Scandal Scandal Scandal Scandal Scandal Scandal Scandal Scandal Scandal Scandal Singur împotriva tuturor • Anul V•Numarul 270 (370) • 3-9 mai • 8 pagini• 90 bani (9000 lei) • Apare luni de Gorj de Gorj de Gorj de Gorj de Gorj de Gorj de Gorj de Gorj de Gorj Povestea gunoiului de la Jupâneºti, cusutã cu aþã portocalie Puºcãriabilul Surupãceanu a pierdut ultima ºansã de a amâna un verdict al ÎCCJ Rockerul „ Cartof ” s-a sinucis la festivalul psihedelic de la Schela Scandalul de la Jupâneºti a Scandalul de la Jupâneºti a Scandalul de la Jupâneºti a Scandalul de la Jupâneºti a Scandalul de la Jupâneºti a fãcut înconjurul judeþului, fãcut înconjurul judeþului, fãcut înconjurul judeþului, fãcut înconjurul judeþului, fãcut înconjurul judeþului, sãptãmâna trecutã, când toatã sãptãmâna trecutã, când toatã sãptãmâna trecutã, când toatã sãptãmâna trecutã, când toatã sãptãmâna trecutã, când toatã presa a relatat cum „ascundea” presa a relatat cum „ascundea” presa a relatat cum „ascundea” presa a relatat cum „ascundea” presa a relatat cum „ascundea” primarul Petre Guºiþã gunoiul primarul Petre Guºiþã gunoiul primarul Petre Guºiþã gunoiul primarul Petre Guºiþã gunoiul primarul Petre Guºiþã gunoiul strâns din comunã, la marginea strâns din comunã, la marginea strâns din comunã, la marginea strâns din comunã, la marginea strâns din comunã, la marginea unei pãduri, chiar pe un teren pe unei pãduri, chiar pe un teren pe unei pãduri, chiar pe un teren pe unei pãduri, chiar pe un teren pe unei pãduri, chiar pe un teren pe care-l administreazã. S-au care-l administreazã. S-au care-l administreazã. S-au care-l administreazã. S-au care-l administreazã. S-au încordat autoritãþile, la sesizarea încordat autoritãþile, la sesizarea încordat autoritãþile, la sesizarea încordat autoritãþile, la sesizarea încordat autoritãþile, la sesizarea unui „ecologist, cetãþean de unui „ecologist, cetãþean de unui „ecologist, cetãþean de unui „ecologist, cetãþean de unui „ecologist, cetãþean de bunã credinþã”, ºi l-au amendat bunã credinþã”, ºi l-au amendat bunã credinþã”, ºi l-au amendat bunã credinþã”, ºi l-au amendat bunã credinþã”, ºi l-au amendat pe primar pe primar pe primar pe primar pe primar. . . . . Apoi, cicã au demarat Apoi, cicã au demarat Apoi, cicã au demarat Apoi, cicã au demarat Apoi, cicã au demarat o anchetã. Carevasãzicã mai o anchetã. Carevasãzicã mai o anchetã. Carevasãzicã mai o anchetã. Carevasãzicã mai o anchetã. Carevasãzicã mai întâi îl bagi la puºcãrie pe unul întâi îl bagi la puºcãrie pe unul întâi îl bagi la puºcãrie pe unul întâi îl bagi la puºcãrie pe unul întâi îl bagi la puºcãrie pe unul ºi abia apoi cercetezi dacã-i ºi abia apoi cercetezi dacã-i ºi abia apoi cercetezi dacã-i ºi abia apoi cercetezi dacã-i ºi abia apoi cercetezi dacã-i vinovat. Cam asta a fost logica vinovat. Cam asta a fost logica vinovat. Cam asta a fost logica vinovat. Cam asta a fost logica vinovat. Cam asta a fost logica autoritãþilor care au acþionat în autoritãþilor care au acþionat în autoritãþilor care au acþionat în autoritãþilor care au acþionat în autoritãþilor care au acþionat în cazul gunoiului de la Jupâneºti, cazul gunoiului de la Jupâneºti, cazul gunoiului de la Jupâneºti, cazul gunoiului de la Jupâneºti, cazul gunoiului de la Jupâneºti, una strâmbã ºi cu puternice una strâmbã ºi cu puternice una strâmbã ºi cu puternice una strâmbã ºi cu puternice una strâmbã ºi cu puternice influenþe politice. influenþe politice. influenþe politice. influenþe politice. influenþe politice. pag 7 pag 4-5 pag 3
Transcript
ScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalSingur împotriva tuturor
• Anul V•Numarul 270 (370) • 3-9 mai • 8 pagini• 90 bani (9000 lei) • Apare lunide Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorj
Povestea gunoiului dela Jupâneºti, cusutãcu aþã portocalie
Puºcãriabilul Surupãceanu a pierdutultima ºansã de a amâna un verdict al ÎCCJ
Rockerul „Cartof” s-asinucis la festivalulpsihedelic de la Schela
Scandalul de la Jupâneºti aScandalul de la Jupâneºti aScandalul de la Jupâneºti aScandalul de la Jupâneºti aScandalul de la Jupâneºti afãcut înconjurul judeþului,fãcut înconjurul judeþului,fãcut înconjurul judeþului,fãcut înconjurul judeþului,fãcut înconjurul judeþului,
sãptãmâna trecutã, când toatãsãptãmâna trecutã, când toatãsãptãmâna trecutã, când toatãsãptãmâna trecutã, când toatãsãptãmâna trecutã, când toatãpresa a relatat cum „ascundea”presa a relatat cum „ascundea”presa a relatat cum „ascundea”presa a relatat cum „ascundea”presa a relatat cum „ascundea”
primarul Petre Guºiþã gunoiulprimarul Petre Guºiþã gunoiulprimarul Petre Guºiþã gunoiulprimarul Petre Guºiþã gunoiulprimarul Petre Guºiþã gunoiulstrâns din comunã, la margineastrâns din comunã, la margineastrâns din comunã, la margineastrâns din comunã, la margineastrâns din comunã, la marginea
unei pãduri, chiar pe un teren peunei pãduri, chiar pe un teren peunei pãduri, chiar pe un teren peunei pãduri, chiar pe un teren peunei pãduri, chiar pe un teren pecare-l administreazã. S-aucare-l administreazã. S-aucare-l administreazã. S-aucare-l administreazã. S-aucare-l administreazã. S-au
încordat autoritãþile, la sesizareaîncordat autoritãþile, la sesizareaîncordat autoritãþile, la sesizareaîncordat autoritãþile, la sesizareaîncordat autoritãþile, la sesizareaunui „ecologist, cetãþean deunui „ecologist, cetãþean deunui „ecologist, cetãþean deunui „ecologist, cetãþean deunui „ecologist, cetãþean de
bunã credinþã”, ºi l-au amendatbunã credinþã”, ºi l-au amendatbunã credinþã”, ºi l-au amendatbunã credinþã”, ºi l-au amendatbunã credinþã”, ºi l-au amendatpe primarpe primarpe primarpe primarpe primar. . . . . Apoi, cicã au demaratApoi, cicã au demaratApoi, cicã au demaratApoi, cicã au demaratApoi, cicã au demarat
o anchetã. Carevasãzicã maio anchetã. Carevasãzicã maio anchetã. Carevasãzicã maio anchetã. Carevasãzicã maio anchetã. Carevasãzicã maiîntâi îl bagi la puºcãrie pe unulîntâi îl bagi la puºcãrie pe unulîntâi îl bagi la puºcãrie pe unulîntâi îl bagi la puºcãrie pe unulîntâi îl bagi la puºcãrie pe unul
ºi abia apoi cercetezi dacã-iºi abia apoi cercetezi dacã-iºi abia apoi cercetezi dacã-iºi abia apoi cercetezi dacã-iºi abia apoi cercetezi dacã-ivinovat. Cam asta a fost logicavinovat. Cam asta a fost logicavinovat. Cam asta a fost logicavinovat. Cam asta a fost logicavinovat. Cam asta a fost logicaautoritãþilor care au acþionat înautoritãþilor care au acþionat înautoritãþilor care au acþionat înautoritãþilor care au acþionat înautoritãþilor care au acþionat în
cazul gunoiului de la Jupâneºti,cazul gunoiului de la Jupâneºti,cazul gunoiului de la Jupâneºti,cazul gunoiului de la Jupâneºti,cazul gunoiului de la Jupâneºti,una strâmbã ºi cu puterniceuna strâmbã ºi cu puterniceuna strâmbã ºi cu puterniceuna strâmbã ºi cu puterniceuna strâmbã ºi cu puternice
Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilor
publicaþie editatã de SC publicaþie editatã de SC publicaþie editatã de SC publicaþie editatã de SC publicaþie editatã de SC ªtefinicªtefinicªtefinicªtefinicªtefinic SRL Târgu Jiu SRL Târgu Jiu SRL Târgu Jiu SRL Târgu Jiu SRL Târgu Jiu
Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**
S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.CALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJCALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJCALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJCALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJCALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJ
TELEFON: 0253/214815TELEFON: 0253/214815TELEFON: 0253/214815TELEFON: 0253/214815TELEFON: 0253/214815vinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, în
vecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativ3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/
Ziua Mondiala a LibertatiiPresei gaseste presaromaneasca intr-unadintre cele mai dificileperioade de dupadecembrie 1989
Ziua Mondiala a Libertatii Presei
este pentru noi – jurnalisti, manageri,
oameni de presa – un prilej de
refelectie, de evaluare, de cautari,
mai putin o ocazie de a sarbatori sau
de a ne bucura de ceva.
Presa romaneasca se afla in 2010,
la fel ca anul trecut, sub apasarea
constrangerilor impuse de un
context economic nefavorabil, intr-o
tara unde atitudinea ostila fata de
jurnalisti si confuziile intretinute
deliberat sunt ridicate la rangul de
politici de stat.
Presa romaneasca trece, la randul
sau, prin transformari dramatice,
determinate de schimbari de
generatie si mentalitati, care au dus,
uneori, la abdicari de la standardele
de calitate ale profesiei noastre.
Apelul Clubului Roman de Presa
este, de Ziua Mondiala a Libertatii
Presei, catre eforturile individual si
al comunitatii noastre profesionale
de redobandire a respectului pentru
statutul de jurnalist.
Libertatea fireasca de care trebuie
sa se bucure profesia de jurnalist, in
Romania si oriunde in lume, trebuie
onorata prin profesionalism,
creativitate si decenta.
Mediafax
Scandal de Gorj3 mai 3
Puºcãriabilul Surupãceanua pierdut ultima ºansã de aamâna un verdict al ÎCCJ
În procesul în care este
este judecat de către Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie
pentru infracţiuni de
corupţie, deputatul PSD,
Mugurel Surupăceanu, a
ridicat o excepţie de
neconstituţionalitate, cererea
fiindu-i respinsă ca
inadmisibilă, la termenul din
2 aprilie.
Ca să mai tragă un pic de
timp, de frica puşcăriei,
Surupăceanu a declarat
recurs împotriva sentinţei,
Completul de 9 judecători de
la ÎCCJ respingându-l ca
nefondat, săptămâna trecută.
Este evident că
Surupăceanu trege de timp
în acest dosar pentru că la
termenul din 26 aprilie, când
recursul trebuia susţinut,
puşcăriabilul a fost
reprezentat de către un
avocat din oficiu. Practic,
Surupăceanu nu a fost
interesat de susţinerea
recursului, în lipsa unor
argumente solide, ci doar de
trecerea altor câtorva
săptămâni în care să se
poată bucura de libertate.
Pentru a evita, în viitor,
astfel de jocuri ale
puşcăriabililor, comisia
juridică din Senat a decis
săptămâna trecută, să adopte
o iniţiativă legislativă a
Guvernului şi cerută de
Curtea Constituţională a
României, prin care
procesele în care se ridică
excepţiile de
neconstituţionalitate nu se
mai suspendă. „Aceste
excepţii care se ridică în faţa
instanţei de judecată, de
multe ori sunt făcute pentru
a tergiversa procesul, pentru
a tergiversa durata acestuia,
în special în penal, unde
omul aşteaptă să nu fie
condamnat şi în dreptul
comercial, unde sunt nişte
bani puşi în discuţie”, a
precizat preşedintele CCR,
Ioan Vida.
Un an a trecut de când
procurorii Direcţiei
Naţionale Anticorupţie –
Biroul teritorial Târgu Jiu au
dispus trimiterea în judecată
a lui Mugurel Surupăceanu,
pentru comiterea
infracţiunilor de spălare a
banilor şi complicitate la
abuz în serviciu contra
intereselor publice Dumitru
Cristea şi a altor doi foşti
directori din cadrul CE
Turceni, pentru comiterea
infracţiunii de abuz în
serviciu contra intereselor
publice, în legătură cu
achiziţionarea, de către
unitatea economică, cu
încălcarea prevederilor
legale şi la un preţ
supraevaluat, a unui utilaj
nefolositor şi uzat cauzând
astfel un prejudiciu de peste
8,3 miliarde de lei vechi. Un
nou termen în acest dosar a
fost stabilit pentru marţi, 4
mai.
TTTTTot mai aproape de pârnaie,ot mai aproape de pârnaie,ot mai aproape de pârnaie,ot mai aproape de pârnaie,ot mai aproape de pârnaie,
Deputatul penal Mugurel Surupãceanu esteDeputatul penal Mugurel Surupãceanu esteDeputatul penal Mugurel Surupãceanu esteDeputatul penal Mugurel Surupãceanu esteDeputatul penal Mugurel Surupãceanu esteaproape de o condamnare în dosarul care seaproape de o condamnare în dosarul care seaproape de o condamnare în dosarul care seaproape de o condamnare în dosarul care seaproape de o condamnare în dosarul care se
judecã la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie,judecã la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie,judecã la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie,judecã la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie,judecã la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie,dupã ce completul de 9 judecãtori i-a respinsdupã ce completul de 9 judecãtori i-a respinsdupã ce completul de 9 judecãtori i-a respinsdupã ce completul de 9 judecãtori i-a respinsdupã ce completul de 9 judecãtori i-a respins
recursul formulat de cãtre acesta împotrivarecursul formulat de cãtre acesta împotrivarecursul formulat de cãtre acesta împotrivarecursul formulat de cãtre acesta împotrivarecursul formulat de cãtre acesta împotrivasentinþei în care instanþa supremã nu i-asentinþei în care instanþa supremã nu i-asentinþei în care instanþa supremã nu i-asentinþei în care instanþa supremã nu i-asentinþei în care instanþa supremã nu i-a
admis o excepþie de neconstituþionalitate.admis o excepþie de neconstituþionalitate.admis o excepþie de neconstituþionalitate.admis o excepþie de neconstituþionalitate.admis o excepþie de neconstituþionalitate.
Adrian iovanAdrian iovanAdrian iovanAdrian iovanAdrian [email protected]
Scandal de Gorj3 mai4
Povestea gunoiului de la Jupâneºti,Scandalul de la Jupâneºti a fãcutScandalul de la Jupâneºti a fãcutScandalul de la Jupâneºti a fãcutScandalul de la Jupâneºti a fãcutScandalul de la Jupâneºti a fãcut
înconjurul judeþului, sãptãmâna trecutã,înconjurul judeþului, sãptãmâna trecutã,înconjurul judeþului, sãptãmâna trecutã,înconjurul judeþului, sãptãmâna trecutã,înconjurul judeþului, sãptãmâna trecutã,când toatã presa a relatat cumcând toatã presa a relatat cumcând toatã presa a relatat cumcând toatã presa a relatat cumcând toatã presa a relatat cum
„ascundea” primarul Petre Guºiþã„ascundea” primarul Petre Guºiþã„ascundea” primarul Petre Guºiþã„ascundea” primarul Petre Guºiþã„ascundea” primarul Petre Guºiþãgunoiul strâns din comunã, la margineagunoiul strâns din comunã, la margineagunoiul strâns din comunã, la margineagunoiul strâns din comunã, la margineagunoiul strâns din comunã, la margineaunei pãduri, chiar pe un teren pe care-lunei pãduri, chiar pe un teren pe care-lunei pãduri, chiar pe un teren pe care-lunei pãduri, chiar pe un teren pe care-lunei pãduri, chiar pe un teren pe care-l
administreazã. S-au încordat autoritãþile,administreazã. S-au încordat autoritãþile,administreazã. S-au încordat autoritãþile,administreazã. S-au încordat autoritãþile,administreazã. S-au încordat autoritãþile,la sesizarea unui „ecologist, cetãþean dela sesizarea unui „ecologist, cetãþean dela sesizarea unui „ecologist, cetãþean dela sesizarea unui „ecologist, cetãþean dela sesizarea unui „ecologist, cetãþean de
bunã credinþã”, ºi l-au amendat pebunã credinþã”, ºi l-au amendat pebunã credinþã”, ºi l-au amendat pebunã credinþã”, ºi l-au amendat pebunã credinþã”, ºi l-au amendat peprimarprimarprimarprimarprimar. . . . . Apoi, cicã au demarat o anchetã.Apoi, cicã au demarat o anchetã.Apoi, cicã au demarat o anchetã.Apoi, cicã au demarat o anchetã.Apoi, cicã au demarat o anchetã.Carevasãzicã mai întâi îl bagi la puºcãrieCarevasãzicã mai întâi îl bagi la puºcãrieCarevasãzicã mai întâi îl bagi la puºcãrieCarevasãzicã mai întâi îl bagi la puºcãrieCarevasãzicã mai întâi îl bagi la puºcãrie
pe unul ºi abia apoi cercetezi dacã-ipe unul ºi abia apoi cercetezi dacã-ipe unul ºi abia apoi cercetezi dacã-ipe unul ºi abia apoi cercetezi dacã-ipe unul ºi abia apoi cercetezi dacã-ivinovat. Cam asta a fost logicavinovat. Cam asta a fost logicavinovat. Cam asta a fost logicavinovat. Cam asta a fost logicavinovat. Cam asta a fost logica
autoritãþilor care au acþionat în cazulautoritãþilor care au acþionat în cazulautoritãþilor care au acþionat în cazulautoritãþilor care au acþionat în cazulautoritãþilor care au acþionat în cazulgunoiului de la Jupâneºti, una strâmbã ºigunoiului de la Jupâneºti, una strâmbã ºigunoiului de la Jupâneºti, una strâmbã ºigunoiului de la Jupâneºti, una strâmbã ºigunoiului de la Jupâneºti, una strâmbã ºi
ªefa de la Gardaªefa de la Gardaªefa de la Gardaªefa de la Gardaªefa de la Gardade Mediu a rezolvatde Mediu a rezolvatde Mediu a rezolvatde Mediu a rezolvatde Mediu a rezolvat
Politica pe uliþã,Politica pe uliþã,Politica pe uliþã,Politica pe uliþã,Politica pe uliþã,
Scandal de Gorj3 mai 5
cusutã cu aþã portocaliecontrolul, ba mai mult, le-a
pus la dispoziţie şi un utilaj
al primăriei pentru
decopertarea terenului.
La controlul gunoaielor
de la Jupăneşti a participat,
pe lângă şefa portocalie a
Comisariatul Judeţean al
Gărzii de Mediu, Simona
Cornea, şi cei doi membrii
controversaţi ai Corpului de
Control al Prefectului,
Melania Furmă şi Ştefan
Burcheci, anchetaţi penal
pentru comiterea unor
infracţiuni conexe celor de
corupţie. Activitatea
acestora, în cele două luni
de când au fost aduşi la
Corpul de Control de către
prefectul Liviu Andrei este
zero, conform site-ului
Prefecturii Judeţului Gorj.
Politica gunoaielorPolitica gunoaielorPolitica gunoaielorPolitica gunoaielorPolitica gunoaielorProbabil, vă întrebaţi de
la început cine a fost
personajul cu atâta spirit
civic care a sesizat oranele
cu privire la această crimă
ecologică? Răspunsul e
simplu: bravul consilier local
PDL Cristian Sârbu. Eroul
acestei poveşti rurale urât
mirositoare a afirmat, în
presa locală, că a văzut în
repetate rânduri masinile
Serviciului Public al
Primăriei Jupâneşti
aruncând gunoiul în satul
Vidin, mai exact de 11 ori,
conform sesizării pe care a
făcut-o la Garda de Mediu.
Întrebarea firească este de
ce nu a reacţionat
cetăţeneşte atunci, să le fi
tras câte o fotografie cu
telefonul mobil, cum a făcut
cu gunoiul deja depozitat?
Revenind la nota de
constatare întocmită de către
Garda de Mediu, în finalul
acesteia, apar semnăturile a
doi cetăţeni, martori la
descoperirea gunoiului,
Dumitru Borcan şi Doru
Cerban. Întâmplător, sau nu,
şi cei doi cetăţeni au legături
cu PDL. Fiica lui Borcan,
Marinela, este consilier
democrat liberal, iar în
trecut chiar tatăl său a fost
ales local şi candidat la
funcţia de primar. Minodora
Cerban, fiica lui Doru
Cerban, a candidat şi ea, în
iunie 2008, fără succes,
pentru un post de consilier
local pe listele PDL.
Implicarea acestora în
povestea gunoaielor, alături
de colegul lor de pardid
Cristian Sârbu, este evidentă
atâta timp cât au fost direct
interesaţi să apară cu
declaraţii în media locală, de
parcă ar fi fost singurii
cetăţeni ai comunei şi mai
ales la dezgroparea
„mortului” de la Vidin. Mai
mult, cei doi au acuzat că
plătesc taxe de salubrizare
impuse de consiliul local, 40
de lei de familie anual, însă
au omis să spună că atât
familia Cerban, cât şi cea
consilierei Borcan, au
refuzat primirea de
europubele.
Până la clarificarea
situaţiei, adică cine a aruncat
gunoiul acolo şi cine avea
interesul ca primarul să iese
şifonat din această poveste,
Guşiţă va avea de plătit o
amendă destul de
consistentă, asta aşa ca să se
înveţe minte să nu mai
arunce gunoiul întregii
comune pe terenul său.
Scandal de Gorj3 mai6
prof. Vprof. Vprof. Vprof. Vprof. Vasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile [email protected]
A te aventura în tema scandalurilor
politice înseamnă a căuta briliante în
Techirghiolul politicianist al unei lumi
ameţite de criză, doar pentru a
descoperi tenebrele unei realităţi în
care “homo homini lupus” tronează
înscris pe frontispiciul templului
degradării spirituale a omului post-
modern, aşa cum pe frontispiciul
Templului din Delphi, cu aproape două
milenii în urmă, stătea scrisă cunoscuta
maximă „Cunoaşte-te pe tine însuţi”,
deoarece, cu atât mai mult ne trezim la
realitate, cu atât astăzi, orice s-ar spune,
luptele neostoite din politica
românească, dar nu numai din cea pe
care ne place s-o numim românească,
sunt omniprezente şi atât de polarizate
prin seria nesfârşită de incantaţii bizare!
Dar, dacă tot suntem pe cale să învăţăm
lecţia democraţiei, aşa cum ni se spune
din amvonul marilor cancelarii
occidentale, cred că scandalul politic
este o alterare a unei stări conflictuale
latente, pe fondul echilibrului precar pe
care îl dobândim, pentru că oricât am
încerca să ne ascundem într-un turn de
fildeş, scandalurile de tot soiul, gafele
impardonabile şi haosul care domină
spaţiul nostru politic, de la nivel
naţional, până la nivel local sau chiar în
interiorul unei formaţiuni politice, nu
putem spune că ne pot lăsa indiferenţi,
semn că e dificil să trecem cu vederea
ceea ce se întâmplă pe scena politică,
oricât am căuta să închidem ochii, mai
ales că, de la o vreme, lehamitea ne
împinge legitim spre o astfel de
atitudine.
Pentru că multe minuni se pot vedea
şi pe la vecini, să ne amintim ce s-a
întâmplat cu puţin timp în urmă în
Parlamentul ucrainean, când a fost
ratificat, într-o atmsoferă plină de
violenţă, controversatul acord cu Rusia
care permite flotei acesteia să rămână
încă 25 de ani în apele teritoriale ale
Ucrainei din Marea Neagră, la baza
navală de la Sevastopol, atunci când
parlamentarii opoziţiei, care se opun
acestui acord, s-au luat la bătaie cu cei
ai puterii în sala de şedinţe, iar
Preşedintele Legislativului ucrainean,
Volodimir Litvin, a fost lovit cu ouă, în
timp ce gărzile sale de corp încercau să-
l apere cu ajutorul unor umbrele, când
nu se mai vedea om cu om pentru că în
interiorul sediului Parlamentului s-au
aruncat fumigene ca pe străzile Atenei.
Scandalul sau starea conflictuală,
cum vrem să-i spunem, indiferent care
sunt protagoniştii, apare intempestiv
ca o formă de disonanţă între pasiunea
pentru o problemă şi admiraţia sinceră
pentru o cale sau alta de a descoperi
soluţia miraculoasă, pentru că în ciuda
disconfortului pe care îl generează
situaţia ca atare, fie se poate reflecta la
punctul de vedere exprimat acolo prin
„argumentum ad
baculum”(argumentul „bâtei”, ca să
invocăm un cunoscut sofism de
relevanţă), tocmai pentru a vedea dacă
se poate învăţa ceva din aceasta, fie
am asista la o scenă care ar trebui să
genereze o polemică acidă între cei
nemulţumiţi, situaţi pe o poziţie
deranjantă pentru restul lumii şi cei
care sunt mereu în căutare de sensuri
mai profunde şi de valori autentice. Eu
cred că persoana sau grupul de
persoane care generează un scandal,
nu exprimă neapărat o antipatie faţă
de o situaţie anume, ci, mai degrabă o
dezaprobare faţă de ceea ce unul sau
altul percepe că abuzul ar fi o
modalitate superficială şi
manipulatoare de a promova nişte
marote împopoţonate cu tot felul de
cuvinte zornăitoare. După cum se
poate deduce, nu îmi propun să fac
aici apologia scandalului, cu atât mai
puţin a violenţei care ne sufocă mediul
şcolar, dar aş vrea, totuşi, să îmi
exprim opinia că un om care iubeşte
pacea şi o consideră o vocaţie,
promovează un fel de „pedagogie” pe
care adultul o învaţă altfel decât
copilul, pur şi simplu, pentru că unele
tehnici utilizate în educarea copiilor,
nu funcţionează şi la adulţi. Tocmai
aceasta a făcut să apară necesitatea
unei noi viziuni, dedicate acestui scop,
a umplerii golurilor de cunoaştere pe
care şcoala noastră cea plină de hibe
le lasă în educaţia viitorilor oameni
adulţi, goluri care îi fac prea puţini
credibili în ochii viitorilor mediatori.
Noi, cei care vrem o lume constituită
dincolo de scandalurile
autodemolatoare, noi, formatorii de
opinii sau orice altă etichetă doriţi să
politicieni, ei se mişcă, nu o dată, pe o
amplă paletă de „dexterităţi“, pentru
că stilul dezbaterilor politice e adesea
mult mai aproape de jurnalistica
şugubeaţă decât de lupta de idei
parlamentară, cu atâţia „actori” care îşi
dispută interesele. Argumentaţia sobră
şi consecventă e înlocuită frecvent cu
polemica din vârful buzelor, cu
hăhăitul de mahala sau cu iritabilitatea
batjocoritoare, cu băşcălia aducătoare
de rating ieftinit la bodegă. O serie
întreagă de politicieni petrec un timp
nepermis de lung în interminabile
emisiuni de semi-divertisment sau
ajung la un fel de complicitate
„colegială“ cu gazetarii, poate uneori
chiar devin vedete în acelaşi registru
cu ei. Gazetarii preferă, de altfel, să
invite în astfel de emisiuni, mai curând
politicieni guralivi şi pestriţi, campioni
ai faptelor „deocheate” sau ai
scandalurilor cu parfum de vodevil,
decât specialişti adevăraţi. Dacă
analizăm cu atenţie, nici echidistanţa
politică, nici expertiza reală, credem
că nu pot fi criterii convingătoare
pentru a recurge la serviciile de
„analist“ ale unui moderator care
încurcă limba română sau o confundă
cu artificiile stilistice de cafenea. Sunt
situaţii bizare când politicianul
agramat se autoinvită în tot soiul de
spectacole televizate, deşi indigenţa lui
ideologică, vociferările lui de manej,
inanitatea lui electorală sunt
cunoscute de către opinia publică şi
confirmate de oboseala alegătorilor şi
a multora dintre foştii lui colaboratori
care îl dezavuează, fiindcă respectiva
persoană este invitată, totuşi, pentru a
satisface pofta de entertainment facil a
moderatorilor. E un caz extrem în care
un politician de duzină combină
impostura gazetărească cu actoria de
bâlci tradiţional sau vodevil de cartier,
pentru că avem atâtea exemple
judeţene şi naţionale de politicieni-
actori, de anvergură variabilă, capabili
să transforme viaţa noastră politică
într-un spectacol tragi-comic, fără har
şi fără credibilitate. Se spune de către
unii, că scandalurile fac parte din
democraţie, aşa cum era de părere cu
ceva timp în urmă un ziarist
experimentat din Germania, vorbind
despre dezvăluirile senzaţionale
despre donaţiile şi practicile financiare
ilegale ale fostului cancelar federal
Kohl şi ale celorlalţi oameni din vârful
partidului CDU, dar, dacă vrem să fim
sinceri cu noi înşine, oare, să fie
adevărată această afirmaţie?
(VA URMA)
puneţi pe această îndeletnicire, nu vom
ezita să pledăm pentru pace şi pentru
linişte, atâta timp cât va exista
necesitatea pentru o educaţie continuă,
mai ales dacă cel incriminat alege să se
promoveze într-un mod care nu e poate
mereu bine ales. Este 100% adevărat că
nu ai cum să devii o victimă a
scandalului, fără să înţelegi care este
diferenţa dintre copil şi adult, cu
menţiunea că adultul este autonom,
adică alege să înveţe „lecţia” de viaţă
sau nu, pe când, a face distincţie între
„scandal” şi „violenţă” înseamnă a uza
de un limbaj interesant, atractiv şi
excesiv de bombastic, în care
disocierea este destul de fină şi chiar
uşor de interpretat. Deja comentariul
meu este excesiv de lung, şi ar fi cazul
să avansez o ipoteză, în loc de
concluzie, pentru că nu cred că trebuie
să denaturăm fondul din cauza formei.
Fondul este acela că există mereu o
stare tensionată foarte veche sau foarte
nouă şi un grup de oameni, parţial
extrem de pasionaţi şi îndârjiţi, care
cultivă scandalul, iar ceilalţi, parţial
oportunişti, sunt cei care „cultivă”
disputa şi o practică, iar ipostaza
aceasta are şi un rol pozitiv
incontestabil, pentru că ne ajută să ne
cunoaştem limitele, pentru că îi ajută pe
oameni să înveţe şi după ce au ieşit
dintr-un sistem formal de educaţie.
Dacă avem în vedere forma, cred că ea
se referă la jargonul folosit în această
„industrie” a conflictelor, asociată cu
stilul uşor artificial în care uneori
alegem să ne promovăm ideile proprii
şi multe dintre interesele care nu sunt
în totalitate ale noastre, însă, în ciuda
obiecţiilor de tot felul, pot să vă asigur
că această formă bizară a tensiunii
latente, chiar dacă este incontestabil
perfectibilă, nu este o formă fără fond.
Să ştiţi că mai gravă, încă, mi se pare
confuzia de planuri, din moment ce
politica e percepută ca o profesiune
universal accesibilă, potrivită în mod
special pentru naturile histrionice, iar
scandalul este mereu disputat la graniţa
dintre studioul de televiziune, pagina
de gazetă, scena de teatru şi scena
politică e de o flexibilitate neliniştitoare,
mai ales că rolurile acestor „piese“
distincte sunt în mare măsură
interşanjabile.
Vorbim despre protagonişti ai
scandalurilor politice, despre demiteri
şi „înscăunări” pe criterii clientelare,
fără să evităm numele sonore ale
judeţului sau ale vreunei localităţi din
Gorj, dar, deocamdată, ne abţinem să
avansăm exemple concrete! Cât despre
SCANDALURI POLITICE SAU“GÂLCEAVA ÎNÞELEPTULUI” CA LUMEA!
Scandal de Gorj3 mai 7
Rockerul „Cartof” s-a sinucis lafestivalul psihedelic de la Schela
Şoc şi groază, duminică
dimineaţa, printre
participanţii la festivalul de
muzică psihedelică din
pădurea Cornetu, din
comuna Schela. Unul dintre
participanţi, Cristian Dobre,
de 30 de ani, din Buzău, s-a
spânzurat de creanga unui
copac, cu o funie
improvizată din curelele
propriului rucsac.
Conform unor declaraţii
ale participanţilor la acel
festival tânărul era supărat
de modul de organizare şi în
special de faptul că
mâncarea a fost foarte
scumpă.
Potrivit primelor
investigaţii Cristian Dobre a
murit asfixiat şi nu au fost
descoperite urme de
violenţe pe corpul
sinucigaşului. Cu toate
acestea, conform presei
buzoiene, prietenii săi nu
cred în varianta sinuciderii.
Trupul acestuia a fost
transportat la Serviciul de
Medicină Legală Gorj unde
se vor lua probe pentru
examenul toxicologic pentru
a se vedea dacă a fost băut
sau a consumat droguri.
Peste o mie de tineri
simpatizanţi ai muzicii Goa
au participat la Schela, timp
de patru zile, unde a avul loc
Psychedelic Music and Arts
Dance Festival, un festival
internaţional de artă, muzică
electronică şi lumini.
Despre party-urile Goa se
ţin în mijlocul naturii dintr-
un dublu considerent :
dansul e mult mai liber iar
drogurile sunt conumate fără
nicio grijă.
Cultura Goa Trance este
una dintre cele mai
spirituale conceptii moderne
de manifestare a tot ce
inseamna frumusete, arta si
creatie, celebrarea contopirii
spiritului Universului cu cel
al creatiilor constiente a
Mihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai [email protected]
Vicepreşedinte PSD Gorj,
Marius Vlaicu, şi-a dat
demisia vineri din partid
pentru a se înscrie în
Uniunea Naţională pentru
Progresul României, fiind
desemnat preşedinte
interimar al organizaţiei
judeţene a formaţiunii.
Fostul vicepreşedinte al
PSD Gorj susţine că nu mai
putea rămâne în această
formaţiune politică, pentru
că a acumulat în ultima
perioadă foarte multe
nemulţumiri, legate în
special de promovarea în
funcţii. În ultima perioadă,
Marius Vlaicu a fost
vicepreşedinte al
organizaţiei judeţene a PSD
şi preşedinte al organizaţiei
de tineret a PSD. A fost
membru PSD timp de 20 de
ani. Vestea părăsirii
partidului i-a luat prin
surprindere pe cei care
conduc PSD.
Marius Vlaicu a declarat
că a fost, însă, atenţionat de
Ion Călinoiu, preşedintele
executiv al PSD Gorj, căruia
i-a comunicat vineri
dimineaţă intenţia de a pleca
din partid, că trebuie să
renunţe şi la funcţia de
director al Parcului
Industrial de la Sadu.
“Tot timpul mi s-au pus
piedici în ceea ce priveşte
funcţiile pe care le puteam
ocupa. Nu am fost promovat.
Picătura care a umplut
paharul a fost în anul 2009,
am fost propus pentru postul
de prefect şi colegii mei,
după ce mă propuseseră, au
trimis la Bucureşti doar un
singur CV, al lui Ion
Florescu. M-au dezamăgit şi
când am candidat pentru
funcţia de secretar general
adjunct în Ministerul
Educaţiei, şi, deşi am luat
concursul de funcţionar
public, colegii mei de partid,
dna. Ecaterina Andronescu
şi Mihnea Costoiu, mi-au
retras dosarul şi au numit pe
altcineva în această funcţie.
De asemenea, am
demisionat şi din cauza
provocării pe care am
primitt-o. La cei 40 de ani,
am fost solicitat de către
reprezentanţii UNPR să
coordonez, la nivel judeţean,
activitatea acestei organizaţii
şi, totodată, am fost numit
preşedinte interimar al
acestei filiale judeţene”, a
declarat Marius Vlaicu.
Daniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel [email protected]
Vlaicu a dat PSD pe UNPR
acestei Planete, dansului
unic al singularitatii fiintei
umane. Festivalurile si
petrecerile organizate sunt
locul unde constientul
colectiv castiga teren in fata
subconstientului colectiv,
unde drogurile pot insemna
trecerea spre meditatie.
Scandal de Gorj3 mai8
Pandurii au fãcutfiguraþie la Bistriþa
Fotbalistic, Pandurii nu
au fost pe teren la Bistriţa.
Practic, elevii lui Cîrţu au
fost simple jaloane gata să
se prăbuşească sub furia
atacurilor bistriţene.
Salvarea de la
retrogradare a fost un
imbold doar pentru gazde
care au ştiut ce vor şi, mai
ales, au obţinut ce şi-au
dorit. Scorul italian este o
simplă păcăleală pentru
cei care nu au avut timp
de pierdut. Pandurii a
ajuns de două ori în
careul lui Albuţ, şi deşi,
portarul gazdelor a atins
mingea nu se poate spune
că a avut emoţii. Restul
aparţine Gloriei. În prima
parte terenul s-a înclinat
către poarta lui Mingote.
Mingile aruncate peste
linia de centru a terenului
de către panduri au trădat
disperarea de a obţine
micuţul punct pe care şi l-
au propus. Cursele lui
Hora şi C. Petre pe benzile
laterale au destabilizat
betonata defensivă a
TTTTTrupa lui Cîrþu a arãtat la Bistriþa cã îºirupa lui Cîrþu a arãtat la Bistriþa cã îºirupa lui Cîrþu a arãtat la Bistriþa cã îºirupa lui Cîrþu a arãtat la Bistriþa cã îºirupa lui Cîrþu a arãtat la Bistriþa cã îºimeritã locul retrogradabil ocupat înmeritã locul retrogradabil ocupat înmeritã locul retrogradabil ocupat înmeritã locul retrogradabil ocupat înmeritã locul retrogradabil ocupat înclasament ºi este, încã, departe declasament ºi este, încã, departe declasament ºi este, încã, departe declasament ºi este, încã, departe declasament ºi este, încã, departe de
pretenþiile primului eºalon. Gloria Bistriþa apretenþiile primului eºalon. Gloria Bistriþa apretenþiile primului eºalon. Gloria Bistriþa apretenþiile primului eºalon. Gloria Bistriþa apretenþiile primului eºalon. Gloria Bistriþa aforþat doar cât i-a trebuit pentru o victorieforþat doar cât i-a trebuit pentru o victorieforþat doar cât i-a trebuit pentru o victorieforþat doar cât i-a trebuit pentru o victorieforþat doar cât i-a trebuit pentru o victorie
care o menþine ºi la anul în Liga I.care o menþine ºi la anul în Liga I.care o menþine ºi la anul în Liga I.care o menþine ºi la anul în Liga I.care o menþine ºi la anul în Liga I.oaspeţilor, ca şi execuţiile
lui Moraes. Rusu s-a
aruncat ca un kamikaze în
faţa şutului lui C. Petre, iar
Cardoso l-a blocat pe
Coroian. Apoi a urmat în
scenă Moraes. Cu capul
nu a găsit spaţiul porţii
(min.15), dar cu şutul da,
Martinovic salvând din
faţa porţii după o fază
cursivă ca râul Bistriţa din
spatele arenei (min. 25).
Brazilianul Gloriei şi-a
arătat originile câteva
minute mai târziu, dar
“foarfeca” sa pe spate s-a
oprit în braţul lui Mingote
(min. 29). Lusitanul a
intevenit extraordinar şi la
reluarea cu călcâiul a
aceluiaşi Moraes după un
carambol în careul
oltenilor (min. 33). Şansa a
fost de partea lui Mingote
la scăriţa lui Moraes, nu şi
la şutul din apropiere al
lui Coroian. Hora s-a
debarasat uşor de
Ghindeanu, a pătruns
până la linia de fund, a
centrat la Coroian şi
veteranul de 37 de ani al
Bistriţei a reluat din şapte
metri, 1-0.
Cu sacii în căruţă,
Gloria a luat piciorul de pe
acceleraţie dar nu a cedat
terenul după pauză. Cîrţu
l-a pedepsit pe Ghindeanu,
lăsat la cabine, mizând pe
Tremonti, un jucător
ofensiv. A intrat şi Kamara,
dar tot Gloria a apărut la
finalizare. Mingote a
tremurat la şutul lui
Latovlevici, scos in
extremis (min. 66) şi Ze
Rui a avut şansa lui de gol,
însă balonul a ocolit
vinclul porţii gorjene.
Cîrţu l-a trimis în teren
şi pe Pleaşcă, la prima sa
experienţă în Liga I după
ce în urmă cu două etape
au debutat la Pandurii alţi
doi fotbalişti de la echipa
secundă, Stanciu şi
Vlăduţi. Şi ca să bifeze
ceva şi la şuturi pe spaţiul
porţii, Cardoso a tras de la
40 de metri, şut uşor
reţinut de Albuţ (min. 86).
Speranţele de un punct
ale oltenilor s-au năruit în
ultimul minut de joc când
Tremonti a centrat în faţa
porţii şi Albuţ a boxat în
lateral.
Pandurii Târgu Jiu
rămâne încă o etapă în
zona retrogradării iar jocul
de miercuri cu Poli Iaşi
devine capital pentru
echipa lui Cîrţu.
sportingorj.ro
Incomod 100%cautã asistentã
“V“V“V“V“Vrei sa fii asistentã înrei sa fii asistentã înrei sa fii asistentã înrei sa fii asistentã înrei sa fii asistentã înemisiunea Incomod 100% laemisiunea Incomod 100% laemisiunea Incomod 100% laemisiunea Incomod 100% laemisiunea Incomod 100% la
AccesTV? Înscrie-te peAccesTV? Înscrie-te peAccesTV? Înscrie-te peAccesTV? Înscrie-te peAccesTV? Înscrie-te pewwwwwwwwwwwwwww.scandaldegorj.ro ºi.scandaldegorj.ro ºi.scandaldegorj.ro ºi.scandaldegorj.ro ºi.scandaldegorj.ro ºitrimite una sau mai multetrimite una sau mai multetrimite una sau mai multetrimite una sau mai multetrimite una sau mai multe
fotografii cu tine ºi datele defotografii cu tine ºi datele defotografii cu tine ºi datele defotografii cu tine ºi datele defotografii cu tine ºi datele decontact. Concursul va aveacontact. Concursul va aveacontact. Concursul va aveacontact. Concursul va aveacontact. Concursul va avea
loc peste douã sãptãmâni, înloc peste douã sãptãmâni, înloc peste douã sãptãmâni, înloc peste douã sãptãmâni, înloc peste douã sãptãmâni, îndirect, în cadrul emisiunii”direct, în cadrul emisiunii”direct, în cadrul emisiunii”direct, în cadrul emisiunii”direct, în cadrul emisiunii”
