Sisteme şi componente ale autovehiculelor utilitare

Ediţia 2-a

© 2008 WABCO

Ne rezervăm dreptul de a efectua modificăriVersiunea 002/09.01(ro)

8151100033 815 110 003 3

31

Modul de funcţionare al instalaţiei de frânare cu aer comprimat .... 4

1. Vehicul tractantSchemele instalaţiei de frână ................................................................. 6

Echipamentele frânei – vehicul tractor.................................................... 7

2. Vehicule tractateSchemele instalaţiei de frână................................................................ 64Echipamentele remorcii ........................................................................ 66

3 Sistem antiblocare (ABS) .................................................................. 83

4. Instalaţii de frânare continuuă la vehiculul tractor.......................... 95

5. EBS - sistem de frână controlat electronic .................................... 101

6. Suspensia pneumatică, ECAS ......................................................... 111

7. Servocomanda ambreiajului............................................................ 123

8. Instalaţii de frână cu aer comprimat la vehiculedestinate utilizării în agricultură...................................................... 127

9. ETS şi MTS comanda electronică a uşilorpentru autobuze ................................................................................ 137

10. Montajul conductelor şi racordurilor filetate ................................. 151

11. Lista aparatelor ................................................................................. 163

Cuprins

4

Modul de funcţionare al instalaţiei de frână cu aer comprimat

1. Asigurarea aerului comprimat

Aerul comprimat debitat de compresor (1) ajunge prin regulatorul de presiune (2) care reglează automat presiunea în instalaţie de ex. de la 7,2 până la 8,1 bar, la uscătorul de aer (3). Aici se reţine umiditatea conţinută în aerul comprimat, care este eliminată în atmosferă prin racordul de evacuare al uscătorului. Aerul uscat ajunge apoi la supapa de siguranţă cu 4 circuite. Supapa de siguranţă cu 4 circuite (4) asigură în cazul defectării unuia sau mai multor circuite, circuitele rămase intacte contra scăderii presiunii. În interiorul circuitelor I şi II ale frânei de serviciu, aerul din rezervoarele (6 şi 7) ajunge la supapa de frână a vehiculului tractant (15). În circuitul III aerul de la rezervorul (5) pătrunde prin supapa cu 2/2 căi integrată în supapa de comandă a remorcii (17) la capul de cuplare automat (11), cât şi prin supapa de reţinere (13), supapa frânei de mână (16) şi supapa releu (20) în partea de înmagazinare de forţă a cilindrilor Tristop (19). Prin circuitul IV sunt alimentaţi cu aer eventualii consumatori auxiliari, care aici constau din instalaţia frânei de motor pe conducta de eşapament. Instalaţia de frână a remorcii se asigură cu aer comprimat prin capul de cuplare (11), dacă furtunul

de alimentare este cuplat. Acesta ajunge apoi prin filtrul pe conductă (25) şi supapa de frână a remorcii (27) în rezervorul de aer (28), pătrunzând şi în racordurile de alimentare ale supapelor releu ABS.(38).

2. Mod de acţiune:

2.1 Instalaţia frânei de serviciuLa acţionarea supapei de frână a vehiculului tractant (15) aerul comprimat pătrunde prin supapa electromagnetică de control ABS (39) în cilindrii cu membrană ai axei faţă (14) şi la regulatorul automat al forţei de frânare (18). Acesta îşi comută funcţia şi aerul din rezervor ajunge prin supapa electromagnetică de control ABS (40) în partea frânei de serviciu (cu membrană) a cilindrilor Tristop (19). Presiunea din cilindrii de frână, care produce în frâna de la roată forţa necesară, este în funcţie de forţa piciorului care acţionează asupra supapei de frână a vehiculului tractant şi de starea de încărcare a vehiculului. Această presiune de frânare este reglată de regulatorul automat al forţei de frânare (18), care este legat de puntea spate printr-o timonerie. Distanţa dintre şasiu şi punte, în permanentă schimbare la încărcarea şi descărcarea vehiculului, determină un reglaj fără trepte al presiunii de frânare.

Concomitent, prin intermediul unei conducte de comandă, regulatorul forţei de frânare exercită influenţă asupra supapei încărcat/gol integrată în supapa de frână a vehiculului tractant. Prin aceasta se realizează şi o adaptare a presiunii de frânare de la axa faţă, la starea de încărcare a vehiculului. (mai ales la autocamion). Supapa de comandă a remorcii (17), comandată de ambele circuite ale frânei de serviciu, transmite presiune prin capul de cuplare (12) şi furtunul de legătură “Frână“, la racordul de comandă al supapei de frână a remorcii (27). Prin aceasta se deschide calea aerului din rezervor (28), prin supapa de frână a remorcii, supapa de eliberare a frânei remorcii (32), supapa de adaptare (33) spre regulatorul automat al forţei de frânare (34) şi spre supapa releu ABS (37). Supapa releu (37) este amorsată de regulatorul ALB (34) şi aerul comprimat pătrunde în cilindrii cu membrană ai axei din faţă (29). Prin regulatorul ALB (35) sunt amorsate supapele releu ABS (38) şi se deschide calea aerului comprimat spre cilindrii cu membrană (30 şi 31). Presiunea de frânare a remorcii, care corespunde presiunii comandate de vehiculul tractant, va fi adaptată stării de încărcare a remorcii de către regulatoarele automate ale forţei de frânare (34 şi 35).

Martori ABS

circuitele 1circuitele 2 cilindrului

cu arc

5

În scopul evitării suprafrânării roţilor axei din faţă în domeniul frânărilor parţiale, presiunea de frânare va fi redusă de supapa de adaptare (33). Supapele releu ABS (în remorcă) şi supapele electromagnetice de control ABS (în vehiculul tractant) servesc la reglarea presiunii de frânare în cilindri (creşterea presiunii, menţinerea presiunii sau scăderea acesteia). În măsura în care supapele sunt activate de centralele ABS (36 sau 41), comanda se desfăşoară independent de presiunile transmise de supapa de frână a vehiculului tractant, respectiv supapa de frână a remorcii. În stare de nefuncţionare (magneţii fără curent) supapele îndeplinesc rolul unor supape releu, servind la umplerea şi golirea rapidă a cilindrilor de frână.

2.2 Instalaţia frânei de imobilizareLa acţionarea supapei pentru frâna de mână (16) în poziţia de indexare din cilindrii Tristop (19) se elimină aerul complet. Forţa necesară pentru frâna din roată se realizează acum de către arcurile puternic pretensionate din cilindrii Tristop. Concomitent este eliminat aerul şi din conducta de la supapa frânei de mână (16) spre supapa de comandă a remorcii (17). Frânarea remorcii se va produce prin transmitere de presiune în furtunul de legătură

“Frână“. Deoarece în Recomandarea Consiliului “Comunităţii Europene“ (RREG) se solicită ca un autotren trebuie să se poată ţine pe loc numai de vehiculul tractant, din instalaţia de frână a remorcii se poate elimina aerul din nou, aducând maneta frânei de mână în “poziţia de control“. Se poate verifica astfel dacă instalaţia frânei de imobilizare a vehiculului tractant îndeplineşte condiţiile cerute de RREG.

2.3 Instalaţia frânei auxiliarePrin posibilitatea acţionării graduale a supapei frânei de mână (16) se poate frâna autotrenul în cazul defectării circuitelor I şi II ale frânei de serviciu cu ajutorul compartimentelor de înmagazinare de forţă ai cilindrilor Tristop (19). Producerea forţei necesare pentru frâna din roţi se realizează după cum s-a descris la instalaţia frânei de imobilizare, prin forţa arcurilor pretensionate din cilindrii Tristop (19), dar din cilindri nu se elimină aerul complet, ci numai corespunzător efectului de frânare dorit.

3. Frânarea automată a remorcii

La ruperea furtunului de legătură ”Alimentare” presiunea scade brusc şi supapa de frână a remorcii (27)

comandă frânarea totală a remorcii. În cazul ruperii furtunului de legătură ”Frână”, la acţionarea frânei de serviciu supapa cu 2/2 căi integrată în supapa de comandă a remorcii (17) strangulează trecerea aerului spre capul de cuplare (11) a furtunului de alimentare în aşa fel, că dacă se rupe furtunul de frână, se produce o scădere bruscă a presiunii în furtunul de alimentare şi în intervalul de timp prescris de lege de max. 2 sec. supapa de frână a remorcii (27) comandă automat frânarea acesteia. Supapa de reţinere (13) asigură instalaţia frânei de imobilizare contra acţionării neintenţionate la o scădere a presiunii în furtunul de alimentare a remorcii.

4. Componente ABSVehiculul tractant este prevăzut, în mod normal, cu trei becuri de control (la ASR încă unul), pentru recunoaşterea funcţionării şi pentru supravegherea pe parcurs a sistemului, cât şi cu relee, infomodul şi priză ABS (24). După cuplarea contactului se aprinde becul de control galben dacă vehiculul tractat nu dispune de ABS sau legătura este întreruptă. Becul de control roşu se stinge când vehiculul depăşeşte viteza de cca.7 km/h şi circuitul de siguranţă al unităţii electronice ABS nu a recunoscut vreo defecţiune.

Modul de funcţionareal instalaţiei de frână cu aer comprimat

Alimentare (rosu)

Frana (galben)

Alimentare electrica ABS conform ISO 7638

Cablu diagnostic

6

Instalaţia de frânare cu aer comprimat dublu-circuit cu două conducte cu ABS/ASR (4S/4M)

Legendă:Poz.

1 compresor2 uscător de aer cu regulator de

presiune3 supapă de protecţie cu 4

circuite4 rezervor de aer5 bandă de fixare6 racord pentru verificare7 supapă pentru evacuarea apei8 supapă de reţinere9 supapă de frână a vehiculului

tractant cu regulator integratpentru axa faţă

10 supapă a frânei de mână cucomandă pentru remorcă

11 supapă releu12 cilindru cu piston13 cilindru cu membrană14 cilindru de acţionare ASR15 supapă electromagnetică

cu 3/2 căi16 cilindru Tristop®17 supapă de eliberare rapidă18 regulator ALB19 corp de amortizare20 supapă de comandă a remorcii21 cap de cuplare, rezervă22 cap de cuplare, frână23 supapă cu două căi24 becuri de control ABS 25 bec info

26 priză ABS pentru remorcă27 cablu prelungitor pentru senzor28 cablu magnet29 bucşă 30 suport senzor 31 senzor cu cablu 32 rotor cu poli 33 supapă regulatoare

electromagnetică ABS34 electronică35 modul info36 comutator manometric37 supapă proporţională38 supapă cu 3/2 căi

12

38

1

2 3

4,5

7

14

37

917

13

33

28

27

29,3031,32

24

25

34 35

18

19 15

6

26

11

23

16

21

2220

10

8

36

7

1.

Echipamente de frânã vehicul tractant

8

Filtru de aspiraţie1.

Filtru de aer umed

Scop:Împiedicarea pătrunderii impurităţilor din aerul comprimat în compresoare (prin filtrul de aspiraţie), respectiv în deschiderile de aerisire ale echipamentelor pentru aer comprimat (prin filtrul de aerisire); iar în afară de aceasta, amortizarea zgomotelor de aspiraţie şi purjare.

Mod de acţiune:Filtru de aer umed (pentru condiţii normale de exploatare) Aerul este aspirat printr-un orificiu din capac, trece prin masa de filtrare şi ajunge purificat în ştuţul de aspiraţie al compresorului.

Filtru de aer cu baie de ulei

Mod de acţiune:Filtru de aer cu baie de ulei (pentru aer cu conţinut mare de praf).

Aerul este aspirat prin sita din partea de jos a capacului şi tubul central şi condus pe suprafaţa uleiului, în care particulele de praf antrenate se pot depune. Aerul de pe oglinda uleiului este dirijat în sus, trece printr-o masă de filtrare, care reţine eventualele impurităţi conţinute încă în aer cât şi particulele de ulei şi ajunge apoi în ştuţul de aspiraţie al compresorului.

Filtru de aer umed432 600 ... 0 până la 432 607 ... 0

Filtrul de aer cu baie de ulei432 693 ... 0 până la 432 699 ... 0

9

Scop:Producerea aerului comprimat în vehicule şi instalaţii staţionare.

Mod de acţiune:Arborele cotit antrenat de motorul vehiculului prin curea şi fulie transmite mişcarea prin intermediul bielei asupra pistonului.

La coborârea pistonului prin racordul 0 şi supapa de admisie este aspirat aer atmosferic purificat cu filtrul de aer al motorului sau cu un filtru umed, respectiv cu baie de ulei, care este comprimat la mişcarea în sus a pistonului şi prin supapa de evacuare şi racordul 2 pompat în rezervoare.

Ungerea se realizează funcţie de tip prin barbotaj sau sub presiune.

Compresor 1.Compresor monocilindru411 1.. ... 0 şi 911 ... ... 0

Compresor cu doi cilindri 411 5.. ... 0 şi 911 5.. ... 0

10

Epurator pentru aer comprimat1.

Scop:Epurarea aerului debitat de compresor cât şi condensarea vaporilor de apă conţinuţi în aer.

Mod de acţiune:Aerul care pătrunde prin fanta inelară A ajunge în compartimentul B. Străbătând fanta A aerul se răceşte şi o parte din vaporii de apă conţinuţi în el se condensează. Aerul trece apoi prin filtrul (a) spre racordul 2.

Concomitent presiunea din compartimentul B deschide admisia (e)

a corpului supapei (d), iar apa de condens curge prin filtrul (f) în compartimentul C.

Dacă presiunea din compartimentul B scade, admisia (e) se închide şi evacuarea (b) se deschide. Apa de condens este acum suflată în atmosferă de presiunea din compartimentul C. Dacă se egalizează presiunile din compartimentele B şi C se închide evacuarea (b).

Cu ştiftul (c) se poate verifica funcţionarea supapei de purjare automată.

Epurator de aer comprimat432 511 ... 0

11

Uscător de aer432 410 ... 0 şi 432 420 ... 0

Scop: Uscarea aerului debitat de compresor prin extragerea vaporilor de apă conţinuţi în aer. Aceasta se realizează printr-o uscare de absorbţie cu regenerare la rece, la care aerul comprimat de compresor este condus printr-un granulat (substanţă absorbantă), care este capabil să preia vaporii de apă conţinuţi în aer.

Mod de acţiune:Varianta 1 (comanda prin regulator de presiune separat 432 420 ... 0

În faza de pompare aerul pompat de compresor trece prin racordul1 în compartimentul A. Aici se acumulează ca urmare a scăderii temperaturii apa de condens, care ajunge la evacuarea (e) prin canalul C.

Aerul pătrunde prin filtrul fin (g) integrat în cartuş şi compartimentul inelar (h) spre partea superioară a cartuşului cu granulat (b). Parcurgând granulatul (a) se extrage umiditatea din aer, aceasta fiind preluată de suprafaţa granulatului

(a). Aerul uscat ajunge prin supapa de reţinere (c), racordul 21 şi aparatele conectate, la rezervoarele de aer. Concomitent pătrunde aer uscat prin orificiul cu obturare şi racordul 22 la rezervorul de regenerare.

La atingerea presiunii de decuplare din instalaţie regulatorul de presiune face ca prin racordul 4 să ajungă presiunea în compartimentul B. Pistonul (d) se deplasează în jos şi deschide evacuarea (e). Aerul din compartimentul A ajunge prin canalul C şi evacuare (e) în atmosferă.

Din rezervorul de regenerare pătrunde aer acum prin orificiul cu obturare spre partea inferioară a cartuşului cu granulat (b). La expandarea şi parcurgerea de jos în sus a cartuşului cu granulat (b), umiditatea existentă pe suprafaţa granulatului (a) este preluată de aer şi prin canalul C prin evacuarea (e) deschisă, purjată în atmosferă la racordul 3.

La atingerea presiunii de cuplare a regulatorului de presiune, din compartimentul B se elimină din nou aerul în atmosferă. Evacuarea (e) se închide şi începe procesul de uscare după cum a fost descris mai înainte.

Prin montarea unui element de încălzire (f) în apropierea pistonului (d) se elimină deficienţa în funcţionare cauzată de formarea gheţii în condiţii extreme.

Varianta 2 (comanda prin regulator de presiune separat 432 410 ... 0

Uscarea aerului se produce conform celor descrise la varianta 1. Presiunea de decuplare apare la această variantă prin orificiul (l) în compartimentul D şi acţionează asupra membranei (m). După învingerea forţei arcului se deschide admisia (n) şi pistonul (d) sub acţiunea presiunii deschide evacuarea (e).

Aerul debitat de compresor curge prin compartimentul A, canalul C şi aerisirea 3 în atmosferă. Pistonul (d) preia în acelaşi timp şi funcţia de supapă de suprapresiune. La suprapresiune pistonul (d) deschide automat evacuarea (e).

Dacă presiunea de alimentare din instalaţie scade ca urmarea consumului de aer sub presiunea de cuplare, se închide admisia (n) iar presiunea din compartimentul B scade prin evacuarea regulatorului de presiune. Evacuarea (e) se închide şi procesul de uscare începe din nou.

Uscătorul de aer 1.

432 420 432 410

12

Uscătorul de aer1.

Uscătorul de aer cu supapă de limitare a contracurentului432 413 ... 0 şi 432 415 ... 0

Uscătoarele de aer cu 1 element din această serie constructivă oferă posibilitatea prin supapa de limitare a contracurentului integrată ca aerul necesar pentru regenerare să se ia din rezervorul de aer principal, în cazul în care supapa de siguranţă multicircuit folosită permite curentul invers. Prin aceasta se elimină necesitatea unui rezervor de regenerare separat.

Mod de acţiune:Varianta 1 (comanda prin regulator de presiune separat 432 413 ...0)

În faza de pompare aerul comprimat pompat de compresor trece prin racordul 1, deschide supapa de reţinere (i) şi ajunge în compartimentul A. Aici se acumulează ca urmare a scăderii temperaturii apa de condens, care ajunge la evacuarea (e) prin canalul C.Uscarea aerului se produce după cum s-a descris la 432 420. Concomitent pătrunde aer uscat şi în compartimentul E şi acţionează asupra membranei (o). Aceasta se deformează spre dreapta şi face posibilă legătura dintre compartimentele E şi G prin orificiul cu

obturare (s).Prin filtrul (l) ajunge aer din rezervor şi în compartimentul H şi acţionează asupra supapei (q). După învingerea forţei arcului reglabilă cu şurubul (r) se ridică supapa (q). Aerul din rezervor ajunge acum în compartimentul F şi acţionează asupra membranei (o) pe partea cealaltă cu o presiune ceva mai mică corespunzătoare reţinerii supapei (q).La atingerea presiunii de decuplare din instalaţie regulatorul de presiune face ca prin racordul 4 să ajungă presiunea în compartimentul B. Pistonul (d) se deplasează în jos şi deschide evacuarea (e). Supapa de reţinere (i) opreşte trecerea aerului spre racordul 1 şi aerul din compartimentul A ajunge prin canalul C şi evacuarea (e) în atmosferă.

Ca urmare a scăderii presiunii din compartimentul G supapa de reţinere (c) se închide. Aerul de regenerare se ia acum din rezervoarele de alimentare, pentru aceasta trebuie să existe o supapă de siguranţă multicircuit care permite curentul invers. Aerul din rezervor aflat la racordul 21 pătrunde prin compartimentul E, orificiul cu obturare (s), acesta destindu-se în compartimentul G şi astfel la partea inferioară a cartuşului (b).În timp ce străbate cartuşul cu granulat (b) de jos în sus aerul preia umiditatea de pe suprafaţa (a) a cartuşului şi prin canalul C, evacuarea deschisă (e), purjând-o în atmosferă prin racordul 3. Scurgerea inversă se încheie când

presiunea din stânga membranei (q) scade în aşa măsură, încât ajunge în poziţie închisă.La atingerea presiunii de cuplare a regulatorului de presiune, din compartimentul B se elimină din nou aerul în atmosferă. Evacuarea (e) se închide şi începe procesul de uscare după cum a fost descris mai înainte. Ieşirea 31 este prevăzută suplimentar pe partea de debitare cu o supapă de siguranţă.

Varianta 2 (comanda prin regulator de presiune integrat 432 415 ...0)

Presiunea de decuplare ajunge la această variantă prin orificiul de legătură în compartimentul J şi acţionează asupra membranei (m). După învingerea forţei arcului se deschide admisia (n) şi pistonul (d) sub acţiunea presiunii deschide evacuarea (e).Aerul debitat de compresor curge prin compartimentul A, canalul C şi aerisirea 3 în atmosferă. Pistonul (d) preia în acelaşi timp şi funcţia de supapă de suprapresiune. La suprapresiune pistonul (d) deschide automat evacuarea (e).Dacă presiunea de alimentare din instalaţie scade ca urmarea consumului de aer sub presiunea de cuplare, se închide admisia (n) iar presiunea din compartimentul B scade prin evacuarea regulatorului de presiune. Evacuarea (e) se închide şi procesul de uscare începe din nou.

432 413 432 415

13

Uscător de aer cu 2 elemenţi 432 431 ... 0 şi 432 432 ... 0

Mod de acţiune:a) Comanda fără regulator de

presiune integratAerul comprimat pompat de compresor trece prin racordul 1 în orificiul E. Ca urmare a scăderii temperaturii se poate forma condens în orificiul E, care ajunge la supapa de mers în gol (m) prin orificiul L. Din orificiul E aerul pătrunde prin supapa (k) deschisă în compartimentul B cât şi mai departe prin filtrul fin (e) integrat în cartuş, cât şi compartimentul inelar A la partea superioară a cartuşului (c).

Aerul purificat trece prin sita (a) traversând de sus în jos granulatul (b) al cartuşului (c) cusut într-o pungă filtrantă şi ajunge prin sita (d) şi supapa de reţinere (f) în orificiul G.

În timpul parcurgerii granulatului (b) umiditatea conţinută în aer este reţinută în canalele fine ale granulatului foarte poros. După deschiderea supapei de reţinere (g) aerul comprimat pătrunde din orificiul (G) prin racordul (2) la rezervoarele de aer. Prin orificiile cu obturare ale supapelor (f şi p) destinate

pentru faza de debitare a compresorului o parte din aerul uscat ajunge din orificiul (G) la partea inferioară a cartuşului (s) şi parcurge granulatul de jos în sus (spălare în contracurent). Aerul uscat preia cu această ocazie umiditatea existentă în canalele fine ale granulatului foarte poros (r) spre aerisirea 3, trecând prin compartimentul inelar (K), compartimentul (H) şi partea deschisă a supapei (o).

Supapa unisens suplimentară (h) permite ca la începutul umplerii instalaţiei supapele de comandă (k şi o) să nu se amorseze. Supapa (h) se deschide numai la o presiune de acumulare la racordul 2 > 5 bari, iar aerul comprimat ajunge în compartimentul C. Dacă trecerea aerului spre bobina electromagnetului (j) este deschisă acum de elementul temporizat integrat în supapa electromagnetică, indusul (i) este atras. Aerul comprimat pătrunde acum din compartimentul C în compartimentul D cât şi prin orificiul F în compartimentul M şi deplasează în poziţia lor limită spre stânga supapele de comandă împotriva forţei arcului.

Trecerea de la orificiul E spre compartimentul B este închisă. Aerul comprimat aflat în compartimentul B se evacuează în atmosferă prin racordul 3

la partea deschisă a supapei de comandă (k) prin canalul N. Supapa de reţinere (g) se închide şi presiunea din instalaţie rămâne asigurată. Ca urmare a scăderii presiunii în compartimentul B se închide şi supapa de reţinere (f).

Aerul debitat de compresor pătrunde acum din orificiul E prin compartimentul H, compartimentul inelar K şi prin granulatul (r) al cartuşului (s). Procesul de uscare a aerului comprimat decurge după cum a fost descris deja. Aerul uscat ajunge după deschiderea supapei (p) şi a supapei de reţinere (g) prin racordul 2 la rezervoarele de aer. Prin orificiul cu obturare al supapei (f) aerul uscat ajunge la partea inferioară a granulatului (b), aşa încât şi aici va avea loc o spălare în contracurent.

După cca. 1 minut temporizatorul întrerupe curentul spre electromagnet. Indusul (i) închide trecerea din compartimentul C şi deschide evacuarea, prin care presiunea din compartimentul D şi compartimentul M se poate anihila. Forţa arcului şi presiunea din orificiul G deplasează supapele de comandă spre poziţia lor limită pe dreapta. Supapa de comandă (o) închide trecerea spre compartimentul H şi supapa de comandă (k) deschide trecerea spre compartimentul B.

Uscătorul de aer 1.

432 431

14

Uscătorul de aer1.

Aerul comprimat debitat de compresor este condus acum din nou spre granulatul (b) şi procesul de uscare decurge după cum s-a descris deja, în continuare alternarea cartuşelor făcându-se la fiecare minut.

Dacă regulatorul de presiune cuplează pe mers în gol la presiunea anterior stabilită, în racordul 4 se introduce presiune, pistonul (m) sub acţiunea presiunii se deplasează în jos, deschizându-se supapa de mers în gol. Apa de condens existentă şi impurităţile se elimină în faza de mers în gol, împreună cu aerul debitat în atmosferă, prin racordul 3. Dacă regulatorul de presiune cuplează pe mers în sarcină din racordul 4 dispare presiunea şi supapa de mers în gol închide trecerea spre racordul 3.

Prin montarea unui element de încălzire (l), care se cuplează la coborârea temperaturii sub cca. 6° şi se decuplează din nou la depăşirea temperaturii de cca. 30°C, se poate evita un deranjament în funcţionare în condiţii extreme, prin formarea gheţii în zona pistonului (m).

b) Comanda prin regulator de presiune integrat

Uscarea aerului se produce după cum s-a descris la a). Presiunea care se crează la umplerea instalaţiei în racordul 2 apare şi în compartimentul P şi acţionează asupra părţii de jos a membranei (t). Imediat după ce forţa rezultantă este mai mare decât forţa arcului (n) reglată cu şurubul (y), membrana (t) se curbează şi antrenează şi pistonul (q). Prin aceasta se deschide admisia (u) şi pistonul (m) sub acţiunea presiunii se deplasează în jos, astfel se deschide supapa de mers în gol. Apa de condens existentă şi impurităţile se elimină în atmosferă, împreună cu aerul debitat în faza de mers în gol, prin evacuarea 3.

Compresorul funcţionează în mers în gol până când presiunea din instalaţie coboară sub presiunea de cuplare a regulatorului de presiune. În paralel se anihilează şi presiunea din compartimentul P de sub membrana (t). Arcul (n) deplasează pistonul (q) cât şi membrana (t) în poziţia lor iniţială înapoi. Admisia (u) se închide şi presiunea din compartimentul O se anihilează prin evacuarea regulatorului de presiune. Supapa de mers în gol cu pistonul (m) se închide din nou.

Aerul comprimat pătrunde acum din nou în orificiul E şi ajunge printr-unul din cartuşele uscătorului (b sau r) cât şi racordul 2 uscat, în rezervoarele de aer. Instalaţia se va umple în încheiere iarăşi până la presiunea de decuplare a regulatorului de presiune.

Utilizare:În funcţie de necesităţi de la WABCO sunt disponibile uscătoare cu 1 element sau cu 2 elemenţi. Decizia de a utiliza un uscător cu 1 element sau uscător cu 2 elemenţi se orientează după debit şi durata de funcţionare cuplată a compresorului.

Compresoarele cu 1 element pot fi utilizate în mod normal până la un debit de ~ 500 l/min şi durata de funcţionare cuplată a compresorului până la ~ 50 %. Abateri de la valorile recomandate mai sus vor trebui să fie verificate în exploatare.

Uscător de aer cu 2 elemenţiacoperă domeniul > 500 l/min şi > 50 % până la 100% din timpul de cuplare. Debite de peste 1000 l/min trebuie verificate în exploatare.

432 432

15

Scop:Reglarea automată a presiunii de funcţionare a unei instalaţii de frână cu aer comprimat, cât şi asigurarea conductelor şi supapelor contra murdăririi. În funcţie de variantă comanda pompei antiîngheţ automată sau a uscătorului de aer cu 1 element, conectate.

Mod de acţiune: a.) Regulatoare de presiuneAerul comprimat pompat de compresor trece prin racordul 1 şi filtrul (g) în compartimentul B. După deschiderea supapei de reţinere (e) aerul comprimat ajunge prin conducta care porneşte de la racordul 21 la rezervoarele de aer şi în compartimentul E. Racordul 22 este prevăzut pentru comandarea unei pompe antiîngheţ postcomutate.

În compartimentul E ia naştere o forţă care acţionează pe partea inferioară a membranei (c). Imediat după ce forţa va fi mai mare decât cea a arcului (b), care se poate regla cu şurubul (a), membrana (c) se curbează în sus, antrenând cu ea şi pistonul (m). Evacuarea (l) se închide şi admisia (d) se deschide, aşa încât presiunea din compartimentul E se propagă în compartimentul C şi deplasează în jos pistonul (k) împotriva forţei arcului (h). Evacuarea (i) se deschide şi aerul debitat de compresor se evacuează în atmosferă prin racordul 3. Prin scăderea presiunii din

compartimentul B se închide supapa de reţinere (e) iar presiunea din instalaţie rămâne asigurată.

Compresorul funcţionează acum în mers în gol până când presiunea din instalaţie coboară sub cea de cuplare a regulatorului. În paralel coboară presiunea şi în compartimentul E de sub membrana (c). Totodată forţa arcului (b) împinge membrana împreună cu pistonul (m) în jos. Admisia (d) se închide, evacuarea (l) se deschide, iar aerul din compartimentul C se evacuează în atmosferă prin compartimentul F şi orificiul de legătură de la racordul 3. Arcul (h) deplasează pistonul (k) în sus şi evacuarea (i) se închide. Aerul comprimat debitat de compresor pătrunde din nou prin filtrul (g) în compartimentul B, deschide supapa de reţinere (e) şi instalaţia va fi umplută iarăşi până la presiunea de decuplare a regulatorului de presiune.

b.) Regulator de presiune cu racord de comandă 4 şi racord 23.

Această variantă de regulator de presiune diferă faţă de cea descrisă la punctul a doar prin modul de comandă al presiunii de decuplare. Aceasta se ia aici nu din interiorul regulatorului de presiune, ci din conducta de alimentare, după uscătorul de aer. Legătura de la compartimentul B la compartimentul E este închisă iar supapa de reţinere (e)

lipseşte. Aerul de alimentare ajunge prin racordul 4 şi compartimentul A în compartimentul E şi acţionează asupra membranei (c). Desfăşurarea în continuare a procesului are loc în mod analog punctului a. Conexiunea dintre compartimentul C spre compartimentul D este deschisă, astfel încât presiunea de comandă din compartimentul C poate fi utilizată prin racordul 23 şi pentru comandarea uscătoului de aer cu un element.

c.) Racordul pentru umflarea anvelopelor

După scoaterea capacului de protecţie şi înşurubarea piuliţei olandeze a furtunului de umflat pneuri, tija (f) se mişcă spre stânga. Legătura dintre compartimentul B şi racordul 21 se întrerupe. Aerul comprimat debitat de compresor pătrunde acum din compartimentul B pe lângă tija (f) în furtunul de umflat pneuri. Dacă presiunea din instalaţie depăşeşte valoarea de 12+2 bari resp. 20 bari, pistonul (k) care este conceput ca supapă de siguranţă, deschide evacuarea (i) şi aerul iese în atmosferă prin racordul 3.

Înainte de a începe umflarea pneurilor trebuie ca în rezervor să se coboare presiunea sub cea de cuplare a regulatorului de presiune, pentru ca în timpul mersului în gol să nu se poată lua aer.

+2-1

Regulatoare de presiune 1.Regulator de presiune cu filtru şi racord de umflat anvelope 975 303 ... 0

16

Supape de siguranţă1.

Scop:Limitarea presiunii într-o instalaţie cu aer comprimat la o valoare maximă admisă.

Mod de acţiune:Aerul comprimat ajunge prin racordul 1 sub supapa (c). Dacă forţa rezultată din presiunea x suprafaţa este mai mare decât forţa reglată a arcului de

compresiune (a), supapa (c) cu pistonul (b) vor fi împinse în sus.

Aerul comprimat suplimentar se evacuează în atmosferă prin racordul 3, până când forţa arcului învinge şi închide supapa (c).

Prin ridicarea pistonului (b) se poate verifica funcţionarea supapei de siguranţă.

Supapă de siguranţă434 6.. ... 0 şi 934 6.. ... 0

434 608 ... 0 934 601 ... 0

434 612 ... 0

17

Scop:Injecţia automată a substanţei antiîngheţ în instalaţia de frână, în vederea protejării conductelor şi aparatelor conectate împotriva formării gheţii.

Mod de acţiune:Pompa antiîngheţ se poate monta înainte sau după regulatorul de presiune, în funcţie de tip.

În timp ce la pompa antiîngheţ montată înaintea regulatorului de presiune impulsul de comandă pentru cuplarea regulatorului de presiune de la mers în gol la mers în sarcină se ia printr-un orificiu interior direct din conducta de alimentare, la pompa antiîngheţ montată după regulatorul de presiune acesta trebuie luat printr-o conductă separată.

În ambele cazuri agentul antiîngheţ se va injecta în instalaţie după ce regulatorul de presiune a cuplat compresorul pe mers în sarcină, deci pe debitare în instalaţie.

1. Fără racord separat pentru comandă (fig. 1)

Aerul comprimat debitat de compresor străbate pompa antiîngheţ de la racordul 1 la racordul 2 (orificiul J). Presiunea creată prin orificiul (H) în compartimentul (F) deplasează pistonul (E) spre stânga. Scurgerea substanţei antiîngheţ în compartimentele (C) şi (R) se intrerupe ca urmare a închiderii orificiului (K). Lichidul aflat în compartimentul (R) este dislocat ca urmare a mişcării pistonului (E) în continuare. Acesta trece pe lângă scaunul de supapă (N) în orificiul (J) şi va fi antrenat în instalaţia de frână de curentul de aer.

Dacă presiunea din rezervor atinge valoarea de funcţionare, regulatorul de presiune cuplează pe mers în gol. Presiunea din orificiul (J) şi prin orificiul (H) şi în compartimentul (F) se micşorează. Arcul (G) împinge pistonul (E) înapoi în poziţia sa iniţială. Prin orificiul (K) de alimentare curge substanţa antiîngheţ din rezervor în compartimentul (R).Aceste procese se repetă la fiecare cuplare şi decuplare a regulatorului de presiune.

2. Cu racord separat pentru comandă (fig. 2)

Modul de funcţionare este acelaşi ca cel descris la 1. Presiunea de comandă la această variantă de aparat este adusă prin racordul 4 de la un aparat extern, de ex. regulatorul de presiune.

Utilizare şi întreţinere:La temperaturi sub 5°C aparatul trebuie pus în funcţiune prin rotirea manetei (B) în poziţia I. Nivelul lichidului antiîngheţ trebuie controlat zilnic.

La temperaturi peste 5°C aparatul poate fi decuplat prin rotirea manetei (B) în poziţia 0.

În anotimpul cald nu este necesar să fie lichid în rezervor. Poziţia manetei (B) este atunci indiferentă.

Pompa antiîngheţ nu necesită o întreţinere specială.

Aparate antiîngheţ 1.Pompă antiîngheţ932 002 ... 0

Fig. 1

Fig. 2

18

Scop:Asigurarea presiunii în circuitele rămase intacte în cazul defectării unuia din circuite, într-o instalaţie de frână cu aer comprimat cu mai multe circuite.

Construcţia:Varianta constructivă ISupapele(c şi j) sunt ţinute închise în permanenţă la circuitele intacte de arcurile acţionând în sensul de închidere (spre în jos), cu excepţia procesului de umplere a instalaţiei.

Supapele (c şi j) sunt ţinute deschise la circuitele intacte la presiuni superioare presiunii de deschidere reglate de arcurile acţionând în sensul de deschidere (spre în sus), aşa încât la o mică scădere a presiunii în circuitul 1 sau 2 este posibilă o scurgere de aer din circuitul cu presiune mai mare spre celelalte, prin aceasta micşorându-se frecvenţa de cuplare a regulatorului de presiune.

Mod de acţiune: Aerul de la regulatorul de presiune pătruns în supapa de siguranţă prin racordul 1 deschide supapele (c şi j), după atingerea presiunii de deschidere reglate (= presiune de siguranţă), în timp ce membranele (b şi k) vor fi ridicate împotriva forţei arcurilor (a şi l). Apoi aerul comprimat trece prin racordurile 21 şi 22 în rezervorul de aer al circuitelor 1 şi 2. Pe lângă aceasta ajunge după deschiderea supapelor de reţinere (d şi h) în compartimentul A, deschide supapa (e) şi trece prin racordul 23 în circuitul 3. De la circuitul 3 sunt alimentate cu aer instalaţiile frânei auxiliare şi de imobilizare şi instalaţia remorcii.

Dacă se defectează ca urmare a unei neetanşeităţi de ex. circuitul 1, aerul venind de la regulatorul de presiune iese în atmosferă mai întâi prin circuitul defect. Imediat dacă se produce o scădere de presiune în circuitele 2 sau 3 după o frânare, se închide supapa (j) de către arcul (l), şi urmează o reumplere a circuitului intact respectiv până la

presiunea de deschidere a supapei (j) (presiunea de siguranţă a circuitului defect). Această reumplere face posibil ca presiunea încă rămasă după o frânare să dezvolte o forţă prin membrana (b resp. f) care se opune forţei arcului (a resp. g). Astfel se poate deschide deja o supapă (c, respectiv e) când presiunea de deschidere a supapei (j) încă nu a fost atinsă. Asigurarea presiunii circuitelor 1 şi 3 în cazul defectării circuitului 2 se realizează în mod similar. La defectarea circuitului frânei auxiliară se produce mai întâi o scurgere de aer din rezervoarele circuitelor 1 şi 2 în circuitul 3, până când supapa (e) nu se mai poate menţine deschisă ca urmare a scăderii presiunii curentului şi care la presiunea de deschidere reglată se închide. Presiunile celor două circuite principale de frână rămân asigurate la valoarea presiunii de deschidere a circuitului 3 defect.

Supapele de reţinere (d şi h) asigură la defectarea circuitelor 1, respectiv 2 sub presiunea de deschidere a supapelor (c, respectiv j) circuitul intact faţă de cel defect.

Supape de siguranţă multicircuit1.

Varianta I

Varianta II

Supapă de siguranţă cu trei circuite 934 701 ... 0

19

Supapă de siguranţă 4 circuite 934 702 ... 0 934 713 ... 0 / 934 714 ... 0

Scop:Asigurarea presiunii în circuitele intacte de frână la defectarea unuia sau mai multor circuite într-o instalaţie de frână cu aer comprimat cu 4 circuite.

Mod de acţiune: În funcţie de variantă cele 4 circuite sunt legate în paralel şi se produce o umplere simultană a celor 4 circuite, sau circuitele 3 şi 4 sunt umplute după circuitele 1 şi 2. Supapa de siguranţă cu 4 circuite dispune în funcţie de variantă de nici unul sau maximum pentru toate circuitele, orificii bypass, care în cazul defectării unui circuit permit umplerea instalaţiei de frână de la 0 bar.

Aerul comprimat de la regulatorul de presiune care intră în supapa de siguranţă prin racordul 1 ajunge prin

orificiile Bypass (a, b, c şi d) trecând pe lângă supapele de reţinere (h, j, q şi r) ajunge în cele 4 circuite ale instalaţiei de frână cu aer comprimat. Concomitent se creează o presiune sub supapele (g, k, p şi s), care la atingerea presiunii de deschidere ( = presiunea de siguranţă) le deschide pe acestea. Membranele (f, l, o şi t) se ridică ca urmare a forţei arcurilor (e, m, n şi u). Aerul comprimat trece prin racordurile 21 şi 22 spre rezervoarele de aer ale circuitelor 1 şi 2 ale instalaţiei frânei de serviciu şi prin racordurile 23 şi 24 în circuitele 3 şi 4. De la circuitul 3 sunt alimentate cu aer comprimat instalaţiile frânei auxiliare şi de imobilizare ale vehiculului tractant şi instalaţia remorcii, iar de la circuitul 4 alţi consumatori secundari.

Dacă se defectează un circuit (de ex. circuitul 1), aerul pătrunde din celelalte trei circuite în cel defect, până la atingerea presiunii dinamice de închidere a supapelor. Prin forţa arcurilor (e, m, n şi u) se închid supapele (g, k, p

şi s). Ca urmare a consumării aerului din circuitele 2, 3 sau 4, care provoacă o scădere de presiune, acestea se vor umple din nou până la presiunea de deschidere reglată a circuitului defect.

Asigurarea presiunii a circuitelor rămase intacte se realizează în acelaşi mod.

La defectarea unui circuit (de ex. circuitul 1) şi scăderea presiunii în circuitele intacte la 0 bar (la staţionarea indelungată a vehiculului), la umplerea instalaţiei de frână aerul pătrunde mai întâi prin supapele bypass (a, b, c şi d) în toate cele 4 circuite. În circuitele intacte se creează presiune sub membranele (f, l şi o), care coboară presiunea de deschidere a supapelor (g, k şi p). La creşterea în continuare a presiunii în racordul 1 aceste supape se deschid. Circuitele 2, 3 şi 4 se vor umple la presiunea de deschidere reglată a circuitului defect şi asigurată la această valoare.

Supape de siguranţă multicircuit 1.

934 702

934 713

20

APU – unitate de tratare a aerului1.

APU - unitatea de tratare a aerului 932 500 ... 0

Construcţia:APU (Air-Processing Unit) este un aparat multifuncţional, ceea ce înseamnă o combinaţie a mai multor aparate. Este inclus în această unitate un uscător de aer cu regulator de presiune, în funcţie de variantă cu sau fără încălzire, inclusiv o supapă de siguranţă şi un racord de umflare pentru pneuri. Flanşată la acest uscător este o supapă de siguranţă multicircuit cu una sau două supape de limitare a presiunii integrate şi două supape de reţinere integrate.

Suplimentar la unele variante, pe supapa de siguranţă multicircuit este montat un senzor de presiune dublu pentru măsurarea presiunii de acumulare din circuitele frânei de serviciu.

Scop:Uscătorul de aer serveşte la extragerea umidităţii din aerul debitat de compresor cât şi curăţirii acestuia, precum şi la reglarea presiunii din rezervoare. Supapa de siguranţă multicircuit flanşată

serveşte la limitarea presiunii şi asigurarea presiunii în instalaţii de frână cu mai multe circuite.

Mod de acţiune:Aerul comprimat produs de compresor ajunge prin racordul 11 şi un filtru la cartuşul cu granulat. La parcurgerea acestuia aerul este filtrat şi uscat(vezi pentru aceasta uscătorul de aer 432 410 . . . 0 la pagina 11). Aerul uscat pătrunde prin racordul 21 la racordul de alimentare 1 al supapei de siguranţă multicircuit flanşată. După atingerea presiunii de alimentare a instalaţiei, regulatorul de presiune integrat cuplează supapa de mers în gol şi compresorul debitează acum în atmosferă. În faza de mers în gol granulatul este regenerat în contracurent cu aer deja uscat, prin racordul 22. Uscătorul de aer este echipat cu o supapă de siguranţă care se deschide la suprapresiune. În vederea evitării deranjamentelor de funcţionare iarna, pe supapa de mers în gol există suplimentar o încălzire integrată. Prin racordul pentru umflarea pneurilor sau racordul 12 este posibilă umplerea instalaţiei dintr-o sursă exterioară (atelier). La racordul 24 se vor conecta rezervoarele de alimentare pentru suspensia pneumatică.

Presiunea aflată la racordul 1 al supapei de siguranţă multicircuit este redusă în prima treaptă la (10 ± 0,2 bari) necesară circuitelor frânei de serviciu şi în a doua treaptă (8,5 bari) necesară pentru instalaţia de frână a remorcii.

La defectarea unui circuit presiunea din celelalte circuite scade mai întâi până la presiunea dinamică de închidere (în funcţie de instalaţie), crescând apoi însă până la presiunea de deschidere (9,0 bari circuitele 1 + 2 şi 7,5

bari circuitele 3 + 4) a circuitului defect (= presiunea de siguranţă). Premisa pentru aceasta este ca compresorul să fie în faza de debitare. Aerul debitat peste această presiune se evacuează în atmosferă prin circuitul defect.

O unitate de senzori electronici permite afişarea continuă a presiunilor din circuitele frânei de serviciu. Circuitele 3 şi 4 au ieşiri suplimentare asigurate cu câte o supapă de reţinere (25 şi 26).

La umplerea instalaţiei de frână de la 0 bari se vor umple cu prioritate circuitele frânei de serviciu (1 şi 2) conform Recomandării C.E. nr.c 71/320.

00 4,–

00 3,–0

0 3,–

21

Rezervor de aer 1.

Scop:Înmagazinarea aerului comprimat produs de compresor.

Construcţia:Rezervorul constă dintr-o piesă mediană cilindrică, capace ambutisate sudate şi bucşi filetate pentru racordarea conductelor. Utilizarea oţelurilor de înaltă rezistenţă permite presiuni de regim de până la 10 bari, la rezervoare sub 60 litri volum, folosind aceeaşi grosime de material pentru toate mărimile de rezervor.

Eticheta tipului este lipită şi trebuie să conţină, conform normei EN 286 : 2 următoarele informaţii: Numărul şi data normei, numele fabricantului, numărul

fabricii, modificările, data fabricaţiei, numărul de omologare, volumul în litri, presiunea de regim admisă, temperatura minimă şi maximă de funcţionare, semnul CE în cazul conformităţii cu 87/404/EG.Plăcuţa de tip este acoperită cu un autocolant cu numărul WABCO. După o revopsire a rezervorului, dacă este cazul de producătorul vehiculului, autocolantul trebuie îndepărtat pentru ca plăcuţa de tip să fie vizibilă.

Apa de condens din rezervor trebuie purjată regulat. Se recomandă folosirea supapelor de purjare, care pot fi livrate pentru acţionare manuală sau automată. Verificaţi regulat fixarea pe rama şasiu şi colierele rezervorului.

Rezervor de aer 950 ... ... 0

Verificaţi regulat fixarea pe rama şasiu şi colierele rezervorului

22

Supape de evacuare a apei1.

Scop:

Prevenirea pătrunderii apei de condens în supape, conducte şi cilindri prin purjare automată a rezervorului.

Mod de acţiune:

Presiunea care vine din conducta dintre compresor şi regulator ajungând la racordul de comandă 4 împinge pistonul de cuplare (a) în poziţia lui limită de jos. Apa care vine din rezervor ajunge prin racordul 1 la frezările pistonului de comandă (a) în compartimentul pentru colectare A.

Apa de condens aflată în conducta de comandă este împinsă de asemenea prin orificiul din peretele pistonului de comandă (a) gol în compartimentul de colectare A.

La decuplarea compresorului dispare presiunea din conducta de comandă, iar presiunea din rezervor aflată în compartimentul inelar B deplasează pistonul de comandă (a) în poziţia sa limită de sus. Apa adunată în compartimentul de colectare A poate să se evacueze în atmosferă pe lângă frezările (b).

O deversare a condensului aflat în compartimentul de colectare (a) cât şi o scăpare parţială a presiunii din rezervor prin orificiul din peretele pistonului de comandă – care ar fi posibilă în cazul opririi motorului în momentul când acesta este în faza de debitare a compresorului – este prevenită printr-un O-ring aflat în dreptul orificiului care acţionează ca supapă de reţinere.

Supapa automată pentru evacuarea apei434 300 ... 0

Scop: Evacuarea apei de condens din rezervorul de aer şi la nevoie aerisirea conductelor de aer comprimat şi rezervoarelor.

Mod de acţiune:Supapa va fi menţinută în stare închisă

prin arcul (a) şi presiunea din rezervor. Prin tragerea sau presarea bolţurilor de acţionare (c) în direcţie laterală, supapa basculantă se deschide (b) . Aerul comprimat şi apa de condens sunt eliminate din rezervoare. În cazul lipsei de presiune sau de tracţiune, supapa basculantă (b) se închide.

Supapa pentru evacuarea apei 934 300 ... 0

23

Supapă de evacuare a apei şi manometrupentru aer 1.

Scop:Protejarea instalaţiei de frână cu aer comprimat împotriva pătrunderii apei de condens prin eliminare automată a acesteia din rezervor.

Mod de acţiune:La umplerea rezervorului ajunge aer prin filtrul (a) în compartimentul B şi pe corpul de supapă (c). Acesta părăseşte admisia pe circumferinţa exterioară (b). Aerul comprimat pătrunde împreună cu eventuală apă de condens din rezervor în compartimentul A, apa de condens adunându-se în partea de sus a evacuării (d). După egalizarea presiunilor în cele două compartimente corpul de supapă (c) închide admisia (b).

Dacă scade presiunea în rezervor – de

ex. prin frânare – se micşorează presiunea şi în compartimentul B, în timp ce în compartimentul A se menţine mai întâi presiunea întreagă. Presiunea mai mare din compartimentul A acţionează pe corpul de supapă de jos (c) ridicându-se de pe partea de evacuare (d). Apa de condens va fi expulzată acum de perna de aer aflată în compartimentul A. Când presiunea din compartimentul A a scăzut atât de mult, încât s-a restabilit egalitatea de presiune între compartimentul A şi compartimentul B, corpul de supapă (c) închide evacuarea (d).

În scopul verificării funcţionalităţii supapei de purjare aceasta se poate deschide împingând cu mâna spre înăuntru ştiftul (e) aflat la deschizătura evacuării.

Supapă automată pentru evacuarea apei934 301 ... 0

Scop: Manometrele de aer servesc la su-pravegherea presiunii în rezervoarele de aer cât şi în conductele de frână.

Mod de acţiune:La manometrul simplu 453 002 aerul venind din rezervor îndreaptă tubul Bour-don aflat în carcasă. Prin pârghie şi cre-malieră acesta roteşte acul indicator negru fixat pe un ax.

La scăderea presiunii acul indicator este readus printr-un arc de torsiune la valoar-ea încă existentă.

La manometrul dublu 453 197 există un al doilea ac indicator, roşu, care la frânare arată presiunea aerului care a pătruns în cilindrii de frână. La eliberarea frânei acesta este readus în poziţia lui “0“ de un arc de torsiune. Valorile presiunilor din rezervoare şi cele de frânare se pot citi pe o scală de la 0-10 resp. 0-25 bar.

Manometru de aer453 ... ... 0

453 002 453 197

24

Supape de reţinere1.

Scop:Asigurarea conductelor aflate sub presiune împotriva ieşirii neintenţionate a aerului în atmosferă.

Mod de acţiune:Trecerea aerului este posibilă numai în direcţia săgeţii marcate pe carcasă.

Datorită supapei de reţinere se evită returul aerului, supapă care va închide alimentarea în cazul reducerii presiunii în conducta de alimentare.La creşterea presiunii în conducta de alimentare, supapa de reţinere supusă unei sarcini va elibera din nou calea, astfel că poate să aibă loc o compensare a presiunii.

Supapă de reţinere 434 01. ... 0

Supapă de reţinere cu drosel 434 015 ... 0

Scop:Asigurarea conductelor aflate sub presi-une faţă de aerisire nedorită.

Mod de acţiune:Presiunea aerului comprimat din con-ducta de alimentare deschide supapa(a) şi pătrunde în rezervor, dacă aceas-ta este mai mare decât cea existentă înrezervor. Supapa (a) rămâne atâta timpdeschisă, până când se egalizează pre-

siunea din conducta alimentare şi presi-unea din rezervor.Scurgerea aerului din rezervor esteîmpiedicată de supapa (a), deoarece lascăderea presiunii în conducta de ali-mentare aceasta se închide prin arcul(b), cât şi prin presiunea din rezervordevenită de acum mai mare.

Trecerea aerului prin supapa de reţinereeste posibilă numai din conducta de ali-mentare spre rezervor.

Scop:obturarea curentului de aer, după dorinţă la umplere sau golire a conductei conectate.

Mod de acţiune:La intrarea aerului în sensul săgeţii supapa de reţinere din carcasă (a) se ridică de pe scaun şi în conducta conectată pătrunde aerul fără obturare. La golirea conductei de aducţiune

supapa de reţinere se închide, iar golirea racordului 2 se realizează prin orificiul cu obturare (b). Secţiunea cu obturare poate fi modificată cu şurubul de reglaj (c). Rotirea spre dreapta reduce secţiunea, întârzie deci golirea, rotirea spre stânga măreşte secţiunea. Prin racordarea aerului comprimat invers sensului săgeţii poate fi laminată umplerea iar golirea se va face atunci fără obturare.

Supapă de reţinere 434 021 ... 0

Sensul de scurgere 434 019

434 014

Sensul de scurgere fără obturare

25

Supapă de preaplin 1.

Scop:Supapa de preaplin cu contracurentEliberearea trecerii pentru aerul comprimat spre al 2-lea rezervor de aer comprimat numai după atingerea unei presiuni de calcul a instalaţiei de frânare în primul rezervor; iar prin aceasta amorsarea mai rapidă a instalaţiei frânei de serviciu.În cazul scăderii presiunii în primul rezervor are loc reacumularea aerului comprimat din al 2-lea rezervor.

Supapa de preaplin fără contracurentEliberarea trecerii pentru aerul comprimat către consumatorii secundari (acţionarea uşii, instalaţia frânei auxiliare şi de imobilizare, servoambreiaj etc.) numai după atingerea presiunii de calcul a instalaţiei de frânare în ultimul rezervor de aer.

Supapa de preaplin cu contracurent limitatEliberarea trecerii pentru aerul comprimat spre remorcă sau consumatorii secundari (de ex. instalaţia

frânei auxiliare şi de imobilizare) numai după atingerea presiunii de calcul a instalaţiei de frânare în ultimul rezervor de aer. Afară de aceasta asigurarea presiunii de aer în vehiculul tractor la întreruperea conductei de alimentare a remorcii.La scăderea presiunii din rezervoarele instalaţiei frânei de serviciu se produce o scurgere parţială a aerului comprimat în sens invers până la presiunea de descărcare care este dependentă de presiunea de închidere.

Mod de acţiune:La toate supapele unisens aerul comprimat ajunge în carcasă în direcţia săgeţii şi prin orificiul (g) sub membrana (d), care este apăsată pe scaunul ei de arcul de reglaj (b) şi pistonul (c). La atingerea presiunii de descărcare forţa arcului de reglaj (b) va fi depăşită, astfel încât membrana (d) părăseşte scaunul ei şi eliberează trecerea (e). Aerul ajunge direct, respectiv după deschiderea supapei de reţinere (h) la rezervoarele sau consumatorii aflaţi în direcţia săgeţii.

La supapa de preaplin cu contracurent aerul comprimat din al 2-lea rezervor se poate întoarce după deschiderea supapei de reţineres (f), dacă presiunea în primul rezervor a scăzut cu mai mult de 0,1 bari.La supapa de preaplin fără contracurent revenirea nu este posibilă, deoarece supapa de reţinere (h) este ţinută în stare închisă din cauza presiunii mai mari a celui de-al doilea rezervor.La supapa de preaplin cu curent invers limitat, revenirea aerului poate avea loc până la presiunea de închidere a membranei (d). Dacă această situaţie se realizează, arcul reglaj (b) va presa membrana (d) prin intermediul pistonului (c) şi va anula o altă compensare a presiunii în direcţia opusă săgeţii.

Presiunea de descărcare poate fi corectată la toate variantele de execuţie prin rotirea şurubului reglaj (a). Rotirea spre dreapta are ca efect mărirea presiunii curentului de preaplin; iar rotirea spre stânga are ca rezultat efectul contrar.

Supapă de preaplin434 100 ... 0

cu contracurent

fără contracurent cu contracurent limitat

26

Supape de limitare a presiunii1.

Scop:Limitarea presiunii de ieşire la o valoare reglată.

Mod de acţiune:Supapa de limitare a presiunii este astfel reglată, că pe partea cu joasă presiune (racordul 2) transmite numai o presiune bine determinată. Arcul (a) acţionează permanent pe pistoanele (c şi d), prin aceasta pistonul (c) este menţinut în poziţia sa limită de sus, stând aşezat pe carcasa (h). Admisia (b) este deschisă. Aerul din rezervor care pătrunde prin racordul 1 pătrunde din compartimentul C în compartimentul D şi ajunge prin

racordul 2 la aparatele conectate.

Dacă presiunea din compartimentul D depăşeşte forţa arcului (a), pistoanele (c şi d) se deplasează în jos. Supapa (g) închide admisia (b) şi este atinsă o poziţie de încheiere.Ca urmare unui consum de aer pe partea de presiune joasă încetează echilibrul de forţe asupra pistonului (c). Arcul (a) împinge pistoanele (c şi d) din nou în sus. Admisia (b) se deschide şi se produce o completare a aerului până când presiunea atinge valoarea reglată şi se restabileşte echilibrul de forţe din nou.Dacă presiunea pe partea de joasă

presiune depăşeşte valoarea reglată, pistonnul (c) care este conceput ca supapă de siguranţă deschide evacuarea (e). Presiunea excedentară se evacuează în atmosferă prin racordul 3.

Dacă în compartimentul C presiunea scade sub valoarea celei aflată în compartimentul D, aceasta deschide supapa (f). Aerul comprimat din compartimentul D pătrunde prin orificiul B spre racordul 1 înapoi, până când forţa arcului (a) devine dominantă şi se deschide admisia (b). Urmează o egalizare a presiunilor între racordul 2 şi 1.

Supapă de limitare a presiunii

475 015 ... 0

Scop:Limitarea presiunii de ieşire.

Mod de acţiune:Aerul comprimat introdus pe partea de înaltă presiune la racordul 1 trece prin admisia (e) şi compartimentul B spre racordul de joasă presiune 2. În acest mod este alimentat cu aer comprimat prin orificiul A şi pistonul cu membrană (c), care în prealabil este menţinut de către arcul de presiune (b) în poziţia sa cea mai de jos. Când presiunea din compartimentul B atinge valoarea presiunii reglate pentru

partea de joasă presiune, pistonul membrană (c) învinge forţa arcului (b) şi se deplasează împreună cu supapa (d) pe care acţionează presiunea -în sus -, prin care admisia (e) se închide.

Dacă presiunea din compartimentul B creşte peste valoarea reglată, pistonul membrană (c) se mişcă mai departe în sus părăsind supapa (d). Aerul comprimat excedentar se evacuează în atmosferă prin orificiul din tija pistonului membrană (c) şi aerisirea (a).

În cazul apariţiei unei neetanşeităţi în

conducta de joasă presiune racordul 2, pistonul membrană (c) eliberat de presiune în coborâre deschide supapa (d). O cantitate de aer comprimat egală cu pierderea va fi completată prin admisia (e). La golirea conductei de înaltă presiune mai întâi presiunea mai mare din compartimentul B deschide admisia (e) a supapei (d). Ca urmare a eliberării de sub presiune a pistonului membrană (c) acesta se deplasează în jos şi ţine supapa (d) deschisă. Din conducta de joasă presiune aerul se va evacua în atmosferă prin aparatul conectat la conducta de înaltă presiune.

Supapă de limitare a presiunii

475 009 ... 0

Seria constructivă 475 010 ... 0 este prezentată în Partea a 2-a la pagina 71

27

Supape de frână ale vehiculului tractant 1.

Scop:Transmiterea şi evacuarea graduală în atmosferă a aerului în instalaţia frânei de serviciu cu 1 circuit a vehiculului tractant.

Mod de acţiune:La acţionarea tijei din rondela de arc (a) pistonul (c) se deplasează în jos, închide evacuarea (d) şi deschide admisia (e). Aerul din rezervor aflat la racordul 11 pătrunde prin compartimentul A şi racordul 21 la aparatele de frână din circuitele frânei de serviciu conectate.

Presiunea care se formează în compartimentul A acţionează şi pe partea de jos a pistonului (c). Acesta se deplasează împotriva forţei arcului din cauciuc (b) în sus, până când pe cele două feţe ale pistonului (c) se stabileşte

un echilibru de forţe. În această poziţie admisia (e) cât şi evacuarea (d) sunt închise, şi s-a ajuns într-o poziţie de încheiere.

La o frânare totală pistonul (c) se mişcă până la poziţia sa limită de jos iar admisia (e) rămâne permanent deschisă.

Eliminarea în atmosferă a aerului din circuitul frânei de serviciu se face în ordine inversă şi se poate realiza de asemenea gradual. Presiunea de frânare din compartimentul A deplasează pistonul (c) în sus. Prin admisia (d) în curs de deschidere şi prin aerisirea 3 instalaţia de frână este aerisită în funcţie de poziţia tijei, parţial sau complet.

Supapa de frână a vehiculului tractant pentru instalaţii de frânare cu circuit simplu 461 111 ... 0 cu pedală 461 113 ... 0

461 111

461 113

28

Supape de frână ale vehiculului tractant1.cu pârghie 461 491 ... 0

Supapa de frână cu pedală a vehiculului tractant461 307 ... 0Scop:Transmiterea şi evacuarea graduală în atmosferă a aerului în instalaţia frânei de serviciu cu 2 circuite a vehiculului tractant.

Mod de acţiune:Prin acţionarea pedalei (r) pistonul de dozare (a) se mişcă în jos, închide evacuarea (p) şi deschide admisia (o). Astfel prin racordul 11 se transmite aer din rezervor la circuitul 1 cât şi la supapa de comandă a frânei remorcii prin racordul 21 - în funcţie de intensitatea de frânare – la presiune parţială sau totală.

În compartimentul A se creează presiune o dată sub pistonul de dozare (a) şi în acelaşi timp prin orificiul (n) în compartimentul B pe pistonul releu (b) al celui de al 2-lea circuit. Pistonul releu (b) se mişcă împotriva forţei arcului (l) în jos şi antrenează cu el pistonul (c). Prin aceasta se închide şi evacuarea (j) şi se deschide admisia (k). Aerul comprimat pătrunde de la racordul 12 prin racordul 22 în cilindrii de frână ai circuitului 2, care vor primi presiune în funcţie de presiunea de comandă din compartimentul B.

Presiunea din compartimentul C se află datorită forţei arcului (l) totdeauna ceva sub presiunea din compartimentele A şi B.

Presiunea care se formează în compartimentul A acţionează şi asupra părţii de jos a pistonului de dozare (a), care prin aceasta se va deplasa în sus împotriva forţei arcului din cauciuc (q), până când pe cele două feţe ale pistonului (a) se stabileşte un echilibru de forţe. În această situaţie admisia (o) şi evacuarea (p) sunt închise (poziţie de încheiere).

În mod corespunzător ca urmare a presiunii crescânde din compartimentul C, care împreună cu arcul (l) acţionează de jos asupra pistoanelor (b) şi (c), aceste pistoane se deplasează în sus, până când se atinge şi aici poziţia de încheiere, ceea ce înseamnă până când admisia (k) şi evacuarea (j) se vor închide.

La o frânare totală pistonul (a) se mişcă în poziţia sa limită de jos, iar admisia (o) rămâne permanent deschisă. Presiunea întreagă, care există acum şi în compartimentul B, aduce pistonul releu (b) în poziţia sa limită de jos iar pistonul (c) ţine admisia (k) deschisă. Presiunea întreagă din rezervor pătrunde fără diminuare în ambele circuite ale frânei de serviciu. Eliberarea frânei, ceea ce înseamnă evacuarea aerului din ambele circuite se face în ordine inversă şi se poate realiza de asemenea gradual. Din ambele circuite aerul iese prin supapa de aerisire (h).

La defectarea circuitului II circuitul I funcţionează mai departe după cum s-a

descris. În cazul defectării circuitului I nu mai funcţionează comandarea pistonului releului (b; circuitul II este pus în funcţiune mecanic după cum urmează: La acţionarea frânei pistonul (a) este împins în jos. Deîndată ce atinge elementul (m), fixat de pistonul (c), la continuarea cursei înapoi este deplasat şi pistonul (c) în jos; Evacuarea se închide (j) şi admisia (k) se deschide. Circuitul II este deci complet funcţional cu toate că circuitul I este defect, deoarece pistonul (c) preia acum funcţia unui piston de dozare.

Diferitele variante ale supapelor frânei de serviciu dispun de o dotare suplimentară, cu care este posibil să se realizeze un avans de frânare al circuitului I faţă de circuitul II, printr-o reţinere de presiune din circuitul II, reglabilă fără trepte într-un domeniu determinat. Pentru aceasta cu ajutorul capacului (g) se poate modifica pretensionarea arcului (f). La deplasarea în jos a pistonului (c) piesa intermediară (m) solidar legată de el atinge mai întâi tija (e) care este presată de arc, înainte ca el să închidă evacuarea (j) şi să deschidă admisia (k). Pretensionarea reglată a arcului detemină acum, la ce presiune din compartimentul C pistonul (c) va fi împins în sus din nou de tachetul (e) şi când se va ajunge la poziţia de încheiere.

29

Supape de frână ale vehiculului tractant 1.

461 315 ... 0

461 317 ... 0

Varianta 461 315 180 0- amortizare de zgomot integrată -

Supapa de frână a vehiculului tractant461 315 ... 0cu pedală461 317 ... 0

Scop:Transmiterea şi evacuarea graduală în atmosferă a aerului în instalaţia frânei de serviciu cu 2 circuite a vehiculului tractant.

Unele variante din seria constructivă 461 315 ... 0 sunt echipate cu un amortizor de zgomot integrat pentru optimizarea lungimii de montare.

Mod de acţiune:La acţionarea tijei din rondela de arc (a) pistonul (c) se mişcă în jos, închide evacuarea (d) şi deschide admisia (j). Aerul de acumulare aflat la racordul 11 pătrunde prin compartimentul A şi racordul 21 la echipamentele de frână postconectate ale circuitului I al frânei de serviciu. În acelaşi timp aerul comprimat trece prin orificiul D în compartimentul B şi acţionează partea superioară a pistonului (f). Acesta va fi deplasat în jos, închide evacuarea (h) şi deschide

alimentarea (g). Aerul din rezervor de la racordul 12 pătrunde prin compartimentul C şi racordul 22 în aparatele conectate din circuitul II al frânei de serviciu.

Presiunea care se creează în compartimentul A acţionează pe partea de jos a pistonului (c). Acesta se va mişca în sus împotriva forţei arcului din cauciuc (b) – la varianta. 180 împotriva forţei arcurilor – până când forţele care acţionează pe cele două feţe ale pistonului (c) se echilibrează. În această poziţie admisia (j) cât şi evacuarea (d) sunt închise, şi a fost atinsă o poziţie de încheiere.

În mod corespunzător presiunea crescândă în compartimentul C deplasează pistonul (f) din nou în sus, până când se atinge şi aici o poziţie de încheiere. Admisia (g) şi evacuarea (h) sunt închise.

La o acţionare totală a frânei pistonul (c) se mişcă până la poziţia sa limită de jos şi admisia (j) rămâne permanent deschisă. Presiunea care acţionează prin orificiul D în compartimentul B deplasează de asemenea pistonul (f) în

poziţia sa limită de jos şi menţine admisia (g) deschisă. Presiunea întreagă din rezervor pătrunde fără diminuare în ambele circuite ale frânei de serviciu.

Evacuarea aerului din ambele circuite ale frânei de serviciu se face în ordine inversă şi se poate realiza de asemenea gradual. Presiunea de frânare aflată în compartimentul A şi C deplasează pistoanele (c şi f) în sus. Prin evacuările (d şi h) în curs de deschidere, cât şi prin aerisirea 3 se elimină aerul din cele două circuite ale frânei de serviciu în atmosferă parţial sau total în funcţie de poziţia tijei de acţionare. În scopul reducerii zgomotului de purjare la varianta 180 există un amortizor de zgomot în racordul 3.

La defectarea unui circuit, de ex. II, circuitul I funcţionează mai departe după modul cum a fost descris. Dacă dimpotrivă se defectează circuitul I, la acţionarea frânei pistonul (f) va fi deplasat în jos de către corpul de supapă (e). Evacuarea (h) se închide, şi admisia (g) se deschide. Se va atinge o poziţie de încheiere, după cum s-a descris mai înainte.

30

Supape de frână ale vehiculului tractant1.

Fig. 2

Scop:Transmiterea şi evacuarea în atmosferă a aerului graduală în instalaţia frânei de serviciu cu 2 circuite a vehiculului tractant şi comanda electrică a retarderului

Mod de acţiune:La acţionarea pedalei (a) la cursa în gol va fi acţionat mai întâi întrerupătorul I iar după învingerea punctului de presiune mecanic va fi acţionat întrerupătorul II. Prin aceasta se cuplează treapta întâia respectiv a doua de frânare a retarderului, fără ca în instalaţia frânei de serviciu să ajungă aer comprimat.La deplasarea în continuare a pedalei (a) se va cupla întrerupătorul III şi cu

aceasta cea de a treia treaptă de frânare a retarderului. Concomitent se mişcă în jos pistonul (c). Modul de acţionare al supapei de frână este similar celui deja descris la 461 315 (v. pagina 29).

La deplasarea în sus a pedalei (a) în poziţia iniţială se va evacua aerul din cele două circuite ale frânei de serviciu iar treptele de cuplare ale retarderului se vor deconecta din nou.

În fig. 2 în pedală este integrat un comutator de proximitate, care este comutat la o cursă a pedalei de cca. 2 grade.

Supapa de frână a vehiculului tractant cu întrerupător electric sau senzor461 318 ... 0

31

Supape de frână ale vehiculului tractant 1.

Scop.Transmiterea şi evacuarea graduală în atmosferă a aerului în instalaţia frânei de serviciu cu 2 circuite a vehiculului tractant. Reglarea automată a presiunii în circuitul de frână al axei faţă, în funcţie de presiunea de comandă transmisă de regulatorul ALB în circuitul de frână a punţii spate, în scopul satisfacerii condiţiilor cerute de Recomandarea C. E. “Instalaţii de frână“ cât şi a normativelor de adaptare la aceasta.

Mod de acţiune:La acţionarea tijei din rondela de arc (a) pistonul (c) se mişcă în jos, închide evacuarea (d) şi deschide admisia (j). Aerul de acumulare aflat la racordul 11 pătrunde prin compartimentul A şi racordul 21 la echipamentele de frână postconectate ale circuitului I al frânei de serviciu. În acelaşi timp aerul comprimat trece prin orificiul E în compartimentul B şi acţionează suprafaţa X1 a pistonului (f). Acesta va fi deplasat în jos, închide evacuarea (h) şi deschide alimentarea (g). Aerul din rezervor de la racordul 12 pătrunde prin compartimentul C şi racordul 22 în aparatele de frână conectate din circuitul II al frânei de serviciu.

Valoarea presiunii care intră în circuitul II este în funcţie de presiunea transmisă de regulatorul ALB. Această presiune ajunge prin racordul 4 în compartimentul D, acţionează pe suprafaţa X2 a pistonului (f) sprijinind astfel forţa care acţionează pe suprafaţa de sus a pistonului (f).

Presiunea care se crează în compartimentul A acţionează pe partea de jos a pistonului (c). Acesta se deplasează împotriva forţei arcului din cauciuc (b) în sus, până când pe cele două feţe ale pistonului (c) se stabileşte un echilibru de forţe. În această poziţie admisia (j) cât şi evacuarea (d) sunt închise. S-a asigurat o poziţie de închidere.

În mod similar presiunea crescândă în compartimentul C deplasează din nou pistonul (f) în sus, până când şi aici se ajunge la o poziţie de încheiere. Admisia (g) ca şi evacuarea (h) sunt închise.

La o acţionare totală a frânei pistonul (c) se mişcă până la poziţia sa limită de jos şi admisia (j) rămâne permanent deschisă. Presiunea de acumulare care acţionează prin orificiul E în compartimentul B pe suprafaţa X,1 sprijinită de presiunea totală de frânare a

circuitului punţii spate din compartimentul D pe suprafaţa X,2 deplasează pistonul (f) în poziţia sa limită de jos. Admisia (g) este deschisă şi presiunea din rezervor pătrunde în ambele circuite ale frânei de serviciu fără să fie redusă.

Evacuarea aerului din ambele circuite ale frânei de serviciu se face în ordine inversă şi se poate realiza de asemenea gradual. Presiunea de frânare aflată în compartimentul A şi C deplasează pistoanele (c şi f) în sus. Prin evacuările (d şi h) în curs de deschidere, cât şi aerisirea 3 se elimină aerul din cele două circuite ale frânei de serviciu în atmosferă parţial sau total în funcţie de poziţia tijei de acţionare. Presiunea din compartimentul D se micşorează prin regulatorul ALB montat în amonte.

La defectarea unui circuit, de.ex. circuitul II, circuitul I va funcţiona mai departe după cum s-a descris deja. Dacă dimpotrivă se defectează circuitul I, la acţionarea frânei pistonul (f) va fi deplasat în jos de către corpul de supapă (e). Evacuarea (h) se închide, şi admisia (g) se deschide. Se ajunge într-o poziţie de încheiere după cum a fost descris mai înainte.

Supapa de frână a vehiculului tractant461 319 ... 0

32

Supape de frână ale vehiculului tractant1.

Scop:Transmiterea şi evacuarea în atmosferă a aerului graduală, în instalaţia frânei de serviciu cu 2 circuite ale vehiculului tractor, ca şi comanda pneumatică a retarderului prin supapă de reglaj presiune integrată.

Mod de acţiune:La acţionarea pedalei (a) la cursa în gol prin pârghia (b) mai întâi se deplasează supapa (g) în jos. Evacuarea (d) se închide, şi admisia (f) se deschide. Aerul din rezervor aflat la racordul 13 pătrunde prin compartimentul A şi racordul 23 la retarderul conectat. Presiunea care se creează în compartimentul A acţionează asupra pistonnului (e). Imediat după ce forţa rezultantă va fi mai mare decât cea a arcului (c), pistonul (e) va fi împins în jos. Admisia (f) se închide şi se se ajunge la o poziţie de încheiere. La mişcarea în

continuare a pedalei (a) în jos presiunea din racordul 23 se va mări proporţional cu cursa pedalei. La capătul cursei în gol predomină presiunea din compartimentul A şi o creştere în racordul 23 nu se va mai produce la acţionarea frânei de serviciu a vehiculului tractor.

Modul de acţionare al supapei de frână este similar celui deja descris la 461 315 (v. pagina 29).

După evacuarea aerului din cele două circuite ale frânei de serviciu supapa (g) la cursa în gol a pedalei (a) se va deplasa din nou în sus. Evacuarea (d) se deschide şi presiunea aerului comprimat în racordul 23 va descreşte ieşind prin evacuarea 3 a supapei de reglaj presiune.

Supapa de frână a vehiculului tractant461 324 ... 0

Supapa de frână a vehiculului tractant cu levier461 482 ... 0

33

Pentru frânã-disc

Cilindru de frână 1.

Scop:Producerea forţei de frânare pentru frâna din roată cu ajutorul aerului comprimat. În funcţie de variantă se pretează la transmiterea forţei mecanic sau hidraulic.

Mod de acţiune:

Imediat după ce aerul comprimat ajunge în cilindru, forţa pistonului care se crează acţionează prin tija acestuia pârghia de frână resp. pompa hidraulică de frână. La evacuarea aerului arcul care a fost montat cu pretensionare împinge pistonul resp. membrana înapoi în poziţia lor iniţială.

Cilindru cu piston421 0.. ... 0 şi 921 00. ... 0

Cilindru cu membrană423 00. ... 0 şi 423 10. ... 0

Cilindru cu membrană pentru frâne cu depărtător423 0.. ... 0 şi 423 14. ... 0

34

Cilindru monocameră1.

Scop:Acţionarea pneumatică a pompei hidraulice de frână flanşată, în instalaţii de frână hidropneumatice

Mod de acţiune:La acţionarea frânei de serviciu aerul comprimat venind de la supapa de frână a vehiculului tractant prin racordul A pătrunde în compartimentul B. Presiunea care se creează aici

deplasează pistonul (a) împotriva forţei arcului (c) spre dreapta. Astfel forţa F rezultată din presiunea x suprafaţa, se transmite prin tija (b) pe pistonul pompei hidraulice de frână flanşate.

La sfârşitul procesului de frânare din compartimentul B se evacuează aerul prin supapa de frână a vehiculului tractant din amonte. Concomitent arcul (c) deplasează pistonul (a) înapoi în poziţia sa iniţială.

Cilindru de pretensionare cu piston421 30. ... 0

Cilindru de pretensionare cu membrană423 0.. ... 0

Mod de acţiune:La acţionarea frânei de serviciu aerul comprimat venind de la supapa de frână a vehiculului tractant prin racordul A pătrunde în compartimentul B. Presiunea care se crează aici acţionează asupra membranei (a) şi o deplasează pe aceasta împreună cu pistonul (b) împotriva forţei arcului (d) spre dreapta. Astfel forţa F rezultată din presiunea x suprafaţa se transmite prin tija (c) pe pistonul pompei hidraulice de frână flanşate.

La sfârşitul procesului de frânare din compartimentul B se evacuează aerul prin supapa de frână a vehiculului tractant din amonte. Concomitent arcul (d) deplasează pistonul (b) cât şi membrana înapoi în poziţia lor iniţială.

Un filtru (f) montat în orificiul de aerisire din capacul cilindrului împiedică pătrunderea în interiorul cilindrului a murdăriei şi prafului la retragerea pistonului (b).

Cilindrii monocameră cu membrană pot fi prevăzuţi cu un indicator de uzură şi/sau cursă, care arată conducătorului starea de uzură a frânelor din roţi.

Indicatorul de uzură mecanic este realizat ca indicator cu fricţiune, ceea ce înseamnă că nu revine automat. Se activează la peste 50% a cursei totale şi conţine marcaje, din care conducătorul poate recunoaşte starea de uzură a garniturilor de frână.

35

Cilindru Tristop® 1.

425 ... 0

925 ... 0

Cilindru Tristop®425 3.. ... 0 pentru frâne cu depărtător şi925 ... ... 0 pentru frâne cu came

Scop: Cilindrii combinaţi cu membrană şi înmagazinare de forţă (cilindri Tristop ®) servesc la producerea forţei de frânare la frânele din roţi. Aceştia se compun din partea cu membrană pentru frâna de serviciu şi din compartimentul de înmagazinare de forţă pentru frâna auxiliară şi de imobilizare

Mod de acţiune:a) Instalaţia frânei de serviciu: La acţionarea frânei de serviciu aerul comprimat pătrunde din racordul 11 în compartimentul A, acţionează pe membrana (d) şi împinge pistonul (a) împotriva forţei arcului (c) spre dreapta. Forţa creată acţionează asupra pârghiei de frână şi prin aceasta asupra frânei din

roată. La evacuarea aerului din compartimentul A forţa arcului (c) deplasează pistonul (a) cât şi membrana (d) în poziţia lor iniţială. Partea cu cilindru cu membrană a cilindrului Tristop estedin punct de vedere funcţional complet independentă de compartimentul de înmagazinare de forţă.

b) Instalaţia frânei de imobilizare: La acţionarea instalaţiei frânei de imobilizare din compartimentul B aflat sub presiune, se evacuează aerul în atmosferă total sau parţial. Forţa arcului (f) în curs de destindere acum acţionează asupra frânei din roată prin pistonul (e) şi tija (b).Forţa maximă de frânare a părţii de înmagazinare de forţă se obţine la evacuarea completă a aerului din compartimentul B. Deoarece în acest caz forţa de frânare a arcului se transmite exclusiv mecanic, compartimentul de înmagazinare de forţă poate fi utilizat pentru instalaţia frânei de imobilizare. În vederea eliberării frânei în compartimentul B se transmite din nou aer prin racordul 12.

c) Dispozitiv mecanic de eliberare: Cilindrul Tristop este dotat, pentru cazurile de urgenţă, cu un dispozitiv de eliberare mecanic pentru partea de înmagazinare de forţă. În cazul pierderii totale a aerului din racordul 12, frâna de imobilizare poate fi eliberată prin deşurubarea şurubului cu cap hexagonal (g) (deschiderea cheii 24).

d) Instalaţia de eliberare rapidă (numai 425 ... ... 0)

Pentru declanşarea funcţiei de eliberare rapidă este necesar să fie acţionat capul bolţului (h) printr-o lovitură de ciocan. Prin aceasta se eliberează din indexare bilele (i) şi tija (j) se va retrage de forţele de revenire ale arcurilor de rapel din frâna din roţi.

După eliminarea pierderii de aer în racordul 12 va apărea din nou presiunea. Pistonul (e) în retragere pretensionează din nou arcul (f). În acelaşi timp se reîntroduc bilele (i) iarăşi în locaşul lor şi se indexează.

36

Pârghii de acţionare

1

Pârghia de acţionareautomată433 54 . . . . 0 şi

433 57. . . . 0

Pârghie de acţionare433 50.. . . 0

Scop:Transmiterea forţei de frânare în frâna din roată. Reglarea automată a arborelui de frână în vederea compensării uzurii garniturilor, în aşa fel ca cilindrul să funcţioneze tot timpul aproximativ în acelaşi domeniu al cursei.

Mod de acţiune:În poziţia liberă a instalaţiei de frână muchia de jos a fălcii de reglaj stă aşezaţă pe bolţul (e) acesta servind drept punct fix. La acţionarea frânei falca de reglaj (b) parcurge cel mult distanţa de la bolţul (e) până la muchia de sus a fălcii de reglaj.

Dacă s-a mărit cursa cilindrului ca urmare a uzurii garniturilor, muchia de

sus a fălcii de reglaj (b) apasă pe bolţul (e) şi îl ţine pe acesta fix. Prin aceasta se roteşte împreună cu falca de reglaj (b) piesa de cuplare (g) fiind solidară cu aceasta în sensul de înfăşurare a arcului dreptunghiular (c) pe axa melcului (f). După terminarea procesului de frânare pârghia de reglaj se roteşte înapoi în poziţia ei iniţială. Astfel muchia de jos a fălcii de reglaj se aşează din nou pe bolţul (e) şi roteşte piesa de ambreiaj (g) pe axa melcului (f) împotriva sensului de înfăşurare a arcului dreptunghiular. Prin această mişcare de rotaţie se tensionează arcul dreptunghilar (c) şi se aşează ferm pe alezajul piesei de ambreiaj (g) şi pe inelul de reglaj (d). Ca urmare a coeficientului de frecare mare inelul de reglaj (d) antrenează cu el axul melcului (f), fiind solidar cu acesta.

Prin axul melcului (f) cât şi roata melcată (h) arborele de frână este rotit în sensul de acţionare, obţinându-se astfel reglarea optimă a frânei din roată.

Pentru ca piesa de cuplare (g) să nu se rotească faţă de axa melcului (f) ca urmare a trepidaţiilor, aceasta este apăsată de arcul (a) axial pe inelul de reglaj (d), fiind ţinută astfel în poziţia ei tot timpul.

Afară de versiunea descrisă aici există şi una cu sens de acţionare invers. La aceasta bolţul (e) stă aşezat pe muchia de sus a fălcii de reglaj (b). Reglarea se produce în acelaşi mod.

Scop:Reglarea uşoară, rapidă şi fără trepte a arborelui de frână în vederea compensării uzurii garniturilor, în aşa fel ca cilindrul de frână să funcţioneze tot timpul aproximativ în acelaşi domeniu al cursei.

(deosebit de important în cazul garniturilor ferodo dure şi al servofrânelor; precum şi la utilizarea cilindrilor cu membrană datorită cursei mici a pistonului).

Mod de acţiune:În vederea reglării se aşează o cheie inelară pe hexagonul (b) al dispozitivului de reglaj şi prin rotire se învârteşte melcul (a). Prin roata melcată (d) se produce reglarea arborelui de frână şi cu aceasta a camei de frână. Indexarea cu bilă (c) a hexagonului (b) în interiorul dispozitivului de reglaj împiedică o dereglare neintenţionată a pârghiei de frână.

1.

37

Supapele frânei de mânã 1.

Scop:Acţionarea graduală a supapei pentru comanda remorcii în vederea menţinerii în stare întinsă a unui autotractor cu semiremorcă sau a unui autocamion, prin frânarea vehiculului tractat (frână de întindere).

Mod de acţiune:În poziţia de mers presiunea din reyervoarele de aer aflată în racordul 1, actionand pe arcul (i) menţine supapa (g) închisă. În poziţia de repaus a manetei (a) cama (c) nu transmite forţă asupra pistonului (l). Arcurile menţin pistoanele (k şi l) în poziţia lor limită de sus şi racordul 2 este în legătură cu evacuarea 3.

La acţionarea manetei (a) cama (c) apasă pistonul (l) în jos. Arcurile (d şi e) se comprimă, având ca urmare şi deplasarea pistonului (k). Scaunul de supapă (h) închide legătura dintre compartimentul A şi evacuarea 3, după care supapa (g) părăseşte scaunul de supapă (j).

Aerul de acumulare ajunge în compartimentul A şi prin racordul 2 la supapa pentru comanda remorcii, până la valoarea presiunii corespunzătoare pretensionării arcurilor (d şi e). Supapa (g) închide scaunul de supapă de admisie (j), fără a deschide scaunul de supapă de evacuare (h). S-a asigurat o poziţie de închidere.Fiecare modificare a poziţiei manetei prin noua pretensionare a arcurilor determină o presiune de frânare, care este proporţională cu forţa dezvoltată de cama (c). În acelaşi mod este posibil să se evacueze gradual în atmosferă aerul, la o frânare parţială sau la golirea completă a conductei de comandă spre supapa pentru comanda remorcii.

Supapa frânei de mână poate fi prevăzută cu un dispozitiv la care maneta poate fi blocată în anumite poziţii. Blocarea sau deblocarea acestui dispozitiv se face cu un buton (b).

Supapa frânei de mânã961 721 . . . 0

38

Supapele frânei de mână1.

Supapa frânei de mână961 722 2 . . 0

Scop:Acţionarea graduală a instalaţiei frânei auxiliară cât şi a instalaţiei frânei de imobilizare în conexiune cu cilindrii de frână cu arc. Poziţia de control în vederea verificării eficacităţii frânei de imobilizare a vehiculului tractor.

Construcţia:Supapa frânei de mână se compune dintr-o supapă de bază pentru instalaţia frânei auxiliare şi celei de imobilizare, care în funcţie de variantă mai dispune de o supapă cu comutator de siguranţă (supapă de eliberare de urgenţă) şi/sau o supapă de control.

Supapa frânei de mână961 722 1 . . 0

Scop:Acţionarea graduală a instalaţiei frânei auxiliare, cât şi a instalaţiei frânei de imobilizare în conexiune cu cilindrii de frână cu arc.

21

11

3

b

eA

dB

g

FeststellbremsstellungFahrtstellung

a

Poziţia frâna de mână trasă

Poziţia de mers

Varianta I

22

21

11

3

b

H

cGe

F

A

dB

g

Druckpunkt

Feststellbremsstellung

Prüfstellung

Fahrtstellung

a

Poziţia frâna de mână trasă

Poziţia de mers Punct de presiune Poziţia de

control

391

Supapele frânei de mânã 1.

În domeniul frânei auxiliare, de la poziţia de mers până la punctul de presare, maneta (a) - după ce este lăsată liber - revine automat în poziţia de mers.

Execuţia I (var. 252)Prin supapa de bază combinată cu supapa de control suplimentară se poate verifica dacă forţele mecanice ale frânei de imobilizare de la vehiculul tractant sunt în stare să ţină pe loc întreg autotrenul pe o anumită pantă de coborâre sau de urcare, în situaţia frânei remorcii libere.

În poziţia de mers compartimentele A, B, F, G şi H sunt legate între ele şi presiunea de acumulare ajunge prin racordul 21 la compartimentul arcului, cât şi prin racordul 22 la supapa pentru comanda remorcii. La acţionarea manetei (a) presiunea din compartimentele B, F şi H scade, iar la atingerea punctului de presare aceasta se anihilează complet. La depăşirea punctului de presare maneta (a) ajunge într-o poziţie intermediară: acea a poziţiei frânei de imobilizare blocată. Prin continuarea mişcării manetei în poziţia pentru verificare aerul comprimat aflat în compartimentul A trece prin compartimentul G şi supapa deschisă (c)

în compartimentul H. Prin ventilarea racordului 22 este comandată supapa de frână a remorcii, care acum suprimă din nou în remorcă acţionarea pneumatică efectuată în timpul frânării auxiliare sau de imobilizare. Autotrenul va fi ţinut pe loc numai de forţele mecanice ale cilindrilor cu arc ai vehicului tractor. Imediat după ce maneta (a) va fi lăsată liber iarăşi, aceasta revine în poziţia de frână de imobilizare, instalaţia de frână a remorcii devenind din nou activă.

Execuţia II (var. 262)pentru vehicule solo cu dispozitiv pneumatic de eliberare de urgenţă

În anexa V a Recomandării Consiliului Comunităţii Europene se stabileşte că la frânele cu arc trebuie să existe un dispozitiv de eliberare de necesitate mecanică sau pneumatică. La execuţia II supapa de bază este combinată cu o supapă cu comutator de siguranţă suplimentară (supapă de eliberare de necesitate), care este prevăzută cu dispozitiv de eliberare de siguranţă pneumatic.

Racordurile 11 şi 12 sunt alimentate cu aer comprimat din circuite diferite. Presiunile transmise din 21 şi 23 ajung la cilindrii cu arc printr-o supapă cu 2 căi. Dacă în circuitul cu arc într-un loc se pierde presiune, nu se ajunge la o frânare forţată necontrolată. Supapa de eliberare de necesitate acţionează ca siguranţă la ruperea conductei, asigurând presiunea în cilindrii de înmagazinare de forţă prin circuitul 2 intact. . Conducătorul auto este atenţionat de defecţiunea produsă prin iluminarea lămpii de control de eliberare, însă cilindrul cu arc rămâne eliberat.

La acţionarea manetei (a) cu cca. 10° supapa (f) închide conexiunea între compartimentul E şi D. Aerul comprimat existent la racordul 23 este eliberat prin compartimentul C şi racordul 3 în atmosferă. După aceasta începe funcţia normală, graduală a supapei de bază pentru frânarea şi parcarea vehiculului.

Mod de acţiune: În poziţia de mers legătura de la compartimentul A spre compartimentul B este deschisă şi aerul comprimat aflat la racordul 11 pătrunde prin racordul 21 în compartimentul cu arc al cilindrilor Tristop®. La acţionarea instalaţiei frânei auxiliară cu maneta (a) supapa (e) închide legătura dintre compartimentele A şi B. Aerul comprimat din compartimentul arcului se evacuează în atmosferă la racordul 3 prin evacuarea (d) în curs de deschidere. În paralel scade presiunea şi în compartimentul B şi pistonul (b) va fi deplasat în jos de forţa arcului (g). Când evacuarea se închide în toate poziţiile de frânare parţială se va atinge poziţia de încheiere, astfel încât în compartimentul arcului va exista o presiune care corespunde totdeauna deceleraţiei dorite.

La acţionarea în continuare a manetei (a) peste punctul de presare, se ajunge în poziţia frânei de imobilizare. Evacuarea (d) rămâne deschisă, în consecinţă aerul comprimat din compartimentul arcului iese în atmosferă.

Varianta II

23

21

11

3

b

12

Druckpunkt

FeststellbremsstellungFahrtstellung

e

Ad

B

g

Cf

DE

a

Poziţia frâna de mână trasă Poziţia de mers

Punct de presiune

40

Supapele frânei de mânã1.

Supapa frânei de mână961 723 . . . 0

Scop:Acţionarea instalaţiei frânei auxiliare cât şi a frânei de imobilizare fără timonerie în conexiune cu cilindrii cu arc pentru funcţionare solo.

Supapa frânei de mână 961 723 1 . 0 se utilizează la instalaţii de frână auxiliare şi de imobilizare fără timonerie în conexiune cu cilindri de înmagazinare de forţă. Racordul suplimentar pentru amorsarea supapei pentru comanda remorcii permite transmiterea efectului de frânare asupra remorcii. Poziţia de control în vederea verificării efectului frânei de imobilizare a vehiculului tractant (frâna de parcare) este integrată.

Mod de acţiune: 1. Frâna auxiliarăÎn poziţia de mers supapa (c) menţine conexiunea dintre compartimentul A şi B deschisă şi presiunea de acumulare de la racordul 1 pătrunde prin racordul 21 în compartimentul cilindrilor®-Tristop. Concomitent ajunge aerul comprimat prin supapa de control (b) şi compartimentul C la racordul 22 şi transmite aer în racordul 43 al supapei pentru comanda remorcii.

La acţionarea frânei auxiliare cu maneta (a) supapa (c) închide legătura dintre compartimentele A şi B. Aerul comprimat din compartimentul cu arc iese în atmosferă la racordul 3 prin evacuarea (d) în curs de deschidere. În paralel se micşorează presiunea şi în compartimentul B şi pistonul (e) se va deplasa în jos datorită forţei arcului (f). Când evacuarea se închide în toate poziţiile de frânare parţială se va atinge poziţia de încheiere, astfel încât în compartimentul cu arc va exista o presiune care corespunde totdeauna deceleraţiei dorite.

2. Poziţia de parcareLa acţionarea în continuare a levierului (a) peste punctul de presare se ajunge în poziţia de parcare. Evacuarea (d) rămâne deschisă şi aerul comprimat din compartimentul cu arc se evacuează în atmosferă complet.În domeniul frânei auxiliară, de la poziţia de mers până la punctul de presare, maneta (a) - după ce este lăsată liber - revine automat în poziţia de mers.Prin supapa de bază combinată cu supapa de control suplimentară se poate verifica, dacă forţele mecanice ale frânei de imobilizare de la vehiculul tractant sunt în stare să ţină pe loc întreg autotrenul pe o anumită pantă de coborâre sau de urcare, în situaţia frânei remorcii libere.

3. Poziţia de verificareÎn poziţia de mers compartimentele A, B şi C sunt interconectate şi presiunea de acumulare ajunge prin racordul 21 la compartimentul cilindrului de înmagazinare de forţă, precum şi prin racordul 22 la supapa pentru comanda remorcii . La acţionarea manetei (a) scade presiunea în compartimentele B şi C, la atingerea punctului de presare anihilându-se complet. La depăşirea punctului de presare maneta (a) ajunge într-o poziţie intermediară: poziţia blocată a frânei de parcare.Prin continuarea mişcării manetei în poziţia pentru verificare aerul comprimat aflat în compartimentul A trece prin supapa deschisă (b) în compartimentul C. Prin ventilarea racordului 22 este comandată supapa de frână a remorcii, care acum suprimă din nou în remorcă acţionarea pneumatică efectuată în timpul frânării auxiliare sau de imobilizare. Autotrenul va fi ţinut pe loc numai de forţele mecanice ale cilindrilor cu arc ai vehicului tractant. Imediat după ce maneta (a) va fi lăsată liber din nou, aceasta revine în poziţia de frână de imobilizare, instalaţia de frână a remorcii devenind din nou activă.

961 723 1 . . 0961 723 0 . . 0

41

Supape electromagnetice 1.

Scop:Transmiterea de aer într-o conductă de lucru, la alimentare cu curent a magneţilor.

Mod de acţiune: Conducta de depozitare de la rezervorul de aer este branşată la racordul 1. Indusul magnetoului (b), realizat ca un corp de supapă, va menţine alimentarea (c) în stare închisă datorită forţei aerului de presiune (d) .

La alimentarea bobinei magnetului (e), indusul (b) se va deplasa în sus, evacuarea (a) va fi închisă şi alimentarea (c) se deschide. Aerul depozitat trece de la racordul 1 la racordul 2 şi aeriseşte conducta de lucru.

După întreruperea alimentării cu curent a bobinei magnetului (e), arcul de presiune (d) va deplasa indusul (b) în poziţia lui iniţială. În acest interval alimentarea (c) este închisă, evacuarea (a) este deschisă şi conducta de lucru va fi aerisită prin compartimentul A şi aerisirea 3.

Supapã electromagneticã cu 3/2 cãi cu aerisire472 17. . . . 0

Scop:Aerisirea unei conducte de lucru la alimentarea magneţilor cu curent.

Mod de acţiune: Conducta de la rezervor este conectată la racordul 1 şi aerul comprimat pătrunde prin compartimentul A şi racordul 2 în conducta de lucru. Indusul de magnet realizat sub formă de corp de supapă (b) va menţine evacuarea (c) în stare închisă datorită forţei arcurilor de presiune (d).

La alimentarea bobinei magnetului (e), indusul (b) se va deplasa în sus, alimentarea (a) va fi închisă şi evacuarea (c) se deschide. Aerul comprimat din conducta de lucru se evacuează acum în atmosferă prin racordul 3.

După întreruperea alimentării cu curent a bobinei magnetului (e), arcul de presiune (d) va deplasa indusul (b) în poziţia lui iniţială. Evacuarea (c) va fi închisă, alimentarea (a) va fi deschisă şi aerul depozitat ajunge din nou în conducta de lucru prin compartimentul A şi racordul 2.

Supapã electromagneticã cu 3/2 cãi cu ventilare472 07. . . . 0 şi472 17. . . . . 0

42

Supape releu1.

473 017 ... 0 973 011 20. 0

Supapa releu(supapa de protecţie la suprasarcină)473 017 . . . 0 şi 973 011 20 . 0

Scop:Evitarea însumării forţelor de frânare în combinaţia cilindrilor cu arc şi cilindrilor cu membrană (cilindri®Tristop), la acţionarea concomitentă a frânei de serviciu şi a frânei de imobilizare, în scopul protejării eficiente a elementelor de transmitere mecanice împotriva suprasolicitării. Cilindrul rezervorului elastic al frânei trebuie aerisit rapid.

La seria constructivă 973 011 20. 0 când conexiunile sunt cele obişnuite (supapa frânei de serviciu la racordul 41 şi supapa frânei de mână la racordul 42) şi în poziţia de mers a supapei frânei de mână, în cilindrul de înmagazinare de forţă Tristop ® ajunge o presiune redusă (p42 = 8 bari, p2 = 6,5 bari) (economisire de energie în condiţii normale de mers).

Mod de acţiune:a) Poziţia de mersÎn poziţia de mers compartimentul A primeşte permanent presiune de la supapa frânei de mână prin racordul 42. Pistonul (a) acţionat de aerul comprimat se află în poziţia lui de capăt inferioară, evacuarea (e) este închisă, iar alimentarea (d) este deschisă. Presiunea de acumulare existentă la racordul 1 ajunge prin racordul 2 (la 973 011 20. 0 redusă) la arcul cu membrană al cilindrului Tristop®, iar frâna de imobilizare este eliberată.

b) Acţionarea frânei de serviciuLa acţionarea supapei de frână a vehiculului tractant aerul comprimat pătrunde prin racordul 41 în compartimentul B şi acţionează pe pistonul (b). Datorită contraforţelor active în compartimentele A şi C, nu se realizează o comandă de inversare a supapei releu.

c) Acţionarea frânei de imobilizare

Acţionarea supapei frânei de mână are ca efect o aerisire parţială sau totală a compartimentului A. Pistonul acum mai mult sau mai puţin eliberat (a) este deplasat în sus de pistonul (b), care este acţionat de presiunea de acumulare din compartimentul C. Evacuarea (e) se deschide şi admisia (d) se închide ca urmare a deplasării în sus a corpului supapei următoare (c). Se produce o eliminare a aerului din compartimentul cu arc al cilindrilor dubli, corespunzătoare poziţiei manetei frânei de mână, prin evacuarea (e) şi purjarea 3.

La frânare parţială după eliminarea aerului, în urma stabilirii egalităţii de presiune în compartimentele A şi C, evacuarea (e) se închide. Odată cu aceasta supapa releu a ajuns într-o poziţie de încheiere. În schimb la o frânare totală evacuarea (e) rămâne permanent deschisă.

43

Supape releu 1.d) Acţionarea concomitentă a

frânei de serviciu şi a frânei de imobilizare

1. Frânarea cu frâna de serviciu si frana de imobilizare.În cazul în care la cilindrii cu arc ai frânei se va acţiona suplimentar frâna în funcţiune, în compartimentul B va pătrunde aerul comprimat prin racordul 41 şi va acţiona asupra pistonului (b). Întrucât compartimentul C este aerisit, pistonul va fi deplasat în jos. Evacuarea (e) se închide şi admisia (d) se deschide. Aerul comprimat existent la racordul 1 pătrunde în rezervorul cu arc al frânei prin compartimentul C şi racordul 2. În acest fel, frâna de oprire este eliberată, dar numai în măsura în care se constată creşterea presiunii de funcţionare. Deci nu are loc însumarea celor două forţe de frânare.Dacă presiunea ce se instalează în compartimentul C este mai mare decât cea din compartimentul B, pistonul (b) va fi mişcat în sus. Alimentarea (d) se închide şi se instalează o poziţie de închidere.

2. Frâna de imobilizare si frâna de serviciu acţionată.Frâna de serviciu acţionată în domeniul parţial. Deci în compartimentul B este presiune. Dacă se acţionează acum suplimentar frâna de imobilizare, ceea ce înseamnă coborârea presiunii în compartimentul A, presiunea de acumulare din compartimentul C deplasează pistoanele (a şi b) în sus. Corpul de supapă (d) urmând mişcarea deschide evacuarea (e). În funcţie de mărimea presiunii frânei de serviciu, prin evacuarea (e) şi aerisirea 3 se elimină aerul comprimat din compartimentul cu arc al cilindrilor dubli, până când presiunea din compartimentul B devine din nou dominantă şi pistonul (b) închide evacuarea (e). S-a asigurat o poziţie de închidere.La acţionarea totală a supapei frânei de mână din racordul 42 se elimină aerul complet. Deoarece presiunea din compartimentul C nu poate fi mai mică decât cea din compartimentul B, se ajunge în situaţia, că frâna cu arc va fi activată numai în măsura în care o va

permite presiunea frânei de serviciu. La o acţionare totală nu va avea loc însumarea celor două forţe de frânare.

La vehicule cu dispozitiv de eliberare de necesitate seria constructivă 973 011 2.. 0 nu este permisă utilizarea acestui mod de conexiuni (diametre de piston a şi b diferite). Pentru ca la supapa cu două căi conectată să nu apară diferenţă de presiune, comanda supapei frânei de mână trebuie conectată la racordul 41 şi a supapei de frână a vehiculului tractant la racordul 42.

La eliberarea instalaţiei de frânare în funcţiune (instalaţia de frânare de oprire este în continuare acţionată), compartimentul B va fi din nou aerisit. În compartimentul C există presiune în exces, aceasta mişcând pistonul (b) în sus. Evacuarea (e) se deschide şi rezervoarele elastice ale frânei vor fi legate între ele prin intermediul aerisirii 3.

Supapă releu(variantă constructivă din material plastic)973 006 . . . 0

Scop:Numai la comanda compartimentului cu arc al cilindrilor Tristop, cât şi la umplerea şi golirea mai rapidă a instalaţiei frânei de mână.

Mod de acţiune:Presiunea transmisă de la supapa frânei de mână ajunge prin racordul 4 în compartimentul A şi deplasează pistonul (a) în poziţia sa limită de jos. Evacuarea (b) va fi închisă şi alimentarea (c) se va deschide. Aerul de acumulare aflat în

racordul 1 pătrunde în compartimentul B şi prin racordul 2 în compartimentul cu arc al cilindrilor Tristop® .

La acţionarea supapei frânei de mână are loc o reducere parţială sau totală a presiunii din conducta de comandă la racordul 4. Pistonul (a) este din nou deplasat în sus de presiunea din compartimentul B şi presiunea în exces de la racordul 2 este eliberată în atmosferă prin evacuarea (b) şi aerisirea 3.

44

Supape releu1.Supapă releu cuavans reglabil al frânării973 003 000 0

Scop:Umplerea şi golirea rapidă a aparatelor cu aer comprimat cât şi scurtarea timpului de răspuns şi de creştere în instalaţii de frână pneumatice.

Mod de acţiune:La acţionarea instalaţiei de frână, aerul comprimat ajunge în compartimentul A prin racordul 41 şi va deplasa în jos pistoanele (a şi b). Evacuarea (c) va fi închisă şi admisia (e) se va deschide. Aerul de acumulare aflat în racordul 1 pătrunde prin compartimentul B la racordurile 2 şi transmite aer în cilindrii de frână conectaţi corespunzător presiunii de comandă cu avans dependent de pretensionarea arcului (g).

Presiunea care se creează în compartimentul B acţionează pe partea de jos a pistoanelor (a şi b). Ca urmare a efectului diferit al suprafeţelor pistonului (a), se va deplasa în sus

numai pistonul (b), învingând presiunea de comandă din compartimentul A şi forţa arcului (g). Supapa (d) urmărind mişcarea închide admisia (e) şi s-a ajuns la o poziţie de încheiere.

Cu ajutorul şurubului de reglaj (f) poate fi modificată pretensionarea arcului (g), în aşa fel că se poate realiza un avans de presiune a racordurilor 2 faţă de cea din racordul 41 de maximum 1 bar.

Dacă presiunea în conducta de comandă va fi redusă parţial, pistonul (a) va fi deplasat din nou în sus, evacuarea (c) se deschide şi presiunea excesivă la racordul 2 se evacuează prin aerisirea 3. La reducerea totală a presiunii de comandă la racordul 41, în compartimentul B presiunea existentă va deplasa pistonul (a şi b) în poziţia sa de capăt superioară şi evacuarea (c) se deschide. Din cilindrii de frână conectaţi se evacuează aerul complet prin racordul 3.

45

Regulator automat al forţei de frânareîn funcţie de sarcină (ALB) 1.

Scop:

Reglarea automată a forţei de frânare la cilindrii de frână hidraulici în funcţie de starea de încărcare a autovehiculului.

Mod de acţiune:

Regulatorul ALB este fixat pe şasiul vehiculului şi este comandat printr-un arc de tracţiune (c) şi o pârghie de inversare, care este fixată mecanic de punte. Pe măsura încărcării vehiculului se modifică distanţa dintre punte şi şasiul vehiculului. Prin aceasta se pretensionează mai mult arcul (c) şi forţa care se naşte se transmite regulatorului prin pârghia (b), bolţul (a) şi pistonul (l).

La acţionarea frânei de serviciu şi prin acesta a cilindrului principal de frână, presiunea hidraulică pentru frânare care se formează în circuitul axei spate ajunge prin racordul 11 în compartimentul A.

Prin accesul deschis (d), compartimentul D şi racordul 21, presiunea ajunge mai departe la cilindrii de frână ai axei spate, concomitent presiunea din circuitul axei faţă ajunge prin racordul 12 în compartimentul B şi deplasează pistonul (h), împotriva forţei din compartimentul A care acţionează pe spatele acestuia, în poziţia de capăt din partea dreaptă. Dacă presiunea hidraulică de frânare din circuitul punţii spate şi cu aceasta şi în compartimentul D creşte peste o valoare, corespunzătoare forţei arcului introdusă de pârghia (b), presiunea din compartimentul D deplasează pistonul (l) spre dreapta. Supapa (e) închide trecerea (d) şi se ajunge la o poziţie de încheiere.

Şi la creşterea în continuare a presiunii din racordul 11 supapa (e) menţine trecerea (d) închisă şi nu are loc o creştere a presiunii de ieşire (caracteristica de întretăiere).

La scăderea presiunii hidraulice de frânare în racordul 11 presiunea mai mare din compartimentul D, care prin orificiul C acţionează şi asupra supapei de reţinere (f), o deplasează pe aceasta împotriva forţei arcului (g) spre stânga. Presiunea de frânare din circuitul punţii spate scade mai întâi prin orificiul C, prin trecerea (k) şi racordul 11. Forţa arcului de tracţiune (c) împinge pistonul (l) din nou spre stânga, supapa (e) deschide trecerea (d) şi presiunea de frânare scade prin racordul 11.

În cazul defectării circuitului axei faţă, la acţionarea frânei de serviciu, presiunea de frânare hidraulică se formează numai în compartimentele A şi D. Prin aceasta pistonul (h) este împins în poziţia sa limită din stânga. Tija supapei (j) trage după ea supapa (e) şi trecerea (d) rămâne permanent deschisă. Presiunea hidraulică de frânare ajunge fără scădere în cilindrii de frână ai punţii spate.

Regulator automat al forţei de frânare 468 402 . . . 0

46

Regulatorul automat al forţei de frânare în funcţie de sarcină (ALB)1.

Scop:

Reglarea automată a forţei de frânare la cilindrii de frână hidraulici în funcţie de starea de încărcare a autovehiculului.

Mod de acţiune:

Regulatorul ALB este fixat pe şasiul vehiculului şi este comandat printr-un arc de tracţiune (c) şi o pârghie de inversare, care este fixată mecanic de punte. În stare descărcată distanţa dintre punte şi regulatorul ALB este cea mai mare, pârghia de inversare aflându-se în poziţia ei cea mai de jos. Dacă autovehiculul va fi încărcat, această distanţă se va micşora şi pârghie de inversare va fi deplasată din poziţia fără încărcătură în direcţia poziţiei cu sarcină totală. Astfel arcul de tracţiune (c) este tensionat mai mult şi forţa rezultată din aceasta se transmite regulatorului forţei de frânare prin pârghia (b), bolţul (a) şi pistonul (f).

La acţionarea frânei de serviciu şi prin acesta a cilindrului principal de frână, presiunea hidraulică pentru frânare care se formează în circuitul axei spate ajunge prin racordul 1 în compartimentul A. Prin supapa deschisă (d) presiunea ajunge în compartimentul B şi mai departe prin racordul 2 la cilindrii de frână ai roţilor

axei din spate. Dacă presiunea hidraulică de frânare din circuitul punţii spate şi cu aceasta şi în compartimentul B creşte peste valoarea corespunzătoare forţei arcului transmisă prin pârghia (b), presiunea din compartimentul B deplasează pistonul (f) spre dreapta. Supapa (d) se închide şi se ajunge la o poziţie de încheiere.

La creşterea în continuare a presiunii din racordul 1 cât şi în compartimentul A pistonul (f) se va deplasa din nou spre stânga. Supapa (d) se deschide şi presiunea mai mare ajunge prin racordul 2 la cilindrii de frână din roţi. Dacă presiunea din compartimentul B devine din nou dominantă, se ajunge iarăşi la o poziţie de încheiere.

La scăderea presiunii hidraulice de frânare în racordul 1 şi cu aceasta şi în compartimentul A, presiunea aflată în compartimentul B deschide supapa (d). Presiunea de frânare din circuitul punţii spate scade acum prin racordul 1 şi pompa hidraulică de frână montată în amonte. Forţa acţionând pe bolţul (a) transmisă de arcul (c) presează pistonul (f) înapoi în poziţia sa limită din stânga în timp ce presiunea din compartimentul B scade. Supapa (d) se sprijină pe carcasa (e) şi rămâne deschisă.

Regulator automat al forţei de frânare 468 404 . . . 0

47

Regulator automat al forţei de frânareîn funcţie de sarcină (ALB) 1.

Scop:Reglarea automată a forţei de frânare în funcţie de săgeata suspensiei şi prin aceasta de starea de încărcare a vehiculului. Prin supapa releu integrată se realizează umplerea şi golirea rapidă a cilindrilor de frână.

Mod de acţiune:Regulatorul forţei de frânare este fixat pe şasiu şi se leagă de un punct fix de pe axă prin intermediul unei timonerii resp. a unui braţ arcuitor. În starea fără încărcătură, distanţa dintre axă şi regulatorul forţei de frânare este maximă, pârghia (j) se află în poziţia ei inferioară.

Regulator automat al forţei de frânare 475 710 . . . 0

Dacă autovehiculul va fi încărcat, această distanţă se va micşora şi pârghia (j) va fi deplasată din poziţia fără încărcătură în direcţia poziţiei cu sarcină totală. Discul cu camă deplasat în aceeaşi direcţie cu pârghia (i), va mişca tachetul supapei (h) într-o poziţie corespunzătoare respectivei stări de încărcare.

Aerul comprimat comandat de supapa de frână a vehiculului tractant, respectiv a remorcii, pătrunde prin racordul 4 în compartimentul A şi acţionează pistonul (b). Acesta va fi deplasat în jos, va închide evacuarea (d) şi va deschide alimentarea (m). Aerul comprimat comandat prin racordul 4 pătrunde în compartimentul C dedesubtul membranei (e) şi acţionează asupra suprafeţei de acţiune a pistonului cu releu (f).

Simultan, aerul comprimat trece prin supapa deschisă (a), cât şi prin canalul E, ajungând în compartimentul D şi acţionează asupra laturii superioare a membranei (e). Datorită acestei precomenzi a presiunii, demultiplicarea se anulează în domeniul sarcinii parţiale în cazul presiunilor mici de comandă (până la max. 1,0 bari). Dacă presiunea de comandă creşte în continuare, pistonul (n) se va mişca împotriva forţei

arcului (o), şi supapa se închide.Datorită presiunii create în compartimentul C, pistonul releu (f) va fi deplasat în jos. Evacuarea (g) se închide, şi admisia (k) se deschide. Aerul de la rezervor aflat în racordul 1 pătrunde prin admisia (k) în compartimentul B şi ajunge prin racordurile 2 în cilindrii de frână pneumatici conectaţi. Simultan, se instalează o presiune în compartimentul B care va acţiona asupra părţii inferioare a pistonului cu releu(f). Dacă presiunea este mai mare decât cea existentă în compartimentul C, atunci pistonul releu (f) se deplasează în sus şi admisia (k) se închide.

Membrana (e) se aşează pe discul sub formă de evantai (l) la mişcarea în jos a pistonului (b) şi astfel în mod curent va mări suprafaţa de acţiune a membranei. În momentul în care forţa existentă în compartimentul C va acţiona asupra laturii inferioare a membranei, forţă egală cu cea care acţionează asupra pistonului (b), acesta se va deplasa în sus. Admisia (m) se închide ajungându-se la o poziţie de încheiere.

O mărire în continuare a presiunii din racordul 4 duce automat la o reducere proporţională a presiunii de ieşire din racordul 2.

Poziţia tachetului supapei (h), care depinde de poziţia pârghiei (j), trebuie luată în consideraţie pentru presiunea de frânare comandată. Pistonul (b) cu discul sub formă de evantai (l) trebuie să efectueze o cursă corespunzătoare uneia dintre poziţiile tachetului supapei (h), înainte ca supapa (c) să înceapă să lucreze. Datorită acestei curse se modifică şi suprafaţa activă a membranei (e). În poziţia cu sarcină totală, presiunea comandată la racordul 4 va fi : comandată în compartimentul C în proporţie 1 la 1. În timp ce pistonul cu releu (f) este acţionat la presiune totală, alimentarea (k) este continuu deschisă şi nu are loc reglarea presiunii de frânare comandate.

După scăderea a presiunii de comandă din racordul 4 pistonul releu (f) datorită presiunii din racordurile 2 şi pistonul (b) datorită presiunii din compartimentul C se vor deplasa în sus. Evacuările (d şi g) se deschid şi aerul comprimat iese în atmosferă prin racordul 3.

La ruperea timoneriei regulatorul trece automat pe curba de comandă de necesitate a camei (i), care transmite o presiune egală cu jumătatea presiunii frânei de serviciu corespunzătoare vehiculului încărcat.

48

Regulator automat al forţei de frânare în funcţie de sarcină (ALB)1.

Regulator automat al forţei de frânare 475 711 . . . 0

Scop:Reglarea automată a forţei de frânare în cilindrii de frână cu aer comprimat la suspensii pneumatice ale axelor în funcţie de presiunea din pernele suspensiei şi aceasta functie de starea de încărcare a vehiculului.

Mod de acţiune:Regulatorul forţei de frânare este comandat de ambele circuite ale burdufelor suspensiei prin racordurile 41 şi 42. Pistonul de comandă (i) împinge pistonul de lucru (j) cu cama de comandă (m) împotriva forţei arcului (l) spre stânga. Cu aceasta tija de supapă (h) este adusă de către cama de comandă (m) în poziţia care corespunde stării de încărcare dată a vehiculului.

Aerul comprimat comandat de supapa de frână a vehiculului tractant pătrunde în compartimentul A prin racordul 4 şi acţionează asupra pistonului (b). Acesta va fi deplasat în jos, va închide evacuarea (d) şi va deschide alimentarea (q). Aerul comprimat comandat prin racordul 4 pătrunde în compartimentul C dedesubtul membranei (e) şi acţionează asupra suprafeţei de acţiune a pistonului cu releu (f).Simultan, aerul comprimat trece prin supapa deschisă (a), cât şi prin canalul E, ajungând în compartimentul D şi acţionează asupra laturii superioare a membranei (e). Datorită acestei precomenzi a presiunii, demultiplicarea

se anulează în domeniul sarcinii parţiale în cazul presiunilor mici de comandă (până la max. 0,8 bari). Dacă presiunea de comandă creşte, pistonul (r) va fi deplasat în sus datorită forţei arcului de presiune (s) şi supapa (a) se închide.

Datorită presiunii create în compartimentul C, pistonul releu (f) va fi deplasat în jos. Evacuarea (g) se închide, şi admisia (o) se deschide. Aerul de la rezervor aflat în racordul 1 pătrunde prin admisia (o) în compartimentul B şi ajunge prin racordurile 2 în cilindrii de frână pneumatici conectaţi. Simultan se instalează o presiune în compartimentul B care va acţiona asupra părţii inferioare a pistonului cu releu (f). Dacă presiunea este mai mare decât cea existentă în compartimentul C, atunci pistonul releu (f) se deplasează în sus şi admisia (o) se închide.

Membrana (e) se aşează pe discul sub formă de evantai (p) la mişcarea în jos a pistonului (b) şi astfel în mod curent va mări suprafaţa activă a membranei. În momentul în care forţa existentă în compartimentul C va acţiona asupra laturii inferioare a membranei, forţă egală cu cea care acţionează asupra pistonului (b), acesta se va deplasa în sus. Alimentarea (q) va fi închisă şi astfel se asigură o poziţie de închidere.

Poziţia tachetului supapei (h), care depinde de poziţia cama de comandă (m), trebuie luată în consideraţie pentru presiunea de frânare comandată. Pistonul (b) cu discul sub formă de evantai (p) trebuie să efectueze o cursă corespunzătoare uneia dintre poziţiile

tachetului supapei (h), înainte ca supapa (c) să înceapă să lucreze. Datorită acestei curse se modifică şi suprafaţa activă a membranei (e). În poziţia încărcat la sarcină maximă presiunea introdusă la racordul 4 se transmite la raportul 1:1 în compartimentul C. În timp ce pistonul cu releu (f) este acţionat la presiune maximă, admisia (o) este deschisă în permanenţă şi nu are loc reglarea presiunii de frânare introduse.

După scăderea a presiunii de comandă din racordul 4 pistonul releu (f) datorită presiunii din racordurile 2 şi pistonul (b) datorită presiunii din compartimentul C se vor deplasa în sus. Evacuările (d şi g) se deschid şi aerul comprimat iese în atmosferă prin racordul 3.

Dacă dispare presiunea dintr-una dintre perne regulatorul trece automat într-o poziţie care corespunde aproximativ jumătăţii presiunii din circuitul rămas intact. Dacă dispare presiunea din ambele perne arcul mic din cilindrul de lucru (k) aduce pistonul de lucru atât de mult spre dreapta, încât tija este adusă automat pe cama de comandă a pistonului dincolo de punctul cel mai de jos pe aceasta. Presiunea care se transmite atunci este egală cu jumătatea din presiunea frânei de serviciu corespunzătoare vehiculului încărcat.

Racordul de control 43 face posibilă verificarea regulatorului forţei de frânare pe vehicul. Asupra pistonului de comandă va acţiona acum presiunea reglată de control, în timp ce presiunile din burdufele de suspensie sunt automat separate de regulator.

491

Regulator automat al forţei de frânareîn funcţie de sarcină (ALB) 1.

Regulator automat al forţei de frânare 475 720 . . . 0

Scop:Reglarea automată a forţei de frânare în funcţie de săgeata suspensiei şi prin aceasta de starea de încărcare a vehiculului. Prin supapa releu integrată se realizează umplerea şi golirea rapidă a cilindrilor de frână.

Mod de acţiune:Regulatorul forţei de frânare este fixat pe şasiu şi se leagă de un punct fix de pe axă prin intermediul unei timonerii resp. a unui braţ arcuitor. În starea fără încărcătură, distanţa dintre axă şi regulatorul forţei de frânare este maximă, pârghia (j) se află în poziţia ei inferioară. Dacă autovehiculul va fi încărcat, această distanţă se va micşora şi pârghia (j) va fi deplasată din poziţia fără încărcătură în direcţia poziţiei cu sarcină totală. Ştiftul (i) înclinat în acelaşi sens cu pârghia (j) deplasează prin came de comandă din capacul lagăr (p) bara (q) şi cu aceasta tija de supapă (g) totdeauna în poziţia corespunzătoare stării de încărcare a vehiculului.

Aerul comprimat comandat de supapa de frână a vehiculului tractant (presiune de comandă) pătrunde prin racordul 4 în compartimentul A şi acţionează pistonul (b). Acesta se va mişca spre stânga, închide evacuarea (d) şi deschide admisia (m). Aerul comprimat întrodus în racordul 4 ajunge în compartimentul C în

stânga membranei (e), cât şi prin canalul F în camera G şi acţionează pe suprafaţa activă a pistonului releu (f).

Simultan, aerul comprimat trece prin supapa deschisă (a), cât şi prin canalul E, ajungând în compartimentul D şi acţionează asupra părţii superioare a membranei (e). Datorită acestei precomenzi a presiunii, demultiplicarea se anulează în domeniul sarcinii parţiale în cazul presiunilor mici de comandă (până la max. 1,4 bari). Dacă presiunea de comandă creşte în continuare, pistonul (n) se va mişca împotriva forţei arcului (o), şi supapa se închide.

Datorită presiunii create în compartimentul G, pistonul releu (f) va fi deplasat în jos. Evacuarea (h) se închide şi admisia (k) se deschide. Aerul de la rezervor aflat în racordul 1 pătrunde prin admisia (k) în compartimentul B şi ajunge prin racordurile 2 în cilindrii de frână pneumatici conectaţi.Simultan se instalează o presiune în compartimentul B care va acţiona asupra părţii inferioare a pistonului cu releu(f). Dacă presiunea este mai mare decât cea existentă în compartimentul G, atunci pistonul cu releu (f) se deplasează în sus şi alimentarea (k) se închide.

La mişcarea spre stânga a pistonului (b) membrana (e) se aşează pe şaiba în evantai (l) mărind astfel suprafaţa activă a membranei. În momentul în care forţa existentă în compartimentul C va acţiona asupra laturii inferioare a membranei,

forţă egală cu cea care acţionează asupra pistonului (b), acesta se va deplasa în sus. Admisia (m) se închide ajungându-se la o poziţie de încheiere.

Poziţia tijei de supapă (g), care este dependentă de poziţia pârghiei (j), determină mărimea suprafeţei active a membranei şi cu aceasta presiunea de frânare transmisă. Pistonul (b) cu discul sub formă de evantai (l) trebuie să efectueze o cursă corespunzătoare uneia dintre poziţiile tachetului supapei (g) înainte ca supapa (c) să înceapă să funcţioneze. Datorită acestei curse se modifică şi suprafaţa activă a membranei (e). În poziţia încărcat mărimea suprafeţei active a membranei (e) şi cea a pistonului (b) sunt egale. În această situaţie presiunea de intrare în racordul 4 se transmite cu raportul de 1:1 în compartimentul C şi astfel şi în compartimentul G. Deoarece pe pistonul releu (f) acţionează toată presiunea, supapa releu transmite mai departe tot presiunea în raport 1:1. Deci nu are loc o reducere a presiunii de frânare care intră în aparat.

După scăderea presiunii de comandă din racordul 4 pistonul (b) este împins spre dreapta de presiunea din compartimentul C şi pistonul releu (f) se va deplasa în sus datorită presiunii din racordurile 2. Evacuările (d şi h) se deschid, şi aerul comprimat iese în atmosferă prin racordul 3.

50

Regulator automat al forţei de frânare 475 721 . . . 0

Scop:Reglarea automată a forţei de frânare în funcţie de presiunea din pernele suspensiei pneumatice şi aceasta functie de starea de încărcare a vehiculului. Prin supapa releu integrată se realizează umplerea şi golirea rapidă a cilindrilor de frână.

Mod de acţiune:Regulatorul forţei de frânare este comandat de ambele circuite ale burdufurilor suspensiei prin racordurile 41 şi 42. Sub acţiunea presiunii din burduful suspensiei pistonul de comandă (i) aduce tija de supapă (g) împotriva forţei arcului (j) în poziţia corespunzătoare stării de încărcare a vehiculului. Aici îşi face efect valoarea medie aritmetică a presiunilor 41 şi 42.

Aerul comprimat comandat de supapa de frână a vehiculului tractant (presiune de comandă) pătrunde prin racordul 4 în compartimentul A şi acţionează pistonul (b). Acesta se va mişca spre stânga, închide evacuarea (d) şi deschide admisia (m). Aerul comprimat întrodus în racordul 4 ajunge în compartimentul C în stânga membranei (e), cât şi prin canalul F în camera G şi acţionează pe suprafaţa activă a pistonului releu (f).

Simultan aerul comprimat trece prin supapa deschisă (a), cât şi prin canalul E, ajungând în compartimentul D şi acţionează asupra părţii superioare a membranei (e). Datorită acestei

precomenzi a presiunii, demultiplicarea se anulează în domeniul sarcinii parţiale în cazul presiunilor mici de comandă (până la max. 1,4 bari). Dacă presiunea de comandă creşte în continuare, pistonul (n) se va mişca împotriva forţei arcului (o), şi supapa se închide.

Datorită presiunii create în compartimentul G, pistonul releu (f) va fi deplasat în jos. Evacuarea (h) se închide şi admisia (k) se deschide. Aerul de la rezervor aflat în racordul 1 pătrunde prin admisia (k) în compartimentul B şi ajunge prin racordurile 2 în cilindrii de frână pneumatici conectaţi.Simultan se instalează o presiune în compartimentul B care va acţiona asupra părţii inferioare a pistonului cu releu(f). Dacă presiunea este mai mare decât cea existentă în compartimentul G, atunci pistonul cu releu (f) se deplasează în sus şi alimentarea (k) se închide.

La mişcarea spre stânga a pistonului (b) membrana (e) se aşează pe şaiba în evantai (l) mărind astfel suprafaţa activă a membranei. În momentul în care forţa existentă în compartimentul C va acţiona asupra laturii inferioare a membranei, forţă egală cu cea care acţionează asupra pistonului (b), acesta se va deplasa în sus. Admisia (m) se închide ajungându-se la o poziţie de încheiere.

Poziţia tijei de supapă (g), care este dependentă de poziţia pistonului de comandă (i), determină suprafaţa activă a membranei şi deci presiunea de frânare transmisă. Pistonul (b) cu discul sub formă de evantai (l) trebuie să efectueze o cursă corespunzătoare

uneia dintre poziţiile tachetului supapei (g) înainte ca supapa (c) să înceapă să funcţioneze. Datorită acestei curse se modifică şi suprafaţa activă a membranei (e). În poziţia încărcat mărimea suprafeţei active a membranei (e) şi cea a pistonului (b) sunt egale. În această situaţie presiunea de intrare în racordul 4 se transmite cu raportul de 1:1 în compartimentul C şi astfel şi în compartimentul G. Deoarece pe pistonul releu (f) acţionează toată presiunea, supapa releu transmite mai departe tot presiunea în raport 1:1. Deci nu are loc o reducere a presiunii de frânare care intră în aparat.

După scăderea presiunii de comandă din racordul 4 pistonul (b) este împins spre dreapta de presiunea din compartimentul C şi pistonul releu (f) se va deplasa în sus datorită presiunii din racordurile 2. Evacuările (d şi h) se deschid, şi aerul comprimat iese în atmosferă prin racordul 3.

Dacă dispare presiunea dintr-una dintre perne regulatorul trece automat într-o poziţie care corespunde aproximativ jumătăţii presiunii din circuitul rămas intact. Dacă dispare presiunea din ambele perne regulatorul trece automat în poziţia de descărcat.

Supapa de control din racordul 43 face posibilă verificarea regulatorului forţei de frânare pe vehicul. Cu această ocazie se introduce presiune în circuitele de comandă 41 şi 42 cu un furtun de control, în timp ce presiunile pernelor de suspensie se izolează de regulator la conectarea furtunului de control.

Regulator automat al forţei de frânare în funcţie de sarcină (ALB)1.

51

433 306

433 302

Braţ cu articulaţie 1.

Braţ arcuitor433 302. ... . . 0 şi 433 306 . . . 0

Scop:Evitarea deteriorărilor la supapele de reglare dependente de sarcină, respectiv la regulatorul automat al forţei de frânare.

Mod de acţiune:În cazul vibraţiilor puternice ale axelor care depăşesc domeniul de reglaj al supapei de reglare în funcţie de sarcină, respectiv al regulatorului de forţă de frânare, pârghia basculantă aflată în plan orizontal în stare de repaus (e) va fi rabatată în jurul unui punct fix aflat în carcasă (c).

Bila (d) pusă sub sarcină datorită arcurilor de compresiune (a şi b) asigură o legătură cu contact ferm cu carcasa (c), până când pârghia basculantă (e) va reveni în poziţia ei normală orizontală şi se va afla complet la peretele din faţă al carcasei.

Îndoirea barei de legătură cu regulatorul forţei de frânare este evitată în cazul mişcărilor de basculare prin faptul că bara de legătură este prinsă pe pârghia basculantă (e) într-o articulaţie sferică (f), respectiv o piesă de presiune din cauciuc.

52 1

Scop:Reglarea concomitentă a circuitului frânei axei din faţă asociată cu reglarea automată a forţei de frânare în funcţie de încărcare (ALB) a circuitului punţii spate cât şi golirea rapidă a cilindrilor de frână.

Mod de acţiune:La acţionarea frânei de serviciu aerul comprimat de la supapa de frână a vehiculului tractant ajunge prin racordul 1 pe faţa superioară a pistonului de dozare (d) şi-l împinge pe acesta în jos la maximum. Supapa dublă (a) urmărind

deplasarea închide evacuarea (b) şi deschide admisia (c). Aerul comprimat pătrunde prin racordurile 2 în circuitul axei faţă acţionând asupra cilindrilor axei faţă.În acelaşi timp regulatorul automat al forţei de frânare transmite presiunea de frânare mai mult sau mai puţin redusă, în funcţie de starea de încărcare a vehiculului pentru puntea din spate, prin racordul 4 şi pe suprafaţa inelară a pistonului de dozare (d). Se ajunge la închiderea admisiei (c) când raportul presiunilor introduse (racordurile 1 şi 4)

faţă de presiunile de ieşire (racordurile 2) corespunde raportului suprafeţelor pistonului de dozare (d).

Dacă scad presiunile de comandă în racordurile 1 şi 4, presiunea mai mare a cilindrilor de frână face ca să se ridice din nou pistonul de dozare (d) împreună cu supapa dublă (a). Evacuarea (b) se deschide, şi prin aerisirea 3 se efectuează o aerisire parţială sau totală rapidă a cilindrilor de frână, corespunzătoare presiunii de comandă.

Supapă încărcat/gol şi supapă reductor1.Supapă încărcat/gol473 300 . . . 0

Supapă de reducere473 301 . . . 0

Scop: Reducerea presiunii comandate într-o proporţie bine determinată, cât şi aerisirea rapidă a aparatelor de frânare postcomutate.

Mod de acţiune: Prin racordul 1 aerul comprimat pătrunde în compartimentul A şi va mişca pistonul în trepte (d) împotriva forţei arcului (a) în jos. Supapa de evacuare (b) va fi închisă şi cea de admisie (c) va fi deschisă. Aerul comprimat trece în aparatele de frânare ataşate prin racordul 2.

Simultan, în compartimentul B se creează o presiune care va acţiona asupra părţii inferioare a pistonului (d). În momentul asigurării egalităţii de forţe la partea inferioară şi partea superioară mai mica ale pistonului în trepte (d), pistonul va fi ridicat şi supapa de admisie (c) va fi închisă. Raportul dintre presiuni corespunde raportului dintre cele două suprafeţe ale pistonului în trepte.

Dacă la racordul 1 se reduce presiunea, atunci, din cauza presiunii mai mari în compartimentul B, pistonul în trepte (d) va fi deplasat în sus. Supapa de evacuare (b) se deschide, şi prin intermediul aerisirii 3 va avea loc o golire corespunzătoare parţială sau totală a aparatelor de frânare ataşate, conformă unei presiuni de comandă. Datorită arcului de presiune (a), pistonul în trepte va rămâne în poziţia superioară de capăt chiar în absenţa presiunii:

4

d

1

2 2

3

c

ba

d

1

2 2

3

c

ba

531

Supapă încărcat/gol 1.

Scop:Reglarea circuitului de frână al axei din faţă asociată cu reglarea automată a forţei de frânare în funcţie de încărcare a circuitului punţii spate, cât şi golirea rapidă a cilindrilor de frână.

Mod de acţiune:a) Poziţia frânei pentru vehicul încărcat parţialLa acţionarea frânei de serviciu presiunea de frânare pentru circuitul punţii din spate, reglată în funcţie de încărcare de regulatorul ALB (regulator cu treaptă de amorsare), ajunge la cilindrii punţii din spate şi ca presiune de comandă la racordul 4 al supapei încărcat/ gol. Prin orificiul E presiunea ajunge în compartimentul C şi acţionează pe partea superioară a pistonului (d). Acesta se deplasează la o presiune de 0,5 bar împotriva forţei arcului (e) în poziţia sa limită de jos. În paralel sub acţiunea arcului supapa (b) închide admisia (c) şi se deschide evacuarea (f). Presiunea de comandă este prezentă de asemenea în compartimentul B şi acţionează pe suprafaţa circulară a pistonului (d).

Concomitent pătrunde aerul comprimat transmis din circuitul 2 al supapei de frână a vehiculului tractant cu 2 circuite prin racordul 1 în compartimentul A şi

acţionează pe partea superioară a pistonului (a).Acesta se va mişca în jos, evacuarea (f) se închide şi admisia (c) se deschide. Aerul comprimat pătrunde prin compartimentul D cât şi racordul 2 în circuitul de frână al axei faţă şi acţionează în cilindrii axei din faţă.Presiunea care se formează în compartimentul D deplasează pistonul (a) din nou în sus. Admisia (c) se închide şi se ajunge la o poziţie de încheiere.

b) Poziţia frânei pentru vehiculul încarcat la sarcină maximăFuncţionarea supapei încărcat/gol la vehiculul încărcat la sarcina maximă este precum cea descrisă anterior. Presiunea de comandă din compartimentul B ca urmare a acţionării frânei acţionează pe suprafaţa inelară a pistonului (a) acum cu valoarea întreagă a presiunii de frânare. Pe suprafaţa pistonului (a) predomină forţele care acţionează în compartimentele A şi B (a), iar reducerea de presiune se anulează. Presiunea care intră în racordul 1 se transmite în tot domeniul frânărilor parţiale până la frânarea totală cu raportul 1 : 1.

La eliberarea instalaţiei de frână presiunea din racordurile 1 şi 4 se reduce prin supapa de frână a vehiculului

tractant 2 circuite, respectiv regulatorul ALB. Concomitent presiunea de frânare din compartimentul D deplasează pistonul (a) în sus. Admisia (c) se închide, evacuarea (f) se deschide şi aerul comprimat din racordul 2 se evacuează prin racordul 3 în atmosferă.

Până la o presiune reziduală de 0,5 bari în racordul 4 pistonul (d) rămâne în poziţia sa limită de jos şi evacuarea (f) deschisă. La scăderea în continuare a presiunii din compartimentul C arcul (e) deplasează pistonul (d) în sus. Evacuarea (f) se închide şi alimentarea (c) se deschide. Presiunea rămasă în racordul 2 se anihilează prin racordul 1.

c) Modul de acţionare în cazul defectării circuitului frânei axei spateÎn cazul defectării circuitului frânei axei spate racordul 4 şi prin aceasta, compartimentul C deasupra pistonului (d), rămân fără presiune la acţionarea instalaţiei de frânare. Pistonul (d) va fi menţinut în poziţia sa de capăt superioară datorită forţei arcului de presiune (e). Admisia (c) rămâne permanent deschisă. Aerul comprimat transmis de la circuitul 2 al supapei de frână a vehiculului tractant pătrunde prin supapa încărcat/gol fără reducerea presiunii la cilindrii de frână ai circuitului axei din faţă.

Supapă încărcat/gol473 302 . . . 0

54

Scop:Comanda instalaţiei de frână pentru remorcă cu două conducte în legătură cu supapa de frână a vehiculului tractant cu două circuite şi cu supapa frânei de mână pentru cilindrii de frana cu arc.

Mod de acţiune:a) Comanda prin supapa de frână a vehiculului tractant cu două circuiteLa acţionarea supapei de frână a vehiculului tractant aerul comprimat trece din circuitul 1 de frână prin racordul 41 în compartimentul A şi acţionează pistoanele (a şi i). Acestea se deplasează împreună în jos. Prin aşezarea pistonului (i) pe supapa (d) se închide evacuarea (c) şi se deschide admisia (h). Presiunea de acumulare aflată în compartimentul C pătrunde prin compartimentul B spre racordul 2 şi acţionează în conducta de frânare a remorcii corespunzător presiunii din circuitul 1 al frânei de serviciu cu un avans de frânare care depinde de pretensionarea arcului (b).

Presiunea care se creează în compartimentul B acţionează asupra suprafeţelor inferioare ale pistoanelor (a şi i). Din cauza diferenţei suprafeţelor active ale pistonului (a), se va deplasa în sus numai pistonul (i) împotriva presiunii de comandă din compartimentul A şi a forţei arcului (b). Supapa (d) urmând mişcarea închide admisia (h) şi se ajunge la o poziţie de echilibru. La o

frânare totală predomină presiunea care acţionează pe partea superioară a pistonului (i) şi admisia (h) rămâne deschisă.

Cu ajutorul şurubului de reglaj (j) se poate modifica pretensionarea arcului (b), astfel încât avansul de presiune al racordului 2 faţă de presiunea de la racordul 41 să poată ajunge la maximum 1 bar.

Concomitent cu cele petrecute în racordul 41 se transmite presiune de la circuitul 2 al frânei de serviciu prin racordul 42 care acţionează în compartimentul E sub membrana (e). Cu toate că apare presiunea în compartimentele B şi D poziţia pistonului (g) nu se modifică, deoarece presiunea care acţionează pe suprafaţa superioară a pistonului (g) şi asupra membranei (e) este predominantă. Dacă în cazul unei defecţiuni circuitul frânei de serviciu 1 nu mai funcţionează, prin circuitul 2 are loc numai o ventilare a racordului 42. Presiunea care se formează în compartimentul E sub membrană (e) deplasează pistonul (g) şi supapa (d) în sus. Pistonul (i) ţinut în poziţia sa limită de sus închide evacuarea (c) şi deschide admisia (h), astfel încât în conducta de frânare a remorcii se transmite presiunea corespunzătoare frânării vehiculului tractant.Presiunea care se crează în compartimentul B la frânare parţială

deplasează pistonul (g) din nou în jos. Admisia (h) se închide şi se ajunge la o poziţie de încheiere. La o frânare totală predomină presiunea din compartimentul E şi admisia (h) rămâne deschisă.

La comandarea prin cel de al 2-lea circuit al instalaţiei frânei de serviciu se realizează comandarea supapei de frână a remorcii fără avans al frânării.

b) Comanda prin supapa frânei de mânăAerisirea gradată a cilindrului de frana cu arc prin supapa frânei de mână duce la o aerisire corespunzătoare a compartimentului D prin racordul43. Presiunea de acumulare dominantă de acum în compartimentul C deplasează pistonul (g) în sus. Transmiterea aerului în racordul 2 se produce atunci în acelaşi mod ca la comandarea compartimentului E în cazul defectării circuitului 1 de frână.

La terminarea procesului de frânare din racordurile 41 şi 42 se elimină aerul în atmosferă resp. în racordul 43 presiunea apare din nou. Prin aceasta pistoanele (a şi i) ca şi pistonul (g) ca urmare a presiunii din compartimentul B se vor mişca înapoi în poziţiile lor iniţiale. Atunci se deschide evacuarea (c) şi aerul comprimat aflat în racordul 2 se elimină în atmosferă prin orificiul pistonului (f) şi racordul 3.

Supape pentru comanda remorcii1.Supapă pentru comanda remorcii cu avans 973 002 . . . 0

55

1.

Scop:Comanda unei instalaţii de frână pentru remorcă cu două conducte în legătură cu supapa de frână a vehiculului tractant cu două circuite şi supapa frânei de mână pentru cilindrii de frana cu arc.În cazul când s-a rupt conducta sau conducta de frânare a remorcii nu este cuplată, la acţionarea supapei de frână a vehiculului tractant, se produce o obturare a alimentării de la vehiculul tractant spre remorcă, concomitent cu scăderea presiunii din conducta de alimentare de pe remorcă.

Mod de acţiune:La umplerea instalaţiei de frână cu aer comprimat aerul de acumulare pătrunde prin racordul 11 în supapa cu 2/2 căi şi acţionează pe pistonul (l). Acesta se va mişca împotriva forţei arcului (n) în poziţia sa limită de sus.

Supape pentru comanda remorcii

Prin compartimentul C şi racordul 12 aerul de acumulare pătrunde mai departe la capul de cuplare automată “Alimentare”.

a) Comanda prin supapa de frână a vehiculul tractant cu două circuiteLa acţionarea supapei de frână a vehiculului tractant aerul comprimat trece din circuitul 1 al frânei de serviciu prin racordul 41 în compartimentele A şi G şi acţionează pistoanele (c şi l). Pistonul (c) se va mişca în jos. Prin aşezarea pistonului (c) pe supapa (g) se va închide evacuarea (e) iar admisia (f) se va deschide. Presiunea de rezervă existentă în compartimentul C trece prin compartimentul B spre racordul 22 şi ventilează conducta de frână a remorcii în conformitate cu presiunea din circuitul 1 al frânei de serviciu 1. În acelaşi timp, aerul comprimat pătrunde în compartimentul F prin canal (k) şi acţionează asupra părţii inferioare a pistonului (l). La o presiune de comandă de cca. 4 bari predomină presiunea de deasupra pistonului (l) şi îl deplasează pe acesta în jos până la umărul (m) al carcasei (cursă de joc, în vederea evitării blocării pistonului (l)).Presiunea care se creează în compartimentul B acţionează pe faţa inferioară a pistonului (c) şi-l mişcă pe acesta împotriva presiunii de comandă din compartimentul A în sus. Supapa (g) urmând mişcarea închide admisia (f) şi se ajunge la o poziţie de încheiere. La o

frânare totală predomină presiunea de comandă care acţionează pe faţa superioară a pistonului (c) şi admisia (f) rămâne deschisă.Concomitent cu procesele care au loc în racordul 41 se transmite aer din circuitul 2 al frânei de serviciu prin racordul 42 în compartimentul E sub membrana (i). Cu toate că apare presiunea în compartimentele B şi D poziţia pistonului (h) nu se modifică, deoarece presiunea care acţionează pe suprafaţa superioară a pistonului (h) şi asupra membranei (i) este predominantă. Dacă în cazul unei defecţiuni circuitul frânei de serviciu 1 nu mai funcţionează, prin circuitul 2 are loc numai o ventilare a racordului 42. Presiunea care se formează în compartimentul E sub membrană (i) deplasează pistonul (h) şi supapa (g) în sus. Pistonul (c) ţinut în poziţia sa limită de sus închide evacuarea (e) şi deschide admisia (f), astfel are loc ventilarea corespunzătoare a conductei remorcii în frânarea vehiculului tractat.

Presiunea care se crează în compartimentul B la frânări parţiale deplasează pistonul (h) din nou în jos. Admisia (f) se închide şi se se ajunge la o poziţie de încheiere. La o frânare totală presiunea din compartimentul E este dominantă şi admisia (f) rămâne deschisă.La ruperea conducetei de frână a remorcii (racordul 22) acţionarea instalaţiei frânei de serviciu nu duce la

formarea presiunii în compartimentele B şi F. Prin aceasta pistonul (l) se va mişca mai departe înapoi ca urmare a presiunii de comandă din compartimentul G, astfel încât aerul de acumulare de la racordul 11 va trece spre racordul 12 printr-un drosel. Concomitent scade presiunea în conducta de alimentare a remorcii (racordul 12) prin admisia (f) deschisă în locul rupturii conductei de frânare a remorcii conducând prin aceasta la frânarea de urgenţă a remorcii.

b) Comanda prin supapa frânei de mânăAerisirea gradată a cilindrului cu membrană prin supapa frânei de mână duce la o aerisire corespunzătoare a compartimentului D prin racordul 43. Presiunea de acumulare dominantă de acum din compartimentul C deplasează pistonul (h) în sus. Ventilarea racordului 22 se produce atunci în acelaşi mod ca la comandarea compartimentului E în cazul defectării circuitului 1 de frână. La terminarea procesului de frânare din racordurile 41 şi 42 se elimină aerul în atmosferă resp. în racordul 43 presiunea apare din nou. Prin aceasta pistoanele (c şi h) se vor mişca înapoi în poziţiile lor iniţiale ca urmare a presiunii din compartimentul B. Cu aceasta se deschide evacuarea (e) şi aerul comprimat aflat în racordul 22 iese în atmosferă prin orificiul pistonului (j) şi racordul 3.

Supapă pentru comanda remorcii cu supapă cu 2/2 căi, fără avans la frânare 973 002 5 . . 0

56

Supape pentru comanda remorcii1.

Supapă pentru comanda remorcii cu avans 973 008 . . . 0

Scop:Comanda unei instalaţii de frână a remorcii cu două circuite în conexiune cu supapa de frână a vehiculului tractant cu două circuite şi supapa frânei de mână pentru cilindrii de înmagazinare de forţă.În cazul ruperii conductei sau a unei conducte de frână a remorcii necuplate, la acţionarea supapei de frână a vehiculului tractant are loc o obturare a aerului de rezervă de la vehiculul tractant la remorcă cu reducere concomitentă a presiunii în conducta pentru acumulare a remorcii. Prin această desfăşurare remorca se va frâna imediat automat.

Mod de acţiune:a) Comanda prin supapa de frână a vehiculului tractant cu două circuiteLa acţionarea supapei de frână a vehiculului tractant aerul comprimat trece din circuitul 1 de frână prin racordul 41 în compartimentul B şi acţionează pistonul (e). Acesta se deplasează în jos şi prin aşezarea pistonului (e) pe supapa (j) se închide evacuarea (g) iar admisia (k) se deschide. Aerul de acumulare aflat în racordul 11 pătrunde prin compartimentul G la racordul 2 şi transmite presiune în conducta de frânare a remorcii corespunzător presiunii din circuitul 1 al frânei de

serviciu cu un avans reglabil cu şurubul de reglaj (f) (max. 1 bar). Presiunea care se crează în compartimentul D acţionează pe partea inferioară a pistonului (e). Ca urmare a diferenţei suprafeţelor active ale pistonului (e), sprijinit de presiunea de comandă care acţionează în compartimentul C şi forţa arcului (l) acesta se va mişca în sus. Supapa (j) urmărind mişcarea închide admisia (k) şi se ajunge la o poziţie de încheiere. La o frânare totală predomină presiunea care acţionează pe partea superioară a pistonului (e) iar admisia (k) rămâne deschisă.La crearea presiunii în compartimentul B pistonul (b) este împins în jos împotriva forţei arcului de reglaj (d). Supapa (c) va fi deschisă de şurubul de reglaj (f) şi presiunea de comandă care se formează în compartimentul C sprijină procesul de reglaj al pistonului (e). Prin aceasta presiunea transmisă la racordul 2 poate să fie mai mică decât presiunea de comandă de la racordul 41. Dacă şurubul de reglare (f) este de ex. rotit în sens invers acelor de ceasornic, presiunea din compartimentul C se reduce, iar pentru menţinerea echilibrului se măreşte presiunea transmisă.

57

Supape pentru comanda remorcii 1.Concomitent cu procesele de la racordul 41 are loc o ventilare a compartimentului A de către circuitul 2 al frânei de serviciu, prin racordul 42. Cu toate că prin ventilarea compartimentelor B şi C predomină presiunea care acţionează pe faţa superioară a pistonului (e), poziţia pistonului (a) nu prezintă importanţă. Dacă în cazul unei defecţiuni circuitul frânei de serviciu 1 nu mai funcţionează, prin circuitul 2 are loc numai o ventilare a racordului 42. Presiunea care se formează în compartimentul A deplasează pistonul(a) în jos şi îndepărtează pistoanele (e), iar ventilarea conductei de frână a remorcii se realizează după cum este descris, dar cu toate acestea se realizează fără avans la frânare al remorcii.

b) Comanda prin supapa frânei de mânăAerisirea gradată a cilindrului de frana cu arc prin supapa frânei de mână duce la o aerisire corespunzătoare a compartimentului F prin racordul 43. Presiunea care acum este predominantă de la racordul 11 deplasează pistonul (h) în sus. Transmiterea aerului în racordul 22 decurge apoi în acelaşi mod ca la amorsarea compartimentului A în cazul defectării circuitului 1 al frânei de serviciu.

La terminarea procesului de frânare din racordurile 41 şi 42 se elimină aerul în atmosferă, respectiv în racordul 43 presiunea apare din nou. Prin aceasta pistoanele (a şi e) ca şi pistonul (h) se vor deplasa înapoi în poziţiile lor iniţiale

datorită presiunii din compartimentul D. Atunci se deschide evacuarea (g) şi aerul comprimat aflat în racordul 2 iese în atmosferă prin pistonul găurit (h) şi racordul 3.

c) Asigurarea împotriva ruperii conductei de comandăLa umplerea instalaţiei de frânare cu aer comprimat, aerul de rezervă trece prin racordul 11 şi compartimentul G spre racordul 12, iar de acolo spre capul de cuplare automat „Rezervă“.În procesul de frânare prin racordul 2 se crează o presiune de comandă în conducta spre capul de cuplare “frână”, aerul comprimat necesar pentru aceasta fiind adus de la racordul 11. Presiunea de deasupra pistonului (i) scăzând uşor prin aceasta. Concomitent sub pistonul (i) prin canalul E se aduce aer comprimat de la racordul 41 şi pistonul (i) se va ridica din nou. Presiunea în compartimentul G creşte iarăşi, prin care pistonul este din nou împins în jos (cursă de joc, în vederea evitării blocării pistonului (i)).În cazul în care ca urmare a ruperii conductei de frână a remorcii nu se formează presiune la racordul 2, pistonul (i) rămâne în poziţia superioară şi blochează trecerea spre compartimentul G. Conducerea aerului de la racordul 11 spre racordul 12 este obturată şi presiunea din conducta de acumulare a remorcii (racordul 12) se reduce prin evacuarea deschisă (k) la locul unde este ruptura conductei de frână a remorcii, astfel ducând la frânarea forţată a remorcii.

58

Supape pentru comanda remorcii1.

Supapă pentru comanda remorciicu avans la frânare şisupapă cu 2/2 căi973 009 . . . 0

Scop:Comanda unei instalaţii de frână pentru remorcă cu două conducte în legătură cu supapa de frână a vehiculului tractant cu două circuite şi supapa frânei de mână pentru cilindrii de frana cu arc.În cazul când s-a rupt conducta sau conducta de frânare a remorcii nu este cuplată, la acţionarea supapei de frână a vehiculului tractant se produce o obturare a alimentării de la vehiculul tractant spre remorcă, concomitent cu scăderea presiunii din conducta de alimentare de pe remorcă. Prin această desfăşurare remorca se va frâna imediat automat.

Mod de acţiune:La umplerea instalaţiei de frână cu aer comprimat aerul din rezervor pătrunde prin racordul 11 în supapa cu 2/2 căi şi acţionează pe pistonul (k). Acesta va fi deplasat în poziţia limită de sus de forţa arcului (l) cu ajutorul şi al arcului (j). Prin canalul (i) pătrunde aerul din rezervor în compartimentul D şi ajunge prin racordul 12 la capul de cuplare automată “alimentare”.

a) Comanda prin supapa de frână a vehiculului tractant cu două circuite.La acţionarea supapei de frână a vehiculului tractant din circuitul 1 al frânei de serviciu pătrunde aerul comprimat prin racordul 41 în compartimentele A şi F acţionând pe pistoanele (a şi k). Pistonul (a) se mişcă în jos şi împinge pistonul (b) în jos. Prin aşezarea pistonului (b) pe supapa (g) evacuarea (a) se închide iar admisia (f) se deschide. Aerul de acumulare pătrunde prin compartimentul B la racordul 22 creând o presiune în conducta de frânare a remorcii corespunzător presiunii din circuitul 1 al frânei de serviciu cu un avans de 0,2 ± 0,1 bari, care poate fi modificat cu ajutorul şurubului de reglaj (d).Prin orificiul (c) pătrunde aerul comprimat în acelaşi timp în compartimentul G şi deplasează pistonul (m) împotriva forţei arcului în jos. Supapa (n) se aşează pe şurubul de reglaj (d) şi eliberează trecerea spre compartimentul E.

59

Supape pentru comanda remorcii 1.Aerul comprimat pătrunde în compartimentul E şi sprijină forţele care acţionează pe faţa inferioară a pistonului (b).

Presiunea care se crează în compartimentele B şi E acţionează pe feţele active diferite ale pistonului (b) şi îl deplasează pe acesta, împreună cu pistonul (a) în sus împotriva presiunii de comandă prezentă în compartimentul A. Supapa (g) urmând mişcarea închide admisia (f) şi se ajunge la o poziţie de încheiere. La o frânare totală predomină presiunea care acţionează pe partea superioară a pistonului (a) iar admisia (f) rămâne deschisă.Concomitent cu procesele din racordul 41 se transmite presiune de la circuitul 2 al frânei de serviciu prin racordul 42 care acţionează în compartimentul H deasupra pistonului (b). Cu toate că prin transmiterea presiunii în compartimentul A predomină presiunea care acţionează pe faţa superioară a pistonului (a), poziţia pistoanelor (a şi b) nu se modifică.

Dacă în cazul unei defecţiuni circuitul frânei de serviciu 1 nu mai funcţionează, prin circuitul 2 are loc numai o ventilare a racordului 42. Presiunea care se creează în compartimentul H sub piston (a) deplasează pistonul (b) înapoi. Acesta închide evacuarea (e) şi deschide admisia (f), în aşa fel încât în urma frânării vehiculului tractant se transmite presiunea corespunzătoare acesteia în conducta de frânare a remorcii, însă fără avans.

În domeniul frânărilor parţiale presiunea care se crează în compartimentele B şi E deplasează pistonul (b) din nou în sus. Admisia (f) se închide şi se se ajunge la o poziţie de încheiere. La o frânare totală predomină presiunea din compartimentul H şi admisia (f) rămâne deschisă.

La ruperea conductei de frână a remorcii (racordul 22) acţionarea instalaţiei frânei de serviciu nu duce la formarea presiunii în compartimentele B şi E. Aerul de acumulare trece prin admisia deschisă (f) şi racordul 22 la locul rupturii în atmosferă. Prin aceasta pistonul (k) se va mişca mai departe în jos ca urmare a presiunii de comandă din compartimentul F astfel încât aerul de acumulare de la racordul 11 va trece spre racordul 22 printr-un drosel. Concomitent scade presiunea în conducta de alimentare a remorcii (racordul 12) prin admisia (f) deschisă în locul rupturii conductei de frânare a remorcii conducând prin aceasta la frânarea de urgenţă a remorcii.

b) Comanda prin supapa frânei de mânăAerisirea gradată a cilindrului de frana cu arc prin supapa frânei de mână duce la o aerisire corespunzătoare a compartimentului C prin racordul 43. Presiunea de acumulare dominantă de acum din compartimentul D deplasează pistonul (h) în sus. Transmiterea aerului în racordul 22 decurge apoi în acelaşi mod ca la amorsarea compartimentului A în cazul defectării circuitului 1 al frânei de serviciu.

La terminarea procesului de frânare din racordurile 41 şi 42 se elimină aerul în atmosferă, respectiv în racordul 43 presiunea apare din nou. Prin aceasta pistoanele (a şi b) în urma presiunii din compartimentul B – pistonul (h) în urma presiunii din compartimentul C – se vor mişca înapoi în poziţiile lor iniţiale. Se deschide în paralel evacuarea (b) şi aerul comprimat aflat în racordul 22 iese în atmosferă prin orificiul pistonului şi racordul 3.

60

Racord cu furtun Wendelflex®1.Racord cu furtun Wendelfelx ®452 711 . . . 0

Scop:1. Conectarea instalaţiei de frână cu aer comprimat a autotractorului cu şa cu cea a semiremorcii.

2. Legarea părţilor unei instalaţii cu aer comprimat, care se află la distanţă variabilă una de cealaltă.

Construcţia:Wendelflex este un furtun spiralat, care se lungeşte la creşterea distanţei dintre elemente iar după încetarea tensionării revine la lungimea sa iniţială.

Furtunul este rigidizat de la ştuţ până la prima spiră cu o manta din sârmă de arc înfăşurată, care previne ruperea lui în această porţiune periculoasă.

Furtunele flexibile Wendelflex nu necesită fixări suplimentare. Furtunul flexibil Wendelflex se fabrică din poliamidă 11 neagră. Pentru deosebirea vizuală a furtunelor de legătură capetele de cuplare sunt prevăzute cu capace colorate.

Poliamida 11 este rezistentă la acţiunea agenţilor care se întâlnesc la autovehicule, de ex. produse petroliere, uleiuri şi unsori. Afară de aceasta tuburile sunt rezistente la baze, dizolvanţi fără clor, acizi organici şi anorganici şi agenţi de oxidare diluaţi. (Folosirea materialelor pentru curăţire cu conţinut de clor trebuie deci evitată.) Rezistenţa la agenţi speciali se poate obţine în caz de solicitare.

61

Capete de cupare 1.

Scop:Realizarea legăturii instalaţiei de frânare pneumatice a autocamionului, respectiv a autovehiculului cu semiremorcă cu instalaţia de frânare a autovehiculului cu remorcă conform cu prevederile europene.Capetele de cuplare corespund normei ISO 1728.

Descrierea:Variantele de capete de cuplare A1, B1 şi C1 sunt pentru conducta de alimentare, au capac roşu şi o siguranţă axială la inversare.Variantele A2 şi B2 pentru conducta de frânare au capac galben şi o siguranţă la inversare laterală.În variantele B şi C este totdeauna montată o supapă, care blochează trecerea aerului comprimat când contrapiesa nu este cuplată.

Mod de acţiune:La efectuarea cuplării, capul de cuplare aflat pe furtunul de cuplare va fi legat de capul de cuplare montat fix pe vehiculul

tractor, prin efectuarea unei rotaţii şi întrepătrunderea simultană a ghidajelor amplasate faţă în faţă. După blocare, în urma rotaţiei, se asigură o legătură strânsă a celor două capete de cuplare. Datorită siguranţelor de inversare pot fi cuplate între ele numai capete de cuplare care sunt compatibile.

– Cuplarea C1 cu A1, B1 cu A1 şi B2 cu A2:

În timpul cuplării inelul de etanşare a capului de cuplare tip A deschide supapa capului de cuplare tip B sau C, prin care se realizează legătura pneumatică a conductelor etanşând în acelaşi timp locul de producere a cuplării. La decuplare supapa se închide automat.

– Cuplarea A2 cu A2:

La capete de cuplare identice fără supapă etanşarea se obţine prin presarea celor două inele de etanşare una pe cealaltă.

Capete de cuplare pentru instalaţii de frână cu două conducte 952 200. . . 0

A1

A2

B1

C1

62

Cuplă rapidă Duo – Matic1.Cuplă rapidă Duo-Maticpentru remorcă452 80. . . . 0

Scop:Legarea instalaţiei de frână cu aer comprimat a autocamionului cu instalaţia de frână a remorcii.

Mod de acţiune:La cuplarea remorcii se apasă maneta (b) în jos, în timp ce capacele de protecţie (a) şi (d) se deschid. Componenta de pe remorcă a Duo-Maticului se aşează sub capacele de protecţie, iar maneta (b) se eliberează din nou. Arcul de torsiune (e) acţionează asupra capacelor de protecţie (a) şi (d) şi presează componenta de pe remorcă către supapele de închidere automată (c). Supapele automate (c) se deschid şi astfel aerul comprimat ajunge la remorcă.

Partea de pe autotractor

Partea de pe remorcă452 804 012 0

452 802 009 0

Cuplă rapidă Duo-Maticpentru semiremorcă452 80. . . . 0

Scop:Legarea instalaţiei pneumatice de frână a autotractorului cu şa cu instalaţia de frână a semiremorcii.

Mod de acţiune:La cuplarea semiremorcii se apasă maneta (b) în jos, în timp ce capacele (a) şi (d) se deschid. Componenta de pe autotractor a Duo-Maticului se aşează sub capacele de protecţie, iar maneta (b) se eliberează din nou. Arcul de torsiune (e) acţionează asupra capacelor de protecţie şi presează componenta de pe autotractor către suprafaţa de aşezare. Supapele automate de decuplare (c) se deschid şi astfel aerul comprimat ajunge la semiremorcă.

Partea de pe autotractor

Partea de pe semiremorcã 452 803 005 0

452 805 004 0

63

Aparate de frână pentru remorci

2.

64

Remorci conform RREG

Instalaţii de frânare cu aer comprimat cu două conducte pentru remorci2.

Directivele "Comunităţii Europene" 71/320/EWG (RREG) şi ale Reglementării ECE 13 sunt cuprinse în broşura "Prevederi legale".

Tipuri de supape regulatoare functie de sarcina utilizate

de la pernele de suspensie cu aer

Tipuri de supape regulatoare functie de sarcina utilizate

de la pernele de suspensie cu aer

65

Legendă:1. Cap de cuplare2. Filtru pe conductă3. Supapă dublă de eliberare a frânei cu supapă

de reţinere4. Supapă de frână pentru remorcă5. Supapă cu 2 căi6. Cilindru de frână7. Rezervor de aer8. Supapă de evacuare a apei9. Supapă de aerisire rapidă

10. Unitate electronica ABS11. Supapa releu ABS12. Priză ABS de parcare13. Cap de cuplare falsă cu fixare14. Regulator ALB cu braţ arcuitor integrat15. Regulator ALB cu supapă control integrată16. Plăcuţă ALB „Valori de reglare“17. Cablu ABS spiralat18. Cilindru tip Tristop®19. Supapă limitatoare de presiune20. Supapa raportului de presiune

Instalaţii de frânare cu aer comprimat cudouă conducte pentru remorci 2.

Semiremorci conform RREG

Tipuri de supape regulatoare functie de sarcina utilizate

de la pernele de suspensie cu aer

Tipuri de supape regulatoare functie de sarcina utilizate

de suspensie cu aer

de la pernele

66

Scop:

Protecţia instalaţiei de frână cu aer comprimat împotriva impurităţilor.

Mod de acţiune:

Aerul comprimat introdus în filtrul pe conductă prin racordul 1 traversează cartuşul de filtrare. Prin aceasta se reţin eventualele impurităţi existente şi aerul comprimat purificat ajunge de la racordul 2 la aparatele de frână conectate.

În cazul unei insuficiente treceri (înfundare), patronul filtrului va fi presat în sus datorită forţei arcului de presare. Aerul comprimat va trece prin filtrul pe conductă în stare nepurificată. Dacă în cazul patronului înfundat al filtrului, racordul 1 va fi aerisit, atunci presiunea în racordul 2 poate să preseze patronul filtrului în jos, împotriva forţei arcului de presare. Prin aceasta se asigură un retur de la racordul 2 spre racordul 1.

Supapă de eliberare a frânei remorcii963 006 00 . 0

Scop:Eliberarea instalaţiei de frână, în vederea deplasării remorcii în stare decuplată.

Mod de acţiune:La cuplarea semiremorcii la vehiculul tractant aerul de acumulare trece în compartimentul B prin racordul 11. Dacă pistonul (a) s-ar afla încă în poziţia liberă, el ar fi împins în afară în poziţia de mers datorită presiunii depozitate. Presiunea de alimentare ajunge apoi prin racordul 2 la supapa pentru frânarea remorcii şi mai departe la rezervorul de alimentare al semiremorcii.

În starea decuplată, atât racordul 11 cât şi compartimentul B sunt aerisite. Pentru eliberarea instalaţiei de frânare pistonul (a) va fi împins cu mână până la capăt, acţionând asupra butonului (b). Prin aceasta se blochează trecerea de la racordul 11 la racordul 2 şi se realizează o legătură între compartimentul A şi racordul 2.

Presiunea din rezervorul de alimentare al semiremorcii aflată în racordul 12 pătrunde prin racordul 2 în supapa de frânare al remorcii determinând comutarea funcţiei acestuia în poziţia de mers, din cilindrii de frână eliminându-se aerul în atmosferă.

Filtru pe conductă şi supapă de eliberare a frânei remorcii2.

Filtru pe conductă432 500 . . . 0

67

Scop:Evacuarea instalaţiei de frână (pentru instalaţii cu cilindri Tristop®), în vederea manevrării vehiculelor tractate în stare decuplată.

Mod de acţiune:La cuplarea remorcii de vehiculul tractor trebuie urmărit dacă pistonul (a) se află încă în poziţia de parcare; dacă da, acesta trebuie împins cu mâna în poziţia de mers. La conectarea capetelor de cuplare aerul comprimat pătrunde prin racordul 1-1 în compartimentul A. Dacă pistonul (c) se află încă în poziţia liberă, acesta va fi împins spre afară în poziţia de mers, de către presiunea de alimentare. Aerul depozitat ajunge la supapa de frână a remorcii prin racordul 21 şi în continuare la rezervorul de acumulare al autovehiculului cu remorcă.

Din rezervor pătrunde aer comprimat prin racordul 1-2 în compartimentul B, deschide supapa de reţinere (b) şi ajunge prin compartimentul C şi racordul 22 la supapa de golire rapidă cu două căi şi în compartimentele de înmagazinare de forţă ale cilindrilor Tristop montaţi în aval.

În stare decuplată în racordul 1-1, cât şi în compartimentul A, nu este presiune. În vederea eliberării instalaţiei frânei de serviciu se va împinge cu mâna pistonul (c) prin butonul de acţionare până la refuz spre înăuntru. Prin aceasta trecerea de la racordul 1-1 spre racordul 21 se va bloca, iar între compartimentul A şi racordul 1-2 se va realiza o legătură.

Presiunea din rezervor aflată la racordul 1-2 face ca aerul să pătrundă prin racordul 21 în supapa pentru frânarea remorcii determinând comutarea funcţiei acestuia în poziţia de mers, prin care din cilindrii de frână se elimină aerul în atmosferă.

La acţionarea frânei de imobilizare pistonul (a) este tras spre în afară. Aerul comprimat aflat în compartimentul C cât şi în racordul 22 se elimină în atmosferă prin evacuarea 3. Supapa de golire rapidă montată în aval îşi comută funcţia şi din compartimentele de înmagazinare de forţă ale cilindrilor Tristop se elimină aerul în atmosferă.

Supapă de eliberare a frânei remorcii 2.Supapă de eliberare a frânei remorcii963 001 05. 0

68

Supapa de frână a remorcii cu avans la frânare 971 002 150 0 şi supapă de eliberare 963 001 012 0

Scop:Reglarea instalaţiei de frână a remorcii cu două conducte.

Mod de acţiune:1. Supapa de frână a remorciiAerul comprimat venind de la vehiculul tractor prin capul de cuplare "Alimentare" ajunge prin racordul 1 al supapei de frână a remorcii, trecând pe lângă inelul canelat (c), la racordul 1-2 şi mai departe la rezervorul de aer al remorcii.

La acţionarea instalaţiei de frânare a vehiculului tractant, aerul comprimat ajunge la partea superioară a pistonului (a) prin capul de cuplare „Frână“ şi racordul 4. Pistonul se deplasează în jos, prin aşezarea lui pe supapa (f) va închide evacuarea (b) şi deschide alimentarea (g). Aerul comprimat din rezervorul de depozitare al remorcii (racord 1 - 2) pătrunde în supapele de frână ataşate în compartimentul C prin intermediul racordurilor 2 şi al canalului A şi la supapa (k) se va instala o forţă.Dacă în compartimentul C forţa predomină, supapa (k) va fi deschisă datorită forţei arcului de presiune (i). Aerul comprimat trece în compartimentul D prin canalul B şi acţionează asupra părţii inferioare a pistonului (a). Prin însumarea forţelor de acţionare din

compartimentele D şi E, presiunea de comandă care acţionează asupra părţii superioare a pistonului (a) va fi învinsă şi pistonul (a) va fi deplasat în sus.În zona de frânare parţială, următoarea supapă (f) va închide alimentarea (g) şi se instalează o poziţie de închidere. La o frânare totală, pistonul (a) va menţine alimentarea (g) deschisă pe toată durata procesului de frânare.Prin modificarea pretensionării arcului de presiune (i) cu ajutorul ştiftului filetat (h), se poate regla un avans de presiune al racordurilor 2 faţă de racordul 4 până la maxim 1 bar.După încetarea frânării vehiculului tractant şi astfel a aerisirii racordului 4, pistonul (a) va fi deplasat în poziţia lui de capăt superioară datorită presiunii existente în racordurile 2. Ca urmare, alimentarea (g) se închide şi evacuarea (b) se deschide. Aerul comprimat existent în racordurile 2 ajunge în atmosferă prin supapa (f) şi aerisirea 3. Aerul comprimat existent în compartimentul D, datorită reducerii presiunii în compartimentul C, va ajunge din nou în compartimentul C şi de acolo la aerisirea 3 prin orificiile (j) ale supapei (k).

La decuplarea remorcii sau la ruperea conductei de depozitare, racordul 1 va fi aerisit şi pistonul (d) pe partea sa superioară va fi descărcat de presiune. Prin presiunea de depozitare existentă la racordul 1 – 2 şi datorită forţei arcului de presiune (e), pistonul (d) va fi deplasat în sus şi supapa (f) va închide evacuarea

(b). Pistonul (d), continuând mişcarea lui în sus, se ridică de pe supapă (f) şi alimentarea (g) se deschide. Aerul depozitat al remorcii existent în racordul 1 - 2 ajunge la supapele de frână prin racordurile 2 la înălţimea completă.

2. Supapa de eliberare a remorciiLa utilizarea unei supape de frână pentru remorcă în conexiune cu un regulator automat al forţei de frânare în funcţie de sarcină, respectiv cu un regulator al forţei de frânare cu reglare manuală fără poziţie de eliberare, supapa de eliberare a frânei remorcii 963 001 . . . 0 permite deplasarea remorcii în stare decuplată. Pentru aceasta pistonul (l) va fi împins cu mâna până la refuz prin intermediul butonului de acţionare (m). Trecerea de la racordul 11 al supapei de eliberare a frânei remorcii la racordul 1 al supapei remorcii va fi blocată şi se va instala o conexiune între racordul 1 şi racordul 12 ale supapei de frână pentru remorcă . Presiunea în rezervorul de depozitare al remorcii existentă la racordul 12 trece în racordul 1 al supapei de frână pentru remorcă şi rezultă inversarea comenzii în poziţie de mers, astfel că cilindrii de frână vor fi aerisiţi.În cazul recuplării remorcii la vehiculul tractant, pistonul (l) nu va fi scos manual la maxim, presiunea de depozitare ajunsă prin racordul 11 de la vehiculul tractant va împinge pistonul înafară. După aceasta supapa de eliberare a frânei se află din nou în poziţie normală, racordul 11 al supapei de eliberare a frânei şi racordul 1 al supapei de frână pentru remorcă vor fi legate între ele.

Supape de frânã ale remorcii2.

69

Supapă de frână a remorcii cu avans la frânare 971 002 152 0

Scop:Reglarea instalaţiei de frânare a semiremorcii cu două conducte la acţionarea instalaţiei de frânare a autovehiculului de tracţiune. Declanşarea automată a frânării semiremorcii în cazul reducerii parţiale sau totale a presiunii în conducta de depozitare. Această supapă de frână pentru remorcă trebuie să fie utilizată special la semiremorcile lungi cu mai multe osii.

Mod de acţiune:a) Frânarea cu frâna de serviciuAerul comprimat venind de la vehiculul tractant prin capul de cuplare „Alimentare“ ajunge prin racordul 1 al supapei de frână a remorcii, trecând pe lângă inelul canelat (b), la racordul 1-2 şi apoi mai departe la rezervorul de depozitare al semiremorcii.Simultan, pistonul (c) se mişcă, datorită acţiunii presiunii de depozitare, ca urmare a forţei arcului de presiune d) se deplasează în jos şi antrenează cu sine şi supapa (e). Evacuarea (a) se deschide şi racordurile 2 sunt legate de aerisirea 3.

La acţionarea instalaţiei de frânare a vehiculului tractant, aerul comprimat va ajunge la partea superioară a pistonului (k) prin capul de cuplare „Frână“ şi

racordul 4. Acesta se va deplasa în jos, prin aşezarea sa pe supapa (e) va închide evacuarea (a) şi va deschide alimentarea (f). Aerul comprimat din rezervorul de depozitare al semiremorcii (racord 1 - 2) va pătrunde în cilindrii de frână ataşaţi prin racordurile 2.Concomitent, prin canalul B pătrunde aerul comprimat în compartimentul D şi la supapa (i) se instalează o forţă.

Dacă în compartimentul D forţa este predominantă, supapa (i) va fi deschisă datorită forţei arcului de presiune (h). Aerul comprimat pătrunde în compartimentul E prin canalul C şi va acţiona asupra părţii inferioare a pistonului (k). Prin însumarea forţelor de acţiune în compartimentul A şi E, presiunea de comandă care acţionează asupra părţii superioare a pistonului (k) va fi învinsă şi pistonul (k) va fi deplasat în sus.În zona de frânare parţială, următoarea supapă (e) închide alimentarea (f) şi este asigurată o poziţie de închidere. La o frânare totală, pistonul (k) va menţine deschisă alimentarea (f) pe toată durata procesului de frânare.Prin modificarea pretensionării arcurilor de presiune (h), se poate regla un avans de presiune al racordurilor 2 faţă de racordul 4 până la maximum un bar, prin intermediul ştiftului filetat (g).

La eliberarea instalaţiei de frânare a vehiculului tractant şi aerisirea racordului 4 legată de procesul de eliberare,

pistonul (k) 2 va fi deplasat datorită presiunii din racordurile 2 în poziţia sa de capăt superioară. Alimentarea (f) rămâne închisă şi evacuarea (a) se deschide. Aerul comprimat existent în racordurile 2 va pătrunde în atmosferă prin orificiul de mijloc al supapei şi aerisirea 3. Condiţionat de reducerea presiunii în compartimentul A, aerul comprimat existent în compartimentul E va pătrunde din nou în compartimentul D şi de acolo la aerisirea 3 prin intermediul orificiilor (j) ale supapei (i).

b) Frânarea automatăLa decuplarea sau ruperea conductei de acumulare, racordul 1 va fi aerisit şi pistonul (c) va fi descărcat de presiunea de pe partea sa superioară. Datorită forţei arcului de presiune (d) şi presiunii existente în rezervorul de depozitare la racordul 1 -2, pistonul (c) va fi deplasat în sus. Supapa (e) închide evacuarea (a). Pistonul (c), continuându-şi mişcarea în sus, se ridică de pe supapa (e) şi alimentarea (f) se deschide. Presiunea rezervorului plin ajunge la cilindrii de frânare prin racordurile 2.

La întreruperea conductei de frânare se va declanşa frânarea automată, conform descrierii de mai sus, întrucât presiunea în conducta de depozitare se va reduce datorită supapei de comandă a remorcii, din cauza conductei defecte de frânare, în momentul în care autovehiculul de tracţiune efectuează o frânare.

Supape de frână ale remorcii 2.

70

Supapă de frână a remorcii cu avans la frânare 971 002 300 0

Scop:Reglarea instalaţiei de frână a remorcii cu două conducte.

Mod de acţiune:Aerul comprimat venind de la vehiculul tractant prin capul de cuplare „Depozitare“ ajunge prin racordul 1 al supapei de frână a remorcii, trece de inelul cu canelură (c) până la racordul 1 -2 şi în continuare la rezervorul de depozitare al remorcii.

La acţionarea instalaţiei de frânare a vehiculului tractant, aerul comprimat ajunge la partea superioară a pistonului (a) prin capul de cuplare „Frână“ şi racordul 4. Pistonul se deplasează în jos, prin aşezarea lui pe supapa (f) va închide evacuarea (b) şi deschide alimentarea (g). Aerul comprimat din rezervorul de depozitare al remorcii (racord 1-2) pătrunde în supapele de frână ataşate în compartimentul B prin intermediul racordurilor 2 şi al canalului C şi la

supapa (k) se va instala o forţă.Dacă în compartimentul B forţa predomină, supapa (k) va fi deschisă datorită forţei arcului de presiune (i). Aerul comprimat trece în compartimentul D prin canalul A şi acţionează asupra părţii inferioare a pistonului (a). Prin însumarea forţelor de acţionare din compartimentele D şi E, presiunea de comandă care acţionează asupra părţii superioare a pistonului (a) va fi învinsă şi pistonul (a) va fi deplasat în sus.În zona de frânare parţială, următoarea supapă (f) va închide alimentarea (g) şi se instalează o poziţie de închidere. La o frânare totală, pistonul (a) va menţine alimentarea (g) deschisă pe toată durata procesului de frânare.Prin modificarea pretensionării arcului de presiune (i) cu ajutorul ştiftului filetat (h), se poate regla un avans de presiune al racordurilor 2 faţă de racordul 4 până la maxim 1 bar.După incetarea frânării vehiculului tractant şi astfel a aerisirii racordului 4, pistonul (a) va fi deplasat în poziţia lui de capăt superioară datorită presiunii existente în racordurile 2. Ca urmare, alimentarea (g) se închide şi evacuarea (b) se deschide. Aerul comprimat

existent în racordurile 2 ajunge în atmosferă prin supapa (f) şi aerisirea 3. Aerul comprimat existent în compartimentul D, datorită reducerii presiunii în compartimentul B, va ajunge din nou în compartimentul B şi de acolo la aerisirea 3 prin orificiile (j) ale supapei (k).

La decuplarea remorcii sau la ruperea conductei de depozitare, racordul 1 va fi aerisit şi pistonul (d) pe partea sa superioară va fi descărcat de presiune. Prin presiunea de depozitare existentă la racordul 1 – 2 şi datorită forţei arcului de presiune (e), pistonul (d) va fi deplasat în sus şi supapa (f) va închide evacuarea (b). Pistonul (d), continuând mişcarea lui în sus, se ridică de pe supapă (f) şi alimentarea (g) se deschide. Aerul depozitat al remorcii existent în racordul 1 - 2 ajunge la supapele de frână prin racordurile 2 la înălţimea completă.

Supapa de frână a remorcii poate fi comandă prin numărul de piesă 971 002 7.. 0 cu o supapă de eliberare 963 001 01. 0. Pentru modul de funcţionare al supapei de eliberare a frânei vezi pagina 68.

Supape de frânã ale remorcii2.

71

Scop:Limitarea presiunii de ieşire la o valoare reglată.

Mod de acţiune: Aerul comprimat comandat în compartimentul A prin racordul 1 (presiune mare) pătrunde în compartimentul B prin alimentarea (d) şi mai departe la racordul 2 (presiune mică). Simultan, pistonul (e) va fi acţionat de presiune şi va fi menţinut în poziţia superioară de capăt datorită arcului de presiune (f).Dacă presiunea în compartimentul B va ajunge la valoarea reglată pentru partea cu presiune mică, atunci pistonul (e) va fi deplasat în jos împotriva forţei arcurilor de presiune (f). Următoarele supape (a şi c) închid alimentarea (b şi d). Dacă în compartimentul B presiunea a crescut peste valoarea reglată, pistonul (e) se va deplasa în continuare în jos şi va deschide evacuarea (h). Aerul comprimat în exces ajunge în atmosferă prin orificiul de mijloc al pistonului (e) şi aerisirea 3. La obţinerea valorii reglate a presiunii, evacuarea (h) va fi din nou închisă.

În cazul în care în conducta de presiune joasă s-ar instala o pierdere de presiune datorită neetanşeităţii, pistonul (e) va ridica supapa (a) datorită descărcării de presiune. Alimentarea (b) se deschide şi se va alimenta, în completare, cu un volum adecvat de aer comprimat. La seria de fabricaţie 475 010 3 . . 0 ridică pistonul (e) supapa (c) şi deschide prin aceasta admisia (d).

La aerisirea racordului 1, presiunea mai mare în compartimentul B va ridica supapa (c), cât şi supapa (a) aflată pe ea. Admisia (d) se deschise şi are loc aerisirea conductei de joasă presiune prin compartimentul A şi racordul 1. Acum pistonul (e) este deplasat înapoi prin forţa arcului de presiune (f) în poziţia sa de capăt superioară.

Limita presiunii reglate poate fi modificată prin intermediul unei schimbări a pretensionării arcului de presiune (f), prin intermediul şurubului de reglare (g) în cadrul unor zone bine determinate.

Supape de limitare a presiunii 2.Supapă de limitare a presiunii475 010 . . . 0

475 010 0 . . 0

475 010 3 . . 0

72

Supape releu2.

Scop:Umplerea şi golirea rapidă a echipamentelor cu aer comprimat, cât şi scurtarea timpului de răspuns în instalaţii de frână pneumatice.

Mod de acţiune:La acţionarea instalaţiei de frânare, aerul comprimat ajunge în compartimentul A prin racordul 4 şi va deplasa în jos pistonul (a). Evacuarea (c) va fi închisă şi alimentarea (b) se va deschide. Aerul depozitat existent la racordul 1 trece în compartimentul B şi prin racordurile 2 va ajunge la cilindrii de frână ataşaţi.

Presiunea care se instalează în compartimentul B va acţiona asupra părţii inferioare a pistonului (a). Dacă această presiune este puţin mai mare decât presiunea de comandă existentă

în compartimentul A, pistonul (a) se va deplasa în sus. Alimentarea (b) se închide şi se instalează o poziţie de închidere.

Dacă presiunea în conducta de comandă va fi redusă parţial, pistonul (a) va fi deplasat din nou în sus, evacuarea (c) se deschide şi presiunea excesivă la racordul 2 se evacuează prin aerisirea 3. La reducerea totală a presiunii de comandă la racordul 4, în compartimentul B presiunea existentă va deplasa pistonul (a) în poziţia sa de capăt superioară şi evacuarea (c) se deschide. Din cilindrii de frână conectaţi se evacuează aerul complet prin racordul 3.

Supapă releu973 001 . . . 0 şi973 011 00 . 0

973 001 . . . 0 973 011 00 . 0

731

Supapă de blocareşi supapă de aerisire rapidă

Scop:Limitarea cursei la autovehiculele cu dispozitive de ridicare cu aer.

Mod de acţiune:Supapa de blocare este fixată de cadrul autovehiculului cu bolţul (c). Tachetul (b) se află în legătură cu osia prin intermediul unui cablu de oţel.

Dacă la ridicarea şasiului prin supapa cu sertar rotativ se va mări distanţa între şasiu şi osie, depăşind o cotă bine

determinată, tachetul (b) va fi deplasat în jos. Supapa (a) urmează şi închide trecerea de la racordul 1 la racordul 2. La o extragere în continuare a tachetului (b) este aerisit racordul 2.

După coborârea şasiului, tachetul (b) revine în poziţia lui iniţială şi supapa (a) dă trecere liberă.

2.Supapă de blocare964 001 . . . 0

Scop:Aerisirea rapidă a conductelor de comandă mai lungi sau a conductelor şi cilindrilor de frânare.

Mod de acţiune:În stare nepresurizată membrana (a) se află netensionată pe aerisirea 3 şi închide cu marginea exterioară trecerea de la racordul 1 la compartimentul A.

Aerul comprimat, care intră prin racordul 1, împinge înapoi marginea exterioară şi ajunge prin racordurile 2 la cilindrii de frână postcuplaţi.

La reducerea presiunii la racordul 1, membrana (a) se umflă datorită presiunii mai mari în compartimentul A. Cilindrii de frânare ataşaţi vor fi aerisiţi parţial sau complet prin aerisirea 3, în conformitate cu reducerea presiunii la racordul 1.

Supapă de aerisire rapidă973 500 . . . 0

74

Supapă de adaptare şi supapă cu 3/2 căi2.

Scop:

Reducerea forţei de frânare a osiei si adaptarea la frânările parţiale, cât şi aerisirea rapidă a cilindrilor de frână.La remorcile care funcţionează în zone de munte şi care efectuează deplasări lungi în pantă, se constată întotdeauna o uzură accentuată plăcuţelor de frână la osiile din faţă, întrucât, datorită montării cilindrilor de frână mai mari pentru osiile din faţă pentru frânări de oprire, la frânările parţiale se va instala o frânare excesivă la osia din faţă. Prin utilizarea supapei de raport al presiunilor, forţa de frânare la frânările parţiale pentru osia din faţă va fi redusă în aşa măsură, încât ambele osii vor fi frânate uniform, fără ca prin aceasta forţele de frânare la frânările totale să prezinte o oarecare influenţă.

Mod de acţiune:Pistonul (b) va fi menţinut în poziţia sa de capăt superioară datorită forţei arcului de presiune (c). Membrana (a) închide trecerea de la racordul 1 la racordurile 2. La acţionarea instalaţiei de frânare, aerul comprimat trece prin racordul 1 în partea superioară a membranei (a), iar aici ia naştere o forţă. Dacă această forţă este mai mare decât forţa reglată pentru arcul de presiune (c) prin şurubul de presiune (d), pistonul (b) va fi presat în jos. Aerul comprimat trece prin marginea exterioară a membranei (a) şi prin racordurile 2, ajungând la cilindrii de frână ataşaţi.

Presiunea care se instalează în racordurile 2 acţionează asupra părţii inferioare a membranei (a) şi susţine forţa arcului de presiune (c). Dacă

această forţă este mai mare decât forţa care acţionează asupra părţii superioare a membranei (a), pistonul (b) va fi deplasat din nou în poziţia lui de capăt superioară. S-a asigurat o poziţie de închidere.

Continuând creşterea presiunii la racordul 1, forţa arcului de presiune (c) va fi învinsă şi aerul comprimat, fără să fie redus, ajunge la cilindrii de frână. La reducerea presiunii de frânare la racordul 1, arcul de presiune (c) va apăsa pistonul (b) în poziţia sa de capăt superioară. Presiunea în compartimentul B va umfla membrana (a) şi cilindrii de frână vor fi aerisiţi parţial sau complet prin orificiul A şi aerisirea 3, în conformitate cu reducerea presiunii la racordul 1.

Supapa de adaptarecu caracteristică liniară975 001 . . . 0

Supapă de sens cu 3/2 căi463 036 . . . 0

Scop:

Legătură alternativă a conductei de lucru (consumator) cu conducta de presiune sau aerisire, iar supapa se blochează.

Mod de acţiune: La acţionarea butonului rotativ (a) în sensul de rotaţie, pistonul (b) va fi mişcat în jos prin intermediul unui excentric. Evacuarea (d) se închide şi alimentarea (c) se deschide şi aerul comprimat existent la racordul 1 pătrunde în

conducta de lucru prin racordul 2. La readucerea în poziţia iniţială a butonului rotativ (a), pistonul (b) va fi mişcat în poziţia lui iniţială datorită forţei arcului elicoidal. Alimentarea (c) se închide şi conducta de lucru va fi aerisită prin evacuare (b) cât şi prin racordul 3.

75

Scop:Transmiterea de aer într-o conductă de lucru, la alimentare cu curent a magneţilor.

Mod de acţiune:Conducta de acumulare de la rezervorul de aer este branşată la racordul 1. Indusul magnetului (d), realizat ca un corp de supapă, va menţine alimentarea (c) în stare închisă datorită forţei arcului de presiune (b) .La alimentarea cu curent a bobinei

magnetului (a), indusul (d) se deplasează în sus, alimentarea (e) va fi închisă şi evacuarea (c) se deschide. Aerul depozitat trece de la racordul 1 la racordul 2 şi aeriseşte conducta de lucru.

După întreruperea alimentării cu curent a bobinei magnetului (a), arcul de presiune (b) va mişca indusul (d) înapoi în poziţia lui iniţială. În acest interval alimentarea (c) este închisă, evacuarea (e) este deschisă şi conducta de lucru va fi aerisită prin compartimentul A şi aerisirea 3.

Supapă electromagnetică 2.Supapă 3/2 căi electromagnetică cu ventilare472 1. . . . . 0

Scop:Aerisirea unei conducte de lucru la alimentarea magneţilor cu curent.

Mod de acţiune:Conducta de depozitare de la rezervorul de aer este racordată la racordul 1, astfel că aerul de acumulare va pătrunde în conducta de lucru prin compartimentul A şi racordul 2. Indusul de magnet realizat sub formă de corp de supapă (d) va menţine evacuarea (c) în stare închisă datorită forţei arcurilor de presiune (b).La alimentarea cu curent a bobinei

magnetului (a), indusul (d) se deplasează în sus, alimentarea (e) va fi închisă şi evacuarea (c) se deschide. Aerul comprimat din conducta de lucru ajunge în atmosferă prin racordul 3 şi cilindrul de lucru ataşat va fi aerisit.

După întreruperea alimentării cu curent a bobinei magnetului (a), arcul de presiune (b) va mişca indusul (d) înapoi în poziţia lui iniţială. Evacuarea (c) va fi închisă, alimentarea (e) va fi deschisă şi aerul depozitat ajunge din nou în conducta de lucru prin compartimentul A şi racordul 2.

Supapă 3/2 electromagnetică cu aerisire472 1. . . . . 0

1

3

2

4

e

A

d

a

b

c

1

3

24

e

A

d

a

b

c

76

Supapă de frână ALB a remorcii2.

Scop:Reglarea instalaţiei de frânare a remorcii cu 2 conducte la acţionarea instalaţiei de frânare a autovehiculului de tracţiune. Reglarea automată a forţei de frânare în funcţie de starea de încărcare a autovehiculului prin intermediul regulatorului ALB integrat.

Acţionarea frânării automate a remorcii la reducerea parţială sau totală a presiunii în conducta de depozitare. Supapa de frână ALB a remorcii este realizată special pentru semiremorci cu mai multe osii.

Mod de acţiune:Supapa de frână ALB a remorcii este fixată pe şasiul autovehiculului şi prin intermediul unui sistem de pârghii este în legătură într-un punct fix cu un corp de arcuire montat pe osie. În stare fără încărcătură este instalată distanţa maximă între osie şi supapa de frână ALB a remorcii, pârghia (j) se află în poziţia sa de capăt inferioară.

Dacă autovehiculul va fi încărcat, această distanţă se va micşora şi pârghia (j) va fi deplasată din poziţia fără

încărcătură în direcţia poziţiei cu sarcină totală. Discul cu camă deplasat în aceeaşi direcţie cu pârghia (j), va mişca tachetul supapei (l) într-o poziţie corespunzătoare respectivei stări de încărcare.

Aerul comprimat venit de la vehiculul tractant prin intermediul capului de cuplare „depozitare“ ajunge în continuare la rezervorul de depozitare al semiremorcii, prin racordul 1, trecând prin faţa inelului cu canelură (h), apoi prin racordul 1 - 2. Simultan, pistonul (k) se va mişca în jos, acţionat de presiunea depozitată, şi va antrena cu sine şi supapa (g). Evacuarea (n) se deschide şi racordurile 2 vor fi legate de aerisirea 3.

La acţionarea instalaţiei de frânare a vehiculului tractant, aerul comprimat va pătrunde în compartimentul A prin capul de cuplare „frână” şi racordul 4 şi va acţiona asupra pistonului (b). Acesta va fi deplasat în jos, va închide evacuarea (d) şi va deschide alimentarea (p). Aerul comprimat comandat prin racordul 4 pătrunde în compartimentul C dedesubtul membranei (e) şi acţionează asupra suprafeţei de acţiune a pistonului cu releu (f).

Supapã de frânã a remorciicu regulator ALB475 712 . . . 0

77

Supapă de frână ALB a remorcii 2.Simultan, aerul comprimat trece prin supapa deschisă (a), cât şi prin canalul E, ajungând în compartimentul B şi acţionează asupra laturii superioare a membranei (e). Datorită acestei precomenzi a presiunii, demultiplicarea se anulează în domeniul sarcinii parţiale în cazul presiunilor mici de comandă (până la max. 1,0 bari). Dacă presiunea de comandă creşte, pistonul (r) va fi deplasat în sus datorită forţei arcului de presiune (s) şi supapa (a) se închide.

Datorită presiunii create în compartimentul C, pistonul releu (f) va fi deplasat în jos. Evacuarea (n) se închide şi alimentarea (m) se deschide. Aerul depozitat existent la racordul 1-2 pătrunde în compartimentul D prin alimentarea (m), ajungând prin intermediul racordurilor 2 la cilindrii de frânare cu aer comprimat ataşaţi . Simultan, se instalează o presiune în compartimentul D care va acţiona asupra părţii inferioare a pistonului cu releu (f). Dacă presiunea este mai mică decât în compartimentul C, atunci pistonul cu releu (f) se deplasează în sus şi alimentarea (m) se închide.

Membrana (e) se aşează pe discul sub formă de evantai (o) la mişcarea în jos a pistonului (b) şi astfel în mod curent va mări suprafaţa de acţiune a membranei. În momentul în care forţa existentă în compartimentul C va acţiona asupra laturii inferioare a membranei, forţă egală cu cea care acţionează asupra pistonului (b), acesta se va deplasa în sus. Alimentarea (p) va fi închisă şi astfel se asigură o poziţie de închidere.Poziţia tachetului supapei (l), care depinde de poziţia pârghiei (j), trebuie luată în consideraţie pentru presiunea de frânare comandată.

Pistonul (b) cu discul sub formă de evantai (o) trebuie să efectueze o cursă corespunzătoare uneia dintre poziţiile tachetului supapei (l), înainte ca supapa (c) să înceapă să funcţioneze.

Datorită acestei curse se modifică şi suprafaţa activă a membranei (e). În poziţia cu sarcină totală, presiunea comandată la racordul 4 va fi : comandată în compartimentul C în proporţie 1 la 1. În timp ce pistonul cu releu (f) este acţionat la presiune totală, alimentarea (m) este continuu deschisă şi nu are loc reglarea presiunii de frânare comandate.

La slăbirea instalaţiei de frânare a vehiculului tractant şi în legătură cu aceasta, aerisirea racordului 4, pistonul cu releu (f) va fi deplasat în poziţia lui de capăt superioară datorită presiunii în racordurile 2.

Evacuările (d şi n) se deschid şi aerul comprimat existent la racordurile 2 cât şi în compartimentul C va ajunge în atmosferă prin aerisirea 3.

Acţionare automată În cazul decuplării sau ruperii conductei de acumulare racordul 1 va fi aerisit şi pistonul (k) va fi descărcat de presiune pe partea lui dreaptă. Datorită presiunii existente în rezervorul de depozitare la racordul 1 - 2 va rezulta deplasarea în sus a pistonului (k). Supapa (g) închide evacuarea (n). Pistonul (k) se ridică de pe supapa (g) continuând mişcarea în sus şi alimentarea (m) se deschide. Presiunea rezervorului plin ajunge la cilindrii de frânare prin racordurile 2. La întreruperea conductei de frânare se va declanşa frânarea automată, conform descrierii de mai sus, întrucât presiunea în conducta de depozitare se va reduce datorită supapei de comandă a remorcii, din cauza conductei defecte de frânare, în momentul în care autovehiculul de tracţiune efectuează o frânare.

78

Regulator automat al forţei de frânare în funcţie de sarcină (ALB)2.

Regulator automat al forţei de frânare 475 713 . . . 0

Scop:Reglarea automată a forţei de frânare la cilindrii de frânare cu aer comprimat în funcţie de starea de încărcare a autovehiculului.

Mod de acţiune:Regulatorul forţei de frânare este fixat pe şasiul autovehiculului şi este interfaţat printr-un cablu de legătură, care este fixat pe osie prin intermediul unui arc de tracţiune. În starea fără încărcătură, distanţa maximă se află între osie şi regulatorul forţei de frânare, pârghia (f) se află în poziţia ei de presiune de frânare în gol. Dacă autovehiculul va fi încărcat, atunci se reduce această distanţă şi pârghia (f) va fi deplasată din poziţia de mers în gol în direcţia poziţiei de mers sub sarcină totală. Discul-camă (g) deplasat cu pârghia (f) va mişca tachetul supapei (i) în poziţia corespunzătoare respectivei stări de încărcare.

Aerul comprimat comandat de supapa de frână a remorcii pătrunde în compartimentul A prin racordul 1 şi acţionează asupra pistonului (b). Acesta va fi deplasat în jos, închide evacuarea (c) şi deschide alimentarea (k). Aerul

comprimat ajunge în compartimentul E dedesubtul membranei (d), iar prin racordurile 2 la cilindrul de frânare cu aer comprimat ataşat.Simultan, aerul comprimat va pătrunde în compartimentul D prin supapa deschisă (a), cât şi prin canalul B şi va acţiona asupra părţii superioare a membranei (d). Prin această precomandă a presiunii, demultiplicarea în zona cu sarcină parţială va fi anulată în cazul presiunilor mici de comandă. Dacă presiunea de comandă continuă să crească, pistonul (l) va fi deplasat în sus datorită forţei arcului de presiune (m) şi supapa (a) se închide.

În timpul mişcării în jos a pistonului (b), membrana (d) se desprinde de pe un suport existent în regulator şi se aşează în mare măsură pe partea sub formă de evantai a pistonului (b). Suprafaţa activă a membranei va fi în continuu mărită până când va depăşi suprafaţa părţii superioare a pistonului. Prin aceasta pistonul (b) va fi din nou ridicat şi alimentarea (k) va fi închisă. S-a asigurat o poziţie de închidere. (Alimentarea (k) rămâne deschisă numai în poziţia cu sarcină totală “1:1“). Presiunea care poate fi măsurată în cilindrii de frână ai vehiculului încărcat cu sarcina maximă corespunde presiunii comandate de supapa de frânare a remorcii în

regulatorul forţei de frânare; la încărcarea vehiculului cu o sarcină parţială şi neîncărcat, această presiune suferă însă o reducere mai mult sau mai puţin puternică.

După reducerea presiunii de frânare, pistonul (b) va fi deplasat în compartimentul E ca urmare a forţei presiunii. Evacuarea (c) se deschide şi aerul comprimat ajunge în atmosferă prin tachetul supapei (i) şi prin aerisirea 3.

La fiecare proces de frânare, prin canalul C pătrunde aer comprimat în compartimentul F şi acţionează asupra inelului de etanşare (e). Acesta va fi presat împotriva tachetului supapei (i) şi la o presiune de frânare de > 0,8 bari se instalează o legătură cu contact forţat între tachetul supapei (i) şi carcasă. Raportul de demultiplicare al regulatorului forţei de frânare se blochează şi se rămâne astfel, chiar dacă distanţa între osie şi şasiu se modifică. Aceste modificări de traseu sunt preluate de arcul de tracţiune (h) aflat pe osie.

Un arc elicoidal integrat în regulator asigură că tachetul supapei (i) ajunge în poziţie de sarcină totală în cazul deteriorării articulaţiei.

79

Regulator automat al forţei de frânareîn funcţie de sarcină (ALB) 2.

Regulator automat al forţei de frânare 475 714 . . . 0

Scop:Reglare automată a presiunii de frânare la cilindrii de frânare cu aer comprimat la osiile pe pernă de aer (agregate cu osii) în funcţie de presiunea de comandă a burdufurilor pernei de aer.

Mod de acţiune:Regulatorul ALB este fixat pe şasiul autovehiculului cu aerisirea 3 orientată în jos. Racordurile 41 şi 42 vor fi legate de burdufurile pernei de aer pe latura stângă şi dreaptă a autovehiculului. Presiunea aerului (presiunea de comandă) a burdufurilor elastice cu aer acţionează asupra pistoanelor (m şi k). În funcţie de presiunea aerului – aceasta corespunde stării de încărcare – bucşa de ghidare (i) împreună cu cama de comandă (h) aflată pe ea, va fi deplasată faţă de arcul (z) şi reglată într-o poziţie de reglare corespunzătoare stării de încărcare.

La acţionarea instalaţiei de frânare cu aer comprimat, presiunea va pătrunde în compartimentul A, fiind comandat şi emis de supapa de frână a remorcii, prin racordul 1 şi va acţiona asupra pistonului (d). Acesta va fi deplasat în jos, va închide evacuarea (e) şi va deschide alimentarea (c). Aerul comprimat ajunge în compartimentul B dedesubtul membranei (f), iar prin racordurile 2 la cilindrii de frânare cu aer comprimat ataşaţi.

Simultan, aerul comprimat trece prin supapa deschisă (b), cât şi în canalul F în compartimentul C şi acţionează asupra părţii superioare a membranei (f). Prin această precomandă a presiunii, demultiplicarea în zona cu sarcină parţială va fi anulată în cazul presiunilor mici de comandă. Dacă presiunea de comandă creşte în continuare, pistonul (a) va fi deplasat în sus datorită forţei arcului de presiune (s) şi supapa (b) se închide.

În timpul mişcării în jos a pistonului (d), membrana (f) se desprinde de suportul existent în regulator şi se aşează în mare măsură pe partea sub formă de evantai a pistonului (d). Suprafaţa de acţiune a membranei pe partea inferioară a membranei (f) se măreşte în continuu până când forţele din partea superioară şi cele din partea inferioară a pistonului vor fi egale cu cele de la partea inferioară a membranei. Prin aceasta pistonul (d) va fi din nou ridicat şi alimentarea (c) se închide. S-a asigurat o poziţie de închidere. (Alimentarea (c) rămâne deschisă numai în poziţia cu sarcină completă). Presiunea măsurată în cilindrii de frânare corespunde stării de încărcare şi presiunii de frânare comandate de vehiculul tractant, respectiv de supapa de frână a remorcii.

La reducerea presiunii de frânare (slăbirea frânei), pistonul (d) va fi deplasat în sus datorită presiunii din compartimentul B.

Evacuarea (e) se deschide şi aerul comprimat ajunge în atmosferă prin tachetul supapei (r) şi aerisirea 3.

La fiecare proces de frânare, prin canalul D pătrunde aer comprimat în compartimentul E şi acţionează asupra piesei de formare din cauciuc (p). Această piesă va fi presată pe tachetul supapei (r) şi la fiecare presiune de frânare de >0,8 bari se instalează o legătură cu contact forţat între tachetul supapei (r) şi carcasă. Raportul de demultiplicare al regulatorului este astfel blocat şi se menţine pe durata unui proces de frânare, chiar dacă sarcina axială s-a deplasat. În cazul în care presiunea burdufurilor pernei de aer ar creşte în zona cu sarcină parţială, rola (g) va fi presată împotriva arcului (o). Tachetul (r) rămâne în poziţia de reglare, exact cum a fost la iniţierea procesului de frânare.

Pentru verificarea regulatorului ALB la racordul 43 se va fixa un furtun de control. Prin înşurubare pistonul (n) va fi presat în carcasă şi astfel legătura racordurilor 41 şi 42 cu pistoanele (m şi k) va fi întreruptă. Simultan, se instalează o legătură a aerului comprimat la racordul 43 cu pistoanele (m şi k). În această stare regulatorul ALB se poziţionează în poziţia de reglare în conformitate cu presiunea aerului în furtunul de control.

80

Supapă de frână ALB a remorcii2.

Supapă de frână a remorcii cu regulator ALB 475 715 . . . 0

Scop:Reglarea instalaţiei de frânare a remorcii cu 2 conducte la acţionarea instalaţiei de frânare a vehiculului de tracţiune.Reglarea automată a forţei de frânare prin intermediul regulatorului ALB integrat, în funcţie de starea de încărcare a autovehiculului şi astfel de presiunea de comandă a burdufurilor pernei de aer.Acţionarea frânării automate a remorcii la reducerea parţială sau totală a presiunii în conducta de acumulare.

Supapa de frână ALB a remorcii este special realizată pentru semiremorcile pe pernă de aer cu mai multe osii.

Mod de acţiune:Supapa de frână ALB a remorcii va fi fixată pe şasiul autovehiculului cu aerisirea 3 orientată în jos. Racordurile 41 şi 42 vor fi legate de burdufurile pernei de aer pe latura stângă şi dreaptă a autovehiculului.

Presiunea aerului (presiunea de comandă) de la burdufurile pernei de aer

acţionează asupra pistoanelor (p şi o). În funcţie de presiunea de comandă – aceasta corespunde stării de încărcare – bucşa de ghidare (n) împreună cu cama de comandă aflată pe ea va fi deplasată faţă de arcul (m) şi reglată în poziţie de reglare corespunzătoare stării de încărcare.Aerul comprimat venit de la vehiculul tractant prin intermediul capului de cuplare “acumulare“ ajunge în continuare la rezervorul de depozitare al semiremorcii, prin racordul 1, trecând prin faţa inelului cu canelură (h), apoi prin racordul 1 - 2. Simultan, pistonul (r) se va mişca în jos, acţionat de presiunea depozitată, şi va antrena cu sine şi supapa (g). Evacuarea (t) se deschide şi racordurile 2 vor fi legate de aerisirea 3.

La acţionarea instalaţiei de frânare a vehiculului motor, aerul comprimat va pătrunde în compartimentul A prin capul de cuplare "frână" şi racordul 4 şi va acţiona asupra pistonului (b). Acesta va fi deplasat în jos, va închide evacuarea (d) şi va deschide alimentarea (v). Aerul comprimat comandat prin racordul 4 pătrunde în compartimentul C dedesubtul membranei (e) şi acţionează asupra suprafeţei de acţiune a pistonului cu releu (f).

Simultan, aerul comprimat trece prin supapa deschisă (a), cât şi prin canalul G, ajungând în compartimentul B şi acţionează asupra laturii superioare a membranei (e). Datorită acestei precomenzi a presiunii, demultiplicarea se anulează în domeniul sarcinii parţiale în cazul presiunilor mici de comandă (până la max. 1,0 bari). Dacă presiunea de comandă creşte în continuare, pistonul (w) va fi deplasat în sus datorită forţei arcului de presiune (x) şi supapa (a) se închide.Datorită presiunii create în compartimentul C, pistonul releu (f) va fi deplasat în jos. Evacuarea (t) se închide şi alimentarea (s) se deschide. Aerul depozitat existent la racordul 1-2 pătrunde în compartimentul D şi ajunge prin intermediul racordurilor 2 la cilindrii de frânare cu aer comprimat ataşaţi.

În compartimentul D se instalează o presiune care va acţiona asupra părţii inferioare a pistonului cu releu (f). Dacă presiunea este mai mare decât cea existentă în compartimentul C, atunci pistonul cu releu (f) se deplasează în sus şi alimentarea (s) se închide.

81

Supapã de frânã ALB a remorcii 2.Membrana (e) se aşează pe discul sub formă de evantai (u) la mişcarea în jos a pistonului (b) şi astfel în mod curent va mări suprafaţa de acţiune a membranei. În momentul în care forţa existentă în compartimentul C va acţiona asupra laturii inferioare a membranei, forţă egală cu cea care acţionează asupra pistonului (b), acesta se va deplasa în sus. Alimentarea (v) va fi închisă şi astfel se asigură o poziţie de închidere.

Poziţia tachetului supapei (i), care depinde de poziţia bucşei de ghidare (n), trebuie luată în consideraţie pentru presiunea de frânare comandată şi emisă. Pistonul (b) cu discul sub formă de evantai (u) trebuie să efectueze o cursă corespunzătoare uneia dintre poziţiile tachetului supapei (i), înainte ca supapa (c) să înceapă să funcţioneze. Datorită acestei curse se modifică şi suprafaţa activă a membranei (e). În poziţia cu sarcină totală, presiunea comandată la racordul 4 va fi : comandată în compartimentul C în proporţie 1 la 1. În timp ce pistonul cu releu (f) este acţionat la presiune totală, alimentarea (s) este continuu deschisă şi nu are loc reglarea presiunii de frânare comandate pentru intrare.

La eliberarea instalaţiei de frânare a vehiculului tractant şi în legătură cu aceasta, aerisirea racordului 4, pistonul cu releu (f) va fi deplasat în poziţia lui de capăt superioară datorită presiunii în racordurile 2. Evacuările (d şi t) se deschid şi aerul comprimat existent la racordurile 2 cât şi în compartimentul C va ajunge în atmosferă prin aerisirea 3.

La fiecare proces de frânare, prin canalul F pătrunde aer comprimat în compartimentul E şi acţionează asupra piesei de formare din cauciuc (k). Aceasta va fi presată împotriva

tachetului supapei (i) şi la o presiune de frânare de > 0,8 bari se instalează o legătură cu contact forţat între tachetul supapei (i) şi carcasă. Raportul de demultiplicare al regulatorului este astfel blocat şi se menţine pe durata unui proces de frânare, chiar dacă sarcina axială s-a deplasat. În cazul în care presiunea burdufurilor pernei de aer ar creşte în zona cu sarcină parţială, rola (l) va fi presată împotriva arcului (j). Tachetul (i) rămâne în poziţia de reglare, exact cum a fost la iniţierea procesului de frânare. Pentru verificarea regulatorului ALB la racordul 43 se va fixa un furtun de control. Prin înşurubare pistonul (q) va fi presat în carcasă şi astfel legătura racordurilor 41 şi 42 cu pistoanele (p şi o) va fi întreruptă. Simultan, se instalează o legătură a aerului comprimat la racordul 43 cu pistoanele. În această stare regulatorul ALB se poziţionează în poziţia de reglare în conformitate cu presiunea aerului în furtunul de control.

Frânare automată:La decuplarea sau ruperea conductei de depozitare, racordul 1 va fi aerisit şi pistonul (r) pe partea lui superioară va fi descărcat de presiune. Datorită presiunii existente în rezervorul de depozitare la racordul 1 - 2 va rezulta deplasarea în sus a pistonului (r) şi supapa (g) va închide evacuarea (t). Pistonul (r) se ridică de pe supapa (g) continuând mişcarea în sus şi alimentarea (s) se deschide. Presiunea totală din rezervor ajunge la cilindrii de frânare prin racordurile 2.

82

2.

1