Lucrare de laborator nr.1CREAREA NUMERELOR SIP PRIN INTERMEDIUL

INTERFEŢEI GRAFICE FreePBX A SISTEMULUI ASTERISK

1.1 Scopul lucrării: Studierea sistemului IP PBX Asterisk prin intermediul interfeţei grafice FreePBX; adăugarea unor extensii locale de tip SIP; crearea unui număr utilizat pentru apel în conferinţă.

1.2 Sarcina teoretică1.2.1 Să se studieze noţiunile de bază referitor la centrala IP PBX Asterisk şi configurarea acesteia prin intermediul interfeţei grafice FreePBX1.2.2 Să se analizeze etapele necesare pentru crearea extensiilor interne de tip SIP.

1.3 Îndrumări metodice1.3.1 Noţiuni generale

Asterisk reprezintă implementarea software a unei centrale telefonice de instituţie PBX (Private Branch Exchange), instalîndu-se pe orice distribuţie Linux/Unix (inclusiv CentOS) [1]. A fost creat în 1999 de către Mark Spencer, denumirea provenind de la semnul ”*” şi este sponsorizat de compania Digium. Iniţial era disponibil doar pe Linux, dar mai apoi a devenit posibilă funcţionarea acestuia şi pe alte sisteme de operare precum NetBSD, OpenBSD, FreeBSD, Mac OS X şi Solaris.

Asterisk este un software open source care transformă un calculator obţinut într-un server de comunicaţii. Prin termenul „open source” se înţelege faptul că este posibil de a analiza mai detaliat, a vedea cum funcţionează şi a face orice schimbări sau îmbunătăţiri dorite. Asterisk-ul poate fi considerat stabil şi sigur, acesta controlează sisteme IP PBX, gateway-uri VoIP, servere de conferinţe şi alte soluţii personalizate. Este utilizat de către

întreprinderile mici şi mari, call-centre, operatori şi instituţii guvernamentale în toată lumea [2]. Ideea de la care s-a pornit este că multe dintre facilităţile incluse într-un PBX sunt rar sau chiar deloc folosite, fiind însă plătite de cumpărător. De aceea, Asterisk nu implementează toate funcţiile unei centrale, dar fiind distribuit sub licenţă GPL (General Public License) se pot adăuga oricând module software cerute de clienţi.

Asterisk permite conectivitatea în timp real dintre reţelele PSTN şi VoIP. Deoarece este considerat mai mult decît un PBX, el poate avea funcţia unei actualizări pentru PBX-ul existent, dar totodată şi oferi noi lucruri în domeniul telefoniei, cum ar fi:

Conectarea angajaţilor ce lucrează de acasă la PBX-ul oficiului prin Internet de bandă largă;

Conectarea cîtorva oficii din diferite locuri printr-o reţea IP, reţea privată sau chiar prin Internet;

Oferirea angajaţilor unei mesagerii vocale integrată cu poşta electronică şi pagina web;

Construirea aplicaţiilor, cum ar fi IVR (Interactive Voice Response), care permit conexiuni la sistemul de comandă sau alte aplicaţii;

Oferirea accesului la PBX-ul companiei din orice loc pentru utilizatorii ce călătoresc printr-o simplă conexiune de bandă largă sau VPN. [3, p.2]

Asterisk are o arhitectură flexibilă, fiind format din module şi este reprezentată în Figura 1.1.

Figura 1.1 Arhitectura Asterisk

Nucleul Asterisk-ului constă din următoarele componente: Nucleul de comutaţie PBX (PBX Switching Core) –

permite interconectarea utilizatorilor. În nucleul de comutaţie, în mod transparent, se servesc apelurile ce sosesc pe diverse interfeţe hardware sau software.

Lansatorul de aplicaţii (Application Launcher) – lansează aplicaţii care asigură servicii, precum: mesagerie vocală, redarea fişierelor şi afişarea directoriilor (lista numerelor de telefoane).

Translatorul codecurilor (Codec Translator) – module pentru codarea şi decodarea diferitor formate de compresie audio folosite în telefonie. Sunt disponibile mai multe codecuri pentru a se potrivi cu diverse cerinţe şi a ajunge la cel mai bun echilibru dintre calitatea audio şi utilizarea lăţimii de bandă.

Programatorul şi administratorului sistemului (Scheduler and I/O Manager) – îndeplineşte planificarea sarcinilor de nivel inferior şi managementul sistemului pentru o performanţă optimă în orice tip de condiţii. [4]

Patru interfeţe API sunt definite pentru modulele încărcabile, astfel facilitînd independenţa de protocol şi hardware.

Utilizînd acest sistem modular încărcabil, nucleul Asterisk-ului nu trebuie să aibă grijă de detaliile referitor la modul cum se conectează apelantul, ce codecuri se utilizează şi altele.

Interfaţa canalelor (Channel API) – determină tipul conexiunii pe care o utilizează apelantul, fie o conexiune VoIP (canale SIP, H.323, IAX, MGCP), fie PSTN (canale Zaptel, ISDN). Un canal este echivalentul unei linii telefonice, dar într-un format digital. De obicei, acesta constă dintr-un sistem de semnalizare analogic sau digital (TDM) sau o combinaţie dintr-un codec şi un protocol de semnalizare (ex. SIP-GSM, IAX-uLAW).

Interfaţa aplicaţiilor (Application API) – permite îndeplinirea diverselor sarcini de către module pentru realizarea diferitor funcţii, precum: conferinţă, afişarea directoriilor, mesagerie vocală, transmisia datelor sau orice altă sarcină suportată de sistemul PBX în prezent sau în viitor.

Interfaţa codecurilor (Codec Translator API) – încarcă modulele codecurilor pentru a suporta diverse formate de codificare şi decodifiare audio, cum ar fi GSM, µ-Law, A-Law, şi chiar MP3.

Interfaţa formatului fişierelor (File Format API) – controlează citirea şi scrierea diferitor formate de fişiere pentru păstrarea datelor în fişierul de sistem. [4]

Utilizînd aceste interfeţe API, Asterisk realizează o abstractizare completă între funcţiile sale de bază ca un sistem de server PBX şi diversele tehnologii existente (sau în curs de dezvoltare) în domeniul telefoniei. Arhitectura modulară este ceea ce îi permite Asterisk-ului să integreze omogen atît echipamentele de comutare implementate curent în telefonie, cît şi tehnologiile pachetelor de voce ce se află în curs de dezvoltare în prezent. Posibilitatea de a încărca modulele codecurilor îi permite Asterisk-ului să suporte codecuri foarte compacte necesare pentru pachetele de voce prin conexiuni lente, cum ar fi modem-ul, în timp ce mai asigură şi calitate audio de nivel înalt prin conexiuni mai puţin comprimate.

Interfaţa aplicaţiilor asigură, ca pentru o utilizare simplă a modulelor de aplicaţii, să se realizeze în mod flexibil orice funcţie după necesitate, şi permite să se potrivească cerinţelor pentru dezvoltarea unor noi aplicaţii. În plus, încărcarea tuturor aplicaţiilor în calitate de module permite unui sistem flexibil să-i deie posibilitate administratorului să proiecteze calea cea mai potrivită pentru apelanţii sistemului PBX şi să modifice căile apelului ca să se potrivească cu cerinţele de schimbare a comunicaţiei în cazul unei probleme. [4]

Avantajele sistemului Asterisk: Număr nelimitat de interfeţe şi canale: spre deosebire de

cele mai importante echipamente prezentate de către producătorii internaţionali, Asterisk nu doar suportă protocoalele de bază VoIP fără necesitatea licenţierii şi limitărilor artificiale, dar şi oferă posibilitatea convertirii în mod transparent a acestor protocoale fără a pierde din flexibilitatea configurării şi fără limitarea numărului de canale. Asterisk are posibilitatea codificării în mod transparent a traficului de voce variat, în care se utilizează diferite legi de codificare a vocii – numite codecuri.

Extinderea fără cheltuieli: sistemul de telefonie, bazat pe Asterisk, oferă posibilitatea extinderii nelimitate. În acest caz nu este necesară cumpărarea plăcilor de bază, procesoarelor, switch-urilor şi altor echipamente suplimentare.

Dezvoltare stabilă: Asterisk reprezintă un software open source, datorită căruia se menţine şi se dezvoltă rapid prin eforturile a mii de programatori din întreaga lume. Apariţia noilor versiuni cu noi posibilităţi, precum şi extinderea celor vechi are loc în mod regulat.

Arhitectură comodă în utilizare: prezenţa unei arhitecturi modulare permite lucrul în mod dinamic cu Asterisk. La aceasta se referă faptul de a încărca şi a descărca module, a schimba configuraţia în procesul de funcţionare fără pierderea performanţelor şi fără întreruperea conexiunilor curente.

Asterisk – o platformă pentru afaceri eficiente: din cauza preţurilor înalte, echipamentele sofisticate PBX pot fi utilizate doar de către companiile mari, deoarece preţurile lor nu se potrivesc întreprinderilor mici şi mijlocii. Astfel, funcţiile precum apel în aşteptare şi meniu vocal interactiv nu sunt disponibile pentru întreprinderile mici. [5]

În laborator am instalat AsteriskNOW, ce reprezintă o distribuţie Linux personalizată şi include Asterisk, interfaţa grafică a acestuia – FreePBX şi alte programe necesare pentru un sistem Asterisk. Interfaţa grafică oferă posibilitatea configurării simple a sistemului de către utilizatori. Accesarea FreePBX se face de la orice calculator din laborator introducând în browser adresa IP a Asterisk-ului (192.168.202.101).

Afişarea adresei IP a Asterisk-ului pentru configurarea ulterioară prin FreePBX

AsteriskNOW 2.0.0

To configure AsteriskNOW with FreePBX, point you web browser to http://192.168.202.101/

101 login: rootPassword:Last login: Fri Nov 2 09:37:24 on tty1[root@101 ]# _

FreePBX reprezintă o aplicaţie web cu particularităţile depline ale unui PBX. Aceasta permite o configurare simplă a Asterisk-ului de către orice utilizator prin interfaţă web. Cîteva din caracteristicile pe care le poate oferi FreePBX sunt [6]:

Adăugarea sau schimbarea profilului unei extensii şi mesageriei vocale timp de cîteva secunde;

Suportă clienţii SIP, IAX şi ZAP (iar alte terminale sunt suportate prin extensii personalizate);

Suportă toate tipurile de trunk susţinute de Asterisk;

Structură modulară, cu posibilitatea de adăugare sau actualizare online a caracteristicilor sale în interfaţă;

Crearea meniurilor interactive de voce IVR; Detectarea şi recepţionarea mesajelor fax; Permite copia de rezervă şi restabilirea sistemului; Rutarea apelurilor de intrare în dependenţă de timpul zilei,

numărul apelantului.

Figura 1.3 Interfaţa grafică FreePBX

1.3.2 Îndrumar privind îndeplinirea compartimentului practic

1. Introduceţi adresa 192.168.202.101 în browser şi autentificaţi-vă în FreePBX (login: admin; password: admin). Accesaţi din meniu Applications Extensions Generic SIP Device şi adăugaţi o extensie conform următoarei figuri.

Figura 1.4 Configurarea unei extensii SIP

Semnificaţia setărilor pentru crearea unei extensii SIP:1. Add extension:

User Extension: numărul prin care abonatul va fi disponibil în sistem

Display Name: numele ce este atribuit numărului creat. Acest nume se va afişa pe ecranul telefonului la apelarea altor numere din sistem.

2. Device Options:secret: parola SIP folosită pentru autentificarea

acestui dispozitiv la serverdtmfmode:

- inband: se utilizează în cazul dispozitivelor, care la apăsarea unui buton vor genera semnale tonale DTMF (Dual Tone MultiFrequency). Dacă codecul nu este de tip µ-Law sau A-Law atunci semnalele DTMF vor fi distorsionate de compresia semnalului audio şi nu vor fi recunoscute. Dacă telefonul este setat pentru „rfc2833”, iar Asterisk – pentru „inband”, atunci e posibil să nu se audă nimic.

- rfc2833: este metoda bazată pe standarde pentru a defini semnalizarea de diferite tipuri, cum ar fi tonurile DTMF, cele legate de fax şi liniei de abonat specifice unei ţări.

- info: metodă disponibilă doar pentru canalele SIP, fiind transmisă printr-un mesaj SIP.

- auto: Asterisk va utiliza în mod implicit „rfc2833” pentru semnalele DTMF, dar va schimba în „inband” în cazul cînd cealaltă parte nu va suporta „rfc2833”. [7]

nat: dacă în acest cîmp este indicată valoarea „yes”, atunci acest lucru îi dă de înţeles Asterisk-ului că trebuie să substituie adresele IP private ale sursei şi destinaţiei din antetul SIP în adrese IP publice pentru a avea loc transmiterea pachetelor la efectuarea apelului.

După stabilirea tuturor parametrilor, se va accesa butonul Submit şi apoi Apply Config pentru salvarea configuraţiei efectuate. Numărul SIP creat va apărea în partea dreaptă a interfeţei FreePBX.

2. Accesaţi din meniu Applications Conferences şi creaţi un număr pentru apel în conferinţă, conform Figurii 1.5.

Figura 1.5 Configurarea unui număr pentru apel în conferinţăParametrii de bază pentru crearea unui număr pentru apel

în conferinţă:

1. Add Conference: Conference Number: număr local, formarea căruia duce

la alăturarea abonatului într-o conferinţă Conference Name: numele ce identifică conferinţa User PIN: cod ce trebuie format pentru intrarea în

conferinţă. Dacă acest cod nu este indicat atunci formarea lui nu este necesară.

Admin PIN: cod, după formarea căruia abonatul devine administratorul conferinţei.2. Conference Options:

Join Message: mesaj ce apare la conectarea abonatului în conferinţă

Leader Wait: stabilind „Yes” în acest cîmp, conferinţa nu va avea loc pînă la conectarea administratorului

Talker Optimization: indicînd „Yes” în acest cîmp, Asterisk tratează participanţii care nu vorbesc ca fiind dezactivaţi, şi astfel nu are loc nici o codificare la transmisie şi semnalul audio care nu este înregistrat ca vorbire este omis, cauzînd lipsa zgomotului de fundal.

Talker Detection: stabilind „Yes” în acest cîmp, Asterisk va determina canalul pe care se vorbeşte, iar vorbitorul, de asemenea, va fi identificat în lista de comenzi.

Quite Mode: indicînd „Yes” în acest cîmp, nu vor exista notificări despre conectare sau părasirea participanţilor la conferinţă.

User Count: numărarea participanţilor în conferinţă. User Join/Leave: mesaj redat la conectarea sau părăsirea

participantului din conferinţă. Music OnHold: muzica ce îi apare primului participant la

conferinţă în aşteptarea celorlalţi membri. Allow Menu: la stabilirea „Yes” în acest cîmp,

participanţii în conferinţă apăsînd simbolul „*” vor auzi un meniu interactiv special.

Record Conference: parametru ce determină dacă trebuie înregistrată conferinţa.

Maximum Participants: numărul maxim de participanţi ce este permis de a se conecta la conferinţă.

Mute on Join: conectarea participanţilor la conferinţă nu este însoţită de sunet, cu excepţia conectării administratorului conferinţei. [8, p.53]

Întrebări de control

1. Ce reprezintă sistemul Asterisk? 2. Enumeraţi şi descrieţi componentele nucleului de comutaţie din arhitectura Asterisk.3. Enumeraţi şi descrieţi interfeţele arhitecturii Asterisk.4. Care sunt avantajele centralei IP PBX Asterisk?5. În ce constă interfaţa FreePBX? Enumeraţi caracteristicile ei.6. Descrieţi parametrii de bază necesari la formarea unei extensii de tip SIP.7. Explicaţi parametrii de bază utilizaţi pentru configurarea unei conferinţe.

Lucrare de laborator nr.2STUDIEREA TELEFONULUI SIP

2.1 Scopul lucrării: analiza aspectelor generale referitor la telefoanele IP; configurarea telefoanelor SIP software/hardware;

verificarea efectuării apelurilor între extensiile SIP create, utilizînd telefoanele IP.

2.2 Sarcina teoretică2.2.1 Să se studieze noţiunile de bază referitor telefoanele IP software/hardware2.2.2 Să se analizeze etapele necesare pentru înregistrarea unui număr de tip SIP.2.2.3 Să se analizeze modul de stabilire a legăturii între oricare două extensii SIP.

2.3 Îndrumări metodice2.3.1 Noţiuni generale

Cele mai utilizate telefoane IP, în sistemele VoIP, comunică în baza protocolului SIP.

Session Initiation Protocol este un protocol de semnalizare definit de către IETF (Internet Engineering Task Force), ce asigură iniţierea, modificarea sau finalizarea sesiunilor cu unul sau mai mulţi participanţi [9]. Este un protocol de tip text, portul standard al căruia fiind 5060 (UDP sau TCP), bazat pe aceeaşi idee ca protocoalele web HTTP, SMTP. Astfel poate permite servicii care folosesc diverse tipuri de media, facilitînd integrarea telefoniei, datelor şi capabilităţilor video. Printre funcţiile protocolului SIP se pot enumera [10]:

determinarea locaţiei punctului terminal dorit, SIP suportînd rezolvarea adreselor, maparea de nume şi redirecţionarea apelurilor;

determinarea capabilitatilor media ale punctului terminal dorit - folosind protocolul SDP (Session Description Protocol), SIP poate negocia parametrii serviciilor oferite de părţile implicate în stabilirea unei sesiuni. Astfel la stabilirea unei conferinte, se vor folosi parametrii media cei mai performanţi dintre cei comuni tuturor punctelor terminale implicate;

determinarea disponibilităţii unui punct terminal, de exemplu apelatul se află în mijlocul unei convorbiri sau nu răspunde într-un timp predefinit;

permite stabilirea unei conferinţe între două puncte terminale, dar şi renegocierea parametrilor media suportaţi în cazul adăugării la conferinţă deja existentă a încă unui punct terminal;

permite de asemenea transferul şi terminarea apelurilor.Telefoanele SIP/VoIP pot fi de câteva tipuri: telefoane

software (X-Lite, Zoiper, Twinkle, 3CX, Bria ş.a.) şi hardware (producătorii Lynksis, Cisco, Grandstream, Glitter ş.a.).

Un telefon software reprezintă o aplicaţie VoIP la calculator, ce este utilizată pentru comunicarea audio şi video, şi care poate fi o substituire a unui telefon obişnuit. Această aplicaţie poate îndeplini toate funcţiile unui telefon fizic obişnuit, dar are, de asemenea, şi caracteristici suplimentare, precum asigurarea informaţiei despre prezenţa utilizatorilor, apelul video, apel în aşteptare, transferul apelului şi conferinţă. [11, 12]

În timp ce, telefoanele iniţiale se conectează unul cu celălalt prin reţeaua PSTN (Public Switched Telephone Network), telefoanele software comunică prin conectarea la un sistem PBX, care poate fi atît un echipament fizic, cît şi o soluţie software. Conectarea se realizează prin protocolul SIP şi sistemul PBX asigură etapele necesare pentru comunicare. De asemenea, PBX-ul poate fi conectat la reţeaua PSTN astfel încît telefoanele software să poată găsi terminalele telefonice obişnuite. [12]

PBX-ul asigură conectarea telefoanelor software prin stabilirea unui canal de comunicaţie prin protocolul IP. Comunicaţia propriu-zisă are loc prin intermediul dispozitivelor audio şi video ce sunt conectate la calculator. Pentru o comunicaţie audio sunt necesare microfonul şi căştile, iar pentru video – o cameră web.

Comunicaţia prin intermediul telefoanelor software are loc în următorul mod:

Înregistrarea telefonului software în sistemul PBX printr-un cont SIP;

Telefonul software trimite o cerere de comunicare către alt client înregistrat în sistem;

PBX-ul stabileşte conexiunea şi eliberează canalul de comunicaţie;

Clienţii telefoanelor software comunică unul cu celălalt prin dispozitive audio şi video. [12]

Figura 2.1 Interfeţe pentru telefoane software: a) ZoIPer Classic softphone client; b) X-Lite softphone client; c) Twinkle softphone

client (LINUX)

În figura 2.1 sunt prezentate interfeţele pentru utilizatori ale telefoanelor software, ce urmează a fi configurate în această lucrare de laborator.

Un telefon IP hardware, pentru utilizator, arată şi funcţionează ca orice telefon obişnuit. Totuşi, acesta nu mai este conectat la o linie analogică, dar direct la o linie de date . Aceste telefoane au un mini-hub integrat, aşa că ele pot fi conectate direct la un router sau switch. În acest fel nu mai este necesar un punct de reţea adiţional pentru telefon.

În cadrul acestei lucrări de laborator va fi prezentat telefonul IP al producătorului Grandstream, model GXV3140.

Figura 2.2 Telefonul IP Grandstream GXV3140

Acest telefon IP combină tehnologia de cea mai bună clasă pentru a activa apelarea video şi voce gratuit în întreaga lume doar cu un singur pas – conectarea în priză. Telefonul GXV3140 permite păstrarea legăturii cu prietenii şi familia din orice colţ al lumii, fără întrerupere, în orice timp al zilei:

Efectuarea apelurilor voce şi video gratis după instalare Accesarea informaţiei în timp real printr-un browser web

integrat, feed-uri RSS ale vremii, ştirilor, stocurilor şi radio internet

Accesarea albumului web de fotografii Yahoo Flickr, alarmei de ceas, calendarului, jocurilor

Prezenţa unui microfon duplex şi codecurilor de voce populare asigură particularităţile telefoniei de cea mai bună clasă. [13]

Specificaţii tehnice: Porturi de reţea: porturi Ethernet 10Mbps/100Mbps cu

auto-detectare LCD: ecran LCD color, TFT digital 4.3", cu rezoluţia

480272 Camera: camera de tip CMOS, 1.3M pixel Aspect exterior: masă plastică de culoare neagră; stativ în

două unghiuri; 18 taste pentru funcţionare, incluzînd 4 taste de programare a soft-ului, 5 taste pentru navigare, tastele Line, Message, Phone Book, Local view, Transfer, Hold, Conference, Dial/Send, Speakerphone

Porturi auxiliare: SD/MMC/SDHC, USB (2.0), căşti stereo cu microfon, ?,?, port opţional FXS/FXO

Linii virtuale: 3 conturi individuale SIP la comutarea tastei Line

Montare pe perete: da Protocoale de reţea: SIP RFC3261, TCP/UDP/IP, PPPoE,

RTP/RTCP, SRTP, HTTP/HTTPS, ARP/RARP, ICMP, DNS, DHCP (client), NTP/SNTP, TFTP, Telnet, TLS, UpnP

QoS: la nivelul 2 (IEEE 802.1Q/p VLAN tagging) şi nivelul 3 (ToS, DiffServ, MPLS)

Securitate: SIPS/TLS/SRTP, AES NAT transversal: tehnologie avansată ce permite

funcţionarea dispozitivului fără configurare la conectare; suportă STUN, TURN şi UPnP

Administrare: suportă TR-069 şi Syslog pentru monitorizarea automată a dispozitivului; permite configuraţia sa prin ecranul LCD, prin interfaţa web şi fişierul de configuraţie AES; permite actualizare firmware prin TFTP şi HTTP

Capacităţi video: standardele H.264, H.263/H.263+, rezoluţie CIF/QVGA/QCIF, viteza cadrelor configurabilă pînă la

30fps, viteză configurabilă de la 32kbps pînă la 1Mbps; anti-sclipire; autofocusare şi autoexpunere; zoom (2x optic, 2x digital); Picture-in-Picture; blocarea camerei; agendă telefonică video; desene configurabile pentru screen-saver; indicator de mesaje voce şi video

Codecuri de voce: G.711 (PCMU/PCMA), G.722 (bandă largă) G.723.1, G.729AB, GSM-FR, G.726-32

Codecuri audio: AAC, MP3, WMA, Real, Ogg-Vortis, FLAC; difuzor duplex de fidelitate înaltă cu suprimator de ecou acustic

Limbi multiple: engleză, chineză, spaniolă, germană, franceză ş.a.

Aplicaţii: web browser, mesagerie instantă cu Yahoo/MSN/Google, feed-uri RSS ale ştirilor/vremii, Internet radio, muzică & redare video jocuri prin SD/USB/Internet, album de fotografii web Yahoo Flickr, alarmă de ceas, calendar, sunet de apel, conferinţă cu 3 membri

Alimentare universală: intrare 100-200V, ieşire 12V/1.0 A curent continuu, priză disponibilă de tipul US/Euro/UK/Australian

Dimensiuni şi greutate: 200186 40 mm / 7,87 7,32 1,57 inch, 0,85 kg

Temperatura de funcţionare: 32-104 F / 0 - 40 C Umiditatea relativă: 10% - 90% fără condensare. [13]

Înainte de a putea apela sau a primi apeluri, un telefon IP sau client software trebuie să se înregistreze la o centrală de tip PBX. Aceasta se face pe baza unui set format din cont şi parolă, informatii care sunt transmise unui echipament de tip server.

Mai jos este explicat modul cum se desfăşoară un apel SIP.Aparatele telefonice clasice se bazează pe centrală pentru

a genera tonul de linie. În schimb, clientul SIP va genera singur acest ton, după ce în prealabil acesta s-a înregistrat.

Pentru a genera un apel extern (de la A la B), clientul A va genera un mesaj SIP de tip “Invite”. Acesta este transmis serverului (centrala de tip PBX) care îi va raspunde cu un mesaj de tip “Trying” (cod 100).

Mesajul “Invite” primit de server este transmis, pe baza unor reguli de rutare, către un alt server sau client. În cele din urmă, clientul B primeşte mesajul “Invite”, generează semnalul de apel şi răspunde prin mesajul “Ringing” (cod 180). Acesta este propagat înapoi pînă la clientul A, unde se generează în receptor tonul specific.

În momentul în care clientul B decide să răspundă apelului se transmite mesajul “OK” (cod 200), propagat la rîndul lui către clientul A. Clientul A va confirma recepţionarea acestui mesaj prin transmiterea unui mesaj de tip „ACK”.

Din acest moment începe transmisia pachetelor de voce, prin protocolul RTP (Real Time Protocol) pînă cînd unul din clienţi decide să termine apelul prin transmiterea unui mesaj de tip “Bye”. Celălalt client răspunde printr-un mesaj de tip “OK”, iar apelul se termină.

2.3.2 Îndrumar privind îndeplinirea compartimentului practic

1. Configuraţi telefoanele IP software şi hardware, atribuindu-le cîte un număr creat în lucrarea de laborator precedentă, conform figurilor din fiecare caz:

a) X-LiteAccesaţi MenuSIP Account SettingsAdd.

Figura 2.3 Configurarea telefonului software X-Lite: a) Crearea unui cont SIP cu indicarea datelor ce corespund

extensiei „100”; b) Înregistrarea extensiei în clientul soft X-Lite

b) ZoiperSelectaţi OptionsSIP AccountAdd new SIP account.

Figura 2.4 Configurarea telefonului software Zoiper: a) Crearea unui cont SIP cu indicarea datelor ce corespund extensiei „101”;

b) Înregistrarea extensiei în clientul soft Zoiperc) Twinkle

Accesaţi FileChange User. Din opţiunea Create Profile din meniu, selectaţi Wizard sau Editor, indicate numele profilului şi, în continuare, parametrii conform figurii prezentate mai jos:

Figura 2.5 Configurarea telefonului software Twinkle: a) Crearea unui cont SIP cu indicarea datelor ce corespund extensiei „102”;

b) Înregistrarea extensiei în clientul soft Twinkle d) Bria

Pentru Android OS (sau iOS), selectaţi AccountsAdd Account SIP Generic (sau SIP-Making calls) şi, respectiv indicaţi parametrii conform următoarei figuri:

Figura 2.6 Configurarea telefonului software Bria (Android OS/iOS): a) Crearea unui cont SIP cu indicarea datelor ce

corespund extensiei „103”; b) Înregistrarea extensiei în clientul soft Bria

e) Grandstream GXV3140

La conectarea telefonului IP în modem sau router, în mod automat, i se atribuie o adresă IP, care odată introdusă în browser permite cu uşurinţă configurarea dispozitivului.

Figura 2.7 Configurarea telefonului IP GXV3140: a) Crearea unui cont cu datele ce corespund extensiei SIP „104”;

b) Înregistrarea extensiei în telefonul IP

2. Efectuaţi apelurile dintre oricare două extensii SIP, în baza diverselor tehnologii (ADSL, FTTx, WiFi).3. Analizaţi etapele realizării unui apel între două extensii SIP, accesînd din meniul interfeţei FreePBX ReportsAsterisk Log Files.4. Verificaţi stabilirea apelului în conferinţă între numerele SIP existente.

Întrebări de control1. Descrieţi protocolul de semnalizare SIP.2. Enumeraţi funcţiile protocolului SIP.3. Ce reprezintă telefoanele software şi hardware?4. Care sunt etapele de stabilire a apelului între telefoanele software? 5. Explicaţi modul de desfăşurare a unui apel SIP între doi abonaţi.6. Care sunt parametrii necesari pentru ca un număr să fie înregistrat într-un telefon software/hardware?

Lucrare de laborator nr.3STUDIEREA GATEWAY-ULUI MG6032 CONFIGURAT

ÎN BAZA PROTOCOLULUI SIP

3.1 Scopul lucrării: Crearea numerelor PSTN în sistemul gateway-ului; înregistrarea acestor numere în Asterisk; verificarea stabilirii legăturii între numerele respective, utilizând telefoane analogice.

3.2 Sarcina teoretică3.2.1 Să se studieze noţiunile de bază şi specificaţiile tehnice ale gateway-ului MG60323.2.2 Să se analizeze etapele necesare pentru crearea numerelor PSTN şi stabilirea legăturii între acestea

3.3 Îndrumări metodice3.3.1 Noţiuni generale

Un gateway reprezintă un nod de reţea pentru interfaţarea cu o altă reţea care utilizează diferite protocoale. În general, un nod este orice dispozitiv care are adresă IP.

În IP-telefonie, un gateway este un dispozitiv de reţea care convertează apelurile voce şi fax, în timp real, dintre reţeaua de telefonie fixă PSTN şi reţeaua IP. Principalele funcţii ale unui IP gateway sunt compresia/decompresia vocii şi fax-ului, împachetarea, rutarea apelului şi semnalizarea de control. Ca particularităţi suplimentare ar putea fi interfeţele către controlorii externi, cum ar fi gatekeeper sau softswitch, sistemele de tarifare şi de administrare a reţelei. [14]

În laborator este instalat Media Gateway MG6032, numit şi dispozitiv IAD (Integrated Access Device).

Figura 3.1 Reprezentarea Media Gateway MG6032 (panoul din faţă şi din spate)

Indicatoarele panoului din faţă al dispozitivului prezintă starea funcţională a acestuia, inclusiv interfaţa POTS a celor 32 porturi FXS sau FXO.

a) PWR: indicatorul alimentării cu energie, verde. Lumina este conecatată cînd dispozitivul este alimentat cu energie.

b) RUN: indicatorul stării de funcţionare, verde. Clipeşte atunci cînd este alimentat cu energie, iar dacă este conectat sau deconectat înseamnă că dispozitivul nu funcţionează bine.

c) ALM: indicatorul stării de alarmă. Dacă este conectat arată că sistemul nu funcţionează normal.

d) BUSY: indicatorul în serviciu , este conectat atunci cînd sistemul funcţionează în stare normală.

e) Interfaţa U1: nr. 1-16 indicator utilizare;f) Interfaţa U2: nr. 17-32 indicator utilizare;g) Butonul de restabilire a configuraţiei implicite: cînd

dispozitivul îşi începe funcţionarea, dacă la apăsarea acestui buton pentru mai mult de 15 secunde el îşi va restabili configuraţia iniţială. [15]

Specificaţii tehnice ale MG6032:

1. Particularităţi:- un port RS232 pentru configurarea dispozitivului;- 32 porturi standard RJ-11, FXS – pentru aparate telefonice analogice, FXO – pentru reţeaua PSTN;- 2 porturi cu interfaţa 10/100Mb Base-T pentru conectarea reţelei WAN;

- un port LAN cu interfaţa 10/100Mb Base-T pentru sistemul de tarifare; - suportă VLAN TAG, translarea statică/dinamică NAT, configurarea adresei IP statice;- utilizează Jitter Buffer pentru eliminiarea jitter-ului din reţea;- suportă protocoalele PPPoE/DHCP (Point to Point Protocol over Ethernet/Dynamic Host Configuration Protocol), efectuează distribuirea dinamică a adresei IP, asigură comodităţi de administrare şi flexibilitate la accesare;- permite actualizarea soft-ului în regim online;- este posibilă configurarea multiplă a dispozitivului, atît prin Console, cît şi prin Web, Telnet şi SNMP;- presupune un nivel înalt de securitate, administrarea de către utilizator prin autorizare; - suportă detectarea pauzei în vorbire şi generarea unui zgomot de fon CNG (Comfort Noise Generation);- suportă standardele T.30/T.38 pentru fax;- prezintă capacitatea de a restabili pachetele de date pierdute;- permite determinarea numărului apelantului, apel în aşteptare, transferarea apelului, direcţionarea apelului;- opţiunea de transmisiune DTMF în bandă sau în afara acesteia;- nivel înalt al QoS (Quality of Service) bazat pe cîmpul Type of Service al protocolului IPv4 şi serviciul de diferenţiere care stabileşte diverse nivele de servicii în corespundere cu diferite pachete pentru asigurarea unui nivel înalt de prioritizare a pachetelor de voce şi a calităţii acesteia [16].

2. Protocoale:- Protocol de control: SIP – susţine actualizarea în regim

online şi modificarea prin 3 protocoale de acest tip;- Codecuri de voce: G.711 (A-Law şi µ-Law), G.723.1,

G.729;- Interfaţa vocii analogice: detectarea DTMF;

- Suprimarea ecoului: G.165/G.168;- Porturi Ethernet: standardele IEEE 802.3 10 Base-T

Ethernet şi IEEE 802.3u 100 Base-TX Fast Ethernet;- Protocoalele de reţea: TCP/IP, UDP, ARP, ICMP, Telnet,

SNMP, HTTP, RTP/RTCP, TFTP, NAT, DHCP, PPPoE;- Administrarea reţelei: SNMP, Telnet, interfaţa Web,

Console;- Securitate: prezenţa parolei pentru administrarea prin

Telenet, Console, Web şi SNMP [16].

3. Caracteristici fizice:- Dimensiuni şi greutate: 19", 482.6 mm 260 mm 44.5

mm, 3.5 kg; - Tensiune de funcţionare: pentru tensiunea de intrare +220 V

curent alternativ dispozitivul funcţionează în limitele +165 V – +265 V; pentru tensiunea de intrare -48V curent alternativ dispozitivul funcţionează în limitele -72 V – -36 V;

- Curentul de funcţionare: +220 V curent alternativ 0.3 A, -48 V curent alternativ 1.3 A;

- Consumul de putere: 40 W;- Temperatura de funcţionare: 0C – 50C;- Umiditatea relativă: 10% - 90% [16].

Pentru configurarea echipamentului MG6032 am îndeplinit următoarele etape:

1. Conectarea calculatorului cu echipamentul prin cablu serial – portul Com cu interfaţa RS232 şi prin cablu Ethernet – portul RJ-45 cu interfaţa 10 Base-T LAN.

2. Conectarea la MG6032 prin Hyperterminal, conform figurilor:

Figura 3.2 Conectarea la dispozitivul MG6032 prin Hyperterminal: a) Crearea unei conexiuni în

Hyperterminal; b) Indicarea parametrilor pentru portul COM3 al calculatorului; c) Afişarea versiunii SIP şi

adresei IP a echipamentului

3. După sincronizarea echipamentului cu cartela de reţea a calculatorului devine posibilă configurarea echipamentului prin intermediul browser-ului, şi anume modificarea adresei sale IP pentru a exista conectivitate între gateway şi Asterisk. Rezultatele obţinute sunt prezentate în următoarele figuri:

Figura 3.3 Pagina de autentificare a MG6032

Figura 3.4 Informaţii generale ale MG6032

Figura 3.5 Modificarea adresei WAN IP din opţiunea Static IP, cîmpul Network

După salvarea modificărilor efectuate şi resetarea dispozitivului, verificăm dacă există conectivitate între Asterisk şi gateway prin comanda ping:

Figura 3.6 Afişarea rezultatului comenzii ping

Astfel, configurarea dispozitivului este posibilă fără necesitatea conectării cablurilor serial şi Ethernet, dar prin browser de la orice calculator din laborator, introducînd adresa IP 192.168.202.102 şi parola de autentificare.

3.3.2 Îndrumar privind îndeplinirea compartimentului practic

1. Introduceţi adresa 192.168.202.102 în browser (Internet Explorer) şi autentificaţi-vă în sistem (login: super; password: super). Accesaţi din meniu Line Config, apoi din tabelul respectiv alegeţi numărul portului căruia îi va corespunde numărul PSTN creat ulterior. Numărul PSTN se alege astfel încît să fie dintr-un alt domeniu de numerotaţie decît cel utilizat în lucrarea de laborator nr.1.

Figura 3.7 Afişarea porturilor gateway-ului prin accesarea cîmpului Line Config

Figura 3.8 Crearea şi înregistrarea unui număr PSTN în sistemul gateway-ului

2. Accesaţi din meniu opţiunea System Tool Save Current Settings Ok pentru salvarea configuraţiei efectuate. După adăugarea numerelor PSTN de către toate echipele este necesară resetarea dispozitivului, selectînd System Tool Reboot System Ok.3. Înregistraţi numerele PSTN în sistemul Asterisk, accesînd din meniul interfeţei FreePBX Applications Extensions Generic SIP Device conform etapelor din următoarele figuri.

Figura 3.9 Înregistrarea numărului PSTN în sistemul Asterisk

Figura 3.10 Afişarea interfeţei gateway-ului cu numerele PSTN înregistrate în sistemul Asterisk

4. În panoul MG6032 OUT din dulapul 3, conectaţi portul de ieşire atribuit numărului PSTN creat cu oricare port din panoul PP4 din acelaşi dulap, utilizînd un cablu cu conectoare RJ-45. Spre exemplu, portul de ieşire nr.1, ce îi corespunde numărului 200, este conectat cu portul nr.3 din panoul PP4. În acest caz este posibilă conectarea unui telefon analogic în priza 4/3 utilizînd cablu cu conectoare RJ-12 şi auzirea tonului de apel la ridicarea receptorului.

Figura 3.11 Conectarea portului de ieşire nr.1 al MG6032 la portul de intrare nr. 3 al panoului de control PP4

Figura 3.12 Conectarea telefonului analogic în priza 4/3

5. Verificaţi efectuarea apelului dintre oricare două numere PSTN create utilizînd telefoane analogice.

Întrebări de control

1. Ce reprezintă un gateway?2. Descrieţi specificaţiile tehnice ale Media Gateway MG6032.3. Enumeraţi protocoalele şi codecurile suportate de MG6032.4. Care sunt etapele prin care un număr PSTN devine disponibil pentru apelare?

Lucrare de laborator nr.4

ANALIZA ŞI CONFIGURAREA UNUI SIP TRUNK ÎNTRE GATEWAY ŞI ASTERISK PRIN INTERMEDIUL

INTERFEŢEI GRAFICE FREEPBX

4.1 Scopul lucrării: Configurarea SIP-trunk-ului; verificarea stabilirii legăturilor între numerele SIP şi PSTN; analiza etapelor de realizare a apelului dintre aceste numere.

4.2 Sarcina teoretică4.2.1 Să se studieze noţiunile generale, funcţiile şi avantajele unui SIP-trunk.4.2.2 Să se analizeze etapele necesare pentru crearea trunk-ului în baza protocolului SIP dintre Asterisk şi gateway MG6032.

4.3 Îndrumări metodice4.3.1 Noţiuni generale

Un SIP trunk este un serviciu oferit de către un furnizor de servicii de telefonie prin Internet (ITSP) pentru a utiliza SIP la stabilirea comunicaţiilor în timp real dintre PBX-ul unei întreprinderi şi ITSP. Spre deosebire de telefonia tradiţională, în care erau transmise legături mari de cabluri fizice de la furnizorul de servicii către o întreprindere, un SIP trunk permite unei companii să substituie aceste linii tradiţionale ale reţelei publice de telefonie fixă cu o conectivitate PSTN printr-un furnizor de servicii SIP trunking în Internet, astfel creînd un singur canal pentru elemente multimedia, inclusiv voce, video şi date. În rezultat, un serviciu de SIP trunking asigură economii foarte mari şi siguranţă înaltă [17, 18].

Beneficiile SIP trunk-ului pentru întreprinderi:

1. Taxe reduse ale apelurilor la distanţă mare – între oficiile din întreaga lume există o cantitate semnificativă a traficului de apelare, odată ce angajaţii acestora colaborează în cadrul diverselor proiecte. Aceasta duce la taxe mari ale apelurilor la distanţă mare. Însă, prin intermediul servicului SIP trunking şi LCR, aceste costuri sunt semnificativ reduse.

a) Cheltuieli reduse ale capitalului – migrarea spre o singură platformă care asigură atît traficul de voce, cît şi de date reducere cheltuielile de capital.

b) Cheltuieli operaţionale scăzute – serviciul SIP trunking permite unei reţele convergente să transporte simultan serviciile de date şi voce, ceea ce reduce cheltuielile generale necesare pentru operare şi menţinere a două sisteme separate.

2. Productivitatea sporită a angajaţilora) Instrumente îmbunătăţite de conlucrare şi conferinţă

– iniţial, întreprinderile au adoptat tehnologia VoIP în aplicaţiile SIP trunking în scopul reducerii facturilor apelurilor la distanţă mare. Însă, aceste tehnologii au evoluat într-o platformă care oferă aplicaţii, precum comunicaţii unificate, conferinţe şi colaborări între lucrători.

b) Facturi reduse la telefoanele mobile – cu accesul la Internet disponibil oriunde, călătorii pot folosi SIP pentru a fi conectaţi distant la numerele sale de telefon. Ba chiar mai mult, SIP permite ca un singur număr sa fie înregistrat într-o varietate de dispozitive, astfel membrii personalului fiind disponibili clienţilor chiar şi cînd călătoresc.

3. Obţinerea unui nivel înalt al satisfacţiei clienţilor cu procese de business îmbunătăţite:

a) Integrarea cu sistemul CRM – cînd este integrat cu sistemul software de management a relaţiei cu clienţii (Customer Relationship Management), SIP poate imediat să ofere opţiunea

de a vorbi cu un reprezentant cînd clientul se loghează pentru a depune o plîngere. Un astfel de serviciu duce la creşterea semnificativă a satisfacţiei clientului.

b) Apelul cu un click în baza paginii web – SIP poate fi integrat cu site-ul web corporativ, profilurile angajaţilor şi alte platforme pentru clienţi. Aceasta este important pentru personalul de vînzări şi alte funcţii pentru clienţi care nu îşi pot permite să piardă oricare oportunitate de a interacţiona cu un potenţial client.

4. Redundaţă şi reluare în caz de nereuşită – reţeaua tradiţională PSTN este extrem de rezistentă şi oferă timp de remediere excelent pentru clientul final. Cu toate acestea o întrerupere de la furnizorul de servicii va lăsa clienţii fără serviciu pe durata acestei întreuperi. În cazul telefoniei IP, o întreprindere se poate conecta la număr mare de furnizori de servicii, asigurînd redundanţa serviciului. Această capacitate protejează împotriva eşecurilor de reţea ale furnizorului pentru a asigura un nivel înalt al disponibilităţii serviciului. Sistemul VoIP poate optimiza tarifele apelurilor prin selectarea automată a furnizorului de servicii cel mai puţin costisitor pentru fiecare număr apelat. [19, p.4]

Beneficiile SIP trunk-ului pentru furnizorul de servicii:

1. Un singur canal atît pentru date, cît şi pentru voce – prin transportarea traficului de voce de-a lungul unui şi acelaşi canal, furnizorii de servicii pot reduce costurile totale pentru desfăşurarea şi livrarea ambelor servicii. În plus, infrastructura consolidată îi oferă furnizorului o administrare centralizată pentru toate serviciile pe care le asigură.

2. Reducerea costurilor totale de proprietate:a) Reducerea costurilor de capital – avînd două reţele

separate pentru voce şi pentru date duce la creşterea semnificativă a costului total de proprietate. Prin transportarea traficului de

voce şi date printr-o singură reţea, SIP trunking-ul reduce cheltuielile de capital pentru desfăşurarea serviciilor.

b) Reducerea cheltuielilor operaţionale – transportarea traficului de voce şi date printr-o singură reţea IP nu este doar mai ieftin, ci şi mai simplu pentru a administra şi a menţine.

c) Conectări, deconectări şi schimbări (MAC - Moves, Additions and Changes) – în cazul serviciilor tradiţionale, MACs necesită reconfigurarea fizică, ceea ce duce la întreruperea serviciilor. Prin controlarea acestor modificări în software, telefonia IP simplifică esenţial MACs. Pentru a modifica numărul de utilizatori ai companiei pe care trunk-ul îi suportă (o procedură complicată într-un sistem tradiţional) devine o simplă reconfigurare software pentru a mări lărgimea de bandă alocată trunk-ului.

3. Oferirea serviciilor diferenţiate – furnizorii de servicii sunt mereu în căutare de servicii care ar genera servicii suplimentare şi să-i diferenţieze de concurenţii săi. SIP trunking-ul permite furnizorilor de servicii să facă incursiuni extinse pe piaţă, oferirind instrumente de colaborare premium şi conferinţă în serviciilor lor bazate pe cloud. [19, p.7]

Există două modalităţi de implementare a serviciului SIP trunking în dependenţă de tipul soluţiei PBX ce trebuie folosită: echipament fizic PBX tradiţional sau software PBX pe baza IP.

a) SIP trunking cu un PBX tradiţional: [19, p.7]În cazul dat, acest PBX nu suportă protocolul SIP şi

pentru a realiza economiile de costuri ale telefoniei IP, a VoIP gateway is required to convert the PBX interfaces to Ethernet while packetizing the voice traffic for transport over the IP-based trunk to the SIP service provider network. este necesar un gateway VoIP pentru a converti interfeţele PBX în Ethernet, împachetînd traficul de voce pentru transportarea prin trunk-ul în baza IP către reţeaua furnizorului de servicii SIP.

Avantaje: Comunicaţii de voce la cost redus cu tarif de ocolire în

interiorul oficiului Păstrarea investiţiilor în echipamentul de telefonie

existent Nu sunt necesare cheltuieli pentru un nou echipament de

voce Experienţa clientului final rămîne neschimbată Nu este necesară respecializarea personalului în noile

procese.

Dezavantaje: Menţinerea PBX-ului tradiţional poate fi costisitor şi

dificil Particularităţile noi pe care telefonia IP le suportă rămîn

indisponibile.

b) SIP trunking cu un IP PBX: [19, p.8]Pentru oficiile noi, în care infrastructura este abia stabilită,

aceasta ar fi soluţia perfectă. Scenariul constă în asigurarea unui SIP trunk pentru dispozitivele IP care deja suportă SIP. Aceste dispozitive pot interacţiona direct cu trunk-ul. Oricum pentru a furniza anumite particularităţi avansate, cum ar fi: call admission control, controlul de admitere a apelului, tarifare, QoS, securitate şi altele, sunt necesare dispozitive intermediare – IP PBX şi controlorul limită a sesiunilor (Session Board Controller).

Avantaje: Particularităţi avansate, precum: trecerea la un alt telefon

pentru continuarea convorbirii, răspuns vocal interactiv (IVR), integrarea cu alte subsisteme ale întreprinderii

Costul menţinerii unui IP PBX este mult mai scăzut decît cel al unui PBX tradiţional.

Dezavantaje: Sunt necesare investiţii în echipament nou Clienţii finali trebuie să treacă printr-un proces de studiere a

noilor particularităţi pentru utilizarea acestora.

Datorită creării unui SIP trunk între gateway MG6032 şi Asterisk devine posibilă stabilirea legăturii dintre numere PSTN corespunzătoare telefoanelor analogice şi numere SIP atribuite telefoanelor hardware sau software. În Figura 4.1 sunt reprezentate tipurile de dispozitivele utilizate în laborator pentru verificarea stabilirii legăturii între numerele SIP şi PSTN create.

Figura 4.1 Telefoane analogice, software şi hardware utilizate pentru testare în laborator

Figura 4.2 reprezintă schema de conectare a aplicaţiilor VoIP în baza tehnologiilor ADSL, FTTx şi WiFi din laborator.

Figura 4.2 Schema de conectare a aplicaţiilor VoIP în laborator

4.3.2 Îndrumar privind îndeplinirea compartimentului practic

1. Configuraţi un SIP-trunk conform următoarelor etape:a) Adăugaţi un SIP-trunk. Accesaţi din meniu Connectivity

Trunks Add SIP Trunk şi configuraţi conform Figurii 4.3.

Figura 4.3 Parametrii de configurare a unui SIP Trunk

b) Adăugaţi o rută de ieşire. Accesaţi din meniu Connectivity Outbound Routes Add Route şi configuraţi conform Figurii 4.4.

Figura 4.4 Configurarea unei rute de ieşire

c) Adăugaţi o rută de intrare. Accesaţi din meniu Connectivity Inbound Routes Add Route şi configuraţi conform Figurii 4.5.

Figura 4.5 Configurarea unei rute de intrare

2. Efectuaţi testarea apelurilor dintre diverse echipe, îmbinînd diverse tehnologii ADSL, FTTx şi WiFi, şi utilizînd atît telefoane software sau hardware, cît şi telefoane analogice. Îndepliniţi următorul tabel.

Tabelul 4.1: Verificarea stabilirii legături între diverse tipuri de abonaţi

ExperimentClientsursă

Client destinaţieComentariu asupra

experimentului1 SIP SIP Ex: am efectuat apelul dintre

extensiile „100” (X-Lite) şi „102” (Twinkle). Stabilirea legăturii a avut loc cu succes. Am utilizat tehnologia ADSL.

2 SIP SIP Ex: am realizat apelul dintre extensiile „104” (GXV3140) şi „103” (Bria/Android).Am îmbinat tehnologiile WiFi şi FTTx.

3 SIP PSTN Ex: abonatul „103” (Bria/Android) a iniţiat apelul către numărul „202”. Abonatul apelat a ridicat receptorul şi convorbirea a durat 30 s.

4 PSTN SIP Ex: abonatul „102”(Twinkle) a acceptat apelul din partea abonatului „200”. Am utilizat tehnologia FTTx.

5 PSTN PSTN Ex: conexiunea dintre abonaţii gateway-ului „200” şi „201” a fost stabilită cu succes.

3. Analizaţi etapele stabilirii unui apel, accesînd din meniul interfeţei FreePBX ReportsAsterisk Log Files.

Întrebări de control

1. Ce reprezintă un SIP trunk?2. Explicaţi beneficiile serviciului SIP trunking pentru întreprinderi şi furnizori de servicii.3. Care sunt modalităţile de implementare a serviciului SIP trunking?4. Enumeraţi şi descrieţi etapele de creare a unui SIP trunk între Asterisk şi gateway pentru stabilirea legăturilor dintre numerele SIP şi PSTN.5. Explicaţi, pe scurt, etapele ce au loc la stabilirea legăturii între doi abonaţi în baza raportului din interfaţa FreePBX.

BIBLIOGRAFIE

1. Asterisk (PBX). http://en.wikipedia.org/wiki/Asterisk_PBX2. Asterisk Training. http://www.asterisk.org/get-started3. Flavio E. Gonçalves Getting Started with Asterisk. A step-by-step guide to building a simple IP PBX. V. Office Networks, 2010.http://www.asteriskguide.com/pdf/GettingStartedWithAsterisk.pdf4. Asterisk Architecture Overview.http://www.asteriskvoipnews.com/asterisk_development/asterisk_architecture_overview.html5. IP-телефония на базе Аsterisk. http://vidsecurity.ru/services/ip-telefoniya.html6. FreePBX Features. http://www.freepbx.org/trac/wiki7. DTMF mode for SIP client configuration. http://www.voip-info.org/wiki/view/Asterisk+sip+dtmfmode8. IP – ATC FreePBX, Руководство админитратора.http://www.line24.ru/doc/freepbx-manual.pdf9. Session Initiation Protocol. http://en.wikipedia.org/wiki/Session_Initiation_Protocol10. Protocolul SIP-propulsor pentru VoIP.http://www.marketwatch.ro/articol/1118/Protocolul_SIP_-_propulsor_pentru_VoIP/11. Dobrotă V., Blaga T. Comunicaţii unificate în Internet. Laborator nr.4: Aplicaţii VoIP folosind standardele SIP şi IAX, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.12. Introduction to Softphone Technology.http://www.c-sharpcorner.com/UploadFile/37fed4/introduction-to-softphone-technology/13. GXV3140 IP Multimedia Phone.http://www.grandstream.com/index.php/products/ip-video-telephony/gxv314014. Gateway Features. http://www.data-connect.com/gateway_gatekeeper.htm

15. MG6000 Series Media Gateway User’s Manual16. Specificaţii tehnice MG6032. www.tradekey.com/brochure/75069-5449399-3/ mg6032 .pdf 17. Janne Magnusson SIP Trunking Benefits and Best Practices http://www.siptrunk.org/dokumentation/white_paper_What_is_SIP_Trunking_A.pdf18. The Essential Guide to SIP Trunking http://www.voip-news.com/articles/voip-blog/the-essential-guide-to-sip-trunking-51942/19. SIP Trunking: IP Telephony for the Enterprise.http://www.patton.com/whitepapers/sip_trunking_white_paper.pdf