+ All Categories
Home > Documents > Sinteze Penal Sem I

Sinteze Penal Sem I

Date post: 06-Apr-2018
Category:
Upload: nana-raluca
View: 223 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
50
I. Infractiunea 1.1 Definitie - infractiunea este fapta care prezinta pericol social,savarsita cu vinovatie si  prevazuta de legea penala;infractiunea este singurul temei al raspunderii penale (art.17 c.p.) - este o fapta a omului,un act de conduita exterioara a acestuia,interzis de lege sub o sanctiune specifica,represiva,care este pedeapsa. -este savarsirea actului de conduita interzis prin n orma incriminatoare;este o fapta contrara regulii de conduita,generatoare de conflict social,care atrage aplicarea sanctiunii prevazute pentru savarsirea ei. 1.2 Premisele existentei infractiunii -trebuie sa preexiste trei date ale realitatii,care constituie tot atatea premise obligatorii pt existent infractiunii si anume: 1) o norma incriminatoare care interzice,sub sanctiune penala,o anumita actiune sau omisiune; 2) savarsirea unei fapte concrete,de felul acelora avute in vedere de legiuitor la elaborarea normei incriminatoare respective; 3) trasaturile faptei savarsite sa corespunda intocmai cu cele prevazute de lege pt caracterizarea faptei incriminate; - prezenta acestor premise permite calificarea unei fapte concrete ca infractiune si incadrarea ei in textul de lege,care o prevede si o sanctioneaza. 1.3 Trasaturile esentiale ale infractiunii a) Fapta care prezinta pericol social 
Transcript
Page 1: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 1/50

I. Infractiunea

1.1 Definitie

- infractiunea este fapta care prezinta pericol social,savarsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala;infractiunea este singurul temei al raspunderii penale(art.17 c.p.)

- este o fapta a omului,un act de conduita exterioara a acestuia,interzis de lege subo sanctiune specifica,represiva,care este pedeapsa.

-este savarsirea actului de conduita interzis prin norma incriminatoare;este o faptacontrara regulii de conduita,generatoare de conflict social,care atrage aplicareasanctiunii prevazute pentru savarsirea ei.

1.2 Premisele existentei infractiunii

-trebuie sa preexiste trei date ale realitatii,care constituie tot atatea premiseobligatorii pt existent infractiunii si anume:

1) o norma incriminatoare care interzice,sub sanctiune penala,o anumita actiunesau omisiune;

2) savarsirea unei fapte concrete,de felul acelora avute in vedere de legiuitor laelaborarea normei incriminatoare respective;

3) trasaturile faptei savarsite sa corespunda intocmai cu cele prevazute de lege ptcaracterizarea faptei incriminate;

- prezenta acestor premise permite calificarea unei fapte concrete ca infractiune si

incadrarea ei in textul de lege,care o prevede si o sanctioneaza.

1.3 Trasaturile esentiale ale infractiunii

a) Fapta care prezinta pericol social 

Page 2: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 2/50

- din def notiunii de infractiune rezulta ca infractiunea este in primul rand o fapta aomului,un act de conduita exterioara a acestuia,avand o existenta materialaobiectiva;

- fapta poate consta intr o actiune sau o inactiune- fapta trebuie sa apartina omului,sa I fie imputabila,altfel nu exista infractiune,ci osimpla manifestare de energie fizica,fara relevant juridico-penala;

- fapta cuprinde si urmarea produsa,deci si modificarile produse in mod constientori care se pureau produce prin savarsirea actiunii sau inactiunii respective;

- fiind o fapta a omului,din sfera infractiunii sunt excluse fenomenele naturii sireactiile animalelor,afara de cazul cand omul se serveste,in savarsirea faptelor sale

de fortele naturii:

 Ex: rupe un zagaz pt ca apele sa distruga o recolta sau o constructivesau deenergii animale:

 Ex.asmuta un caine sa muste o persoana ori il dreseaza sa sustraga anumite

obiecte 

b) Pericolul social al faptei in intelesul legii penale

- pt a constitui infractiune,fapta unei persoane trebuie sa prezinte pericolsocial,adica sa fie periculoasa pentru societate;

- asfel in dispozitia art.18 c.p. se prevede ca in intelesul legii penale,fapta care prezinta pericol social este orice actiune sau inactiune prin care se aduce atingereauneia dintre valorile sociale aparate de legea penala si pentru a carei sanctionareeste necesara aplicarea unei pedepse;

- fapta adduce atingerea valorilor sociale atunci cand vatama efectiv sau cand punein pericol aceste valori,creeand posibilitateaproducerii unor urmari daunatoare ptele;

Page 3: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 3/50

- pericolul social se exprima,de asemenea,in starea de neliniste si insecuritatesocial ape care fapta o creaza,in caracterul sau de violent,de frauda sau deindiscipline sociala;

-de asemenea ca trasatura a infractiunii,pericolul social trebuie sa aiba caracter  penal,adica sa prezinte un anumit grad,o anumita gravitate specifica infractiunii cailicit penal,care o distingem de alte forme de illicit juridic (administrativ,disciplinar,civil)sis a justifice incriminarea faptei sub sanctiune

 penala;

- prevederea in lege a pedepsei necesare pt prevenirea combaterea fapteiincriminate este expresia pericolului social ca trasatura a infractiunii;

- pericolul social este variabil de la o infractiune la alta;

- de asemenea, este posibil ca pericolul social al aceleiasi infractiuni sa fie variabilde la o etapa a dezvoltarii sociale la alta;

c) Pericolul social generic(abstract) si pericolul social specific(concret)

- in stiinta dreptului penal se face distinctive intre pericolul social generic alinfractiunii si pericolul social concret.

-pericolul social generic ± se refera la un anumit tip de infractiuni

( furt,omor,spionaj) si este evaluat de legiuitor in abstracto,pt a decide,pe de o partedaca fapta respectiva prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni,iar pe dealta parte cat de ridicat este acel grad si deci care este pedeapsa corespunzatoareacestei gravitati;

-pericolul social concret ± este pericolul pe care il prezinta fapta savarsita si esteevaluat in concreto de organelle judiciare penale,tinand seama de vatamarea sau

 periclitarea efectiva a valorii sociale respective,de urmarea produsa sau care s ar fi putut produce in conditiile concrete ale savarsirii faptei si de imprejurarileacesteia,precum si de persoana si conduita faptuitorului;

Page 4: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 4/50

-evaluarea pericolului social este importanta,pe de o parte pt ca lipsa in concret agradului de pericol social specific infractiunii duce,potrivit legii in vigoare,lainexistenta infractiunii (art.18, c.p)

³N u constituie infraciune fapta prevzut de legea penal, dac prin atingereaminim adus uneia din valorile aprate de lege i prin coninutul ei concret, fiind 

lipsit în mod vdit de importan, nu prezint gradul de pericol social al unei

infraciuni.  ́,

iar pe de alta parte pt ca,in procesul de individualizare a pedepsei,gradul de pericolsocial al faptei este unul din criteriile prevazute de lege pt realizarea acesteiindividualizari (art.72,alin.1.c.p.)

³La stabilirea i aplicarea pedepselor se ine seama de dispoziiile prii generale

a acestui cod, de limitele de pedeaps fi xate în partea special, de gradul de pericol social al faptei svârite, de persoana infractorului i de împrejurrile

care atenueaz sau agraveaz rspunderea penal.´ 

-in cazul faptelor prevazute in art.18¶ c.p.,procurorul sau instant aplica una dinsanctiunile cu character administrative prevazute in art.91 ± ³ sanctiuni cu

character administrativ´ 

- mustrare

-mustrare cu avertisment 

-amenda de la 10 lei la 1000 lei

1.4 Subiectii infractiunii

-subiectii infractiunii sunt persoanele implicate in savarsireaunei infractiuni,fie prin insasi savarsirea infractiunii,fie prinsuportarea consecintelor,a raului cauzat prin savrsirea acesteia.

-subiecti ai infractiunii sunt deci subiecti de drept penal careapar ca si subiecti ai raportului juridic penal de conflict ,nascutca urmare a savarsirii unei infractiuni.

-subiectii infractiunii sunt subiecti active si subiecti pasivi.

Page 5: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 5/50

 -dupa pozitia pe care o au in raport cu infractiunea si deci dupa pozitia pe care o ocupa in cadrul raportului juridic penal de

conflict,se face distinctive intre subiecti activi sau infractori,pede o parte, si subiecti pasivi sau persoane vatamate prininfractiune,pe de alta parte.

 S ubiectul activ al infractiunii  

-este subiect activ al infractiunii sau infractor persoana caresavarseste in mod nemijlocit sau care participa la savarsirea unei

fapte prevazuta de legea penala,care constituie infractiunea.

-savarsirea sau comiterea unei infractiuni atrage pentru faptuitor calitatea de subiect active sau infractor.

-avand in vedere intelesul in legea penala al expresiilor ³savarsirea unei infractiuni´ sau ³comiterea unei

infractiuni´(art.144,C.p.),rezultaca are calitatea de subiect activeal infractiunii sau de infractor persoana care savarsesteinfractiunea,fapt consumat sau tentative pedepsibila,precum si persoana care participa la comiterea acestora ca autor,instigator sau complice.

Conditii generale pentru existenta subiectului activ al 

infractiunii 

-conditiile necesara pentru existenta subiectului activ alinfractiunii privesc persoana fizica;

-aceste conditii sunt de doua categorii:

Page 6: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 6/50

 *conditii generale,,care sunt necesare pentru ca o persoana sa poata fi subiect al oricarei infractiuni;

*conditii speciale,care sunt necesare,pe langa conditiilegenerale,pentru ca o persoana sa poata fi subiect activ alanumitor infractiuni.

-conditiile generale pentru existenta subiectului activ alinfractiunii sunt:

a)varsta minima ceruta de legeb)responsabilitatea

c)libertatea de vointa si de actiune

a)varsta minima ceruta de lege ± in etapa maturitatii,omul poseda,in mod normal,acele insusiri care determina capacitatea

 penala,insusiri ce se mentin si in etapa batranetii;nu se pune problema unei limite maxime de varsta,dincolo de care persoanasa nu poata fi subiect activ al infractiuni,ci numai problema uneivarste de la care exista capacitate penala;

-in ceea ce priveste etapa copilariei,aceasta se caracterizeaza printr o incapacitate psiho-fizica normala a minorului de aintelege exigentele legii penale si de a si mainifesta constientvointa in sensul acestor exigent,incapacitatea decurgand dinstarea sa naturala de personalitate insufucient dezvoltata biopsihic;de aceea s a admis totdeauna ca minorul aflat in etapacopilariei nu poate fi subiect al raspunderii penale.

Page 7: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 7/50

-in dreptul penal roman,Codul penal,prevede in art.99 caminorul care nu a implint varsta de 14 ani nu raspunde penal(alin.1),iar minorul care a implinit varsta de 16 ani respunde

 penal;in ceea ce priveste varsta intermediara,intre 14 si 16ani,legea prevede ca minorul raspunde penal numai daca sedovedeste ca a savarsit fapta cu discernamant.

-totusi pentru ca acest minor (14 -16 ani)sa raspunda penal,prezumtiade incapacitate penala trebuie sa fie rasturnata prin dovada ca el a avut,in realitate,o asfel de capacitate,adica prin dovada ca minorul a savarsit fapta cu discernamant.

*discernamant ± capacitatea minorului de a si da seama decaracterul socialmente periculos al faptei si de a si manifestaconstient vointa,capacitate privita nu in general,ci raportataconcret la fapta savarsita.

b)responsabilitatea ± prin responsabilitate se intelege starea psiho-fizica a persoanei care are capacitatea de a intelegecaracterul faptelor sale,de a si da seama de valoarea si deurmarile acesteia,precum si de capacitatea de a si determina sidirija in mod normal vointa in raport cu propriile fapte;

-starea de responsabilitate sau capacitatea psihica a persoanei presupune,deci,ca aceasta poseda insusiri psihice(inteligenta,ratiune) care o fac capbila sa inteleagacaracterul socialmente periculos al actiunilor sau infractiunilor  pe care le savarseste si sa fie stapana pe acestea,adica sa fiecapabila sa se abtina de la savarsirea actiunilor interzise sau saefectueze actiunile ordonate de lege.

Page 8: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 8/50

 

c)libertatea de vointa si de actiune ± pentru ca persoana fizica

responsabila sa fie subiect activ al infractiunii,este necesar ca easa fi avut posibilitatea de a decide in mod liber asupra savarsiriiactiunii sau inactiunii interzise de legea penala si,totodata,sa fiavut lebertatea de a actiona conform propriei sale decizii,fara oconstrangere din afara,asupra constiintei si vointei sale;

-nu este sufficient,deci,ca persoana sa posede insusirile psihicede inteligenta si vointa pentru a fi subiect al infractiunii si al

raspunderii penale,ci mai este necesara si libertatea omului de ase folosi de aceste insusiri;de aceea daca faptuitorul a fostconstrans pri amenintare sa savarseasca fapta ori a savarsit o subimperiul unei forte cateia nu i a putut rezista,lipsind libertatea devointa si de actiune,fapta nu poate fi imputata acestuia,lipsestevinovatia si,prin aceasta,se inlatura caracterul infractional alfaptei.

Conditii speciale pentru existenta subiectului activ al 

infractiunii  

-aceste conditii privesc anume calitati pe care trebuie sa le aibaautorul anumitor infractiuni pentru ca fapta savarsita de el saconstituie infractiune.

 Ex: pentru e xistenta unei infractiuni de tradare se cere ca

 faptuitorul sa aiba calitatea de cetatean roman sau de persoana

 fara cetatenie domiciliata in Romania

Page 9: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 9/50

-infractiunile pentru a caror existenta se cere ca autorul sa aiba oanumita calitate se numesc infractiuni proprii,iar subiectul actival acestor infractiuni poarta denumirea de subiect active calificat 

 sau propriu.-subiectul calificat trebuie sa aiba calitatea ceruta de lege inmomentul savarsirii infractiunii.

 S ubiectul pasiv al infractiunii  

-se numeste subiect pasiv al infractiunii sau persoana vatamata

acea persoana fizica sau juridica,titulara a valorii socialeimpotriva careia s a indreptat infractiunea,care sufera raul cauzat prin savarsirea infractiunii;

Spre deosebire de subiectul active,subiectul pasiv al infractiunii poate fi nu numai o persoana fizica,dar si o persoana juridica,daca a avut de suferit de pe urma infractiunii.

Conditii generale de existenta a subiectului pasiv al 

infractiunii 

-sub aspectul conditiilor generale de existenta,subiect pasiv alinfractiunii,poate fi in principiu or ice persoana fizica sau juridica,fiinca orice membru al societatii are drept la ocrotire juridical impotriva infractiunilor.

Categorii de subiecti pasivi ai infractiunii  

-principalele categorii de subiecti pasivi ai infractiunii sunt:

Page 10: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 10/50

 a)subiecti pasivi generali si sibiecti pasivi speciali

-savarsirea unei infractiunipune pe faptuitor in conflict cusocietatea,cu statul,care in numele acesteia,indepliniste functiade aparare impotriva infractiunilor,a valorilor esentiale alesocietatii,pormind de la aceasta constatare,s a dat denumirea de 

 subiect pasiv general al infractiunii, statului,care este vatamat ininteresele sale,care sunt interesele generale ale intregiisocietati,prin savarsirea oricarei infractiuni;-de aceea,orice infractiune are ca subiect general si

mediat,statul,dar in acelasi timp infractiunea are ca subiect pasivspecialsi imediat persoana fizica sau juridica titular a valoriisociale vatamate sau pusa in pericol prin savarsirea infractiunii.

b)subiecti pasivi principali si subiect pasiv secundar sauadiacent 

-este subiect pasiv principal al infractiunii persoana fizica sau juridica titulara a valorii in principal ocrotite prin incriminarea sisanctionarea unei anumite fapte;spre deosebire de aceasta este

 subiect pasiv secundar sau adiacent al infractiunii persoanafizica sau juridica titulara a valorii ocrotite in mod secundar sauadiacent prin incriminarea si sanctionarea aceleiasi fapte.

 Ex.infractiunea de atentat care pune in pericol siguranta

 statului,are ca subiect pasiv principal statul,ca titular al valorii

 sociale ocrotite in principal (siguranta statului),iar ca subiect 

 pasiv secundar sau adiacent persoana fizica,victim a

atentatului. 

Page 11: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 11/50

c)subiecti pasivi simpli si subiecti pasiv calificat 

-subiectul pasiv este calificat atunci cand se cere ca el sa aiba o

anumita calitate si este subiect pasiv simplu atunci cand nu secere o astfel de calitate;

-clasificare intereseaza pt calificare corecta a faptei si stabilireamasurii de aparare adecvate.

II. Vinovatia 

2.1 Definitie

- vinovatia exista cand fapta care prezinta pericol social estesavarsita cu intentie (atunci cand infractorul prevede rezultatul 

 faptei si urmareste producerea lui prin savarsirea faptei

 sau,desi nu l urmareste,accepta totisi producerea rezultatului

respective) sau din culpa ( atunci cand infractorul prevederezultatul faptei,dar nu l accepta,socotind fara temei ca el nu se

va produce,precum si atunci cand nu prevede rezultatul faptei

 sale,desi trebuia si putea sa l prevada) 

Page 12: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 12/50

 

- exista unele infractiuni care cuprind atat intentia cat siculpa,aceasta situatie fiind cunoscuta sub denumirea de 

 praeterintentia ( intantia depasita) ± se realizeaza atunci candfaptuitorul,savarsind cu intentie o fapta prevazuta de legea penala,produce un rezultat mai grav sau un rezultat in plus fatade acela prevazut si urmarit sau acceptat,astfel incat,intentiainitiala a fost depasita.(lovituri cauzatoare de moarte).

 Ex.cineva loveste o persoana in stare de ebrietate

care,pierzandu si echilibrul,cade si,lovindu se cu capul de

 pardoseala de ciment,decedeaza.

- fapta constand intr o actiune savarsita din culpa constituieinfractiune numai atunci cand in lege se prevede in mod expresaceasta;

- fapta constand intr o inactiune constituie infractiune dinculpa,afara de cazul cand legea sanctioneaza numai savarsirea eicu intentie.

2.2 Forme si modalitati de vinovatie

a) intentia si modalitatile ei- intentia prezinta doua modalitati,in functie de atitudineafaptuitorului fata de producerea rezultatului socialmente periculos :

Page 13: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 13/50

1) intentia directa

2) intentia indirecta sau eventual

3) alta modalitati ale intentiei

1)intentia directa ± exista aceasta modalitate a intentiei atuncicand: faptuitorul isi reprazinta actiunea sau inactiunea sa,modulde infaptuire,rezultatul socialmente periculos la care duce faptasi in aceste conditii el urmareste producerea acelui rezultat;

 Ex:cel care descarca arma asupra unei persoane in mod 

constient actioneaza cu intentie directa 

-faptuitorul actioneaza deci cu intentie nu numai atunci cand producerea rezultatului constituie insusi scopul actiunii sauinactiunii sale,ci si atunci cand producerea acestuia este privita

de el ca mijloc necesar ori ca un insotitor inevitabil alrezultatului urmarit;

-de aceea,atunci cand rezultatul faptei este prevazut cainevitabil,iar faptuitorul reactioneaza pt producerea sa,existaintentie directa,chiar daca nu toate urmarile au fost dorite de el;

 Ex.voind sa ucida o persoana aflata intr un ascensor,faptuitorul 

 provoaca prabusirea acestuia,desi stia ca in cabina se afla inca

o persoana,a carui ucidere nu constituia scopul sau. 

2)intentia indirect sau eventual ± exista atunci candfaptuitorul,care prevede rezultatul socialmente periculos al

Page 14: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 14/50

faptei sale,desi nu urmareste producerea aceluirezultat,savarseste totusi fapta,acceptand eventualitatea producerii lui;

 Ex. Cel care fura suba unei persoane adormite pe camp si

acesta se imbolnaveste grav sau moare din cauza frigului; cel 

care loveste o persoana aflata in stare de ebrietate si o

abandoneaza in stare inconstienta pe camp,in ploaie si frig,din

care cauza victim moare; 

-deci,ceea ce caracterizeaza intentia indirect sau eventual esteatitudinea indiferenta a faptuitorului fat de rezultatulsocialmente periculos,posibil,dar neurmarit al faptei sale siacceptarea eventualitatii producerii acestuia;

3)alte modalitati ale intentiei 

- intentie simpla si intentie calificata 

 Intentia simpla ± atunci cand faptuitorul prevede si urmareste producerea rezultatului;

 Intentia calificata ± atunci cand faptuitorul urmareste producerea rezultatului in vederea realizarii unui scop prevazutin norma incriminatoare;

 Ex.Scopul de a suprima sau stirbi unitatea,suveranitatea sau

independent statului(art.155,c.p.)

-intentie initiala si intentie supravenita

Page 15: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 15/50

 Intentia initiala ± exista atunci cand faptuitorul prevederezultatul faptei sale de la inceput,adica din momentul trecerii lasavarsirea faptei;

 Intentia supravenita ± atunci cand prevederea rezultatuluiintervine ulterior unei hotarari initiale si determina hotarareaulterioara de a l produce;

-intentie unica si intentie complexa 

Prima exista atunci cand faptuitorul a hotarat sa savarseasca o

singura fapta,iar a doua se realizeaza atunci cand a hotarat sasavarseasca mai multe fapte sau a urmarit sa produca mai multerezultate socialmente periculoase

-intentia spontana si intentia premeditate 

 Intentia spontana ± atunci cand trecerea la savarsirea faptei s afacut imediat dupa adoptarea rezolutiei infractionale;

 Intentia premeditate ± atunci cand rezolutia infractionala a precedat la un oarecare interval de timp savarsirea faptei,intervalin care faptuitorul a reflectat asupra modului si mijloacelor savarsirii faptei;

-intentia premeditate atrage in general o raspundere penala mai

mare. 

 b)Culpa si modalitatile ei

Page 16: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 16/50

- din definitie (a se vedea definitia culpei) rezulta ca si culpa prezinta la randul ei,doua modalitati importante:

1) culpa cu prevedere ( usurinta)

2) cupla simpla ( greseala)

1)culpa cu prevedere(usurinta,temeritate) ± exista candfaptuitorul a prevazut rezultatul posibil al faptei sale,nu aacceptat insa acest rezultat,ci a sperat in modusuratic,neintemeiat ca el nu se va produce;

 Ex. Cineva tine in brate un copil suspendat peste o balustrade

 sau il arunca in sus din joaca,dar din neatentie il 

 scapa,provocandu I prin cadere vatamari corporale sau chiar 

moarte;

 Ex. Un conducator auto circula cu viteza e xcesiva,din care

cauza produce un accident prin care pricinuieste vatamarea

corporala sau chiar moartea cuiva. 

-culpa cu prevedere are ca trasatura comuna cu intentia ingeneral prevederea rezultatului faptei.

-ea se deosebeste insa de intentia directa prin neacceptarea decatre faptuitor a rezultatului faptei,unita cu speranta usuratica ca

acest rezultat nu se va produce.2)culpa simpa (greseala) ± exista atunci cand faptuitorul nu a prevazut rezultatul faptei sale,desi trebuia si putea sa l prevada;

Page 17: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 17/50

 Ex.un conducator de autovehicul accidenteaza din neatentie un

 pieton;sau un farmacist elibereaza,din neatentie,un alt 

medicament decat cel indicat sau prepara gresit un medicament 

nociv. 

-ceea ce caracterizeaza culpa simpla este neprevederea de catrefaptuitor a rezultatului socialmente periculos al faptei sale,inconditiile in care el avea totusi datoria de a proceda cu toataatentia si diligenta pt a prevedea acest rezultat si totodata avea posibilitatea sa l prevada,in conditiile concrete in care a savarsit

actiunea sau omisiunea sa.

III.Structura si elementele infractiunii

3.1Continutul constitutiv al infractiunii(continutul concret)

-desemneaza totalitatea conditiilor prevazute in forma deincriminare cu privire la actul de conduita interzis pe care

Page 18: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 18/50

(conditii) le indeplineste faptuitorul ori devin relevante prinsavarsirea actiunii sau infractiunii de catre acesta;

-in vederea studierii continutului diferitelor infractiuni,instiinta dreptului penal a fost elaborata notiunea de continutgeneric al infractiunilor si este cercetata sub doua aspecte:continutul obiectiv generic si continutul subiectiv generic

Continutul obiectiv generic - totalitatea conditiilor cerute denorma de incriminare privitoare la actul de conduita pt. existentainfractiunii.

 S tructura: se face prin examinarea elementelor salecompomenete:

a) elementul material;

b) urmarea imediata;

c) legatura de cauzalitate intre elementul material si urmareaimediata. 

-pe langa aceste elemente,continutulobiectiv al mai multor infractiuni cuprinde una sau mai multe conditii-cerinte esentialeatasate elementului material si absolut necesare pentru faptasavarsita sa poata constitui elemnentul material al infractiunii

a) elementul material :- desemneaza actul de conduitainterzis prin norma de incriminare;poate fi actiunea pe carefaptuitorul o face, interzisa de legea penala;

Page 19: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 19/50

-aceasta se poate realiza prin acte materiale ca: lovire, luare,

distrugere, ucidere, etc. ori prin cuvinte ca: proferare de cuvinte

de amenintare , la propaganda pt . razboi, sau prin scris: 

denuntare calomnioasa, falsificare, contrafacere, alterare ainscrisului, etc. 

-mai poate fi inactiunea prin care faptuitorul nu face ceea celegea penala ordona sa faca.

 Ex: nedenuntarea , nedenuntarea unor infractiuni , omisiunea

de a incunostinta organele juridice, omisiunea de a da ajutorul 

necesar, lasarea fara ajutor fara omisiunea de instiintare, etc. 

-elementul material poate apare intr-o varianata unica, candconsta fie intr-o actiune, fie intr-o inactiune; sau in mai multevariante alternative cand consta din mai multe actiuni sauinactiuni.

 Ex: infractiunea de luare de mita se poate savarsi de catre un functionar prin pretindere, primire, acceptare, nerespingere de

bani sau alte foloase ce nu i se cuvin. 

b) urmarea imediata: prin savarsirea actiunii sau inactiuniiimpotriva obiectului infractiunii se produce o vatamare, o periclitare a acestuia;

-vatamarea adusa valorii sociale ocrotita prin fapta interzisareprezinta tocmai urmarea socialmente periculoasa,-

Page 20: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 20/50

-urmarea trebuie sa fie imediata, adica sa fie rezultatulnemijlocit al actiunii sau inactiunii si nu un rezultat mijlocit,indepartat.

-cand in continutul infractiunii nu sunt referiri cu privire larezultat, astfel de infractiuni se numesc infractiuni de pericol, deatitudine, ori infractiuni formale.

c) legatura de cauzaliatate - este relatia de la cauza la efect

care trebuie sa existe intre actiunea sau inactiune ceruta de lege pentru existenta aceste infractiuni;

-aceasta legatura este un element constitutiv al continutuluioricarei infractiuni;

-fara legatura de cauzalitate nu se realizeaza unitateaelementelor laturii obiective,nu poate exista latura obiectiva a

infractiunii,nu poate exista nici latura subiectiva a acesteia,carenu ar avea in ce sa se exprime,nu poate exista infractiunea.

Continutul subiectiv generic- cuprinde totalitatea conditiilor cerute de lege cu privire la atitudinea constiintei si vointei

infractorului fata de fapta si uramarile acestuia, pt. caracterizareafaptei ca infractiune.

Structura - elementul important, esential al laturii subiectiveil constituie elementul subiectiv (vinovatia); pe langa acesta,

Page 21: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 21/50

uneori se mai adauga si una sau mai multe cerinte esentiale:mobiluri, scopuri, etc.

1) Vinovatia ca element subiectiv: exista o distinctie intrevinovatia ca trasatura esentiala a infractiunii (art. 19 C.p.) sivinovatia ca element al cotinutului infractiunii;

-acesta din urma va exista numai atunci cand elementul materialal infractiunii a fost savarsit cu forma de vinovatie ceruta delege;

- poate exista vinovatie ca trasatura esentiala a infractiunii farasa existe vinovatie ca element subiectiv.

 Ex:- in cazul savarsirii unei fapte din culpa se realizeaza

vinovatia ca trasatura esentiala a infractiunii, dar poate lipsi ca

element subiectiv, daca legiuitorul incrimineaza acea fapta

numai daca este savarsita cu intentie

-este posibil sa e xiste vinovatie ca element subiectiv fara a

e xista ca trasatura esentiala a infractiunii, cum este cazul 

 faptelor comise in stare de legitima aparare, stare de necesitate,

constrangere fizica sau morala, etc. 

2 )Elementul subiectiv in cazul infractiunilor comisive: faptaconstand intr-o actiune savarsita din culpa este infractiune numai

daca se prevade expres in continutul juridic al infractiunii.Asadar, faptele ce constau in actiune sunt intotdeauna infractiunicand se savarsesc cu intentie, iar din culpa numai daca se prevede expres aceasta.

Page 22: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 22/50

3 )Elementul subiectiv in cazul infractiunilor omisive: faptaconstand in inactiune constituie infractiune fie ca se savarsestecu intentie, fie din culpa afara de cazul cand legiuitorul restrange

sanctionarea ei numai cand se savarseste din intentie.

4) Mobilul ca element al continutului subiectiv 

- mobilul sau cauza interna a actului de conduita desemneazaacel sentiment (dorinta, tendinta, pasiunea) ce a dus la nasterea,

in mintea faptuitorului, a ideei savarsirii unei anumite fapte.-prezenta mobilului in savarsirea oricarei infractiuni este unindiciu al normalitatii psihice a faptuitorului,de unde concluziaca lipsa unui mobil constituie un indiciu de anormalitate psihicace impune o examinare atenta a responsabilitatii subiectului;

- de aceea cunoasterea mobilului faptei se impune in fiecare caz

concret,ca un element necesar pentru cunoasterea actului deconduita;

5  )  S copul ca element al continutului subiectiv 

-scopul sau telul urmarit prin savarsirea faptei intregesteelementul subiectiv al infractiunii si presupune reprezentarea

clara a rezultatului faptei de catre faptuitor;-daca mobilul faptei face sa apara in constiinta faptuitaoruluinecesitatea unei anumite activitatide natura sa duca la

Page 23: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 23/50

satisfacerea impulsului intern,scopul presupune reprezentareaclara a rezultatului acelei activitati;

- in toate cazurile,cunoasterea scopului urmarit de faptuitor estedeosebit de utila pt determinarea gradului de pericol social alfaptei,pentru cunoasterea periculozitatii infractorului si pentrustabilirea masurii de aparare sociala adecvata.

3.2 Obiectul infractiunii

Definitie 

-ca orice act de conduita a omului,infractiunea nu poate avea caobiect decat o anumita entitate a lumii obiective exterioare,deciobiectul infractiunii poate fi definit ca fiind valoarea sociala si

relatiile sociale formate in jurul si datorita acestevalori,impotriva carora se indreapta fapta ce constituie elementalmaterial al infractiuniisi care sunt vatamate sau puse in pericol prin savarsirea acesteia;

-astfel definit,obiectul infractiunii apare in mod clar si ca obiectal ocrotirii juridice penale,dezvaluind caracterul socio-politic al

infractiunii.-in teoria dreptului penal se face distinctie intre mai multecategorii de obiecte ale infractiunii,printre care si obiectul 

 juridic si obiectul material .

Page 24: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 24/50

 

Obiectul juridic ± prin obiect juridic al infractiunii se intelegeobiectul propriu-zis al acesteia,adica valorile si relatiile socialeamenintate sau vatamate efetiv prin savarsirea faptei si ocrotite prin incriminarea acesteia;

-obiectul juridic exista in orice infractiune,ca factor necesar alacesteia.

Obiectul material ± prin obiect material al infractiunii seintelege entitatea materiala (un obiect sau un lucru oarecare,unanimal,corpul unei persoane) asupra careia se indreaptamaterialitatea actului de conduita,energia fizica aacestuia,amenintandu l cu un pericol de vatamare materiala sau provocandu i efectiv o asemenea vatamare;

-obiectul material nu exista la orice infractiune,ci numai laacelea la care valoarea sociala ocrotita consta sau se exprima intr o entitate materiala,astfel ca amenintarea si vatamarea relatiilor sociale are loc prin intermediul acestei entitati,care este obiectulmaterial al infractiunii;

-cunoasterea obiectului material al infractiunii este importanta,in

 primul rand pentru calificarea corecta a faptei.

Page 25: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 25/50

  IV.Pluralitatea de infractiuni

4.1 Definitie - prin pluralitate de infractiuni este desemnata situatia in care o persoana savarseste mai multe infractiuni inainte de a ficondamnata definitiv pentru vreuna din ele,cat si in situati incare o persoana savarseste din nou o infractiune dupa ce a fostcondamnata definitiv pentru o alta infractiune.

4.2 Formele pluralitatii de infractiuni

a)concursul de infractiuni

 b)recidiva

c)pluralitatea intermediara

a)concursul de infractiuni ± este forma pluralitatii de infractiunice presupune savarsirea mai multor infractiuni,de catre aceiasi persoana,mai inainte de a fi condamnata definitive pentru vreunadin ele;

- exista concus de infractiuni chiar daca una dintre infractiuni afost comisa pt savarsirea sau ascunderea altei infractiuni;

 b)recidiva - este forma pluralitatii de infractiuni ce presupunesavarsirea din nou a unei infractiuni de catre o persoana care a

Page 26: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 26/50

mai fost condamnata definitive si eventual a executat pedeapsa pentru o infractiune savarsita anterior.

Concursul de infractiuni

Definitie

-prin concursul de infractiuni este desemnata forma pluritatii deinfractiuni ce conta din savarsirea a doua sau mai multeinfractiuni de catre aceeasi persoana mai inainte de a fi

condamnata definitiv pentru vreuna din ele.

Conditii de existenta ale concursului de infractiuni 

a)-prima conditie se refera la savarsirea a doua sau mai multeinfractiuni;conditia este indeplinita indiferent de forma devinovatie cu care sunt comise infractiunile si atunci cand

infractiunile sunt savarsite toate in tara,toate in strainatate,oriunele in tara si unele in strainatate.

 b)-infractiunile sa fie comise de aceeasi persoana;conditia esteindeplinita atunci cand infractorul are calitatea de autoror ori de participant la infractiunile comise,dar si atunci cand infractorul acomus unele infractiuni in perioada minoritatii si altele dupa

implinirea varstei de 18 ani.c)-a treia conditie priveste savarsirea infractiunilor mai inainte

de condamnarea definitiva a infractorului penru vreuna din ele.

Page 27: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 27/50

d)-o ultima conditie are in vedere ca infractiunile comise,ori celoutin doua dintre ele sa poata fi supuse judecatii;acesta conditieeste dedusa din intreaga reglementare a concursului de

infractiuni.

Formele concursului de infractiuni 

-concursul de infractiuni este cunoscut in doctrina penala si inlegislatie sub doua forme: concursul real si concursul formal;

- concursul real  ± este acea forma ce se realizeaza prinsavarsirea mai multir infractiuni ca urmare a mai multor actiunisau inactiuni distinct;

- intre infractiunile afate in concurs se pot observa anumitelegaturi interne,obiective pe langa cea subiectiva ( acelasisubiect);

- in functie de legaturile care exista intre infractiunile aflate inconcurs se distig doua modalitati ale concursului: concursul real 

 simplu si concursul real calificat .

concursul real simplu ± se caracterizeaza prin aceea ca intreinfractiunile savarsite nu exista o alta legatura decat cea

 personala,toate fiind savarsite de aceeasi persoana.concursul real calificat - se caracterizeaza prin existenta

anumitor legaturi ,conexiuni intre infractiunile savarsite deaceeasi persoana.

Page 28: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 28/50

 

- concursul formal ±caracterisitica pt concursul ideal deinfractiuni este comiterea mai multor infractiuni printr o singuraactiune sau inactiune.

Sanctionarea concursului de infractiuni 

-se realizeaza prin mai multe sisteme si anume:

a) sistemul cumulului aritmetic ± presupune adunarea pedepselor stabilite pentru fiecare infractiune din concurs siexecutarea pedepsei rezultata di adunarea lor.

b)sistemul absorbtiei ± presupune aplicarea pedepsei stabilite pentru infractiunea cea mai grava care va absorbi pedepselestabilite pentru celelalte infractiuni mai usoare.

c) sistemul cumulului juridic ± apare ca un sistem intermediar intre cel al aditionarii sic el al absorbtiei si presupune aplicarea pedepsei cele mai grave,dintre cele stabilite pentru fiecareinfractiune,la care se poate adauga un spor.

Sanctionarea concursului de infractiuni in Codul penalactual 

Page 29: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 29/50

 Pedeapsa principal în caz de concurs de infraciuni svârite de

 persoana fizic

-in caz de concurs de infraciuni, se stabilete pedeapsa pentrufiecare infraciune în parte, iar dintre acestea se aplic pedeapsa,dup cum urmeaz:a) când s-a stabilit o pedeaps cu deteniune pe via i una saumai multe pedepse cu închisoare ori cu amend, se aplic pedeapsa deteniunii pe via;b) când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplic pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporit pân la maximul ei

special, iar când acest maxim nu este îndestultor, se poateaduga un spor de pân la 5 ani;c) când s-au stabilit numai amenzi, se aplic pedeapsa cea maimare, care poate fi sporit pân la maximul ei special, iar dacacest maxim nu este îndestultor, se poate aduga un spor de pân la jumtate din acel maxim;d) când s-a stabilit o pedeaps cu închisoare i o pedeaps cu

amend, se aplic pedeapsa închisorii, la care se poate adugaamenda, în totul sau în parte;e) când s-au stabilit mai multe pedepse cu închisoare i maimulte pedepse cu amend, se aplic pedeapsa închisorii, potrivitdispoziiei de la lit. b), la care se poate aduga amenda, potrivitdispoziiei de la lit. c).Prin aplicarea dispoziiilor din alineatul precedent nu se poatedepi totalul pedepselor stabilite de instan pentru infraciunileconcurente.

 Pedeapsa complementar i msurile de siguran în caz de concurs

de infraciuni

Page 30: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 30/50

 -dac pentru una dintre infraciunile concurente s-a stabilit i o

 pedeaps complimentar, aceasta se aplic alturi de pedeapsa

închisorii.-dac s-au stabilit mai multe pedepse complimentare de naturdiferit, sau chiar de aceeai natur dar cu coninut diferit,acestea se aplic alturi de pedeapsa închisorii.

-dac s-au stabilit mai multe pedepse complimentare de aceeainatur i cu acelai coninut, se aplic cea mai grea dintre

acestea.

-msurile de siguran de natur diferit sau de aceeai natur,dar cu un coninut diferit, luate în cazul infraciunilor concurente, se cumuleaz.

-dac s-au luat mai multe msuri de siguran de aceeai natur

i cu acelai coninut, dar pe durate diferite, se aplic o singurdat msura de siguran cu durata cea mai lung, în cazulmsurilor de siguran de aceeai natur i cu acelai coninut,luate potrivit art. 118, acestea se cumuleaz.

Contopirea pedepselor pentru infraciuni concurente svârite de

 persoana fizic

-dac infractorul condamnat definitiv este judecat ulterior pentruo infraciune concurent, se aplic dispoziiile art. 34 i 35.-dispoziiile art. 34 i 35 se aplic i în cazul în care, dup ce ohotrâre de condamnare a rmas definitiv, se constat c cel

Page 31: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 31/50

condamnat suferise i o alt condamnare definitiv pentru oinfraciune concurent.

-dac infractorul a executat în totul sau în parte pedeapsaaplicat prin hotrârea anterioar, ceea ce s-a executat se scadedin durata pedepsei aplicate pentru infraciunile concurente.

-dispoziiile privitoare la aplicarea pedepsei în caz de concurs deinfraciuni se aplic i în cazul în care condamnarea la pedeapsadeteniunii pe via a fost comutat sau înlocuit cu pedeapsaînchisorii.

 Pedeapsa în caz de concurs de infraciuni svârite de persoana

 juridic

-in caz de concurs de infraciuni svârite de persoana juridic,

se stabilete pedeapsa amenzii pentru fiecare infraciune în partei se aplic amenda cea mai mare, care poate fi sporit pân lamaximul special prevzut în art. 711alin. 2 sau 3,iar dac acestmaxim nu este îndestultor, se poate aduga un spor de pân la otreime din acel maxim.

-dispoziiile alin. 1 se aplic i în cazul în care persoana juridiccondamnat definitiv este judecat ulterior pentru o infraciuneconcurent, precum i atunci când dup ce o hotrâre decondamnare a rmas definitiv, se constat c persoana juridicsuferise i o alt condamnare definitiv pentru o infraciuneconcurent. În aceste cazuri, partea din amenda executat sescade din amenda aplicat pentru infraciunile concurente.

Page 32: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 32/50

 

R ecidiva

Definitie

-ca forma a pluralitatii de infractiuni ,recidiva consta insavarsirea din nou a unei infractiuni de catre o persoana careanterior a mai fost condamnata definitiv pentru o altainfractiune.

-deosebirea intre concursul de infractiuni si recidiva nu sereduce la aspectul formal,existenta unei condamnari definitive pt

infractiunea comisa mai inainte,ci reflecta o periculozitate maimare a celui care savarseste infractiunile in stare de recidiva,cale persevereaza pe calea infractionala,care,in dispretulavertismentului primit din parte societatii,printr o condamnaredefinitive pt o infractiune comisa anterior,savarseste din nouinfractiuni.

Modalitatile recivei 

a)recidiva postcondamnatorie si recidiva postexecutorie

Page 33: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 33/50

recidiva postcondamnatorie-presupune comiterea unei noiinfractiuni dupa ramanerea definitive a hotarari de condamnare pt infractiunea anterioara si mai inainte de executarea sau

executarea in intregime a pedepsei pronuntate pt aceainfractiune.

recidiva poste xecutorie ± presupune savarsirea unei noiinfractiuni dupa executarea pedepsei sau stingerea executarii pedepsei pri gratiere,prescriptive,pronuntate pt infractiuneaanterioara.

 b)recidiva generala si recidiva speciala;

c)recidiva mare si recidiva mica,recidiva absoluta si relativa;

d)recidiva permanenta si recidiva temporara;e)recidiva teritoriala si recidiva international;

f)recidiva cu effect unic si recidiva cu efecte progressive.

Exist recidiv pentru persoana fizic în urmtoarele

cazuri:

a) când dup rmânerea definitiv a unei hotrâri decondamnare la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, celcondamnat svârete din nou o infraciune cu intenie, înainte

Page 34: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 34/50

de începerea executrii pedepsei, în timpul executrii acesteiasau în stare de evadare, iar pedeapsa prevzut de lege pentru adoua infraciune este închisoarea mai mare de un an;

b) când dup executarea unei pedepse cu închisoare mai mare de6 luni, dup graierea total sau a restului de pedeaps, ori dupîmplinirea termenului de prescripie a executrii unei asemenea pedepse, cel condamnat svârete din nou o infraciune cuintenie pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai marede un an;

c) când dup condamnarea la cel puin trei pedepse cu închisoare pân la 6 luni sau dup executare, dup graierea total sau arestului de pedeaps, ori dup prescrierea executrii a cel puintrei asemenea pedepse, cel condamnat svârete din nou oinfraciune cu intenie pentru care legea prevede pedeapsaînchisorii mai mare de un an.

-exista recidiv i în cazurile în care una dintre pedepsele prevzute în alin. 1 este deteniunea pe via.

-pentru stabilirea strii de recidiv în cazurile prevzute în alin.1 lit. a) i b) i alin. 2, se poate ine seama i de hotrârea decondamnare pronunat în strintate, pentru o fapt prevzut ide legea român, dac hotrârea de condamnare a fostrecunoscut potrivit dispoziiilor legii.

Condamnrile care nu atrag starea de recidiv

Page 35: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 35/50

-la stabilirea strii de recidiv nu se ine seama de hotrârile decondamnare privitoare la:a) infraciunile svârite în timpul minoritii;

b) infraciunile svârite din culp;c) infraciunile amnistiate;d) faptele care nu mai sunt prevzute ca infraciuni de legea penal.-de asemenea, nu se ine seama de condamnrile pentru care aintervenit reabilitarea, sau în privina crora s-a împlinittermenul de reabilitare.

Pedeapsa în caz de recidiv pentru persoana fizic

-in cazul recidivei prevzute în art. 37 alin. 1 lit. a), pedeapsastabilit pentru infraciunea svârit ulterior i pedeapsaaplicat pentru infraciunea anterioar se contopesc potrivitdispoziiilor art. 34 i 35.

-sporul prevzut în art. 34 alin. 1 lit. b) se poate mri pân la 7ani.

-dac pedeapsa anterioar a fost executat în parte, contopirea seface între pedeapsa ce a mai rmas de executat i pedeapsaaplicat pentru infraciunea svârit ulterior.

-in cazul svâririi unei infraciuni dup evadare, prin pedeapsaanterioar se înelege pedeapsa care se execut, cumulat cu pedeapsa aplicat pentru evadare.-in cazul recidivei prevzute în art. 37 alin. 1 lit. b), se poateaplica o pedeaps pân la maximul special.

Page 36: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 36/50

 -dac maximul special este neîndestultor, în cazul închisorii se poate aduga un spor de pân la 10 ani, iar în cazul amenzii se

 poate aplica un spor de cel mult dou treimi din maximulspecial.

-in cazul recidivei prevzute în art. 37 lit. c) se aplic în modcorespunztor dispoziiile din alineatele precedente.

-dac dup rmânerea definitiv a hotrârii de condamnare imai înainte ca pedeapsa s fi fost executat sau considerat ca

executat, se descoper c cel condamnat se afl în stare derecidiv, instana aplic dispoziiile din alin. 1 în cazul recidivei prevzute în art. 37 lit. a) i dispoziiile din alin. 4 în cazulrecidivei prevzute în art. 37 lit. b).

-dispoziiile alineatului precedent se aplic i în cazul în carecondamnarea la pedeapsa deteniunii pe via a fost comutat

sau înlocuit cu pedeapsa închisorii.

R ecidiva în cazul persoanei juridice

-exist recidiv pentru persoana juridic în urmtoarele cazuri:

a) când dup rmânerea definitiv a unei hotrâri decondamnare, persoana juridic svârete din nou o infraciunecu intenie, iar amenda pentru infraciunea anterioar nu a fostexecutat;b) când dup rmânerea definitiv a unei hotrâri decondamnare, persoana juridic svârete din nou o infraciune

Page 37: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 37/50

cu intenie, iar amenda pentru infraciunea anterioar a fostexecutat sau considerat ca executat.

-in cazul recidivei prevzute în alin. 1 lit. a), amenda stabilit pentru infraciunea svârit ulterior i amenda aplicat pentruinfraciunea anterioar se contopesc, potrivit art. 401alin. 1 i 3.Sporul prevzut în art. 401alin. 1 se poate mri pân la jumtate.

-dac amenda anterioar a fost executat în parte, contopirea seface între amenda ce a mai rmas de executat i amenda aplicat pentru infraciunea svârit ulterior.

-in cazul recidivei prevzute în alin. 1 lit. b), se aplic pedeapsaamenzii pân la maximul special prevzut în art. 711alin. 2 sau3, iar dac acest maxim nu este îndestultor, se poate aduga unspor de pân la dou treimi din acel maxim.

-dac dup rmânerea definitiv a hotrârii de condamnare i

mai înainte ca amenda s fi fost executat sau considerat caexecutat, se descoper c persoana juridic condamnat se aflîn stare de recidiv, instana aplic dispoziiile din alin. 2, încazul recidivei prevzute în alin. 1 lit. a), i dispoziiile din alin.4, în cazul recidivei prevzute în alin. 1 lit. b).

Pedeapsa în unele cazuri când nu exist recidiv

-când dup condamnarea definitiv cel condamnat svârete dinnou o infraciune, înainte de începerea executrii pedepsei, întimpul executrii acesteia sau în stare de evadare, i nu sunt

Page 38: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 38/50

întrunite condiiile prevzute de lege pentru starea de recidiv, pedeapsa se aplic potrivit regulilor pentru concursul deinfraciuni. 

-in cazul persoanei juridice, dac nu sunt întrunite condiiile prevzute în art. 402alin. 1 lit. a), pedeapsa se aplic potrivitregulilor pentru concursul de infraciuni.

V.Desfasurarea in timp a infractiuni

-ca act de conduita exterior,infractiunea presupune o desfasurarein spatiu si timp;desfasurarea activitati infractionale sprerezultatul socialmente periculos cunaosta mai multeetape,moment,care sunt cercetate de doctrina penala,intrucat deele se leaga consecinte juridice;-doctrina penala este unanima in a distinge doua perioade in carese desfasoara activitatea infractionala: perioada (faza )interna si

 perioada (faza)e xterna. 

 P erioada (faza )interna 

-este tarmuita de doua moment: al incoltirii ideii de a savarsi oinfractiune ( ca miment initial) si luarea hotararii de a savarsi

infractiunea ( ca moment final);

- in perioada interna se disting trei moment:

a)al nasterii,al conceperii ideii de a savarsi o infractiune;

Page 39: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 39/50

 b)cel al deliberarii in care persoana cantareste motivele pro sicontra ideii de a savarsi o infractiune;

c)decizia,hotararea de a savarsi o infractiune,moment cefinalizeza perioada interna,subiectiva,psihica,care perioada esteintalnita numai la infractiunile intentionate.

Actele preparatorii

Definitie 

-reprezinta prima a perioadei externe a activitatii infractionale siconstau in anumite acte,activitati de procurare de date,informatiiori adaptare a mijloacelor sau instrumentelor ce vor fi folosite lacomiterea infractiunilor si de cererea conditiilor favorabile

savarsirii acestora.-pentru a fi considerate acte de pregatire a infractiunii,activitatiledesfasurate trebuie sa indeplineasca anumite conditii:

a)din continutul activitatii sa rezulte ca este efectuata pentrusavarsirea infractiunii,adica sa aiba un character nociv;

 b)actul preparator sa se concretizeze intr o activitate obiectiva decreare a conditiilor pt savarsirea infractiunii;

c)activitatea de pregatire sa nu cuprinda acte ce intra incontinutul elementului material al laturii obiective,sa nu faca parte di actele de executare;

Page 40: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 40/50

d)actele de pregatire sa fie intentionate.

Formele actelor preparatorii -actele preparatorii se pot imparti in:

a)acte de pregatire materiala ± constau in pregatirea materiala pentru savarsirea infractiunii ca:procurare de instrumente,demijloace,in adaptarea acestora pt comiterea infractiunii;

b)actele de pregatire morala ± constau in culegerea dedate,informatii cu privire la locul si timpul in care urmeaza sa sedesfasoare infractiunea,in atragera de complici.

VI. Tentativa

6.1 Definitia

- tentativa este forma de infractiune care se situeaza in faza deexecutare a infractiunii,intre inceputul executarii actiunii ceconstituie elemental material al laturii obiective si producerearezultatului socialmente periculos; 

- in doctrina ± tentative este definita ca forma infractiunii ceconsta in punerea in executare a hotararii de a savarsi

Page 41: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 41/50

infractiunea,executare care a fost intrerupta ori nu si a produsefectul desi executarea a fost efectuata in intregime;

- tentativa este deci, o forma imperfecta a infractiunii, caciintotdeauna rezultatul nu se va produce,fie datorita intreruperiiactului de executare,fie datorita altor imprejurari,cand actul deexecutare a fost efectuat in intregime.

6.2 Conditiile tentativei

a)existenta unei hotarari de a savarsi o infractiune;

 b)hotararea infractionala sa fi fost pusa in executare;

c)executarea sa fie intrerupta ori sa nu si produca efectul.

6.3 Hotararea de a savarsi infractiunea

-o prima conditie se refera la existenta unei hotarari de a savarsiinfractiunea (art.20.c.p.) 

³tentativa consta in punerea in e xecutare a hotararii de a

 savarsi infractiunea´ 

-hotararea de a savarsi o infractiune se manifesta prin intentie caforma a vinovatiei care poate fi directa sau indirecta fiindexclusa in cazul culpei cu prevedere ca si in cazul praeterintentiei(intentiei depasite);

Page 42: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 42/50

6.4 Punerea in executare a hotararii

- o a doua conditie a tentativei priveste inceperea executariihotararii infractionale;

- prin inceterea actiunii se declanseaza procesul cauzal de producere a rezultatului urmarit ori acceptat de faptuitor,semarcheaze trecerea de la faza actelor pregatitoare le cea aexecutarii.

6.5 Felurile tentativei

a) dupa criteriul gradului de realizare a actiunii sedisting:tentative intrerupta sau imperfecta si tentative terminate

 sau perfecta;

 b) dupa cauzele care determina neproducerea

rezultatului:tentative proprie si tentative improprie. 

- modalitatile tentativei,dupa criteriile de mai sus,nu sunt 

e xclusive,astfel tentativa intrerupta poate fi atat proprie cat si

improprie,iar tentativa terminala poate fi atat proprie cat si

improprie. 

1a)tentativa intrerupta 

-se mai numeste si tentative simpla,neterminata,imperfect;

-se caracterizeaza prin punerea in executie a hotararii de asavarsii infractiunea,executare care se inrerupe si rezultatul nuse produce;

Page 43: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 43/50

-cauza care determina neproducerea rezultatului esteintreruperea executarii si se situeaza, in timp,dupa inceputulexecutarii putand fi de natura umana(actiunea altei persoane) ori

neumana(obstacole care nu pot fi depasite);

 Ex.infractorul este imobilizat de o alta persoana si impiedicat sa

loveasca victima,ori este prins si imobilizat in timpul sustragerii

 sau furtul nu poate fi consumat din cauza rezistentei

incuietorilor . 

2a) tentative perfecta 

-se mai numeste si tentative terminate,fara efect,fararezultat,complete;

-consta in punerea in executare a hotararii de a savarsii oinfractiune,executare care a fost dusa pana la capat,dar rezultatulnu se produce;

 Ex. se trage cu arma in directia victimei,dar aceasta se fereste si

nu este ucisa. 

1b)tentativa improprie 

-se caracterizeaza ca orice tentativa prin punerea in executare a

hotararii de a savarsii infractiunea,executare care este realizatain intregime,dar producerea rezultatului nu a fost posibiladatorita insuficientei sau defectuozitatii mijloacelor folosite,oridatorita imprejurarii ca in timpul cand s au savarsit actele de

Page 44: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 44/50

executare,obiectul lipsea de la locul unde faptuitorul credea case afla;

-un mijloc este insufucient cand nu are aptitudinea in cazulconcret sa realizeze rezultatul urmarit;

 Ex. Otrava pusa in mancarea victimei este insuficienta pt 

uciderea acesteia. 

-un mijloc este defectuos cand in cazul concret nu functioneaza

 Ex.o arma de foc defecta nu poate produce e x pulzarea glontului. 

2b)tentativa absolut improprie 

-se caracterizeaza prin punerea in executare a hotararii de asavarsi o infractiune,executare care este dusa pana la sfarsit,dar rezultatul nu se poate produce datorita modului absurd de

concepere a infractiunii;

-de fapt nici nu ne gasim in prezenta unei tentative,caci tentativa

este o forma atipica de infractiune.

-art.20,alin.3,c.p. ³nu e xista tentativa atunci cand 

imposibilitatea de consumare a infractiunii este datorata

modului cum a fost conceputa e xecutarea´ 

-in cazul tentative absurde,neconsumarea infractiunii sedatoreaza modului gresit de concepere al savarsirii infractiunii;

Page 45: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 45/50

-faptuitorul are o imagine deformata a posibilitatii de realizare afaptei sale.

 Ex.´crede astfel ca poate produce moarte cuiva prin

 farmece,rugi,vraji,ori oferindu i o substanta total inofensiva (un

 pahar cu apa,o bucata de zahar). 

6.6 Pedepsirea tentativei

-tentativa se pedepsete numai când legea prevede expres

aceasta.

-tentativa se sancioneaz cu o pedeaps cuprins între jumtatea minimului i jumtatea maximului prevzute de lege pentru infraciunea consumat, fr ca minimul s fie mai micdecât minimul general al pedepsei. În cazul când pedeapsa prevzut de lege este deteniunea pe via, se aplic pedeapsa

închisorii de la 10 la 25 de ani.

-in cazul persoanei juridice, tentativa se sancioneaz cuamend cuprins între minimul special i maximul special alamenzii prevzute de lege pentru infraciunea consumat, redusela jumtate. La aceast pedeaps se pot aduga una sau maimulte pedepse complementare.

6.7Cazuri de nepedepsire a tentative

-cazurile de nepedepsire a tentativei sunt:a)desistarea b)impiedicarea producerii rezultatului

Page 46: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 46/50

 a)desistarea ± reprezinta renuntarea de buna voiela continuareaexecutarii actiunii ce constituie elemental material al laturii

obiective a infractiunii din partea faptuitorului;conditiile desistarii: 

1)sa existe un inceput de executare al faptei;2)efectuarea faptei sa fie intrerupta;ca urmare a intreruperiiexecutarii faptei,rezultatul nu se produce;3)intreruperea sa fie expresia vointei libere a faptuitorului,din proprie initiative.

b) impiedicarea producerii rezultatului ± consta in zadarnicireadin partea faptuitorului,de buna voie,a aparitiei rezultatuluifaptei sale,care a fost realizat in intregime.

conditiile impiedicarea producerii rezultatului: 

1)faptuitorul sa fi executat in intregime actiunea ce reprezintaelemental materialal laturii obiective a infractiunii;2)faptuitorul,dupa executarea faptei sa impidice producerearezultatului.3)imiedicarea producerii rezultatului sa fie facuta de faptuitor din proprie initiativa;4)imiedicarea producerii rezultatului sa aiba loc mai inainte dedescoperirea faptei.

-desistarea si impiedicarea producerii rezultatului sunt cauze denepedepsire.

Page 47: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 47/50

6.8 Infractiuni la care tentativa nu este posibila

-tentativa nu este posibila,in raport cu elementul subiectiv,la

infractiunile care se savarsesc din culpa si nici la cele praeterintentionate;

- tentativa nu este posibila in raport cu elemental material,la oinfractiune de inactiune caci aceasta se consuma in momentulneindeplinirii obligatiei cerute prin norma incriminatoare;

-de asemenea,tentative nu este posibila nici in cazul

infractiunilor ce nu permit o desfasurare in timpul actiunii(infractiuni cu executare prompta) (e x. Infractiunile savarsite

oral,prin cuvinte :insulta,calomnia,marturia mincinoasa,etc. )

VII.Unitatea de infractiune

Definitie 

-prin unitatea de infractiune se desemneaza activitateainfractionala formata dintr o singura actiune ori inactiune cedecurge din natura faptei sau din vointa legiuitorului,savarsita deo persoana,activitate in care se identifica existenta continutuluiunei singure infractiuni.

Felurile unitatii de infractiune -are doua forme :a)unitatea naturala de infractiune ± este definita ca forma deunitate infractionala,determinata de unitatea actiunii sau

Page 48: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 48/50

inactiunii,de unicitatea rezultatului,ca si de unicitatea formei devinovatie cu care s a savarsit infractiunea;- unitatea naturala este cunoscuta sub trei forme: infractiune

simpla,infractiune continua,infractiune deviate.b)unitatea legala ± in cazul acestei forme unitatea nu este datade realitatea obiectiva in care se savarseste fapta,ci de vointalegiuitorului care reuneste in continutul unei singureinfractiuni,doua sau mai multe actiuni.-unitatea legala este create prin vointa legiuitorului si dinconsiderente de tehnica legislative;

-se prezinta sub mai multe forme,iar cele care sunt consacrate inCodul penal sunt:1)infractiunea continuata2)infractiunea complexa

Unitatea infraciunii continuate i a celei complexe

-in cazul infraciunii continuate i al infraciunii complexe nuexist pluralitate de infraciuni.

Infractiune continua

-infraciunea este continuat când o persoan svârete ladiferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiai rezoluii,aciuni sau inaciuni care prezint, fiecare în parte, coninutulaceleiai infraciuni.Pedeapsa pentru infraciunea continuat

Page 49: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 49/50

-infraciunea continuat se sancioneaz cu pedeapsa prevzutde lege pentru infraciunea svârit, la care se poate aduga unspor, potrivit dispoziiilor art. 34 sau, dup caz, art. 401alin. 1.

Infractiunune complexa

Definitie

-infraciunea este complex când în coninutul su intr, caelement sau ca circumstan agravant, o aciune sau inaciunecare constituie prin ea însi o fapt prevzut de legea penal.

Formele infractiunii complexe

-se face distinctive intre:

a)infractiunea comple xa forma tip ± se caracterizeaza prin aceea ca incontinutul ei intra ca element o actiune sau o inactiune ce reprezintacontinutul unei infractiuni;b)infractiune comple xa ca varianta agravanta ±cuprinde in continutulsau,ca pe un element circumstantial agravant,o actiune sau o inactiunece reprezinta continutul unei alte infractiuni.

Consumarea

-infractiunea se consuma la realizarea actiunilor sau inactiunilor cereprezinta elemental material al laturii obiective si producerearezultatelor prevazute in continutul infractiunii.

Page 50: Sinteze Penal Sem I

8/3/2019 Sinteze Penal Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/sinteze-penal-sem-i 50/50

 Pedeapsa pentru infractiunea complexa 

-infractiunea complexa nu reprezinta o cauza de agravare a raspunderii penale,asa ca sanctiunea aplicabila este cea prevazuta de lege.


Recommended