Sinteze Drept Penal

8/3/2019 Sinteze Drept Penal

1/61


2/61

- prezenta acestor premise permite calificarea unei fapte concrete cainfractiune si incadrarea ei in textul de lege,care o prevede si osanctioneaza.

1.3 Trasaturile esentiale ale infractiunii

a) Fapta care prezinta pericol social

- din def notiunii de infractiune rezulta ca infractiunea este in primulrand o fapta a omului,un act de conduita exterioara a acestuia,avand oexistenta materiala obiectiva;

- fapta poate consta intr o actiune sau o inactiune

- fapta trebuie sa apartina omului,sa I fie imputabila,altfel nu existainfractiune,ci o simpla manifestare de energie fizica,fara relevant

juridico-penala;

- fapta cuprinde si urmarea produsa,deci si modificarile produse in modconstient ori care se pureau produce prin savarsirea actiunii sauinactiunii respective;

- fiind o fapta a omului,din sfera infractiunii sunt excluse fenomenelenaturii si reactiile animalelor,afara de cazul cand omul se serveste,insavarsirea faptelor sale de fortele naturii:

Ex: rupe un zagaz pt ca apele sa distruga o recolta sau o constructivesau de energii animale:

Ex.asmuta un caine sa muste o persoana ori il dreseaza sa sustraga

anumite obiecte

b) Pericolul social al faptei in intelesul legii penale


3/61

- pt a constitui infractiune,fapta unei persoane trebuie sa prezinte pericolsocial,adica sa fie periculoasa pentru societate;

- asfel in dispozitia art.18 c.p. se prevede ca in intelesul legii

penale,fapta care prezinta pericol social este orice actiune sau inactiuneprin care se aduce atingerea uneia dintre valorile sociale aparate de legeapenala si pentru a carei sanctionare este necesara aplicarea unei pedepse;

- fapta adduce atingerea valorilor sociale atunci cand vatama efectiv saucand pune in pericol aceste valori,creeand posibilitateaproducerii unorurmari daunatoare pt ele;

- pericolul social se exprima,de asemenea,in starea de neliniste siinsecuritate social ape care fapta o creaza,in caracterul sau de violent,defrauda sau de indiscipline sociala;

-de asemenea ca trasatura a infractiunii,pericolul social trebuie sa aibacaracter penal,adica sa prezinte un anumit grad,o anumita gravitatespecifica infractiunii ca ilicit penal,care o distingem de alte forme deillicit juridic ( administrativ,disciplinar,civil)sis a justifice incriminarea

faptei sub sanctiune penala;

- prevederea in lege a pedepsei necesare pt prevenirea combaterea fapteiincriminate este expresia pericolului social ca trasatura a infractiunii;

- pericolul social este variabil de la o infractiune la alta;

- de asemenea, este posibil ca pericolul social al aceleiasi infractiuni safie variabil de la o etapa a dezvoltarii sociale la alta;

c) Pericolul social generic(abstract) si pericolul social specific(concret)

- in stiinta dreptului penal se face distinctive intre pericolul socialgeneric al infractiunii si pericolul social concret.


4/61

-pericolul social generic se refera la un anumit tip de infractiuni(furt,omor,spionaj) si este evaluat de legiuitorin abstracto,pt a decide,pede o parte daca fapta respectiva prezinta gradul de pericol social al unei

infractiuni,iar pe de alta parte cat de ridicat este acel grad si deci careeste pedeapsa corespunzatoare acestei gravitati;

-pericolul social concret este pericolul pe care il prezinta faptasavarsita si este evaluat in concreto de organelle judiciare penale,tinandseama de vatamarea sau periclitarea efectiva a valorii socialerespective,de urmarea produsa sau care s ar fi putut produce in conditiile

concrete ale savarsirii faptei si de imprejurarile acesteia,precum si depersoana si conduita faptuitorului;

-evaluarea pericolului social este importanta,pe de o parte pt ca lipsa inconcret a gradului de pericol social specific infractiunii duce,potrivitlegii in vigoare,la inexistenta infractiunii (art.18, c.p)

Nu constituie infraciune fapta prevzut de legea penal, dac prin

atingerea minim adus uneia din valorile aprate de lege i princoninutul ei concret, fiind lipsit n mod vdit de importan, nu

prezint gradul de pericol social al unei infraciuni.,

iar pe de alta parte pt ca,in procesul de individualizare a pedepsei,gradulde pericol social al faptei este unul din criteriile prevazute de lege ptrealizarea acestei individualizari (art.72,alin.1.c.p.)

La stabilirea i aplicarea pedepselor se ine seama de dispoziiileprii generale a acestui cod, de limitele de pedeaps fixate n partea

special, de gradul de pericol social al faptei svrite, de persoana

infractorului i de mprejurrile care atenueaz sau agraveaz

rspunderea penal.


5/61


6/61

-avand in vedere intelesul in legea penala al expresiilor savarsirea uneiinfractiuni sau comiterea unei infractiuni(art.144,C.p.),rezultaca arecalitatea de subiect active al infractiunii sau de infractor persoana caresavarseste infractiunea,fapt consumat sau tentative pedepsibila,precum si

persoana care participa la comiterea acestora ca autor,instigator saucomplice.

Conditii generale pentru existenta subiectului activ al infractiunii

-conditiile necesara pentru existenta subiectului activ al infractiuniiprivesc persoana fizica;

-aceste conditii sunt de doua categorii:

*conditii generale,,care sunt necesare pentru ca o persoana sa poata fisubiect al oricarei infractiuni;

*conditii speciale,care sunt necesare,pe langa conditiile generale,pentruca o persoana sa poata fi subiect activ al anumitor infractiuni.

-conditiile generale pentru existenta subiectului activ al infractiunii sunt:

a)varsta minima ceruta de lege

b)responsabilitatea

c)libertatea de vointa si de actiune

a)varsta minima ceruta de lege in etapa maturitatii,omul poseda,inmod normal,acele insusiri care determina capacitatea penala,insusiri ce

se mentin si in etapa batranetii;nu se pune problema unei limite maximede varsta,dincolo de care persoana sa nu poata fi subiect activ alinfractiuni,ci numai problema unei varste de la care exista capacitate

penala;


7/61


8/61

acestea,adica sa fie capabila sa se abtina de la savarsirea actiunilorinterzise sau sa efectueze actiunile ordonate de lege.

c)libertatea de vointa si de actiune pentru ca persoana fizicaresponsabila sa fie subiect activ al infractiunii,este necesar ca ea sa fiavut posibilitatea de a decide in mod liber asupra savarsirii actiunii sauinactiunii interzise de legea penala si,totodata,sa fi avut lebertatea de aactiona conform propriei sale decizii,fara o constrangere din afara,asupraconstiintei si vointei sale;

-nu este sufficient,deci,ca persoana sa posede insusirile psihice de

inteligenta si vointa pentru a fi subiect al infractiunii si al raspunderiipenale,ci mai este necesara si libertatea omului de a se folosi de acesteinsusiri;de aceea daca faptuitorul a fost constrans pri amenintare sasavarseasca fapta ori a savarsit o sub imperiul unei forte cateia nu i a

putut rezista,lipsind libertatea de vointa si de actiune,fapta nu poate fiimputata acestuia,lipseste vinovatia si,prin aceasta,se inlatura caracterulinfractional al faptei.

Conditii speciale pentru existenta subiectului activ al infractiunii

-aceste conditii privesc anume calitati pe care trebuie sa le aiba autorulanumitor infractiuni pentru ca fapta savarsita de el sa constituieinfractiune.

Ex: pentru existenta unei infractiuni de tradare se cere ca faptuitorul saaiba calitatea de cetatean roman sau de persoana fara cetatenie

domiciliata in Romania

-infractiunile pentru a caror existenta se cere ca autorul sa aiba oanumita calitate se numesc infractiuni proprii,iar subiectul activ alacestor infractiuni poarta denumirea desubiect active calificat sau

propriu.


9/61

-subiectul calificat trebuie sa aiba calitatea ceruta de lege in momentulsavarsirii infractiunii.

Subiectul pasiv al infractiunii

-se numeste subiect pasiv al infractiunii sau persoana vatamata aceapersoana fizica sau juridica,titulara a valorii sociale impotriva careia s aindreptat infractiunea,care sufera raul cauzat prin savarsirea infractiunii;

Spre deosebire de subiectul active,subiectul pasiv al infractiunii poate finu numai o persoana fizica,dar si o persoana juridica,daca a avut de

suferit de pe urma infractiunii.

Conditii generale de existenta a subiectului pasiv al infractiunii

-sub aspectul conditiilor generale de existenta,subiect pasiv alinfractiunii,poate fi in principiu or ice persoana fizica sau juridica,fiincaorice membru al societatii are drept la ocrotire juridical impotrivainfractiunilor.

Categorii de subiecti pasivi ai infractiunii

-principalele categorii de subiecti pasivi ai infractiunii sunt:

a)subiecti pasivi generali si sibiecti pasivi speciali

-savarsirea unei infractiunipune pe faptuitor in conflict cu societatea,cu

statul,care in numele acesteia,indepliniste functia de aparare impotrivainfractiunilor,a valorilor esentiale ale societatii,pormind de la aceastaconstatare,s a dat denumirea de subiect pasiv general al infractiunii,statului,care este vatamat in interesele sale,care sunt interesele generaleale intregii societati,prin savarsirea oricarei infractiuni;


10/61

-de aceea,orice infractiune are ca subiect general si mediat,statul,dar inacelasi timp infractiunea are ca subiect pasiv specialsi imediat persoanafizica sau juridica titular a valorii sociale vatamate sau pusa in pericol

prin savarsirea infractiunii.

b)subiecti pasivi principali si subiect pasiv secundarsau adiacent

-estesubiect pasiv principalal infractiunii persoana fizica sau juridicatitulara a valorii in principal ocrotite prin incriminarea si sanctionareaunei anumite fapte;spre deosebire de aceasta este subiect pasiv secundarsau adiacental infractiunii persoana fizica sau juridica titulara a valoriiocrotite in mod secundar sau adiacent prin incriminarea si sanctionarea

aceleiasi fapte.

Ex.infractiunea de atentat care pune in pericol siguranta statului,are ca

subiect pasiv principal statul,ca titular al valorii sociale ocrotite in

principal (siguranta statului),iar ca subiect pasiv secundar sau adiacentpersoana fizica,victim a atentatului.

c)subiecti pasivi simpli si subiecti pasiv calificat

-subiectul pasiv este calificat atunci cand se cere ca el sa aiba o anumitacalitate si este subiect pasiv simplu atunci cand nu se cere o astfel decalitate;

-clasificare intereseaza pt calificare corecta a faptei si stabilirea masuriide aparare adecvate.


11/61

II. Vinovatia

2.1 Definitie

- vinovatia exista cand fapta care prezinta pericol social este savarsita cuintentie(atunci cand infractorul prevede rezultatul faptei si urmareste

producerea lui prin savarsirea faptei sau,desi nu l urmareste,accepta

totisi producerea rezultatului respective) sau din culpa( atunci candinfractorul prevede rezultatul faptei,dar nu l accepta,socotind fara temei

ca el nu se va produce,precum si atunci cand nu prevede rezultatulfaptei sale,desi trebuia si putea sa l prevada)

- exista unele infractiuni care cuprind atat intentia cat si culpa,aceastasituatie fiind cunoscuta sub denumirea de praeterintentia ( intantiadepasita) se realizeaza atunci cand faptuitorul,savarsind cu intentie o

fapta prevazuta de legea penala,produce un rezultat mai grav sau unrezultat in plus fata de acela prevazut si urmarit sau acceptat,astfelincat,intentia initiala a fost depasita.(lovituri cauzatoare de moarte).

Ex.cineva loveste o persoana in stare de ebrietate care,pierzandu si

echilibrul,cade si,lovindu se cu capul de pardoseala de

ciment,decedeaza.

- fapta constand intr o actiune savarsita din culpa constituie infractiune

numai atunci cand in lege se prevede in mod expres aceasta;

- fapta constand intr o inactiune constituie infractiune din culpa,afara decazul cand legea sanctioneaza numai savarsirea ei cu intentie.


12/61

2.2 Forme si modalitati de vinovatie

a) intentia si modalitatile ei

- intentia prezinta doua modalitati,in functie de atitudinea faptuitoruluifata de producerea rezultatului socialmente periculos :

1) intentia directa

2) intentia indirecta sau eventual

3) alta modalitati ale intentiei

1)intentia directa exista aceasta modalitate a intentiei atunci cand:faptuitorul isi reprazinta actiunea sau inactiunea sa,modul deinfaptuire,rezultatul socialmente periculos la care duce fapta si in acesteconditii el urmareste producerea acelui rezultat;

Ex:cel care descarca arma asupra unei persoane in mod constient

actioneaza cu intentie directa

-faptuitorul actioneaza deci cu intentie nu numai atunci cand producerearezultatului constituie insusi scopul actiunii sau inactiunii sale,ci siatunci cand producerea acestuia este privita de el ca mijloc necesar orica un insotitor inevitabil al rezultatului urmarit;

-de aceea,atunci cand rezultatul faptei este prevazut ca inevitabil,iarfaptuitorul reactioneaza pt producerea sa,exista intentie directa,chiar

daca nu toate urmarile au fost dorite de el;Ex.voind sa ucida o persoana aflata intr un ascensor,faptuitorul

provoaca prabusirea acestuia,desi stia ca in cabina se afla inca o

persoana,a carui ucidere nu constituia scopul sau.


13/61

2)intentia indirect sau eventual exista atunci cand faptuitorul,careprevede rezultatul socialmente periculos al faptei sale,desi nu urmaresteproducerea acelui rezultat,savarseste totusi fapta,acceptand

eventualitatea producerii lui;Ex. Cel care fura suba unei persoane adormite pe camp si acesta se

imbolnaveste grav sau moare din cauza frigului; cel care loveste o

persoana aflata in stare de ebrietate si o abandoneaza in stare

inconstienta pe camp,in ploaie si frig,din care cauza victim moare;

-deci,ceea ce caracterizeaza intentia indirect sau eventual este atitudineaindiferenta a faptuitorului fat de rezultatul socialmente

periculos,posibil,dar neurmarit al faptei sale si acceptarea eventualitatiiproducerii acestuia;

3)alte modalitati ale intentiei

- intentie simpla si intentie calificata

Intentia simpla atunci cand faptuitorul prevede si urmaresteproducerea rezultatului;

Intentia calificata atunci cand faptuitorul urmareste producerearezultatului in vederea realizarii unui scop prevazut in normaincriminatoare;

Ex. Scopul de a suprima sau stirbi unitatea,suveranitatea sau

independent statului(art.155,c.p.)

-intentie initiala si intentie supravenitaIntentia initiala exista atunci cand faptuitorul prevede rezultatul fapteisale de la inceput,adica din momentul trecerii la savarsirea faptei;


14/61

Intentia supravenita atunci cand prevederea rezultatului intervineulterior unei hotarari initiale si determina hotararea ulterioara de a l

produce;

-intentie unica si intentie complexa

Prima exista atunci cand faptuitorul a hotarat sa savarseasca o singurafapta,iar a doua se realizeaza atunci cand a hotarat sa savarseasca maimulte fapte sau a urmarit sa produca mai multe rezultate socialmente

periculoase

-intentia spontana si intentia premeditate

Intentia spontana atunci cand trecerea la savarsirea faptei s a facutimediat dupa adoptarea rezolutiei infractionale;

Intentia premeditate atunci cand rezolutia infractionala a precedat laun oarecare interval de timp savarsirea faptei,interval in care faptuitorula reflectat asupra modului si mijloacelor savarsirii faptei;

-intentia premeditate atrage in general o raspundere penala mai mare.

b)Culpa si modalitatile ei

- din definitie (a se vedea definitia culpei) rezulta ca si culpa prezinta larandul ei,doua modalitati importante:

1) culpa cu prevedere ( usurinta)

2) cupla simpla ( greseala)

1)culpa cu prevedere(usurinta,temeritate) exista cand faptuitorul aprevazut rezultatul posibil al faptei sale,nu a acceptat insa acestrezultat,ci a sperat in mod usuratic,neintemeiat ca el nu se va produce;


15/61

Ex. Cineva tine in brate un copil suspendat peste o balustrade sau il

arunca in sus din joaca,dar din neatentie il scapa,provocandu I prin

cadere vatamari corporale sau chiar moarte;

Ex. Un conducator auto circula cu viteza excesiva,din care cauzaproduce un accident prin care pricinuieste vatamarea corporala sau

chiar moartea cuiva.

-culpa cu prevedere are ca trasatura comuna cu intentia in generalprevederea rezultatului faptei.

-ea se deosebeste insa de intentia directa prin neacceptarea de catre

faptuitor a rezultatului faptei,unita cu speranta usuratica ca acest rezultatnu se va produce.

2)culpa simpa (greseala) exista atunci cand faptuitorul nu a prevazutrezultatul faptei sale,desi trebuia si putea sa l prevada;

Ex.un conducator de autovehicul accidenteaza din neatentie un

pieton;sau un farmacist elibereaza,din neatentie,un alt medicament

decat cel indicat sau prepara gresit un medicament nociv.

-ceea ce caracterizeaza culpa simpla este neprevederea de catre faptuitora rezultatului socialmente periculos al faptei sale,in conditiile in care elavea totusi datoria de a proceda cu toata atentia si diligenta pt a prevedeaacest rezultat si totodata avea posibilitatea sa l prevada,in conditiileconcrete in care a savarsit actiunea sau omisiunea sa.


16/61

III.Structura si elementele infractiunii

3.1Continutul constitutiv al infractiunii(continutul concret)

-desemneaza totalitatea conditiilor prevazute in forma de incriminarecu privire la actul de conduita interzis pe care (conditii) le indeplinestefaptuitorul ori devin relevante prin savarsirea actiunii sau infractiunii de

catre acesta;

-in vederea studierii continutului diferitelor infractiuni,in stiintadreptului penal a fost elaborata notiunea de continut generic alinfractiunilor si este cercetata sub doua aspecte: continutul obiectiv

generic si continutul subiectiv generic

Continutul obiectiv generic - totalitatea conditiilor cerute de norma

de incriminare privitoare la actul de conduita pt. existenta infractiunii.Structura: se face prin examinarea elementelor sale compomenete:

a) elementul material;

b) urmarea imediata;

c) legatura de cauzalitate intre elementul material si urmarea imediata.

-pe langa aceste elemente,continutulobiectiv al mai multor infractiunicuprinde una sau mai multe conditii-cerinte esentiale atasateelementului material si absolut necesare pentru fapta savarsita sa poataconstitui elemnentul material al infractiunii


17/61

a) elementul material:- desemneaza actul de conduita interzis prinnorma de incriminare;poate fi actiunea pe care faptuitorul o face,interzisa de legea penala;

-aceasta se poate realiza prin acte materiale ca: lovire, luare, distrugere,ucidere, etc. ori prin cuvinte ca: proferare de cuvinte de amenintare , la

propaganda pt. razboi, sau prin scris: denuntare calomnioasa,

falsificare, contrafacere, alterare a inscrisului, etc.

-mai poate fi inactiunea prin care faptuitorul nu face ceea ce legeapenala ordona sa faca.

Ex: nedenuntarea , nedenuntarea unor infractiuni , omisiunea de aincunostinta organele juridice, omisiunea de a da ajutorul necesar,

lasarea fara ajutor fara omisiunea de instiintare, etc.

-elementul material poate apare intr-o varianata unica, cand consta fieintr-o actiune, fie intr-o inactiune; sau in mai multe variante alternativecand consta din mai multe actiuni sau inactiuni.

Ex: infractiunea de luare de mita se poate savarsi de catre un

functionar prin pretindere, primire, acceptare, nerespingere de bani sau

alte foloase ce nu i se cuvin.

b) urmarea imediata: prin savarsirea actiunii sau inactiunii impotrivaobiectului infractiunii se produce o vatamare, o periclitare a acestuia;

-vatamarea adusa valorii sociale ocrotita prin fapta interzisa reprezintatocmai urmarea socialmente periculoasa,-

-urmarea trebuie sa fie imediata, adica sa fie rezultatul nemijlocit alactiunii sau inactiunii si nu un rezultat mijlocit, indepartat.


18/61

-cand in continutul infractiunii nu sunt referiri cu privire la rezultat,astfel de infractiuni se numesc infractiuni de pericol, de atitudine, oriinfractiuni formale.

c) legatura de cauzaliatate - este relatia de la cauza la efect caretrebuie sa existe intre actiunea sau inactiune ceruta de lege pentruexistenta aceste infractiuni;

-aceasta legatura este un element constitutiv al continutului oricareiinfractiuni;

-fara legatura de cauzalitate nu se realizeaza unitatea elementelor laturiiobiective,nu poate exista latura obiectiva a infractiunii,nu poate existanici latura subiectiva a acesteia,care nu ar avea in ce sa se exprime,nu

poate exista infractiunea.

Continutul subiectiv generic- cuprinde totalitatea conditiilor cerute

de lege cu privire la atitudinea constiintei si vointei infractorului fata defapta si uramarile acestuia, pt. caracterizarea faptei ca infractiune.

Structura - elementul important, esential al laturii subiective ilconstituie elementul subiectiv (vinovatia); pe langa acesta, uneori se maiadauga si una sau mai multe cerinte esentiale: mobiluri, scopuri, etc.

1) Vinovatia ca element subiectiv: exista o distinctie intre vinovatia

ca trasatura esentiala a infractiunii (art. 19 C.p.) si vinovatia ca elemental cotinutului infractiunii;

-acesta din urma va exista numai atunci cand elementul material alinfractiunii a fost savarsit cu forma de vinovatie ceruta de lege;


19/61

- poate exista vinovatie ca trasatura esentiala a infractiunii fara sa existevinovatie ca element subiectiv.

Ex:- in cazul savarsirii unei fapte din culpa se realizeaza vinovatia ca

trasatura esentiala a infractiunii, dar poate lipsi ca element subiectiv,daca legiuitorul incrimineaza acea fapta numai daca este savarsita cu

intentie

-este posibil sa existe vinovatie ca element subiectiv fara a exista ca

trasatura esentiala a infractiunii, cum este cazul faptelor comise in stare

de legitima aparare, stare de necesitate, constrangere fizica sau morala,

etc.

2)Elementul subiectiv in cazul infractiunilor comisive: fapta constandintr-o actiune savarsita din culpa este infractiune numai daca se prevadeexpres in continutul juridic al infractiunii. Asadar, faptele ce constau inactiune sunt intotdeauna infractiuni cand se savarsesc cu intentie, iar dinculpa numai daca se prevede expres aceasta.

3)Elementul subiectiv in cazul infractiunilor omisive: fapta constand in

inactiune constituie infractiune fie ca se savarseste cu intentie, fie dinculpa afara de cazul cand legiuitorul restrange sanctionarea ei numaicand se savarseste din intentie.

4)Mobilul ca element al continutului subiectiv

- mobilul sau cauza interna a actului de conduita desemneaza acel

sentiment (dorinta, tendinta, pasiunea) ce a dus la nasterea, in minteafaptuitorului, a ideei savarsirii unei anumite fapte.

-prezenta mobilului in savarsirea oricarei infractiuni este un indiciu alnormalitatii psihice a faptuitorului,de unde concluzia ca lipsa unui mobil


20/61

constituie un indiciu de anormalitate psihica ce impune o examinareatenta a responsabilitatii subiectului;

- de aceea cunoasterea mobilului faptei se impune in fiecare caz

concret,ca un element necesar pentru cunoasterea actului de conduita;

5) Scopul ca element al continutului subiectiv

-scopul sau telul urmarit prin savarsirea faptei intregeste elementulsubiectiv al infractiunii si presupune reprezentarea clara a rezultatuluifaptei de catre faptuitor;

-daca mobilul faptei face sa apara in constiinta faptuitaorului necesitatea

unei anumite activitatide natura sa duca la satisfacerea impulsuluiintern,scopul presupune reprezentarea clara a rezultatului aceleiactivitati;

- in toate cazurile,cunoasterea scopului urmarit de faptuitor este deosebitde utila pt determinarea gradului de pericol social al faptei,pentrucunoasterea periculozitatii infractorului si pentru stabilirea masurii deaparare sociala adecvata.

3.2 Obiectul infractiunii

Definitie

-ca orice act de conduita a omului,infractiunea nu poate avea ca obiectdecat o anumita entitate a lumii obiective exterioare,deci obiectulinfractiunii poate fi definit ca fiind valoarea sociala si relatiile sociale

formate in jurul si datorita aceste valori,impotriva carora se indreapta


21/61

fapta ce constituie elemental material al infractiuniisi care sunt vatamatesau puse in pericol prin savarsirea acesteia;

-astfel definit,obiectul infractiunii apare in mod clar si ca obiect al

ocrotirii juridice penale,dezvaluind caracterul socio-politic alinfractiunii.

-in teoria dreptului penal se face distinctie intre mai multe categorii deobiecte ale infractiunii,printre care si obiectul juridic si obiectulmaterial.

Obiectul juridic prin obiect juridic al infractiunii se intelege obiectulpropriu-zis al acesteia,adica valorile si relatiile sociale amenintate sauvatamate efetiv prin savarsirea faptei si ocrotite prin incriminareaacesteia;

-obiectul juridic exista in orice infractiune,ca factor necesar al acesteia.

Obiectul material prin obiect material al infractiunii se intelegeentitatea materiala (un obiect sau un lucru oarecare,un animal,corpulunei persoane) asupra careia se indreapta materialitatea actului deconduita,energia fizica a acestuia,amenintandu l cu un pericol devatamare materiala sau provocandu i efectiv o asemenea vatamare;

-obiectul material nu exista la orice infractiune,ci numai la acelea la care

valoarea sociala ocrotita consta sau se exprima intr o entitatemateriala,astfel ca amenintarea si vatamarea relatiilor sociale are loc prinintermediul acestei entitati,care este obiectul material al infractiunii;

-cunoasterea obiectului material al infractiunii este importanta,in primulrand pentru calificarea corecta a faptei.


22/61


23/61

definitive si eventual a executat pedeapsa pentru o infractiune savarsitaanterior.

Concursul de infractiuni

Definitie

-prin concursul de infractiuni este desemnata forma pluritatii deinfractiuni ce conta din savarsirea a doua sau mai multe infractiuni decatre aceeasi persoana mai inainte de a fi condamnata definitiv pentruvreuna din ele.

Conditii de existenta ale concursului de infractiuni

a)-prima conditie se refera la savarsirea a doua sau mai multeinfractiuni;conditia este indeplinita indiferent de forma de vinovatie cucare sunt comise infractiunile si atunci cand infractiunile sunt savarsitetoate in tara,toate in strainatate,ori unele in tara si unele in strainatate.

b)-infractiunile sa fie comise de aceeasi persoana;conditia esteindeplinita atunci cand infractorul are calitatea de autoror ori departicipant la infractiunile comise,dar si atunci cand infractorul a comusunele infractiuni in perioada minoritatii si altele dupa implinirea varsteide 18 ani.

c)-a treia conditie priveste savarsirea infractiunilor mai inainte decondamnarea definitiva a infractorului penru vreuna din ele.

d)-o ultima conditie are in vedere ca infractiunile comise,ori cel outindoua dintre ele sa poata fi supuse judecatii;acesta conditie este dedusadin intreaga reglementare a concursului de infractiuni.


24/61

Formele concursului de infractiuni

-concursul de infractiuni este cunoscut in doctrina penala si in legislatiesub doua forme: concursul realsi concursul formal;

- concursul real este acea forma ce se realizeaza prin savarsirea maimultir infractiuni ca urmare a mai multor actiuni sau inactiuni distinct;

- intre infractiunile afate in concurs se pot observa anumite legaturiinterne,obiective pe langa cea subiectiva ( acelasi subiect);

- in functie de legaturile care exista intre infractiunile aflate in concursse distig doua modalitati ale concursului: concursul real simplu siconcursul real calificat.

concursul real simplu se caracterizeaza prin aceea ca intreinfractiunile savarsite nu exista o alta legatura decat cea personala,toatefiind savarsite de aceeasi persoana.

concursul real calificat- se caracterizeaza prin existenta anumitorlegaturi ,conexiuni intre infractiunile savarsite de aceeasi persoana.

- concursul formalcaracterisitica pt concursul ideal de infractiuni estecomiterea mai multor infractiuni printr o singura actiune sau inactiune.

Sanctionarea concursului de infractiuni

-se realizeaza prin mai multe sisteme si anume:

a)sistemul cumulului aritmetic presupune adunarea pedepselorstabilite pentru fiecare infractiune din concurs si executarea pedepseirezultata di adunarea lor.


25/61

b)sistemul absorbtiei presupune aplicarea pedepsei stabilite pentruinfractiunea cea mai grava care va absorbi pedepsele stabilite pentrucelelalte infractiuni mai usoare.

c)sistemul cumulului juridic apare ca un sistem intermediar intre celal aditionarii sic el al absorbtiei si presupune aplicarea pedepsei cele maigrave,dintre cele stabilite pentru fiecare infractiune,la care se poateadauga un spor.

Sanctionarea concursului de infractiuni in Codul penal actual

Pedeapsa principal n caz de concurs de infraciuni svrite de persoana

fizic

-in caz de concurs de infraciuni, se stabilete pedeapsa pentru fiecareinfraciune n parte, iar dintre acestea se aplic pedeapsa, dup cumurmeaz:

a) cnd s-a stabilit o pedeaps cu deteniune pe via i una sau maimulte pedepse cu nchisoare ori cu amend, se aplic pedeapsadeteniunii pe via;b) cnd s-au stabilit numai pedepse cu nchisoare, se aplic pedeapsa ceamai grea, care poate fi sporit pn la maximul ei special, iar cnd acestmaxim nu este ndestultor, se poate aduga un spor de pn la 5 ani;c) cnd s-au stabilit numai amenzi, se aplic pedeapsa cea mai mare,care poate fi sporit pn la maximul ei special, iar dac acest maxim nueste ndestultor, se poate aduga un spor de pn la jumtate din acelmaxim;d) cnd s-a stabilit o pedeaps cu nchisoare i o pedeaps cu amend, seaplic pedeapsa nchisorii, la care se poate aduga amenda, n totul saun parte;


26/61

e) cnd s-au stabilit mai multe pedepse cu nchisoare i mai multepedepse cu amend, se aplic pedeapsa nchisorii, potrivit dispoziiei dela lit. b), la care se poate aduga amenda, potrivit dispoziiei de la lit. c).Prin aplicarea dispoziiilor din alineatul precedent nu se poate depi

totalul pedepselor stabilite de instan pentru infraciunile concurente.

Pedeapsa complementar i msurile de siguran n caz de concurs de

infraciuni

-dac pentru una dintre infraciunile concurente s-a stabilit i o pedeapscomplimentar, aceasta se aplic alturi de pedeapsa nchisorii.

-dac s-au stabilit mai multe pedepse complimentare de natur diferit,sau chiar de aceeai natur dar cu coninut diferit, acestea se aplicalturi de pedeapsa nchisorii.

-dac s-au stabilit mai multe pedepse complimentare de aceeai natur icu acelai coninut, se aplic cea mai grea dintre acestea.

-msurile de siguran de natur diferit sau de aceeai natur, dar cu unconinut diferit, luate n cazul infraciunilor concurente, se cumuleaz.

-dac s-au luat mai multe msuri de siguran de aceeai natur i cuacelai coninut, dar pe durate diferite, se aplic o singur dat msurade siguran cu durata cea mai lung, n cazul msurilor de siguran deaceeai natur i cu acelai coninut, luate potrivit art. 118, acestea secumuleaz.

Contopirea pedepselor pentru infraciuni concurente svrite de persoanafizic

-dac infractorul condamnat definitiv este judecat ulterior pentru oinfraciune concurent, se aplic dispoziiile art. 34 i 35.


27/61

-dispoziiile art. 34 i 35 se aplic i n cazul n care, dup ce o hotrrede condamnare a rmas definitiv, se constat c cel condamnat suferisei o alt condamnare definitiv pentru o infraciune concurent.

-dac infractorul a executat n totul sau n parte pedeapsa aplicat prinhotrrea anterioar, ceea ce s-a executat se scade din durata pedepseiaplicate pentru infraciunile concurente.

-dispoziiile privitoare la aplicarea pedepsei n caz de concurs deinfraciuni se aplic i n cazul n care condamnarea la pedeapsadeteniunii pe via a fost comutat sau nlocuit cu pedeapsa nchisorii.

Pedeapsa n caz de concurs de infraciuni svrite de persoana juridic

-in caz de concurs de infraciuni svrite de persoana juridic, sestabilete pedeapsa amenzii pentru fiecare infraciune n parte i seaplic amenda cea mai mare, care poate fi sporit pn la maximulspecial prevzut n art. 711alin. 2 sau 3,iar dac acest maxim nu estendestultor, se poate aduga un spor de pn la o treime din acelmaxim.

-dispoziiile alin. 1 se aplic i n cazul n care persoana juridiccondamnat definitiv este judecat ulterior pentru o infraciuneconcurent, precum i atunci cnd dup ce o hotrre de condamnare armas definitiv, se constat c persoana juridic suferise i o altcondamnare definitiv pentru o infraciune concurent. n aceste cazuri,

partea din amenda executat se scade din amenda aplicat pentru

infraciunile concurente.

Recidiva


28/61


29/61

b)recidiva generala si recidiva speciala;

c)recidiva mare si recidiva mica,recidiva absoluta si relativa;

d)recidiva permanenta si recidiva temporara;

e)recidiva teritoriala si recidiva international;

f)recidiva cu effect unic si recidiva cu efecte progressive.

Exist recidiv pentru persoana fizic n urmtoarele cazuri:

a) cnd dup rmnerea definitiv a unei hotrri de condamnare lapedeapsa nchisorii mai mare de 6 luni, cel condamnat svrete dinnou o infraciune cu intenie, nainte de nceperea executrii pedepsei, ntimpul executrii acesteia sau n stare de evadare, iar pedeapsa prevzutde lege pentru a doua infraciune este nchisoarea mai mare de un an;

b) cnd dup executarea unei pedepse cu nchisoare mai mare de 6 luni,dup graierea total sau a restului de pedeaps, ori dup mplinirea

termenului de prescripie a executrii unei asemenea pedepse, celcondamnat svrete din nou o infraciune cu intenie pentru care legeaprevede pedeapsa nchisorii mai mare de un an;

c) cnd dup condamnarea la cel puin trei pedepse cu nchisoare pn la6 luni sau dup executare, dup graierea total sau a restului de

pedeaps, ori dup prescrierea executrii a cel puin trei asemeneapedepse, cel condamnat svrete din nou o infraciune cu inteniepentru care legea prevede pedeapsa nchisorii mai mare de un an.

-exista recidiv i n cazurile n care una dintre pedepsele prevzute nalin. 1 este deteniunea pe via.

-pentru stabilirea strii de recidiv n cazurile prevzute n alin. 1 lit. a)i b) i alin. 2, se poate ine seama i de hotrrea de condamnare


30/61

pronunat n strintate, pentru o fapt prevzut i de legea romn,dac hotrrea de condamnare a fost recunoscut potrivit dispoziiilorlegii.

Condamnrile care nu atrag starea de recidiv

-la stabilirea strii de recidiv nu se ine seama de hotrrile decondamnare privitoare la:a) infraciunile svrite n timpul minoritii;b) infraciunile svrite din culp;c) infraciunile amnistiate;

d) faptele care nu mai sunt prevzute ca infraciuni de legea penal.-de asemenea, nu se ine seama de condamnrile pentru care a intervenitreabilitarea, sau n privina crora s-a mplinit termenul de reabilitare.

Pedeapsa n caz de recidiv pentru persoana fizic

-in cazul recidivei prevzute n art. 37 alin. 1 lit. a), pedeapsa stabilitpentru infraciunea svrit ulterior i pedeapsa aplicat pentru

infraciunea anterioar se contopesc potrivit dispoziiilor art. 34 i 35.

-sporul prevzut n art. 34 alin. 1 lit. b) se poate mri pn la 7 ani.

-dac pedeapsa anterioar a fost executat n parte, contopirea se facentre pedeapsa ce a mai rmas de executat i pedeapsa aplicat pentruinfraciunea svrit ulterior.

-in cazul svririi unei infraciuni dup evadare, prin pedeapsaanterioar se nelege pedeapsa care se execut, cumulat cu pedeapsaaplicat pentru evadare.-in cazul recidivei prevzute n art. 37 alin. 1 lit. b), se poate aplica o

pedeaps pn la maximul special.


31/61

-dac maximul special este nendestultor, n cazul nchisorii se poateaduga un spor de pn la 10 ani, iar n cazul amenzii se poate aplica unspor de cel mult dou treimi din maximul special.

-in cazul recidivei prevzute n art. 37 lit. c) se aplic n modcorespunztor dispoziiile din alineatele precedente.

-dac dup rmnerea definitiv a hotrrii de condamnare i mai nainteca pedeapsa s fi fost executat sau considerat ca executat, sedescoper c cel condamnat se afl n stare de recidiv, instana aplicdispoziiile din alin. 1 n cazul recidivei prevzute n art. 37 lit. a) idispoziiile din alin. 4 n cazul recidivei prevzute n art. 37 lit. b).

-dispoziiile alineatului precedent se aplic i n cazul n carecondamnarea la pedeapsa deteniunii pe via a fost comutat saunlocuit cu pedeapsa nchisorii.

Recidiva n cazul persoanei juridice

-exist recidiv pentru persoana juridic n urmtoarele cazuri:

a) cnd dup rmnerea definitiv a unei hotrri de condamnare,persoana juridic svrete din nou o infraciune cu intenie, iar amendapentru infraciunea anterioar nu a fost executat;b) cnd dup rmnerea definitiv a unei hotrri de condamnare,

persoana juridic svrete din nou o infraciune cu intenie, iar amendapentru infraciunea anterioar a fost executat sau considerat caexecutat.

-in cazul recidivei prevzute n alin. 1 lit. a), amenda stabilit pentruinfraciunea svrit ulterior i amenda aplicat pentru infraciuneaanterioar se contopesc, potrivit art. 401alin. 1 i 3. Sporul prevzut nart. 401alin. 1 se poate mri pn la jumtate.


32/61

-dac amenda anterioar a fost executat n parte, contopirea se facentre amenda ce a mai rmas de executat i amenda aplicat pentruinfraciunea svrit ulterior.

-in cazul recidivei prevzute n alin. 1 lit. b), se aplic pedeapsa amenziipn la maximul special prevzut n art. 711alin. 2 sau 3, iar dac acestmaxim nu este ndestultor, se poate aduga un spor de pn la doutreimi din acel maxim.

-dac dup rmnerea definitiv a hotrrii de condamnare i mai nainteca amenda s fi fost executat sau considerat ca executat, se descoperc persoana juridic condamnat se afl n stare de recidiv, instana

aplic dispoziiile din alin. 2, n cazul recidivei prevzute n alin. 1 lit.a), i dispoziiile din alin. 4, n cazul recidivei prevzute n alin. 1 lit. b).

Pedeapsa n unele cazuri cnd nu exist recidiv

-cnd dup condamnarea definitiv cel condamnat svrete din nou oinfraciune, nainte de nceperea executrii pedepsei, n timpul executriiacesteia sau n stare de evadare, i nu sunt ntrunite condiiile prevzutede lege pentru starea de recidiv, pedeapsa se aplic potrivit regulilor

pentru concursul de infraciuni.

-in cazul persoanei juridice, dac nu sunt ntrunite condiiile prevzute nart. 402alin. 1 lit. a), pedeapsa se aplic potrivit regulilor pentruconcursul de infraciuni.

V.Desfasurarea in timp a infractiuni

-ca act de conduita exterior,infractiunea presupune o desfasurare inspatiu si timp;desfasurarea activitati infractionale spre rezultatul


33/61

socialmente periculos cunaosta mai multe etape,moment,care suntcercetate de doctrina penala,intrucat de ele se leaga consecinte juridice;-doctrina penala este unanima in a distinge doua perioade in care sedesfasoara activitatea infractionala:perioada (faza )interna siperioada

(faza)externa.

Perioada (faza )interna

-este tarmuita de doua moment: al incoltirii ideii de a savarsi oinfractiune ( ca miment initial) si luarea hotararii de a savarsi

infractiunea ( ca moment final);- in perioada interna se disting trei moment:

a)al nasterii,al conceperii ideii de a savarsi o infractiune;

b)cel al deliberarii in care persoana cantareste motivele pro si contraideii de a savarsi o infractiune;

c)decizia,hotararea de a savarsi o infractiune,moment ce finalizezaperioada interna,subiectiva,psihica,care perioada este intalnita numai lainfractiunile intentionate.

Actele preparatorii

Definitie

-reprezinta prima a perioadei externe a activitatii infractionale si constauin anumite acte,activitati de procurare de date,informatii ori adaptare amijloacelor sau instrumentelor ce vor fi folosite la comitereainfractiunilor si de cererea conditiilor favorabile savarsirii acestora.


34/61

-pentru a fi considerate acte de pregatire a infractiunii,activitatiledesfasurate trebuie sa indeplineasca anumite conditii:

a)din continutul activitatii sa rezulte ca este efectuata pentru savarsirea

infractiunii,adica sa aiba un character nociv;

b)actul preparator sa se concretizeze intr o activitate obiectiva de crearea conditiilor pt savarsirea infractiunii;

c)activitatea de pregatire sa nu cuprinda acte ce intra in continutulelementului material al laturii obiective,sa nu faca parte di actele deexecutare;

d)actele de pregatire sa fie intentionate.

Formele actelor preparatorii

-actele preparatorii se pot imparti in:

a)acte de pregatire materiala constau in pregatirea materiala pentru

savarsirea infractiunii ca:procurare de instrumente,de mijloace,inadaptarea acestora pt comiterea infractiunii;

b)actele de pregatire morala constau in culegerea de date,informatii cuprivire la locul si timpul in care urmeaza sa se desfasoare infractiunea,inatragera de complici.

VI. Tentativa


35/61

6.1 Definitia

- tentativa este forma de infractiune care se situeaza in faza de executarea infractiunii,intre inceputul executarii actiunii ce constituie elemental

material al laturii obiective si producerea rezultatului socialmentepericulos;

- in doctrina tentative este definita ca forma infractiunii ce consta inpunerea in executare a hotararii de a savarsi infractiunea,executare care afost intrerupta ori nu si a produs efectul desi executarea a fost efectuatain intregime;

- tentativa este deci, o forma imperfecta a infractiunii, caci intotdeaunarezultatul nu se va produce,fie datorita intreruperii actului deexecutare,fie datorita altor imprejurari,cand actul de executare a fostefectuat in intregime.

6.2 Conditiile tentativei

a)existenta unei hotarari de a savarsi o infractiune;

b)hotararea infractionala sa fi fost pusa in executare;

c)executarea sa fie intrerupta ori sa nu si produca efectul.

6.3 Hotararea de a savarsi infractiunea

-o prima conditie se refera la existenta unei hotarari de a savarsiinfractiunea (art.20.c.p.)

tentativa consta in punerea in executare a hotararii de a savarsi

infractiunea


36/61

-hotararea de a savarsi o infractiune se manifesta prin intentie ca forma avinovatiei care poate fi directa sau indirecta fiind exclusa in cazul culpeicu prevedere ca si in cazulpraeterintentiei(intentiei depasite);

6.4 Punerea in executare a hotararii

- o a doua conditie a tentativei priveste inceperea executarii hotarariiinfractionale;

- prin inceterea actiunii se declanseaza procesul cauzal de producere arezultatului urmarit ori acceptat de faptuitor,se marcheaze trecerea de la

faza actelor pregatitoare le cea a executarii.

6.5 Felurile tentativei

a) dupa criteriul gradului de realizare a actiunii se disting:tentativeintrerupta sau imperfecta si tentative terminate sau perfecta;

b) dupa cauzele care determina neproducerea rezultatului:tentativeproprie si tentative improprie.

- modalitatile tentativei,dupa criteriile de mai sus,nu sunt

exclusive,astfel tentativa intrerupta poate fi atat proprie cat si

improprie,iar tentativa terminala poate fi atat proprie cat si improprie.

1a)tentativa intrerupta

-se mai numeste si tentative simpla,neterminata,imperfect;

-se caracterizeaza prin punerea in executie a hotararii de a savarsiiinfractiunea,executare care se inrerupe si rezultatul nu se produce;


37/61

-cauza care determina neproducerea rezultatului este intrerupereaexecutarii si se situeaza, in timp,dupa inceputul executarii putand fi denatura umana(actiunea altei persoane) ori neumana(obstacole care nu pot

fi depasite);Ex.infractorul este imobilizat de o alta persoana si impiedicat sa

loveasca victima,ori este prins si imobilizat in timpul sustragerii sau

furtul nu poate fi consumat din cauza rezistentei incuietorilor.

2a) tentative perfecta

-se mai numeste si tentative terminate,fara efect,fara rezultat,complete;

-consta in punerea in executare a hotararii de a savarsii oinfractiune,executare care a fost dusa pana la capat,dar rezultatul nu se

produce;

Ex.se trage cu arma in directia victimei,dar aceasta se fereste si nu este

ucisa.

1b)tentativa improprie

-se caracterizeaza ca orice tentativa prin punerea in executare a hotarariide a savarsii infractiunea,executare care este realizata in intregime,dar

producerea rezultatului nu a fost posibila datorita insuficientei saudefectuozitatii mijloacelor folosite,ori datorita imprejurarii ca in timpulcand s au savarsit actele de executare,obiectul lipsea de la locul unde

faptuitorul credea ca se afla;-un mijloc este insufucient cand nu are aptitudinea in cazul concret sarealizeze rezultatul urmarit;

Ex. Otrava pusa in mancarea victimei este insuficienta pt uciderea

acesteia.


38/61

-un mijloc este defectuos cand in cazul concret nu functioneaza

Ex.o arma de foc defecta nu poate produce expulzarea glontului.

2b)tentativa absolut improprie

-se caracterizeaza prin punerea in executare a hotararii de a savarsi oinfractiune,executare care este dusa pana la sfarsit,dar rezultatul nu se

poate produce datorita modului absurd de concepere a infractiunii;

-de fapt nici nu ne gasim in prezenta unei tentative,caci tentativa este o

forma atipica de infractiune.-art.20,alin.3,c.p. nu exista tentativa atunci cand imposibilitatea deconsumare a infractiunii este datorata modului cum a fost conceputa

executarea

-in cazul tentative absurde,neconsumarea infractiunii se datoreazamodului gresit de concepere al savarsirii infractiunii;

-faptuitorul are o imagine deformata a posibilitatii de realizare a fapteisale.

Ex.crede astfel ca poate produce moarte cuiva prin

farmece,rugi,vraji,ori oferindu i o substanta total inofensiva (un pahar

cu apa,o bucata de zahar).

6.6 Pedepsirea tentativei

-tentativa se pedepsete numai cnd legea prevede expres aceasta.

-tentativa se sancioneaz cu o pedeaps cuprins ntre jumtateaminimului i jumtatea maximului prevzute de lege pentru infraciunea


39/61

consumat, fr ca minimul s fie mai mic dect minimul general alpedepsei. n cazul cnd pedeapsa prevzut de lege este deteniunea pevia, se aplic pedeapsa nchisorii de la 10 la 25 de ani.

-in cazul persoanei juridice, tentativa se sancioneaz cu amendcuprins ntre minimul special i maximul special al amenzii prevzutede lege pentru infraciunea consumat, reduse la jumtate. La aceast

pedeaps se pot aduga una sau mai multe pedepse complementare.

6.7Cazuri de nepedepsire a tentative

-cazurile de nepedepsire a tentativei sunt:

a)desistareab)impiedicarea producerii rezultatului

a)desistarea reprezinta renuntarea de buna voiela continuareaexecutarii actiunii ce constituie elemental material al laturii obiective ainfractiunii din partea faptuitorului;

conditiile desistarii:

1)sa existe un inceput de executare al faptei;2)efectuarea faptei sa fie intrerupta;ca urmare a intreruperii executariifaptei,rezultatul nu se produce;3)intreruperea sa fie expresia vointei libere a faptuitorului,din proprieinitiative.

b) impiedicarea producerii rezultatului consta in zadarnicirea dinpartea faptuitorului,de buna voie,a aparitiei rezultatului faptei sale,care a

fost realizat in intregime.

conditiile impiedicarea producerii rezultatului:1)faptuitorul sa fi executat in intregime actiunea ce reprezinta elementalmaterialal laturii obiective a infractiunii;2)faptuitorul,dupa executarea faptei sa impidice producerea rezultatului.


40/61

3)imiedicarea producerii rezultatului sa fie facuta de faptuitor dinproprie initiativa;4)imiedicarea producerii rezultatului sa aiba loc mai inainte de

descoperirea faptei.

-desistarea si impiedicarea producerii rezultatului sunt cauze denepedepsire.

6.8 Infractiuni la care tentativa nu este posibila

-tentativa nu este posibila,in raport cu elementul subiectiv,la

infractiunile care se savarsesc din culpa si nici la celepraeterintentionate;

- tentativa nu este posibila in raport cu elemental material,la oinfractiune de inactiune caci aceasta se consuma in momentulneindeplinirii obligatiei cerute prin norma incriminatoare;

-de asemenea,tentative nu este posibila nici in cazul infractiunilor ce nupermit o desfasurare in timpul actiunii (infractiuni cu executare prompta)(ex. Infractiunile savarsite oral,prin cuvinte :insulta,calomnia,marturiamincinoasa,etc.)

VII.Unitatea de infractiune

Definitie

-prin unitatea de infractiune se desemneaza activitatea infractionalaformata dintr o singura actiune ori inactiune ce decurge din natura fapteisau din vointa legiuitorului,savarsita de o persoana,activitate in care seidentifica existenta continutului unei singure infractiuni.

Felurile unitatii de infractiune


41/61

-are doua forme :a)unitatea naturala de infractiune este definita ca forma de unitateinfractionala,determinata de unitatea actiunii sau inactiunii,de unicitatearezultatului,ca si de unicitatea formei de vinovatie cu care s a savarsit

infractiunea;- unitatea naturala este cunoscuta sub trei forme: infractiune

simpla,infractiune continua,infractiune deviate.

b)unitatea legala in cazul acestei forme unitatea nu este data derealitatea obiectiva in care se savarseste fapta,ci de vointa legiuitoruluicare reuneste in continutul unei singure infractiuni,doua sau mai multeactiuni.

-unitatea legala este create prin vointa legiuitorului si din considerentede tehnica legislative;-se prezinta sub mai multe forme,iar cele care sunt consacrate in Codul

penal sunt:1)infractiunea continuata2)infractiunea complexa

Unitatea infraciunii continuate i a celei complexe

-in cazul infraciunii continuate i al infraciunii complexe nu existpluralitate de infraciuni.

Infractiune continua

-infraciunea este continuat cnd o persoan svrete la diferiteintervale de timp, dar n realizarea aceleiai rezoluii, aciuni sau

inaciuni care prezint, fiecare n parte, coninutul aceleiai infraciuni.Pedeapsa pentru infraciunea continuat

-infraciunea continuat se sancioneaz cu pedeapsa prevzut de legepentru infraciunea svrit, la care se poate aduga un spor, potrivitdispoziiilor art. 34 sau, dup caz, art. 401alin. 1.


42/61

Infractiunune complexa

Definitie

-infraciunea este complex cnd n coninutul su intr, ca element sauca circumstan agravant, o aciune sau inaciune care constituie prin eansi o fapt prevzut de legea penal.

Formele infractiunii complexe

-se face distinctive intre:

a)infractiunea complexa forma tip se caracterizeaza prin aceea ca in continutulei intra ca element o actiune sau o inactiune ce reprezinta continutul uneiinfractiuni;b)infractiune complexa ca varianta agravanta cuprinde in continutul sau,ca peun element circumstantial agravant,o actiune sau o inactiune ce reprezintacontinutul unei alte infractiuni.

Consumarea

-infractiunea se consuma la realizarea actiunilor sau inactiunilor ce reprezintaelemental material al laturii obiective si producerea rezultatelor prevazute incontinutul infractiunii.

Pedeapsa pentru infractiunea complexa

-infractiunea complexa nu reprezinta o cauza de agravare a raspunderiipenale,asa ca sanctiunea aplicabila este cea prevazuta de lege.


43/61

Recalcularea pedepsei pentru infraciunea continuat sau complex

-dac infractorul condamnat definitiv pentru o infraciune continuat saucomplex este judecat ulterior i pentru alte aciuni sau inaciuni care

intr n coninutul aceleiai infraciuni, inndu-se seama de infraciuneasvrit n ntregul ei, se stabilete o pedeaps corespunztoare, care nu

poate fi mai uoar dect cea pronunat anterior.


44/61


45/61

- contributia faptuitorilor la savarsirea faptei poate consta fie in acte deexecutare,directa si nemijlocita,deci o contributie de autor;fie in acte deinlesnire,de sprijinire materiala si morala,deci contributie de complice;de

asemenea,contributia poate consta in acte de determinare la savarsireainfractiunii,deci o contributie de instigator.

Autor este persoana care savarseste in mod nejustificat fapta

prevazuta in legea penala;

Complice persoana care,cu intentie inlesneste sau ajuta in orice

mod la savarsirea unor fapte prevazute in legea penala,

-este de asemenea,complice,persoana care permite inante

sau in timpul savarsirii faptei,ca va tainui bunurile provenite sau ca va

favoriza pe infractor chiar daca dupa savarsirea faptei,promisiunea nu

este indeplinita;

Instigator este persoanacare,cu intentie, determina pe o alta

persoana sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala.

c) o alta conditie a participatiei penale priveste legatura subiectiva intreparticipantii care trebuie sa fie animati de aceiasi vointa comuna de asavarsi fapta prevazuta in legea penala;

d) existent participatiei este conditionata de calificarea ca infractiune afaptei comise prin contributia mai multor persoane.

4.3 Felurile participatiei

1)dupa criteriul atitudinii psihice fata de rezultatul faptei comise cuvointa comuna de a coopera se disting :

a)participatie proprie


46/61

b)participatie improprie

-participatia proprie se caracterizeaza prin aceea ca toti participantii

la savarsirea infractiunii actioneaza cu aceiasi forma a vinovatiei

intentie sau culpa;

-participatie improprie se caracterizeaza prin aceea ca participantii

nu actioneaza cu aceiasi forma de vinovatie unii cu intentie si altii din

culpa;sau unii cu intentie si altii fara vinovatie;

-cele doua forme ale participatiei,proprie si improprie,sunt consecrate inCodul penal roman.

2)dupa criteriul contributiei participantilor la comiterea infractiunii seface deosebirea intre:

a)activitatea de executare directa si nemijocita a faptei:activitatespecifica autorului si coautorilor;

b)activitate de determinare la comiterea unei fapte activitate proprieinsigatorului;

c)activitate de inlesnire la savarsirea faptei activitate de complice.

3)dupa importanta contributiei participantilor la savarsirea faptei siproducerea rezultatului se face deosebire intre:

a)participatie principala cand prin contributia participantului serealizeaza insusi continutul infractiunii,este contributie specificaautorilor si coautorilor;

b)participatia secundara cand contributiile participantilor nu se inscriuin realizarea actiunii sau inactiunii ce reprezinta insusi faptaincriminata,este contributia specifica instigatorilor si complicilor.


47/61

4.4 Pedeapsa in caz de participatie

- parificarea pedepselor participantilor nu inseamna aplicarea aceleiasipedepse pentru toti,cid oar intre aceleasi limite,maxim special si minim

special,prevazut de lege;

- in C.p. roman a fost consacrat sistemul parificarii pedepselor cucorectivul diferentierii sanctiunilor in functie de contributiile aduse lasavarsirea infractiunilor;

Luare in considerare a contributiei participantilor la savarsireainfractiunii cu ocazia stabilirii pedepsei concrete de catre instanta

judecatoreasca,nu apare mumai ca o consecinta a individualizariipedepselor,ci si o obligatie expresa,stabilita prin dispozitiile art.27,C.p.

Instigatorul i complicele la o fapt prevzut de legea penal

svrit cu intenie se sancioneaz cu pedeapsa prevzut de lege

pentru autor. La stabilirea pedepsei se ine seama de contribuia

fiecruia la svrirea infraciunii, precum i de dispoziiile art. 72.

4.5 Circumstantele personale si circumstantele reale

- circumstantele sunt imprejurarile in care are loc comiterea fapteiprevazuta de lege,imprejurari ce constau instari,intamplari,calitati,insusiri,etc.

a)circumstante personale privesc faptuitorul si pot fi in legatura cuatitudinea psihica a acestuia fata de fapta prevazuta de legea penala la

care a contribuit,situatie in care circumstantele personale devinsubiective;

- daca circumstantele personale privesc particularilatile personalitatiiparticipantului ( calitatea de functionar,militar,stare civila,antencedentepenale,etc.)aceste circumstante sunt de individualizare.


48/61

b)circumstante reale sunt legate de imprejurarileanterioare,concomitente sau posterioare savarsirii faptei si privesccontinutul atenuat sau agravant al faptei legat de mijloacele folosite,de

imprejurarile de loc,timp in care s a savarsit,de rezultatul produs.4.6 Impiedicarea savarsirii faptei

- prin dispozitiile art.30,c .p,s a instituit o cauza de nepedepsire,deimpunitate a participantului la savarsirea unei infractiuni daca,in cursulexecutarii,dar inainte de descoperirea faptei,impiedeca consumareaacesteia;

- pentru ca impiedicarea savarsirii faptei de catre participant saconstituie cauza de impunitate,se cer indeplinite conditiile:

a)sa fi inceput executarea faptei de catre autor;

b)dupa inceperea executarii,participantul sa fi intervenitefficient,impiedicand consumarea infractiunii;

c)interventia participantului care a dus la neconsumarea infractiunii

trebuie sa aiba loc mai inainte de descoperirea faptei.

4.7 Instigarea neurmat de executare

-actele de instigare neurmate de executarea faptei, precum i actele deinstigare urmate de desistarea autorului ori de mpiedicarea de ctreacesta a producerii rezultatului, se sancioneaz cu o pedeaps ntreminimul special al pedepsei pentru infraciunea la care s-a instigat iminimul general;-in cazul cnd pedeapsa prevzut de lege este deteniunea pe via, se

aplic pedeapsa nchisorii de la 2 la 10 ani.-actele artate n alineatul precedent nu se sancioneaz, dac pedeapsa

prevzut de lege pentru infraciunea la care s-a instigat este de 2 ani saumai mic, afar de cazul cnd actele ndeplinite de autor pn nmomentul desistrii constituie alt fapt prevzut de legea penal.


49/61

VI.Cauzele care inlatura caracterul penal al faptei

-cauzele care inlatura caracerul penal al faptei sunt urmatoarele:a)legitima aparare

b)starea de necesitatec)constrangerea fizica si constrangerea moralad)cazul fortuite)iresponsabilitateaf)betia

g)minoritatea faptuitoruluih)eroarea de fapt

a)legitima aparare - nu constituie infraciune fapta prevzut de legeapenal, svrit n stare de legitim aprare.

-este n stare de legitim aprare acela care svrete fapta pentru anltura un atac material, direct, imediat i injust, ndreptat mpotriva sa,

a altuia sau mpotriva unui interes obtesc, i care pune n pericol gravpersoana sau drepturile celui atacat ori interesul obtesc.

-se prezum c este n legitim aprare, i acela care svrete faptapentru a respinge ptrunderea fr drept a unei persoane prin violen,viclenie, efracie sau prin alte asemenea mijloace, ntr-o locuin,ncpere, dependin sau loc mprejmuit ori delimitat prin semne demarcare.

-este de asemenea n legitim aprare i acela care din cauza tulburriisau temerii a depit limitele unei aprri proporionale cu gravitatea

pericolului i cu mprejurrile n care s-a produs atacul.


50/61

b)starea de necesitate - nu constituie infraciune fapta prevzut delegea penal, svrit n stare de necesitate.

-este n stare de necesitate acela care svrete fapta pentru a salva de la

un pericol iminent i care nu putea fi nlturat altfel, viaa, integritateacorporal sau sntatea sa, a altuia sau un bun important al su ori alaltuia sau un interes obtesc.

-nu este n stare de necesitate persoana care n momentul cnd a svritfapta i-a dat seama c pricinuiete urmri vdit mai grave dect celecare s-ar fi putut produce dac pericolul nu era nlturat.

c)constrangerea fizica si constrangerea morala - nu constituieinfraciune fapta prevzut de legea penal, svrit din cauza uneiconstrngeri fizice creia fptuitorul nu i-a putut rezista.

-de asemenea, nu constituie infraciune fapta prevzut de legea penal,svrit din cauza unei constrngeri morale, exercitat prin ameninarecu un pericol grav pentru persoana fptuitorului ori a altuia i care nu

putea fi nlturat n alt mod.

d)cazul fortuit - nu constituie infraciune fapta prevzut de legeapenal, al crei rezultat este consecina unei mprejurri care nu putea fiprevzut.

e)iresponsabilitatea - nu constituie infraciune fapta prevzut de legeapenal, dac fptuitorul, n momentul svririi faptei, fie din cauzaalienaiei mintale, fie din alte cauze, nu putea s-i dea seama deaciunile sau inaciunile sale, ori nu putea fi stpn pe ele.


51/61

f)betia - nu constituie infraciune fapta prevzut de legea penal, dacfptuitorul, n momentul svririi faptei, se gsea, datorit unormprejurri independente de voina sa, n stare de beie complet produsde alcool sau de alte substane.

-starea de beie voluntar complet produs de alcool sau de altesubstane nu nltur caracterul penal al faptei,ea poate constitui, dupcaz, o circumstan atenuant sau agravant.

g)minoritatea faptuitorului - nu constituie infraciune fapta prevzutde legea penal, svrit de un minor care la data comiterii acesteia nu

ndeplinea condiiile legale pentru a rspunde penal.

h)eroarea de fapt -nu constituie infraciune fapta prevzut de legeapenal, cnd fptuitorul, n momentul svririi acesteia, nu cunoteaexistena unei stri, situaii sau mprejurri de care depinde caracterul

penal al faptei.

-nu constituie o circumstan agravant mprejurarea pe care infractorulnu a cunoscut-o n momentul svririi infraciunii.

-dispoziiile alin. 1 i 2 se aplic i faptelor svrite din culp pe carelegea penal le pedepsete, numai dac necunoaterea strii, situaiei saumprejurrii respective nu este ea nsi rezultatul culpei.

-necunoaterea sau cunoaterea greit a legii penale nu nlturcaracterul penal al faptei.


52/61

VII. PEDEPSELE

7.1 Definitie

-savarsirea infractiunii si stabilirea raspunderii penale pentru aceasta audrept consecinta inevitabila aplicarea sanctiunilor de drept penal

prevazute de lege,pt restabilirea ordinii de de drept,pt constrangerea sireeducarea infractorului;-deci,pedeapsa este o masura de constrangere si un mijloc de reeducare acondamnatului,scopul pedepsei fiind prevenirea savarsirii de noiinfractiuni;

-operatiunea prin care pedeapsa este adaptata nevoilor de aparare sociala,in raport cu gravitatea abstracta sau concreta a infractiunii cat si cu

periculozitatea infractorului,pt a se asigura indeplinirea functiilor siscopul acesteia,poarta denumirea de individualizare a pedepsei;-astfel prin executarea pedepsei se urmareste formarea unei atitudinicorecte fata de munca,fata de ordinea de drept si fata de regulile deconvietuire sociala;-executarea pedepsei nu trebuie sa cauzeze suferinte fizice si nici sa

injoseasca persoana condamnatului.

7.2 Felurile pedepselor aplicabile persoanei fizice

-pedepsele aplicabile persoanei fizice sunt:a)pedepse principale

b)pedepse complemenatec)pedepse accesorii

a)pedepse principale sunt acele pedepse care au rolul important insanctionarea infractorului,sunt prevazute in lege pt orice infractiune,se

pot aplica singure sau insotite de alte pedepse complementare,accesoriisi de alte sanctiuni de drept penal (ex:masuri de siguranta)- pedepsele principale sunt :*detentiunea pe viata (subiect de examen)


53/61

*inchisoarea de la 15 zile la 30 de ani*amenda de la 100 la 50.000 lei

Detentiunea pe viata

-consta in lipsirea de libertate a condamnatului pt restul vietii lui;

-detentiunea pe viata se executa in penitenciare anume destinate ptaceasta sau in sectii speciale ale celorlalte penitenciare;

-spre deosebire de inchisoare care are character temporar,detentiunea peviata are un character perpetuu (permanent);

-detentiunea pe viata a inlocuit pedeapsa cu moartea (prin Decretul Legenr.6/1990);

-pedeapsa cu detentiunea pe viata este prevazuta alternative cu pedeapsainchisorii de pana la 25 de ani pt marea majoritate a infractiunilor foartegrave;

-pedeapsa cu detentiunea pe viata nu este alternativa inchisoarea,ci unicadoar in doua cazuri:

-pt infractiuni de genocid savarsite in timp de razboi;-pt infractiuni de tratamente neomenoase savarsite in timp de razboi;

-detentiunea pe viata se aplica in anumite cazuri:

*pt infractiunile grave contra sigurantei statului*pt infractiuni de omor deosebit de grav

*pt infractiuni grave contra sigurantei transporturilor*pt infractiuni grave contra capacitatii de aparare (ex.capitularea si

parasirea campului de lupta)*pt unele infractiuni contra pacii si omenirii.


54/61

-detentiunea pe viata nu se aplica daca infractorul de la data pronuntariihotararii de condamnare a implinit varsta de 60 de ani (art.55,C.p.);inastfel de cazuri in locul pedepsei detentiunii pe viata se aplica pedeapsainchisorii pe timp de 25 de ani si pedeapsa interzicerii unor drepturi pe

durata ei maxima;

-pedeapsa detentiunii pe viata nu se aplica nici infractorului minor (art.109,alin.2 C.p.),acestuia aplicandui se pedeapsa inchisorii de la 5 la 20de ani.

Inchisoarea de la 15zile la 30 de ani

-inchisoarea pe viata este o pedeapsa principal,privative de libertate siconsta in lipsirea condamnatului de libertate prin plasarea lui intr unmediu inchis,unde este supus unui regim de viata si de munca impus.

Amenda de la 100 la 50.000 lei

-este pedeapsa principal,pecuniara,ce consta in suma de bani pe carecondamnatul este constrans sa o plateasca in contul statului;

-amenda penala se deosebeste de toate celelalte tipuri de amenzi princaracterul sau special si se aplica numai de catre instanta

judecatoreasca.

-amenda ca sanctiune penala se trece in cazierul judiciar si constituie unantecedent penal al persoanei condamnate;

-pedeapsa amenzii este prevazuta alternativ cu pedeapsa inchisorii depana la 2 ani,aproape pt toate infractiunile;


55/61

-limitele generale ale amenzii sunt stabilite prin dispozitiaart.53,punctual c,C.p. intre 100 si 50.000 lei.

b)pedepse complementare sunt:*interzicerea unor drepturi de la 1 la 10 ani;*degradarea militara.

Interzicerea unor drepturi de la 1 la 10 ani

-pedeapsa complementar a interzicerii unor drepturi const ninterzicerea unuia sau unora din urmtoarele drepturi:

a) dreptul de a alege i de a fi ales n autoritile publice sau n funciielective publice;

b) dreptul de a ocupa o funcie implicnd exerciiul autoritii de stat;

c) dreptul de a ocupa o funcie sau de a exercita o profesie ori de adesfura o activitate, de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul

pentru svrirea infraciunii;

d) drepturile printeti;

e) dreptul de a fi tutore sau curator.

-pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi se aplica de catre

instanta judecatoreasca pe langa pedeapsa inchisorii de cel putin 2 ani.

Degradarea militara.


56/61

-pedeapsa complementar a degradrii militare const n pierdereagradului i a dreptului de a purta uniform.

-degradarea militar se aplic n mod obligatoriu condamnailor militari

i rezerviti, dac pedeapsa principal stabilit este nchisoarea mai marede 10 ani sau deteniunea pe via.

-degradarea militar poate fi aplicat condamnailor militari i rezervitipentru infraciuni svrite cu intenie, dac pedeapsa principal stabiliteste de cel puin 5 ani i de cel mult 10 ani.

-degradarea militara ca pedeapsa complementara privative de drepturi se

deosebeste de interzicerea unor drepturi,unde exercitarea drepturilor estenumai temporar interzisa (intre 1 si 10 ani),prin aceea ca gradul militarysi dreptul de a purta uniforma sunt pierdute definitive,pedeapsa constandtocmai in pierderea acestora.

c)pedepse accesorii constau in interzicerea drepturilor prevazute inart.64,C.p Interzicerea unor drepturi

Pedeapsa complimentar a interzicerii unor drepturi const n interzicerea unuia

sau unora din urmtoarele drepturi:

a) dreptul de a alege i de a fi ales n autoritile publice sau n funcii elective

publice;

b) dreptul de a ocupa o funcie implicnd exerciiul autoritii de stat;

c) dreptul de a ocupa o funcie sau de a exercita o profesie ori de a desfura o

activitate, de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru svrirea

infraciunii;

d) drepturile printeti;

e) dreptul de a fi tutore sau curator.

Interzicerea drepturilor prevzute la lit. b) nu se poate pronuna dect pe lnginterzicerea drepturilor prevzute la lit. a), afar de cazul cnd legea dispune

altfel.

in conditiile prevazute de art.71,C.p Coninutul i modul de executare apedepsei accesorii

Pedeapsa accesorie const n interzicerea drepturilor prevzute n art. 64.


57/61

Condamnarea la pedeapsa deteniunii pe via sau a nchisorii atrage de drept

interzicerea drepturilor prevzute n art. 64 lit. a)c) din momenul n care

hotrrea de condamnare a rmas definitiv i pn la terminarea executrii

pedepsei, pn la graierea total sau a restului de pedeaps ori pn la

mplinirea termenului de prescripie a executrii pedepsei.

Interzicerea drepturilor prevzute n art. 64 lit. d) i e) se aplic inndu-se seama

de natura i gravitatea infraciunii svrite, de mprejurrile cauzei, de persoana

infractorului i de interesele copilului ori ale persoanei aflate sub tutel sau

curatel.

Pe durata amnrii sau a ntreruperii executrii pedepsei deteniunii pe via sau

a nchisorii, condamnatul poate s i exercite drepturile printeti i dreptul de a

fi tutore sau curator, n afar de cazul n care aceste drepturi au fost anume

interzise condamnatului prin hotrrea de condamnare.

Pe durata suspendrii condiionate a executrii pedepsei nchisorii sau a

suspendrii sub supraveghere a executrii pedepsei nchisorii, se suspend iexecutarea pedepselor accesorii.

7.3Felurile pedepselor aplicabile persoanei juridice

-pedepsele sunt principale i complementare;

1)pedeapsa principal este amenda de la 2.500 lei la 2.000.000 lei.

2)pedepsele complementare sunt:a) dizolvarea persoanei juridice;b) suspendarea activitii persoanei juridice pe o durat de la 3 luni la unan sau suspendarea uneia dintre activitile persoanei juridice n legturcu care s-a svrit infraciunea pe o durat de la 3 luni la 3 ani;c) nchiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe o durat de

la 3 luni la 3 ani;d) interzicerea de a participa la procedurile de achiziii publice pe odurat de la unu la 3 ani;e) afiarea sau difuzarea hotrrii de condamnare.


58/61

7.4 Aplicarea si executarea pedepselor complemenare in cazulpersoanei juridice

-aplicarea uneia sau mai multor pedepse complementare se dispuneatunci cnd instana constat c, fa de natura i gravitatea infraciunii,

precum i fa de mprejurrile n care a fost svrit, aceste pedepsesunt necesare.

-aplicarea uneia sau mai multor pedepse complementare este obligatoriecnd legea prevede aceast pedeaps.

-persoana juridicapoate raspunde penal,din punct de vedere teoretic,pttoate infractiunile pt care raspunde persoana fizica;

-legiuitorul a avut in vedere aplicarea obligatorie a unei pedepsecomplementare,persoanei juridice ori de cate ori,in cazul persoaneifizice,legea prevede si aplicarea pedepsei complementare a interziceriiunor drepturi cele 5 pedepse complementare nu se pot aplicacumulativ;

-pedeapsa complementara a dizolvarii persoanei juridice poate a fiaplicata doar singura;

-pot fi aplicate cumulative pedepsele din art.53,alin.3(lit a-e)

-executarea pedepselor complementare ncepe dup rmnerea definitiv

a hotrrii de condamnare.

-executarea pedepselor complementare incepe dupa ramanerea definitivea hotararii de condamnare;


59/61

-astfel in cazul persoanei juridice,dupa ramanerea definitiva a hotarariide condamnare incepe atat executarea pedepsei principale a amenzii catsi pedeapsa complementara.

7.5 Reguli generale ale executarii pedepsei principale privative delibertate

-conform art.533 executarea pedepselor privative de libertate se bazeazape sistemul progresiv,condamnatii avand posibilitatea de a trece dintr unregim de executarea in altul in conditiile prevazute de legea privind

executarea pedepselor;

-pedepsele privative de libertate se executa in unul din urmatoareleregimuri:a) regimul de maxima siguranta;

b)regimul inchis;c)regimul semideschis;d)regimul deschis.

-regimul de executarea pedepselor privative de libertate se stabileste laprimirea persoanei condamnate in primul penitenciar in care acestaurmeaza sa execute pedeapsa,de catre o comisie pt individualizarearegimului de executare a pedepselor privative de libertate ( Legea275/2006,art.25).

a) regimul de maxima sigurantase aplica initial persoanelorcondamnate la pedeapsa detentiunii pe viata si a celor condamnate la

pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani;

b) regimul inchis se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsainchisorii mai mare de 5 ani,dar care nu depaseste 15 ani;


60/61

c)regimul semideschis se aplica initial persoanelor condamnate lapedeapsa inchisorii mai mare de 1 an,dar care nu depaseste 5 ani;

d)regimul deschis - se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsainchisorii de cel mult 1 an.

Regimul de munca

-munca prestata de condamnati este remunerate,cu excepia muncii cucaracter gospodresc, necesare locului de deinere, i a celei prestate ncaz de calamitate.

- munca se desfasoara cu respectarea normelor de protective a muncii sia celor ce privesc concediul de maternitate;

-aceasta inseamna ca drepturile acordate salariatilor privind protectiamuncii sunt prevazute si pt condamnati (timp de lucru mai redus inlocurile de munca periculoase,echipament de protective,antidoturi),iarfemeile insarcinate,cale care au nascut si au in ingrijire copii pana la 1an,precum si minorii condamnati la pedepse privative de libertate ,nuvor putea presta o munca in locuri de munca vatamatoare,periculoase oricare prezinta un grad de risc pt integritatea persoanelor condamnate ori

pt dezvoltarea minorilor condamnati;

-durata muncii prestate este de 8 ore pe zi si nu mai mult de 40 de ore pesaptamana;

-din retributia cuvenita pt munca prestata 30% revine condamnatului,iar

restul de 70% revine Administratiei Nationale a Penitenciarelor;

-din partea de retributie care revine condamnatului,90% poate fi folositade acesta pe durata executarii pedepsei,iar 10% se consemneaza penumele sau si i se restituie la finalul executarii pedepsei.


61/61

Regimul de detinere

-executarea pedepsei nchisorii se face, potrivit dispoziiilor legiiprivind executarea pedepselor, n locuri de deinere anume destinate.

-femeile condamnate la pedeapsa nchisorii execut aceast pedeapsseparat de condamnaii brbai.

-minorii condamnai la pedeapsa nchisorii execut pedeapsa separat decondamnaii majori sau n locuri de deinere speciale, asigurndu-li-se

posibilitatea de a continua nvmntul general obligatoriu i de adobndi o pregtire profesional potrivit cu aptitudinile lor.

7.6Liberarea conditionata

Date post:	06-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	mihaela-akin
View:	239 times
Download:	3 times

Sinteze Drept Penal

Documents