SISTEME DE TRANSMITERE A MIȘCĂRIIModulul

2

1. DEFINIȚII. CLASIFICĂRI Organele de maşini sunt părţi componente ale mecanismelor,

maşinilor şi utilajelor, care pot fi calculate, proiectate şi executate separat, ţinându-se seama de condiţiile de funcţionare ale sistemelor din care fac parte.

Din punct de vedere al complexităţii, organele de maşini pot fi simple – formate dintr-o singură piesă

(şurubul, bolţul, ştiftul, pana, arborele, etc.) compuse – formate din mai multe piese, care constituie un

element unitar din punct de vedere constructiv şi funcţional (rulmentul, roata melcată, lanţul etc.).

3

1.1. TIPURI DE ORGANE DE MAȘINI UTILIZATE LA TRANSMITEREA MIȘCĂRII

Osii şi arbori Lagăre Cuplaje Ghidaje

4

TRANSMISII MECANICE Transmisiile mecanice sunt caracterizate prin raportul de

transmitere a mişcării şi prin randamentul energetic: I1,2 = n1 / n2

I1,2 = P2 / P1

5

TIPURI DE TRANSMISII MECANICE Transmisii prin curele Transmisii prin cabluri Transmisii prin lanţuri Variatoare Transmisii prin roţi dinţate

6

2. ORGANE DE MAȘINI UTILIZATE ÎN TRANSMISII MECANICE

7

1. OSII ȘI ARBORI Osia este un organ de maşină care susţine alte organe

ale mişcării de rotaţie (scripeţi, roţi dinţate, roţi de rulare, etc.) fără să transmită momente de răsucire.

Solicitările sunt numai de încovoiere deoarece momentul rezistent de frecare din lagăre este foarte mic şi poate fi neglijat

8

Arborii reprezintă organe de maşini care au rolul de a susţine alte organe de maşini (roţi) aflate în mişcare de rotaţie, contribuind la transmiterea mişcării.

Arborii sunt solicitaţi compus la torsiune + încovoiere.Arbori drepţi (fig 1)Arbori flexibili (fig 2)Arbori cotiţi (fig 3, fig 4)Arbori cu came (fig 5)

13

ANIMAȚII ARBORI ȘI OSII

Arbore_Arbore cotitOsii_

14

MATERIALE FOLOSITE În general arborii şi osiile se confecţionează din oţel

carbon obişnuit (OL 42, OL 50, OL60). Se mai pot folosi oţeluri laminate de calitate (OLC 25,

OLC 35) la care se aplica tratamente termice pentru creşterea rezistenţei în zona de sprijin.

Pentru solicitări speciale şi gabarite reduse se recomandă oţeluri aliate de îmbunătăţire (41 MoCr 11, 41 CrNi 12).

Pentru arborii cu forme complexe (realizaţi prin turnare) se recomandă fonta.

15

2.LAGĂRE Lagăre cu alunecare

Elemente componenteTipuri constructive

Lagăre cu rostogolireNoţiuni generaleLagăre radialeLagăre axialeLagăre radial axiale

Montarea lagărelor cu rostogolire

16

3. CUPLAJE Cuplajele sunt organe de legătură şi de antrenare care au rolul de transmitere a mişcării de rotaţie de la un arbore la altul sau de la un organ de maşină la altul. AnimaţieTransmisia se face fără modificarea valorii parametrului transmis sau a sensului mişcării.Condiţii pe care trebuie să le îndeplinească cuplajele: să lucreze cu uzură cât mai mică să fie silenţioase să aibă întreţinere uşoară montarea, demontarea şi schimbarea pieselor componente să se

facă uşor să compenseze devierile unghiulare, radiale si axiale din timpul

exploatării să nu introducă solicitări suplimentare axiale, radiale sau forţe de

frecare să asigure securitatea muncii

17

CLASIFICAREA CUPLAJELOR

Clasificarea cuplajelor se face după mai multe criterii, şi anume:A) După modul în care se realizează transmisia momentului de

torsiune şi a mişcării de rotație:1. cuplaje mecanice - la care transmisia momentului de

torsiune şi a miscării de rotaţie se realizează prin elemente mecanice, folosind forţa de frecare, transmisii dinţate sau gheare

2. cuplaje hidraulice - la care transmiterea momentului de torsiune şi a mişcării de rotaţie se face prin intermediul fluidelor, folosind:

a) presiunea - cuplaje hidrostatice;b) energia cinetica - cuplaje hidrodinamice;

3. cuplaje electromagnetice - la care momentul de torsiune se transmite prin intermediul fortelor electromagnetice.

18

B) După modul în care se realizează legătura între capetele arborilor:1. cuplaje permanente - sunt cele la care legătura se stabileşte sau se

întrerupe numai prin montare sau demontare, deci ele nu pot fi desfăcute în timpul funcţionării lor.

Aceste cuplaje se pot împărţi în:a) cuplaje fixe - la care arborii sunt legaţi rigid, ei funcţionând ca

unul singur; (Cuplaje permanente fixe)b) cuplaje mobile - la care arborii au posibili tatea sa realizeze mici

deplasari relative, axiale, radiale sau unghiulare.(Cuplaje permanente mobile)

Cuplajele permanente se deosebesc între ele după poziţia relativă a celor doi arbori între care se face transmisia mişcărilor; din acest punct de vedere avem:• cuplaje coaxiale - la care arborii au aceeaşi axa;• cuplaje articulate - la care axele celor doi arbori sunt concurente.

2. cuplaje intermitente - cu aceste cuplaje legătura dintre arbori poate fi stabilită sau întreruptă în repaus sau în timpul funcţionării prin comanda exterioară sau automată, fără a fi necesară demontarea componentelor. Aceste cuplaje se mai numesc ambreiaje.

(Cuplaje intermitente)

19

Din grupa cuplajelor intermitente fac parte si cuplajele de siguranță, care se desfac la depăşirea unor valori ale turaţiei sau solicitării, precum şi cuplajele cu acționare rapidă, ce realizează un număr mare de cuplări şi decuplări în unitatea de timp şi care sunt frecvent utilizate în construcţiile de mecanică fină şi automatică.După modul în care funcţionează, cuplajele intermitente pot fi:

• comandate - la care acţionarea şi întreruperea legăturii dintre arbori se face cu ajutorul unei comenzi exterioare;

• automate - la care acţionarea sau întreruperea legăturii se face la depăşirea valorii unui parametru funcţional, cum ar fi: turaţie, moment, viteza.

Comanda cuplajelor pentru stabilirea sau întreruperea legăturii dintre arbori se poate face în mai multe moduri, iar din acest punct de vedere cuplajele comandate se împart în:

• cuplaje cu comanda mecanica;• cuplaje cu comanda electrica;• cuplaje cu comanda hidrostatica;• cuplaje cu comanda pneumatica.

20

4. GHIDAJE Sunt alcătuite din suprafeţele

de contact între partea fixă (batiu) al MU şi partea mobilă (sanie, unitate avans).

Rolul sistemului de ghidare este de a materializa traiectoriile rectilinii sau circulare necesare generării suprafeţelor pieselor de prelucrat.

21

CARACTERISTICI NECESARE PENTRU BUNA FUNCȚIONARE:

Ghidarea trebuie să asigure: precizia descrisă iniţial să fie rigidă să aibă rezistenţă la uzură să permită deplasarea subansamblelor mobile cu viteză mare

22

CLASIFICAREA GHIDAJELOR

1. După forma traiectoriei: rectilinii Circulare

2. După profilul perpendicular pe direcţia de mişcare În A

23

În V

În coadă de rândunică

Cu profil dreptunghic

Cu profil cilindric

24

3. După forma constructivă: grupa A = ghidaje cu frecare de alunecare

frecare lichidă (uleiul, apa, lichidul de răcire) frecare gazoasă frecare mixtă

grupa B = ghidaje de rostogolire Cu role, bile, ace Închise sau deschise

grupa C = ghidaje mixte

25

Montare reductor http://www.youtube.com/watch?

v=JaLbEuAHLGI&feature=player_detailpage