Sinteza MIRA

7/31/2019 Sinteza MIRA

http://slidepdf.com/reader/full/sinteza-mira 1/68

Page 1 of 68

CAP. 1. - CONCEPTUL M.I.R.A. MANAGEMENTUL INTEGRAT AL RESURSELOR DE APĂ -MODALITATE PRACTICĂ DE APLICARE A CONCEPTULUI DEZVOLTĂRII DURABILE ÎN DOMENIULAPELOR

1.1. NOŢIUNI INTRODUCTIVEManagementul integrat al resurselor de apă (MIRA) este o metodologie care poate ajuta ţările de a rezolva

problemele apelor:

- într-un mod durabil şi- cu costuri eficiente.

Conferinta Internationala privind Apa si Mediul , Dublin, Irlanda, Ianuarie 1992, unde s-au statuat aşanumitele Principiile de la Dublin:

- apa proaspată este o resursa finită şi vulnerabila;- dezvoltarea si gospodarirea apei trebuie să se bazeze pe o abordare participativă implicand utilizatorii,

planificatorii si factorii de decizie politici la toate nivelurile;- femeile joaca un rol central in utilizarea, gospodarirea si protectia apei ;- apa are o valoare economică pentru toţi utilizatorii, aflaţi în situatie de competitie, şi trebuie sa fie

recunoscută ca un bun economic. Johannesburg în 2002: apel către toate ţările „de a elabora, până în anul 2005, planuri de gospodărire

integrată a resurselor de apă şi de eficienţă a apei, acordând sprijin pentru ţările în curs de dezvoltare.

În sensul cel mai simplu, managementul integrat al resurselor de apă abordează problemele resurselor de apăţinând seama:

de faptul că numeroasele şi diferitele utilizări ale resurselor de apă sunt interdependente, lucru evident pentru toata lumea şi,

de faptul că utilizarea neregulată a resurselor deficitare de apă este păgubitoare şi în mod firesc nedurabilă.

Principiul de bază al MIRA a fost extins prin încorporarea deciziilor participative ( grupuri de utilizatori:fermieri, comunitati, ecologişti...) pentru a influenta strategiile pentru managementul si dezvoltarea resurselor de apa.

MIRA este, prin urmare, un proces sistematic:- pentru dezvoltarea durabila,- distribuirea si monitorizarea utilizarii resurselor de apă,- în contextul obiectivelor sociale, economice şi de mediu.MIRA se află în opoziţie cu abordarea sectorială care se aplică în multe ţări şi care, în lipsa unor legături

intersectoriale, conduce la o dezvoltare şi un management necoordonat al resurselor de apa, care generează conflicte, sisisteme nedurabile (1).

1.2. BAZINUL HIDROGRAFIC - UNITATEA DE BAZĂ ÎN PLANIFICAREA ŞI GOSPODĂRIREA APEI Definiţia BH: Legea nr.310 din 28/06/2004 pentru modificarea si completarea Legii apelor nr.107/1996, ANEXA Nr.1:- bazinul hidrografic este o suprafaţă de teren de pe care, toate scurgerile de suprafaţă curg printr-o succesiune

de curenţi, râuri şi posibil lacuri, spre mare într-un râu cu o singură gură de vărsare, estuar sau deltă.Legea nr.20 din 11/01/2006 pentru modificarea Legii nr.171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare

a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa:bazinul hidrografic este suprafaţa de teren pe care se desfăşoară un proces de evacuare gravitaţională a apelor de

suprafaţă, prin intermediul unui râu colector şi al afluenţilor acestuia.

Cea mai mare parte din „integrare” din MIRA, are sens daca are loc la scara bazinului hidrografic

Odată cu Directiva Cadru a Uniunii Europene, gospodărirea la nivel de bazin hidrografic a devenit lege înîntreaga regiune Europeană .

„Gospodărirea integrată la nivel de bazin hidrografic” şi „Gospodărirea integrată a resurselor de apă” suntconcepte complementare dar diferite.

Numeroase decizii politice care influenţează gospodărirea apei , în cadrul unor sectoare sau între unele sectoare(cum ar fi alimentaţia, sănătatea, energia ş.a.m.d.), pot fi luate numai la nivel naţional şi nu la nivel de bazinhidrografic (de exemplu cele privind recuperarea costurilor, să fie adoptate în mod necesar la nivel naţional).

Legea nr.310/2004 (articolul 6, alineatul 1) arată: Activitatea de gospodărire unitară , raţională şi integratăa apelor se organizează şi se desfăşoară pe bazine hidrografice,

- ca entităţi geografice indivizibile - de gospodărire cantitativă şi calitativă a resurselor de apă

1 Parteneriatul Global al Apei, Planuri de Management Integrat al Resurselor de Apă - Ghid Operational Sursa:http://www.gwp-romania.ro/publicatii.htm

http://www.gwp-romania.ro/publicatii.htm

http://www.gwp-romania.ro/publicatii.htm



Page 2 of 68

- ca un tot unitar apele de suprafaţă şi subterane.

Legea nr. 310/2004 (articolul 6, alineatele 3÷6) precizează următoarele:

România face parte din bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea.- Pentru porţiunea din bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea,- care este cuprinsă în teritoriul României,- inclusiv apele de coastă ale Mării Negre,

- se elaboreaza planul de management al bazinului hidrografic internaţional ,- pe baza schemelor directoare de management şi amenajare a apelor (alin. 3);

România este împărţită în 11 bazine hidrografice, aşa cum se vede în Fig.1.5 – Harta României – Bazinehidrogarfice.

Fig. 1.5 – Harta României – Bazine hidrogarfice (2)

1.2.1. Resursele de apă ale României (4)

Teritoriul României dispune de toate tipurile de resurse de apă dulce (râuri, lacuri şi din straturile subterane).

a) Apele interioare sunt cele mai accesibile, mai bine repartizate pe teritoriu şi cu o pondere mare în privinţavalorificării economice

resursele de apă ale României sunt neuniform distribuite în spaţiu:- Cele mai bogate în resurse de apă sunt bazinele cu suprafeţe relativ mici dar cu altitudini mari: Nera – Cerna

şi Tisa superioară, urmate de Jiu, Someş şi Olt.- Cele mai sărace în resurse de apă sunt bazinele Dunării şi Litoralului;

resursele de apă ale râurilor României sunt neuniform distribuite în timp, având mari variaţii sezoniere.

La nivel de ţară, din totalul scurgerii anuale:- în sezonul de primăvară se produce 39,7%-în sezonul de toamnă, cel mai secetos din România, scurgerea reprezintă 14,2%- în sezonul de vară scurgerea atinge 26,7%

- în sezonul de iarnă când se scurge 19,4% din stocul mediu multianual. Totalul resurselor hidrologice de apă, al apelor de suprafaţă interioare, în condiţii climatice normale

însumează 42,089 km3/an.

b) Apele subterane- apele freatice sunt resursele permanente cele mai însemnate (cantitativ), situate în primul orizont acvifer,

cantonate la adâncimi de 10–30 m, cu debite de 1-10l/s km2

- apele subterane de adâncime sunt situate sub nivelul zonei schimbului activ şi sunt influenţate de apelesuperficiale şi în acelaş timp ele depind în mai mică măsura de condiţiile climatice.

În Câmpia Română sunt depozite:- cele două de la Cândeşti cu adâncimea de 50 m- 200m, cu debite de 1 – 10 l/s,- cele două de la Frateşti cu adâncimea de 300 mÎn Podişul Moldovei, Câmpia de Vest şi Podişul Transilvaniei, resursele de apă se găsesc la adâncimi de 300 –

500 m

2 ARA – Asociaţia Română a apei, Strategia de dezvoltare durabilă a serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare“ ROMâNIA 2025 ”, Sursa : http://www.ara.ro/documentare/Strategia APA romana.pdf .)

http://www.ara.ro/documentare/Strategia%20APA%20romana.pdf






Page 3 of 68

În concluzie, potenţialul teoretic al resurselor de apă ale României totalizează 140,49km3/an, din care contribuie:

- Dunărea cu 87,8 km3/an,- râurile interioare cu 42,089km3/an,- apele subterane cu 10,8 km3/an.

potenţialul raportat la numărul locuitorilor reprezintă 6450 m3 /an/loc, cifră mult superioară mediei europenecare este de 4000m3/an/loc.

România ocupă din acest punct de vedere locul nouă în Europa.

c) Asupra potenţialului utilizabil economic al resurselor de apă ale României : al fluviului Dunărea (62% din potenţialul resurselor) - numai cca. 20 - 30 km3/an; al reţelei hidrografice interioară - 5 km3/an, sporit însă cu 8,01 km3/an (volum util) prin cele 1232 lacuri de

acumulare realizate; al apelor subterane - 5,5 km3/an;

Ţinând cont de aceste consideraţii, rezultă că potenţialul resurselor de apă utilizabile este evaluat la 41 - 51km3 /an, ceea ce înseamnă 1800 ÷ 2250 m3 /an/loc.

În aceste condiţii unii specialişti consideră că România este o ţară săracă în resurse de apă.

d) Autoritatea competentă, planificarea şi gospodărirea apei Autoritatea competentă pentru elaborarea porţiunii de plan din bazinul hidrografic internaţional al fluviului

Dunărea, care este cuprinsă în teritoriul României, menţionate la alin. (3) este Autoritatea publică centrală dindomeniul apelor

Referitor la planificarea şi gospodărirea apei, este important de făcut şi alte precizări de terminologie, aşa cumele apar în Legea nr. 310/2004 şi anume:

- sub-bazin hidrografic: suprafaţă de teren de pe care se colectează toate apele de la izvoare până la un anumit punct al cursului de apă, care este în mod normal un lac sau o confluenţă a cursului de apă;

- sub-unitate hidrografică: suprafaţă de teren situată pe teritoriul naţional formată dintr-un subbazin, o parte aunui sub-bazin, un grup de sub-bazine sau un grup de părţi de sub-bazine;

1.2.2. Districtul bazinului hidrografic

Administrarea bazinelor hidrografice naţionale, menţionate în lege (Legea nr.310/2004, Anexa nr.14, art.6,al.5) ca bazine hidrografice se face:

- la nivelul Districtelor de bazin- de către Direcţiile de ape ale Administraţiei Naţionale „Apele Române” ;

Districtul bazinului hidrografic este definit în Legea nr.310 /2004 ca fiind:- suprafaţă de teren sau de mare,- constituită dintr-unul sau mai multe bazine hidrografice vecine- împreună cu apele subterane şi costiere asociate,- care este identificată ca unitate principală de administrare a bazinului hidrografic.

La nivel naţional, sunt stabilite următoarele districte de bazin: Someş-Tisa, Crişuri, Mureş, Banat, Jiu, Olt, Argeş-Vedea, Buzău-Ialomiţa, Siret, Prut-Bârlad şi Dobrogea-Litoral.

Fig. 1.6. - Bazinele/Spaţiile hidrografice pe care se realizeazăPlanurile de Management (3)

3 Administraţia Naţională „Apele Române” , Planul Naţional de Management – Sinteza Planurilor de Management la nivel



Page 4 of 68

1.3. CADASTRUL APELOR

Definiţia dată în Legea nr.310 din 28/06/2004 prin cadastrul apelor se înţelege:- activitatea privind inventarierea, clasificarea, evidenţa şi sinteza datelor - referitoare la reţeaua hidrografică, resursele de apă, lucrările de gospodărire a apelor,- precum şi la prelevările şi restituţiile de apă.

Ordin MMGA 1276/2005 - Cadastrul apelor defineşte astfel:

Cadastrul apelor este:- actiunea organizata de inventariere si centralizare a datelor privind- resursele de apa, folosirea si protectia apelor,- necesare activitatii curente de reglementare a folosintelor de apa (alimentari cu apa, evacuari de ape uzate sau

in exces, lucrari de amenajare sau de aparare impotriva inundatiilor, alte lucrari care sunt in legatura cu apele),- dar si de valorificare a potentialului hidric al apelor (hidroenergetic, piscicol, agrement, de transport pe ape,

mecanic si de transport al reziduurilor),- în vederea gospodaririi complexe, eficiente si rationale a corpurilor de apa, a resurselor de apa de suprafata si

subterane ale ţării.

Aceasta activitate:- se desfaşoară pe bazine hidrografice si- se centralizeaza la nivel national (Art. 3),

- se inventariaza corpurile de apa de suprafata si subteran,- delimitate pe baza tipologiei si a starii acestora;

Activitatea de cadastru al apelor din Romania implica:- intocmirea unei baze de date unitare- avand ca fundament o aplicatie GIS- a datelor si informatiilor de gospodarire a apelor.

si de asemenea:- executarea de lucrari geodezice, topografice, fotogrammetrice, cartografice- pentru satisfacerea necesitatilor proprii, specifice domeniului apelor ( Art. 2).

Cadastrul apelor din Romania :a) este un subsistem al Fondului National de date de gospodarire a apelor - cu organizare, pastrare si gestionare a datelor stabilite unitar de catre Ministerul Mediului si Gospodaririi

Apelor care asigura si legatura cu Cadastrul General- si asigurate de Administratia Nationala "Apele Romane"; b) este un subsistem de evidenta si inventariere sistematica a bunurilor imobile din domeniul apelor ,- sub aspectul caracteristicilor de amplasament, tehnic, economic si de mediu,- cu respectarea normelor tehnice elaborate de Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara si a

datelor de baza din Cadastrul general , privind suprafata, categoria de folosinta si proprietarul bunului.

Autoritatile bazinale (anexa 1) urmaresc inventarierea si verificarea tuturor obiectivelor care folosesc apasau au legatura cu apele repartizate in urmatoarele grupe de categorii cadastrale:

a) lucrari, constructii si instalatii care asigura gospodarirea complexa a apelor inclusiv atenuarea apelor mari, prinmodificarea regimului natural de curgere;

b) lucrari de folosire a apelor cu constructiile si instalatiile aferente respectiv lucrari, constructii si instalatii pentru protectia calitatii apelor sau care influenteaza calitatea apelor;

c) constructii de aparare impotriva actiunii distructive a apei;d) traversari de cursuri de apa cu lucrarile aferente;e) amenajari si instalatii de extragere a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apa, lacurilor de

acumulare si ale tarmului marii;f) lucrari de prospectiuni, de explorare/exploatare prin foraje terestre sau maritime;g) lucrari si instalatii pentru urmarirea parametrilor hidrologici sau urmarirea automata a calitatii apei (monitorizare);h) cadru natural;i) alte constructii si lucrari hidrotehnice.

Activitatea de cadastru al apelor presupune cunoasterea permanenta a:a) resurselor de apa (de suprafata si subterane) - cantitativ, calitativ;b) gradului de intretinere si protectie a cursurilor de apa;c) gradului de afectare a cursurilor de apa in urma unor fenomene naturale periculoase;

d) necesarului de apa pentru satisfacerea cerintelor si asigura interfata cu utilizatorilor de apa (emite autorizatii pentrufolosirea apelor, emite alocatii in cazuri de restrictii, incheie contracte cu utilizatorii de apa, etc.);

de Bazine/Spaţii Hidrografice, Fig. 2.1., Sursa: http://www.rowater.ro

http://www.rowater.ro/




Page 5 of 68

e) patrimoniul Directiilor de ape.

Pentru accesul publicului la informatia cadastrala: Informatiile hidrometeorologice, hidrogeologice si cele de gospodarirea apelor se obtin prin unităţile

Administratiei Nationale "Apele Romane", de la alte unitati de specialitate autorizate si direct de la utilizatorii de apa. Informatiile cadastrale au caracter national, acestea circula liber in interiorul sistemului informational al

apelor, fiind informatie unica sub aspectul identificarii teritoriale si bazinale precum si al caracteristicilor de baza aobiectului cadastral aflat in evidenta.

Informatiile cadastrale primare sunt grupate in categorii cadastrale, conform grupei de aspecte aflate inevidenta - (anexa 3).

Fig. 1.7 – Direcţiile de ape ale ANAR

Grupele şi categoriile de obiective si folosinte cadastrale aflate în evidentele activitatii cadastrului apelor dinRomânia, Conform art. 48 din Legea Apelor 107/1996(4)

A. Lucrari, constructii si instalatii care asigura gospodarirea complexa a apelor inclusiv atenuarea apelor mari, prinmodificarea regimului natural de curgere:

- baraje (date tehnice);- lacuri de acumulare permanente sau nepermanente, iazuri piscicole (date tehnice);- derivatii de debite (captare, date tehnice, evacuare).

B. Lucrari de folosire a apelor cu constructiile si instalatiile aferente respectiv lucrari, constructii si instalatii pentru protectia calitatii apelor sau care influenteaza calitatea apelor:

- folosinte de apa pentru centre populate, platforme industriale, obiective social-economice si zootehnice (date tehnicerelationate dupa caz cu prize, captari, statii de tratare, noduri de distributie, evacuari, statii de epurare, sectoare deforaje, foraje, statii de pompare, etc.);

- amenajari piscicole care nu sunt realizate prin lucrari de barare a unui curs de apa (date tehnice relationate dupa cazcu prize, captari, evacuari, statii de pompare, etc.);

- alimentari cu apa pentru irigatii (relationate dupa caz - prize, captari, statii de pompare, evacuari, etc.);- folosinte hidromecanice (date tehnice relationate dupa caz cu prize, captari, evacuari, statii de pompare, etc.);- centrale hidroelectrice (date tehnice relationate dupa caz cu captare, evacuare, statii de pompare, etc.);- zone navigabile - porturi (date tehnice);- amenajari balneare, turistice si de agrement (date tehnice relationate dupa caz cu captari, evacuari, statii de pompare,

etc.);- poduri plutitoare, bacuri (date tehnice);

C. Constructii de aparare impotriva actiunii distructive a apei:- indiguiri;- lucrari de regularizari de albii si lucrari pentru protectia albiilor si malurilor;- lucrari de desecare;- incinte inundabile (relationate dupa caz cu compartimente si deversori).

D. Traversari de cursuri de apa cu lucrarile aferente:- poduri si podete;

4 ANEXA Nr. 3 din Ordin MMGA 1276 / 2005 - Cadastrul apelor,Sursa: http://www.patrir.ro/pipermail/mediu_ngo.ro/2006-February/004602.html

http://www.patrir.ro/pipermail/mediu_ngo.ro/2006-February/004602.html





Page 6 of 68

- traversari conducte, canale;- linii electrice si telefonice.

E. Amenajari si instalatii de extragere a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apa, lacurilor deacumulare si ale tarmului marii:

- zone exploatari de materiale si agregate utile din albii;- exploatari de materiale si agregate minerale utile din albii.

F. Cadru natural:

- cursuri de apa, albii minore si majore;- profile transversale/longitudinale;- lacuri naturale, balti, zone umede;- degradari de albii, maluri si faleze;- bornele axului cadastral de referinta al cursurilor de apa;- inundatii de terenuri si bunuri.

G. Monitorizare:- statii meteorologice;- statii hidrologice;- statii automate si relee de transmitere a datelor;- debitmetre (relationate cu folosintele urmarite);- statii de calitate.

H. Lucrari de prospectiuni, de explorare/exploatare prin foraje terestre sau maritime:

- foraje hidrogeologice. I. Alte constructii si lucrari hidrotehnice:

- constructii (sedii filiale, exploatari, sisteme, cantoane, etc.).

1.4. GOSPODĂRIREA APELOR

Gospodărirea apelor reprezintă activităţile (Legea nr.310/2004) care: printr-un ansamblu de:

- mijloace tehnice,- măsuri legislative, economice, şi administrative,

conduc la:- cunoaşterea, utilizarea, valorificarea raţională resurselor de apă,- menţinerea sau îmbunătăţirea resurselor de apă (pentru satisfacerea nevoilor sociale şi economice)- protecţia împotriva epuizării şi poluării acestor resurse,- prevenirea şi combaterea acţiunilor distructive ale apelor

Gospodărirea apelor se desfăşoară şi se bazează pe:- cunoaşterea ştiinţifică complexă, cantitativă şi calitativă a resurselor de apă ale ţării,- realizată printr-o activitate unitară şi permanentă de supraveghere, observaţii şi măsurători- asupra fenomenelor hidrometeorologice şi resurselor de apă,- inclusiv de prognozare a evoluţiei naturale a acestora,- ca şi a evoluţiei lor sub efectele antropice, precum şi prin cercetări multidisciplinare.

Scopul activităţilor desfăşurate pentru Gospodărirea apelor reprezintă:- satisfacerea necesităţilor de apă ale activităţii umane, prin folosirea raţională a resurselor de apă de suprafaţă şi

subterane;

- combaterea efectelor dăunătoare ale apelor (inundaţii, exces de umiditate, modificări morfologice nefavorabile,sărăturarea solului, băltiri etc.;- protecţia resurselor de apă împotriva poluării şi a epuizării cantitative.

Aceste trei scopuri sunt interdependente deoarece.- apa este o resursă naturală:- în continuă reînnoire,- dar limitată,

Pentru a ridica eficienţa tehnico-economică a lucrărilor de G.A. este necesar ca:- o aceeaşi cantitate de apă să fie folosită pentru satisfacerea a cât mai multor necesităţi,- utilizând în cât mai mare măsură aceleaşi construcţii şi instalaţii,- adică prin amenajări complexe, cu scopuri multiple.

Folosinţa de apă este considerată ca fiind:

- orice formă de activitate omenească sau unitate cu caracter social sau economic- care are nevoie de apă,



Page 7 of 68

- o utilizează şi după folosire o evacuează într-un receptor natural (curs de apă, lac, mare, apă subterană).

Definiţii din Legea nr.310 din 2004 se înţelege prin:- resurse de apă: apele de suprafaţă alcătuite din cursurile de apă cu deltele lor, lacuri, bălţi, apele maritime

interioare şi marea teritorială, precum şi apele subterane de pe teritoriul ţării, în totalitatea lor;- folosinţele de apă sunt serviciile de apă împreună cu orice activitate identificată ca având un impact

semnificativ asupra stării apelor;

- utilizator de apă este orice persoană fizică sau persoană juridică care, în activităţile sale, foloseşte apa, luciulde apă sau valorifică fructul acesteia;

Cel mai important parametru care caracterizează resursele de apă din râuri îl constituie stocul mediumultianual , exprimat:

- fie sub formă de volum scurs;- fie sub formă de debit .

1.4.1. Clasificări ale folosinţelor de apă

a) După natura activităţii care utilizează apa principalele folosinţe de apă sunt:

utilizări hidroedilitare, reprezintă satisfacerea nevoilor de apă pentru scopuri de ordin biologic şi social ale populaţiei. Acestea cuprind:

- nevoile de apă menajeră;- nevoile publice (pentru instalaţii, străzi etc.). utilizări pentru alimentarea cu apă a proceselor industriale, în scopul satisfacerii nevoilor tehnologice ale

proceselor industriale:- apa ce poate fi încorporată în produs;- apa de răcire a instalaţiilor industriale;- apa de încălzire (abur);- apa de spălare şi transport hidromecanic. utilizări energetice, energia hidraulică fiind utilizată cu precădere prin transformarea ei în energie electrică

(CHE), dar şi sub forma energiei mecanice (mori de apă apă, joagăre etc.); utilizări pentru irigaţii, prin irigaţii înţelegând acoperirea controlată a necesarului de apă al culturilor

agricole;

utilizări zootehnice, pentru asigurarea cerinţelor de apă ale animalelor din utilităţile agrozootehnice; utilizări ale apei ca mediu de dezvoltare a unor animale sau plante (peşti-piscicultură, alge etc.); utilizări pentru transportul pe apă, pe cursurile de apă (navigaţie interioară) ) şi pentru plutărit; utilizări ale apelor pentru agrement .

b) După modul de utilizare al apei, folosinţele de apă se pot clasifica clasifica în:- folosinţe neconsumatoare de apă, ex.: hidroenergetica, piscicultura, agrementul);- folosinţe consumatoare de apă, ex.: alimentări cu apă (populaţie şi industrie, irigaţii etc.)

1.4.2. Fluxul apei în cadrul unei folosinţe

Fluxul apei în cadrul folosinţei reprezintă succesiunea de faze prin care trece apa care trece apa în circuitul deutilizare, în cadrul unei folosinţe. În Fig. 1.5 se reprezintă un astfel de flux în forma sa cea mai generală.

Prin recircularea apei se înţelege: refolosirea apei în cadrul unei folosinţe, în scopul reducerii volumului de apă proaspătă prelevată din sursă (ANEXA nr. 1 din Legea nr.310 din 28/06/2004 pentru modificarea si completarea Legiiapelor nr. 107/1996).

Mărimile caracteristice care intervin la fluxul apei la o folosinţă sunt:

a) Necesarul de apă (Qn ) este cantitatea totală de apă care trebuie furnizată unei folosinţe de apă în punctele deutilizare a apei, astfel încât procesele de folosire să fie satisfăcute integral, fără întreruperi şi restricţii, iar folosinţa săfuncţioneze la capacitatea sa nominală.

Pentru stabilirea necesarului de apă se foloseşte necesarul de apă specific, adică necesarul pentru unitateade mărime a folosiţei (de ex.: l/locuitor şi zi; m3 /tonă produs; m3 /ha şi an.)

Unele folosinţe îşi acoperă necesarul de apă prin captarea sa integrală ca apă proaspătă din sursa de apă (de

ex., centrele populate, amenajările pentru irigaţii etc.). Alte folosinţe, în special majoritatea unităţilor industriale, pot şi este recomandat să practice în cât mai mare

măsură recircularea internă a apei, ceea ce permite reutilizarea succesivă în procesul de producţie a unei aceleiaşicantităţi de apă, denumită apă recirculată.



Page 8 of 68

Fig. 1.8 - Folosinţe de apă (FA) (5)

Qn - necesarul de apă; Qr -apa recirculată; Qc-consumul de apă ca sumă dintre: cpQ -apa reţinută în procesul de folosire;

ct Q - pierderile în sistemul de tratare a apei prelevate; ceQ -pierderile în sistemul de epurare a apei recirculate sauevacuate; cr Q -pierderile în sistemul de transport (aducţiune, reţea de distribuţie, sistem de recirculare internă a apei,

evaporare); ccQ - pierderile în sistemul de canalizare

b) Apa recirculată (Qr ) este cantitatea de apă care se reutilizează în interiorul folosinţei , prin reluarea şireintroducerea de un anumit număr de ori, în procesul de folosire a apei a unei anumite cote din debitele rezultate dupătrecerea prin procesele de producţie.

Ea are rolul de a completa cantitatea de apă proaspătă prelevată din sursă, în cazul în care aceasta esteinsuficientă.

Gradul sau coeficientul de recirculare internă a apei se defineşte prin:

100Q

Q R

n

r i [%]

Gradul de recirculare internă a apei este limitat de condiţii:- tehnice: posibilităţile limitate de tratare a apelor uzate înainte de refolosirea lor - economice: cheltuieli pentru realizarea şi exploatarea instalaţiilor de recirculare internă. Pentru folosinţele importante, gradul de recirculare internă se stabileşte pe bază de calcule tehnico-

economice.

c) Consumul de apă (Qc ) reprezintă cota parte din apa prelevată care nu se mai restituie în receptorul natural .Consumul de apă se compune din următoarele:

cccr cect cpcQQQQQQ

unde: cpQ - apa reţinută în procesul de folosire, respectiv apa înglobată în produse sau consumată în procesele

biologice;

ct Q - pierderile în sistemul de tratare a apei prelevate;

ceQ - pierderile în sistemul de epurare a apei recirculate sau evacuate;

cr Q - pierderile în sistemul de aducţiune, în reţeau de distribuţie şi sistemul de recirculare internă a apei

(inclusiv prin evaporare);

ccQ - pierderile în sistemul de canalizare

d) Cerinţa de apă (Q p ) este cantitatea de apă proaspătă care trebuie prelevată de la sursă , pentru a acoperidiferenţa dintre necesarul de apă şi apa recirculată (când aceasta există) plus pierderile în sistemul de tratare a apei prelevate, în aducţiune, în reţeaua de de distribuţie şi în sistemul de recirculare:

cr ct r n pQQQQQ

unde: Qn - necesarul de apă; Qr - apa recirculată

5 BOGDAN POPA, Utilizarea energiei apelor si folosint e complexe ale apei, Cursuri universitare 2006-2007, Sursa:http://www.hydrop.pub.ro/UEAFCA-Cap10.pdf

http://www.hydrop.pub.ro/UEAFCA-Cap10.pdf

http://www.hydrop.pub.ro/UEAFCA-Cap10.pdf



Page 9 of 68

e) Apa evacuată (Qe ) este cantitatea de apă care rezultă după încheierea întregului ciclu de folosire al apei încadrul folosinţei şi care se deversează într-un receptor natural:

c pe QQQ

Înainte de a fi deversată în receptorul natural, apa care a fost utilizată în cadrul unei unei folosinţe estesupusă unui proces de epurare în urma căruia este adusă la parametri care să permită deversarea.

Normele sunt foarte severe în aceste sens n aceste sens şi, deşi se mai comit abuzuri, calitatea apelor este

continuu urmărită, iar cazurile de deversări ilegale descoperite şi cei care le comit sunt amendaţi de către comisiile demediu.

1.4.3. Probabilitatea de satisfacere a folosinţelor de apă

În gospodărirea apelor mărimile de bază care intervin în calcule:- au un caracter aleatoriu- atat cele referitoare la resursele de apă,- cat şi cele referitoare la cerinţe.

Soluţiile alese în G.A. nu pot fi soluţii absolut optime, ci vor fi afectate de un grad de probabilitate. Astfel,satisfacerea în condiţii de „certitudine” , continuu şi integral, a cerinţelor de gospodărire a apelor, fie cantitativ, fiecalitativ, nu este practic realizabilă.

Noţiunea de satisfacere a cerinţelor de gospodărirea apelor este afectată de o probabilitate şi este strânslegată de noţiunile de restricţii şi de risc, referitoare la situaţiile de nesatisfacere.

Rezultă că la stabilirea unei cerinţe de apă, în afară de mărimea cerinţei trebuie precizată şi probabilitatea desatisfacerea a acesteia.

Gradul de satisfacere a cerinţei de apă se exprimă prin probabilitatea p ca debitele sursei de apă să fie maimari sau egale cu debitele cerinţei de apă şi se mai numeşte probabilitate de depăşireire sau asigurare.

Sunt două modalităţi principale de exprimare a probabilităţii de satisfacere a cerinţelor de apă:- exprimarea probabilităţii pe baza elementelor de timp;- exprimarea probabilităţii pe baza elementelor de volum de apă.

a) Probabilitatea după frecvenţă (pF ) se defineşte ca fiind:

n

m

n

p limF

unde:m - numărul de ani în care funcţionarea folosinţei este asigurată, prin factorul apă, la capacitatea integrală, fărăîntreruperi sau restricţii (ani asiguraţi);n - numărul total de ani ai perioadei de calcul ;(n––m) - reprezintă numărul de ani neasiguraţi. Când n este mic, este necesară utilizarea formulelor aproximative:

4 ,0n

3 ,0m pF

1n

m pF

n

5 ,0m pF

b) Probabilitatea după durată (p D ) se defineşte ca fiind:

D

d

D

p lim D

unde:d - durata cumulată a intervalelor de timp în care funcţionarea folosinţei este asigurată prin factorul apă, la

capacitatea integrală, fără întrerupere sau restricţii; exprimată de obicei în zile sau luni; D - durata totală a perioadei de calcul , exprimată de obicei în zile sau luni.

Cele două forme de exprimare a probabilităţii de satisfacere a folosinţelor de apă ( pF şi p D) pot fi privite unitar,introducând noţiunea de ciclu al folosinţeiei .

Definitie: perioada sau ciclul de producţie al unei folosinţe din punct de vedere al gospodăririi apelor esteintervalul de timp în interiorul căruia folosinţa are posibilităţi interne compensare, atât a factorului apă, cât şi a altor factori de producţie, astfel încât elementul caracteristic să îl constituie valorile medii ale intervalului .

Se poate astfel scrie:



Page 10 of 68

N

M p

unde: M - este numărul de cicluri în care cerinţele de apă sunt satisfăcute integral; N - numărul total de cicluri din perioada de calcul.

c) Probabilitatea după volum (pV ) se defineşte ca fiind:

V

v pV

unde: v - volumul de apă asigurat, efectiv livrat folosinţei în toată perioada de calcul;V - volumul de apă necesar folosin volumul de apă necesar folosinţţei ei în toată perioada de calculn toată

perioada de calcul.

Este o mărime mai puţin folosită şi este aplicabilă folosinţelor pentru care volumul de apă furnizat estedeterminant şi contează în măsură mai mică momentul livrării.

Se poate pune în evidenţă relaţia de inegalitate între cele trei tipuri de probabilităţi care se pot ataşa uneifolosinţe de apă:

V DF p p p

1.4.4. Metode de stabilire a probabilităţii de satisfacere a folosinţelor de apă:

- metoda asigurărilor normate;- metoda optimizării economice;- metoda indicatorilor de prioritate sau a costurilor de penalitate.

Metoda asigurărilor normate

Se defineste „gradul necesar de asigurare” sau „valoarea asigurarii normate” , pentru fiecare categorie defolosinţe ca fiind un anumit grad de satisfacere a cerinţelor sale de apă si reprezintă valorile prestabilite ale

probabilităţii de satisfacere a cerinţei de apă:- valorile normate ale asigurărilor de calcul, exprimă importanţa relativă social-economică a obiectivelor deservite de lucrările de gospodărirea apelor.

- valorile normate ale asigurărilor de calcul admit o clasificare a obiectivelor social-economice, interesate îngospodărirea apelor, din care rezultă ordinea preferenţială în care acestea sunt satisfăcute de lucrările de amenajare aapelor,

- valorile normate nu au un calcul tehnico-economic, ci s-a făcut pe considerente:de experienţă practicăde inregistrari pe o anumita lungime a şirului cronologic de ani de calcul.

Grupele in care sunt împărţite obiectivele, din acest punct de vedere:- obiective care nu admit sub nici o formă întreruperea satisfacerii cerinţelor , fiind legate de viaţa oamenilor

şi de interese sociale;

- obiective care admit restricţii foarte mici în satisfacerea cerinţei din cauze din cauze tehnologice legate dedistrugerea anumitor instalaţii deosebit de valoroase (de ex.: furnale, obiective chimice etc.);

- obiective care pot suporta restricţii în satisfacerea cerinţelor sub valorile minime admisibile, scăzând însăcorespunzător capacitatea de producţie, ceea ce poate produce pagube atât lor cât şi altor ramuri ale economiei naţionalede ex.: o parte a unităţilor industriale, agricultura, hidroenergetica, navigaţia etc.).

CAP. 2. - BILANŢUL DEBITELOR

Bilanţul în gospodărirea apelor constituie o aplicare a ecuaţiei de continuitate a curgerii în lungul unui curs deapă.

Există două modalităţi diferite de calcul al bilanţului , în funcţie de modul de considerare a datelor de bază:metoda modificării succesive a hidrografului debitelor;

metoda bilanţurilor cumulative.Cele două moduri de calcul conduc practic la aceleaşi rezultate ale bilanţului. Punerea în evidenţă a acestui lucru

diferă de la o metodă la alta:



Page 11 of 68

în cazul unor situaţii excedentare de apă, punerea în evidenţă a excedentului se verifică foarte simplu princele două metode;

în cazul unor situaţii deficitare de apă, punerea în evidenţă a deficitelor de debite diferă de la o metodă la alta:- dacă se utilizează metoda bilanţului cumulativ, este foarte simplu de realizat;- dacă se utilizează metoda modificării succesive a hidrografului debitelor, acest lucru este mult mai dificil de

realizat: deoarece hidrograful nu poate avea valori negative, situaţiile de deficit de apă trebuie contorizate separat, ceea

ce crează complicaţii de calcul.

Din acest motiv, în practică, se utilizează metoda bilanţurilor cumulative.2.1.METODA MODIFICĂRII SUCCESIVE A HIDROGRAFULUI DEBITELOR

Metoda constă în:

- determinarea debitelor în diferite secţiuni de pe cursul de apă şi

- evidenţierea evoluţiei regimului debitelor în lungul cursului de apă, în funcţie de:mărimea debitului natural în capătul amonte al cursului de apă;modificările debitelor ca urmare a acţiunilor antropice, prin lucrări de gospodărire a apelor pentru diverse

folosinţe, şi anume:- aport de debit;

- prelevări;- restituiri.În această metodă, bilanţul se calculează numai în aval de punctele de prelevare. În toate celelalte secţiuni

(aval de punctele de restituţie, aval de confluenţe sau amonte de punctele de prelevare) bilanţul este mai favorabil.

Ecuaţia de bilanţ are expresia: p

i

m

i

d

i QQQ (2.1)

unde notaţiile au următoarea semnificaţie:d

i Q - reprezintă debitul defluent din secţiunea „i ”; p

i Q - debitul prelevat , adică cerinţa de gospodărire a apelor din secţiunea „i ”.m

i

Q - debitul modificat pe râu, în secţiunea „i ”, ca urmare a efectului folosinţelor, respectiv a lucrărilor de

gospodărire a apelor;

Fig. 2.1 – Schema dispunerii folosinţelor de apă Debitul modificat de pe râu, ca urmare a activităţilor antropice, are următoarea expresie:

f

j

1i

1 j

a . g

j

i

1 j

a

i

m

i QQQQ (2.2)

unde:a

i Q - reprezintă debitul natural afluent in secţiunea „i ”;a . g

j Q - modificări de debite in secfiunile i ,1 j , ca urmare a lucrărilor de gospodărire a apelor din

aceste secţiuni, inclusiv din secţiunea curentă „i ”:

0Q a . g

j , dacă se elibereaza debite din lacurile de acumulare;

0Q a . g j , dacă se reţin debite pentru utilizări viitoare; f

j Q - modificări de debite ca urmare a efectului folosinţelor din secfiunile i ,1 j , situate amonte



Page 12 of 68

de secţiunea curentă; de regulă 0Q f

j , ceea ce înseamnă un consum de debit.

Sunt posibile următoarele situaţii:a) dacă:- debitul modificat pe râu este mai mare decât debitul prelevat ,- rezultatul calculului de bilanţ din secţiunea „i” reprezintă valoarea debitului defluent către aval , adică:

p

i

m

i QQ , rezultă 0Q

d

i (2.3)

b) dacă:- debitul modificat pe râu este mai mic decât debitul prelevat ,- rezultatul calculului de bilanţ din secţiune reprezintă deficitul din secţiunea „i” :

p

i

m

i QQ , rezultă 0Q

d

i (2.4)

sau:0QQQ D

p

i

m

i

d

i i (2.5)

În această situaţie, valoarea debitului defluent aval de secţiune se corectează, devenind nul :0Q d

i (2.6)

Ecuaţia de bilanţ în metoda modificării succesive a hidrografului rezultă prin înlocuirea d

mQ din relaţia (2.2)

în (2.1) şi are următoarea expresie (C. Pârvulescu, 1978):

p

i

f

j

1i

1 j

a . g

j

i

1 j

a

i

d

i QQQQQ (2.7)

2.2. METODA BILANŢURILOR CUMULATIVE

Metoda constă în compararea, pentru fiecare secţiune de calcul, dintre:

debitul natural , neinfluenţat de activităţile antropice, cu

debitele necesare ansamblului folosinţelor din întregul bazin amonte;

În această metodă, se examinează implicit pentru ansamblul bazinului până în secţiunea considerată, influenţa:- folosinţelor şi- a lucrărilor de gospodărire a apelor .

Ecuaţia de bilanţ cumulativ are expresia:

n

i

a

i i QQ B (2.8)

unde notaţiile au următoarea semnificaţie:

i B - valoarea rezultată din calculul de bilanţ;

a

i Q - debitul natural afluent în secţiunea „i ”;ni Q - necesarul de calcul din secţunea „i ” , având expresia:

s

i

p

i

1i

1 j

p

j

1i

1 j

c

j

n

i QQQQQ (2.9)

unde:c

j Q - sunt debite consumate în amonte de secţiunea „i ”, adică diferenţa dintre debitul prelevat ,p

j Q şi

debitul restitui t,r

j Q în amonte de secţiunea „i ”:

r j

p j

c j QQQ (2.10)

p j Q -debite captate în amonte de secţiunea „i ” dar cu restituţii în aval de această secţiune;

p

i Q - este debitul prelevat în secţiunea curentă „i ”;s

i Q - este debit salubru, în aval de secţunea „i ”, după prelevarea debitului p

i Q ;



Page 13 of 68

Ecuaţia de bilanţ în metoda bilanţurilor cumulative rezultă prin înlocuirea ni Q din relaţia (2.9) în relaţia (2.8)

şi are următoarea expresie (C. Pârvulescu, 1978):

s

i

p

i

p

j

1i

1 j

c

j

1i

1 j

a

i i QQQQQ B (2.11)

Sunt posibile următoarele situaţii:a) dacă: 0 Bi , se înregistrează un excedent de debit;

b) dacă: 0 Bi , se înregistrează un deficit de debit

Calculele de bilanţ permit identificarea tipului de zonă din punct de vedere al perspectivei de dezvoltare a folosiţelor :- a zonelor excedentare, pentru care este încă posibilă extinderea folosinţelor;- a zonelor deficitare, pentru care sunt necesare lucrări de gospodărire a apelor pentru regularizarea debitelor .

2.3. OBSERVAŢII CU PRIVIRE LA METODELE DE CALCUL AL BILANŢULUI

a) Comparâd valorile obţinute în calculele de bilanţ, în cele două variante, se constată că ele sunt identice, cu

toate că provin din variabile cu semnificaţie diferită.

b) În cazul unui bilanţ deficitar , metoda modificării succesive a hidrografului debitelor conduce la valorilereale ale debitelor disponibile în lungul râului ; în secţiunile deficitare se consideră că se va preleva integral debitulafluent.

c) Pentru a obţine valoarile debitelor consumate în diverse secţiuni, acestea sunt corectate cu coeficienţii de

consum,c

j , consideraţi constanţi pe un sector, „ j ”.

Coeficientul de consum,c

j este definit ca fiind raportul dintre debitul consumat,c

j Q , şi debitul prelevat,

p

j Q , într-o secţiune de calcul: p

j

c

j c

j Q

Q(2.12)

d) În situaţia unui bilanţ deficitar , aplicarea întocmai a relaţiei (2.11), din metoda bilanţurilor cumulative,conduce la valori nereale ale deficitelor pentru secţiunile situate în aval de o secţiune deficitară.

De aceea se impun anumite corecţii, valoarea lor fiind dedusă plecând de la rezultatele obţinute prinmodificarea succesivă a hidrografului debitelor. În practică acest lucru este realizat prin aplicarea unor coeficienţi decorecţie.

e) În situaţia unui bilanţ deficitar într-o secţiune, calculat prin metoda bilanţului cumulativ:- impune pentru secţiunile din aval la recalcularea debitului consumat amonte, obţinut ca produs dintre

disponibilul din aceste secţiuni cu coeficientul de consum calculat anterior.- după aplicarea corecţiilor, se obţin aceleaşi rezultate ca în metoda modificării succesive a hidrografului

debitelor.

2.4. BILANŢUL DEBITELOR ÎN REGIMUL NATURAL

Caracteristicile folosinţelor de apă pentru care se calculează bilanţul debitelor pe un curs de apă intr-un un bazin hidrograficsunt:

a) Pentru fiecare folosinţă de apă sunt menţionate:

debitul prelevat, p j Q ;

debitul consumat, c j Q ;

debitul restituit (evacuat), e j Q ;

gradul de asigurare al folosintelor, % p ;

numărul secţiunii de prelevare, care coincide cu numărul folosinţei deservite. debitele minime zilnice, în secţiunile de prelevare, cu probabilităţile de depăşire caracteristice folosinţei,

% pi Q ;

debitul salubru necesar în albie, si Q .



Page 14 of 68

b) Etapele în care se desfăşoară calculele stabilirea secţiunilor de efectuare a bilanţului ; bilanţul debitelor pentru secţiunile de calcul, precizându-se:- zonele de deficit de apă;- zonele de excedent de apă;corectarea rezultatelor bilanţului – când existenţă secţiuni cu deficit de apă.

2.4.1. Stabilirea secţiunilor de efectuare a bilanţuluiPentru alegerea secţiunilor de calcul a bilanţului se consideră următoarele criterii:

a) La confluenţa unui râu cu un afluent important, secţiunile de calcul pentru efectuarea bilanţului se alegastfel:

pe cursul principal, amonte şi aval de confluenţă;pe afluent, amonte de confluenţă.

b) Pe un curs de apă fără afluenţi sau fără alimentare importantă din subteran, în cazul unor folosinţe cu

cerinţe constante de apă, secţiunea de calcul se alege acolo unde debitul prelevat de calcul , pcQ este maxim.

Pentru aceasta, pe fiecare sector de calcul , în fiecare secţiune curentă, se determină debitul prelevat de calcul , pci Q .

Debitul prelevat de calcul în secţiunea „i ” are expresia:

pi

1i

1 j

p j

c j

1i

1 j

pc pci QQQi QQ (2.13)

unde:c

j Q - debitele consumate din amonte de secţiunea curentă, definite în relaţia (2.10), e j

p j

c j QQQ , ca fiind

diferenţa dintre debitul prelevat , p

i Q şi debitul evacuat , e j Q ;

p j Q -debitele prelevate din amonte de secţiunea curentă, dar cu restituţii în avalul ei;

pi Q - cerinţa din secţiunea curentă.

Conform celor de mai sus, secţiunea de calcul „i ” rezultă acolo unde este maxim debitul prelevat de calcul, p ci Q : i Qmax arg i

pc (2.14)

Corelând relaţia (2.9), de calcul în secţunea „ i ” a necesarului de debit, ni Q , cu relaţia (2.13) de calcul în

secţunea „i ” a debitului prelevat, pci Q , rezultă o nouă expresie a debitului necesar de calcul, n

i Q , în condiţiile în care

debitul salubru necesar în albie, si Q , rămâne constant în lungul sectorului de râu: s

i

pc

i ni QQQ (2.15)

Corelând relaţia (2.14), de maxim a debitului prelevat de calcul, pci Q , cu relaţia (2.15) de calcul a

debitului necesar, ni Q , rezultă că valoarea maximă a acestuia se va înregistra în aceeaşi secţiune de calcul „i ”.

De asemenea, corelând relaţia (2.8) care exprimă ecuaţia de bilanţ cumulativ, ni

ai i QQ B , cu relaţia

(2.15) care exprimă debitului necesar de calcul, n

i Q , rezultă că, pe un sector de râu, în care:

- debitul natural este constant , ct Q ai , şi

- debitul necesar, n

i Q are valoarea maximă,

- valoarea rezultată din calculul de bilanţ, i B este minimă,

- iar în secţiune de calcul „i ”, se obţine bilanţul cel mai defavorabil.

Această concluzie este foarte utilă în practică deoarece:

- permite efectuarea calculului bilanţului debitelor doar pentru o singură secţiune din cadrul unui sector derâu,

- în loc să se efectueze bilanţul debitelor pentru fiecare secţiune de prelevare din lungul reţelei hidrografice



Page 15 of 68

Lungimea sectorului pentru care se poate utiliza această simplificare a calculelor este dictată de îndeplinireasimultană a celor două condiţii , pe sectorul considerat:

ct Qai - debitul natural este constant ; (2.16)

ct Q si - debitul salubru este constant (2.17)

În Fig. 2.2 se prezintă o schemă pentru stabilirea secţiunilor de calcul al bilanţului.

Fig. 2.2 - Schemă pentru stabilirea secţiunilor de calcul al bilanţului:

I ÷V – sector de calcul care îndeplineşte condiţiile (2.16) şi (2.17); 1 ÷ 9 – secţiune de prelevare;

F 1 ÷ F 9 – folosinţa de apă; %1 p ÷ %

9 p – gradul de asigurare al folosinţei;

1i 1 j c j ,Q cu , respectiv, c

9c1 QQ - debite consumate în amonte de secţiunea curentă;

1i 1 j p j ,Q cu , respectiv, p

9 p1 QQ - debite prelevate în amonte de secţiunea curentă; 1i 1 j

e j ,Q cu ,

respectiv, e9

e1 QQ - debite evacuat e; p

i Q - cerinţa din secţiunea curentă.

Sectoarele de calcul pentru schema din Fig. 2.2 sunt următoarele:

- sectorul I, cuprins între secţiunile 1 ÷ 4;

- sectorul II, situat între secţiunile 5 ÷ confluenţă;

- sectorul III, cuprins între secţiunile 6 ÷ confluenţă;

- sectorul IV, aval de confluenţa confluenţa celor doui râuri.

Pentru fiecare sector de calcul , indiferent de gradul de asigurare a folosinţelor, se determină:

a) debitul prelevat de calcul , pci Q , conform relaţiei (2.10),

pi

1i

1 j

p j

c j

1i

1 j

pc pci QQQi QQ

b) câte o secţiune de calcul , conform relaţiei (2.14), i Qmax arg i pc

2.4.2. Bilanţul debitelor zilnice

a) Debitul total necesar, n

i Q , în fiecare secţiune de calcul „i ”, se determină cu o relaţie analogă cu (2.15),

respectiv, si

pci

ni QQQ (2.18) unde: pc

i Q - debitele prelevate de calcul în fiecare secţiune de calcul „i ”;

si Q - debitul salubru (debit minim necesar scurgerii salubre în aval de secţiunea „i ”)

b) Bilanţul de debit i B , în fiecare secţiune de calcul „i ”, se determină cu o relaţie analogă cu (2.8), respectiv,ni

ai i QQ B (2.19)



Page 16 of 68

unde: a

i Q - debitul natural minim zilnic în secţiunea „i ”, cu asigurarea % p ;n

i Q - debitul total necesar în fiecare secţune calcul „i ”

Sunt posibile următoarele situaţii :

dacă: 0 Bi , în secţiunea „i ”există un excedent de debit ;

dacă: 0 Bi , în secţiunea „i ”există un deficit de debit .

2.4.3. Corectarea rezultatelor bilanţului

Corectarea rezultatelor bilanţului cumulativ este necesară: în cazul bazinelor sau subbazinelor cu bilanţ deficitar şi în secţiunile situate în aval de secţiunile deficitare.

În acest fel, se ţine seama de faptul că: în secţiunea deficitară din amonte, necesarul de apă al folosinţelor nu a putut fi satisfacut integral de către

resursele de apă şi deci,necesarul de apă cumulat pentru bilanţ în secţiunile din aval trebuie diminuat corespunzător.

Această corecţie de bilanţ rezultă:în mod natural în metoda modificării succesive a hidrografului debitelor.

prin calcul în cazul bilanţului cumulativ, sub forma unui coeficient de corecţie pentru a obţine valorile realeale bilanţului în secţiunile din aval .

CAP.3. - EVOLUŢIA CERINŢELOR DE APĂ ALE FOLOSINŢELOR – BAZĂ PENTRU FUNDAMENTAREAOBIECTIVELOR DE GESTIONARE DURABILĂ A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE

3.1. IDENTIFICAREA TENDINŢELOR ŞI ALE FACTORILOR DE INFLUENŢARE A EVOLUŢIEI CERINŢELOR DE APĂ

Acţiunile şi măsurile necesare pentru gestionarea durabilă a resurselor de apă ale BH trebuie fundamentate prin studii privind scenariile de evoluţie a cerinţelor de apă ale folosinţelor .

Un astfel de studiu a avut ca obiective (6):

- stabilirea scenariilor privind evoluţia viitoare a cerinţelor de apă ale folosinţelor în perioada de prognoză2010 ÷ 2020, pe fiecare bazin / spaţiu hidrografic;

- compararea disponibilului de apă la surse cu cerinţele folosinţelor de apă, în scopul determinării deficitelor sau excedentelor de apă.

3.1.1. Direcţii de analiză

a) Identificarea tendinţelor în evoluţia cerinţelor de apă ale folosinţelor constituie punctul de plecare pentru realizarea prognozei evoluţiei viitoare a cerinţelor de apă: pe total folosinţe; pe folosinţele specifice:

- apa pentru populaţie;- apa industrială;- apa pentru irigaţii;- apa pentru zootehnie;- apa pentru acvacultura / piscicultura

b) Identificarea factorilor de care depind cerinţele de apă ale folosinţelor Realizarea prognozei evoluţiei viitoare a cerinţelor de apă necesită informaţii şi analiza modului în care unii

factori influenţează cerinţele de apă ale folosinţelor: în situaţia actuală;în evoluţia viitoare, pe un interval de timp previzionat faţă de un an de referinţă.

Principalii factori care influenţează cerinţele de apă ale folosinţelor sunt: natura folosinţei de apă:

- apa pentru populaţie;- apa industrială;

6 Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, “Studii privind scenarii de evolutie a cerintelor de apa alefolosintelor in vederea fundamentarii actiunilor si masurilor necesare atingerii obiectivelor gestionarii durabile aresurselor de apa ale bazinelor hidrografice-Raport 2008 - Rezumat al rezultatelor obtinute. Sursa:http://www.rowater.ro





Page 17 of 68

- apa pentru irigaţii;- apa pentru zootehnie;- apa pentru acvacultura / piscicultura;

tariful / preţul apei; existenţa unor surse alternative; disponibilul de apă la sursa; calitatea serviciului; numărul populaţiei şi mediul de locuire; starea actuală a sistemului de alimentare cu apă (sub aspectul pierderilor de apă, presiunea de serviciu etc.); rata de ocupare a populaţiei; clima; venitul pe gospodărie / familie; factori socio-culturali; echipamentele, dispozitivele, aparatura; gradul de recirculare.

3.1.2. Etape în analiza evoluţiei cerinţelor de apă ale folosinţelor

a) Etapa premergătoare Etapa premergătoare elaborării scenariilor privind evoluţia cerinţelor de apă ale folosinţelor, în intervalul de

timp previzionat, constă în: analiza situaţiei actuale a utilizării resurselor de apă: determinarea stării sistemelor bazinale ale resurselor de apă; determinarea presiunii asupra resurselor de apă;determinarea impactului gestionării apei asupra populaţiei şi a mediului şi a răspunsului necesar ce trebuie

dat;identificarea factorilor care influenţează cerinţele de apă ale folosinţelor;

Analiza situaţiei actuale a utilizării resurselor de apăTranziţia economică în ţările Europei centrale şi de est în anii 90’ a avut un impact catastrofal asupra

consumului de apă în regiune:- diminuarea cu până la 70% în folosirea apei în industrie datorită descreşterii în special a industriei grele, mari

consumatoare de apă (minerit, fabricarea oţelului);

- diminuarea consumului de apă, într-un procent similar, în agricultură şi în sectorul de producerea a energiei.

Indexul de exploatare a apei (WEI) dintr-o ţară reprezintă media anuală a prelevării totale de apă potabilăîmpărţită la media pe termen lung a resurselor de apă proaspătă.

Acest fapt dă o indicaţie asupra modului în care cererea totală de apă exercită presiune asupra resurselor deapă.

În România, cantitatea prelevată de apă a scăzut datorită mai multor factori: încetinirea activităţiieconomice, reducerea cantităţii de apă utilizate în procesele tehnologice, reducerea pierderilor de apă şi punerea înaplicare a instrumentelor/mecanismelor economice în materie de management al apei (7).

Evoluţia prelevărilor de apă în perioada 2001–2007 a fost analizată în scopul:- identificării tendinţelor actuale în evoluţia cerinţelor de apă ale folosinţelor;- detalierii fenomenele majore din domeniul gestionării resurselor de apă:

- pe folosinţe;- la nivelul fiecăreia din cele 11 unităţi bazinale de gestionare a resurselor de apă ale Romaniei.

a1) Variaţia cerinţelor de apă la nivelul întregii ţări şi pentru industrie, agricultură şi populaţie

În perioada 2001÷2007, variaţia cerinţelor de apă (Fig. 3.2) indică:- la nivelul întregii ţări şi în industrie şi un minim în perioada 2004-2005 cu o revenire, în creştere, spre

sfârşitul intervalului analizat (care corespunde unei creşteri economice în perioada respectivă);- pentru populaţie şi pentru agricultură, o continuă decreştere a consumului :

a2) Variaţia cerinţelor de apă pe folosinţe la nivelul fiecăreia din cele 11 unităţi bazinale

Situaţia prelevărilor de apă pe folosinţe în perioada 2001÷2007, la nivelul fiecăreia din cele 11 unităţi bazinalede gestionare a resurselor de apă se prezintă astfel:

7 http://reports.eea.europa.eu/state_of_environment_report_2005_1/ro/



Page 18 of 68

Pentru apa industrială, graficul din Fig. 3.3 evidenţiază:- un singur spaţiu hidrografic (Dobrogea - Litoral) cu o evoluţie asemănătoare celei înregistrate la nivelul

întregii ţări, respectiv cu un minim în perioada 2004-2005 şi cu o creştere spre sfârşitul intervalului analizat (2007),- în toate celelalte 10 bazine hidrografice înregistrându-se o continuă decreştere a cerinţelor de apă pentru

industrie:

Prelevările de apă pentru populaţie

În intervalul 2001 - 2007 (Fig. 3.4), prelevările de apă pentru populaţie au fost într-o continuă descreştere în bazinele hidrografice Argeş-Vedea, Dobrogea – Litoral şi Olt şi s-au menţinut cvasi-constante pe celelalte 8 bazinehidrografice:

La nivelul anului 2007 , consumul specific de apă pentru populaţie (Fig. 3.5) se înregistra cu o medie de cca.42 m3/an.loc. pe 10 bazine hidrografice, excepţie făcând spaţiul hidrografice Dobrogea – Litoral, cu un consum decca.115 m3/an.loc.

Din acest punct de vedere, România se situează la un nivel foarte scăzut care relevă gradul de dezvoltare asocietăţii noastre. Un Raport al Consiliului Mondial al Apei din 2004 arată că utilizarea apei este strâns legată dedezvoltarea economică şi socială a societăţii şi este foarte diferită între zonele globului înregistrându-se valori de (8):

- cca. 40 m3/an loc. în unele ţări subdezvoltate din Africa;- peste 1 000 m3/an loc. în unele ţări dezvoltate;- cca. 2 500 m3/an loc. în unele ţări foarte dezvoltate.

Prelevările de apă pentru agriculturăDescreşterea activităţilor în domeniul agricol în noile state membre ale U.E., inclusiv în România şi Bulgaria,în timpul procesului de tranziţie, a dus la micşorarea cu aproximativ 70% a consumului de apă pentru agricultură şiindustrie în majoritatea ţărilor.Consumul total de apă pentru irigaţii în Europa este de cca.105.068 milioane m3/an.

Între anii 1990 şi 2001, media consumului de apă pentru irigaţii a scăzut de la 5.499m3 /ha/an la 5.170 m3 /ha/an.

Reformele din politica agricolă a U.E. conduc la schimbări importante cu privire la:- structura planului de cultură pe suprafeţele cultivate;- la sectorul de irigaţii;- la volumele de apă utilizate în procesul tehnologic de irigaţii.

Se disting două tendinţe antagonice în această privinţă:- pe de o parte, dacă se reduce producţia, cererea de apă, va fi mai redusă;

- pe de altă parte, dacă s-ar introduce culturi mai profitabile, care, cel puţin în Europa de Sud, au nevoiefrecvent de irigare, cerere de apă va fi mai mare.

3.2. PROGNOZA EVOLUŢIEI CERINŢELOR DE APĂ

3.2.1. Metode de prognoză a evoluţiei cerinţelor de apă

Elaborarea unor scenarii privind evoluţia cerinţelor de apă ale folosinţelor în viitor (perspectiva 2010-2022) se bazează pe:

identificarea factorilor care influenţează cerinţele de apă ale folosinţelor; colectarea informaţiilor necesare pentru prognoza viitoare a cerinţelor de apa; selectarea metodelor de prognoză a cerinţelor de apă, în scopul elaborării unor metodologii pentru prognoza

evoluţiei cerinţelor de apă ale folosinţelor.

Metodele pentru prognoza cerinţelor de apă ale folosinţelor se pot clasifica în următoarele tipuri principale:- metoda raţională;- metoda cauzală;- metoda prin extrapolare;- metoda bazată pe indicatori de dezvoltare.a) Prognoza raţională se bazează pe un set de cunoştinţe personale sau de grup, motiv pentru care ea poate fi

cu totul subiectivă;b) Prognoza cauzală se bazează pe examinarea cauzală a factorilor care influenţează cerinţele de apă;c) Prognoza prin extrapolare se bazează pe extensia tendinţelor trecute spre viitor şi are la bază nivelul trecut al

cerinţelor de apă. Există, de exemplu, metode specifice de prognoză a cerinţelor de apă pe perioadele de secetă.d) Metoda bazată pe indicatori de dezvoltare este o propunere originală a autorilor studiului citat şi ea se

bazează pe corelaţiile dintre indicatorii macroeconomici şi cerinţele de apă ale folosinţelor : unul dintre aceşti indicatori este Produsul Intern Brut;exprimări derivate ale P I B cum ar fi:

- valoarea adăugată brută din economie (din industrie, din agricultură, din construcţii etc.,)

8 Consiliul Mondial al Apei, 2004 - Sursa :http://www.worldwatercouncil.org/virtual_water/synthesis.shtml

http://www.worldwatercouncil.org/virtual_water/synthesis.shtml

http://www.worldwatercouncil.org/virtual_water/synthesis.shtml



Page 19 of 68

- Produsul Intern Brut pe locuitor .

3.2.2. Prognoza privind evoluţia cerinţelor de apă ale folosinţelor Necesită identificarea, cunoaşterea, extragerea şi analiza:

prevederilor existente în:- planurile;

- programele;- strategiile,

elaborate cu privire la:- dezvoltarea folosinţelor şi a cerinţelor lor de apă;- cerintele de mediu asupra resurselor de apa;- situaţia infrastructurilor de apa si canalizare;- situaţia poluarii apelor;- situaţia dezvoltarii, reabilitarii si modernizarii infrastructurii si serviciilor de apa;- situaţia dezvoltarii navigatiei, etc.:

pe toate palierele de organizare a societăţii:- la nivel naţional;- la nivel regional şi local

- la nivelul politicilor şi legislaţiei Uniunii Europene în domeniul apei si in special poilitica acesteia inrezolvarea problemei deficitului de apa si a secetei in Uniune.

În acest cadru s-au identificat şi analizat (11)

a) la nivel naţioanal : “Planul Naţional de Dezvoltare 2007–2013”, Guvernul Romaniei, 2005; “Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007–2013”, Guvernul Romaniei, 2006; “Programul National de Dezvoltare Rurala 2007 – 2013” elaborat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale inanul 2007 (versiunea consolidata); “Strategia Energetica a Romaniei in perioada 2007 – 2020” elaborata de Ministerul Economiei si Finantelor – varianta 16 mai 2007; “Strategia de Dezvoltare privind Industria Miniera” elaborata de Ministerul Economiei si Finantelor

“Strategia privind Turismul” “Propunere pentru definirea strategiei privind amenajarile de imbunatatiri funciare – irigatii, desecari, combatereaeroziunii solului si aparare impotriva inundatiilor” elaborata de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale in anul2006; “Planurile de Amenajare Teritoriale Judetene”; Situatia privind dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apa in sistem centralizat si a retelelor publice de canalizare in judete, transmise de Consiliile Judetene; “Strategia Nationala a Romaniei privind schimbarile climatice 2005–2007” elaborata de Ministerul Mediului siDezvoltarii Durabile; “Strategia Nationala de Conservare a Biodiversitatii – 2000” elaborata de Ministerul Mediului si DezvoltariiDurabile; “Planul National Strategic pentru Pescuit 2007 – 2013” elaborat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. Politica si Strategia de Dezvoltare a Sectorului Forestier din Romania (2001–2010);

b) la nivel regional şi local :

Planurile de dezvoltare regională ale celor 8 regiuni de dezvoltare, 2007-2013;Planurile Locale de Actiune pentru Protectia Mediului la nivel de judete (PLAM) si din Planurile Judetene deDezvoltare pentru perioada 2007 – 2013; Strategia pentru dezvoltarea oraselor mici si mijlocii 2005 – 2015; Programul Operational Regional al Romaniei 2007 – 2013 Strategia de dezvoltare regionala a Romaniei 2007 – 2013; Strategia privind reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport naval in perioada 2005 – 2020;

3.2.2.1. Prognoza cerinţelor de apă pentru populaţiePentru prognoza cerinţelor de apă pentru populaţie s-a avut in vedere atingerea unor anumite obiective

(strategii, planuri si programe):

70% din populaţia României trebuie să aibă acces la sistemele centralizate de alimentare cu apă în sistemregional până în anul 2015;



Page 20 of 68

100% din întreaga populaţie urbană trebuie să aibă acces la reţelele publice de apă până în anul 2015;

populaţiei rurală trebuie să aibă acces la sistemele centralizate de alimentare cu apă ( scenariu propus pe baza analizei situaţiei la nivelul ţărilor din Uniunea Europeană şi pe nevoia de apropiere de acestea):

- în proporţie de 50% (acolo unde ponderea existentă este inferioară acestei cifre) până în anul 2015;- în proporţie de 80%, până în anul 2020.

3.2.2.2. Prognoza cerinţelor de apă pentru industrie Factorii care influenteaza cerinţele de apă

Prognoza evoluţiei viitoare a cerinţelor de apă pe baza:- nivelului actual al factorilor care influenteaza cerinţele de apă şi,- tendintele de evoluţie ale acestora.

Factorii principali care influenţează cerintele de apă în industrie sunt:- tipul industriei si intensitatea utilizarii apei;- costuri prezente si viitoare ale apei;- pretul relativ al surselor alternative;- calitatea si eficienta serviciului;- costul de tratare si evacuare a apelor uzate;

- cerinte legislative. Determinarea prognozei cerintei de apa industriala

a) Metoda extrapolarii tendinţelor istorice

Aceasta metoda este utilizata pentru prognoza pe termen scurt de la 3 la 5 ani.Unii autori o utilizeaza insa si pentru prognoze pe 10 ani si chiar pe termen mai lung, utilizand o extrapolare

lineara sau exponentiala.

b) Metoda prelevarilor de apa industriala pe cap de locuitor

având in vedere volumul de apa industriala prelevat in Romania in anul 2007, pentru evolutia viitoare a cerintelor de apa industriala pe locuitor se propun trei scenarii: un scenariu

minimal; unul mediu si unul maximal.

Scenariul minimal În acest scenariu se presupune ca cerinta de apa industriala pe locuitor creste cu o medie anuala egala cu 60%

din cresterea economica (dupa datele Comisiei Nationale de Prognoza), adică:- 3,66% pe an (60% din 6,1% crestere medie anuala pe intervalul 2008-2015);- 3,48% pe an (60% din 5,8% crestere medie anuala in intervalul 2016-2020).

Scenariul maximal Scenariul presupune o crestere a volumului de apa prelevat pe locuitor , cu acelasi ritm ca si cresterea

economica:- 6,1% pe an in intervalul 2008 – 2015;- 5,8% pe an in intervalul 2016 - 2020).

Scenariul mediuScenariul presupune

o crestere a volumului de apa industriala prelevata pe cap de locuitor egala cu media

cresterilor economiei din scenariul minimal si maximal :- 4,8% pe an in intervalul 2008-215;- 4,6% pe an in intervalul 2016 - 2020.Situatia prelevarilor de apa industriala la nivelul tarii, ca evolutie viitoare a cerintelor de apa industriala pe

locuitor , in acest interval este prezentata in Tabel nr. 3.4 si reprezentata grafic in Fig. 3.10.

c) Metoda bazata pe indicatori de dezvoltare pentru prognoza cerinţelor de apă : „valoarea adaugata brutadin industrie”

Evolutia volumelor de apa industriala prognozate prin aplicarea metodelor de prognoza evidentiate anterior, lanivelul bazinelor/spatiilor hidrografice este prezentata sintetic in Tabel nr. 3.5.



Page 21 of 68

3.2.2.2. Prognoza cerinţelor de apă pentru irigatii

Prognoza cerintelor de apa pentru irigatii se bazeaza pe informatiile provenite din:rezumatul Raportului final al poiectului „ Reabilitarea si reforma sistemului de irigatii”, realizat sub egida

Guvernului Romaniei;baza de date a Administratiei Nationale a Imbunatatirilor Funciare (ANIF) privind suprafetele maxime ce

se pot iriga;

date ale Organizatiilor de Imbunatatiri Funciare (OIF). Factorii care influenteaza cerintele de apa pentru irigatii

Principalii factori care influenteaza cerintele de apa pentru irigatii sunt:- tipul de cultura;- perioada de irigare;- caracteristicile fizice ale sistemelor de prelevare, transport si irigare;- pretul apei pentru irigatii (actual si viitor);- pretul de piata al produselor agricole;- politica in privinta preturilor la importurile si exporturile de produse agricole;- condiţiile climatice;- existenta unor surse alternative de apa.

Componentele proiectului au vizat:

- reabilitarea amenajarilor de irigatii;- consolidarea institutionala;- tehnologii pentru reducerea consumului de energie si gestionarea apei in amenajarile interioare;- sprijin logistic pentru implementarea proiectului.

Pe baza datelor disponibile si a unor studii pilot pe anumite sisteme si subsisteme de irigatii, considerate careprezentative, s-a ajuns la urmatoarele concluzii:

- suprafata amenajata pentru irigatii luata in studiu: 2 942 847 ha;- suprafata amenajata pentru irigatii considerata ca viabila: 451549 ha (15,3 % din suprafata totala

amenajata), compusa din: 242984 ha – sisteme si subsisteme de irigatii cu alimentare gravitationala; 208565 ha – sisteme alimentate prin pompare, cu 1-2 trepte de pompare şi inaltimi de mici pompare,

inaltime maxima de pompare fiind de cca. 20-25 metri;

359175 ha (12,3 %) – sisteme si subsisteme irigate prin pompare, considerate marginal viabile, cu inaltimireduse de pompare, dar si cu un randament scazut al pomparii si un nivel redus al beneficiului agricol; 2131539 ha (72.4 %) – sisteme si subsisteme irigate prin pompare considerate neviabile, cu canale lungi,

numeroase trepte de pompare şi o inaltime de pompare foarte mare (în marea lor majoritate aceste suprafete nu se irigain prezent).

Scenarii privind evolutia cerintelor de apa pentru irigatii

Au fost analizate urmatoarele scenarii de dezvoltare a irigariilor în România:

a) un scenariu minimal in care:in anul 2013:- suprafaţa irigabilă este estimată la cca. 464.000 ha;

- un volum de apă prelevat de cca 1170,0 mil m

3

/an;în anul 2020:- suprafata irigabilă este estimată la cca. 575.000 ha;- un volum prelevat de apa de cca. 2200 mil m3/an;

b) un scenariu mediu in care:in anul 2013:- suprafaţa irigabilă este estimată la cca. 541.000 ha;- un volum de apă prelevat de cca 1360,0 mil m3/an;în anul 2020:- suprafata irigabilă este estimată la cca. 760.000 ha;- un volum prelevat de apa de cca. 2900 mil m3/an;

c) un scenariu maximal in care:

in anul 2013:- suprafaţa irigabilă este estimată la cca. 665.000 ha;- un volum de apă prelevat de cca 1970 mil m3/an;în anul 2020:



Page 22 of 68

- suprafata irigabilă este estimată la cca. 1.350.000 ha;- un volum prelevat de apa de cca. 3750 mil m3/an;

3.2.2.3. Prognoza cerinţelor de apă in zootehnie

Prognoza cerinţelor de apă pentru zootehnie (in regim industrial), in lipsa unei strategii postaderare a sectorului, s-a bazat pe documente:

Documentul de Pozitie al Romaniei capitolul 7 – Agricultura; Tratatul de aderare la Uniunea Europeana; documente ale Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale; documente ale Patronatului cărnii ş.a.

Factorii care influenteaza cerintele de apa:- marimea si specia animalului;- starea fiziologica (gestant, alaptare, crestere) - pentru fiecare litru de lapte este necesar 0,87 l apa;- nivelul de activitate (un animal mai activ, necesita mai multa apa);- tipul dietei si cantitatea consumata (o dieta uscata necesita mai multa apa decat o dieta umeda);- conditiile climatice (o temperature a aerului de peste 270C conduce la o dublare a cerintei de apa);- calitatea apei (gustul si salinitatea afecteaza consumul).

Scenarii privind evolutia cerintelor de apa pentru zootehniePrognoză s-a realizat prin metoda extrapolarii tendinţelor istorice urmarind evolutia efectivelor de animale din Romaniain anii 2001-2006.

3.2.2.4. Prognoza cerinţelor de apă pentru acvacultura / piscicultura

Prognoza a fost realizată:- pornind de la situatia actuală;- pe baza Planului Naţional Strategic pentru Pescuit 2005-2013 elaborat de Ministerul Agriculturii si

Dezvoltarii Rurale.Principalele specii de peşti cultivate sunt: crap comun, ciprinide est–asiatice (sâger, cosas, novac), caras, şalău,

ştiucă, somn (acestea reprezentâd 85% din producţie, iar 15% reprezintă producţia de salmonide (păstrăv curcubeu, păstrăv fâtânel).

Scenarii privind evolutia cerintelor de apa pentru acvacultura Cu privire la suprafaţa amenajată pentru acvacultura, scenariul privind prognoza prevede o crestere ponderata a

acestora, bazată pe:- analiza la nivel de bazin / spatiu hidrografic a suprafetelor amenajate;- analiza modului in care ar putea evolua ele in intervalul de prognoza 2010 – 2020.

Cu privire la volumul de apă prognozat a fi prelevat pentru acvacultura,- având in vedere aceasta suprafaţa amenajată prognozată,- volumul specific de apa prognozat a fi prelevat pentru acvacultura de 35000mc/ha/an,- a rezultat că volumul de apă prognozat a fi prelevat pentru acvacultura va fi de 1150 mil.m3 in anul 2013,

volum ce se va mentine si in anul 2020 (Tabel nr.3.11).

3.3. BILANŢUL APEI

Calculele de bilant al apei: la nivelul tarii; la nivelul bazinelor / spatiilor hidrografice; in sectiuni caracteristice de rauri, potential deficitare

cuprind următoarele etape:- analiza resurselor de apa disponibile la surse la nivelul tarii si la nivel de bazin / spatiu hidrografic- comparaţia cu volumele de apa prelevate pentru folosinte in ultimii 5 ani;- analiza preliminara in vederea alegerii sectiunilor de calcul de bilant;- elaborarea metodologiei de calcul a bilantului apei;- elaborarea ipotezelor de calcul privind debitul natural afluent ales pentru calculele de bilant;- elaborarea scenariilor privind evolutia cerintelor de apa ale folosintelor locale;- calculele de bilant in sectiunile caracteristice alese.

Principala problema a gestionarii resurselor de apa o constituie acoperirea cerintelor de apa ale folosintelor .



Page 23 of 68

Bilantul s-a efectuat:- la nivelul tarii;- la nivelul fiecarui bazin/spatiu hidrografic.

Ipoteze de calcul al bilantului

a) Calculul debitelor disponibile in sectiunile caracteristice s-a efectuat in doua ipoteze ale valorilor debitelor

afluente naturale:- debitul afluent natural este debitul mediu multianual din perioada de analiza;- debitul afluent natural este debitul minim anual inregistrat in perioada de analiza.Pe cale de consecinţă, pentru deficitele/excedentele de debit in sectiunile caracteristice au rezultat doua valori:- o valoare corespunde unui an mediu,- cealalaltă valoare corespunde unui an denumit „ secetos”.

b) Variante considerate în calculele de bilanţ:- situatia actuala (an de referinta 2007);- situatia de prognoza pentru intervalul 2010 – 2020.

c) Concluziile calculului de bilant sunt urmatoarele:- la nivelul tarii , nu exista deficite de apa pentru intervalul 2010 – 2020;- la nivelul bazinelor / spaţilor hidrografice, nu exista deficite de apa in nici un bazin / spatiu hidrografic in

intervalul 2010 – 2020;- exista insa cateva sectiuni deficitare in spatiul hidrografic Prut – Barlad iar in alte cateva sectiuni desi existaexcedente de apa ele au valori relativ mici.

CAP.4. REGIMURI DE AUTORIZARE ÎN GOSPODĂRIREA APELOR

Regimurile de autorizare în gospodărirea apelor sunt reglementate în legislaţia din ţara noastră prin următoareleacte normative:

- Legea apelor nr. 107/1996 , M.O.al României, Partea I, nr. 244 din 8 octombrie 1996;- Legea nr.310 din 28/06/2004 pentru modificarea si completarea Legii apelor nr.107/1996, M.O.al României, Partea

I nr. 584 din 30/06/2004;- Lege nr. 112 din 04/05/2006 , pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996, M.O.al României,

Partea I nr. 413 din 12/05/2006;

- Ordin nr. 661/2006 - Normativ de conţinut al documentaţiilor tehnice de fundamentare necesare obţinerii avizuluide gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor, din 28/06/2006, M.O.al României, Partea I nr. 658 din31/07/2006;

- Ordin nr. 662 din 28/06/2006 , privind aprobarea Procedurii şi a competenţelor de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor , M.O.al României, Partea I nr.661 din 01/08/2006.

Scopul Legii apelor nr. 107/1996 , cu modificările şi completările ulterioare: gospodărirea durabilă a resurselor de apă şi protecţiei acestora împotriva epuizării şi poluării apelor introducerea obligaţiei utilizatorilor de apă de a solicita şi de a obţine actele care:

- condiţionează din punct de vedere tehnic şi juridic;- realizarea şi desfăşurarea activităţii obiectivelor noi de investiţie , care urmează a fi construite pe ape sau careau legătură cu apele,si anume:

„ Avizul de gospodărire a apelor ”, la faza de proiectare, prin care se reglementează:- regimul lucrărilor care se construiesc pe ape sau au legătură cu apele;- activităţile social-economice, cu efecte potenţial negative asupra componentei hidraulice a mediului;

„Autorizaţia de gospodărire a apelor” pentru.- punerea în funcţiune a acestor categorii de lucrări;- exploatarea acestor categorii de lucrări.

4.1. AVIZUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR 4.1.1. Avizul de gospodărire a apelor

4.1.1.1. Avizul de gospodărire a apelor – act tehnic şi juridic

Avizul de gospodărire a apelor reprezintă actul tehnic şi juridic prin care emitentul acestuia condiţionează (Art. 5)(9):

a) finanţarea şi/sau execuţia obiectivelor noi de investiţie, care urmează a fi construite pe ape sau care au legătură

9 Ordin nr. 662 din 28/06/2006 privind aprobarea Procedurii şi a competenţelor de emitere a avizelor şi autorizaţiilor degospodărire a apelor, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 661 din 01/08/2006



Page 24 of 68

cu:- apele de suprafaţă,- cu apele subterane,- construcţiile şi instalaţiile care se execută pe litoralul Mării Negre, pe faleza şi plaja mării şi pe fundul apelor

maritime interioare şi mării teritoriale;

b) dezvoltarea, modernizarea sau retehnologizarea unor:- procese tehnologice sau a unor instalaţii existente ale utilizatorilor de apă,- dacă se modifică prevederile avizului obţinut anterior,- şi dacă această modificare a intervenit până la promovarea lucrărilor respective.

c) desfăşurarea unor activităţi speciale, după caz, de:- depozitare, manevrare, şi/sau transport prin conducte a substanţelor periculoase,- alte activităţi pe sol sau în subsol care pot conduce la evacuarea indirectă de substanţe periculoase în apele

subterane sau de suprafaţă.

d) obţinerea permisului de exploatare (pentru deschiderea exploatărilor, în conformitate cu prevederile Legiiminelor nr. 85/2003 cu modificările şi completările ulterioare):

- a nisipurilor şi pietrişurilor din albiile cursurilor de apă şi din terase,- a nămolurilor din lacuri.

e) executare şi a altor lucrări necesare, necuprinse în documentaţia tehnică de fundamentare prezentată la avizare,

- dar care se impun a fi realizate, în scopul evitării producerii de pagube utilizatorilor de apă existenţi sau riveranilor din amonte sau din aval (Art.11).

4.1.1.2. Condiţiile cerute Avizului de gospodărire a apelor (Art.11)a) respectarea limitelor impuse prin actele normative; b) asigurarea conservării şi dezvoltării resursei de apă;c) contorizarea prelevărilor de apă;d) asigurarea scurgerii salubre pe cursurile de apă şi după caz, executarea construcţiilor necesare migrării

ihtiofaunei, în vederea atingerii stării bune a apelor;e) evitarea risipei de apă;f) asigurarea monitoringului integrat al calităţii apelor uzate evacuate;g) asigurarea sistemului de alarmare-avertizare a localităţilor amplasate în aval faţă de o lucrare de barare, precum

şi a altor condiţii care conduc la protejarea publicului în acest domeniu;h) conformarea cu prevederile angajamentelor de aderare la UE , cuprinse în Tratatul de Aderare a României la U.E.

ratificat prin Legea nr. 157/2005;i) conformarea cu prevederile OUG nr.152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării referitoare la

managementul şi calitatea apelor.

4.1.1.3. Solicitarea şi elaborarea documentaţiei tehnice de fundamentare, pentru emitereaAvizului de gospodărire a apelor

a) Solicitarea Avizului de gospodărire a apelor

Avizul de gospodărire a apelor (Art. 15):

- se solicită de către beneficiarul sau titularul de investiţie, la faza de proiectare "studiu de fezabilitate", pe baza uneidocumentaţii tehnice de fundamentare elaborată conform prevederilor legale;

- este aviz conform şi trebuie respectat ca atare de către beneficiarul, titularul de investiţie, proiectant şi constructor , lacontractarea şi execuţia investiţiei.

Avizul de gospodărire a apelor, precum şi refuzul de emitere a acestuia, pot fi contestate potrivit Legii contenciosuluiadministrativ nr.554/2004.

În cazul solicitării Avizului de gospodărire a apelor necesar obţinerii permisului de exploatare a nisipurilor, pietrişului şi nămolurilor din albiile cursurilor de apă, a lacurilor şi din terasă, beneficiarul sau titularul de investiţie,depune documentaţia tehnică de fundamentare elaborată conform prevederilor legale (Art.16).

Persoanele fizice sau juridice trebuie să solicite emiterea Avizului de gospodărire a apelor prin completarea formularului (Art.17;Anexa nr.1.c.1)



Page 25 of 68

b) Formularul de solicitare pentru emiterea Avizului de gospodărire a apelor

Către,............................................(Direcţia Apelor ............, Administraţia Naţională "Apele Române")În conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996 cu completărileşi modificările ulterioare,a) Subsemnatul .......................................................................................................................( Numele şi prenumele solicitantului)

posesor al buletinului de identitate/cărţii de identitate seria ...... nr. .........., codul numeric personal .................................................. domiciliat în localitatea ....................................... ...........................str. ..................... nr....., bloc....., ap. ..... tel. .................., fax .............................;

b) .................................................................................................................................(Denumirea societăţii comerciale/regiei autonome)codul fiscal ....................., nr.de înmatriculare la Registrul comerţului ................cod CAEN.......................................profil de activitate ........................................telefon................, fax..................cu sediul în localitatea strada ..........................nr.......judeţul..............................prin reprezentantul sau ...................................(numele şi prenumele)

în calitate de ............................................................................................. solicită:(beneficiar sau titular de investiţie)

AVIZ DE GOSPODĂRIRE A APELOR pentru investiţia ..........................................................................................................................................................................................................................................................................(denumirea investiţiei)din bazinul hidrografic .......................................... pe râul . .............................................. .......Solicitarea este pentru:- investiţie nouă- extinderea/modernizarea folosinţei existente/restrângerea sau sistarea activităţii care este în funcţiune de la data

de ....................................... şi a fost reglementată anterior prinAvizul/Autorizaţia de gospodărire a apelor nr. .............. din data de ..... .......... ......... .......

emis(ă) de către ................................................................................. . .......... ......... .......(denumirea emitentului)Pretenţie de confidenţialitate: .......................................................................... ......... .......Execuţia obiectivului (folosinţa, lucrarea) urmează să înceapă la data de ........... ......... .......iar punerea în funcţiune de la data de ................................................................. ......... .......

Subsemnatul, declar pe proprie răspundere că documentaţia pentru care se solicită aviz de gospodărire a apelor a fostîntocmită conform normativelor de conţinut, iar lucrările/construcţiile/instalaţiile îndeplinesc condiţiile necesare deasigurare a gospodăririi raţionale a apelor şi protecţiei resurselor de apă împotriva poluării, potrivit reglementărilor învigoare.

Anexăm în 2 exemplare din documentaţia tehnică însoţită de următoarele acte necesare pentru avizare (denumireaactelor, numărul şi data emiterii)

Data ................................

L.S.( funcţia, numele şi semnătura)

NOTĂ: lit. a) se completează în cazul în care beneficiarul sau titularul de investiţie este o persoana fizică.lit. b) se completează în cazul în care beneficiarul sau titularul de investiţie este o persoana juridică.



Page 26 of 68

c) Elaborarea documentaţiei tehnice de fundamentare (Art. 20-21)

Documentaţia tehnică de fundamentare se elaborează în baza următoarelor categorii de studii :- meteorologice, hidrologice sau hidrogeologice;- studiilor de gospodărire a apelor;- studiilor de impact produs de lucrările propuse asupra resurselor de apă şi zonelor riverane, după caz.

Documentaţiile tehnice pot fi întocmite de către:

- unităţi publice sau private certificate de MMGA (Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor), actualmente MM (Ministerul Mediului) în conformitate cu prevederile legale;

- unităţi publice sau private certificate de o autoritate competentă din statele Uniunii Europene.

Daca alte unităţi în afară celor certificate de către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor Studiilehidrologice, întocmesc studii hidrogeologice care stau la baza elaborării documentaţiei, aceste studii vor fi expertizatede către Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor .

Datele hidrologice şi hidrogeologice necesare pentru dimensionarea lucrărilor hidrotehnice sau hidroedilitare aleunor obiective noi de investiţii/extinderi ale obiectivelor existente trebuie actualizate pentru elaborarea documentaţiei.

Soluţiile propuse prin documentaţiile tehnice pentru obţinerea Avizului de gospodărire a apelor trebuie săelimine posibilele riscuri şi să respecte normativele tehnice impuse de protecţie a mediului şi de specificulamplasamentelor.

d) Răspunderi asumate (Art. 18)

Solicitantul Avizului de gospodărire a apelor îşi asumă responsabilitatea exactităţii datelor şi informaţiilor cuprinse în formularul de solicitare.

Elaboratorul documentaţiei îşi asumă:

responsabilitatea exactităţii datelor şi informaţiilor cuprinse în documentaţia tehnică aferentă şi trebuie sădemonstreze:

evidenţa avizelor , acordurilor sau autorizaţiilor sau a altor acte de reglementare obţinute anterior pentru investiţia

propusă;

soluţiile şi măsurile adoptate pentru asigurarea gospodăririi durabile a resurselor de apă şi atingerii "stării bune aapelor";

măsurile întreprinse şi propuse pentru minimizarea impactelor adverse datorate lucrărilor supuse avizării;

soluţiile şi acţiunile adoptate pentru asigurarea debitului minim în albiile cursurilor de apă, pentru protecţiaecosistemelor acvatice şi a altor valori ecologice;

calculul volumului depozitelor de substanţe minerale supus evaluării.

Pentru situaţiile în care se constată incorectitudinea informaţiilor conţinute în documentaţie sau conţinutul documentaţiei este incomplet , emitentul avizului va solicita completarea acesteia sau va restitui documentaţia

solicitantului, în vederea refacerii acesteia.

Datele şi informaţiile cuprinse în documentaţia tehnică sunt confidenţiale dacă solicitantul cere expres acest lucru.

4.1.2. Categoriile de lucrări şi activităţi pentru care, este necesară sau nu, solicitarea şi obţinerea Avizului degospodărire a apelor

4.1.2.1. Categoriile de lucrări şi activităţi pentru care este necesară solicitarea şi obţinereaAvizului de gospodărire a apelor (Anexa nr.1.a.)

a) lucrări, construcţii şi instalaţii care asigură gospodărirea complexă a apelor, inclusiv atenuarea apelor mari, prinmodificarea regimului natural de curgere, cum sunt:

- baraje,- acumulări permanente sau nepermanente,- derivaţii de debite;

b) lucrări , cu construcţiile şi instalaţiile aferente care asigură folosirea apelor :- alimentări cu apă potabilă inclusiv cele din mediul rural, unde trebuie asigurate condiţii de realizare treptată a

canalizării şi epurării apelor uzate,



Page 27 of 68

- alimentări cu apă industrială,- amenajări pentru irigaţii,- amenajări piscicole,- centrale hidroelectrice,- folosinţe hidromecanice,- amenajări pentru navigaţie, plutărit şi flotaj, poduri plutitoare,- amenajări balneare, turistice sau pentru agrement, alte lucrări de acest fel;

c) lucrări, construcţii şi instalaţii care asigură protecţia calităţii apelor sau influenţează calitatea apelor :- lucrări de canalizare şi evacuare de ape uzate,- staţii şi instalaţii de prelucrare a calităţii apelor,- injecţii de ape în subteran, alte asemenea lucrări;

d) construcţii care asigură apărarea împotriva acţiunii distructive a apei :- îndiguiri, apărări şi consolidări de maluri şi albii,- rectificări şi reprofilări de albii,- lucrări de dirijare a apei,- combaterea eroziunii solului, regularizarea scurgerii pe versanţi, corectare torenţi,- desecări şi asanări,- alte lucrări de apărare;

e) traversări de cursuri de apă cu lucrările aferente: poduri, conducte, linii electrice,etc.;f) amenajări şi instalaţii de extragere a agregatelor minerale şi nămolurilor terapeutice din albiile sau malurile

cursurilor de apă, lacurilor şi ţărmul mării: balastiere amplasate în terasă, cariere, etc.;

g) depozite de deşeuri : menajere, industriale (halde de steril, zguri şi cenuşi, şlamuri, nămoluri şi alte asemenea) şicimitire;

h) plantări şi defrişări de vegetaţie lemnoasă, perdele antierozionale şi filtrante în zonele de protecţie sau în albiilemajore, care nu fac parte din fondul forestier;

i) lucrări, construcţii şi instalaţii care se execută pe:- malul mării,- fundul apelor maritime interioare şi al mării teritoriale,- platoul continental sau lucrări pentru apărarea ţărmului;

j) lucrări de prospecţiuni, în legătură cu apele:- de explorare/exploatare prin foraje terestre sau maritime,- instalaţii hidromecanice,- borne topohidrografice,- orice alte lucrări de studii de teren în legătură cu apele;k) lucrări şi instalaţii pentru urmărirea: parametrilor hidrologici si a calităţii apei ;

l) injectarea apelor de zăcământ de la schelele de extracţie,în structurile din care au provenit sau în formaţiunilegeologice, care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte scopuri, fără a produce poluarea straturilor deape subterane traversate;

m) planuri de amenajare a teritoriului:- planuri de urbanism general (PUG),- planuri de urbanism zonal (PUZ),

- planuri de urbanism de detaliu (PUD);n) lucrări de închidere a minelor /carierelor şi de reconstrucţie ecologică a zonelor afectate;

o) zone naturale protejate;

p) instalaţii de preepurare/epurare a apelor uzate pentru folosinţele de apă care intră sub incidenţa O.U.G. nr.152/2005 (privind prevenirea şi controlul integrat al poluării) care se alimentează cu apă de la un alt consumator şievacuează apa uzată epurată/preepurată în reţeaua de canalizare comunală sau de zonă.

4.1.2.2. Categoriile de lucrări şi activităţi pentru care nu este necesară solicitarea şi obţinereaavizului de gospodărire a apelor (Anexa nr.1.b.1.)

I. Alimentarea cu apă pentru folosinţe destinate satisfacerii nevoilor gospodăriei proprii : dacă nu se folosescinstalaţii sau se folosesc instalaţii mici (cu capacitate de până la 0,2 l/s).

II. Lucrări de dragare efectuate pe căile navigabile pentru menţinerea adâncimii de navigaţie:- locurile de depozitare a materialului dragat şi condiţiile impuse se stabilesc anual de către Administraţia Naţională

"Apele Române"



Page 28 of 68

- împreună cu Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi R.A.

III. Lucrări pentru care este necesară notificarea către unităţile din subordinea Administraţiei Naţionale "Apele Române" (conf. art.54, din Legea apelor 107/1996, cu modificări şi completări) pentru începerea execuţiei următoarelor lucrări/instalaţii :

a) Lucrări de dezvoltare, modernizare sau retehnologizare a unor procese tehnologice sau a unor instalaţii existente, dacă nu se modifică parametrii cantitativi şi calitativi finali ai folosinţei de apă înscrişi în autorizaţia de

gospodărire a apelor emisă înainte de începerea execuţiei acestorab) Instalaţiile cu caracter provizoriu pe durată de execuţie a unor investiţii dacă:

- debitul prelevat nu depăşeşte 2 l/s,- apele evacuate rezultate după folosire nu influenţează calitatea emisarului .

c) Protecţia sanitară a surselor de alimentare cu apă potabilă, a apelor minerale, a lacurilor şi nămolurilor terapeutice.

d) Traversări ale cursurilor de apă de către drumuri de exploatare, comunale sau judeţene, în bazine hidrograficemai mici de 10 km2 .

e) Lucrări de cultură şi refacere a pădurilor şi de combatere a eroziunii solului , pe suprafeţe totale mai mici de 20km2 inclusiv şi lucrări de regularizare a scurgerii pe versanţi şi corectări de torenţi , pe lungimi mai mici de 10 km.

f ) Lucrări de captare a apei , dacă debitul prelevat nu depăşeşte 2 l/s, iar apele evacuate rezultate după folosire nuinfluenţează calitatea resurselor de apă.

g) Reparaţii de drumuri şi poduri .

h) Lucrări de amenajare a plajelor turistice pentru asigurarea confortului turiştilor pe plaje: agrement nautic,tobogane acvatice, publicitate etc.

În cazul traversării digurilor, barajelor şi a altor CH cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, de către conducte detransport, linii şi cabluri electrice sau de telecomunicaţii, la faza Detaliu de execuţie, este necesară obţinerea Permisului de traversare a acestor construcţii (Art. 12), emis de ANAR.

4.1.3. Emiterea şi valabilitatea Avizului de gospodărire a apelor

Competenţele de emitere a Avizului de gospodărire a apelor :

- Administraţia Naţională "Apele Române" (ANAR)- unităţile de gospodărirea apelor (Art.22) conform competenţelor (Anexa nr.1.c.2.)

4.1.3.1. Transmiterea documentaţiilor tehnice de fundamentare (Art. 23):

în două exemplare la SGA (Sistemul de gospodărire a apelor ) pe a cărui rază de activitate este amplasatăinvestiţia, dacă SGA sau Direcţia de gospodărire a apelor (DGA) sunt autorităţi competente.

- În cazul în care Direcţia de gospodărire a apelor este cea competentă, Sistemul de gospodărire a apelor îi vatransmite un exemplar din documentaţie.

- DGA poate solicita de la SGA un Referat tehnic de specialitate pe teritoriul căruia se amplasează obiectivul deinvestiţie, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data primirii solicitării;

într-un exemplar la ANAR , dacă ANAR este autoritate competentă pentru emiterea Avizului de gospodărire a

apelor şi un exemplar la Direcţia de ape bazinale (DAB) a ANAR, care va emite Referatul tehnic de specialitate întermen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data primirii documentaţiei.

un exemplar la SGA Tulcea, care va înainta Direcţiei apelor bazinale (DAB) punctul său de vedere în legătură cuemiterea avizului, pentru lucrările amplasate în perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării,.

un exemplar la Direcţia de specialitate din cadrul MMGA, în vederea obţinerii acceptului statelor vecine,conform acordurilor bilaterale pentru apele de frontieră, pentru lucrările situate/activităţi pe cursurile de apă care

formează sau intersectează frontiera ţării şi care pot avea un impact transfrontier negativ, (Art.24).

4.1.3.2. Emiterea Avizului de gospodărire a apelor

a) Avizul de gospodărire a apelor (Art. 25) se emite numai dacă:documentaţia tehnică tratează în mod corespunzător problemele înscrise în normativul de conţinut

şi face dovada conformării cu cerinţele legale privind gospodărirea cantitativă şi calitativă a apelor.b) Emiterea Avizului de gospodărire a apelor este condiţionată:

pentru:



Page 29 of 68

- execuţia lucrărilor noi - lucrări existente care modifică parametrii de bază prin intervenţii constructive,

de existenţa acordului de funcţionare în siguranţă emis de autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile legale, la:

- baraje, pentru retenţii permanente sau nepermanente de apă,- la baraje şi diguri care realizează depozite de deşeuri industriale depuse prin hidromecanizare,- la lucrări hidrotehnice speciale.

c) Emiterea Avizului de gospodărire a apelor in situaţii de urgenţă :- care necesită acţiuni imediate pentru siguranţa naţională, protecţia sănătăţii populaţiei şi a bunurilor materiale,- în condiţiile în care circumstanţele nu permit o analiză detaliată a solicitării de aviz ,- se poate emite Aviz de gospodărire a apelor pentru situaţie excepţională,

- pentru finanţarea şi respectiv promovarea lucrărilor, - începerea execuţiei lucrărilor se va realiza în baza Avizului de gospodărire a apelor,- care se va solicita şi obţine pentru fiecare lucrare componentă,- în baza unei documentaţii tehnice de fundamentare întocmită conform legii (Art. 7).

d) Pentru un ansamblu de lucrări şi categorii de activităţi similare, care se desfăşoară în diferite amplasamente dincadrul aceluiaşi bazin hidrografic (ex. traversări de linii electrice, linii de telecomunicaţii), care nu produc efectenegative diferite de la un amplasament la altul, se poate emite un singur Aviz de gospodărire a apelor (Art.6).

e) Pentru începerea execuţiei fiecărei lucrări de traversare a cursului de apă care a făcut obiectul acestui aviz, estenecesară notificarea de începere a execuţiei .

f) Refuzul emiterii avizului – Dacă în urma verificării în teren se constată că:- datele prezentate nu corespund realităţii,- sau condiţiile din teren nu permit realizarea obiectivului în zona propusă,- se refuză în scris şi motivat emiterea avizului,- în termen de 30 de zile calendaristice de la data depunerii documentaţiei - sau în termen de 30 de zile calendaristice de la data expirării termenului acordat solicitantului pentru completarea

documentaţiei.

g) Eliberarea AVIZULUI DE GOSPODĂRIRE A APELOR se va face în condiţiile în care documentaţia tehnică,cu completările solicitate, satisface cerinţele legale (Art. 26)

Avizul de gospodărire a apelor se emite în termen de cel mult 30 zile calendaristice de la data primiriidocumentaţiei sau a ultimei completări solicitate.

În cazul în care este necesară obţinerea acceptului statelor vecine conform acordurilor pentru apele de frontieră,termenul de emitere a avizului decurge de la data notificării favorabile a Părţii care şi-a dat acceptul.

4.1.3.3. Valabilitatea Avizului de gospodărire a apelor (Art. 13)

Avizul de gospodărire a apelor îşi menţine valabilitatea pe toată durata de realizare a lucrărilor , cu condiţiarespectării prevederilor cuprinse în acesta.

Avizul de gospodărire a apelor îşi pierde valabilitatea după 2 ani de la emitere, dacă execuţia lucrărilor,construcţiilor sau instalaţiilor nu a început în acest interval ;

Se poate emite un nou aviz, numai dacă se respectă integral prevederile documentaţiei pentru care s-a emis

avizul iniţial.

Solicitarea de emitere a avizului se face cu minimum două luni înainte de data expirării acestuia , potrivit legii.

Posesorul Avizului de gospodărire a apelor are obligaţia:- să anunţe, în scris, Direcţiile de ape bazinale ale ANAR,- despre data de începere a execuţiei lucrărilor ,- cu zece zile înainte de această dată (Art. 14).

Emitentul Avizului de gospodărire a apelor are obligaţia- ştampilării şi semnării spre neschimbare,- transmiterii solicitantului a unui exemplar din documentaţie,- împreună cu un exemplar din aviz (Art. 27).

Transmiterea Avizului de gospodărire a apelor În vederea introducerii în evidenţă computerizată „ Managementul documentelor ”:- câte un exemplar din Avizul de gospodărire a apelor se păstrează/transmite:



Page 30 of 68

- la Sistemul de gospodărire a apelor pe teritoriul căreia va fi realizată investiţia,- şi la Direcţia de ape bazinale a Administraţiei Naţionale „Apele Române”.

Pentru lucrări de derivaţii de debite între două bazine hidrografice sau alte lucrări care traversează teritoriul adouă sau mai multe judeţe se va transmite:

- câte un exemplar din Avizul de gospodărire a apelor la fiecare Direcţie de ape bazinale a Administraţiei Naţionale„Apele Române” al cărui teritoriu este traversat de lucrarea respectivă.

Câte un exemplar din avizele emise se va păstra în evidenţa Direcţiei de ape bazinale şi subunităţii sale pe razacăreia se amplasează obiectivul sau se desfăşoară activitatea supusă avizării.

Emitentul avizului va transmite Sistemului de gospodărire a apelor un exemplar din documentaţie care va fi păstrat în arhiva tehnică pe toată durata de existenţă a lucrării pentru care s-a solicitat avizul (Art. 28).

4.1.4. Tarife percepute pentru emiterea Avizului de gospodărire a apelor

Tarifele se percep conform art. 50 alin. (4) din Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completărileulterioare pentru emiterea Avizului de gospodărire a apelor.

Avizul de gospodărire a apelor se eliberează numai după ce solicitantul achită contravaloarea acestor tarife (Art.29).

Valoarea tarifelor pentru serviciile de emitere a Avizului de gospodărire a apelor este stabilită în Anexa nr. 8 la

Ordonanţa de urgenţă nr. 107/2002 aprobată prin Legea nr. 404/2003 cu modificările şi completările ulterioare.

Tarifele se reactualizează periodic prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale dindomeniul apelor potrivit legislaţiei în vigoare.

4.1.5. Transferul Avizului de gospodărire a apelor

Avizul de gospodărire a apelor poate fi transferat la un alt beneficiar sau titular de investiţie în condiţiile în caredin analiza efectuată de emitent la faţa locului rezultă că lucrările şi măsurile propuse şi respectiv cele realizate nu s-aumodificat (Art. 30).

Transferul se face în baza unei solicitări de transfer completată (conf. Anexă nr.1.e.1), adresată emitentului Avizului de gospodărire a apelor care face obiectul transferului. În solicitare se va preciza stadiul de execuţie allucrărilor în momentul preluării de către celălalt beneficiar

Transferul se consideră efectuat începând cu data expedierii către fostul şi actualul beneficiar a adresei deconfirmare a transferului.

Transferul se refuză, motivat, în scris, conf. prevederile legislaţiei în domeniu:-dacă la data efectuării transferului se constată nerespectarea prevederile avizului iniţial,- transferul implică modificări de soluţii în tehnologia de tratare a apei, modificarea sursei de alimentare cu apă, etc.,- noul beneficiar va solicita emiterea unui nou aviz de gospodărire a apelor conform procedurii (Art. 31).

Transferul se realizează numai după ce solicitantul achită emitentului contravaloarea tarifului pentru serviciul prestat (Art. 32)

Către,............................................(Direcţia Apelor ............, Administraţia Naţională "Apele Române")

În conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996 cu completărileşi modificările ulterioare,a) Subsemnatul .......................................................................................................................( Numele şi prenumele solicitantului)

posesor al buletinului de identitate/cărţii de identitate seria ...... nr. .........., codul numeric personal .................................................. domiciliat în localitatea ....................................... ...........................str. ..................... nr....., bloc....., ap. ..... tel. .................., fax .............................;

b) .................................................................................................................................(Denumirea societăţii comerciale/regiei autonome)codul fiscal ....................., nr.de înmatriculare la Registrul comerţului ................cod CAEN.......................................profil de activitate ........................................telefon................, fax..................cu sediul în localitatea strada ..........................nr.......judeţul..............................prin reprezentantul sau ...................................

(numele şi prenumele)în calitate de ............................................................................................. solicită:(beneficiar sau titular de investiţie)



Page 31 of 68

TRANSFERUL AVIZULUI DE GOSPODĂRIRE A APELOR

Nr. ....... din data de ................ emis de către ..........................................................................(denumirea autorităţii emitente) pentru investiţia .........................................................................................................................

(denumirea investiţiei)din bazinul hidrografic .................................................................. pe râul ...............................Solicitarea este pentru:- investiţie nouă- extindere/modernizare folosinţă existentă care este în funcţiune de la data de şi a fostreglementată anterior prin Avizul/Autorizaţia de gospodărire a apelor nr. din data de ............emis de către (denumirea autorităţii emitente)Pretenţie de confidenţialitate: ...................................................................................................Execuţia obiectivului (folosinţa, lucrarea) urmează să înceapă la data de ........................... iar punerea în funcţiune de la data de ................................Subsemnatul, declar pe proprie răspundere că mi-am însuşit documentaţia tehnică în baza căreia s-a eliberat avizul degospodărire a apelor, documentaţie ce a fost întocmită conform normativelor de conţinut, iar lucrările/construcţiile/instalaţiile îndeplinesc condiţiile necesare de asigurare a gospodăririi raţionale a apelor şi

protecţiei resurselor de apă împotriva poluării, potrivit reglementărilor în vigoare şi ale căror prevederi vor fi respectatela execuţia investiţiei.Anexăm în 2 exemplare documentaţia tehnică însoţită de următoarele acte necesare pentruefectuarea transferului (denumirea actului, numărul şi data emiterii)

Data ................................L.S.(funcţia, numele şi semnătura) NOTĂ:lit. a) se completează în cazul în care beneficiarul sau titularul de investiţie este o persoana fizică.lit. b) se completează în cazul în care beneficiarul sau titularul de investiţie este o persoana juridică.

4.1.6. Faze ulterioare obţinerii Avizului de gospodărire a apelor

Punerea în funcţiune sau exploatarea lucrărilor, construcţiilor sau instalaţiilor care se construiesc pe apesau care au legătură cu acestea este reglementată prin Autorizaţia de gospodărire a apelor .

Fac excepţie lucrările şi activităţile prevăzute la pct. I-II din anexa nr. 1.b.2 pentru care utilizarea apelor se faceliber, conform prevederilor Legii apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele prevăzute la pct. III din anexa nr. 1.b.2, pentru a căror punere în funcţiune este necesară notificarea către Administraţia Naţională "Apele Române" conform prevederilor legale (Art. 33).

4.2. CONŢINUTUL DOCUMENTAŢIEI TEHNICE DE FUNDAMENTARE PENTRU OBŢINEREA AVIZULUIDE GOSPODĂRIRE A APELOR (10)

4.2.1. Date generale şi localizarea obiectivului

Prevederi comune pentru documentaţiile tehnice necesare pentru obţinerea avizului de gospodărire a apelor, pentru

toate categoriile de lucrări care se execută pe ape sau care au legătură cu apele (Art. 7):a) Date generale şi localizarea obiectivului

a1) localizarea obiectivului: bazin hidrografic, cursul de apă, denumire şi cod cadastral, judeţul, localitatea saulocalităţile din zonă;

a.2) titularul şi beneficiarul investiţiei, proiectantul general şi proiectanţii de specialitate precizându-se: numele, adresa,telefonul;

a.3) denumire completă a societăţii beneficiare, forma de proprietate:- capital de stat, privat, mixt, persoană fizică,- profilul de activitate,- Cod CAEN,- CUI,

- atribut fiscal, număr de înregistrare în Registrul Comerţului,

10 Ordin nr. 661/2006 –“Normativ de conţinut al documentaţiilor tehnice de fundamentare necesare obţinerii avizului degospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor”



Page 32 of 68

- adresa sediului principal, adresa punctului de lucru pentru care se solicită avizul, cod poştal, telefon fix şi mobil,fax,

- cod IBAN şi bancă,- reprezentanţi: director general, director economic, administrator, etc;

b) Caracterizarea zonei de amplasare:

b.1) date hidrologice de bază - niveluri, debite şi volume de apă - necesare pentru amplasarea şi dimensionarea

lucrărilor, cu evidenţierea unor situaţii caracteristice;b.2) date hidrogeologice şi hidrochimice;

b.3) analiza, din punct de vedere al gospodăririi apelor, a influenţei lucrărilor proiectate asupra regimului apelor desuprafaţă sau subterane şi a obiectivelor existente şi programate a se executa în zonă prin schema directoare deamenajare şi management a bazinului hidrografic sau conform PUZ.

c) Scopul investiţiei şi elemente de coordonare:c.1) profilul şi capacităţile investiţiei, în funcţie de care se dimensionează lucrările ce fac obiectul avizului;c.2) necesitatea investiţiei şi impactul ei major asupra mediului şi comunităţii din zonă;c.3) alte documente şi avize emise anterior, anexate în copie la documentaţie; certficat de urbanism şi documente careatestă deţinerea terenului pe care se execută investiţia;c.4) încadrarea în schema directoare de amenajare şi management a bazinului hidrografic:

- corelarea funcţională sub aspect hidrotehnic cu lucrările existente sau programate în zonă- analiza posibilităţilor de cooperare cu alte lucrări hidrotehnice sau hidroedilitare existente sau prevăzute a se realiza înzonă;c.5)Încadrarea lucrărilor în clasa şi categoria de importanţă (STAS 4273-83) cu privire la:- asigurarea sursei de apă- apărarea împotriva inundaţiilor,- fundamentarea tehnico-economică a încadrării respective;c.6) influenţa lucrărilor proiectate asupra obiectivelor existente în zonă cu:- indicarea măsurilor sau lucrărilor prevăzute pentru evitarea unor pagube sau afectarea acestor obiective,- refacerea folosinţelor sau a lucrărilor care au avut de suferit.

d) Precizări privind:1. Măsurile tehnico-constructive pentru prevenirea evacuării directe sau indirecte în resursele de apă a substanţelor

din familiile şi grupele de substanţe periculoase din Lista I şi din Lista II şi a substanţelor prioritare/prioritar periculoase, conform HG nr.351/2005, cu modificările şi completările ulterioare, privind Programul de eliminaretreptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase în mediul acvatic, precum şi modul deasigurare a monitorizării efluentului evacuat şi a calităţii apelor.

La categoriile de instalaţii care intră sub incidenţa OUG nr.152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, documentaţiile tehnice vor fi fundamentate conform cu prevederile acesteia şi ale HG nr.351/2005, cumodificările şi completările ulterioare, după caz, cuprinzând date despre:

a) valorile de evacuare pentru familiile şi grupele de substanţe periculoase din lista I, specifice sectorului deactivitate şi tipului de produs;

b) lucrări pentru respectarea normelor de calitate ale resursei de apă receptoare, în cazul în care resursa de apă are oanumită utilizare care impune anumite standarde de calitate;

c) program de reducere a valorilor indicatorilor de calitate a apelor uzate la evacuare, dacă resursele de apăreceptoare prezintă sau ar putea prezenta un risc semnificativ de poluare;

d) valorile de toxicitate, persistentă şi bioacumulare;e) abordarea combinată a programului de monitorizare, dacă este cazul.

2. Aparatura şi instalaţiile de măsurare a debitelor şi volumelor de apă captate, prelevate şi evacuate.

3. Aparatura şi instalaţiile de monitorizare a calităţii apei la evacuare în emisar.

4. Controlul poluării industriale, gestiunea deşeurilor.

5. Sistemul informaţional, sistem de prognoză hidrometeorologică, sistem de avertizare şi alarmare a populaţiei încaz de incidente sau accidente la construcţiile hidrotehnice.

6. Lucrări pentru refacerea axului cadastral de referinţă afectat prin obiectivul propus.

7. Lucrări pentru refacerea amplasamentului în zona afectată de execuţia investiţiei.

e) Consideraţii privind alegerea celor mai bune tehnici disponibile

La determinarea celor mai bune tehnici disponibile, aşa cum sunt definite în Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării trebuie avute în vedere pe lângă costurile şi beneficiilefiecărei măsuri şi următoarele:



Page 33 of 68

1. Utilizarea unei tehnologii care produce mai puţine deşeuri;2. Utilizarea substanţelor mai puţin periculoase;3. Promovarea valorificării şi reciclării substanţelor generate şi utilizate în proces, precum şi a deşeurilor, acolo unde

este cazul;4. Instalaţii şi metode comparabile de exploatare, care au fost testate cu succes la scară industrială;5. Utilizarea de tehnologii avansate şi a nivelului de cunoştinţe ştiinţifice în domeniu;6. Luare în considerare a naturii, efectelor şi volumului emisiilor produse pe un anumit amplasament;

7. Date confirmate şi autorizate pentru instalaţiile noi sau existente;8. Perioada necesară pentru introducerea celor mai bune tehnici disponibile;9. Consumul şi natura materiilor prime, inclusiv apa, utilizate în proces şi eficienţa energetică a acestora;10. Necesitatea prevenirii sau reducerii la minimum a unui impact global al emisiilor asupra mediului şi riscurile

implicate de acesta;11. Necesitatea prevenirii accidentelor şi minimizarea consecinţelor acestora pentru mediu;

f) Anexe, după caz:f.1 ) Elemente de fundamentare a principalilor parametri funcţionali şi tehnologici ai lucrărilor care fac obiectul

avizului, breviar de calcul;f.2 ) Studii hidrologice, hidrogeologice, hidraulice, de gospodărire a apelor sau de altă natură, de teren sau de

laborator, sinteze sau extrase ale acestora, strict necesare pentru fundamentarea prevederilor documentaţiei;f.3 ) Acceptul altor beneficiari şi condiţiile de cooperare în cazul unor lucrări sau instalaţii deţinute de alţi

beneficiari.f.4 ) Certificatul de abilitare şi certificare a instalaţiilor şi utilajelor propuse a se utiliza prin documentaţia tehnică,după caz.

g) Planşe:

1) Plan de încadrare în zonă a lucrărilor de investiţii propuse, inclusiv a celor conexe şi a celor cu care secooperează, cu indicarea schematică a principalelor localităţi, căi de comunicaţie, cursuri de apă, lucrări hidrotehniceexistente şi a lucrărilor propuse prin documentaţie. Se recomandă scări cuprinse între: 1:50.000 şi 1:10.000.

2) Plan de ansamblu al lucrărilor investiţiei propuse, cu încadrarea în planul urbanistic. Sunt prezentate următoareleaspecte: limitelor zonei propuse avizării, limita de inundabilitate la probabilitatea de calcul considerată, zone cu risccrescut de deversare şi exfiltrare, zone de protecţie şi acces liber, acces intrare/ieşire în amplasament, lucrări de apărareîmpotriva apelor mari şi gheţurilor, perimetre de protecţie hidrogeologică, inclusiv zona de protecţie sanitară şi derestricţie pentru lucrările hidrotehnice propuse.

De asemenea trebuie menţionate: depozite de materii prime şi produse, depozite de deşeuri, facilităţi de tratare aapei şi de epurare ape uzate, drenaje, conducte, canale cu potenţial de deversare poluanţi. Se recomandă scări cuprinseîntre 1:10.000 şi 1:2.000.

3) Planuri de situaţie şi profile transversale şi longitudinale, în secţiuni caracteristice pentru principalele lucrăricare fac obiectul avizului. Se recomandă scări cuprinse între 1:500 şi 1:100.

4) Plan de amplasare a forajelor şi secţiuni geologice şi hidrogeologice, cu prezentarea cotelor şi caracteristicilor tehnice, precum şi a altor elemente strict necesare pentru evidenţierea influenţei lucrărilor propuse asupra apelor subterane, inclusiv perimetre de protecţie hidrogeologică.

5) Planuri pentru lucrările provizorii din albii, destinate execuţiei lucrărilor de bază: devierea apelor, apărări demaluri, îndiguiri, halde de pământ sau piatră descoperite, platforme sau incinte pentru organizarea de şantier, etc.

6) Precizarea zonei de protecţie sanitară pentru bazinele piscicole amenajate în terasă, în intravilan.

Toate planurile vor fi prezentate în coordonate STEREO 70 şi raportate la sistemul de nivelment respectiv: Marea Neagră, Marea Baltică, Marea Adriatică, Sistem Local.

În documentaţiile tehnice necesare pentru obţinerea avizului/autorizaţiei de gospodărire a apelor vor fi incluse şi prevederi specifice pe categorii de lucrări (Art. 8).

4.2.2. Conţinutul documentaţiilor tehnice pentru lucrăride alimentări cu apă potabilă şi industrială, evacuărişi epurări de ape uzate şi meteorice pentru folosinţe

În documentaţiile tehnice privind lucrările de alimentare cu apă sunt tratate:- şi problemele canalizării, epurării şi evacuării debitelor de ape uzate, meteorice sau alte ape în exces,

- în vederea corelării soluţiilor, capacităţilor şi termenelor de realizare (Art. 9). La lucrările de alimentări cu apă potabilă şi industrială, evacuări şi epurări de ape uzate şi meteorice pentru

folosinţe, documentaţiile tehnice vor cuprinde (Art. 10):



Page 34 of 68

a) Precizarea sursei de apă şi calitatea necesară pentru scopul avizat şi a receptorului apelor uzate şimeteorice.

b) Valorile medii ale necesarului de apă:- cerinţa la sursă- evacuarea apelor uzate menajere/tehnologice şi meteorice,- gradul de recirculare a apei.Trebuie precizaţi parametrii funcţionali ai folosinţei de apă, fundamentaţi pe baza schemei fluxului apei în procesul

tehnologic şi a normelor de apă pe unitatea de produs, rezultate din breviarul de calcul inclus.Pentru instalaţiile existente ce se propun a fi dezvoltate se va prezenta situaţia existentă privind modul de folosire a

apelor, gradul de recirculare instalat şi realizat, prelevările efective şi instalaţiile de epurare existente cu eficienţaacestora.

c) Regimul de funcţionare a folosinţei de apă, permanent sau sezonier.

Pentru folosinţele sezoniere cum sunt: fabrici de zahăr ori de conserve, topitorii de in sau cânepă şi alte asemenea,sunt prezentaţi parametrii funcţionali de capăt, pentru regimul normal de funcţionare în situaţia de vârf de producţie şi pentru cel în perioada de remont, cu precizarea duratei fiecărei situaţii de activitate.

Cerinţa şi evacuarea vor fi prezentate în funcţie de regimul de funcţionare şi se vor exprima astfel:

c.1) cerinţa ca: debitul maxim, mediu şi minim al zilei - Qs zi max, Qs zi med, Qs zi min, - exprimate în: metri cubi pe zi şi înlitri pe secundă - cu cerinţa de la sursa de apă. Pot fi determinate conform SR 1343-1:2006, STAS 1478-90,

specificându-se totodată şi calitatea necesară. Standardul SR 1343-1:2006 reprezintă revizuirea SR 1343-1:1995 pecare-l înlocuieşte. Revizuirea standardului a fost necesară întrucât în Comunitatea Europeană consumurile specificemedii sunt mult mai reduse decât în SR 1343-1:1995; de asemenea s-a apreciat că valoarea cantităţilor de apă necesareutilizatorilor publici se impune să fie efectuată independent de consumul gospodăresc.

c.2) evacuarea ca: debitul maxim, mediu al zilei şi debitul maxim orar ce se poate evacua în receptor - Quz zi max , Quz zi

med , Quz orar max - exprimate în metri cubi pe zi şi în litri pe secundă. Pot fi determinate conform STAS 1846/90.

c.3) debite: valoarea maximă de calcul , în litri pe secundă, ale altor ape în exces care se elimină prin sistemul decanalizare unitar sau divizor şi în special apele meteorice, apele de drenaj, alte ape provenite din versanţi, pâraie sautorenţi care străbat incinta unităţii, ape geotermale sau minerale, după caz, ape provenite din cura balneară.

c.4) pentru unităţile industriale, parametrii funcţionali se vor prezenta în două situaţii:

- în regim normal de funcţionare - situaţie în care sursa este disponibilă pentru satisfacerea integrală a cerinţei;

- în regim de restricţii - situaţii excepţionale în care, pe perioade scurte de deficit pronunţat la sursă, unitatea păstrează în exploatare normală secţiile principale de producţie şi scoate din funcţiune - total sau parţial - utilizatoriauxiliari (spălat auto, stropit spaţii verzi, spălat drumuri şi alte asemenea), precum şi secţii ori activităţi mai puţinimportante.

d) Descrierea obiectivelor - care formează sistemul de alimentare şi canalizare al folosinţei,- inclusiv instalaţiile de tratare, de epurare şi gospodăria de nămol- fluxul cantitativ şi calitativ al apei.

Se vor prezenta:

- caracteristicile tehnice, constructive şi funcţionale ale sistemului de alimentare cu apă, de evacuare şi epurare,

inclusiv prezentarea traversărilor cursurilor de apă cu reţele hidroedilitare.- mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică în conformitate cu legislaţia în vigoare, în cazul

sistemelor de alimentare cu apă

- pentru gospodăria de nămol se va prezenta:- cantitatea, natura şi compoziţia nămolurilor,- instalaţiile de stabilizare, deshidratare, depozitare intermediară şi finală,- valorificare ori ardere, după caz.

e) Elemente de calcul pentru dimensionarealucrărilor de captare pentru ape subterane:

- rezultatele testelor de pompare, calcule pentru debitul de captare, calcule pentru dimensionarea numărului de puţuri, drenuri, în conformitate cu STAS 1629/3-4, evaluarea debitului minim asigurat pe baza urmăririi pe o perioadăde cel puţin un an hidrologic pentru izvoare.

- studiile hidrogeologice privind impactul exploatărilor existente de ape din subteran, precum şi a exploatărilor deagregate minerale din zonă, precum şi alte resurse minerale, acolo unde este cazul.

f) Elemente caracteristice ale lucrărilor în albie cum sunt:



Page 35 of 68

prize, guri de evacuare, regularizări, consolidări; debitele instalate şi cele de dimensionare a prizelor de apă şi a gurilor de evacuare în receptori.

g) Sisteme de monitoring cantitativ şi calitativ a apelor subterane , foraje hidrogeologice de observaţie, obligatoriiîn zona obiectivelor în care pot apărea infiltraţii şi impurificări ale apelor subterane, caracteristici tehnice de execuţie.

h) Aparatură şi instalaţii atestate în ţară/UE,cu certificat de metrologie în termen de valabilitate, cu ajutorul cărora să se măsoare debitele de apă şi să se determine

parametrii calitativi ai apelor.De asemenea trebuie prezentate:

- măsuri de prevenire şi control ale deversărilor accidentale,- tipul şi frecvenţa de realizare a inspecţiilor şi monitoringului pentru evacuări accidentale,- programul de măsuri de întreţinere a echipamentelor şi sistemelor,- procedura de intervenţie în situaţii de poluare accidentală, inclusiv lista persoanelor de contact, cu date necesare de

localizare pentru situaţii de urgenţă şi lista utilizatorilor din avalul amplasamentului avizat, cu risc de a fi afectaţi.- programul de măsuri de întreţinere a echipamentelor şi sistemelor.

i) Piese desenate:

i.1) schema fluxului apei sub aspect cantitativ şi calitativ, reţelele de alimentare sunt figurate în culoarea-albastru,iar cele pentru canalizare cu roşu.

i.2) planul de situaţie şi procesul tehnologic propus, sub formă de scheme tehnologice funcţionale, pentru staţiile detratare sau de epurare, ca şi pentru prelucrarea şi depozitarea nămolurilor rezultate se va prezenta.

i.3) planuri de situaţie, profile transversale şi longitudinale, secţiuni caracteristice cu indicarea nivelurilor apelor determinante pentru dimensionare - pentru lucrările în albie sau la mal.

i.4) Date de proiectare, fişa geologică tehnică a lucrărilor propuse, etc.

4.2.3. Conţinutul documentaţiilor tehnice pentru lucrări de alimentare cu apă din sursa subterană deadâncime, prospecţiuni geologice şi de explorare/exploatare prin foraje

Pentru lucrări de alimentare cu apă din sursă subterană de adâncime, prospecţiuni geologice şi deexplorare/exploatare prin foraje, documentaţia tehnică va cuprinde (Art.30):

a) Scopul lucrărilor de foraj:a.1) studii: hidrogeologice, geotehnice, prospecţiuni, caracterizare hidrostructuri, extindere lucrări de captare,

resurse şi rezerve de ape subterane;a.2) explorare şi/sau exploatare;a.3) de observaţie: supravegherea evoluţiei în timp a regimului cantitativ şi calitativ al apelor subterane.

b) Conţinutul minimal al documentaţiilor pentru executarea forajelor:b.1) date generale privind folosinţa (beneficiar, scopul utilizării apei: potabilă, industrie alimentară şi farmaceutică

etc);b.2) breviar de calcul pentru justificarea cerinţei şi a necesarului de apă conform SR 1343/0-1989, 1343/1-1995,

1342/2-1991, 1343/3-1986, 1343/4-1986, 1478/1990;b.3) caracterizarea condiţiilor naturale ale zonei amplasamentului - date climatice: precipitaţii şi temperaturi, date

geomorfologice, date hidrografice etc;b.4) plan de amplasare scara 1:25.000 şi de detaliu al obiectivului;

c) Caracterizarea geologico-structurală (după datele din literatura de specialitate, completate obligatoriu cu dateale forajelor din zonă):

c.1) hărţi geologice la scara 1:50.000 sau 1:200.000.c.2) secţiuni geologice pe baza forajelor existente în zonă la scara 1:5.000-1:25.000;c.3) după caz, bloc diagrame pentru explicitarea structurii geologice;c.4) hărţi structurale cu izobate şi izopahite ale formaţiunilor purtătoare de apă şi ale celor acoperitoare;c.5) hărţi cu interpretarea datelor de electrometrie (potenţial electric).d) caracterizarea hidrogeologică şi hidrochimică (după datele din literatura de specialitate completată obligatoriu

cu rezultatele forajelor hidrogeologice din zonă):d.1) hărţi cu amplasamentul lucrărilor existente: foraje, lucrări de captare (izvoare, drenuri, front de puţuri) a apelor

subterane, lucrări hidrotehnice şi de hidroamelioraţii, lucrări edilitare, rampe de gunoi, depozite de deşeuri, industrie poluantă etc;

d.2) hărţi cu hidroizopahite şi hidroizofreate;d.3) secţiuni hidrogeologice;d.4) tabele sintetice cu datele tehnice şi de execuţie, rezultatele testelor de pompare, conf. SR 1629/1-1981, 1629/2-

1981, parametrii hidraulici (K, T, R, S, q);



Page 36 of 68

d.5) tabele cu rezultatele analizelor fizico-chimice care vor include în mod obligatoriu poluanţii chimici toxicisintetici şi nesintetici;

d.6) măsuri prevăzute pentru apărarea împotriva inundaţiilor inclusiv pentru perioada de execuţie şi de probă aforajelor;

d.7) măsuri de protecţia resurselor de apă;d.8) concluzii, recomandări, propuneri de lucrări şi echipare a forajelor pentru exploatare.

Documentaţia tehnică pentru eliberarea autorizaţiei de gospodărire a apelor

va cuprinde obligatoriu fişa deinventariere a forajelor hidrogeologice executate în cadrul folosinţei de apă sau în alte scopuri, întocmită conformanexei la prezentul normativ.

Pentru forajele cu caracter de explorare/exploatare, se vor întocmi şi instrucţiuni specifice de exploatare.

4.2.5. Conţinutul documentaţiilor tehnice pentru lacurile de acumulare cu volumul de cel puţin 100 mii m3

apă

Pentru lacurile de acumulare cu volumul de cel puţin 100 mii m3 apă, indiferent de folosinţe, inclusiv baraje şi anexele acestora, documentaţia tehnică va cuprinde (Art.19):

a) Încadrarea în schema cadru de amenajare a bazinului hidrografic, corelarea funcţională cu alte lucrări din bazin şi precizarea categoriei de importanţă, stabilită conform NTLH-021: „Metodologie privind stabilirea categoriilor

de importanţă a barajelor”, aprobată prin Ordinul Ministrului Apelor Şi Protecţiei Mediului şi Al Ministrului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei nr.115/288/2002 pentru aprobarea Metodologiei privind stabilirea categoriilor deimportanţă a barajelor-NTLH-021 (M.O.nr. 427/19.06.2002).

b) Necesităţi economice şi sociale care sunt asigurate prin lacul de acumulare propus: alimentări cu apă - volume şidebite asigurate -, apărare împotriva inundaţiilor - debite maxime naturale şi atenuate, valorificarea potenţialuluihidroenergetic - producţie de energie, debit minim în albie, piscicultura - suprafaţa de luciu de apă la nivel minim deexploatare -, agrement, navigaţie etc.

c) Stabilirea pe etape a deficitelor, respectiv a volumelor de apă necesar a fi acumulate sau derivate; condiţiile deumplere a lacului de acumulare.

d) Caracteristicile geomorfologice ale cuvetei lacului de acumulare: relaţia volum-nivel-suprafaţă; date privindgeologia, hidrogeologia şi stabilitatea versanţilor.

e) Principalele capacităţi şi caracteristici ale lacului de acumulare şi ale centralelor hidroelectrice aferente, precumşi principalii indicatori tehnico-economici:

e.1) caracteristici ale lacului: volum total, de atenuare, util, de colmatare; volume pentru tranzitarea undelor de apădin incidente la lacurile de acumulare din amonte; coeficient de acumulare; debite ori volume de apă pierdute; graficulde exploatare; coeficientul de regularizare;

e.2) determinarea curbei suprafeţei libere a apei în lacurile de acumulare cu diguri-baraje laterale, la tranzitareadebitelor maxime şi a undelor provenite din incidente la barajele lacurilor de acumulare din amonte, existente şi prevăzute;

e.3) regimul debitelor descărcate din lac: debite de servitute, debite minime în albie, debite maxime, debite de apă pierdute, modul de satisfacere a folosinţelor de apă;

e.4) regimul debitelor de sedimente intrate şi descărcate din lac; prevederile pentru evacuarea temporară ori integralăa sedimentelor reţinute;

e.5) măsurile şi lucrările antierozionale şi de corecţie a torenţilor în bazinul versant şi în amonte, în vederea

prevenirii colmatării lacului; măsuri de valorificare a rezervelor de balast din cuvete etc. şi implicaţiile acestora asupramărimii volumelor utile;

e.6) măsuri pentru prevenirea modificărilor morfologice pe cursuri de apă, în aval de lacul de acumulare până la primul afluent important, ca şi pentru modificările nivelurilor apelor subterane din zonă;

e.7) valorificarea energetică a potenţialului apelor; parametri, caracteristici şi indicatori energetici;e.8) capacitatea descărcătorilor de suprafaţă şi de adâncime şi echipamentul hidromecanic al acestora, corelat cu

posibilitatea de golire accelerată a lacului de acumulare pentru cazuri de necesitate sau de incidente la barajul respectivsau la barajele unor lacuri din amonte, cu sau fără prognoză;

e.9) eventualele lacuri de compensare a debitelor exploatate după un regim diferit de cel al cerinţelor de apă;e.10) lucrări de regularizare a albiilor aval de baraj, pe o distanţă corespunzătoare conform legislaţiei în domeniu;e.11) lucrări pentru migrarea ihtiofaunei;e.12) lucrări de combatere a eroziunii solului;e.13) lucrări de regularizare a scurgerii pe versant.

f) Principalele lucrări de construcţii, echipamente hidromecanice, instalaţii şi aparate, descrierea acestora, cumar fi:

f.1) lucrări pentru baraj, ecrane de etanşare, descărcătorii de suprafaţă şi de fund, inclusiv disipatorii de energie



Page 37 of 68

aferenţi, prize de apă, lucrări în cuveta lacului de acumulare şi alte lucrări de tranzitare a debitelor, lucrări deregularizare în aval de baraj;

f.2) lucrări pentru repararea construcţiilor hidrotehnice din albii şi pentru refacerea axului cadastral;f.3) evidenţierea lucrărilor necesare menţinerii echilibrului ecologic în zonă.

g) Plan de ansamblu al zonei, în care sunt amplasate lucrările ce fac obiectul avizului inclusiv lucrările decombatere a eroziunii solului şi de amenajare a torenţilor în bazinul de recepţie al lacului de acumulare şi în bazinulversant al sectorului de râu regularizat.

h) Planuri pentru lucrări provizorii din albii destinate execuţiei lucrărilor de bază : devierea apelor, apărări demal, îndiguiri, halde de pământ sau piatră, platforme sau incinte pentru organizarea de şantier etc.

i) Aparatura de măsură şi control necesară pentru urmărirea în timp a comportării barajului şi anexelor sale, posturi hidrometrice de exploatare şi sistemul informaţional, sistemul de prognoză hidrometeorologică şi de avertizare-alarmare a populaţiei din zonele afectabile în caz de incidente la construcţia hidrotehnică.

4.2.6. Conţinutul documentaţiilor tehnice pentru îndiguiri şi incinte îndiguite

Pentru îndiguiri şi incinte îndiguite, documentaţia tehnică va cuprinde (Art. 22):a) Clasa de importanţă a obiectivului principal şi a celor colaterale şi conexe, din punct de vedere al apărării

împotriva efectelor dăunătoare ale apelor mari.Pentru dezvoltări şi extinderi de obiective existente sau pentru platforme industriale, clasa de importanţă se va

examina pe ansamblul obiectivului în situaţia finală prevăzută.Pentru zonele sau platformele industriale, clasa de importanţă se va analiza pentru întreg ansamblul ce urmează a fiapărat.

În cazul unor obiective deja apărate, analiza se va face pentru verificarea necesităţii unor lucrări suplimentare deapărare, ca urmare a modificării clasei de importanţă, datorită noului obiectiv sau noilor dezvoltări.

b) Provenienţa apelor care pot produce efecte dăunătoare şi modalităţile de acţionare a acestora asupraobiectivului şi funcţionării sale:

- ape meteorice,- ape de suprafaţă de pe cursurile de apă permanente şi de pe văile cu curgere nepermanentă,- unde de apă ce pot proveni de la amenajări hidrotehnice existente sau prevăzute, din amonte sau dominante faţă de

obiectivul în cauză,- excese de umiditate datorită ridicării nivelului apelor freatice,- ape de scurgere de pe versanţi.

c) Modalităţile de acţionare a apelor asupra obiectivului prin:- inundare şi propagare,- subinundare,- infiltrare,- eroziune - colmatare etc.

d) Prevederile de sistematizare în plan orizontal şi vertical a obiectivului economic sau social, cu considerareavecinătăţilor sale.

e) Prezentarea soluţiilor de apărare împotriva inundaţiilor:e.1) lucrările şi măsurile de evacuare a apelor pluviale care se formează în incinta propriu-zisă şi de pe suprafeţele

dominante;e.2) lucrările şi măsurile de apărare pentru cursurile de apă care traversează incinta sau pentru cele din vecinătate

care la debite maxime pot afecta incinta şi obiectivul;e.3) soluţiile de drenare, izolare sau altele, împotriva inundării din apele subterane.

f) Soluţiile ce se vor propune vor avea în vedere, după caz, şi:f.1) dezatenuarea debitelor maxime produse de îndiguirile din amonte sau atenuarea acestora prin lacuri de

acumulare;f.2) creşterile sau diminuările de debite maxime ca efecte ale unor derivaţii de ape mari;f.3) remuurile produse de lucrări care ştrangulează curgerea în aval.

g) Implicaţiile care pot apărea, precum şi măsurile şi lucrările necesare, inclusiv sistemul de avertizare-alarmareautomată a lucrărilor, populaţiei pentru apărarea împotriva inundării din undele de apă provenite din accidente lasistemele hidrotehnice.

h) Planuri şi secţiuni transversale: 1:2.000 - 1:200, privind sistematizarea în plan orizontal şi vertical a incinteiobiectivului.

4.2.8. Conţinutul documentaţiilor tehnice pentru lucrări de regularizare a scurgerii pe versanţi şi corectăride torenţi



Page 38 of 68

Pentru lucrări de regularizare a scurgerii pe versanţi şi corectări de torenţi, documentaţia tehnică va cuprinde (Art.23):

a) Suprafaţa totală a zonei studiate, din care suprafaţă propusă pentru ameliorare, pe categorii de folosire şi grupede deţinători:

- înainte şi după schimbarea categoriilor de folosire a terenurilor;- structura fondului forestier în perimetrul studiat, după caz: proporţia speciilor, clasele de vârstă, categorii de

consistenţă.

- situaţia suprafeţelor propuse pentru ameliorarea pe clase de eroziune şi de pantă, cu indicarea principalelor categorii de pagube provocate pe terenuri şi la obiective.b) Situaţia actuală a degradărilor- pe grade de eroziune,- pe grade de torenţializare a reţelei hidrografice din fondul forestier,- lungimea reţelei hidrografice totale, din care torenţializată;- debit solid mediu anual provenit de pe versanţi şi de pe reţeaua hidrografică din perimetrul studiat;- debit solid de calcul;- cauze existente în afara fondului forestier, care provoacă colmatarea şi torenţializarea reţelei hidrografice din

perimetrul studiat.c) Lucrări de combatere a torenţialităţii versanţilor existente în zonă, comportarea şi efectele acestora; corelarea,

după caz, a lucrărilor propuse cu cele existente, în curs de proiectare şi prevăzute în celelalte sectoare interesate: agricol,respectiv forestier, ape, căi de comunicaţii şi altele asemenea.

d) Descrierea lucrărilor de combatere a torenţialităţii ,- pe clase de pantă şi de eroziune,- a lucrărilor de amenajare a terenurilor cu alunecări, a formaţiilor eroziunii de adâncime sau a torenţilor;- principalele tipuri de lucrări cu elemente hidraulice şi geometrice.e) Situaţia fondului piscicol natural pe reţeaua hidrografică din perimetrul studiat,- cerinţe minime de debit în aval de lucrări hidrotehnice;- prevederi de lucrări şi măsuri pe reţeaua de formaţii torenţiale şi pe principalele cursuri de apă, în vederea

îmbunătăţirii fondului piscicol natural.f) Efectele preconizate privind reducerea eroziunilor de suprafaţă şi a celor de adâncime , reducerea pierderilor

de sol, în metri cubi pe hectar şi an:f.1) pentru lucrările care nu au ca scop şi apărarea împotriva colmatării lacurilor de acumulare sau pentru lucrările

de regularizare a sectoarelor de cursuri de apă, se vor indica comparativ numai datele globale;f.2) pentru lucrările care au ca scop şi apărarea împotriva colmatării a lacurilor de acumulare sau a regularizărilor de

cursuri de apă se vor preciza:- bilanţul eroziunilor de sol, de suprafaţă şi adâncime de pe întregul fond funciar agricol al perimetrului studiat, la

viitură de proiectare, defalcat pe subbazine aferente direct lacului de acumulare sau regularizărilor,- bilanţul eroziunilor de sol, de suprafaţă şi adâncime, pe ansamblul bazinului de recepţie al lacului de acumulare -

fond funciar agricol şi silvic - pentru anul mediu şi pentru viiturile de proiectare a lacului de acumulare.g) Plan de situaţie cu delimitarea suprafeţelor pe categorii de folosire şi a suprafeţelor ameliorate propuse , cu

precizarea principalelor lucrări de combatere a torenţialităţii de suprafaţă şi de adâncime.h) Profiluri longitudinale prin formaţiile eroziunii de adâncime, cu indicarea principalelor lucrări propuse.

4.2.10. Conţinutul documentaţiilor tehnice pentru trasee şi traversări ale apelor de suprafaţăPentru trasee şi traversări ale apelor de suprafaţă cu drumuri (poduri), conducte de transport lichide şi gaze, căi de

comunicaţie, linii electrice, de telecomunicaţii, funiculare sau altele asemenea, documentaţia tehnică va cuprinde (Art.

26):a) Precizarea clasei de importanţă şi a categoriei căii sau conductei ce traversează cursul de apă, cu debitelecaracteristice de calcul şi nivelul corespunzător debitului de calcul, cote talveg.

b) Calculul hidraulic al:- debuşeelor traversărilor apelor de suprafaţă,- şanţurilor de gardă, podeţelor şi a altor lucrări destinate asigurării scurgerii apelor de pe versanţi sau din zona de

interfluviu,- influenţa lucrărilor propuse asupra obiectivelor existente sau proiectate din zonă.c) La traseele care traversează amplasamente reţinute pentru lacuri de acumulare ce se vor realiza în viitor

(potrivit schemei directoare de amenajare şi management), documentaţia tehnică va trebui să prezinte şi variante deocolire a acestor amplasamente.

d) Măsuri de asigurare a funcţionării în interdependenţă cu balastierele din zonă, pentru evitarea implicaţiilor negative datorate exploatărilor de agregate minerale în zona de influenţă.

e) Măsuri pentru asigurarea circulaţiei normale a apelor de suprafaţă interceptate de terasamentele drumurilor sau căilor ferate, în scopul prevenirii degradării terenurilor agricole.f) Prezentarea adâncimii de îngropare, precum şi lucrările propuse pentru stabilizarea patului albiei în corelare cu

lucrările de regularizare existente sau proiectate pentru situaţii de subtraversare a cursurilor de apă cu conducte.



Page 39 of 68

g) Lucrările, măsurile şi responsabilităţile pentru prevenirea poluării apelor de suprafaţă şi subterane din cauzaunor defecţiuni sau avarii la conductele ce transportă produse care prin natura lor, sunt poluante, precum şi măsurile şimijloacele de avertizare - alarmare a folosinţelor din aval.

h) Pentru râurile pe care există sau sunt prevăzute lacuri de acumulare, la stabilirea principalelor trasee dedrumuri, linii ferate sau conducte, se vor avea în vedere şi undele de apă datorate accidentelor la baraje, stabilite încolaborare cu proiectanţii acumulărilor respective.

- Se va prezenta o copie a adresei cuprinzând datele hidrologice de bază furnizate de Direcţia apelor sau Institutul

Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor.i) Măsurile de asigurare a etanşeităţii digurilor de apărare împotriva inundaţiilor, ce sunt traversate deconducte.

j) Prezentarea măsurilor ce se impun pentru punerea în siguranţă la ape mari a obiectivelor realizate în scopulasigurării funcţionării şi exploatării conductelor ce traversează cursurile de apă, cum sunt: staţii de compresoare- pompare, puncte de exploatare-întreţinere, locuinţe personal de exploatare.

k) Profil longitudinal al sectorului de traseu studiat, pe care vor fi indicate: linia terenului natural, linia roşie atraseului, talvegul albiilor traversate şi adiacente cu nivelurile maxime ale apelor la probabilitatea normată, obiectivelece pot fi afectate.

l) Profilul transversal prin albie în zona traversării care va cuprinde talvegul albiei, linia roşie, nivelurile maximeşi eventualele supraînălţări de nivel provocate de lucrarea propusă.

m) Dispoziţia generală a fiecărei traversări, cu prezentarea parametrilor hidraulici şi constructivi, cota la parteacea mai coborâtă a suprastructurii, nivelurile maxime ale apei în secţiune şi lucrările de racordare (rampe de acces,

diguri de dirijare, consolidări etc.).- În cazul subtraversărilor de conducte, dispoziţia generală va cuprinde şi date privind adâncimea de îngropare şi

lucrările de punere în siguranţă a conductei şi de împiedicare a poluării apelor.n) Tabel centralizator al traversărilor cursurilor de apă cu podeţe , poziţia de identificare pe planul general de

situaţie, caracteristicile cursului de apă (debitele maxime, viteza şi panta în secţiunea traversării), deschidereadebuşeului şi înălţimea de liberă trecere în ceea ce privesc drumurile forestiere.

o) Pentru situaţii de traversări cursuri de apă cu linii electrice este necesară prezentarea următoarelor elemente:o.1) clasa de importanţă privind apărarea împotriva inundaţiilor în funcţie de puterea instalată, de importanţa şi

necesităţile obiectivelor deservite, ca şi de etapele ulterioare de dezvoltare;o.2) măsuri şi lucrări de apărare pentru asigurarea continuităţii alimentării cu energie a consumatorilor pe perioada

inundaţiilor;o.3) măsuri şi lucrări pentru protecţia apelor de suprafaţă şi subterane, precum şi a solului, în situaţii de scurgeri de

ulei de la transformatori.

p) Pentru traversări de cabluri de telecomunicaţii, conţinutul documentaţiei se va adapta conform celui de maisus.

4.3. AUTORIZAŢIA DE GOSPODĂRIRE A APELOR 4.3.1. Autorizaţia de gospodărire a apelor (17)

4.3.1.1. Autorizaţia de gospodărire a apelor–act tehnic şi juridic

Autorizaţia de gospodărire a apelor reprezintă actul care condiţionează din punct de vedere tehnic şi juridic(Art.34):

a) funcţionarea sau exploatarea obiectivelor noi care urmează a fi construite pe ape sau care au legătură cu:- apele de suprafaţă;- apele subterane;- construcţiile şi instalaţiile care se execută pe litoralul Mării Negre, pe faleza şi plaja mării şi pe fundul apelor

maritime interioare şi mării teritoriale;b) funcţionarea şi exploatarea în continuare a obiectivelor deja existente;

c) desfăşurarea activităţilor care pot conduce la evacuarea indirectă în apele subterane sau de suprafaţă asubstanţelor periculoase:

- depozitare, manevrare, şi/sau transport prin conducte a substanţelor periculoase;- alte activităţi pe sol sau în subsol care pot conduce la evacuarea a substanţelor periculoase.

4.3.1.2.Drepturi care se obţin prin Autorizaţia de gospodărire a apelor (Art.35)

Prin Autorizaţia de gospodărire a apelor se obţin următoarele drepturi:

a) de funcţionare a folosinţei de apă, în cadrul căreia:a1) apele de suprafaţă se utilizează:

ca resursă de apă pentru:- alimentări cu apă potabilă sau industrială,- irigaţii,



Page 40 of 68

- producerea de energie electrică,- navigaţie,- piscicultură,- flotaj,- agrement;

ca receptor pentru apele evacuate de către alţi utilizatori din intravilanul sau extravilanul localităţilor, precum şiîn alte scopuri neexceptate prin Legea apelor nr.107/1996 cu modificările şi completările ulterioare;

a2) apele subterane, inclusiv a celor arteziene, se utilizează pentru alimentări cu apă . b) de evacuare, după utilizare în condiţiile prevăzute de lege, după caz:- cu respectarea programului de eliminare treptată a evacuărilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase,

conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 351/2005 cu modificările şi completările ulterioare;- în receptorii naturali: cursuri de apă, Marea Neagră;c) de evacuare prin injectare a apelor de zăcământ de la schelele de extracţie:

- în structurile din care au provenit;- în formaţiunile geologice, care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte scopuri a apelor de zăcământ de la schelele de extracţie;- fără a produce poluarea straturilor de ape subterane traversate;

d) de funcţionare sau exploatare a:- lucrărilor, construcţiilor şi instalaţiilor executate pe ape sau în legătură cu apele;

- a căror execuţie a fost reglementată prin Avizul de gospodărire a apelor;

e) de folosinţă, în alte scopuri decât cele pentru recreere, cu excepţia celor pentru care este prevăzută notificarea a:albiilor minore, plajei, ţărmului mării;

f) de exploatare a nisipurilor şi pietrişurilor , prin exploatări organizate din:- albiile sau malurile cursurilor de apă, lacurilor şi bălţilor sau din terasă,- aflate în zone care necesită decolmatare, reprofilarea albiei şi regularizarea scurgerii,- fără împiedicarea curgerii apelor mari,- fără afectarea construcţiilor din zonă care au legătură directă sau indirectă cu regimul de curgere a apelor şirespectiv a apelor subterane;

g) de exploatare a nisipurilor şi pietrişurilor necesare:- gospodăriilor individuale şi/sau interesului public local,

- în limita cantităţii maxime de 5000 m3

anual,- la solicitarea administraţiei publice locale.

4.3.1.3. Obligaţii care se impun prin Autorizaţia de gospodărire a apelor

a) Emitentul Autorizaţiei de gospodărire a apelor poate obliga (Art.38):- beneficiarul sau titularul de investiţie,- să execute şi alte lucrări necesare, necuprinse în documentaţia tehnică prezentată la autorizare, dar care se

impun a fi realizate,- în scopul evitării producerii de pagube utilizatorilor de apă existenţi sau riveranilor.

b)Emitentul Autorizaţiei de gospodărire a apelor poate impune condiţii pentru:- respectarea limitelor de calitate impuse prin acte normative pentru asigurarea conservării şi dezvoltării

resursei de apă,

- contorizarea consumurilor de apă,- asigurarea scurgerii salubre pe cursuri de apă,- alocarea raţională şi monitoringul resurselor de apă,- alte condiţii ce conduc la protejarea interesului public în acest domeniu.

c) În perioadele de secetă, în care, potrivit legii, se aplică restricţii (Art.39), prevederile Autorizaţiei de gospodărire a apelor se subordonează Planurilor de restricţie pe toată durata de

aplicare a acestora; Autorizaţiile de gospodărire a apelor se consideră modificate, în conformitate cu Planurile de aplicare a

restricţiilor pe perioade secetoase. aplicarea restricţiilor va fi adusă la cunoştinţă:-în scris,-de către Direcţiile de ape bazinale ale Administraţiei Naţionale "Apele Române",

- cu cel puţin 72 de ore înainte de aplicarea acestora,- titularilor de autorizaţii şi a celorlalţi beneficiari interesaţi.

4.3.1.4. Solicitarea şi elaborarea documentaţiei tehnice de fundamentare, pentru emiterea Autorizaţiei de



Page 41 of 68

gospodărire a apelor. Răspunderi

a) Solicitarea Autorizaţiei de gospodărire a apelor Autorizaţia de gospodărire a apelor se solicită:

- pe baza unei documentaţii tehnice de fundamentare, - întocmită de către unităţi publice sau private certificate de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, conform

prevederilor legale,

astfel:titularul/operatorul obiectivului de investiţie pentru punerea în funcţiune, sau după caz, a folosinţei de apă sau a

instalaţiilor aflate sub incidenţa O.U.G.nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (Art.40);

titularul/operatorul folosinţelor de apă ale localităţilor, platformelor sau zonelor industriale sistemelor (Art. 41);

beneficiarul folosinţele de apă (Art.42 - Art.43):a1) din interiorul unor localităţi sau zone industriale care preiau apă de alimentare din reţele comunale sau de zonă,

dar evacuează apele uzate în receptorii naturali;a2) care au surse proprii de apă subterană sau de suprafaţă, dar evacuează apele uzate în reţelele de canalizare

comunală;a3) cu impact semnificativ asupra calităţii apei, racordate la reţelele de apă şi de canalizare ale localităţilor sau a

altor operatori;- cererea de solicitare va fi însoţită şi de acceptul deţinătorului sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare-

epurare, după caz;a4) pentru instalaţiile care intră sub incidenţa O.U.G.nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării

şi care se alimentează cu apă de la alt consumator şi evacuează apa uzată preepurată/epurată în reţeaua de canalizareurbană (Art. 43) Autorizaţia de gospodărire a apelor fiind emisă cu respectarea legislaţiei privind prevenirea şi controlulintegrat al poluării şi a măsurilor necesare pentru conformarea cu aceasta.

deţinătorii sistemelor de irigaţii sau desecări

b) Răspunderi asumate (Art.46)

Solicitantul Autorizaţiei de gospodărire a apelor îşi asumă responsabilitatea e xactităţii datelor şi informaţiilor cuprinse în formularul de solicitare.

Elaboratorul documentaţiei îşi asumă responsabilitatea exactităţii datelor şi informaţiilor cuprinse îndocumentaţia tehnică aferentă şi trebuie să demonstreze, după caz, următoarele:

b1) posibilitatea conformării cu cerinţele legale în domeniu; b2) punerea în funcţiune a lucrărilor şi respectarea prevederilor avizului de gospodărire a apelor la realizarea

lucrărilor de investiţii; b3) măsurile întreprinse şi propuse pentru minimizarea impactelor adverse datorate lucrărilor supuse autorizării; b4) asigurarea debitului minim în albiile cursurilor de apă, pentru protecţia ecosistemelor acvatice şi a altor valori

ecologice; b5) măsurile şi lucrările existente pentru asigurarea gospodăririi durabile a resurselor de apă. b6) conformarea cu prevederile O.U.G.nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, în ceea ce

priveşte managementul şi calitatea apelor.

c) Formularul de solicitare pentru emitereaAutorizaţiei de gospodărire a apelor (Art. 45 şi Anexa nr.1.d.1)

Persoanele fizice sau juridice care doresc să obţină o autorizaţie de gospodărire a apelor trebuie să completezeformularul prevăzut în Anexa nr.1.d.1. Acest formular se va completa şi în cazul în care se doreşte modificarea autorizaţiei de gospodărire a apelor

iniţială, în baza unei documentaţii tehnice de fundamentare care va prezenta noua situaţie şi caracteristicile lucrărilor pentru care se solicită autorizaţia modificatoare.

Către,............................................(Direcţia Apelor ............, Administraţia Naţională "Apele Române")În conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996 cu completărileşi modificările ulterioare,a) Subsemnatul ..................................................................................................................( Numele şi prenumele solicitantului)

posesor al buletinului de identitate/cărţii de identitate seria ........ nr. ..........., codulnumeric personal .................... domiciliat în localitatea ........................................................str. ..................... nr. ...., bloc ....., ap. ..... tel. .................., fax ...............................; b) ............................................................................................................................................



Page 42 of 68

(Denumirea societăţii comerciale/regiei autonome)codul fiscal .........................., nr. de înmatriculare la Registrul comerţului ............................cod CAEN ....................................... profil de activitate ........................................................telefon .................., fax .................. cu sediul în localitatea strada ........................................nr. ...... judeţul .............................. prin reprezentantul sau ...................................................(numele şi prenumele)în calitate de ............................................................................................. solicită:

(beneficiar sau titular de investiţie)

AUTORIZAŢIE DE GOSPODĂRIRE A APELOR pentru investiţia .................................................................................................................................................................................................................................................................................(denumirea investiţiei)din bazinul hidrografic .............................................. pe râul .................................................

Tipul solicitării este:Autorizaţie de gospodărire a apelor/reînnoirea Autorizaţiei de gospodărire a apelor pentru:- investiţie nouă;- existentă, ce este în funcţiune de la data de ................. şi a fost reglementată anterior prin Avizul/Autorizaţia de gospodărire a apelor nr. ....... din data de .........................................emis de către .............................................................................................................................

(denumirea emitentului)Pretenţie de confidenţialitate: .....................................................................................................Obiectivul (folosinţa, lucrarea) urmează să intre în funcţiune de la data de ..............................Recepţia preliminară a lucrării se va face la data de .................. (în cazul lucrărilor noi)………Subsemnatul, declar pe proprie răspundere că documentaţia pentru care se solicită Autorizaţie de gospodărire a

apelor a fost întocmită conform normativelor de conţinut, iar lucrările/construcţiile/instalaţiile îndeplinesc condiţiilenecesare de asigurare a gospodăririi raţionale a apelor şi protecţiei resurselor de apă împotriva poluării, potrivitreglementărilor în vigoare.

Anexăm în 2 exemplare documentaţia tehnică însoţită de următoarele acte...............................................................................................................................................................(denumirea actului, numărul şi data emiterii)Data .................................L.S.

(funcţia, numele şi semnătura) NOTĂ: lit. a) se completează în cazul în care beneficiarul sau titularul de investiţie este o persoană fizică.lit. b) se completează în cazul în care beneficiarul sau titularul de investiţie este o persoană juridic

d) Elaborarea documentaţiei tehnice de fundamentare (Art.48)

Solicitarea pentru emiterea Autorizaţiei de gospodărire a apelor va fi însoţită de următoarele acte:d1) Avizul de gospodărire a apelor emis la documentaţia tehnică care a stat la baza executării lucrărilor de investiţii

pentru care se cere autorizarea şi, după caz,- Acordul de funcţionare în siguranţă emis de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, în conformitate cu

prevederile legale, în cazul lucrărilor care s-au executat la:- baraje, pentru retenţii permanente sau nepermanente de apă,- baraje şi diguri care realizează depozite de deşeuri industriale, depuse prin hidromecanizare,- lucrări hidrotehnice speciale;

- Autorizaţia de gospodărire a apelor în baza căreia a funcţionat până la data solicitării, însoţită de Autorizaţia de funcţionare în condiţii de siguranţă în cazul lucrărilor menţionate mai sus, în cazul revizuirii sau modificării autorizaţiei;

d2) Programul de etapizare elaborat pentru conformarea cu prevederile legale, în cazul folosinţelor de apă care:- nu sunt echipate cu instalaţii de măsurare a debitelor şi volumelor de apă prelevate şi/sau evacuate,- nu sunt dotate cu staţii sau instalaţii de epurare ori,- au astfel de instalaţii dar care necesită completări, extinderi, retehnologizări sau optimizări funcţionale;d3) Schema generală a lucrărilor, construcţiilor, instalaţiilor sau a folosinţei de apă pentru care se solicită

autorizaţia, cu prezentarea:- principalilor parametri constructivi şi funcţionali,- încadrarea în ansamblu a folosinţei de apă;d4) Regulamentul de funcţionare-exploatare şi întreţinere, întocmit conform legii;d5) Acceptul deţinătorilor sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare-epurare, după caz;d6) Planul de prevenire şi de combatere a poluărilor accidentale, după caz;

d7) Alte documente necesare, după caz.

4.3.2. Categoriile de lucrări şi activităţi pentru care, este necesară sau nu, solicitarea şi obţinerea Autorizaţiei degospodărire a apelor



Page 43 of 68

4.3.2.1. Categoriile de lucrări şi activităţi pentru care este necesară solicitarea şi obţinerea Autorizaţiei degospodărire a apelor (Art. 36).

Categoriile de lucrări şi activităţi pentru care este necesară solicitarea şi obţinerea Autorizaţiei de gospodărire aapelor sunt aceleaşi pentru care este necesară şi solicitarea şi obţinerea Avizului de gospodărire a apelor (paragraf 4.1.2.1, conform cu Anexa nr.1.a).

4.3.2.2. Categoriile de lucrări şi activităţi pentru care nu este necesară solicitarea şi obţinerea Autorizaţiei

de gospodărire a apelor (Art. 37)I. Alimentarea cu apă pentru folosinţe destinate satisfacerii nevoilor gospodăriei proprii , în condiţiile în care,

pentru aceasta, nu se folosesc instalaţii sau se folosesc instalaţii cu capacitate de până la 0,2 l/s.

II. Lucrări de dragare efectuate pe căile navigabile pentru menţinerea adâncimii de navigaţie şi la care locurile dedepozitare a materialului rezultat din lucrările de dragare şi condiţiile care trebuie îndeplinite se stabilesc anual de cătreAdministraţia Naţională "Apele Române" împreună cu Administraţia Fluvială şi a Dunării de Jos Galaţi R.A.

III. Lucrări pentru care este necesară notificarea către unităţile subordonate ale Administraţiei Naţionale "ApeleRomâne" - S.A., conform art. 54, alin. 1 din Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare, încazul punerii în funcţiune şi anume:

a) Lucrări de dezvoltare, modernizare sau retehnologizare a unor procese tehnologice sau a unor instalaţii existente,dacă prin realizarea acestora nu se modifică parametri cantitativi şi calitativi finali ai folosinţei de apă înscrişi în

autorizaţia de gospodărire a apelor emisă înainte de începerea execuţiei unor astfel de lucrări; b) Instalaţiile cu caracter provizoriu pe durata de execuţie a unor investiţii, dacă:- debitul prelevat nu depăşeşte 2 l/s,- apele evacuate rezultate după folosire nu influenţează calitatea emisarului;c) Protecţia sanitară a surselor de alimentare cu apă potabilă, a apelor minerale, a lacurilor şi nămolurilor

terapeutice;d) Traversări ale cursurilor de apă de către drumuri de exploatare, comunale sau judeţene, în bazine hidrografice

mai mici de 10 km2;e) Lucrări de cultură şi refacere a pădurilor , de:- combatere a eroziunii solului, pe suprafeţe totale mai mici de 20 km2 ,- regularizare a scurgerii pe versanţi şi corectări de torenţi, pe lungimi mai mici de 10km;f) Lucrări de captare a apei, dacă:- debitul prelevat nu depăşeşte 2 l/s,

- apele evacuate rezultate după folosire nu influenţează calitatea resurselor de apă;g) Apărări şi consolidări de maluri şi albii, rectificări şi reprofilări de albii;h) Regularizarea scurgerii pe versanţi, corectări torenţi;i) Combaterea eroziunii solului; j) Amenajări cu destinaţie turistică şi de agrement realizate:- pe plajele turistice şi în zonele limitrofe acestora- în zona de protecţie a lacurilor care nu au legătură cu apele de suprafaţă şi subterane, cu excepţia camping-urilor.

Utilizarea resurselor de apă are regim diferit în funcţie de activitatea desfăşurată:- este liberă, pentru categoriile de activităţi şi lucrări de la pct. I-II;- este obligatorie notificarea Administraţiei Naţionale "Apele Române" de către beneficiar cu privire la punerea în

funcţiune conform prevederilor legale.

4.3.3.Emiterea şi valabilitatea Autorizaţiei de gospodărire a apelor

Competenţe de emitere a Autorizaţiei de gospodărire a apelor Autorizaţia de gospodărire a apelor se emite conform competenţelor stabilite în Anexa nr.1.f., de către:- Administraţia Naţională "Apele Române",- Direcţiile de ape,- sau Sistemele de gospodărire a apelor (Art.49)

Refuzul de a emite autorizaţia de gospodărire a apelor poate fi contestat de solicitant potrivit Legiicontenciosului administrativ nr. 554/2004.

Autorizaţia de gospodărire a apelor emisă pentru exploatarea lucrărilor - construite pe ape sau care au legătură cu apele,- amplasate pe cursurile de apă care formează sau traversează frontiera de stat - şi care fac obiectul acordurilor bilaterale,

- va fi aprobată de Secretarul de stat din Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor , coordonator al activităţii degospodărire a apelor (Art.50).

În cazul evacuărilor în corpurile de ape subterane transfrontiere agreate bilateral,



Page 44 of 68

- începând cu data de 1 ianuarie 2007,- autorităţile de gospodărire a apelor competente care autorizează evacuarea,- înainte de a elibera Autorizaţia de gospodărire a apelor.- informează celălalt stat prin Comisia hidrotehnică bilaterală.

4.3.3.1. Transmiterea documentaţiilor tehnice de fundamentareCererea de solicitare a autorizării, însoţită de documentaţia de fundamentare se transmite astfel (Art. 51):

a) În cazul în care emiterea autorizaţiei este în competenţa Direcţiei de ape bazinale (DAB) a AN "Apele Române"se transmit două exemplare:

- un exemplar la Sistemul de gospodărire a apelor pe teritoriul căruia este amplasată folosinţa,- un exemplar la Direcţia de ape respectivă.

în acest caz, Sistemul de gospodărire a apelor:-trebuie să elibereze Referatul tehni c de specialitate,- pe care îl va transmite Direcţiei de apă bazinale,- însoţit de un exemplar din documentaţie, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare;

b) În cazul în care emiterea autorizaţiei este în competenţa AN "Apele Române" se transmit două exemplare, dincare:

- un exemplar la Direcţia de ape bazinale pe teritoriul căreia este amplasată folosinţa;- un exemplar la Administraţia Naţională "Apele Române"

în acest caz, Direcţia de ape bazinale:- eliberează Referatul tehnic de specialitate,- pe care îl va transmite Administraţiei Naţionale "Apele Române",- în termen de cel mult 10 zile lucrătoare.

Pentru lucrările amplasate în perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării:- un exemplar din documentaţie se va depune şi la Sistemul de Gospodărire a Apelor Tulcea,- Sistemul de Gospodărire a Apelor Tulcea va înainta Direcţiei apelor bazinale punctul de vedere în legătură cu

emiterea Autorizaţiei de gospodărirea apelor.

4.3.3.2. Emiterea Autorizaţiei de gospodărire a apelor ( Art. 52)

Autorizaţia de gospodărire a apelor se eliberează:

- în baza verificării tehnice, în teren,- a modului de respectare a prevederilor legale privind gospodărirea apelor,- pentru punerea în exploatare a lucrărilor,- şi a exactităţii datelor cuprinse în cerere şi în documentaţia anexată acesteia.

Pentru lucrările noi , constatările se efectuează:- în prezenţa beneficiarului,- de preferinţă odată cu recepţia preliminară a investiţiilor.

Procesul-verbal de recepţie, face parte integrantă din documentele în baza cărora se va elibera autorizaţia degospodărire a apelor.

În cazul elaborării Programelor de etapizare

- Programul de etapizare face parte integrantă din Autorizaţia de gospodărire a apelor,

- Emitentul Autorizaţiei de gospodărire a apelor va lua în considerare introducerea în autorizaţia de gospodărire aapelor a unui program de etapizare, numai dacă la solicitarea autorizaţiei, titularul acesteia:

a) dovedeşte că lucrările şi investiţiile necesare pentru conformare imediată nu sunt posibile tehnic şi/sau financiar şieconomic;

b) dovedeşte că în perioada de conformare la programul de etapizare nu se vor produce daune mediului, sănătăţii publice sau de altă natură;

c) se angajează să asigure fondurile necesare pentru realizarea programului de etapizare la termenele stabilite.

- emiterea autorizaţiei de gospodărire a apelor se va face (Art.55):- numai după avizarea şi aprobarea etapelor şi măsurilor propuse de solicitant în Programul de etapizare în condiţiile

Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare

Autorizaţia de gospodărire a apelor se eliberează (Art. 56):- în termen de 45 de zile de la data depunerii cererii de autorizare,- respectiv în termen de 20 de zile de la data recepţiei preliminare,- dar nu mai târziu de data recepţiei finale.

Odată cu autorizaţia se restituie titularului un exemplar din documentaţia depusă - vizată spre neschimbare - care



Page 45 of 68

face parte integrantă din autorizaţie. Refuzul emiterii Autorizaţiei de gospodărire a apelor (Art. 53. şi Art. 54.)

Dacă în urma verificării în teren se constată că:a) există lipsuri care nu ar permite punerea în funcţiune a investiţiei,

- potrivit art. 55 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare,- emitentul autorizaţiei de gospodărire a apelor

- va fixa un termen de maxim 60 de zile pentru efectuarea remedierilor sau a completărilor necesare;b) lipsurile constatate permit punerea în exploatare a folosinţei fără pericol din punct de vedere al gospodăririiapelor,

- autorizaţia se poate emite cu durată limitată de maximum un an.c) Pentru corpurile de apă care nu au atins starea bună sau potenţialul ecologic bun în perioada prevăzută în schema

directoare, se impune reactualizarea prevederilor autorizaţiilor de gospodărire a apelor, potrivit art. 55 alin. (6) dinLegea apelor nr. 107, cu modificările şi completările ulterioare,

d) Emitentul poate refuza eliberarea autorizaţiei,- din motive tehnice,- în baza unei justificări, emitentul poate refuza eliberarea autorizaţiei- comunică solicitantului, în scris, decizia luată.

4.3.3.3. Valabilitatea Autorizaţiei de gospodărire a apelor (Art. 57)

Autorizaţia de gospodărire a apelor se emite:a) pe o perioadă de valabilitate egală cu perioada de valabilitate a autorizaţiei integrate de mediu, pentru instalaţiile

care intră sub incidenţa OUG nr.152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării;b) de maximum 1 an, fără să depăşească durata programelor de etapizare, în situaţia în care se impune şi se aprobă

programul de etapizare pentru celelalte folosinţe de apă;c) de 1 an pentru exploatările de nisipuri şi pietrişuri necesare gospodăriilor individuale şi/sau interesului public

local, maxim 5.000m3 /an, la solicitarea administraţiei publice locale;d) de 1 an, pentru exploatările organizate de nisipuri şi pietrişuri, funcţie de evoluţia morfologică a albiei, corelat cu

perioada emiterii permisului de exploatare de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale;e) de maxim 3 ani , pentru funcţionarea instalaţiilor de captare, tratare, pompare, transport, înmagazinare, distribuţie

şi epurare sau preepurare a apei , precum şi pentru depozitarea deşeurilor menajere şi industriale, în funcţie de influenţaobiectivului autorizat asupra regimului cantitativ şi calitativ al resurselor de apă;

f) de maxim 4 ani, pentru folosinţele de apă care evacuează ape uzate epurate pentru grupele de substanţe periculoase cuprinse în lista I (HG nr.351/2005 privind "Programul de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase" );

g) de maxim 4 ani , pentru folosinţele de apă care evacuează ape uzate epurate, pentru familiile şi grupele de substanţe periculoase cuprinse în lista II conform HGnr.351/2005;

h) de maxim 5 ani pentru producerea de energie electrică, navigaţie, piscicultura, stuficultură, plutărit, flotaj şiagrement sau în alte scopuri neexceptate de lege.

Autorizaţia de gospodărire a apelor poate fi revizuită (art. 57 -lit. a) dacă:

a) apar unele modificări tehnologice, b) se restrânge activitatea,c) la finalizarea unei măsuri cuprinse în programul de etapizare.d) în cazul altor situaţii care pot influenţa valoarea emisiilor din apă.

Emitentul poate elibera o nouă autorizaţie (Art.58) ,- la expirarea termenului de valabilitate a autorizaţiei de gospodărire a apelor ,- pe baza unei solicitări - şi a verificării în teren,

dacă:a) nu s-au modificat condiţiile care au stat la baza emiterii autorizaţiei de gospodărire a apelor, al cărei termen

expiră; b) prevederile programului de etapizare, la etapa respectivă, sunt realizate integral sau sunt realizate parţial,

nerealizările nefiind din vina utilizatorului;- acest fapt va fi dovedit cu acte justificative,- se poate trece la renegocierea termenelor de realizare a măsurilor şi lucrărilor în cauză,- în vederea prezentării programului de etapizare, spre aprobare, autorităţilor competente.

Dacă nu sunt îndeplinite condiţiile de mai sus, solicitantul reia procedura stabilită. Deţinătorul unei autorizaţii de gospodărire a apelor va solicita o nouă autorizaţie(Art.59 ), cu cel puţin 30 de zile

înainte de expirarea termenului de valabilitate.



Page 46 of 68

Pentru aceasta, este necesar să completeze o cerere, conform modelului, însoţită:- de copie după autorizaţia de gospodărire a apelor,- de documentaţia tehnică de fundamentare a autorizaţiei de gospodărire a apelor vizată spre neschimbare,- de eventuale completări la aceasta- şi după caz, de un raport privind modul de realizare a prevederilor programului de etapizare.

Emitentul autorizaţiei de gospodărire a apelor are obligaţia ştampilării spre neschimbare a exemplarului din

documentaţia ce se transmite solicitantului împreună cu un exemplar din autorizaţie (Art. 60).- un exemplar din autorizaţiile emise se vor păstra în evidenţă şi respectiv în arhiva tehnică a Direcţiei de ape

bazinale şi a Sistemului de gospodărire a apelor pe raza căruia se amplasează obiectivul, pe toată durata de valabilitate aautorizaţiei şi se vor introduce de emitent în arhiva computerizată - Managementul documentelor (Art. 61).

- Autorizaţia de gospodărire a apelor nu exclude obligativitatea solicitării şi obţinerii autorizaţiei de mediu şi a altor autorizaţii şi avize prevăzute de reglementările legale în vigoare (Art. 62).

- eliberarea autorizaţiei de gospodărire a apelor este condiţionată de existenţa autorizaţiei de funcţionare însiguranţă, emisă de autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile legale, pentru lucrările hidrotehnice careintră sub incidenţa Legii nr. 466/2001 pentru aprobarea OUG nr. 244/2000 privind siguranţa barajelor .

4.3.4. Tarife percepute pentru emitereaAutorizaţiei de gospodărire a apelor

Valoarea tarifelor pentru serviciile de emitere a Autorizaţiei de gospodărire a apelor este stabilită în Anexa nr.8 laOUG nr.107/2002, aprobată prin Legea nr. 404/2003 cu modificările şi completările ulterioare, privind înfiinţareaAdministraţiei Naţionale "Apele Române".

Tarifele se reactualizează periodic prin Hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale dindomeniul apelor (Art. 63).

4.3.5. Transferul Autorizaţiei de gospodărire a apelor (Art. 64, 65, 66)

Autorizaţia de gospodărire a apelor poate fi transferată la un alt beneficiar sau titular de investiţie în condiţiile încare:

- din analiza efectuată la teren, se constată că se respectă:- integral avizul de privatizare,- valorile parametrilor cantitativi şi calitativi ai apelor epurate evacuate (după caz),- caracteristicile lucrărilor autorizate (nu se modifică).

Transferul se face în baza:- unei cereri de transfer (completată conform Anexei nr.1.e.2),- unei documentaţii justificative adresate emitentului autorizaţiei de gospodărirea apelor.

Transferul se consideră efectuat începând cu data expedierii autorizaţiei de gospodărirea apelor către noul şiactualul beneficiar al autorizaţiei de GA.

Transferul Autorizaţiei de gospodărire a apelor, pentru o folosinţă aflată sub incidenţa OUG nr.152/2005(privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată prin Legea nr. 84 din 5 aprilie 2006)

- se face în baza:- unei cereri de transfer ( completată conform Anexei nr.1.e.2)- unei documentaţii justificative adresată emitentului autorizaţiei de gospodărire a apelor,

- se aprobă numai dacă beneficiarul/titularul face dovada:- cu acte legale,- că a preluat integral activitatea folosinţei,- prezentând şi avizul de privatizare în acest sens.

Dacă transferul propus implică:- modificări de soluţii în tehnologia de tratare a apei,- modificări ale sursei de alimentare cu apă, etc.,- sau la verificarea de teren se constată că nu sunt respectate condiţiile impuse în funcţionare,- noul beneficiar trebuie să solicite o nouă autorizaţie de gospodărire a apelor conform prevederilor legale în

domeniu (Art. 65).

Pentru efectuarea transferului se plătesc tarife:

Valoarea tarifelor pentru efectuarea transferului Autorizaţiei de gospodărire a apelor este stabilită în Anexa nr.8 laOUG nr.107/2002, aprobată prin Legea nr. 404/2003 cu modificările şi completările ulterioare, privind înfiinţareaAdministraţiei Naţionale "Apele Române".



Page 47 of 68

Tarifele se reactualizează periodic prin Hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale dindomeniul apelor (Art. 63).

Către,............................................(Direcţia Apelor ............, Administraţia Naţională "Apele Române")În conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996 cu completărileşi modificările ulterioare,

a) Subsemnatul ..................................................................................................................( Numele şi prenumele solicitantului) posesor al buletinului de identitate/cărţii de identitate seria ........ nr. ..........., codulnumeric personal .................... domiciliat în localitatea ........................................................str. ..................... nr. ...., bloc ....., ap. ..... tel. .................., fax ...............................; b) ............................................................................................................................................(Denumirea societăţii comerciale/regiei autonome)codul fiscal .........................., nr. de înmatriculare la Registrul comerţului ............................cod CAEN ....................................... profil de activitate ........................................................telefon .................., fax .................. cu sediul în localitatea strada ........................................nr. ...... judeţul .............................. prin reprezentantul sau ...................................................

(numele şi prenumele)în calitate de ............................................................................................. solicită:(beneficiar sau titular de investiţie)

TRANSFERUL AUTORIZAŢIEI DE GOSPODĂRIRE A APELOR

Nr. ....... din data de ............ emis de către .........................................(denumirea autorităţii emitente) pentru investiţia ............................................................................. ......................................(denumirea investiţiei)din bazinul hidrografic .................................................... pe râul ..........................................Solicitarea este pentru:- investiţie nouă- extindere/modernizare folosinţă existentă care este în funcţiune de la data de.............

- instalaţia care intra sub incidenţa Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 152/2005Pretenţie de confidenţialitate: .............................................................................................

Subsemnatul, declar pe proprie răspundere că documentaţia pentru care se solicită autorizaţie de gospodărire a apelor afost întocmită conform normativelor de conţinut, iar lucrările/construcţiile/instalaţiile îndeplinesc condiţiile necesare deasigurare a gospodăririi raţionale a apelor şi protecţiei resurselor de apă împotriva poluării, potrivit reglementărilor învigoare.Anexăm în 2 exemplare autorizaţia de gospodărire a apelor pentru care se solicită transferul precum şi următoareleacte ............................................................................................(denumirea actului, numărul şi data emiterii)

Data .................................L.S.( funcţia, numele şi semnătura)

NOTĂ:lit. a) se completează în cazul în care beneficiarul sau titularul de investiţie este o persoană fizică.lit. b) se completează în cazul în care beneficiarul sau titularul de investiţie este o persoană juridic

4.3.6. Programul de etapizare

Programul de etapizare face parte integrantă din planul de acţiuni/planul de conformare prevăzut în Legeamediului (OUG nr.195/2005) (Art.74).

Responsabilitatea îndeplinirii măsurilor şi lucrărilor cuprinse în programul de etapizare revine, în egală măsură:- proprietarului lucrărilor supuse autorizării şi- operatorului de servicii publice care a concesionat aceste lucrări sau le are în administrare.

a) Titularul/operatorul unei folosinţe elaborează un program de etapizare (Art.67)

- în scopul conformării cu cerinţele legale,- pentru efectuarea eşalonată a remedierilor sau a completărilor ce se impun folosinţei,



Page 48 of 68

- la solicitare unităţii competente pentru gospodărire a apelor ,- în situaţiile în care folosinţa de apă:

a) nu este dotată cu staţii sau instalaţii de măsurare, după caz, a parametrilor cantitativi şi calitativi ai apei prelevate şi respectiv restituite;

b) nu se încadrează în prevederile legale din punct de vedere calitativ al apelor evacuate în receptori şi nu estedotată cu staţii sau instalaţii de epurare ori instalaţiile existente necesită şi alte completări, extinderi, retehnologizări sauoptimizări funcţionale;

c) nu respectă prevederilor încorporate în documentaţia tehnică de fundamentare a solicitării autorizaţiei degospodărire a apelor, fapt constatat la verificarea în teren.

b) În cazul elaborării unui program de etapizare ( Art. 71),

Solicitantul Autorizaţiei de gospodărire a apelor transmite emitentului:- formularul de solicitare a Autorizaţiei de gospodărire a apelor,- documentaţia tehnică,- programul de etapizare, pentru aducerea la îndeplinire a cerinţelor legale, semnat de toţi factorii implicaţi.- Pentru o folosinţă aflată sub incidenţa OUGnr.152/2005 (privind prevenirea şi controlul integrat al poluării,

aprobată prin Legea 84/2006), programul de etapizare este convenit în mod obligatoriu cu agenţiile regionale de protecţie a mediului care emit autorizaţiile integrate de mediu.

Emitentul Autorizaţiei de gospodărire a apelor :

- confirmă şi aprobă lucrările şi măsurile propuse de solicitant pentru respectarea limitelor impuse,

- solicită furnizarea de informaţii şi elemente suplimentare, după caz, care pot demonstra fezabilitatea şi eficacitatealucrărilor şi măsurilor propuse de solicitant.

c) Conţinutul Programului de etapizare:

- lucrări şi măsuri necesare;- valorile lucrărilor şi a măsurilor necesar a fi executate, repartizate pe cât posibil în tranşe egale pe toată

perioada de derulare a programului de etapizare;- sursele de finanţare;- termenele de începere şi respectiv de punere în funcţiune, corelate cu prevederile angajamentelor rezultate în

procesul de negociere aprobate prin Legea nr.157/2005;- responsabilităţile şi obligaţiile stabilite la fiecare nivel implicat în respectarea şi reuşita acestuia;- priorităţile impuse de condiţiile sociale şi economice, după caz, grafice de execuţie;- mecanismul de punere în aplicare a programului.

Pentru o folosinţă aflată sub incidenţa OUGnr.152/2005 (privind prevenirea şi controlul integrat al poluării,aprobată prin Legea 84/2006) Programele de etapizare cuprind:

- măsuri detaliate, pentru conformarea cu Cele mai Bune Tehnici Disponibile (BAT),- valorile limită de emisie fiind stabilite:

- de Autoritatea responsabilă cu autorizarea,- pe baza recomandărilor Celor mai Bune Tehnici Disponibile (BAT),- în funcţie de condiţiile locale specifice;

- măsurile trebuie să corespundă:- din punct de vedere cantitativ (exprimate procentual),

- cu planul de măsuri privind modul de reducere şi eliminare treptată a evacuărilor , emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase, conform HG nr.351/2005 cu modificările ulterioare(Lista I şi Lista II);

- măsurile de minimizare a producerii de deşeuri;- măsurile de utilizare eficientă a energiei

d) Acceptarea Programului de etapizare întocmit de către utilizator (Art.68)

Programul de etapizare întocmit de către utilizator se acceptă:- în baza unei analize de fond,- efectuată de unitatea de gospodărire a apelor competentă,- prin negociere, de comun acord cu solicitantul,-şi, acolo unde este cazul, va cuprinde valori ale parametrilor de capăt pentru fiecare etapă.

În cazul neacceptării de către emitentul autorizaţiei :- utilizatorul are obligaţia întocmirii unui alt program de etapizare,- în concordanţă cu interesele emitentului autorizaţiei,



Page 49 of 68

- legat de politica de gospodărire a apelor în bazinul hidrografic respectiv.

După aprobarea Programului de etapizare (Art. 69):

- Programul de etapizare devine obligatoriu.- Se eliberează Autorizaţia de gospodărire a apelor pe o perioadă limitată, de până la 1 an (cu excepţia celor

prevăzute la art. 57, lit. a, e, f, g, h din Ordin nr. 662 din 28/06/2006), luându-se în consideraţie, după caz:- parametrii de capăt reglementaţi la promovarea şi la execuţia obiectivului;

- parametrii de capăt stabiliţi în funcţie de:- interesul ecologic al zonei,- posibilităţile reale ale folosinţei privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, puse de

acord cu prevederile legale.

e) La realizarea şi punerea în funcţiune a lucrărilor şi măsurilor cuprinse în programul de etapizare:

e1) Emitentul va elibera o nouă autorizaţie la care valorile indicatorilor de calitate a apelor uzate epurate evacuateîn emisar sunt în concordanţă cu:

- prevederile Normativului "NTPA - 001" privind aprobarea programului de eliminare treptată a evacuărilor,emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase (aprobate prin HG nr. 352/2005 şi cu prevederile HGnr.351/2005cu modificările şi completările ulterioare),

- necesităţile folosinţei din punct de vedere cantitativ,- utilizările din aval ale apei,

- obiectivele de calitate ale receptorului natural.

e2) Unităţile de gospodărire a apelor fac analiza de fond şi urmăresc modul de realizare a lucrărilor şi măsurilor din programul de etapizare sub următoarele aspecte (Art. 70):

- inspecţie, în vederea:- determinării nivelului de respectare a cerinţelor legale de către utilizatorul a cărei folosinţă urmează a fi

reglementată,- identificării oricărei nerespectări a limitelor impuse de norme sau a altor limitări impuse de legislaţie;

- negociere:

- de comun acord între utilizatorul a cărei folosinţă urmează a fi reglementată şi emitentul autorizaţiei degospodărire a apelor,- corelată şi cu posibilităţile economice existente;

- acţiuni legale - desfăşurate în scopul aplicării amenzilor, penalităţilor şi sancţiunilor cuvenite pentru încălcareadispoziţiilor legale.

e3) Beneficiarul Autorizaţiei de gospodărire a apelor:- în cadrul programelor de etapizare,- are obligaţia instituirii unui sistem de monitorizare, - pentru evaluarea gradului de aducere la îndeplinire a etapei parcurse şi respectării termenelor propuse.

e4) Emitentul Autorizaţiei de gospodărire a apelor:- ia măsurile stabilite de lege şi aplică sancţiunile corespunzătoare,- în cazul în care beneficiarul nu realizează măsurile cuprinse în programul de etapizare şi nici nu manifestă interes

pentru conformarea cu cerinţele legale.

4.3.7. Controlul emiterii Avizelor de gospodărirea apelorşi a emiterii Autorizaţiilor de gospodărirea apelor

Controlul activităţi de emitere a Avizelor de gospodărirea apelor şi Autorizaţiilor de gospodărirea apelor serealizează de către personalul împuternicit al autorităţii centrale pentru gospodărirea apelor (Art. 75).

Coordonarea şi monitorizarea activităţii de emitere a Avizelor de gospodărirea apelor şi a Autorizaţiilor degospodărire a apelor se organizează şi se exercită direct de către direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Mediuluişi Gospodăririi Apelor, precum şi prin personalul de specialitate al Administraţiei Naţionale „Apele Române” (Art. 76).

4.4. REGULAMENT DE FUNCŢIONARE - EXPLOATARE ŞI ÎNTREŢINERE

Se elaborează pentru: ansamblul lucrărilor ori al folosinţelor de apă şi, când este cazul, pentru:



Page 50 of 68

- subansamble de lucrări,- secţii,- ateliere,- obiective,- gospodării de apă,- staţii de epurare etc. (Art.41).

Regulamentul se semnează:- de cei care l-au elaborat şi,- de beneficiarul Autorizaţiei de gospodărire a apelor.

Acest tip de Regulament-cadru nu se referă la baraje şi lacuri de acumulare . Pentru aceste categorii de lucrări,regulamentul de exploatare se întocmeşte şi se aprobă în conformitate cu "Regulamentul - cadru de exploatare abarajelor şi lacurilor de acumulare".

Conţinutul Regulamentului de funcţionare-exploatare şi întreţinere: modul de asigurare a exploatării, funcţionării obiectivelor de gospodărire a apelor, activităţile destinate întreţinerii lucrărilor, construcţiilor şi instalaţiilor aferente, prevederi specifice privind:

- mijloacele de supraveghere,- modalităţile de control tehnic şi,

- mijloacele de intervenţie în caz de incidente, avarii sau accidente la lucrările de gospodărire a apelor.Regulamentul de funcţionare - exploatare şi întreţinere va cuprinde:

4.4.1. Memoriu tehnic

a) Date generale:

- denumirea investiţiei, a lucrărilor sau a folosinţei de apă;- bazinul hidrografic;- cursul de apă, codul cadastral;- judeţul, localitatea - sau, după caz localităţi limitrofe;- profilul de activitate al beneficiarului folosinţei de apă şi al lucrărilor;- coordonatorul hidroedilitar de zonă sau al localităţilor,

- proiectantul general;- numărul Avizului de gospodărire a apelor;- perioada de execuţie;- numărul şi data actului de recepţie;- beneficiarul care va exploata lucrarea sau folosinţa de apă;- racordări la lucrări hidrotehnice sau hidroedilitare existente;- capacităţi care generează mărimea parametrilor constructivi şi funcţionali (obiective sau suprafeţe de teren apărate,

oraş cu număr de locuitori, unitatea de producţie cu capacităţi pentru principalele produse, suprafeţe irigate sau desecateetc.);

- încadrarea lucrărilor în clasa de importanţă privind asigurarea surselor de apă şi apărarea împotriva inundaţiilor;- lucrări de combatere a eroziunii solului în zonă, executate sau necesare pentru stăpânirea regimului de curgere pe

văi şi torenţi.

Piesele desenate ce se vor anexa memoriului tehnic vor trebui să prezinte concludent situaţia reală executată aansamblului lucrărilor .

b) Datele caracteristice:

- datele caracteristice reale (conform actelor de recepţie),- datele funcţionale prevăzute în Avizul de gospodărire a apelor emis pentru lucrarea respectivă;- volumele de apă prelevate şi evacuate în anul anterior;- eficienţa staţiei de epurare.

c) Justificarea amănunţită a eventualelor modificări ale parametrilor constructivi şi funcţionali realizaţi , dupăexecutarea lucrărilor şi instalaţiilor, faţă de prevederile avizului de gospodărire a apelor.

d) Piese scrise şi desenate privind descrierea amănunţită a tuturor instalaţiilor de măsură, control, avertizare şi/sau

alarmare specifice lucrărilor respective:

- instalaţiile de măsură a debitelor şi volumelor de apă preluate;- instalaţiile de recoltare a probelor de apă pentru analize (după caz);



Page 51 of 68

- instalaţii de realizare a automonitoringului pentru supravegherea calităţii apelor uzate evacuate;- instalaţii şi aparatură pentru exploatare;- instalaţii şi aparatură pentru urmărirea comportării în timp a construcţiilor.

4.4.2. Prevederi referitoare la exploatarea lucrărilor

Prevederile referitoare la exploatarea lucrărilor sunt:

a) Sistemul de evidenţă, informare şi alarmare cu privire la:- elementele hidrologice, hidraulice,- prelevările efective de apă,- calitatea apelor evacuate,- comportarea în timp a construcţiei, în funcţie de specificul lucrării.

b) Instalaţii de măsură şi control a debitelor :- debite captate;- debite consumate;- debite evacuate;- instalaţii de alarmare şi avertizare şi regimul lor de funcţionare.

c) Modul de asigurare a evidenţei şi a funcţionării instalaţiilor:- modul de asigurare a evidenţei privind preluarea, folosirea şi evacuarea apelor;

- modul de funcţionare a fiecărei instalaţii şi a ansamblului lucrărilor ce se supun autorizării.

d) Exploatarea în perioadele de debite medii.

e) Exploatarea în perioadele de ape mari.

f) Exploatarea în perioadele de îngheţ (zai, sloiuri, pod de gheaţă).

g) Exploatarea în perioadele de ape mici (secetă); regimul de funcţionare cu diferite grade de restricţii.

h) Măsuri de remediere a lucrărilor după viituri, scurgeri de gheţuri etc.

i) Condiţii speciale de exploatare în cazul că s-ar periclita, din orice punct de vedere, integritatea şi sănătatea populaţiei.

j) Modul de asigurare a tuturor folosinţelor de apă:

- modul de asigurare a tuturor folosinţelor de apă deservite de lucrarea pentru care se solicită autorizaţia;- acordul scris al beneficiarilor folosinţelor respective;- debite, cote de nivel, volumde apă, concentraţii limită etc., pentru fiecare folosinţă;- măsurile ce se iau în exploatarea fiecărei instalaţii în parte pentru realizarea parametrilor funcţionali înscrişi în

Avizul de gospodărire a apelor.

k) Planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale întocmit conform prevederilor legale.

4.4.3. Prevederi referitoare la întreţinere şi reparaţii

Prevederile referitoare la întreţinere şi reparaţii sunt:

a) Periodicitatea efectuării controlului lucrărilor şi instalaţiilor aferente şi a modului lor de funcţionare (pentrufiecare instalaţie, organ de manevră etc.).

b) Intervalul la care se fac lucrări de întreţinere, reparaţii capitale şi în ce constau lucrările respective (pentrufiecare instalaţie, organ de manevră, lucrare hidrotehnică, precum şi pentru luciul de apă, albie sau malul folosit).

c) Măsuri şi lucrări în cazul în care apar anumite defecţiuni în corpul lucrărilor sau la instalaţiile şi aparatele demanevră, de măsură şi control ori în cazuri de avarii.

d) Măsuri şi lucrări care se execută în perioada de viituri , de ape mici, de iarnă şi cele care se iau după trecereaacestor perioade.

e) Modul de asigurare a exploatării pe durata lucrărilor de întreţinere, reparaţii curente ori reparaţii capitale,eventuale modificări ale regimului nominal de exploatare, care ar putea influenţa folosinţele din amonte sau din aval.

4.4.4. Prevederi referitoare la personalul de exploatare

Prevederi referitoare la personalul de exploatare, după cum urmează:a) Compartimentul şi funcţia angajatului din cadrul unităţii, responsabil pentru buna funcţionare, exploatare şi

întreţinere a lucrărilor ori a instalaţiilor.



Page 52 of 68

b) Numărul personalului afectat lucrărilor de exploatare şi întreţinere, inclusiv în laboratoare de analize de apă, pentru aparatele de măsură şi control, pentru prelucrarea datelor primare şi pentru ţinerea evidenţelor.

4.4.5. Prevederi referitoare la normele sanitare şi de tehnica securităţiiPrevederile referitoare la normele sanitare şi de tehnica securităţii sunt:

a) Prescripţiile sanitare pentru toate lucrările şi instalaţiile de la care apa este utilizată pentru alimentarea populaţiei,

în zootehnie, industria alimentară, industria de medicamente şi alte asemenea utilizări.b) Prescripţii de tehnica securităţii în exploatarea şi întreţinerea lucrărilor şi instalaţiilor , care fac obiectul

Autorizaţiei de gospodărire a apei.

CAP.5. COMITETELE DE BAZIN – „PARLAMENTE ALE APEI”

5.1. COMITETELE DE BAZIN – OBIECTIVE ŞI COMPONENŢĂ

Prin Legea 310/2004 pentru modificarea şi completarea Legii apelor 107/1996 s-a prevăzut creareaComitetelor de bazin, pentru promovarea participării tuturor celor implicaţi, ca parte consultată a procesului de luare adeciziei :

organizate teritorial la nivelul Direcţiilor de Ape ale Administraţiei Naţionale „Apele Române” (Argeş-

Vedea, Jiu, Olt, Mureş, Someş-Tisa, Crişuri, Prut, Buzău-Ialomiţa, Dobrogea-Litoral, Banat, Siret), ca mecanisme de consultare la toate nivelele, cum ar fi:- colectivităţile locale,- utilizatorii din bazinul hidrografic,- beneficiarii serviciilor de gospodărirea apelor.

Obiectivele fundamentale care au stat la baza creării acestor structuri au fost (11): implicarea în activitatea decizională a beneficiarilor din teritoriu; colaborarea eficientă a organismelor teritoriale de gospodărirea apelor cu organele administraţiei publice

locale pentru menţinerea echilibrului dintre conservarea şi dezvoltarea durabilă a resurselor de apă.

5.1.1. Componenţa Comitetului de bazin

Comitetul de bazin este format din 15 membri , după cum urmează: doi reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale din domeniul apelor şi protecţiei mediului, dintre care unul

este numit din cadrul agenţiilor de protecţia mediului din bazinul hidrografic respectiv; un reprezentant al autorităţii publice centrale din domeniul sănătăţii, numit de aceasta din cadrul direcţiilor

de sănătate publică ale judeţelor din bazinul hidrografic respectiv; doi primari de municipii şi un primar de oraş sau comună, aleşi de primăriile localităţilor din bazinul

hidrografic respectiv; un reprezentant ales de organizaţiile neguvernamentale cu sediul în bazinul hidrografic respectiv; un prefect din bazinul hidrografic respectiv, numit de autoritatea publică centrală pentru administraţia

publică; un preşedinte de consiliu judeţean, ales de preşedinţii consiliilor judeţene din bazinul hidrografic respectiv; trei reprezentanţi ai utilizatorilor de apă din bazinul hidrografic respectiv;

doi reprezentanţi ai Administraţiei Naţionale “Apele Române” un reprezentant al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor .

Reprezentanţii administraţiei publice locale aleşi în comitetul de bazin vor funcţiona în cadrul acestuia numai pe durata exercitării mandatului funcţiei pe care o reprezintă.

Prefectul, preşedintele consiliului judetean şi primarii aleşi vor proveni din unităţi administrativ teritorialediferite.

Reprezentanţii utilizatorilor de apă se propun şi se aleg de Comitetul de bazin, în funcţie de cerinţa de apă şi deimpactul apelor uzate evacuate asupra resurselor de apă.

Comitetul de bazin are un secretariat tehnic, permanent:- format din 3-5 persoane,

- asigurat de Direcţiile de ape ale Administraţiei Naţionale „Apele Române”.Pentru executarea mandatului său, Comitetul de bazin are acces la informaţiile şi resursele oricărei instituţii

11 http://www.mmediu.ro/gospodarirea_apelor/comitete_bazin.htm

http://www.mmediu.ro/gospodarirea_apelor/comitete_bazin.htm

http://www.mmediu.ro/gospodarirea_apelor/comitete_bazin.htm



Page 53 of 68

publice, potrivit legii.

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comitetelor de bazin: se propune de autoritatea publică centrală din domeniul apelor se aprobă prin hotarâre a Guvernului.

5.1.2. Atribuţiile Comitetului de bazin

Comitetul de bazin colaborează cu Administraţia Naţională „Apele Române” la aplicarea strategiei şi politiciinaţionale de gospodărire a apelor.

În vederea atingerii scopurilor pentru care a fost creat, Comitetul de bazin are următoarele atribuţii : să avizeze schemele directoare şi programele de măsuri pentru atingerea obiectivelor din schemele

directoare şi realizarea lucrărilor, instalaţiilor şi amenajărilor de gospodărirea apelor; să avizeze planurile de prevenire a poluărilor accidentale şi de înlăturare a efectelor lor, elaborate în funcţie

de condiţiile bazinului hidrografic respectiv;să aprobe schemele locale, stabilind priorităţile tehnice şi financiare şi să le integreze în schemele

directoare; să propună revizuirea normelor şi standardelor din domeniul gospodăririi apelor şi, în caz de necesitate, să

elaboreze norme de calitate a apei evacuate, proprii bazinului hidrografic (aceste norme pot fi mai exigente decât cele la

nivel naţional); să stabilească norme speciale pentru evacuări de ape uzat e, dacă este necesar, pentru respectarea normelor stabilite de calitatea apelor;

să aprobe încadrarea în categorii de calitate a cursurilor de apă din bazinul hidrografic respectiv; să recomande priorităţile privind finanţarea şi conformarea , în scopul realizării programelor de dezvoltare

a lucrărilor, instalaţiilor şi amenajărilor de G.A; să asigure informarea publicului , garantarea unei perioade de timp necesare primirii comentariilor

publicului, să organizeze audieri publice asupra tuturor aspectelor propuse pentru aprobare şi să asigure accesul publicului la documentele sale.

să avizeze lista ariilor protejate şi să stabilească măsurile de reconstrucţie ecologică a zonelor propuse înacest scop.

În plus, Comitetele de bazin:

pot lua în considerare şi pot discuta orice aspecte noi privind cantitatea, calitatea şi folosirea apei, ce potapărea în bazinul hidrografic respectiv;

pot constitui şi împuternici subcomitete a căror funcţie va fi de informare şi de consultanţă; pot solicita executarea de audituri, dacă consideră necesar; pot propune acordarea de bonificaţii, în baza prevederilor art. 91 alin.(1) din Legea 310/2004 pentru

modificarea şi completarea Legii apelor 107/1996 ; pot recomanda autorităţilor locale, în funcţie de prioritatea şi urgenţa realizării lucrărilor necesare, modul de

asigurare a surselor financiare.

5.2. ONG - URI MEMBRE ÎN COMITETE DE BAZIN Centrul de Consultanţă Ecologică Galaţi membru CB Prut, Petruţa MOISI, Preşedinte

Asociaţia Hidrotehnicienilor din România membru CB Banat, Gheorghe CREŢU, Preşedinte Centrul pentru Politici Economice Durabile de Mediu membru CB Argeş-Vedea, Oana TORTOLEA,

Preşedinte ONG "Mare Nostrum" membru CB Dobrogea-Litoral, Laura BOICENCO Societatea Ecologistă Maramureş - Baia Mare membru CB Someş-Tisa, Prof. Radu HOTEA, Grupul

Şcolar "Aurel Vlaicu" Baia Mare Fundaţia Centrul Ecologic Zonal Jiu membru CB Jiu, Călin NICOLAE Fundaţia PAEM Alba Iulia membru CB Mureş, Paul Emil Bios Sibiu membru CB Olt, Stanca UNGUREANU Federaţia Română de Speologie membru CB Crişuri, Viorel LASCU Clubul Ecomontan "Origini Verzi" membru CB Siret, Cezar GROZAVU Eco Alpex 024 membru CB Buzău-Ialomiţa, Cornel APOSTOL

CAP.6. PLANUL DE MANAGEMENT AL BAZINULUI HIDROGRAFIC (PMBH)

6.1. SCHEMA DIRECTOARE DE AMENAJARE ŞI MANAGEMENT A BAZINULUI



Page 54 of 68

HIODROGRAFIC – CONCEPT, SCOP, CONŢINUT

Schema Directoare este instrumentul de planificare în domeniul apelor la nivel de bazin hidrografic sau grupede bazine hidrografice (ORDIN nr.1258/2006 - Art.1 din Anexa nr.1)(12).

Schemele Directoare:- se elaborează pe bazine sau grupe de bazine hidrografice şi- stabilesc orientările fundamentale privind gospodărirea durabilă, unitară, echilibrată şi complexă a resurselor

de apă şi a ecosistemelor acvatice, precum şi pentru protejarea zonelor umede.Termenul de elaborare a schemelor directoare stabilit de Legea Apelor nr. 107/1996, cu modificǎrile şi

completǎrile ulterioare, este 22 decembrie 2009. (Art. 2).

Scopul Schemelor Directoare este acela de a fixa obiectivele de calitate şi cantitate a apelor urmând să asigure(Art.3) o stare bună:

a) a apelor de suprafaţă, pentru corpurile de apă artificiale sau puternic modificate, a potenţialului ecologic şi achimismului apelor de suprafaţă;

b) stare chimică bună şi un echilibru între cantitatea prelevată şi reîncărcarea apelor pentru toate resursele deapă subterană;

c) reducerea efectelor negative ale apelor datorate inundaţiilor, secetelor şi poluărilor accidentale.

Programele de măsuri se elaborează (Art. 4) pentru atingerea obiectivelor, în corelare cu prevederile

schemelor directoare şi în acord cu strategia şi politicile de mediu (incluzând dezvoltarea lucrărilor, instalaţiilor şiamenajărilor de gospodărire a apelor).

Schemele Directoare şi programele de măsuri se elaborează şi se actualizează, de către AN „Apele Române” se avizează de către Comitetul de bazin, la propunerea autoritǎţii publice centrale din domeniul apelor se aprobǎ prin hotǎrâre a Guvernului (conf Legii Apelor nr.107/1996, cu modificǎrile şi completǎrile

ulterioare).

6.1.1. Componentele Schemei Directoare de Amenajare şi Management a bazinului hidrografic – Scop şiobiective

Schema Directoare de Amenajare şi Management este alcatuită din (Art. 6): Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic (PABH) şi Planul de Management al Bazinului Hidrografic (PMBH).

6.1.1.1. Scopul şi obiectivele Planului de Management

Planul de Management al Bazinului Hidrografic (PMBH) constituie componenta de gestionare calitativǎ aresurselor de apă.

Scopul PMBH este fundamentarea măsurilor, acţiunilor, soluţiilor şi lucrărilor ptr.:a) atingerea şi menţinerea stǎrii bune a apelor; b) identificarea presiunilor antropice importante şi al impactului activitǎţilor umane asupra stǎrii apelor de

suprafaţǎ;c) diminuarea efectelor negative şi reducerea surselor de poluare.d) determinarea cerinţelor de calitate asupra resurselor de apă.

Elaborarea Planului de Management se realizeaza:- pe baza unei metodologice agreatǎ de ţǎrile Districtului Hidrografic Dunărea;- sub coordonarea ICPDR (Convenţia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea).

6.1.1.2. Scopul şi obiectivele Planului de Amenajare (PABH)

Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic (PABH) constituie componenta de gestionare cantitativă aresurselor de apă.

El are ca scop fundamentarea măsurilor, acţiunilor, soluţiilor şi lucrărilor pentru:a) realizarea şi menţinerea echilibrului dintre cerinţele de apă ale folosinţelor şi disponibilul de apă la surse; b) diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra vieţii, bunurilor şi activităţilor umane

(inundaţii, exces de umiditate, secetă, eroziunea solului);c) utilizarea potenţialului apelor (producerea de energie hidromecanică si hidroelectrică, navigaţie, extragerea

de materiale de construcţii, acvacultură, turism, agrement, estetică, etc.);

d) determinarea cerinţelor de mediu asupra resurselor de apă.

12 ORDIN 1258 din noiembrie 2006 Metodologia şi Instrucţiuni tehnice pentru elaborarea schemelor directoarehttp://www.mmediu.ro/vechi/departament_ape/Ordin_1258-2006.pdf



Page 55 of 68

Obiectivele principale ale Planului de Amenajare a Bazinului (PABH)sunt:a) inventarierea resurselor hidrologice (naturale) de apă de suprafaţă şi subterană; b) determinarea situaţiei actuale a utilizării pe folosinţe a resurselor de apă;c)identificarea amenajărilor structurale existente pentru asigurarea disponibilului la surse şi a principalilor

parametri de performanţă;d) determinarea cerinţelor viitoare socio-economice şi de mediu privind resursele de apă;e) identificarea opţiunilor fezabile pentru realizarea echilibrului dintre disponibilul la surse şi cerinţele de apă

ale folosinţelor;f) evaluarea preliminară a riscului potenţial la inundaţii pe bazinul hidrografic;g) identificarea acţiunilor, măsurilor, soluţiilor şi lucrărilor necesare pentru:- atingerea gradului acceptat de protecţie la inundaţii a aşezărilor umane si a bunurilor;- diminuarea efectelor secetelor, tendinţelor de aridizare, excesului de umiditate şi a eroziunii solurilor;- utilizarea potenţialului apelor;- satisfacerea cerinţelor de mediu asupra resurselor de apă (cerinţe hidrologice, hidraulice şi ecologice).h) identificarea constrângerilor, a conflictelor de interese şi a soluţiilor de rezolvare;i) analiza de impact şi evaluarea riscurilor induse de acţiunile, măsurile, soluţiile şi lucrările propuse în planul

de amenajare al bazinului hidrografic.

6.2. PLANUL DE MANAGEMENT AL BAZINELOR HIDROGRAFICE

Planul de Management al Bazinului/Districtului Hidrografic reprezintă principalul instrument deimplementare a DCA 2000/60/EC şi a majorităţii prevederilor din celelalte Directive europene din domeniul apei.

Elaborarea acestuia este în sarcina Administraţiei Naţionale Apele Romane – Departamentul Planuri deManagement şi Cooperare şi Internaţională.

Modul de realizare al Planului de Management cuprinde următoarele aspecte: legislativ:

- Legea Apelor 107/1996, amendata de Legea 310/2004 şi de Legea 112/2006 autorităţi competente:

- Ministerul Mediului- Administraţia Naţională Apele Romane

organizatoric:- Departamentul Planuri de Management şi Cooperare Internaţională al AN „Apele Romane”

- Birouri „Planuri de Management Bazinale” ale Direcţiilor de Apetehnic:- Instrucţiuni metodologice – AN „Apele Romane”- Cursuri de pregătire- Dotare softuri specializate- Realizarea unei baze de date in GIS

6.2.1. Conţinutul Cadru al Planului de Managemental Bazinelor/Spaţiilor Hidrografice

În conformitate cu Anexei VII din Directiva Cadru 2000/60 a Uniunii Europene in domeniul apei, conţinutulCadru al Planului de Management al Bazinelor este organizat în 12 capitole:Capitolul 1. IntroducereCapitolul 2. Prezentare generală a bazinului / spaţiului hidrografic;Capitolul 3. Caracterizarea apelor de suprafaţă;Capitolul 4. Caracterizarea apelor subterane;Capitolul 5. Identificarea şi cartarea zonelor protejate;Capitolul 6. Analiza economică;Capitolul 7. Monitoringul integrat al apelor;Capitolul 8. Obiectivele de mediu;Capitolul 9. Programe de măsuri;Capitolul 10. Programe speciale de măsuri pentru sub-bazine, categorii şi tipuri de apeCapitolul 11. Informarea, consultarea si participarea publiculuiCapitolul 12. Concluzii si recomandări

Elementele de continut al Planurilor de gospodărire a apelor la nivel de bazin hidrografic(13)

:13 Proiect WAFDIP - EUROPEAID/114912/D/SV/RO, Implementarea noii Directive Cadru a Apei în bazine pilot – Ghid metodologic pentru identificarea si desemnarea corpurilor de apa puternic modificate si artificiale, ARCADISEUROCONSULT in asociere cu OIEAU, MOTT MACDONALD, ECOTERRA. Sursa:



Page 56 of 68

a) O descriere generală a caracteristicilor Districtelor Bazinelor Hidrografice (conform Art. 5 şi Anexei II)care trebuie să includă:

a1) Pentru apele de suprafaţă: trasarea pe harta a corpurilor de apa si a limitelor acestora; trasarea pe harta a ecoregiunilor si a tipurilor de corpuri de apa de suprafata din cadrul bazinului hidrografic; identificarea condiţiilor de referinţă pentru tipurile de corpuri de apa de suprafaţă;

a2) Un rezumat al presiunilor importante şi a impactului activităţilor umane asupra stării apelor de suprafaţă şi subterane, inclusiv:

estimarea surselor punctuale de poluare; estimarea surselor difuze de poluare, inclusiv un rezumat al folosinţelor terenului; estimarea presiunilor asupra stării cantitative a apelor inclusiv asupra captărilor; analizele altor impacte ale activităţii umane asupra stării apelor;

b) O hartă a reţelelor de monitoring stabilite pentru scopurile Art.8 şi Anexei V şi o prezentare pe hartă arezultatelor programelor de monitoring efectuate conform acelor prevederi, pentru starea:

b1) apelor de suprafaţă (ecologică şi chimică);b2) apelor subterane (chimică şi cantitativă);b3) ariilor protejate.

c) Un rezumat al programului sau programelor de măsuri adoptate conform art.11 inclusiv modurile in careobiectivele stabilite conform art. 4 sunt atinse prin acestea.

6.2.2 Structura Planului de Managemental Districtului Hidrografic al Dunării

Planul de Management al Districtului Hidrografic al Dunării

Statele semnatare ale Convenţiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR ) au stabilit caPlanul de Management al Districtului Hidrografic al Dunării să fie format din două părţi :

Partea A: Planul general ( Roof Report ) care cuprinde problemele de importanţă bazinală cu efectetransfrontaliere şi se referă la:

- cursurile principale ale râurilor care au bazine hidrografice > 4000 km2

- lacurile cu suprafeţe > 100 km

2

- principalele canale- acvifere transfrontaliere cu suprafaţa > 4000 km2

- Dunărea, Delta Dunării şi apele costiere.

Partea B: Planurile naţionale de management ale ţărilor dunărene.

Partea A ( Roof Report ) a Planului de Management a Districtului Hidrografic al Dunării (PMDHD) a fostelaborat:

- de Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea ICPDR, - pe baza contribuţiilor naţionale,- şi va fi aprobată de miniştrii mediului din ţările dunărene reuniţi în cadrul Conferinţei Ministeriale care a avut

loc în luna februarie 2010.

De asemenea, România contribuie la elaborarea Planurilor de Management la nivel de sub-bazin, inclusivPlanul de Management Integrat al bazinului hidrografic al râului Tisa sub coordonarea Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR), ce cuprinde problemele de importanţă bazinală cu efecte transfrontaliere,referindu-se la:

- cursurile principale ale râurilor care au bazine hidrografice > 1000 km2;- lacurile cu suprafeţe > 10 km2;- acvifere transfrontaliere cu suprafaţa > 1000 km2.

Aşa cum s-a precizat mai sus, există iniţiative de realizare ale Planurilor de management la nivelul altor sub- bazine internaţionale cum ar fi Prut si Delta Dunării împreună cu Republica Moldova si Ucraina, insa procesul deelaborare nu a început încă.

Partea B (naţională) - Planul Naţional de Management al Apelor din România reprezintă sinteza celor 11 Planuri de Management elaborate la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice.

Nivelul de detaliu creşte de la partea A (internaţională) la partea C (subbazine naţionale), astfel, Planul Naţional si Planurile sub-bazinelor conţinând informaţii adiţionale/complementare, în special referitoare la

http://www.mmediu.ro/other/phare/sitero/raporttrimestrial2.pdf.



Page 57 of 68

caracterizarea:- apelor de suprafaţă şi subterane,- zonelor protejate,- starea apelor,- obiectivele de mediu,- programele de măsuri,- analiza economica

- şi excepţiile de la obiectivele de mediu.La nivel bilateral, atât in anul 2008, cât şi în anul 2009, au fost organizate întâlniri cu ţările vecine (Ungaria,Bulgaria si Serbia), având ca obiectiv armonizarea abordărilor şi datelor pentru corpurile de apa frontaliere sitransfrontaliere.

Articolul 14 al Directivei Cadru Apa 2000/60/EC, specifică faptul că Statele Membre trebuie să informeze şisă consulte publicul cu privire la următoarele etape referitoare la:

calendarul si programul de lucru pentru elaborarea planurilor de management pe bazin hidrografic, inclusivmăsurile care vor fi luate pentru asigurarea consultării, până la 22.12.2006 si ulterior la fiecare 6 ani;

sinteza problemelor importante de gospodărirea apelor până la 22.12.2007 şi ulterior la fiecare 6 ani.In cadrul acestui proces au fost identificate 4 categorii majore de probleme:- poluarea cu substanţe organice,- poluarea cu nutrienţi,

- poluarea cu substanţe prioritar/ periculoase si- alterările hidromorfologice, pentru care au fost concepute programe de masuri specifice in vedereaconformării cu obiectivele de mediu.

La nivelul fiecărui bazin hidrografic, în conformitate cu Legea Apelor si HG 1212/29.11.2000, s-a înfiinţat unComitet de Bazin.

Fig.6.1. – Districtul hidrografic al Dunării

Datele si informaţiile care au fost utilizate in elaborarea Planului de Management sunt date din anul 2007.

Aceste date au fost furnizate, în principal, de Administraţia Naţională “Apele Romane” şi Direcţiile de Ape,Ministerul Mediului si alte ministere, utilizatorii de apa, autorităţile locale si judeţene, Agenţiile de Protecţia Mediului,Institutul Naţional de Statistica, Institutul Naţional de Cercetare si Dezvoltare Delta Dunării, Institutul Naţional deCercetare – Dezvoltare Marina “Grigore Antipa”, Institutul National de Hidrologie si Gospodărirea Apelor, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului si Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie.

Din 22 decembrie 2008 până în 10 noiembrie 2009, proiectele celor 11 Planuri de Management ale bazinelor/spatiilor hidrografice au fost prezentate pe website-urile Administratiei Nationale „Apele Romane” si aleDirectiilor de Ape in vederea asigurarii informarii si consultarii publicului.

De asemenea, cele 11 Planuri de Management bazinale au fost avizate de către Comitetele de Bazin.

În concordanţă cu cerinţele Directivei Cadru Apa, în 22 decembrie 2009, Planul Naţional de Management afost publicat pe website-ul Administraţiei Naţionale „Apele Romane”.

6.2.3. Prezentarea generală a bazinelor hidrografice



Page 58 of 68

România are o suprafaţa de 238.391 Km2 si o populaţie de 21.584.365 locuitori si se afla in proporţie de 97,4%in bazinul Dunării, ceea ce reprezintă 29% din suprafaţa acestuia.

Fluviul Dunărea, al cărui parcurs pe teritoriul României este de 37,7% din lungimea sa, este colectorul şiemisarul către Marea Neagră a tuturor evacuărilor din ţările riverane din amonte.

Principalele unităţi de relief de pe teritoriul României sunt armonios echilibrate: 31% reprezintă munţi, 36%dealuri si podişuri si 33% câmpii (Fig. 6.3).

Climatul este temperat continental, temperatura medie variază intre +11°C pe litoral si -4°C în MunţiiCarpaţi, iar precipitaţiile medii anuale variază intre 400 mm/an in Dobrogea si 1400 mm/an pe culmile înalte alemunţilor Carpaţi.

Utilizarea terenului este : culturi perene, luciu de apa, paduri si arbusti, teren arabil, zone industriale, zoneumede, zone urbane.

Reţeaua hidrografică a României are o lungime de 78.905 km. Resursele de apă din râurile interioarereprezintă 20% din resursele de apă ale fluviului Dunărea.

Resursa specifică din râurile interioare de 1.840m3/loc.an şi, din acest punct de vedere, ocupă locul 13 înEuropa.

Un procent de 97,4% din suprafaţa României, respectiv 232.193 Km2, este inclusă in bazinul hidrografic alDunării.

De asemeni, în bazinul hidrografic al Dunării au fost incluse şi: - apele costiere ale României delimitate la o distanţă de o milă nautică faţă de linia ţărmului care este definită

de 9 puncte conform Legii nr.17/1990 modif.prin Legea 36/2002- bazinele afluenţilor care se varsă în Marea Neagră formând astfel Districtul Hidrografic al Dunării in

conformitate cu prevederile DCA 2000/60/EC.

Bazinele/Spaţiile hidrografice şi apele costiere pentru care se realizează Planurile de Management :

Someş Tisa ,Crişuri ,Mureş ,Banat ,Jiu ,Olt ,Argeş Vedea,Ialomiţa Buzău ,Siret ,Prut ,Dunăre, Delta Dunării,SH Dobrogea + ape costiere

6.3. PREVEDERILE DIRECTIVEI CADRU PRIVIND CORPURILE DE APĂ DE SUPRAFAŢĂ

6.3.1. Corpuri de apă de suprafaţă Directiva Cadru (DCA) defineşte apele de suprafaţă ca toate apele interioare stătătoare sau curgătoare de pe

suprafaţa terenului, precum şi apele tranzitorii şi apele costiere (Art.2(1)).Corpul de apă de suprafaţă înseamnă un element distinct şi important de apă de suprafaţă, cum ar fi un lac, râu

sau canal, sau o parte a unui râu sau canal, apă tranzitorie sau o fâşie de apă costieră (Art.2(10)).Prin lac se înţelege un corp de apă stătătoare de suprafaţă, iar prin râu se înţelege un corp de apă interioară

care curge în cea mai mare parte pe suprafaţa terenului, dar care poate curge şi subteran pe o anumită parte.În România există următoarele categorii de ape :

râuri (naturale, puternic modificate si artificiale) – 78.905 km, din care:- râuri permanente – 55.535 km -reprezintă cca. 70 % din total cursuride apă;- râuri nepermanente – 23.370 km -reprezintă cca. 30% din total cursuri de apă;

lacuri naturale - 116 cu suprafaţa mai mare de 0,5 km2, dintre care 54 % sunt in Delta Dunării; acumulări - 242 cu suprafaţa mai mare de 0,5 km2; ape tranzitorii – 781,37 km2 (128 km ape tranzitorii marine); ape costiere - 571,8 km2 (116 km).

6.3.2. Ecoregiuni, tipologie şi condiţii de referinţă

6.1.1.1. EcoregiuniLa nivel naţional au fost delimitate 4 ecoregiuni din cele 25 de ecoregiuni definite pentru Europa în Anexa XI

a DCA:- Ecoregiunea Munţii Carpaţi – 10 (ca parte componenta a Ecoregiunii 10, a fost definita subecoregiunea

Podişul Transilvaniei (S10) situata la altitudini de 200-500m.- Ecoregiunea Câmpia Ungara -11,- Ecoregiunea Pontică -12 şi- Ecoregiunea Câmpia de Est -

16(Fig. 6.7.)

Ecoregiunea Munţii Carpaţi cu:- altitudini depăşind 2000m in partea de E, cu relief viguros si pante abrupte,- alcătuită din roci predominant silicioase eruptive si sedimentare, calcarul fiind slab reprezentat in zonele de S



Page 59 of 68

si SE,- solurile sunt foarte variate si complexe ca structura (podzoluri primare pe pajiştile alpine, brun-acide montane

de pădure - între 800-1800 m altitudine, brun-roşcate de pădure in zona de podiş sau dealuri înalte,-vegetaţia cuprinde etajele pădurilor de foioase si conifere precum si păşunile alpine si subalpine.

Ecoregiunea Câmpia Ungară este compusa din fâşii înalte discontinue si câmpii joase de divagare, cu ouşoară înclinare de la SE spre NV, geologie silicioasa, soluri cernoziomice si nisipoase precum si vegetaţie de

silvostepa si păduri de foioase. Ecoregiunea Pontica se caracterizează printr-un relief uşor ondulat în partea de N, geologie predominant

silicioasa, soluri cernoziomice, păduri de foioase si zone agricole.

Ecoregiunea Câmpia de Est se caracterizează prin geologie predominant silicioasa, soluri cernoziomice,zone limitate cu păduri de foioase.

6.3.3. Tipologia şi condiţiile de referinţă pentru râuri

Tipul corpurile de apa dintr-un bazin sau district hidrografic- diferenţiază, conform Directivei Cadru Apa,- fiecare categorie de apă de suprafaţă.

Etapele în care se realizează clasificarea tipologică a cursurilor de apă:

a) Abordarea top-down - tipologie bazata pe parametrii descriptivi abiotici (relaţie de tip cauză-efect), factori presupusi a se afla in relatie indirecta cu comunităţile biologice

b) Abordarea bottom-up – tipologie bazata pe măsurători directe ale variabilităţii comunităţilor biologice(relaţie de tip efect-cauza) prin care se urmăreşte o verificare biologica a tipologiei abiotice

c) Suprapunerea celor două abordări pentru definirea finală a tipurilor de corpuri de apa

Parametrii utilizaţi pentru caracterizarea tipologică abiotică a cursurilor de apă din România, având la bazasistemul B de clasificare (Anexa II a Directivei Cadru Apa), au fost următorii:

a) obligatorii – care conduc la primele diferenţieri:- ecoregiunea;- altitudinea bazinului;- caracteristicile geologice;- suprafaţa bazinului de recepţieb) opţionali – care conduc la diferenţieri mai detaliate:- structura litologica a patului albiei;- debitul specific mediu multianual;- debitul specific mediu lunar minim anual cu probabilitate de 95%;- caracteristicile climatice: precipitaţiile medii multianuale si temperatura medie multianuala;- panta medie a cursului de apa

Altitudinea bazinului a fost caracterizata prin domeniile <200m, 200-500m, >500m, care definesc principalele unităţi de relief : câmpii, dealuri şi podişuri, zone piemontane şi munţi, iar caracteristicile geologice au fostdelimitate de următoarele tipuri de roci : silicioase, calcaroase si organice.

Suprafaţa bazinului de recepţie a fost luată în considerare pentru zonarea longitudinală a cursurilor de apă,respectiv:

- cursuri de apă mici (F =10 ÷ 100 km2),

- cursuri de apă medii (F = 100 ÷ 1000 km2),- cursuri de apă mari (F = 1000 ÷ 10 000 km2),- cursuri de apă foarte mari (F > 10000 km2);

Structura litologica a patului albiei a fost considerată după s-au urmatorii constituenti :- blocuri (D > 200 mm),- bolovăniş (D = 70 – 200 mm),- pietriş (D = 2 – 70 mm),- nisip (D = 0,05 – 2 mm),- mâl (D = 0,05 – 0,005 mm),- argilă (D < 0,005 mm).

Debitul specific mediu multianual s-a caracterizat prin următoarele categorii:- mare (>30 l/s·km2),- mediu (3-30 l/s·km2) ,- mic (< 3 l/s·km2 ),

Debitul specific mediu lunar minim anual cu asigurare de 95% s-a caracterizat prin categoriile:- mare (> 2 l/s·km2),



Page 60 of 68

- mediu (0.3–2 l/s·km2),- mic (<0.3 l/s·km2);

Caracteristicile climatice au fost diferenţiate prin precipitaţiile medii multianuale:- reduse <500 mm/an,- medii 500-800 mm/an,- abundente >800 mm/ansi prin temperaturi medii multianuale:

- mici <00C,- medii 0-80C,- mari >80C;

Definirea tipurilor abiotice de cursuri de apă,- cu subtipuri diferenţiate in funcţie de geologie,- la nivel naţional, a fost realizată pe baza corelării:

- datelor şi informaţiilor de mai sus- cu tipurile de ihtiofauna potenţială (definite de acad. Bănărescu-1964)

- zona păstrăvului,- zona lipanului,- zona scobarului si a cleanului,- zona mrenei şi,- zona crapului.

În privinţa cursurilor de apă nepermanente reprezentate de acele cursuri de apa caracterizate prin debitulspecific mediu lunar minim anual cu asigurare de 95% egal cu zero, au fost menţinute cele 4 tipuri definite in etapaanterioara, funcţie de altitudine.

Avand in vedere diversitatea si heterogenitatea din punct de vedere hidrologic a cursurilor de apa din aceastacategorie, este necesara o investigare si analiza hidrologica aprofundata, care sa conducă la diferenţierea detaliata a unor noi tipuri sau/si sub-tipuri, urmata de investigaţii directe ale comunităţilor biologice specifice tipurilor respective.

Definirea tipurilor biotice de cursuri de apă prin investigarea si analiza altor elemente biologice, se varealiza pe măsura ce datele vor fi disponibile pe o perioada de timp relevantă.

Tipologia cursurilor de apă, apelor tranzitorii şi apelor costiere:RO01RO02RO02*RO03RO04RO05RO06; RO06*RO07RO08 RO08*RO09RO10 RO10*RO11 RO11*RO12RO13RO14RO15

Tipologia cursurilor de apă influentate calitativ de cauze naturale si cursuri de apa temporare :RO16RO17RO18RO19

Semnificaţia referinţelor este următoarea:* - tipurile se caracterizeaza prin inexistenţa faunei piscicole în condiţii naturale** specii de peşti prezente : cega, pastruga, nisetru, morun, scrumbia de Dunare, lin, platica, somn, salau, avat,

mreana

*** specii de peşti prezente : păstruga, nisetru, morun, plătica, caras, somn, şalău, avat, cega.

6.3.3.2. Condiţii de referinţă pentru râuriDirectiva Cadru (Anexa II 1.3 (i)) prevede stabilirea condiţiilor de referinţă, specifice fiecărui tip de corp de



Page 61 of 68

apă.

a) Condiţiile de referinţă reprezintă: valorile neperturbate sau cu influente antropice minime, corespunzând unor situaţii din prezent sau din

trecut ale următoarelor elemente:- biologice,- hidromorfologice,

- fizico-chimice.b) Definirea condiţiilor de referinţă s-a realizat in mod preponderent prin metoda abordării spaţiale, constândîn:

- selectarea secţiunilor de referinţă sau a celor mai bune secţiuni disponibile pe baza unor criterii specifice,- completarea cu date din literatura de specialitate, iar in unele cazuri (ex: date nerelevante sau date

indisponibile) cu abordarea intitulată „expert judgement” (experienţa expertului).Lipsa datelor istorice relevante a evidenţiat de asemenea dificultatea procesului de stabilire a condiţiilor de

referinţă pentru diferite tipuri de cursuri de apă, inclusiv pentru fluviul Dunărea (tipurile RO12, RO13, RO14, RO15). Pentru Dunăre, definirea condiţiilor de referinţă s-a bazat pe datele istorice (din anii 1910, 1950-1960),

informaţii din literatura de specialitate şi părerea expertului.

c) Secţiunile de referinţă au fost selectate pe baza următoarelor criterii specifice, care sunt în concordanţă cucele recomandate de Ghidul REFCOND şi Raportul 2004 al Districtului Internaţional al Dunării :

Utilizarea terenului în bazinul de recepţieInfluentele urbanizării, utilizării terenului sau silviculturii trebuie să fie pe cât posibil reduse.

Cursuri de apă şi habitate- Secţiunile de referinţă trebuie să fie acoperite cu vegetaţie naturală sau cu păduri neexploatate;- Resturile lemnoase să nu fie înlăturate;- Patul albiei sau al malurilor să nu fie fixat;- Să nu existe obstacole în calea migraţiei organismelor sau a transportului sedimentelor;- Măsurile de protecţie împotriva inundaţiilor să aibă influenţă minoră.

Vegetaţia malurilor şi a zonelor inundabileVegetaţia de maluri şi cea a zonei inundabile permite migraţia laterală.

Regimul hidrologic

- Regimul natural de curgere să nu fie perturbat;- Regimul hidrologic al cursurilor de apă să nu fie alterat sau să aibă modificări minore;- Regimul hidrologic să nu fie perturbat din cauza prelevărilor, derivaţiilor, evacuărilor în unde pulsatorii.

Criterii fizico-chimice- Să nu existe surse punctiforme de poluare organică;- Să nu existe surse punctiforme de poluare cu nutrienţi;- Să nu existe surse de poluare difuză;- Să nu se manifeste acidifierea, alcalinizarea şi salinizarea;- Să nu existe alterări ale regimului termic.

Utilizarea în scop recreaţional - Fără utilizare intensivă în scop recreaţional.

d) Selecţia secţiunilor de referinţăSelecţia secţiunilor de referinţă s-a realizat acoperind variabilitatea temporală şi spaţiala ce se manifestă în

cadrul tipului respectiv.

Astfel s-au pus bazele unei reţele de secţiuni de monitoring incluse în programul de supraveghere aelementelor de calitate biologice, hidromorfologice şi fizico-chimice.

La nivel naţional au fost selectate un număr de:- 107 secţiuni de referinţă şi- 62 secţiuni din categoria cele mai bune secţiuni disponibile,

Pentru definirea valorilor caracteristice condiţiilor de referinţă în cazul râurilor au fost analizate datele demacronevertebrat e, fitoplancton, fiind corelate cu informaţiile privind ihtiofauna potenţială (stabilită de academicianulP. Bănărescu) având în vedere reprezentativitatea elementelor biologice, precum şi disponibilitatea datelor .

Pentru analiza comunităţilor de macronevertebrate şi fitoplancton s-a folosit abordarea multimetrică,reprezentată de utilizarea mai multor indecşi, funcţie de tipul de informaţie oferit de aceştia.

Pentru tipurile RO01-RO05 comunitatea fitoplanctonică nu este reprezentativă in stabilirea condiţiilor de



Page 62 of 68

referinţă si a stării ecologice, fiind utilizată numai pentru a furniza informaţii suplimentare în evaluarea stării pe bazacelorlalte elemente biologice.

Pentru cursurile de apă care au regim hidrologic nepermanent , având in vedere diversitatea siheterogenitatea lor din punct de vedere hidrologic, precum si necesitatea investigării si analizei hidrologice aprofundate,condiţiile de referinţă vor fi redefinite intr-o etapă ulterioara.

e) Participarea la Exerciţiul European de intercalibrare - râuri

Scopul Intercalibrărilor internaţionale este de a stabili cât mai exact:- limitele între stările ecologice foarte bună - bună, respectiv bună-moderată,- de a asigura comparabilitatea valorilor specifice tipurilor şi,- de a contribui la validarea condiţiilor de referinţă.

In anul 2005, un număr de 14 secţiuni (aparţinând la 14 corpuri de apă; 7 corpuri de apă pentru starea foarte bună/bună şi 7 corpuri de apă pentru starea bună/moderată) din 8 spaţii/bazine hidrografice au participat la ExerciţiulEuropean de Intercalibrare – Râuri, în cadrul Grupului Eastern Continental, fiind incluse în Registrul european al intercalibrării, pentru tipurile R- E1, R- E2 si R- E4.

Participarea României la exerciţiul european de intercalibrare s-a realizat pe baza de voluntariat, Românianefiind Stat Membru al Uniunii Europene la acea dată.

Elementul biologic de calitate inclus in aceasta etapă a intercalibrării a fost macrozoobentosul.Având în vedere că la data realizării primei faze a exerciţiului european de intercalibrare, metodele de

prelevare şi sistemul de clasificare al stării apelor în România nu erau în conformitate deplină cu cerinţele DirectiveiCadru Apa, rezultatele intercalibrării tipurilor comune R-E1, R-E2 si R-E4 s-au bazat numai pe datele furnizate de ţărilecare au corespuns cerinţelor exerciţiului (Austria, Slovacia).

Rezultatele intercalibrării au fost prezentate în Decizia Comisiei Europene 2008/915/EC. Documentulmenţionat este prezentat pe web site-urile:http://eurlex.europa.eu/JOHtml.do?uri=OJ%3AL%3A2008%3A332%3ASOM%3AEN%3AHTMLhttp://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2008:332:0020:0044:EN:PDF

Începând cu anul 2008, România participa la faza a II-a a exerciţiului de intercalibrare europeană - grupulEastern Continental lărgit, alături de Bulgaria, Ungaria, Croaţia, Slovacia, Slovenia, Cehia, Austria, cu un număr de 109secţiuni aparţinând următoarelor tipuri: RO01, RO05, RO06, RO10, RO10*, RO12, RO13 si RO14, cu date privindcomunităţile de fitoplancton, fitobentos, macronevertebrate bentice şi microfite acvatice.

La acest exerciţiu România va aplica metodele de evaluare a calităţii apelor conforme cu prevederile Directivei

Cadru Apa. De asemenea, în cadrul procesului de intercalibrare, România participă in cadrul grupului “Danube” cu unnumăr de 143 de secţiuni, alături de Bulgaria, Ungaria, Cehia, Slovacia şi Austria în vederea testării Metodei EFI + deevaluare a calităţii apei pe baza ihtiofaunei.

În anul 2009, România a participat la exerciţiul de raportare către Agenţia Europeana de Mediu, valorilecaracteristice rapoartelor de calitate ecologica şi clasele de calitate pentru macronevertebrate fiind raportate pentru unnumăr de 72 corpuri de apă –râuri - şi un corp de apă – lac natural.

6.3.4. Tipologia şi condiţiile de referinţă pentru lacurile naturale

6.3.4.1. Tipologia abiotică a lacurilor naturale

Parametrii utilizaţi pentru clasificarea tipologică a lacurilor naturale sunt indicaţi în Anexa II a DirectiveiCadru Apa, fiind reprezentaţi de :

altitudinea la care este situat lacul :- zona montana (> 800 m),- zona de deal şi de podiş (200 - 800 m),- zona de câmpie (< 200 m);

geologia bazinului de recepţie al lacului:- calcaroasa,- silicioasa sau- organica (meq/l);

adâncimea medie a lacului:- foarte mica (< 3 m),- mica (3-15 m) si- mare (> 15 m).Geologia bazinului de recepţie este considerată unul dintre cele mai importante criterii de tipizare pentru

lacuri.Pentru a descrie influenţa naturii substratului asupra corpului de apa, s-a propus utilizarea a doi indicatori :- Alcalinitatea si/sau concentraţia de calciu din apa lacului (pentru departajarea intre geologia calcaroasa si

http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2008:332:0020:0044:EN:PDF

http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2008:332:0020:0044:EN:PDF



Page 63 of 68

silicioasa)- Culoare ( pentru a indica geologia organica sau de turba).

La nivel naţional s-a optat pentru utilizarea parametrului alcalinitate.Analiza rezultatelor prelevărilor de apa din lacuri la nivel naţional a arătat:

- ca nu exista întotdeauna o relaţie biunivoca intre alcalinitatea apei lacului si roca dominanta in bazinul derecepţie,

- valorile crescute de alcalinitate se pot datora existentei solurilor alcaline, suprafeţelor mari de teren amenajatagricol sau influentei unor surse de poluare.Astfel, din cauza motivelor prezentate mai sus, in procesul de definire a tipologiei s-a considerat geologia

reală a zonei, acolo unde natura substratului a fost evidentă. Valoarea limită minimă pentru criteriul de suprafaţă a lacului stabilită de Directiva Cadru este de 0,5 km2.

Având in vedere numărul mare de lacuri naturale sub 0,5 km2, s-au considerat două clase de suprafaţă:- mai mici de 0,5 km2 şi,- mai mari de 0,5 km2.

Pentru stabilirea tipologiei biotice a fost necesară prelucrarea datelor de monitoring, fiind investigate dinelementele de calitate recomandate:

- fitoplanctonul,- ihtiofauna,- macronevertebratele.

Aplicând principiul ierarhizării elementelor biologice in funcţie de reprezentativitatea lor, fitoplanctonului i-arevenit un rol deosebit în stabilirea tipologiei.

După prelucrarea si analizarea datelor, la nivel naţional au fost definite 18 tipuri de lacuri naturale prezentatein Tabel 6.6. si Figura 6.9.

Definirea tipologiei biotice a lacurilor care se bazează pe investigarea comunităţilor biologice, reprezintă ocompletare şi verificare a tipurilor care au fost delimitate abiotic. Acesta este un proces care urmează a fi finalizat inetapele următoare.

Tipologia lacurilor naturale cuprinde 18 : ROLN01 - ROLN18

6.3.4.2. Condiţii de referinţă pentru lacurile naturale

Potrivit recomandărilor Ghidului REFCOND 2.3, condiţiile de referinţă reprezintă o stare din prezent saudin trecut corespunzând condiţiilor naturale sau cu impact antropic foarte scăzut, exprimate prin modificări minore alecaracteristicilor fizico-chimice, hidromorfologice si biologice.

Criteriile pentru selectarea secţiunilor de referinţa pentru lacuri sunt aceleaşi cu cele prezentate insubcapitolul Condiţii de referinţa pentru râuri, la care se adăugă pentru morfologia lacului faptul ca alterărilehidromorfologice să nu influenţeze biodiversitatea şi funcţia ecologică.

S-a creat o bază de date utilizând rezultatele monitorizării efectuate de Direcţiile de Ape, fiind analizatevalori ale elementelor de calitate hidromorfologice, fizico-chimice si biologice, atât de la nivelul secţiunilor incluse in programul naţional de monitorizare, cât si a celor investigate suplimentar, de pe lacurile naturale.

Elementele biologice de calitate recomandate de Directiva Cadru in sect. 1.1, Anexa V sunt reprezentate de:fitoplancton (pentru care s-au stabilit valori de referinta ale parametrului biomasa), precum si fitobentos,macronevertebrate bentice, macrofite si pesti pentru care datele istorice si cele de monitoring sunt insuficiente.

Urmează ca pe măsură ce datele referitoare la elementele de calitate: microfitobentos, macrozoobentos,macrofite si peşti vor fi disponibile, procesul de definire a condiţiilor de referinţa specifice tipului sa se îmbunătăţeascăsi sa se dezvolte.

Se menţionează că pentru tipurile ROLN07, ROLN08, ROLN09 şi ROLN15 lipsa datelor nu a permisstabilirea condiţiilor de referinţă.

6.3.4.3. Participarea la Exerciţiul European de intercalibrare – lacuri naturaleIn anul 2008 s-a demarat procesul de intercalibrare al lacurilor naturale pentru grupul Estcontinental, in care

este inclusa si România cu 3 lacuri naturale alături de Ungaria si Bulgaria.Finalizarea procesului în anul 2011 va aduce clarificări in ceea ce priveşte stabilirea stării ecologice si

implicit a condiţiilor de referinţă pentru o parte din lacurile naturale de pe teritoriul naţional.Lacuri naturale care participă la intercalibrare: Gălăţui - Snagov si Lacul Ştiucilor

6.3.5. Tipologia şi condiţiile de referinţă pentru lacurile de acumulare

6.3.5.1. Tipologia abiotică a lacurilor de acumulare



Page 64 of 68

Pentru stabilirea tipologiei abiotice a lacurilor de acumulare au fost utilizate următoarele criterii :

- altitudinea la care este situat lacul: zona montana (> 800 m), zona de deal si de podiş (200-800 m), zona de câmpie(< 200 m);

- geologia bazinului de recepţie a lacului: calcaroasa, silicioasa sau organica (meq/l);

- adâncimea medie a lacului: foarte mica (< 3 m), mica (3-15 m) si mare (> 15 m);

- timpul de retenţie: mic (< 3 zile), mediu (3-30 zile) si mare (30 zile).După prelucrarea si analizarea datelor au fost definite tipurile abiotice ale lacurilor de acumulare la nivel

naţional, rezultând 14 tipuri de acumulări ( ROLA01 - ROLA14).

6.3.5.2. Participarea la Exerciţiul European de intercalibrare

România a participat la Exerciţiul european de intercalibrare din anul 2005, in cadrul grupului LM-GIG, fiindinclusa in Registrul European al Intercalibrării cu un număr de 8 lacuri de acumulare. Acestea au fost identificate preliminar, pe baza informaţiilor disponibile, ca fiind caracteristice limitelor dintre clasele de calitate buna si ceamoderata (Tabel 6.9). Parametri biologici analizaţi au fost: concentraţia de clorofila „a”(μg/l) si fitoplancton(compoziţie, biovolum-mm3/l), procentaj de Cyanofite din biomasa, probele fiind prelevate de la nivelul zonei fotice.

Rezultatele primei faze a exerciţiului de intercalibrare s-au concretizat in identificarea valorilor biomasei fitoplanctonului si ale clorofilei „a”, specifice limitelor dintre clasele de calitate ecologica (buna-moderata) pentrutipurile de lac participante.

În următorul ciclu de planificare se vor include rezultatele Fazei a IIa a procesului de Intercalibrare Europeanala care România este parte, elementul biologic de calitate inclus in procesul de intercalibrare fiind fitoplanctonul.

Lacuri de acumulare care au participat la intercalibrare:Vidraru, Bradisor, Colibita, Siriu, Paltinu, Bezid, Sacele, Izvorul Muntelui

6.3.3. Delimitarea corpurilor de apă

Prin „corp de apa de suprafaţă” se înţelege (Directiva Cadru Apa- Art. 2.10) un element discret si semnificativ al apelor de suprafaţă ca:

- râu, lac, canal, sector de râu, sector de canal, ape tranzitorii, o parte din apele costiere.

Delimitarea corectă a corpurilor de apă este deosebit de importantă, corpul de apă fiind unitatea care se utilizează pentru:stabilirea, raportarea şi verificarea modului de atingere a obiectivelor ţintă ale Directivei Cadru a Apei.

Criterii de bază pentru delimitarea corpurilor de apă de suprafaţăPentru delimitarea corpurilor de apă de suprafaţă s-a ţinut cont de următoarele criterii de bază:- categoria de apă de suprafaţă;- tipologia apelor de suprafaţă;- caracteristicile fizice ale apelor de suprafaţă.

Criterii adiţionale pentru delimitarea corpurilor de apă de suprafaţăPentru delimitarea mai exacta a corpurilor de apa de suprafaţa s-au considerat, in mod suplimentar, următoarele

criterii adiţionale: starea apelor - un element discret de apa de suprafaţa nu trebuie să conţină elemente semnificative ale unor stări

diferite.

Un “corp de apă” trebuie să aparţină unei singure clase a stării ecologice.

- zonele protejateÎn procesul de sub-divizare progresiva a apelor în unităţi din ce în ce mai mici, s-a păstrat un echilibru între:- limitele zonelor protejate,- descrierea corectă a stării apelor şi,- necesitatea evitării fragmentarii apelor de suprafaţa într-un număr prea mare de corpuri de apa.

- alterările hidromorfologice

În cazul alterărilor hidromorfologice, criteriile de desemnare preliminară a corpurilor de apă puternic modificate(CAPM) şi a celor candidate, s-au bazat pe rezultatele Proiectului Regional UNDP-GEF al Dunarii, “ Identifying hydromorphological pressures on the Danube River. Questionnaire – step 1, c) Significant pressures / impacts”

CAPM sunt definite preliminar de limitele schimbărilor caracteristicilor hidromorfologice care:a) rezultă din alterările generate de activităţile umane şi, b) împiedică atingerea stării ecologice bune.

Desemnarea preliminară a corpurilor de apă definite ca fiind CAPM ( puternic modificate sau candidate la



Page 65 of 68

puternic modificate) trebuie să parcurgă testul de desemnare. Desemnarea finală a corpurilor de apă puternic modificate este prezentată într-un capitolul special,

„Desemnarea corpurilor de apa puternic modificate si artificiale”.

6.3.3.1. Aspecte - cheie ale delimitării corpurilor de apa

Pentru identificarea corpurilor de apă de suprafaţă au fost luate în considerare:

- toate râurile al căror bazin hidrografic are o suprafaţă mai mare de 10 km2

,- lacurile naturale cu suprafaţă mai mare de 50 ha, precum şi,- lacurile de acumulare cu suprafaţa la nivelul normal de retenţie mai mare de 50ha.- 14 lacuri naturale cu suprafeţe mai mici de 50 ha, au fost considerate corpuri de apă datorită importanţei lor la

nivelul bazinului/spaţiului hidrografic sau datorită localizării în zone protejate.

Corpuri de apă mici – s-a ţinut cont de abordarea prezentata mai sus si astfel, în anumite cazuri (bazinehidrografice mici), întregul curs de apă s-a considerat ca fiind un singur corp de apă, în cazul în care întregul bazin nueste impactat sau este influenţat, in principal, de o anumită presiune (ex. hidroenergie).

Gruparea/agregarea corpurilor de apă în funcţie de cauza care le influenţează starea.Astfel, s-au putut grupa intr-un singur corp de apă afluenţii care: - aparţin aceleiaşi tipologii,- confluează într-un lac/curs de apă;

- a căror stare este naturală sau este determinată de aceeaşi presiune dominantă: alimentare cu apa;hidroenergie; agricultură; piscicultură; industrie şi dezvoltări urbanistice; navigaţie; apărare împotriva inundaţiilor;recreere şi turism.

De asemenea, în cazul unei cascade de lacuri de acumulare, acestea au putut fi grupate ţinând seama deacumularea strategică care regularizează scurgerea.

Procesul de identificare a corpurilor de apă la nivel naţional s-a reluat în anul 2008, în principal, datorităredefinirii tipologiei corpurilor de apa, pe baza criteriilor biotice.

Totodată la nivelul anului 2008, tipurile de cursuri de apă nepermanente cu secare permanentă (care au debitulmediu lunar minim anual cu asigurarea de 95% (q95% = 0) nu s-au mai luat în considere la delimitarea corpurilor de apă.

Au fost luate în considerare la identificarea corpurilor de apa, fiind clasificate în corpuri de apa nepermanente:- râurile cu secare în fiecare an,- râurile cu secare odată la câţiva ani (2-5 ani) si,

- râurile cu secare rară (odată la mai mult de 5 ani).

Prin aplicarea criteriilor menţionate anterior care au stat la baza delimitării corpurilor de apă, la nivel naţional,s-au identificat un număr total de 3399 corpuri de apă de suprafaţă.

Din cele 3399 corpuri de apă de suprafaţă: - 3004 sunt corpuri de apă - râuri, din care:

- un număr de 1180 corpuri de apă sunt nepermanent e,- un număr de 1824 sunt corpuri de apă permanente;

- 130 sunt corpuri de apă - lacuri naturale dintre care:- 116 lacuri naturale cu suprafaţa mai mare de 5ha si,- 14 lacuri naturale cu suprafaţa mai mică de 50 ha;

- 164 corpuri de apa - lacuri de acumulare;- 95 corpuri de apă artificiale;- 2 corpuri de apă tranzitorii;- 4 corpuri de apa costiere.

Lungimea corpurilor de apă delimitate se încadrează în ecartul următor:- lungimea maximă de 487,5 km (corp de apă la Dunăre),- lungimea minimă de 0,28 km (corp de apă în spaţiul hidrografic Argeş –Vedea),- lungimea medie de 22.15 km.

Pentru fluviul Dunărea au fost delimitate 4 corpuri de apă de suprafaţă:- 2 corpuri de apă – râuri (Porţile de Fier II - Chiciu şi Chiciu – Isaccea) şi,- 2 corpuri de apă - lacuri de acumulare (Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II).De asemenea, pe cele 3 braţe ale Dunării au fost identificate 3 corpuri de apă: Chilia, Sulina şi Sfântu

Gheorghe.

În ceea ce priveşte corpurile de apă tranzitorii , se precizează că au fost identificate 2 corpuri de apă:- un tip tranzitoriu lacustru - Lacul Sinoe şi,- un tip tranzitoriu marin - Chilia – Periboina.



Page 66 of 68

De asemenea, la Marea Neagră au fost identificate 4 corpuri de apă costiere:Periboina – Cap Singol, Cap Singol – Eforie Nord, Eforie Nord – Vama Veche şi Mangalia.

6.3.4. Identificarea presiunilor

6.3.4.1. Surse punctiforme de poluare semnificative

6.3.4.1.1. Criterii pentru evaluarea surselor de poluare semnificativeÎn conformitate cu DDCA, se consideră presiuni semnificative presiunile care au ca rezultat neatingerea

obiectivelor de mediu pentru corpul de apa studiat .Identificarea presiunilor semnificative se face prin corelarea următorilor factori :

- modul în care funcţionează sistemul de recepţie al corpului de apă (se poate cunoaşte dacă o presiune poatecauza un impact );

- lista tuturor presiunilor şi;- caracteristicilor particulare ale bazinului de recepţie.

O alternativă o constituie sintetizarea într-un set simplu de reguli care indică direct dacă o presiune estesemnificativă, prin compararea:

- magnitudinii presiunii exercitate- cu un criteriu sau o valoare limită relevantă pentru corpul de apă.În acest sens, Directivele Europene prezintă:

- limitele peste care presiunile pot fi numite semnificative şi- substanţele şi grupele de substanţe care trebuie luate în considerare.

Identificarea presiunilor semnificative punctiforme prin aplicarea setului de criterii prezentat a avut învedere evacuările de ape epurate sau neepurate în resursele de apă de suprafaţă , astfel:

a) aglomerările umane (identificate in conformitate cu cerinţele Directivei privind epurarea apelor uzateurbane - Directiva 91/271/EEC):

- care au peste 2000 locuitori echivalenţi (l.e.) dacă au sisteme de colectare a apelor uzate cu sau fără staţii deepurare şi care evacuează în resursele de apă;

- care au <2000 l.e. dacă au sistem de canalizare centralizat;

b) industria:b1) instalaţiile care intră sub incidenţa Directivei IPPC 96/61/EC - privind prevenirea şi controlul integrat al

poluării inclusiv unităţile care sunt inventariate în Registrul Poluanţilor Emişi (EPER ) sau în Registrul Poluanţilor Emişi şi Transferaţi (E-PRTR ) care sunt relevante pentru factorul de mediu - apă;

b2) unităţile care evacuează substanţe periculoase (lista I si II) şi/sau substanţe prioritare peste limitelelegislaţiei în vigoare - în conformitate cu cerinţele Directivei 2006/11/EC care înlocuieşte Directiva 76/464/EEC privind poluarea cauzată de substanţele periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii;

b3) alte unităţi care evacuează în resursele de apă şi care nu se conformează legislaţiei în vigoare privindfactorul de mediu apa;

c) agricultura:b1) fermele zootehnice care intră incidenţa Directivei IPPC 96/61/EC - privind prevenirea şi controlul integrat

al poluării, inclusiv unităţile care sunt inventariate în Registrul Poluanţilor Emişi (EPER ) care sunt relevante pentrufactorul de mediu - apa;

b2) fermele care evacuează substanţe periculoase (lista I si II) şi/sau substanţe prioritare peste limitelelegislaţiei în vigoare - în conformitate cu cerinţele Directivei 2006/11/EC care înlocuieşte Directiva 76/464/EEC privind poluarea cauzată de substanţele periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii;

b3) alte unităţi agricole cu evacuare punctiformă şi care nu se conformează legislaţiei în vigoare privindfactorul de mediu apa;

La nivel naţional sunt inventariate un număr de 1764 de folosinţe de apă care folosesc resursele de apă desuprafaţă ca receptor al apelor evacuate.

În urma analizării surselor de poluare punctiformă, ţinând seama de criteriile menţionate mai sus, au rezultat:- un număr de 1017 surse punctiforme semnificative:

- 506 urbane,- 326 industriale,- 181 agricole,

- 4 alte tipuri care nu se conformează cerinţelor.6.3.4.1.2. Caracterizarea principalelor categorii de surse de poluare punctiforme



Page 67 of 68

Surse de poluare urbane/aglomerări umane Apele uzate urbane conţin, în special:- materii în suspensie,- substanţe organice,- nutrienţi,- alţi poluanţi care depind de tipurile de industrie existente, şi de nivelul de pre-epurare al apelor industriale

colectate ca: metale grele, detergenţi, hidrocarburi petroliere, micropoluanţi organici, etc..

Apele uzate urbane pot cuprinde:- ape uzate menajere sau amestecuri de ape uzate menajere;- ape uzate industriale şi- ape meteorice,

În general, în conformitate cu cerinţele Directivei 91/271/EEC - privind epurarea apelor uzate urbane, apeleuzate urbane sunt :

- colectate de către sistemele de colectare/canalizare,- conduse la staţia de epurare (unde sunt epurate corespunzător) şi apoi,- evacuate în resursele de apă, având în vedere respectarea concentraţiilor maxime admise.

În conformitate cu Planul de implementare al Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, înRomânia există:

- un număr de 2605 aglomerări umane (>2000 l.e.), - cu o încărcare organică totală de 26.418.557 l.e.

Se menţionează, că la nivelul anului 2006 existau un nr. 2289 aglomerări umane (>2000 l.e.) care nu au încădotare cu staţii de epurare, iar din numărul total de 316 de staţii de epurare , un număr de 14 staţii de epurare seconformează cerinţelor legislative.

La nivel naţional existau un număr de 30 aglomerări umane (cu ⟨ 2000 l.e.) care sunt dotate cu sisteme decolectare în sistem centralizat şi care prezintă un număr de 4 staţii de epurare.

România a obţinut perioada de tranziţie pentru implementarea acestei Directive de maximum 12 ani de laaderare (31 decembrie 2018), întrucât:- există aglomerări umane care nu se conformează acestor cerinţe, neavând sisteme de colectare si/sau staţii de epurarecu dotare şi funcţionare corespunzătoare,- cel puţin cu epurare mecanică şi biologică pentru aglomerările cuprinse între 2000 – 10000 l.e şi,- cu treaptă terţiară – pentru îndepărtarea nutrienţilor, pentru aglomerările cu > 10000 l.e.

În luna iunie 2009, faţă de situaţia prezentată la finele anului 2006, numărul şi gradul de racordare alocuitorilor echivalenţi la reţele de canalizare şi staţii de epurare a crescut .

Astfel, în prezent:- gradul de racordare la canalizare al locuitorilor echivalenţi este de 51,39%,- gradul de racordare la staţiile de epurare este de 42,65%.

În luna iunie 2009, faţă de situaţia prezentată la finele anului 2006, numărul de aglomerări dotate cu reţelede canalizare şi de staţii de epurare a crescut, astfel:- numărul de aglomerări dotate cu reţele de canalizare este de 618 (lungimea reţelelor de canalizare – 19 950 km),- numărul de staţii de epurare funcţionale ce deservesc aglomerările este de 362.

Evacuările de substanţe poluante în resursele de apă de suprafaţă

Potrivit estimărilor realizate prin aplicarea modelului MONERIS , atât pentru sursele punctiforme cât şi difuze,în România, emisiile de fosfor datorate utilizării detergenţilor ce conţin fosfaţi reprezintă cca. 20 % din emisia totală de fosfor .

Surse de poluare industriale si agricoleContribuie la poluarea resurselor de apă, prin evacuarea de poluanţi specifici tipului de activitate de activitate

desfăşurat .Astfel, se pot evacua:- substanţe organice, - nutrienţi (industria alimentara, industria chimica, industria fertilizanţilor, celuloza si hârtie, fermele

zootehnice, etc.),- metale grele (industria extractiva si prelucrătoare, industria chimica, etc.),- micropoluanţi organici periculoşi (industria chimica organica, industria petroliera, etc.).

La nivel naţional există 507 surse punctiforme industriale si agricole semnificative din care 256 au instalaţii careintră sub incidenta Directivei IPPC cu- cantităţile monitorizate de substanţe poluante- evacuate în resursele de apa de suprafaţă



Page 68 of 68

- pe categorii de surse de poluare:- substante organice (exprimate ca CCO – Cr si CBO5),- nutrienti (azot total si fosfor total)- metale grele

Sursele punctiforme de poluare industriale si agricole trebuie sa respecte

cerinţele Directivelor europene:- Directiva 96/61/EC (Directiva IPPC) privind prevenirea si controlul integrat al poluării,- Directiva 2006/11/EC care înlocuieşte Directiva 76/464/EEC privind poluarea cauzata de substanţele periculoase

evacuate in mediul acvatic al Comunităţii,- Directiva 91/676/EEC privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole,- Directiva 86/278/EEC (Directiva SEVESO) privind accidentele majore

cerinţele legislaţiei naţionale:- HG 352/2005 privind modificarea si completarea HG nr. 188/2002 privind aprobarea unor norme privind condiţiile dedescărcare,HG 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptata a evacuărilor, emisiilor si pierderilor de substanţe prioritar periculoase).

România a obţinut o perioada de tranziţie de 3 ani (decembrie 2009) pentru implementarea Directivei

76/464/EEC privind poluarea cauzata de substanţele periculoase evacuate in mediul acvatic al Comunităţii, având invedere anumite unităţi industriale care evacuează:

- cadmiu si mercur (27 de unităţi la nivel naţional),- hexaclorciclohexan (3 unităţi) si- hexaclorbenzen, hexaclorbutadiena, 1,2 - dicloretan, tricloretilena şi triclorbenzen (21 unitati).

România a obţinut perioade de tranziţie cuprinse intre 2 si 9 ani (maximum decembrie 2015) pentruinstalaţiile de sub incidenta Directivei IPPC.

Date post:	05-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	pintea-doina-ioana
View:	232 times
Download:	0 times

Sinteza MIRA

Documents