Anul U X lXNr.-88 Braşov, Luni-Marţi 23 Aprilie 6 Maiu n ) 1916I

Abonamentul: pentru Aastro-Ungaria pe un an 24 coi ; pe 7* zn Í2 cor.; pe 3 luni 6 cor., pentru România şi streinătate pe un an 40 lei; pe % an 20 lei.

ZIAR P O L IT IC NAŢIONALApare seara, în fiecare zi de lucru.

Redacţia şi administraţia: Strada Prundului Nr. 15. inseratele se primeso la administraţie. Preţui după tarif şi învoială Manuscrisele nu se înapoiază. TELEFON Nr. 226.

Ftntra semnarea la împrumutul de răsbora.

^ k rc M la n tf a > tw is to ria lu i d inS>bliU. - ■ v .

n# 'ri&rcurile ri .»ştre Wserieeş*itn gbpţ acdane p 'nfru

aesfsşurarea unel eAi u»*M»tinşe pro ̂pagande , In vederş» , semnării la al pa- tm \e i Îm fiim rt de răsbo*.

Nu numai datorinta, ee o avem ^ ^ jr ţm p ş i,. acasă, fată de tron,

^ţ^le şjîjglprioşas noastră, r arpa» t i , ea,

Î jputşm ̂ răsbotulJa un bun şlE tQ jd ^ u ic .s f ilr fH , să ne înde naive toţj la semnsxşa aceatui împrumut, şi feptyl că plaşarea economiilor noa-

ţjyfe 'ip h ^ l l ş , de atat «pisa din pri- lriulw iul Îopprumui, asta cea mai Mfiă, sigură şi avahtojioasd plasare a ba^jhoşfri, . 4

Să ne lacem deci dator!nţa şi pe acest teren şi să îndemnăm şi pe alţii la această lâptă pştriotlîei. 1

t j\Qonşlstoripl dtn Slbiin a tatonat tU iele aceste următorul circular cătră toa­te oficiile protopresbiterale şl parohiale din Arhidiaşeza ort. română a Tran­silvaniei;

I otnzml ministru de culte şi instrucţiune publică cu rescripful Nr. 5355/218 Prea. ne aduce la noştinţă, câ in zilele viitoare se fac subscrierile pentru al patrulea îm­prumut de r, stat, la scopul de a face fată cheltuelilor împreunate cu purtarea actualului răaboiu.

împrospătând deci cele dispuse prin circularele noastre Nr. 12468« 1914, 4297/1915 şi 9763/1915 cu ocazia împrumutului I, II şi Iiblea, organele noastre parohiale şi pro-

j topre biterale vor îndrurrâ şi acum pe poporul nostru ca sâ facă sub« scrieri la acest împrumut, dat fiind, că împrutul al IV-lea, de ras- boiu se face tot în aceleaşi condi-

[ ţiuni avantagioase, ca şi Imprumu- I turilp anterioare. In deosebi preoţii ! şi învăţătorii noştri s i premeargă c\ş exemplu bun, iar epitropiile parohiale şi protopresbiterale s i subscrie cvote cât de multe din fondurile c$ .administrează.

Pentru de a orienta mai bine publicul nostru, dispunem, ca cir- cularul acesta să se publice în toa­te bisericile în Duminecile proxime, stăruind, ca poporul nostru şi de astădată ca şi în trecut să-şi înde­plinească datorinţa impusă de pa- triotismal care 1 a însufleţit în toate timpuriler când a fost vorba de bi­nele şi salvarea patriei.

Sibiiu, din şedinţa Consistoru- lui arhidiecezan, ca senat epitropesc ţinută ia 16 Aprilie v. 1916.

Dr llarion Puşcariu m. p., arhimandrit, vicar arhiepiseopesc.

Dr* Octavian Costea m. p., secretar consistorial.

Sesiunea sinoadelor noastre.Cuvântarea episcopului Dr. E. Mfron Cristea.

Sinodul eparhiei Caransebeş ului a I fost df schia, prin următorul discurs al rP. S. Sa. episcopului Dr. E. Miron 1 Cristec

Cristos a înviaţi Domnilor Deputaţii

Această sesiune a sinodului nostru eparhial trebuia să se în­trunească încă în andl trecut—1915 — ceea ce nti s’a putut fyce, după- ce consistorul nostru — din cauza situaţiunii escepţionale, îo care atunci se afla o mare parte a eparhiei — a decis a se amâna terminul alegerilor de deputaţi pentru sin$d‘ pe mai târziu. Ţi­nutul de âfld ale eparhiei făceh adecă parte din însuş teritorul derâssboiu sudic, iară altă parte era■■ ‘ ‘ /■1 " " V""!" . ■ "Vi G

Nicolae Gane.Isrăş ua mort al lite ra tu ri noa­

stre. Un reprezentant al titeraturei oneste ce răsare Sn capitala Îndureratei Moldove, un prosator a) vremilor tre ­cute nespus de fericite şi liniştit ».Pro­gresul civilisaţiilor şi al culturei n-a dus cu nimfe Înainte cauza omenească şi nn nou Rousseau ar putea esclairâ au fără toată ironia.: Retour an iorek*.

Nicolae, 6ane a fost tojtuş un fe­ricit luptător. Vlăstar al unei familii vechi, având nlxluni norocoase şl dis­tinse cu societatea înaltă, purtător de demnităţi şi de onoruri ministeriale, nrembru al Academiei şl inşeatrat cu toate distincţiile^ cetăţenlsmului - r NI* colae Qane a fost Înainte de toate m bon ş’ senin scritor, uif pasionat amic al natural, un simplist, ferindu-se de tmbarras des ridiesser, de altarul lui Baal şi Koturn, de seducătoarele Pitii ale apusului, de .viaţa amalgam!« ttă a oraşulu, a fosţ un proslăvitor sl na" turei şi a analizat sufletul primitiv al ţăranului româh, a prtoa caracterul moldovean in trăsuri energice* cum bici i unul dintre scriitorii generaţiei bătrâne ! nu reuş s», şi dacă operă lui Gane, i

j declarată ca teritor de război, | unde orice m işcare e supusă m ă­

surilor militare escepţionale.De altă parte marea majo­

ritate a bărbaţ ilor^membrii în si­noadele parohiale şi cu dreptul de alegători în biserica noastră era şi este acuma concentrată la oaste, şi pe toate fronturile de război îşi iace datorinţa nu numai spre mul­ţumirea superiorilor comandanţi, ci adeseori spre admiraţia lor, do* vtdind prelatindenea prin noi fapte atât tradiţionala alipire şi fideli­tate a poporului nostru românesc cătră tron şi patrie, cât şi un eroism, recunoscut de factorii com­petenţi şi de mulţimea medaliilor şi decoraţiunilor împărţite la ordioul

parcă în afinitate cu a lui Ispîcescu, a putut <foreni clasică, e dovada talen­tului superior al celui defunct.

Nicolae Gane trece pe cărările Nirvanei cu povara deceniilor. Şi duce totuş împlinirea şi izbânda unei lite­raturi rudimentare, izvorită din Inspi­raţia fecundă a poporanismului artistic. In opera lui Gane este multă influlnţa poporanismului rusesc ortodoxie naturală ceva ce ne aminteşte evangheliile bă­trânilor cronicari. Şi întreaga lui viaţă de-o sonoritate muzicală, niciodată amă­gită de surle şi chimvale, niciodată meşteşugită, ne aduce în minte cursul apelor sănătoase: în alvîa strămoşească gtfndiree ae scurge limpede şi curată.

. Cu Gme se stinge nu numai un représentant ai literatúrai oneste, ci şi o figură strălucită a românismului ve ritabil şi urmaşii acestui ideal vor sta cu capul descoperit în faţa mortului.

E I .

»Cuconu Nieu Gane, cum i se zi­cea şt care s*a stins la laşi In etate de 78 ani, era vlăstarul vechii familii bo- ereşti a >Gâneştllor< pe care o aminteşte şi Dimltrie Cantemir îa a sa descriere a Moldovei.

preaînalt al îosuş Maiestăţii Sale Regelui.

Regimenteh 43 şi 61 de in­fanterie şi 8 de honvezi, precum

,şi celelalte Reg.,/recrutate de pe térítőiül eparhiei, noastre,—precum am cetit cu toţii — au fost nu­mărate întră cele mai viteze dia armata moaarhiei.

t Am atins aceasta şi pentru faptul, că ţinuta ostaşilor fii ai bisericii noastre este totodată şi mândria bisericii noastre, oare a crescut poporul nostru de veacuri în credinţă cătră tro i şi patrie, şriut fiind cum d e. biserica noa­stră nu numai ia cursul unei sfinte liturgii se roagă şi pomeneşte de vr’o 9 ori pe Dîmnitorul ţării, căruia Dumnezeu »mai ales să-i ajute întru toate şi s i supuie p i ­cioarelor lui pe tot duşmanul şi contrariul«, ci până şi la o simplă feştanie sau sfinţire de apă, care atât de des se oficiază în casele tuturor credincioşilor noştri, chiar cântarea principală, tropariul, cere „biruinţă împăratului şi regelui nostru asupra celor potrivnici“.

Deşi biserica este o institu- ţiune cu menirea de-a pregăti mântuirea sufletului In lumea vii­toare, totuş biserica drept cre­dincioasă — precum vedeţi — cultivă în măsură mai largă decât oricare alta şi virtuţile cetăţeneşti: credinţa cătră: »preaînd ţatul nos­tru Împărat şi Rege şi ţara aceasta«, cerând asupra ei tot belşugul şi toate darurile şi bine­cuvântarea ceriului. — Avem pa­rohii, de unde sunt duşi la oaste şi la lu3râri militare şi 1000, 1500 şi mai mulţi bărbaţi. Lipseşte floarea bisericii vii, partea cea mai conştientă a ei.

Cum atât îa patrie cât şi în alte ţări corporaţiuni lum eşti fără conducători pe viaţă au aflat de necesar şi bine a-şi preluDgi m an­datul şi rtsponzabilitalea până după război, era indicat şi logic, ca mai ales biserica — în frunte cu factori şi corporaţiuni ierarhice pe viaţă — încă să evite a face alegeri, când fruntea alegătorilor îşi împlineşte departe de casă su prema datorinţă de cetăţeni.

Dar în urma morţii acum în Domnul decedatului nostru mitro­polit Ioan — coozistorul mitro­politan a dispus facerea alegerilor pentru congresul naţional bisericesc şi astfel în eparhia noastră — care

Născut la 1835 In târgul F ilti- coni, Gaaea îşi face primele studii ia Paris şi se stabileşte apoi în laşi ca avocat, f&când parte şi din cercul >Ju- nimei«, ia a cărei revistă »Convorbiri Literare«, coiaboreszl încă, înainte de 1870.

Intrând în politică, Nicolae Gane e ales în 1871 ca primar ai Iaşilor, iar în 1888 îi întălnim ca ministru de Do­menii.

Pe terenul nuve’ stic Gane a fost şi va rămâne o personalitate. Cde trei volume de nuvele, din cele publicate în »Convorbiri Literare«, au avat un bl nemeritat succes.

Ca orice publicist ce se respsctă’ Gane a făcut şi versuri care n’<*u prea avut succes.

Gane e considerat ca un bun po­vestitor şi singurele lui trei nuvele: Domniţa Roxţnda, AHuţă,şi Petre Dss căîu', f-au clădit aproape toată gloria literată, după cum afirmă d-nii Maio- rescu şi lorga în aprecierile lor literare:

|Ia »Convorbiri LUerare« mai întâi !

şi apoi într’uu volum aparte, Aieolae '

| îa restimpul acesta a rămas de­parte de zona războiului balcanic

s ’aa făcut şi alegerile pentru acest sir,od.

Continuând P. S, Sa trece in re­vistă evenimentele mai însemnate din v aţa bisericească din anul aspirat şi con­stată că afacerile eparhiale au făcut, cu toate pedacife ivite tn cei mai mulţi râmi de activitate paşi spre progres. Asţfe! s’au regulat salarele învăţătorilor, s’au zidit edificii şcolare corespunzătoare, s’a început cu in­sistenţă mai mare controlul şi rerizia socoţilor bisericeşti, s’a pus capăt de­ficitului de a fondul generol, s’au îm­bunătăţit afacerile dala librăria diece­zană. P. S. Sa pa*ente*zâ pe fericitul Metropoiit Iosn Meţi&nu, voibaşte de fuadatiuu&a frumoasă lăsată biserioel de fericitul Dr. Petm Boriovao şi constată cu bucurie că sub presiunea nă^boiului a reînviat cu ilementară fogţă viaţa bisericească. Do încheiere, Invitând sinodul să con'ucre ia b'naie bisericii pe toate căile posibile, deciarâ sesiunea deschisă.

Sinod eparhial îa Arad.— Raport special. —

Arad, 3 Mai.Ia temeiul paragrafului 89 din

statutul organic, care este consti­tuţia autonoma naţională a hisericei răsăritene române din patrie, la Dumineca Tomii s’a întrunit în Arad reprezentanţa eparhiei ara- dane în sesiune ordinară.

Era de prevăzut că actuala sesiune a sinodului eparhial aradan, constituit din reprezentanţii cleru­lui şi poporului din dieceza Ara­dului şi vicariaful Orăzii mari, are sa se restrângă în a-şi rezolvi, într’o atmosferă severă de linişte, afacerile sale administrative, şi, că n ’o să se pună probleme mai mari în disQuţiune, n’au să se por­nească polemici vii, cari să anga­jeze organele noastre bisericeşti la acţiuni mai întinse pentru înflori­rea naţională culturală şi religi­oasă-morală a vieţii noastre biseri­ceşti, în largile cadre pe cari le permite grandioasa operă a lui Şa- guna, statutul organic, fără să se abată cât de puţin dela spiritul ca­noanelor bisericei ortodoxe uni­versale.

Totuş, s’au petrecut câteva fapte importante, peste cari nu pu­tem trece cu vederea, în decursul celor patru zile, dela Dumineca Tomii până astăzi, în amiazi, când s’a încheiat sesiunea. S-au relevat,

Gane a publicat traduceri bine reuş’te din »Infernul« lui Dante.

Cu moartea lui Gane dispare o figură ilustră din galeria marilor scrii­tori români. Pentru noi ca şi pentru generaţiile viitoare »Domniţa Ruxanda«, »Aliuţă«, „Hatmanul Baltag* şi atâtea altele vor rămâne c% mrdele de stil şi limbi românească.

Marele prozator a fost unul din­tre cei dintâi întemeietori ai »Juni- mei< literare.

Nicu Gane a venit în mij osul a- cestui cerc pentru a contribui, cu ta­lentul său ia desvoitarea şi infrumse- ţarea graiului românesc şi ia crearea unei literaturi naţionale, care avea să fie purificată da influenţe strein?.

Ca şi bardul dela M ceşt*, N cu Gane a fost uuul dintre aceia cari prin opera sa a învestmântat literatura în graiul strămoşesc, făcând-o să fie o a- devărată literatură naţională. Literatura şi artele au fost elementele cari au ci­mentat sufletele corifeilor dela »Juni­or ea«. S ngur acestea au tras pa Nicu Gane în mijlocul acestui cerc pe care la abandonat de îndată ce podtica a devenit preocuparea principală a »Ju­nime!«.

adică, chestiuni cari au introdus la sala de şedinţe o atmosferă proas­pătă, viaţă, mişcare, interes. Mulţi regretau, că n ’su fost de faţă băr­baţi ca distinsul bătrân, probatul bărbat, ud adevărat canonist ai di­ecezei noastre, Emanuil Ungurean, care şi-a cerut concediul pe motiv de îmbolnăvire. Şi credem venei a- tului nostru bărbat uu motiv oa acesta, dar s’a părut că prea mnlţi au lipsit, ori mai precis vorbind, au lipsit ostentativ, — pe acelaş motiv de îmbolnăvire, de extiqcţi- une de voce etc. încât anii sus­pectează o boală diplomatică, este prea la modă această boală şi s’au molipsit de ea şi oamenii noştri, se pare. Eu înregistrez nu­mai părerea altora, căci îa chesti­uni grave am fost totdeauna de pă­rerea că este just să fiu repre­zentativ...

Au fost prezenţi la şedinţele sinodului eparhial: 43 de membri, din 60. Majoritatea actelor sinodu­lui eparhial s’a mărginit la verifi­cări de protocoale, la aprobări n- nanime de propuneri şi constatări din partea diferitelor cornisiuni.

Stăruiesc aci 8 sápra câtorva momente mai însemnate din şe­dinţe, expunând faptele în simpli­tatea lor şi reţinându-mă dela orice reflexii.

*

O interpelare în chestiunea alegerilor congresuate.

D-l avocat dr. R om ul Veliciu a fă­cut următoarea interpelare către pre­şedintele sinodului eparhial (notez oă interpelarea aceasta au adus’o deja şi ziarele ungureşti: >Az Est*, »M agyar- ország* şi foile locale: »Aradi K özlöny*, »Függetlenség* etc.):

înalt prezidiu, preasflnţite d-le episcop.

1. înainte de efeptuirea tre­cută a alegerilor pentru congresul naţional-bisericesc aţi avut cunoş­tinţă oficioasă, ori cel pnţin parti­culară — despre ceea ce de altfel toţi ştiau — că precum în celelalte dieceze, astfel şi pe teritorul diece­zei aradane în fruntea oareia staţi Prea Sfinţia Voastră şi oare aveţi datoria, ca întie marginile • legilor ţării să lucraţi mijlocit şi nemijtocit pentru susţinerea libertăţii şi inte­grităţii autonomiei bisericeşti — ele­mente streine de biserica şi auto­nomia bisericei noastre in mod vol- nicos şi necompetent s’an ingerat în mersul normal al alegerilor con-

Ls 1899 cu prilejul cefei de a şasezecea aniversare a naştere! d-iui Titu Maiorescu, Nicu Gane a adresat cercului »Convorbirilor Literare« o scri­soare, In cere după ce arată aotivitatea desfăşurată de »Junimea« şi de »Con­vorbiri Literare« scrie ;

»Putem zice fără teamă de a că­dea în exagerări că dacă bătrâna ge- neraţiune împletită de focul patriotis­mului, prin sacrificii, primejdie, muncă grea şi eroică a creiat statul român şi i’a aşezat pa temeliile tralnios de ee- tăzi, tot aşa şi generaţiunea dela 1867, cu mal puţine sacrificii dar prin o muncă tot atât de stăruitoare a pus temelii nestrămutate limbai române şi a mărit zestrea noastră literară şi şti­inţifică. Una a produs pe cealaltă. Bă­trânii ău zidit case şi urmaşii au mo­bilat-o».

Nicu Gane rămâne pentru galeria »Junimea« una din rari le figuri cari au contribuit prin opera sa literară la reputaţia acestui cerc care reprezintă o epocă istorico-culturală a renaştere! noastre literare şi artistice. M-a\

Români, subscrieţi la al 4-lea împrumut de răsboiu!

Pagina 2MB

gresuşle şi prin terorizări, momeli, | In in tr ig a dieceză — cu puţine j escepţiŞ •— în paguba autonomiei noastre* au determinat catastrofal rezultatele alegerii congresuale ?

2, Aveţi cunoştinţă Prea Sfinţia Voastră, că această ingerinţă streină a fost; reclamată şi protejată de unele persoane aparţinătoare sfintei noastră biserici, — cari persoane pentru interesele lor particulare nu s’au sfiit a ataca şi periclita temelia autonomiei noastre asigarată prin lege?

3« Întrucât despre cele mai sus, înainte de efeptuirea alegerilor con- greauale nn aţi avat cunoştinţă, aţi câştigat Prea Sfinţia Voastră cunoştinţă despre ingerinţă aceasta după alegeri, — care ingerinţă este acnni evidentă şi prin rezultatul cu­noscut al alegerilor?

4. Dacă Prea Sfinţia Voastră aţi avut cunoştinţă înainte de ale- geri despre acest amestec strein, aţi făcut înaintea factorilor com­petenţi paşi premergători pentru împiedecarea acestui amestec şi cu ce rezultat ? Întrucât nu aţi avut cu­noştinţă despre acest amestec nu­mai din insinuarea sosită dnpâ ale­geri la Veneratul Gonsistor, aveţi de gând să faceţi demersurile necesare şi personal la înaltul guvern, pen- truca păcatul comis în contra au­tonomiei noastre să se repareze, iar toţi cei vinovaţi să-şi primească pédeapsa binemeritată ?*

Prea & Sn preşedintele sinodului lemn I. Papp, a răspuns următoarele: înainte de alegeri n’a avut cunoştinţă de amestecul administraţiei, în per­soană nu va face demonstraţiuni Ia guvern, din o seamă de consideraţi uni printre cari de pildă una eBte că P.S. Sa n’are secretar personal, care s&-l pună în curent cu toate chestiunile, apoi, funcţionarii-sfetnici sunt şl ei bătrâni.

O. dr. Romul Veliciu ia la cunoş­tinţă declaraţia P. S. Sale, cft înainte de alegeri n’a putut fi în cunoştinţă asupra amestscuiui administraţiei, dar respinge ceastălaltă parte a, răspun­sului.

Sinodul ia la cunoştinţă chestiunea* Cu anul şcolar 1916—17 se înfiinţează în Arad o p re­

parandie de fete.Pe tema înfiinţării unei preparandie'

de fete în Arad s’a iscat o dlscuţlune vie. Chestiunea s’a pus astfel: unii membrii sinodali voiau ca preparandia să se facă cu ajutor de stat, pe care să-l ceară anume sinodul. Propunerea a formulat-o păr. vicar dela Orade Va­cile Mangra, în acest fel, înfăţişând ca exemplu diecezele Qberla şi Lugoş ale bisericei noastre unite.

Alţi membrii sinodali au pledat călduros pentru înfiinţarea preparandiei oerându-se în temeiul Statutului O rganic» ajutor dela stat, de sine înţeles fără condiţii, şi au zis că partea propunerii comislunef, că adică din »resurse pro* priU să se înfiinţeze viitorul institut pedagogic, să se şteargă. Formularea propunerii în acest fel, aoceptată de comisie, a făcut-o d. Vaslle Goldiş.

Au mai vorbit in chestiune d. dr. R om ul Veliciu şi P. O. Sa păr. R . C to- rogariu, director seminarial, pledând pentru păstrarea caracterului naţional a! institutului a cărui necesitate este adânc simţită.

Preşedintele s pus ia vot propu­nerile şl sinodul a primit cu majori­tate da patru voturi propunerea dlui Vesiie Goldiş, argumentată cu o luci­ditate şi lărgime de vederi cari au cu­cerit şl entuziasmat pe toţi cei de faţă. Nici’chiar dintre ceice au votat contra dsale (oficios) nu e’au reţinut să nu-1 felicite.

Sinodul a hotărât să autorizeze coozlstorul arădan să ia toate demer­surile ca pe toamnă să se poată des­chide preparandia română gr. or. de fete In Arad, care des'gur va fi o pre­parandie comună, îşi vor oferi concur­sul atât arbidieeeza sbiiană cât şi die­ceza caransebeşană să poată fi ridicată şi menţinută la nivelul dorit materiali­ceşte şi pedagogic.

Pentru abrogarea legii Apponyi.

An de an se reînoiesc In ch?p o- ficios, trecându se peste orice jenă, protestele bisericei noastre contra legii Apponyi din 1907. Şcoala noastră este condamnată să staţioneze, regreseze chiar, căci aceea iege Ii ia orice a- vânt, orice progres. Intr’o şedinţă a si­nodului eparhial arădan a luat cuvânt In aoeastă chestiune d. V. Gol­diş secretar consistorial şi intr’o ma­gistrală vorbire a propus ca de data asta să protesteze îusuş sinodul contra egii Apponyi, cerând abrogarea ori re­facerea ei radicală. Cultura poporului

UAZ BTA ? R A N 81 VLAHUL Nr. 88—1916.

nostru este oprită în desvoltarea ei sub imperiul legii apponyiane. Pusă ia vot propunea a căzut cu 8 voturi. Sinodul însărcineză, din nou consisto- rul aradan să reinoiască protestul, a- celaş din trecut.

Euphraste.

Operaţiunile militare germane.Buletinul oficial pe ziua de 7 Mai.

Pe câmpul de operaţiuni dela vest.

La vest dela Maas activitatea răsboinică nu s-a terminat nici eri. Ca deosebire artileria a fost de am­bele părţi foarte activă. La ost dela râu în regiunea măieriştei Thiaumont îu orele de dimineaţă a eşuat un atac al Francezilor. In mai multe locuri de pe front am respins detaşamente duşmane de recunoaştere. O patrulă germană a tăcot câţiva prisouieri la sud dela Lihen.

La ost şi sud-ost.O escadră rusă de torpiloare

a bombardat azi-dimineaţa fără efect ţărmul nord-ostic ai Gurlan• dei, între Rojen şi MarTcgrafen.

Câmpul de operaţiuni din Balcani*

Nimic nou.

Răspunsul Germanieila nota americană.

Vineri a f st înmânată nota Garmaniei ambasadorului Statelor Unite ea răspuns la nota ame­ricană în chestiunea răsboiului cu snbmarinele. In nota aceasta, care e considerată ca o operă măiastră diplomatică, Germania î-şi preci- sează pe larg punctul ei de vedere în chesti mile atinse de nota ame­ricană. Pe baza espunerîlor aces­tora comandanţii submarinelor ger­mane au fost avizaţi, să nu scu­funde—fără avis prealabil şi fără a salva echipagiile-vase comerciale nici chiar pe teritoriul de răsboiu, numai Sn caşul când aceste ar încerca să fugă sau să se opună. Germania aşteaptă însă că Ame­rica va interveni şi la celelalte pu­tori beligerante ca să renunţe la mijloacele de luptă contrare legilor ginţilor.

Asupra notei Germaniei adresată Americe! »Pester Lloyd« să pronunţă într’un prim articol şl zice, că notele diplomatice nu cunosc sentimentul. Nota răspuns a Germaniei însă face excepţie. Ea nu e adresată atât preşedin­telui WilsoD, ci îndeosebi vorbeşte la sentimentul poporului american. Wilson, crede P. LI, este o natură ambiţioasă şi nu risboinioă, şl după răspunsul ger­man va căuta s& împace situaţia, nu să o complice şi mai mult.

Dîn Londra se telegraf fază lui >Echo de Parisc că cercurile hotă­râtoare din Newyork sunt convinse că Intre America şi German a se va ajunge la o înţelegere.

Textul notei germane.Lăsăm să urmeze aici din cuvânt In

cuvânt partea primă a notei germane;Subsemnatul are onoarea de a

răspunde în numele guvernului impe­rial german Excelenţei Sale ambasa­dorului Statelor Unite ale Americei, Mr. James Gerard, la scrisoarea din 30 Aprilie, asupra conduceri! răsboiului submarin german, ceeace urmează:

Guvernul german a supus auto­rităţilor navale interesate datele ce gu­vernul Statelor Unite a comunicat in afacerea vasului »Sussex«. Bazând u-se pe rezultatele obţinute până îa prezent prin această cercetare, guvernul german nu îndepărtează putinţa ca vasul sus- menţionat în o oca dela 10 Aprilie sl torpilat de un submarin german să fie identic cu »bussex«. Guvernul german îşi rezervft'de a face lo această privinţă o comunicaţiune u'terioară când unele constatări ce acum lipsesc decisive pentru aprecierea afacere! vor fi f&cute.

In cazul când se va demonstra că presupunerea comandantului submari­nului de a se fi aflat în faţa unui vas de răsboi ar fi greşită, guvernul ger­man va trage urmările ce rezultă din aceasta...

Guvernul Statelor Unite a dat în cazul vasului »Sussex« o serie de afir­mări cari culminează în fraza că »acest caz nu este decât un exemplu de me­todă premeditată de distrugere fără deosebire a vaselor de orice fel, de ori­ce naţionalitate şi de orice destinatiune

de cătră comandanţii submarinelor germane«.

Guvernul german trebue să res­pingă energic această afirmare. El crede totuşi în faza actuală s afacerii, să renunţe la o respingere amănunţită, cu atât mal mult cu cât guvernul a- merlcan a omis de s motiva afirmarea

- sa prin date concrete. Guvernul ger­man se mulţumeşte a constata că şi-a impus şle-şl restricţiunl considerabile îa întrebuinţarea armei submarine, şi aceasta prin consideraţiune faţă de in­teresele neutrilor, deşi aceste restric- ţiunl sunt egalooente profitabile Inami­cilor Germaniei, consideraţi un* pe cari neutrii nu le întâmpină din partea An­gliei şi aliaţilor ei.

In adevăr, forţele navale germane sunt avizate de a duce răsboiul sub­marin după principiile generale ale dreptului internaţional, cu privire la arestarea, v iz itare ş! distrugerea vase­lor de comerţ, cu singura excepţiune arăs- boiului comercial In contra transpor* tur Hor inamice întâlnite în zona rSs- boiului engleză, ou privire la oarl nici­odată nu s-au dat as gur&ri guvernului Statelor Unite, nici chiar in declaraţi- unea din 9 Februarie 1916.

Guvernul german nu poate per­mite nimănui să se îndoiască, că or­dine în consecinţă au fost date leal- mente şi executate lealmente.

Erori, precum s’au produs în rea­litate, nu se pot evita compleot la nici un mod de a duce răsboiul si sunt ex- plică bile Intr-un răsboiu naval în con­tra unui inamic care se foloseşte de toate vicleşugurile permise ori du.

Dar alături de greşeli, răebo’ul pe mare comportă primejdii înevtabile pentru persoanele şi bunurile neutrilor, întocmai ca şi rlsboiui pe uscat. Chiar în cazul câod acţiunea combativă s-a desfăşurat numai în formele ’răsboiului de corsari, persesnele şi bunurile neu­trilor, au suferit în multe rânduri pă­gubi rl.

Guvernul german a atras în mai multe rânduri atenţiunea asupra pri­mejdiei ce preziotă minele, ale cărora victime au fost numeroase vase. Gu­vernul german a făc t guvernului a merican mai multe propuneri cari erau destinate & rtsirânge la un minimum primejdiile inevitabile ale răsboiului naval pentru călători şi bunurile ame­ricanilor.

D n nenorocire guvernul Statelor- Unite nu a crezut că trebue să ade- reze la acele propuneri. Dacă ar fi ade­ra t ar fi contribuit a împiedeca o mare parte din accidentele cărora au fost victime între timp cetăţeni ame­ricani.

Guvernul german menţine şi azi oferta sa de a adopta convenţ‘uni In acest sens.

Conform cu deciaraţiunile tăcute de el in mai multe rânduri, guvernul german nu poate renunţa la întrebuin­ţarea armatei submarine, nici în răz­boiul comercial.

Dacă guvernul german se decide astăzi la noul concesiuni în aplicarea metodelor de răsboi submarin In inte­resul neutrilor, aceasta este pentru mo­tive cari trec peste importanţa conflic­tului actual.

Guvernul german dă principiilor de umanitate o însemnătate nu mai mică decât guvernul Statelor-Uni te; ei ţine complectamente socoteală de în­delungata muncă comună a ambelor guverne în vederea desvoltărei drep­tului internaţional, bazat pe aceste prlnrip i, al căror scop a fost in tot­deauna de a restrânge răsboiul pe uscat şi pe mare ia forţa armată a beligeranţilor şi de a asigura cât mai complect cu putinţă pe necom­batanţi in contra grozăviilor războ­iului

Cu toate acestea, aceste puncte de vedere, in sine oricât de importante ar fi, nu ar putea fi decisive pentru guvernul german în starea actuală de lucruri. Căci în faţa apelului guver­nului american la principiile sfinte ale omenire!, din nou şi cu toată stăruinţa, nu a fost guvrrnui german, ci gu­vernul britanic, care în dispreţul tu­turor clauzelor legale stabilite între popoare a întins acest război înspăi­mântător la viaţa şi ia bunurile ne­luptătorilor, şi aceasta fără nioi o consideraţiune pentru interesele şi drepturile neutrilor şi neluptătorilor grav vătămaţi prin acest mod de a duce războiul*

Deci îa legitima apărare cea mai amară, îa contra medului englez con- trsriu dreptului internaţional de a duce războiul, in lupta pentru exis« ten ţa poporului german, comanda­mentul german a trebuit să recurgă la m'jtocul aspru dar eficace ai răz­boiului submarin.

In această stare de lucruri, gu­vernul german nu poate decât să ex* prime din nou regretelesale că simţfmin- tele umanitare ale guvernului ame­rican, cari merg cu atâta căldură la victimele demne de milă ale războiului submarin, nu se întind cu o căldură egală, la numeroasele milioane de femei şi de copii cari, după inten-

ţfunile declarate ale guvernului en­glez, ar trebui să fie reduse la foa­mete şi să constrângă astfel prin foa­mete armatele victorioase ale Paterilor Centrale la o ruşinoasă capitulare.

(V» urna.)

Comunicatul flOfer.Buletinul oficial pe ziua de 7 Mai.

In nordul monarhiei şi la graniţele Italiene.

Activitatea răsboinică e neîn­semnată. Situaţia e neschimbată.Câmpul de operaţii din Balcani.

Domneşte linişte.General da divizie HOter, loc­ţiitorul fiefului de stat <o jor.

Un erou.A ugusta Popa sublocot la reg . 50.

Ni.se sorie:De c&tev* săptămâni locuitorii

Bâigradului an putnt vedea pe stră­zile acestui oraş, plimbânda-se, an tînăr ofiţer de statură herculeiană, cu privire de şoim, pe al cărui piept strâlucian 3 medalii. E sim­paticul ofiţer A. Popa care pentrn vitejiile sale dela Ivaogorod a fost decorat cu: medalia mare de anr, medalia mare de argint şi medalia pentrn merite (Verdienst medaile) dela împăratul Germaniei.

Ivangorod! Când rostesc nu­mele puternicei cetăţi ruseşti mise umple inima de mândrie. Cronica­rul care va avea să scrie istoria acestui râsboin, când va ajunge la ocuparea Ivangorodulai, va trebui să-şi înmoaie condeiul în sânge şi să aşeze literile rar şi apăsat pe hârtie, să simtă cel ce-o va ceti odată, cine ştie când... în liniate, însemnătatea acelor zile, câad mo ţii, simpaticii moţi şi-au arătat mai bine vitejia lor.

Iar în cetatea B&lgradulni, ală­turi de monumentul eroilor dela Custozza, de sigur, se va ridica un al doilea, şi mai falnic, unde vor fi săpate adânc numele celor ce au luat pai te la asediul dela Ivangorod. Intre cei-ce s’au purtat atât de vi­tejeşte la ocuparea puternicei ce­tăţi rnseşti, a fost şi tînăral ofiţer A. Popa, care ca subofiţer a luat parte îu acele lupte. Scăpat de mai multeori din ghiarele morţii, acum s’a reîntors în fiălgrad, unde toţi românii îl privesc ca mândrie, ca pe un adevărat erou.

Păcat, că a răm is până acum nereliefat.

Un bălgrădean.

Evenimente pe mare.Berlin, 7 Mai. — Agenţia Wolff

comunică următoarele:In 5 Mai după amiazi în legă­

tură cu colaborarea anei escadre a noastre de torpiloare, am împuşcat în luptă aeriană In faţa litoralalni Blănăriei an avion duşman. Forţe engleze cari se apropiau ne-au îm- pedesat de a salva pe cei din a- vion. 0 altă escadră a noastră de torpiloare, în 6 Mai, a capturat to t în acelaş loc nn avion englez ne­avariat. Amândoi ofiţerii an to*t făcuţi prisonieri. In 5 Mai dimi­neaţa, sobmarinQl 31 a fost scu­fundat la vest dela stânca Horne de focul unui vas al nostru. Avio­nul L. Z. nu s-a mai reîntors din nn drum de recunoaştere. După co­municatul marinei engleze el a fost distrus în 4 Mai de cătră forţe engleze în Marea Nordică.

Şeful admiralităţii.

Pentru sărmanii soldaţi români, cârora li s’au amputat picioare sau mâni şi cari şi-au perdut

lumina ochilor**Trangp. din n-rul 83 al »Gaz. 14368 o. 41 t

D-l Danii Lupu, Sebeşul s ă s e s c . ............................ . 10 »

La olaltă 14378 c. 41 f.

Maeterlinck şi-a schimbat părerile despre Germani.

Maetsrlinck, celebrul scriitor bel- glâD, core la isbucniraa răsboiului aeri­sesc articoll foarte înjurloşl la adresa Nemţilor detractând ̂ cultura germani, acum desvoltS alte idei într’ua articol ce l-a scris recent în parisianul «Le Flgaro» sub titlul «Fin de Guerre»

Natural şl aici combate cu bat­jocuri «crima» Germaniei, dar spune, ră te onorezi pe tine însuţi, dacă recu­noşti valoarea acelor*», cu c.rl te lupţi. Apoi vorbeşte de stima ce o are pentru eroismul desoădăjdu't ai maselor de luptători german*, »cari ne storc com­pătimirea şi admiraţia »

Adevărat, zice Meeterllnk, »nu este eroismul pe care-l iubim noi, deoarece la noi eroismul trebuie să se nască din liberă voie şl să fie liber de or?-:* sillre.»

Dar Maeterlinck constat!, c! sol­datul frances a găsit un raport corect faţă de germani.

Soldatul francez urăşte pe duşman pe agresorul nedrept şi arogant, dar nu urăşte pe omul singuratic. Faţă ou acesta are numai milă.

După luptă, în răniţi şl In priso­nieri el vede pe fratele său In mi- serie.

„Să învăţăm dela soldaţi a fi drepţi, a deosebi între ceiace tre­buie să despreţnim şi între oe tre- bne să urâm, între ce poţi deplânge iubi şi stima. Dar ce veţi face a- cum? Să urâm până Ia sfârşitul zi­lelor? De altă parte nu am vrea să fim încă odată cei proşti. Sâ învăţăm dela soldaţi: ei nu se urăsc, dar nici nn se încred unii In ceilalţi.»

Soldaţii noştri! pentru Orfelinatul românesc din Slbiin.Trsnsp. din n rul 87 al »Gaz.« 8454 c. 90 f.

Colecta d-lul sublocote­nent Sabin O prean

Dela dl sublocotenent Sobin Oprean, profesor, află­tor pe cămpul de luptă am primit o colectă în sumă de 1376 coroane.

La colectă au contribuitCâte 25.91 coroane Sub­

locotenent Oprean Sabin sub- loc.

Câte 2 0 coroane. Bran- ga îoan, cadet Moga loan, sergent Albu loan, cor­poral Cioloca lacob, Blstrean loan 1, Blstrean loan II. Bura Vas le, Bârsan Nieolae, Cs'- nezan Drago an Ir Dumitru Nî- colae, Fleacă loan, Lueot Sa- moli, Matei Petru Muntean Avram, Maris loan, Olar Aron Olar loan, Popa loan, Pateaş Florea, Petreseu Avram. Pa- raschiv Nijolae Stencone Lescut, Teacol loan Jnrrone George, Gocz Leon.

Câte 10 cor. Aspirant de cadet DrDemean Nieolae

Câte 7 co% 9 6 bani. tofanteriştii Schui mânu Io- han, Stelner Martfű, ScholI lohann Vlnerean loan.

Câte 7 cor. 15 b a n i: subofiţer de comptab. Szo- lânczy Ernő, plutonierii Socol Adam şi Opreau ilie.

Câte 6 cor. 9 6 bani»: infanterişti Harether Leonard, Rőtbe Iosef infanterist Kopp! Anton.

Câte 5 cor. 9 6 bani.: Infanterist. Armie Solomon, Androne loan.Badltb George Bătrâna Iosif, Bogau loan, Bud loan Olotoc loan Ciora loan, Dobra loan, Duma Ad­olf Duma loao, Gaja Danii, Hautzinger Georg, Hoscbopf iosef, Huszár Georg, loranesl Petru, . lacob loan Ooridu Sanfir, Câmpean Nieolae Costa Davld, Candri Irlmie. Crişan Stenllă, Eeltner Georg Lasar Peter Manolesou Stan­ele, Muntoiu Avram, Mihaiiă Avram, Muntean Molae, Moga loan 1, Mlhu Dumitru Moga loan II, Nimlceu loan, Perta IHe, Pusecan Vaslle, paseu Ştefan, Secaş loan, Sora Ni- colae. Stern Ióief, Tinou Ni­eolae, Unger Micheel, Urlţesc Dlooisle Vinca Alexandru, Vlnerean loan 11, ZiU Mi- chsel.

Câte 5 cor. 5 0 bani.: Corporal Sirb Iosif c. 5.50, Maniei Ludorlc c. 5.40, aspi­rant de cadet Guirea Nieolae şi carporul Neaga loan 5. o.

Câte 4 c. 96 b. Bexa Avram Bugar loan, Certejan Petru, Fei't Prânz, Grufa Smeon, Hauser lohann, Iosa Avram,

Nr. 88 - I l i 6. ( U X I ? A T R A N S ! L V A NI K IL Pagina 8

la Lazar, Izbaş Ioslf, Crăciun loan, Lingurar Avram, Llve- zean loan, Muntean Iovan, Ml- haesc loan Olar Todor, Po- peaeu Ladislau, Siu Patru, Wlndîach Iohsnn, Zsurzs Ni* codéo.

Câte 4 cor. fruntaşi!Jurja Ioslf şi Susan Petru.

Câte 3 cor. 96 ̂ .Corporal Qrosan Angel, fruntaşii Albu Nicolae, Brolshi Midiael,Arimie TJron, inf. Armean loan, Avramut loan, / vram George, Abruddean Andronic,Boîcu Adam, Bogdan Avram, Bvla86U loan, Barlndei Du­mitru. Bârsan Petru, Băieş Dumitru, Bembea loan, Bltru Nicolae, Ciubean Nicolae, . Drăgol Adam, Gavid Petru, Drăghic! loan, Dragon loan, Ehrenreich Hernau, Facău George, FArcaş Şofron, Faur Nicolae, ;Fărcaş Dumitru, Fachner Ştefan, Fabs ts U>- hanu, Faur George, Flata Mattriss, Gaia loan, Grozoiu Danii), Gapie George, Grozav Nicoiau, Gînţui loan, Husa loan, Hsrerean Todor, Herteg Petru, Ilies Nicolae, Ie culese Moise, Irimie Vasile, Koif lohann, Kórvaruw.es Nik »- l&ue, Luca Petru Lerts^h Anton, Lazar Anton, Lascu Dumitru, Molodet Nicolae, Muntean Pa vel, Muntean loan, MAgneanu Ispas, Moia- rin George, Muntean S meon Muntean Beni, Marcu loan, liánja Vasile, Mik Michael Neaga loan, Nlstor loan, Nr- utiedter Franz, P*uţa Petru, Pitnaner Paul, Prutzinger Ştefan, Petresan Adam, Popa Aron, Popa Achim, Pfidişan loan, Perta Mihail Romoşan Ioab, Recian P<tru, Raao Ni- kolaus, Radu Peter, Ştefani c lohann, Sada Ştefan, Steru Bernhad, Stoica Constantin, Tltulea loan, Toncea Avram,Pat Alexandru, UUt loan.Ungur Gáspár, Volna Nicolae Viivány Oskáir, Vapit Torna*

Câte 3 coroane. Po- povloi loan.

Câte 2 coroane. Mako Lajos Nowâk Lui víg, Puskás Illái, Pok Zsigmond, Szabó Vincié, Szilás Vincze, Szed- lak lohann, öttfler Mihály Takács íohanu, Takács íu- liush 1 Tolh Ştefan, Tóth luilua Takács Titusz, Újhelyi lehann, H orith Ştefan.

Câte 1 cor. 96 banu. Valentin Boldizsár.

Câte I coroană. Bflovics Franz, Hot váth Aloss, Nemetti István,Simion Franz, Schwei- ger Wíihelm, Sz ibo László, Psobollcs Pau*9 T.kacs Iu- lius 11 T *kâs Franz. Takărs Anton, Tonaşics Ferenci, Ta- kies lézsef Valentin Ştefan

Suma colectei Oprean tor. 1376

Colecta companiei d iai căpitan Ioslf Baltezan deia reg. 60 de prezent în Chls*fallu 50626 c.

Colecta a ii a a revr- redis. domn preot militar fetru C. D tb a cu ocasiunea «trciilor bisericeşti ale jeg* 51, 62, şi 63 *) . . . 24012 c.

D-na văduva Parasrhva Zav'ci, Braşov . . . . . 6 c.

Colecta *) reverendism. , domn Victor Păcurar, preot militar, Braşov dela cumine- ttturl şi alte servicii extra­ordinare, . . . . . . . 11192 c.

La oialtă. ’................... 10695 c. 20 f.

Cărţi de Paştipentru soldaţii noştri.

In urma apelului publicat pen­tru a se trimite de sf. Paşti solda- ţflor noştri aflători pe câmpul de hpt& şi prin spitale exemplare gratuite din „ Cartea Soldatului

an mai intrat următoarele contri- Wri marinimoase:Trangp. din n-rul 80al »G*z.« 667 c .5 0 f

D-l Radu Orghidau . . 3 »D-l L M. . . . . . . 1 »D-l Z. Budneriu . . . 1 >

£ staţiunea meserlaşl- Braşov pentru 50 ex. i soldaţilor-meseriaşi

ItţViena • • > • • • • 20 »La oialtă: 692 c.50f.

•) Coleclet* de mai sos din lipsă de lie té vor publica ulterior ta ordinea sosită.

“ited. Gaz.“

Subscrieţi la al 4Jea împrumut de răsboi.

ŞTIRI6 Mai n. 19i6,

Distincţie. Aflăm cu plăcere că d-l locotenent 1. r. Emil Comanescat fiul veneratului nostru protopop onorar Ioslf Comanesou din Codiea, a fost din nou distins pentru vitejia dovedită In faţa duşmanului cu crucea pentru me­rite militare cl. III pe funta medaliei de vitejie. Felicitări.

—x—

Pentru împrumutul al 4-Iea de răboiu s-a semnat la banca „Victoria“ din Arad, — precum ni se comnnicâ — pănă Joi la ameazi suma de 225'000 coroane. *

—x—Regina României la laşi. M. S

Regina Marfa împreună cu principesele Ellsabsta şi Maria se duc Joi la laşi spre a împărţi săracilor o parte din donaţlunea de 1.250,000 lei făcută de M. S. Regele pentru săraci.

—x—Pentru Orfelinatul Uniunii fe­

meilor romftne din Ungaria, a con­tribuit la colecta sa «Cartea Milosti­virii» Reuniunea fem. rom. din Făgăraş prin D-na Près. Maria Dr. Şerban, su­ma de 50 cor.

Se esprimă şi pe această cale cea mai călduroasă muiţâmită. In numele Comitetului. Maria 8 . Baiulescu pre­şedintă.

—*x—Ofiţerii noştri pentru »Cartea

Soldatului IU. Distinsul nostru căpi­tan Aurel Bogdan din reg. 50 de infan­terie a comandat pentru soldaţii noştri din Aiba-Iulia 100 exemplare din »Car­tea Soldatului 11« trimlţăndu-ne suma de 40 cor. la care au contribuit urmă­toarele stimate persoane: D-nul căpitan A. Bogdan 10 cor, d-l căpitan Baltezan 10 cor. d-l lacob Károly 10 cor. d-l stegar Isac 5 cor. şi d-a Dora Smea 5 cor.

Exemplarele comandate s’au trimis la Alba-Iulia şi din acest prilej ţinem să exprimăm marJnlmoşiîor donatori sincere mulţumite.

Preotul militar d-l Petru Debu, distins cu crucea pentru merite pre­oţeşti şi cu decoraţia Crucii i oşii, vizitându-ae »zi ia redacţie, a comandat 100 ex. din »Cartea Soldatului* pentru soldaţii români din spitalul din Sanok (Rusia). Mulţumite.

— x —Daruri. D-l C. Fenechi, din Breţcu,

a dăruit, în amintirea neuitatului său fiu, Gheorghe,fost, elev ai şcoaleior noa­stre şi-’n urmă ele» ic în Sibiiu,: 10 cor. pentru fondul »College«, pentru ajuto­rarea elevilor săraci în excursii şi 10 cor. pentru orfelinatul din Sibiiu.

Direcţiunea gimnaziului român, din Braşov.—x -

Necrolog. Cu inima copleşită de durere aducem Ja cunoştinţa tuturor rudeniilor, amicilor şi cunoscuţilor, că iubitul nostru soţ, tată şi bunie Au­gustin Cosma, Viceprotopop onorar şi paroch gr. cat. ai Feiurdului, după scurte şi grele 'suterinţe, împărtăşit cu sb. taine a repozat în Domnul, în Cluj, la 5 Maiu n. 1916, la oarele 3y2 d. a, în anuf 62 ai vieţii, 38 al fericitei sale căsătorii şi preoţii. Ceremonialul prohodului se va celebra după ritul biserlcei rom. gr. cat. în 7 Maiu n. a. o. la oarele 3 d. a. In capela cimi- terului comun din Cluj, de unde scumpul răposat se va aşeza spre ve- cinioft odihnă, întru nădejdea învierii, în aoelaş cimiter. Fie pomenirea lui cu drepţii în veci!

Feiurd, la 5 Maiu o. 1916. Jal­nica Familie.

—x —Cununie. Dr. Simion Batean, ad-

vooat Iu Şomcuta-mara îşi va ţinea cu­nunia cu D-şoara Valéria Meciuln Tra- nis la 11 Mal a. c. st. n. ora 8*/* a. no. Invitări speciale nu s-au tipărit nici trimis. Cei competenţi se Invită pe calea aceasta.

—x—O nouă jgazetă va porni,... a cui

va fi şi de cine va fi condusă? să va şti în ourând. Nu-i facem cinstea de-a ne ocupa de ea, de conţinutul şi pro­gramul ei. Streină de intelectul şi gân­direa noastră, va représenta mentali­tatea detestabilă dacă nu ridicolă, a unor pretinşi politician!, care au văzut simbolul aetualităţei în Izolarea lor de unitatea etnică a neamului nostru. Nu vom profita de ocazie ca să ne »răz­bunăm« asupra celor ce ne-au insultat totdeauna în munca noastră loială, pa­triotică şi românească, şi nu vom »pro- , testa« în potriva celor oe-şi arogă ti- j tlul de-a vorbi ca »représentante pa- |

tentaţi al Românilor din Transilvania. Dacă există o libertate a scrierii, ne­greşit, va exista şi o libertate a cititu­lui şi aceasta este o satisfacţie morală.

e. /.- x—

Eliberarea m orarilor şi a bru­tarilor dela serviciul militar. Camera de comerciu şi industrie din Braşov înştiinţează pe cel care îi priveşte, că ministrul de honvezi în conţelegere cu ministrul da răsboi a dispus în direcţia acesta următoarele:

Morarii şi brutarii cari au fost de­claraţi de apţi pentru servicii auxiliare sau pentru serviciul de gloate fără armă, şl cari şe află Încă în ţeară, pot fi elibe­raţi pe timp nehotărât dela serviciul militar de eătră Comanda districtuală reg; ung. de honvezi, respective de că- tră Comanda militară c. şi r. dară cer prin o rugare motivată acest favor dela corniţele suprem. Comandeie reg. ung. de honvezi au fost autorizate să elibe­reze de serviciul militar nu numai pe glotaşii aparţinători honvezimei ci peste tot pe toţi glotaşii aparţinători clasei A sau B — fără considerare dacă ser­vesc ia armata comună ori la honve- zime. Asupra eliberării acelor morari şi brutari, cari fac servicii auxiliare la armata comună cu stagiul de 3 ani sau ca resarvişti sau reservişti de întregire (Ersatz Reservist) dispune Co­manda militară o. şi r. ( K u. K. Mili­tärkommando) concernentä.

—x—Un of cer german scapă din cap­

tivitate rusească pe teritor rom ânesc. Inginerul b&riinez şi căpitan în rezervă ai armatei germane H. Schneider, care fusese prins de Ruşi înoă in Sept. anul trecut, a evadat la 11 Dec. din Tomsc, şi după un drum pe jos de 4 luni a sosit în 2 I. c. la malul Prutului. Aci încercă să înoate până la ţărmul ro­mân. A fost lesă obsecvat de două sentinele ruse cari se aruncară în urma lui. Vânătoarea ţinu aproape până la ţărmul românesc. La punctul de gra­niţă Ştefăneşti, unde grănicerii români observară pe cei trei Înotători, aceştia fură provocaţi să vie fa mal, cărui or­din se şi supuseră. Cei doi grăniceri ruşi, cari urmăreau pe oficerul german au fost înapoiaţi acasă, iar căpitanul Schneider adus la Bucureşti.

—x—Un furt în Viena la o damă din

România. Doamnei Adela Cogălniceanu- Paşcanu, din laşi care locuia într’ua otel din centrul Vfenei i s’a furat o sumă de 13.000 lei dloti’un geamantan Închis cu un lăcat secret. D-na Cogăl­niceanu a denunţat cazul poliţiei la 25 April 8. r. Poliţia vleneză ia 29 April a arestat pe sora de caritate Anna H. in vârstă de 37 ani care Ingrljia pe d-na Cantacuzino suferindă, pe motivul bă* nueîii La sus zisa s’au găsit valori în sume cari nu stau în n ci o proporţie cu venitele sorii de caritate. In con­secinţă a fost predată tribunalului.

—x—O nouă Invenţie înlocu'nd cau­

ciucul. Din Berlin se anunţă : »Augs­burger Abendzeitung« află din München, că inginerilor din München; profesorul Wehrle şi Kiesel le »a reuşit o invenţie capabi ă să remedieze lipsa de cauciuc şi să asigure circulaţia automobilelor pe front şi în patrie. Invenţia consistă în resorturi de oţel legate cu piele şi lemn. întregul cerc al roţii este des­compus într’un număr de segmente de resort, pentru care' s’au întrebuinţat numai oţel, lemn special impregnat şi pieie brută. Acest preparat este elastic, se acomodează oricărei inegalităţi a te­renului şi este insensibil la influinţele de temperatură şl fragmente de sticlă.

—x—Apollo-Bio. Program pentru Du­

minecă şi Luni, 7 şi 8 Mai n .: Seară Nord sk. »Săptămâna Elko«, actualităţi din răsboi. »Sfârşitul vampirului« po­veste mistică, dramă Nordlsk In 3 acte. »Vultur şi vrabie«, dramă americană. »Noucke se reîntoarce la soţia sa« farsă. »Teddy cavaler«, comedie în 3 acte Marţi, Miercuri, Joi şi Vineri: »Raser- viştii noştri«.

Program pentru Marţi, Marcuri şi Jo i: Mare dramă patriotică »Cu Dum­nezeu pentru rage şi patrie« în 4 acta cu muzică originală. Afară de aceasta fiecare a 2-a zi un program secundar deosebit. (Io aceste zile biletele de a- bonament şi onoare n-au valoare).

—x—Omilia. Program pentru Marţi şi

Miercuri în 9—10 Mai 1916 : Dane­marca apără neutralitatea ( Actualitate in 1 act). Suflete curate (dramă în 2 acte). Mânuşile lui Maud (comedie în 1 act). Poriopeul de ofiţer (dramă de räsboiu îa 4 acte). Năuce ca voiajor (comedie în 1 act).

—x—

Bibliografie.A apărut:»Revista copiilor şi a tinennei«

Nr. 16 anu’ IV. cu următorul cuprins: La telefon, doC. G. Costa-Foru. Bunica învaţă nepotul să scrie (ilustraţie) de

| —. Aventurile unui ursuleţ, de d-na i X. April, poeaie, de Mari a Draga. Pa­

gini ilustraie, de M. Pinto. întâmplă­rile lui Piturcâ, de O tens. E primă­vară (poesie) de Dem. Bassarabeaou. Vieţi pierduţi», de Tr„ G, Stoenescu. Păţania Viorichif, de Mary. Jocuri distractive.

»Revista Teologică«, organ peri• ira ştiinţa bisericească, «nul X 15 Febr— 15 Martie 1916. Nr. 4—6, cu următo­rul cuprins: Dr. I. Broşu: Hristos a înviat. Gh. Alexie!: Date pentru bio­grafia unor scriitori români calvini. Vasile Gin: Intimitatea între m<ne şi popor se desăvârşeşte. Dt*. G. Gomşa : O scriere valoroasă. Dr. Nio. Bălan; Solia dela mormânt. N. B.: Pilde şi fi­séin ă nări: Anotimpurile vieţii. Buruie­nile. Ceeace ne trebufeşte. Şase reguli pentru creştinii cei tineri. Folosul po­verilor. N. Colan : Mişcarea literară; »Calea Vieţii“. Cronică: Daruri fru­moase pentru orfelin itui nostru. Orfe­linat unit ia Blaj.i

frtaprietar rTSj-. â »«»realassu: & COm;.

\ lm.tk L&ces>

„Şercăiana‘‘,institut de credit şi de econom i

societate pe acţii îa Şercaia.

Se aduce la cunoştinţa, cumcâ institutul de credit „Şercăiana“ a redus interesele după depunerile vechi cu ll%% începând d in i Aprilie 1916.

Lepuneri nouă se primesc şi fructifică cu 47*%.

D irecţiu n ea .

Căsătorie.Un bărbat văduv în etate de

40 de ani, cu avere de circa 115 jugăre catastrale, bine aranjată, băr­bat în toată vigoarea în scopul de a se căsători, caută o soţie în vârstă dela 30 până la 50 de ani, care se aiba chiar moşie şi mai mare ca a dânsului, ori bani gata până la 50.000 coroane. Epistole serioase provăzute cu fotografie mai nouă rog a se trimite sub adresa de mai mai jos.

Lo caz de neconvenire episto­lele şi fotografiile .se înapoiază. Dis­creţia e chestiune de onoare din ambele părţi.

I . C h . Mi*, 21—3 Nagyderzslds (Szilágy vm.)

ABONAŢI GAZETA T R A N S I V A N I E I .

Binecunoscutul restaurant de vară cu grădină

„SalneidBrztf'aţjarTârgul cailor Nr. 17 a1 a deschis.

Se servesc, Beuturi excelente —bere şi viouri — precum şi mân cari cu preţuri moderate conform îm prejurărior. Serviciu solid şi prompt.

Apelând la sprijinul onor. public semnez cu stimă :

iuliu Hloni2—3 restaurator.

Noutate.— Ciocoladă— Noutate.Aduc la cunoştinţa Ouor. pu­

blic că am deschis un m agazin m odern aranjat cu C ioc i - ladă, B onboane şi a lte a r ­tico le nonă îu strada lfăm ei Nr. 86- P a la Iul Uxel.

Rog sprijinul on. public.Kifistenbaum Mór.

7 -.10

é té *■ci-*m muHESinnu:

X B H J m i S C E

i comp

/ G R V-

/ r / \ r i %r j y V a

sm m m p m í t i d u í u i i s .

Modem aranjată în casele proprii, asortată cu to t felul de caractere de litere nouă, stă la dispoziţia onor. clienţi, cari doresc vre-o tipăritură ca Bilete de vizită, Bilete de logodnă, Bilete de nuntă, sau : cărţi de şcoală, tipărituri de bancă etc. Ori ce fel de tipărituri §8 execută prom pt şi iute.

sap

Fem ei rom âne ! Fem ei rom âne !

Radicală revoiuţiă în grijele casei!Spălatul rufelor firă săpun, fára leşe î

Lemnele scumpe, cărbunii scumpi, săpunul esorbitant scump, timpul scump, adică totul, C9 face cheltueli şi osteneli ou spă­latul rufelor, cruţaţi, chivernisiţi cu: „Lavosin“.

„Lav08inuul e cel mai recent, victorios, nevătămător pre­parat pentru spălatul rufelor. „Lavosinul e garantat iiber de Clor. Ou „Lavosin“ se sp lă rufele alb sclipitor fără foc sau numai cu apa lină (adică dat iu căliişoacâ, dară nici decutn

caldă), fără osteneală: cetiţi şi urmaţi instrucţiunea!)„litvasmili“ era ţi rufele (au se mai rupă aşa curâad, că

„Lavosînui“ nu conţine clor, care, cum se ştie, mănânsă, prăpă­deşte rufele iu scurt timp, făcânda-le sdreuţe.

»Lavosinul“ dezinfectează rufele şi le da şi miros plăcut.1V4 klgr. „Lavosin“ are puterea de spălat dala 3 kilograme

de cel .mai buo săpun (zis de sîmbure, nemţeşte kernseife).1 dosă „Ltvosîn* costa numai 1 cor. 85 fii, şi ajunge pen­

tru spălatul rufeijr din 2 săptămâni deia 6 persoane!!!La fiecare dosă se dă In limba română instrucţiune tipă­

rită desore modul cum să întrebuinţăm „Lavosinul“.„Lavosinul“ e emiuant pentru oteluri, spitaluri, sanatorii,

internate, afilur» de săraci, ca3ărm', mănăstiri, spălătorii, băi etc.Cu „Lavosin" se pot curâţi şi vase de lemn, podine, trepte

(scări), ganguri etc.

fo u a fabrică „L avosin“ in Vienaş i f i i

Singura vânzare pentru Transilvania:Hermina Nienmlz nise. de Bank aer.

Braşov (Brassó) Târgul cailor Nr. 28 •(Pentru câteva comitate transilvănene încă libere primesc

representa iţi a o Ivea ţi).

à ï 1 f à f K A ÖI -4 II 1 1,

, v , „ *.<v̂

N r. 8 7 -1 0 1 6

1 1 1rr-Oi

S ' ■ ■ ■:,* ' ■

Acest stabiliment este provăzut cn cala mai nană mijloace tehnica şi asortat ca tul Cala! de caractere de litere nonă, din cele mai moderne, în casele proprii, este pas în poziţiane dea pălea executa orice comandă cu promptitudine şi acnrateţă precum:

laBBsm

D I V E R S E A N U N Ţ U R I .

C â r { i d e ş t i i n ţ ă , 1 pentru toate speciile de serviciuri. P r o g r a m e e l e g a n t e .Literatură şi didactice. I “ —

__ 1 Tarife eomereiale, o&iictc 9c visităS 1 A 1 1. I L . 1 industriale de hoteluri şi restaurante.

diferite formate.

Foi periodice. 1 C O M P T U R I , SiiUtc dc (ocpodnă şi nuntă.— — . | ADRESE, CIRCULARE, —

mmmm i&mssL | S C R IS O R I, C O V E R T E ,I P R E Ţ U R I C U R E N T E , Ş I

Bilete de imormântâri

ComeMÎe eventuale se priaiese ia bi.u.a- tipografiei, Jr, Strad.a. ^rvurica.'uJ.’uj. ITx- 15.

0 0 2 3 3 . 3 2 3 .3 L 1'3

ist

t a . a f % ̂ as..m «a»Vi-firam. a, se a.d.xesatipog'xaiizei

? f t3

4, «

| j >f i A l l BOI

wn̂ mflaBHMGKaD s

7̂ 3 c _BHAJÎFS^ W , BRAŞOV