Măsuri strategice în domeniul administrației publice

Forumul Administrației Publice4-5 iulie 2016

1

VIZIUNE

Obiectivele generale ale Strategiei pentru Consolidarea Administrației Publice 2014-2020

Documente strategice în domeniul administrației publice

4

Strategia privind dezvoltarea funcției publice 2016-2020;

Strategia privind formarea profesională 2016-2020;

Proiect de act normativ care prevede atât reînființarea Institutului Național pentru Administrație, cât și alte măsuri privind formarea profesională în administrația publică;

Planul integrat pentru simplificarea procedurilor administrative aplicabile cetățenilor;

Planul de acțiuni pentru implementarea etapizată a managementului calității în autorități și instituții publice.

Probleme structurale privind resursele umane din administrația publică

• Roluri neclare ale diferitelor categorii de funcții din administrație;

• Lipsa corelării dintre cerințele posturilor și profilele profesionale ale potențialilor ocupanți;

• Sisteme de recrutare/selecție și promovare rigide, condiționate preponderent de vechimea în muncă și deținerea de cunoștințe referitoare la legislație;

• Evaluări profesionale și sistem de management al carierei nerealiste;

• Percepția publică privind lipsa transparenței și gradul de politizare a administrației;

• Rol necorespunzător al salarizării și formării profesionale în cadrul politicilor motivaționale;

• Nicio instituție din România nu deține informații cu privire la toți salariații din sectorul public (1.223.000 angajați).

5

6

Personal care ocupă posturi în instituțiile și autoritățile publice și funcții politice - 1.223.000 (1.184.000 + 49.000)

165,000

100,000

49,000

354,000

181,000

224,000

150,000

Personal care ocupă funcții publice generale gestionate de ANFP

Personal care ocupă funcții publice cu statut special (polițiști, administrația penitenciarelor, vamă etc)

Persoane care ocupă funcții politice (minștrii, secretari de stat/subsecretari de stat și asimilați, parlamentari, aleși locali)

Personal care ocupă posturi din domeniul învățământului (învățământ preuniversitar -287.000 și universitar de stat - 67.000)

Personal care ocupă posturi din domeniul sănătății (unități sanitare finanțate din FNUASS -61.000 și unități sanitare din rețeaua sanitară a apl 120.000)

Personal contractual

Date concrete (I)

Date concrete (II)

7

Categorii de

funcţii

publice

Ocupate

Ocupate şi

temporar

ocupate (1)

Temporar

vacante (2)

Total

ocupate

(1) + (2)

Vacante

(3)

Total funcţii

(1) + (2) +(3)

Structuri

centrale și

teritoriale62.201 2.902 65.103 8.800 73.903

Structuri

locale 6.6175 3.222 69.397 20.825 90.222

TOTAL 128.376 6.124 134.500 29.625 164.125

Distribuția funcțiilor publice pe niveluri administrativ-teritoriale în 2015

Date concrete (III)

Structura pe grade profesionale a funcției publice la sfârșitul anului 2015

8

4,60%

13.75%

20.70%60.95%

debutant

asistent

principal

superior

Strategia privind dezvoltarea funcției publice 2016-2020 - elemente de conținut - (I)

Strategia se înscrie în condiționalitatea ex-ante pentru domeniuladministrație publică și propune o serie de soluții pentru problemeleprezentate anterior:

• clarificarea rolurilor / mandatelor și a atribuțiilor asociate fiecărei categoriide personal din administraţia publică; delimitarea mai clară a funcţiilor careimplică exercitarea prerogativelor de putere publică şi a posturilor care potfi ocupate pe bază de contract de muncă

• redefinirea funcțiilor aferente categoriei înalților funcționari publici:

– Funcţiile de prefect și subprefect îşi schimbă statutul şi devin funcţii de demnitatepublică; ocuparea acestor funcții este condiționată de absolvirea unui cursspecializat;

– Funcţia de inspector guvernamental se desfiinţează, iar inspectorii guvernamentalisunt trecuţi în corpul de rezervă al funcţionarilor publici;

– Se reînfiinţează funcţia de secretar general al instituţiei prefectului;

– Extinderea categoriei înalților funcționari publici cu alte funcții – ex. conducătoriiagențiilor de implementare de la nivel central; 9

Strategia privind dezvoltarea funcției publice 2016-2020 - elemente de conținut - (II)

• sistem electronic naţional de evidenţă a ocupării în administraţiapublică - construit pe o structură unitară, pentru toate posturile dinsectorul public (pe baza evidenței proprii a ANFP și a informațiilorcolectate conform structurii unitare de la alte instituții cu competențeîn reglementarea/gestiunea altor categorii de personal - ex. MinisterulMuncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice - REVISALetc.);

• asigurarea managementului / gestiunii unitare a anumitor categorii depersonal, respectiv funcția publică generală și cea specifică, personalcontractual (nu vor fi incluse în gestiunea directă categorii precumcadre didactice, cadre medicale, structuri de ordine și siguranță publicăetc.).

10

Strategia privind dezvoltarea funcției publice 2016-2020 - elemente de conținut - (III)

• Introducerea în sistemul funcției publice, în etape, în toate proceselerelevante - recrutare, evaluare, promovare, formare - a unor cadre decompetențe / standarde ocupaționale pentru categorii de funcţii şidomenii strategice;

• Introducerea cadrelor de competențe / standardelor ocupaționale vapermite o recrutare orientată spre validarea deţinerii unor competențegenerale și specifice predefinite, respectiv evaluare şi promovare bazatepe modalităţile în care competenţele respective au fost efectiv utilizate înexercitarea funcţiilor;

• Domeniile strategice pentru funcționarea administrației publice în care vorfi elaborate cu prioritate cadre de competențe sunt politici publice,elaborarea reglementărilor, managementul resurselor umane, managementfinaciar și audit intern, management de proiect, reprezentare instituționalăîn cadrul activității de relații internaționale.

11

Strategia privind dezvoltarea funcției publice 2016-2020 - elemente de conținut - (IV)

I

12

Competenţe generale

(aplicabile tuturor funcţiilor)

Competenţe specifice

(cu detalierea conţinutului pe familii de funcţii şi nivelul acestora)

Competenţe lingvistice:

Comunicarea în limba română

Comunicarea în limbi străine

Gândire logică şi numerică:

Competenţa matematică

Competenţe de bază în ştiinţă

şi tehnologie

Competenţa digitală

Abilitatea de a învăţa

Competenţe sociale şi civice

Abilitatea de a transforma ideile

în iniţiative

Capacitatea de exprimare şi

conştientizare a valorilor

culturale

În legătură cu obţinerea de

rezultate

În legătură cu

construirea de

relaţii

În legătură cu dezvoltarea

-Gândire analitică

-Capacitatea de orientare

către rezultate care aduc

valoare adăugată

-Competenţe de redactare a

documentelor administrative

-Gândire flexibilă

-Capacitate de utilizare

eficientă, eficace şi

economicoasă a resurselor

-Abilităţi de coordonare

şi/sau lucru în echipă

-Conformarea la standarde

-Orientarea către

beneficiar

-Abilitatea de a

„comunica pozitiv”

-Capacitatea de

colaborare/ lucru

în parteneriat

-Abilităţi de

negociere

-Abilităţi de

utilizare/

reutilizare eficientă

a informaţiei

-Interes pentru dezvoltarea

proprie şi/sau a celorlalţi

-Viziune de ansamblu

-Capacitate de integrare a

schimbării

-Capacitatea de estimare a

impactului deciziilor

Strategia privind dezvoltarea funcției publice 2016-2020- elemente de conținut - (V)

• Reforma sistemului de recrutare prin creșterea transparenței șineutralității din punct de vedere politic a acestuia; modificarea probelorde concurs şi a modalităţilor de testare, astfel încât acestea să fie centratepe verificarea competenţelor şi abilităţilor practice;

• Introducerea în sistem pilot, pentru unele funcții din administrația publicăcentrală, a unui sistem de recrutare pe bază de concurs național;

• Crearea unor programe pentru recrutarea, formarea, plasarea şimenținerea în administraţia publică a tinerilor absolvenți, a personaluluispecializat, mai ales în domenii cu deficit de personal (e.g. arhitect-şef,tehnologia informaţiei, secretar al unității administrativ-teritoriale etc.).

13

Strategia privind dezvoltarea funcției publice 2016-2020 - elemente de conținut - (VI)

• Revizuirea actualului sistem de evaluare a performanțelor profesionale alefuncționarilor publici prin: revizuirea indicatorilor (cantitativi şi calitativi) şia criteriilor în funcţie de care se realizează evaluarea; introducerea în sistempilot a unor metode alternative de evaluare (ex. evaluarea la 360°);pregătirea evaluatorilor pentru implementarea corespunzătoare a acestuisistem;

• Reorganizarea sistemului de carieră pe o perioadă mai îndelungată detimp (pe mai mult de trei grade profesionale), astfel încât să se menținănivelul de motivare a funcționarilor publici, corelativ cu revizuireasistemului de evaluare a performanţei profesionale şi a sistemului desalarizare;

• Descentralizarea organizării concursurilor pentru ocuparea posturilor/funcţiilor publice.

14

Strategia privind formarea profesională 2016-2020- definirea problemelor - (I)

• Suprapuneri şi deficienţe în privinţa rolurilor / mandatelor diverselorinstituții cu atribuții în domeniul formării pentru administrația publică;

• Capacitatea insuficientă a direcţiilor de resurse umane de a planificaformarea profesională;

• Lipsa unui sistem valid de stabilire a priorităților și de monitorizare arezultatelor activităţilor de formare;

• Lipsa existenței unui cadru de competenţe standard pentru tot personaluldin administrația publică;

• Lipsa unei școli de formare aplicate pentru administrație care să fie activimplicată în fundamentarea, definirea și implementarea politicilor deformare.

15

Strategia privind formarea profesională 2016-2020- definirea problemelor - (II)

• Importanţă scăzută acordată finanţării procesului de formare profesională şirespectării planurilor anuale instituţionale de formare profesională a funcţionarilorpublici de către instituţiile şi autorităţile publice;

• Analiza nevoilor de formare nu este corelată în totalitate cu planificarea şidezvoltarea carierei (nici cu procesul de evaluare a performanţelor profesionale), cuobiectivele strategice ale instituţiilor şi autorităţilor publice, respectiv cu obiectivelestrategice asumate la nivel naţional;

• Lipsa unor programe de leadership pentru factorii decizionali din administrațiapublică și de specializare a acestora în domeniul managementului;

• Lipsa sprijinului pentru activități de cercetare și inovare în administrație;

• Bugetul foarte mic sau inexistent alocat pentru formare;

• Nivelul scăzut al recunoaşterii importanţei procesului de formare profesională şi aimportanţei planificării acesteia.

16

Strategia privind formarea profesională 2016-2020 - elemente de conținut -

- Stabilirea unui sistem care să asigure calitatea programelor de formarepentru administrația publică;

- Coerență în procesul de formare profesională - elaborarea de cătreinstituțiile publice și centralizarea de către ANFP a planurilor de formare carerăspund nevoilor de formare și identificarea domeniilor strategice deformare;

- Dezvoltarea de instrumente pentru evaluarea impactului programelor deformare profesională pentru diferite categorii de funcționari publici șipersonal contractual din administrația publică;

- Dezvoltarea şi implementarea de programe de formare profesională destinateunor grupuri-ţintă pe domenii strategice din administraţia publică;

- Reînființarea Institutului Național de Administrație (INA) - proiectul deordonanță a Guvernului, înscris în Legea de abilitare, se află în curs dedefinitivare.

17

Institutul Național pentru Administrație (I)

Institutul Național pentru Administrație (INA) - instituție publică însubordinea MDRAP, care preia activitățile în domeniul formării profesionaleîn administrația publică de la Agenția Națională a Funcționarilor Publici

INA va organiza următoarele forme de pregătire profesională:

• programe de formare profesională specializată în administraţia publică,pentru înalţii funcţionari publici, funcţionarii publici de conducere, pentrupersoane alese sau numite în funcţii de demnitate publică sau asimilateacestora, pentru aleşii locali, precum și pentru alte funcţii stabilite prin lege;

• programe de perfecționare în domeniul administrației publice pentrupersonalul din administraţia publică;

• programe de master și doctorat în domeniul administrației publice, înasociere cu instituții de învățământ superior, în condițiile legii;

• seminarii şi conferințe pe teme de interes major pentru administrația publicăcentrală şi locală, precum și alte categorii de formare, în condițiile legii.

18

Institutul Național pentru Administrație (II)

• pe lângă INA va funcționa un Consiliu ştiinţific format din reprezentanți aimediului academic, ai unor ministere, ai structurilor asociative aleautorităților administrației publice locale, precum și ai organizaţiilorneguvernamentale și sindicatelor reprezentative pentru administrațiapublică;

• în cadrul INA vor funcționa centre teritoriale de formare continuă pentruadministraţia publică, ca unități fără personalitate juridică.

19

Planul integrat pentru simplificarea procedurilor administrative aplicabile cetățenilor (I)

Scopul elaborării

Administrația publică trebuie să elimine progresiv bariereleadministrative inutile (pași/etape/documente în sarcina cetățenilor dinprocedurile administrative), atât prin soluții de e-guvernare coerente,ancorate în cadrul de reglementare național și european, cât și prinsoluții de natură legislativă, procedurală și organizațională.

Stadiu

Planul integrat pentru simplificarea procedurilor administrative aplicabilecetățenilor a fost elaborat și aprobat, în data de 16.03.2016, de cătreComitetul Național pentru Coordonarea Implementării Strategiei pentruConsolidarea Administrației Publice 2014-2020.

20

Planul integrat pentru simplificarea procedurilor administrative aplicabile cetățenilor (II)

Probleme identificate

Proceduri greoaie și costuri administrative ridicate pentru cetățeni -fluxuri lungi şi sinuoase ale documentelor, termene lungi de rezolvarea demersurilor cetățenilor şi multitudine de formulare, în multe situațiiredundante;

Dezvoltarea precară a sistemelor informatice la nivelul autoritățilorpublice;

Gradul redus de interconectare a sistemelor informatice acolo undeele există;

Abordarea disparată a demersurilor de simplificare și a inițiativelor e-guvernare.

21

Planul integrat pentru simplificarea procedurilor administrative aplicabile cetățenilor (III)

Elemente de conținut

Principalele domenii de intervenție avute în vedere în cadrul planului:

evidența persoanelor și acte de stare civilă;

bunuri imobile;

obligații fiscale, nefiscale și alte taxe;

muncă, protecția copilului și beneficii/prestații sociale;

inițiative în domeniul educație;

imigrarea în România.

Planul a fost aprobat de către CNCISCAP în martie 2016, iar implementarea măsurilor din

cadrul acestuia va fi asigurată de către ministerele de linie responsabile.22

Planul de acțiuni pentru implementarea etapizată a managementului calității 2016-2020 (I)

Probleme ale administrației publice avute în vedere:- Necesitatea creșterii calității serviciilor publice furnizate

cetățenilor;

- Necesitatea eficientizării proceselor interne ale administrației prinelaborarea și implementarea de proceduri ale managementuluicalității;

- Necesitatea eficientizării modului în care administrația publicăintracționează cu cetățenii și a modului cum aceasta își defineștestrategiile și activitățile pornind de la nevoile cetățenilor și de lagradul de satisfacție al acestora.

23

Planul de acțiuni pentru implementarea etapizată a managementului calității 2016-2020 (II)

Scopul elaborării

Eficientizarea activităților derulate de instituțiile publice și necesitatea

îndeplinirii cerinței prinvind dezvoltarea unor sisteme de management al

calității în administrația publică, formulată de Comisia Europeană în cadrul

condiționalității ex-ante „Existența unui cadru strategic de politică pentru

consolidarea eficienței administrative a statelor membre, inclusiv reforma

administrației publice”.

24

pla

n

act

do

che

ck

Calitate înseamnă să faci lucrurile bine, când nimeni nu se uită. (Henry Ford)

Planul de acțiuni pentru implementarea etapizată a managementului calității 2016-2020 (III)

Stadiu

A fost elaborat Planul de acțiuni pentru implementarea etapizată amanagementului calității în autorități și instituții publice 2016-2020 cecuprinde principalele măsuri ce vor fi implementate de administrația publicăcentrală și locală pentru promovarea și implementarea sustenabilă astandardelor și instrumentelor managementului calității. Planul de acțiuni afost aprobat, în data de 16.03.2016, de către Comitetul Național pentruCoordonarea Implementării Strategiei pentru Consolidarea AdministrațieiPublice 2014-2020.

25

Planul de acțiuni pentru implementarea etapizată a managementului calității 2016-2020 (IV)

Elemente de conținut

- implementarea, în perioada 2016 - 2020, a standardului ISO 9001 și aCAF (Cadrul comun de autoevaluare a modului de funcționare ainstituțiilor publice - Common Assessment Framework) în instituțiipublice de la nivel central și local (la nivelul județelor, municipiilor,orașelor și comunelor);

- alocarea de personal/înființarea în cadrul autorităților și instituțiilorpublice a unui compartiment pentru asigurarea implementăriimanagementului calității;

- promovarea și recunoașterea bunelor practici privind calitatea înadministrația publică;

- formarea/instruirea specifică a angajaților pentru implementareamanagementului calității;

- evaluarea impactului utilizării managementului calităţii. 26

VĂ MULȚUMIM!

ECHIPA MDRAP

27