţii.Aproape toate acţiunile, cu unele excepţii, sunt însoţite de diferite

argu-mente prin care se precizează detaliile de execuţie a acţiunilor.

28

Page 29: Sisteme Informationale Si Aplicatii Informatice in Administrarea Afacerilor

Capitolul 9

INTEGRAREA APLICAŢIILOR INFORMATICE ÎN

SISTEMELE INFORMAŢIONALE

Noţiunea de aplicaţie informatică Evoluţia folosirii calculatoarelor electronice indică faptul că, în

marea lor majoritate, acestea au fost folosite pentru efectuarea de aplicaţii informatice care implică prelucrarea unui volum mare şi chiar foarte mare de date şi execuţia unor numeroase operaţii de acelaşi tip, cu caracter repetitiv şi uşor de formalizat. Într-un astfel de context, aplicaţia informatică se poate defini ca un ansamblu de produse program corelate folosite pentru efectuarea automată a operaţiilor de prelucrare a datelor într-un anumit domeniu de activitate. La baza oricărei aplicaţii informatice se situează două caracteristici esenţiale:

un domeniu de aplicabilitate, un număr determinat de funcţionalităţi (generale şi specifice).Cerinţe privind efectuarea aplicaţiilor informaticeEfectuarea aplicaţiilor informatice implică satisfacerea unor cerinţe

impuse de particularităţile prelucrării automate a datelor, printre care: Asigurarea interfeţei dintre utilizator şi calculator. Este o cerinţă dependentă de particularităţile software-ului (de bază şi de aplicaţii) care este instalat pe calculatoarele electronice, realizată în dublu sens: interfaţă de intrare (utilizator-calculator) şi interfaţă de ieşire (calculator-utilizator). Organizarea structurală a datelor. Resursa esenţială pe care se bazează exploatarea sistemelor informatice o constituie datele, care corespund diversităţii de tranzacţii din cadrul întreprinderilor.

Pentru satisfacerea acestor cerinţe este necesar să se elaboreze modele de date, prin care să se reprezinte structura datelor, relaţiile dintre acestea, stocarea pe suporturi tehnice de date şi operaţiile de prelucrare automată. În practică, cele mai folosite modele de date sunt fişierele de date şi bazele de date.

Organizarea prelucrării datelor. În sistemele informatice există diferite moduri, metode, tehnici etc de prelucrare a datelor, dintre care se remarcă: prelucrarea pe loturi şi prelucrarea interactivă.

Integrarea aplicaţiilor informatice în medii de dezvoltareNoţiuni preliminareA apărut necesitatea de integrare a aplicaţiilor din fiecare domeniu

de activitate, astfel încât să se poată asigura în mod operativ şi eficient informaţiile corespunzătoare pentru luarea deciziilor în orice structură

29

Page 30: Sisteme Informationale Si Aplicatii Informatice in Administrarea Afacerilor

organizatorică a unei firme, companii sau organizaţii. De asemenea, odată cu creşterea performanţelor componentelor hardware şi extinderea rapidă a interfeţei grafice de utilizator (Graphical User Interface) au apărut produse software capabile să asiste utilizatorii în activitatea de realizare a aplicaţiilor informatice în care se prelucrează diverse date, majoritatea provenind din diferite documente. Odată cu creşterea, ca număr şi volum a documentelor, a devenit o problemă deosebit de importantă gestionarea acestora, problemă care îşi găseşte rezolvarea în managementul acestor documente.

Pentru a desemna acele instrumente care facilitează realizarea produselor program se foloseşte noţiunea de mediu de programare, definită ca un sistem de componente software, intercorelate conform fluxului tehnologic, destinate pentru automatizarea şi eficientizarea activităţilor de realizare a produselor informatice. Mediile de programare dispun de diverse posibilităţi de realizare a programelor sub forma bibliotecilor de subprograme şi cadrului de dezvoltare a aplicaţiilor, ceea ce le atribuie acestora şi o funcţie de integrare.

Un mediu integrat de dezvoltare se poate defini ca un ansamblu unitar şi intercorelat de instrumente de programare folosite pentru asistarea utilizatorilor pe tot parcursul de elaborare a programelor (editarea textului de program sursă, obţinerea formatului executabil, testarea şi depanarea programului). In acest context, integrarea devine, în cele mai multe cazuri, un mod transparent pentru utilizator, ajutându-l la realizarea produselor informatice. Un mediu integrat de dezvoltare conţine: editorul de texte, compilatorul, editorul de legături, instrumentele de testare şi depanare, etc.

Un mediu de dezvoltare vizuală permite generarea automată a codului sursă, prin intermediul unor componente evoluate, intuitive, sugestive şi simplu de folosit, chair şi de către utilizatorii care nu posedă o pregătire de specialitate în domeniul programării.

Transferul datelor şi fişierelor între aplicaţiile informatice

Dezvoltarea impresionantă a componentelor hardware şi software ale calculatoarelor electronice, în particular ale calculatoarelor personale, permite, în prezent, satisfacerea celor mai exigente cerinţe de obţinere a documentelor care să conţină diverse informaţii provenite de la diferite fişiere sau aplicaţii. Astfel, aplicaţiile informatice care se efectuează sub sistemul Windows, permit transferul de date şi fişiere, care se poate efectua folosind următoarele trei metode: prin importul şi exportul fişierelor; prin intermediul zonei de memorie Clipboard; prin intermediul protocolului OLE. 

30

Page 31: Sisteme Informationale Si Aplicatii Informatice in Administrarea Afacerilor

Capitolul 10SISTEME ŞI APLICAŢII INFORMATICE PENTRU

ADMINISTRAREA AFACERILOR ÎN TURISM ŞI COMERŢ

Noile cerinţe ale mediului de afaceri

Pentru îndeplinirea noilor exigenţe legate de integrarea proceselor din lanţul logistic, facilitarea procesului decizional şi realizarea unei comunicări eficiente, în condiţii de deplină securitate pentru date şi pentru produsele software implicate, este necesară asimilarea permanentă a noilor tehnologii, ce trebuie implementate, restructurând astfel filosofia sistemelor informatice. Abordarea strategică a imple-mentării sistemelor informatice la nivelul unităţilor economice are ca efect, pe lângă reducerea costurilor, ameliorarea calităţii activităţii economice, introducerea inovaţiilor şi conştientizarea managementului asupra faptului că informaţia este o resursă importantă, care trebuie să fie utilizată în procesul competiţional actual.

În actualul mediu de afaceri, sistemele informatice trebuie să funcţioneze ca sisteme deschise, care să îndeplinească funcţii complexe legate atât de domeniul pe care-l deservesc şi de necesităţile de asigurare a unei comunicări facile atât între sistem şi utilizator, cât şi de necesităţile de transfer informaţional în cadrul şi în afara sistemului, în condiţii de deplină siguranţă şi de asigurare a securităţii, integrităţii şi confidenţialităţii informaţiilor. Sistemele informatice care deservesc actualul mediu de afaceri sunt influenţate, pe de o parte, de contextul general şi de transformările implicate de acesta, iar pe de altă parte, de noile tehnologii promovate, care influenţează şi susţin schimbările. Sistemele informatice actuale au evoluat şi s-au dezvolat şi ca urmare a progresului tehnologic, ceea ce a condus la amplificarea facilităţilor oferite de acestea prin includerea unor noi servicii şi aplicaţii telematice multimedia. Astfel, utilizarea sistemelor informatice performante, bazate pe noile mijloace de comu-nicaţie şi de tehnologie a informaţiei reprezintă un  factor important de creştere a competitivităţii agenţilor economici, deschizând noi perspective pentru o mai bună organizare a muncii, pentru o creştere a eficienţei activităţii şi pentru o mai bună promovare a produselor şi/sau serviciilor la nivelul pieţelor globale. De asemenea, se deschid noi perspective pentru  modernizarea serviciilor publice şi a căilor de comunicare între instituţiile administraţiei publice şi agenţii economici, respectiv cetăţenii care interacţionează cu sistemul administrativ.

31

Page 32: Sisteme Informationale Si Aplicatii Informatice in Administrarea Afacerilor

Perfecţionarea sistemului informaţional existent la nivel macroeconomic trebuie privită şi concepută ca un proces continuu. Cerinţele impuse la nivel naţional trebuie să fie respectate şi de sistemele informaţionale existente la nivelul agentului economic sau la nivelul unei regiuni teritoriale sau domeniu. În conse-cinţă, modernizarea sistemului informaţional de la nivel macroeconomic va atrage şi perfecţionarea sistemelor informaţionale cu care se interferează. Asigurarea schimbului de date între diferite compartimente, niveluri ierarhice sau parteneri externi trebuie să se realizeze prin intermediul reţelelor de calculatoare, în condiţiile unei uniformizări a modului de întocmire şi prezentare a raportărilor, în vederea realizării comparabilităţii datelor.

Sisteme informatice pentru managementul afacerilor

Noul tip de economie prin care se caracterizează societatea contemporană, cunoscut în literatura de specialitate, dar şi în vorbirea curentă ca fiind economia Internet sau economia digitală, contribuie semnificativ şi hotărâtor la restruc-turarea principiilor care stau la baza proceselor economice.

Conceptul de Electronic Business sau e-business, este considerat ca un nou proces de afaceri, care, în esenţă, se bazează pe un sistem informatic, corelat cu tehnologiile Web, prin care se asigură schimbul informaţional din mediul de afaceri şi automatizarea tranzacţiilor comerciale prin intermediul reţelei Internet. Acest concept generic include acoperirea reţelei de furnizare şi distribuţie a produ-selor la nivel global şi asigurarea schimburilor de informaţii corelate cu tranzac-ţiile business-to-business, inclusiv activităţile de colaborare care se stabilesc la nivelul aplicaţiilor şi proceselor de afaceri, permiţând partenerilor să folosească potenţialul oferit de business intelligence, care poate conduce la un management performant şi la optimizarea proceselor care se desfăşoară în mediul de afaceri din era digitală. În economia globală, e-commerce şi e-business au devenit tot mai mult o componentă a strategiei de afaceri şi un catalizator pentru dezvoltarea afacerilor şi a domeniului economic, în general. Integrarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiei în domeniul de afaceri a schimbat radical managementul şi conectivitatea internă şi externă a organizaţiilor. Au fost revoluţionate relaţiile inter-organizaţionale, dar şi cele dintre organizaţii şi indivizi. Cel mai important efect al acestor schimbări majore este reprezentat de creşterea productivităţii şi a eficienţei activităţilor economice.

Din punctul de vedere al nivelului organizaţional căruia i se adresează, sistemele informatice se împart în două mari categorii, şi anume:

32

Page 33: Sisteme Informationale Si Aplicatii Informatice in Administrarea Afacerilor

sisteme de procesare a tranzacţiilor (TPS – Transaction Processing Systems), care deservesc cerinţele informaţionale operative,

sisteme informatice de management (MIS – Management Information System), care deservesc cerinţele informaţionale ale factorilor decizionali .Produsele informatice din prima categorie, cunoscute ca sisteme de

procesare a tranzacţiilor (TPS – Transaction Processing Systems), răspund necesităţilor informaţionale de la nivelul operaţional, fiind implicate în gestionarea tranzacţiilor. Datorită evoluţiei tehnicii de calcul, a tehnicilor şi metodelor de stocare şi prelucrare a datelor, sistemele de procesare a tranzacţiilor au înregistrat o permanentă îmbunătăţire şi diversificare. În prezent, aceste sisteme furnizează datele şi la nivel decizional, iar sistemele de procesare a tranzacţiilor cu tehnologia OLTP (OnLine Transaction Processing), gestionează datele curente colectate din cadrul domeniului de referinţă.

Produsele informatice din cea de a doua categorie, includ sistemele infor-matice pentru management (MIS – Management Information System) care au început să fie elaborate încă din anii ’60 în vederea deservirii, din punct de vedere informaţional a nivelului decizional tactic. Datorită faptului că prin aceste sisteme informatice se obţinea un număr mare de rapoarte de gestiune şi alte situaţii, ele mai sunt cunoscute şi ca Management Reporting System.

Sistemele informatice pentru management dispun de funcţii avansate de susţinere a procesului decizional. Problema găsirii unor soluţii pentru eficien-tizarea activităţilor manageriale s-a pus, pentru prima dată, în S.U.A şi astfel au apărut sistemele informatice pentru management (MIS – Management Infor-mation System). Acestea reprezintă o combinaţie de resurse umane şi informatice capabile să realizeze colectarea, stocarea, prelucrarea, organizarea, comunicarea, distribuirea şi utilizarea datelor şi informaţiilor folosite la nivel managerial, în exercitarea funcţiilor de conducere, în scopul realizării unui management eficient. Tehnologiile utilizate pentru sistemele manageriale sunt variate, distingându-se utilizarea bazelor de date multidimensionale (tehnologie OLAP – OnLine Analytical Processing şi tehnologie „data mininig”) şi a inteligenţei artificiale.

Produse informatice folosite în managementul afacerilor

În prezent, există pe piaţa software-ului o gamă diversificată de produse informatice destinate pentru asigurarea gestiunii tranzacţiilor aferente activităţilor desfăşurate în unităţile economice şi pentru a furniza fondul informaţional necesar fundamentării procesului decizional. În

33

Page 34: Sisteme Informationale Si Aplicatii Informatice in Administrarea Afacerilor

general, aceste produse sunt modularizate în funcţie de procesele necesare funcţionării unei unităţi economice.

Dezvoltarea unor astfel de componente software foloseşte un suport informatic variat, ceea ce le conferă carac-teristici de funcţionare şi de fibilitate diferite, unele fiind produse “la raft”, în timp ce altele pot fi adaptate şi personalizate în funcţie de cerinţele şi preferinţele utilizatorilor.

Pentru mediul de afaceri românesc au fost implementate o serie de pachete de programe, dintre care cele mai reprezentative sunt produsele: Ciel, Wizcont, Siveco, SAP şi Oracle Applications.

Sisteme informatice folosite în managementul turismului

Generalizarea tehnologiilor Internet – Intranet – Extranet produc unele mutaţii semnificative în managementul şi marketingul serviciilor turistice, asigu-rând satisfacerea solicitărilor informaţionale în continuă creştere a consumatorilor moderni de produs turistic. Un alt aspect semnificativ legat de noile soluţii informatice destinate activităţilor turistice îl constituie facilităţile pentru integrarea şi/sau comunicarea cu alte produse informatice similare sau din domenii care interacţionează cu domeniul turismului.

Mediul Internet permite diversificarea ofertei turistice şi o extindere corespunzătoare a cerinţelor de informare ale consumatorilor de produs turistic. Este totodată stabilit că turiştii trebuie să circule – să consume produsul – pentru a experimenta ceea ce cumpără. Alte două caracteristici sunt complexitatea şi independenţa. Produsele individuale sunt diverse şi în multe cazuri eterogenitatea este cea care le face atractive. Pentru a răspunde operativ solicitărilor informa-ţionale ale consumatorilor de produs turistic se folosesc tehnologiile informatice, care, într-un timp record, au indus creşterea posibilităţilor de informare şi sau de documentare, precum şi diversificarea serviciilor online.

Utilizarea pe scară largă a facilităţilor oferite de Internet în domeniul turismului a produs o adevărată revoluţie prin faptul că:

cresc posibilităţile de informare pentru potenţialii turişti; oferă mult mai multe opţiuni, ceea ce stimulează motivaţia turistică; nu se află în proprietatea sau sub controlul unui individ sau

organizaţii; înregistrează o diversificare continuă a resurselor informaţionale şi

a serviciilor oferite la nivel global; este un mediu flexibil şi mobil.

Utilizatorii/clienţii mediului Internet, interesaţi de produse şi/sau servicii, în general, de servicii turistice, în particular, sunt în căutare de:

34

Page 35: Sisteme Informationale Si Aplicatii Informatice in Administrarea Afacerilor

comoditate, transparenţă, garantarea rezultatelor, securitate şi siguranţă, educaţie, personalizarea.

Sisteme informatice de gestiune folosite în turismGestiunea tranzacţiilor din domeniul turismului prezintă o serie de

particu-larităţi şi chiar dacă pentru software-ul aplicativ nu există standarde care să confirme sau să infirme calitatea sistemelor informatice de gestiune, în condiţiile concurenţiale actuale de pe piaţa producătorilor de software, numai firmele care oferă produse de calitate, ca funcţionalitate şi utilizabilitate au succes pe piaţă.

Cele mai multe soluţii informatice adoptate în turism sunt cele care abor-dează şi tratează gestiunea tranzacţiilor din unităţile hoteliere şi lanţurile hoteliere, care prezintă particularitatea că în acest domeniu există o serie de activităţi standard (activităţi desfăşurate în cadrul recepţiei) care se regăsesc în toate unităţile hoteliere de pe întregul mapamond.

Această particularitate a fost exploatată de producătorii de software hotelier care şi-au concentrat eforturile în crearea unor produse informatice inte-grate capabile să satisfacă cerinţele celor mai exigenţi beneficiari. Cele mai performante şi utilizate pachete de programe de gestiune hotelieră sunt cuprinse adesea în programele de învăţământ ale sistemelor educaţionale specializate în pregătirea personalului care va lucra în hoteluri, restaurante, agenţii de turism etc. În general, aceste produse informatice sunt sisteme integrate, modulare şi parame-trizabile care pot fi adaptate facil cerinţelor concrete ale unităţilor beneficiare.

Datorită struc-turii modulare componentele software pot fi implementate, parţial sau integral, în unităţile hoteliere şi/sau lanţurile hoteliere. Pentru activităţile standard care se desfăşoară în cadrul recepţiei unei unităţi hoteliere se folosesc denumiri consa-crate, pe plan internaţional în domeniul hotelier, exprimate în limba engleză, denumiri care, în general, sunt păstrate şi pentru componentele sistemului infor-matic de gestiune a tranzacţiilor.

Astfel, în componenta Front-Office, în care se grupează modulele siste-mului informatic ce tratează activităţile desfăşurate în cadrul recepţiei şi serviciile prestate turiştilor se regăsesc, în general, următoarele module:

Reservation – pentru înregistrarea şi procesarea rezervărilor de locuri de cazare, inclusiv pentru rezervările online;

Allotement – pentru administrarea rezervărilor fără confirmare; Yield Management – pentru politica tarifară; Packages – pentru operarea unor grupuri de servicii solicitate

de turişti; Check-In – pentru efectuarea şi gestionarea tuturor operaţiilor

specifice intrării turistului în hotel;

35

Page 36: Sisteme Informationale Si Aplicatii Informatice in Administrarea Afacerilor

Check-Out – pentru efectuarea tuturor operaţiilor specifice ieşirii turistului din hotel;

Reporting System – pentru generarea rapoartelor privind: rezervările, cază-rile, istoricul turiştilor, situaţia prestaţiilor (Night Audit), prognoza gradului de ocupare a hotelului pe anumite perioade, pe tipuri de camere etc.;

Concierge – pentru asigurarea serviciilor de informare-documentare solici-tate de manageri, salariaţii hotelului, turişti.

Pe lângă componenta Front-Office, sistemele informatice de procesare a tranzacţiilor din domeniul hotelier includ şi o componentă Back-Office, care se regăseşte în toate sistemele de gestiune implementate în toate unităţile din dome-niul economic, deoarece într-un hotel/lanţ hotelier se regăsesc aceleaşi activităţi ca în oricare întreprindere. Această componentă include gestionarea tranzacţiilor referitoare la activităţile de: gestiune financiar-contabilă, comercial, aprovizionare, resurse umane etc.

Sistemul informatic integrat de gestiune şi management hotelier FidelioPachetul de programe Fidelio oferă o interfaţă evoluată, prezentând

un design al ecranului uşor de folosit de utilizatorii implicaţi în realizarea activităţior de gestiune şi management hotelier. Se poate opta pentru alegerea formatului de evidenţă a şederilor anterioare ale turiştilor în hotel, precum şi pentru generarea unei game diversificate de rapoarte în funcţie de diferite criterii. Rapoartele care se pot realiza în cadrul acestui produs informatic sunt de diferite tipuri, de la rapoarte care evidenţiază pachetele de servicii oferite, până la rapoartele folosite în managementul hotelier.

Sistemul informatic integrat de gestiune şi management hotelier – SITEL

Produsul SITEL poate fi interconectat şi cu alte sisteme funcţionale care există în cadrul hotelului, cum ar fi: centrala telefonică digitală, sistemul de case de marcat (SICAS), sistemul de închidere a camerelor prin cartelă magnetică, sistemul Pay-Tv, sistemul de verificare a cărţilor de credit, precum şi cu software-ul pentru modulul Back-Office (contabilitate generală, comercial etc.).

Funcţiile de configurare ale sistemului oferă automat tarifele stabilite pe baza parametrilor referitori la valabilitatea în timp, definirea acestora în valută sau includerea unor servicii diverse în tarif. Modulul rezervări oferă operativitate în înregistrarea cererilor de rezervare şi permite în orice moment obţinerea unei evidenţe exacte a disponibilului de camere, a rezervărilor individuale şi de grup, a alocărilor.

36

Page 37: Sisteme Informationale Si Aplicatii Informatice in Administrarea Afacerilor

Folosirea resurselor mediului Internet în turism

Activitatea unităţilor de turism se finalizează prin diferite servicii destinate pieţei interne sau externe. În calitate de prestator de servicii, întreprinderea turis-tică are relaţii permanente cu piaţa, concomitent, intervine şi în calitate de bene-ficiar pentru bunurile şi serviciile necesare organizării şi desfăşurării propriei acti-vităţi. Mobilitatea deosebită a fenomenelor pieţei în condiţiile folosirii resurselor mediului Internet impune întreprinderilor turistice modalităţi noi de implicare în mecanismul acesteia, o capacitate sporită de reacţie faţă de cerinţele pieţei.

Piaţa online de turism poate fi similară cu o arenă globală, în care cumpărători (agenţi de turism şi persoane fizice) şi vânzători (agenţii de turism şi persoane fizice) cooperează pentru a face schimburi de informaţii şi de servicii turistice.

În general, produsele turistice sunt destul de rar cumpărate individual, iar combinările diferite şi permutările rutelor turistice alternative fac ca luarea deciziei să fie dificilă chiar şi pentru cei iniţiaţi. Deşi, turiştii şi potenţialii turişti pot primi informaţii de la o mare varietate de surse, totuşi, în cele mai multe cazuri, aceştia optează să folosească serviciile intermediarilor, care acţionează ca o interfaţă între serviciile turistice şi beneficiarii acestora.

Sisteme globale de rezervare Printre cele mai eficiente instrumente care s-au dezvoltat în Internet

se numără şi sistemele globale de distribuţie (GDS - Global Distribution System). Înaintea acestora, rezervarea unui billet la liniile aeriene era o adevărată problemă. Cele mai mari şi mai folosite sisteme de tip GDS sunt: Amadeus, Galileo, Sabre şi Worldspan. În afară de acestea exisă şi câteva GDS mai mici, regionale, cum ar fi: SITA (Sahara), Infini (Japan), Axess (Japan), Tapas (Korea), Fantasia (South Pacific), şi Abacus (Asia/Pacific) care deservesc interese ale unor regiuni specifice sau ţări.

În prezent consumatorii de produs turistic doresc să se documenteze mai mult şi mai rapid despre ofertele turistice, să îşi poată stabili singuri pachetele de servicii turistice înaintea efectuării călătoriilor. Pentru a satisface aceste cerinţe, datele înmagazinate în bazele de date GDS nu mai sunt disponibile doar agenţilor de turism, ci pot fi şi distribuite direct către public, printr-o varietate de canale directe. Cele 4 megasisteme sunt: AMADEUS, GALILEO INTERNATIONAL, SABRE şi WORLDSPAN.

37

Page 38: Sisteme Informationale Si Aplicatii Informatice in Administrarea Afacerilor

Capitolul 11

TENDINŢE ŞI PERSPECTIVE ÎN REALIZAREA SISTEMELOR ŞI APLICAŢIILOR INFORMATICE

Realizarea sistemelor informatice în contextul evoluţiei sistemelor informaţionale interorganizaţionale

Pentru depăşirea dificultăţilor privind dezvoltarea produselor informatice a apărut o nouă abordare în acest domeniu, denumită ingineria software (SE - Software Engineering), care reprezintă o abordare sistematică, bazată pe utili-zarea unui set de tehnici adecvate, a întregului proces de dezvoltare a software-ului: concepere, dezvoltare, implementare, exploatare şi menţinere în funcţiune. Prin inginerie software se înţelege aplicarea unei metode sistematice, ordonate şi cuantificabile în dezvoltarea, operarea şi mentenanţa software-ului, adică apli-carea ingineriei în domeniul software-lui. Componente: ingineria informaţiei, ingineria cunoştinţelor, ingineria comunicaţiilor. Cu toate că a apărut mult mai târziu în evoluţia sistemelor informatice, această componentă a câştigat în prezent supremaţia şi tinde să se dezvolte, având un caracter integrator pentru funcţiile unui sistem informatic. Standardul Intranet-Extranet-Internet, integrat în portalurile electronice este un exemplu concludent al tendinţei, în continuă creştere, a comunicaţiilor în realizarea sistemelor infor-matice în prezent şi în perspecivă.

Rolul factorului uman în dezvoltarea produselor informaticeBeneficiarii produselor informatice fiind utilizatorii, în special

utilizatorii finali, se înţelege că factorul uman este decisiv în folosirea software-ului. Excep-tând unele cazuri de deficienţă în funcţionarea hardware-lui sau a sistemului de comunicaţie, situaţii care nu depind de utilizatori, software-ul poate să nu aibă succes pentru că nu îndeplineşte calităţile de funcţionalitate şi grad de utilizare.

Factorul uman (utilizatorul) reprezintă factorul decisiv în aprecierea calităţii şi utilităţii produselor software. În consecinţă, implicarea factorului uman trebuie realizată încă din etapa de analiză, utilizatorii produselor fiind cei mai în măsură să precizeze cerinţele pe care produsele trebuie să le îndeplinească, iar rolul activ al utilizatorului este esenţial în etapa de exploatare a produselor software, funcţiile şi performanţele produselor fiind realizate numai în măsura în care utilizatorul are o percepţie cât mai facilă asupra acestora. O tendinţă actuală este cea de reevaluare a poziţiei utilizatorului, considerat nu numai

38

Page 39: Sisteme Informationale Si Aplicatii Informatice in Administrarea Afacerilor

ca beneficiar al produsului, ci şi ca factor activ, participant la realizarea produsului software.

Utilizatorul unui produs software poate fi orice persoană care este afectată în mod direct sau indirect de folosirea produsului. Astfel, utilizatorii produselor software se pot împărţi în cinci categorii:

organizaţiile beneficiare ale produselor software, furnizorii de servicii software, proiectanţii şi programatorii de aplicaţii, administratorii de sistem, utilizatorii finali.Concluzia care se desprinde este că, la realizarea produselor

informatice trebuie implicaţi în mod direct şi utilizatorii finali, astfel încât realizarea acestor produse să fie orientată către satisfacerea cerinţelor solicitate de această categorie de utilizatori, ca principali beneficiari ai acelor produse. Utilizatorii finali au atât un rol pasiv, ca subiecţi ai observaţiei specialiştilor informaticieni, cât şi un rol activ, contribuind astfel alături de specialişti la realizarea produselor informatice.

Impactul noilor tehnologii asupra dezvoltării produselor informatice

Dezvoltarea produselor informatice este permanent legată de cerinţele şi exigenţele utilizatorilor, precum şi de posibilităţile existente în domeniul tehno-logiei informaţiei. Astfel, în condiţiile actuale, noile tehnologii folosite la dezvol-tarea produselor informatice au permis realizarea unor sisteme multimedia, în care interfeţele grafice evoluate sunt un standard al interacţiunii utilizator – calculator. Cu toate că diversitatea aplicaţiilor informatice este în creştere, interfaţa acestora este tot mai asemănătoare, datorită folosirii standardizării în domeniul interfeţelor grafice. Standardele contribuie la îmbunătăţirea calităţii produselor informatice, acţionând ca un generator, întru-un proces care se dezvoltă evolutiv, în spirală. Nucleul procesului de standardizare îl constituie cerinţele utilizatorilor, pentru a căror rezolvare se folosesc cele mai bune practici în domeniul informatic, generalizate şi exprimate sub forma unor norme (standarde). Pe măsura perfec-ţionării produselor informatice apare şi tendinţa de creştere a exigenţelor utiliza-torilor, care solicită noi facilităţi, influenţând generarea altor norme (standarde).

39

Page 40: Sisteme Informationale Si Aplicatii Informatice in Administrarea Afacerilor

Metodologii de modelare şi dezvoltare a sistemelor informaţionale interorganizaţionale (SIIO)

Consideraţii preliminareAbordarea şi tratarea metodologiilor de modelare şi dezvoltare a

siste-melor informaţionale interorganizaţionale nu se pot concepe decât în strânsă legă-tură cu alte două sisteme: sistemul informaţional şi sistemul informatic.

Premizele apariţiei sistemelor informaţionale interorganizaţionale trebuie analizate din perspectiva evoluţiei tehnologiei informaţiei, astfel încât actualmente se simte nevoia unei integrări care să depăşească graniţele organizaţiei. Odată cu implementarea sistemelor informatice integrate care permit o atentă planificare şi urmărire a producţiei, situaţia s-a schimbat. Tot mai multe organizaţii au adoptat structuri mai eficiente şi se concentrează pe activităţile apropiate de competenţele lor de bază lăsând în seama partenerilor de afaceri restul activităţilor.

UML (Unified Modeling Language) – limbaj de modelare unificat standard pentru dezvoltarea de softwareEtapele de analiză şi proiectare a unui proiect trebuie încheiate

înainte de elaborarea codului, pentru a obţine o atenţie mărită din partea dezvoltatorilor de software. Aceste etape au fost ignorate în trecut, dar în prezent orice dezvoltator recunoaşte importanţa acestor faze deoarece s-a dovedit că de acestea depinde producerea şi refolosirea de software.

Pentru analiza şi proiectarea de produse software s-au creat limbajele de modelare. Unul din aceste limbaje de modelare este limbajul de modelare unificat – UML (Unified Modeling Language). UML nu este un simplu limbaj de modelare orientat pe obiecte, ci în prezent, este limba-jul universal standard pentru dezvoltatorii de software din toata lumea.

CASE (Computer Aided Software Engineering) – instrumente de dezvoltare a produselor softwarePentru automatizarea procesului de modelare, respectiv pentru a

facilita transpunerea modelelor la nivel fizic (prototipuri, componente finale) se folosesc o serie de componente software performante, cunoscute sub denumirea de instrumente CASE. Acestea reprezintă o metodologie alcătuită din instrumente de asistare a creării produselor software, folosite de dezvoltatorii de aplicaţii şi sisteme informatice în etapele de realizare a acestora.

Integrarea sistemelor informatice în mediul InternetUn sistem de gestiune corespunde exigenţelor dacă are ca

finalitate rezolvarea tuturor problemelor importante şi pentru producători şi pentru clienţi. Sistemele informatice care asigură gestiunea optimă trebuie

40

Page 41: Sisteme Informationale Si Aplicatii Informatice in Administrarea Afacerilor

să fie capabile să selecteze rapid clienţii cei mai avantajoşi, oferind totodată informaţii de elaborare a strategiilor axate pe menţinerea unor relaţii pe termen lung cu clienţii. Evoluţia relaţiilor cu clienţii a fost influenţată fundamental de apariţia reţelei Internet, care însumează caracteristici specifice unui canal nou de comunicare şi informare cu acelea ale unui loc unde se desfăşoară operaţiile de comercializare efective. Astfel, clienţii pot obţine cu maximă operativitate oferte competitive.

Sisteme informatice integrate de ″top″ -– Business IntelligenceOrice societate are nevoie de informaţii pentru a lua decizii. Există

de obi-cei foarte multe date răspândite în sistemele informatice ale societăţii, dar trans-formarea acestor date în informaţii ce pot fi analizate pentru a lua decizii este un proces greoi. Firma Microsoft aduce la viaţă paradigma "Inteligenţă de afaceri la îndemâna oricui" prin soluţia Microsoft pentru Business Intelligence. Sisteme din categoria Business Intelligence:

SQL Server 2005 cu Analysis Services Office XP/2003 Data Analyzer MapPoint SharePoint Portal Server Project Server 2003 Microsoft® SQL Server™ Accelerator for Business Intelligence Implementarea soluţiei de Business Intelligence. Pentru

realizarea unui proiect de Business Intelligence se poate apela la partenerii certificaţi Microsoft care deţin personalul şi expertiza necesară realizării de astfel de proiecte. În func-ţie de complexitatea proiectului se poate apela la Microsoft Consulting Services – departamentul de consultanţă şi servicii al Microsoft România. De asemenea, implementarea proiectului se poate realiza cu forţe proprii de către specialiştii IT din cadrul companiei resapective. În acest caz personalul care implementează proiectul trebuie să deţină cunoştinţele tehnice necesare.

Soluţia Microsoft pentru Business Intelligence se integrează facil cu siste-mele operaţionale existente, preluarea datelor pentru analiză fiind accesibilă. În acest context, soluţia BI permite raportare şi analiză de date de tip OLAP. Datele pot fi analizate de către mai multe feluri de utilizatori, pornind de la analiza cu Pivot Table din programul de calcul tabelar Microsoft Excel, reprezentare grafică în Date Anllyzer, până la analiza geografică a datelor folosind MapPoint.

41

Page 42: Sisteme Informationale Si Aplicatii Informatice in Administrarea Afacerilor

Întrebări recapitulative1. Care sunt caracteristicile sistemelor informatice în actuala etapă

de dezvoltare a mediului de afaceri?2. Ce resurse intră în componenţa unui sistem informatic?3. Cum se structurează un sistem informatic?4. Care sunt principalele avantaje ale ingineriei software?5. Ce sunt instrumentele CASE şi la ce sunt folosite?6. Care este rolul unui masiv în structurarea datelor?7. Ce modalităţi de compactare a datelor oferă MS Access?8. Care sunt modalităţile de comunicare asigurate de MS Access?9. Care sunt efectele utilizării indexării în SQL?10.Care sunt modalităţile de creare a secvenţelor SQL?11.Care sunt comenzile SQL care pot fi folosite pentru modificarea

structurii şi a conţinutului unei tabele?12.Care sunt principalele cerinţe pentru asigurarea

importului/exportului de date din şi către alte baze de date?13.Care este utilitatea integrării componentelor într-un sistem de

gestiune hotelieră?14.Care sunt facilităţile oferite de sistemele globale de distribuţie?15.Care sunt principalele caracteristici ale domeniului Business

Intelligence?

Teme de reflecţie1. Impactul mediului Internet asupra asupra mediului de afaceri2. Rolul resurselor digitale şi serviciilor oferite de mediul Internet în

procesul de integrare europeană3. Aprecieri asupra funcţiilor de administrare a bazei de date4. Comparaţie între metodele sistemice şi cele orientate obiect

folosite în realizarea sistemelor informatice5. Facilităţi de integrare a sistemelor informatice gestiune folosite

în turism şi resursele mediului Internet6. Tendinţe în dezvoltarea componentelor software7. Evoluţia tehnicilor folosite în realizarea sistemelor informatice8. Facilităţi oferite prin integrarea componentelor de gestiune a

tranzacţiilor aferente activităţilor din domeniul economic cu soluţiile informatice de management

9. Avantajele utilizării sistemelor de asistare a deciziilor10.Rolul interfeţelor în creşterea gradului de utilizare a produselor

informatice

42

Page 43: Sisteme Informationale Si Aplicatii Informatice in Administrarea Afacerilor

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

Anica-Popa L., Anica-Popa I. – Limbajul de programare Visual Basic – ghid de realizare a aplicaţiilor de gestiune, Ed. InfoMega, Bucureşti, 2004

Avram V. şi colectiv – Birotică profesională, Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 2002

Baron C. – Sisteme informatice (Integrarea aplicaţiilor în sistemele informatice, Medii de programare şi de gestiune a bazelor dse date, Gestiunea bazelor de date în modul programat), Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2007

Baron C. – Informatică economică, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2006

Baron C. – Baze de date, Editura Cartea Universitară, Bucureşti, 2006

Baron C. – Programarea calculatoarelor, Editura Dareco, Bucureşti, 2005

Baron C. – Bazele informaticii, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”, Bucureşti, 2005

Baron C. – Sisteme informatice (Fundamente teoretice şi metodologice, Gestiune baze de date, Prezentări de aplicaţii), Editura Pro Univer-sitaria, Bucureşti

Baron C. – Sisteme informatice cu baze de date, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2006

Baron C. şi colectiv – Programarea calculatoarelor, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2001

Baron C. – Medii de programare pentru gestiunea bazelor de date, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir” Bucureşti, 2004

Baron C. – Medii de programare – manual de studiu individual, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir” Bucureşti, 2004

Florescu V. (coordonator) şi colectiv – Baze de date. Fundamente teoretice şi practice, Editura InfoMega, Bucureşti, 2002

Florescu V., Amza C., P. – Bazele informaticii din perspectiva utilizatorului final, Editura Rolcris, Bucureşti, 2001

Forta B. – SQL pentru începători, Editura Teora, Bucureşti, 2002

Forta B. – SQL în lecţii de 10 minute, Editura Teora, Bucureşti, 2006

Gheorghiu A., Bichiş C., M. – Baze de date, Editura Victor, Bucureşti, 2004

Habracken J. – Access 2002 pentru începători, traducere de Cora Radulian, Editura Teora, Bucureşti, 2002

Ianoş-Schiler E., Mureşan M. – Informatică economică, Editura Pro Univer-sitaria, Buc., 2007

43

Page 44: Sisteme Informationale Si Aplicatii Informatice in Administrarea Afacerilor

Ianoş-Schiler E. – Bazele informaticii, Editura CURTEA VECHE, Bucureşti, 2003

Ianoş-Schiler E., Mureşan M. – Bazele tehnologiei informaţiei, Ed. CURTEA VECHE, Bucureşti, 2003

Ianoş-Schiler E., Mureşan M. – Managementul documentelor şi dezvoltarea de aplicaţii în Office XP, Ed. CURTEA VECHE, Bucureşti, 2003

Lungu I. şi colectiv – Sisteme informatice. Analiză, proiectare, implementare, Editura Economică, Bucureşti, 2003

Militaru Gh. – Sisteme informatice pentru management, Editura BIC ALL, Bucureşti, 2004

Mureşan M., Ianoş-Schiler E., Irimia R., Vlăşceanu A. – E-BUSINESS - Soluţii informatice în era digitală, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2007

Mureşan M., Ianoş-Schiler E. – Sisteme informatice pentru domeniul economic, Editura Pro Universalis, Buc., 2005

Mureşan M. – Baze de date. Aplicaţii în MS-Access XP, Editura Pro Univer-sitaria, Buc., 2006

Mureşan M. – Gestiunea bazelor de date. SGBD Access 2002, Editura CURTEA VECHE, Bucureşti, 2004

Mureşan M. – Arhitecturi şi standarde în dezvoltarea produselor software de contabilitate, Editura CURTEA VECHE, Bucureşti, 2004

Mureşan M. – Baze de date. Aplicaţii în MS Access XP, Editura Pro Univer-sitaria, Bucureşti, 2006

Mureşan M. – Gestiunea bazelor de date. SGBD Access 2002, Editura CURTEA VECHE, Bucureşti, 2004

Mureşan M. – Arhitecturi şi standarde în dezvoltarea produselor software de contabilitate, Editura CURTEA VECHE, Bucureşti, 2004

Năstase P., Tamaş I. ş.a. – Bazele tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, Editura InfoMega, Bucureşti, 2004

Năstase P. şi colectiv – Tehnologia bazelor de date Access 2000, Editura Economică, Bucureşti, 2000

Nistor R., Căpăţână A. – Sisteme informatice de marketing, Ed. Academica, Galaţi, 2004

Popa Gh. şi colectiv – Baze de date Access – Culegere de probleme, Editura

CISON, Bucureşti, 2002

Popa Gh. şi colectiv – Visual Basic, Editura CISON, Bucureşti, 1999

Popa Gh. şi colectiv – Aplicaţii informatice. Gestiune, Contabilitate, Finanţe, Bănci, Editura CISON, Bucureşti, 2000

44

Page 45: Sisteme Informationale Si Aplicatii Informatice in Administrarea Afacerilor

Pribeanu (Ed.) C. – Interacţiune om - calculator, Editura Didactică şi Pedago-gică, Bucureşti, 2003

Sagman S. – Microsoft OFFICE 2003 pentru Windows - Ghid de învăţare rapidă prin imagini, Editura Corint, Bucureşti, 2004

Surcel Tr., Mârşanu R., Avram V., Avram D. – Medii de programare pentru gestiunea bazelor de date, Ed. Tribuna Economică, Bucureşti, 2004

Surcel T., Avram V., Apostol C-G., Avram D. – Birotică profesională, Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 2002

Tâmbulea L. – Microsoft Access pentru programatori, Editura Promedia Plus, Cluj-Napoca, 2002

Teodorescu A. – Lecţii de Access, Editura Albastră, Cluj-Napoca, 2002

Ursăcescu M. – Sisteme informatice. O abordare între clasic şi modern, Editura Economică, Bucureşti, 2002

Zaharie D., Roşca I. – Proiectarea obiectuală a sistemelor informatice, Edi-tura DualTech, Bucureşti, 2002

http://www.microsoft.com/romania/comunicate/2005/pres1118.mspx

http://www.microsoft.com/romania/servere/sql/overview_1.mspx

http://www.microsoft.com/Romania/Office/editions/overview.mspx

http://www.microsoft.com/romania/office/2007/ultimate/top10.mspx

http://www.microsoft.com/Romania/Office/Access/access.mspx

45


Recommended