1

SINGAPORE - PROFILUL GEOGRAFIC AL UNEI MARI

METROPOLE

Conf. univ. dr. Vasile Loghin

Singapore, al treilea mare port maritim al lumii, cel mai modern și mai

dinamic oraș din Asia de Sud-Est, o metropolă de importanță mondială, este o

entitate statală (oraș-stat cu numele de Republica Singapore din anul 1963) situată

pe un grup de insule (63 la număr, dintre care numai una – Insula Singapore – este

de dimensiuni mai mari) de la sudul Peninsulei Malaya (Malacca), de care se

separă prin strâmtoarea Johor.

Singapore are o poziție geografică excepțională, o poziție strategică, o

poziție nodală în rețeaua mondială a căilor maritime de transport. Este

Strâmtoarea Singapore, aflată în prelungirea Strâmtorii Malacca, care fac legătura

între Marea Andaman și Marea Chinei de Sud, respectiv între Oceanul Indian și

Oceanul Pacific. La sudul strâmtorii se află insulele indoneziene Rian.

Prin această succesiune de strâmtori se îndreaptă în mod obligatoriu marile

fluxuri de mărfuri (materii prime, produse agricole, produse industriale) dinspre

Europa spre Asia de Sud-Est, Asia de Est și Australia, dar și invers.

Singapore. Cadrul geografic (Sursa: Google Maps)

2

Teritorial, Singapore este un oraș-stat insular de mici dimensiuni, insulele

constitutive având o suprafață de numai 725,1 km2. Suprafața este în creștere (în

1960 avea 591 km2) prin lucrări inginerești: depozitarea de nisipuri la țărm

(inclusiv nisip din import), recuperarea de teren din mare (poldere). În 2030 va

avea cca. 766 km2. Insula principală, pe care se află orașul propriu-zis, este numită

„insula de la sfârșit” („island at the end”), adică insula de la sfârșitul pământului,

fiindcă, într-adevăr, se găsește în punctul terminus, cel mai sudic, al Asiei de Sud-

Est continentale (Peninsula Malaya), la numai 137 km de Ecuator, respectiv 1o20’

latitudine nordică și 103o50’ longitudine estică.

Singapore. Harta satelitară (Sursa: Google Maps)

Insula mare – Insula Singapore – de formă rombică (30 x 24 km), cu axa

mare orientată pe direcția est-vest, este conturată de Strâmtoarea Malacca la vest,

Strâmtoarea Singapore la sud, Marea Chinei de Sud la est și Strâmtoarea Johor la

nord, spre Malaysia (Peninsula Malacca/Malaya). Relieful pe această insulă este

de joasă altitudine (0-163 m), cu aspect de câmpie litorală și de coline („bukit),

cum sunt Bukit Timah, unde se înregistrează cota maximă (163,6 m), și Bukit

Panjang. Fundamentul este alcătuit din granite și șisturi cristaline, formațiuni care

aflorează în locurile mai înalte. Acestea sunt acoperite cu depozite sedimentare

(argile, nisipuri). Solurile sunt lateritice, roșcate.

3

Singapore se află în plină zonă climatică ecuatorială. Aici temperaturile

diurne sunt de 25-35oC tot anul, cu variații reduse ale mediilor lunare: 25oC media

lunii ianuarie și 27oC în august. Aerul este umed, precipitațiile sunt abundente

(cca. 2000 mm/an), distribuite relativ uniform de-a lungul anului. În condițiile de

presiune atmosferică redusă (minima barică ecuatorială, Zona de Convergență

Intertropicală), calmul este caracteristic, furtunile tropicale și ciclonii sunt

fenomene rare.

Așadar, un climat cald și umed, fără un regim sezonier bine marcat. Un

scurt sezon musonic se instalează totuși între lunile noiembrie și ianuarie.

Încălzirea climatică globală face ca Singapore să fie vulnerabil la creșterea

nivelului mării.

Vegetația naturală specifică este cea a pădurilor tropicale umede,

sempervirente. În perimetrul insulei principale sunt conservate câteva vestigii din

pădurea originală sub formă de jungle, unele cu caracter de rezervații și parcuri,

acestea ocupând colinele ceva mai înalte de pe latura nordică (de exemplu,

rezervația Bukit Timah).

Acesta este cadrul natural în care se concentrează o populație de 5,8

milioane de locuitori, așa cum a fost estimată în anul 2019. Creșterea populației a

înregistrat un ritm foarte rapid după al doilea Război Mondial: 1.022.000 în 1950,

4.029.000 în 2000, 5.131.000 în 2010 și 5.801.000 în 2019. Aglomerația urbană

a atins, ca urmare a spațiului restrâns, o densitate extrem de mare, de 7.800

locuitori/km2, ocupând locul 2 în lume la acest indice demografic, după un alt

oraș-stat – Monaco.

Așezarea geografică, condițiile istorice și economice de dezvoltare a

regiunilor Asia de Sud-Est, Asia de Sud și Asia de Est, profilul de mare port

comercial de tranzit au făcut ca Singapore să devină, de-a lungul secolelor XIX-

XX, un mare centru de atracție, de imigrație pentru populația din teritoriile

apropiate. Cele mai puternice au fost fluxurile migratorii dinspre China, apoi

dinspre țările Indochinei, din Indonezia, India și Sri Lanka, din Bangladesh. Ca

urmare, populația actuală a orașului Singapore este multirasială și multietnică,

este diversă lingvistic și religios (confesional). Sub raport etnic, datele statistice

publicate în Wikipedia indică următoarea structură în anul 2018: chinezi – 74,3%,

malay – 13,3%, indieni – 9,1%, iar 3,3% alte etnii. În consecință, în Singapore se

vorbesc limbile chineză (chineza mandarină), malay și tamil, iar engleza este

limba de comunicare inter-etnică și internațională. Toate cele patru limbi sunt

oficiale în Republica Singapore. O precizare este interesantă: limba malay este

limba națională, având în vedere trecutul istoric, apartenența statului Singapore la

4

spațiul cultural atât de larg indo-malayezian. De altfel, numele orașului și statului

derivă din limba malay (simha = leu, pura = oraș), însemnând „orașul leului”. Leul

este simbolul orașului Singapore. Diversitatea de religii este, de asemenea, de

reținut: budhism – 33,2%, creștinism – 18,8%, islamism – 14,8%, taoism – 10%,

hinduism – 5%. Restul reprezintă populația de alte religii sau care nu aparține unei

anumite confesiuni (Wikipedia)1. În Republica Singapore, această diversitate

etnică, lingvistică, religioasă și culturală este recunoscută prin constituție și

respectată în practica socială cotidiană.

În ultimele două secole, Singapore a trecut de la epoca sultanatelor din Evul

Mediu (ultimul a fost Sultanatul Johor, între 1528-1819) la perioada de colonie

britanică (Singapore Colonial), când a făcut parte din Compania Britanică a

Indiilor de Est (Britich East India Company), cu statutul de „straits settlements”,

între anii 1826-1942. După ocupația japoneză din al Doilea Război Mondial

(1942-1945), revine în administrația britanică, iar în anul 1963 obține

independența. Între 1963-1965 face parte din Malayesia (Singapore in

Malayesia), ca din anul 1965 să se declare stat suveran sub numele de Republica

Singapore (Republica Singapura / Republic of Singapore). Singapore este un stat

care funcționează pe baza democrației parlamentare, parlamentul fiind

unicameral. Conducerea executivă este asigurată de guvern, în fruntea căruia se

află primul ministru.

Republica Singapore face parte din Comunitatea Britanică de Națiuni

(Commonwealth of Nations). Din 1967 este membru fondator al organizației

pentru securitate în regiune ASEAN. De asemenea, face parte din organizația

economică APEC (Asia-Pacific Economic Cooperation). Este o țară neutră din

punct de vedere politico-militar, fiind numită „Elveția Asiei”.

Astăzi, Singapore este unul dintre cele mai mari și mai active porturi

maritime ale lumii, este o mare metropolă, un pol de dezvoltare la scară regională

(Asia de Sud-Est, Asia-Oceania) și mondială, o comunitate urbană dezvoltată,

aflată în avangarda progresului economic și tehnologic, o societate prosperă.

Cel puțin patru factori au determinat dezvoltarea vertiginoasă a orașului-

port Singapore în ultimii 50 de ani, devenind unul din „tigrii asiatici”, în sensul

spectaculozității progresului economic, tehnologic și social înregistrat. Acești

factori, considerați cumulativ, sunt: așezarea geografică la strâmtorile Malacca

1 Structura etnică a înregistrat anumite modificări în ultimele două decenii. Astfel, în anul 2001,

datele indicau: 78% chinezi, 14% malay, 6% indieni, 2% alte etnii. În ceea ce privește structura

pe religii, situația era următoarea: budhism 55%, taoism 22%, musulmani 16%, iar 7% alte

confesiuni sau nereligioși (Sursa: Atlas, Cambridge International Reference on Current Affairs,

2001, www.dk.com, www.dk.com/wordl-desk-reference) .

http://www.dk.com/

5

și Singapore, un sector strategic pe căile maritime internaționale, un punct nodal

al comerțului mondial; istoria modernă, colonială, dar mai ales postcolonială a

orașului-port, care a favorizat dezvoltarea infrastructurii portuare și expansiunea

urbană; fluxurile migratorii spre marele oraș-port, perpetuate din secolele trecute,

acestea pornind din China, țările Indochinei, din Indonezia, din India, Bangladesh,

Sri Lanka. Majoritatea imigranților a provenit din China; o forță de muncă

numeroasă și tot mai educată, mai calificată, continuu adaptată societății

postindustriale, informaționale.

Configurăm, în continuare, profilul marelui oraș-port prin evidențierea

principalelor trăsături pe care le-a dobândit de-a lungul istoriei sale moderne, dar

în special în perioada actuală, postindustrială, a informatizării și robotizării

activităților umane în toate domeniile și la toate nivelurile.

După cum am arătat, la originea dezvoltării sale ca mare port și ca

metropolă a fost poziția geografică într-un sector de pasaj atât de avantajos ca

strâmtoarea Malacca, care face conexiunea dintre Oceanul Indian și Oceanul

Pacific. Pe aici tranzitează navele maritime care leagă porturile Europei cu cele

ale Asiei de Sud, Asiei de Sud-Est, Asiei de Est și Australiei. Acest avantaj a fost

continuu amplificat în perioada contemporană, caracterizată de intensificarea

schimburilor economice la nivel mondial. Astfel, Singapore a luat caracterul unui

punct nodal de prim ordin în rețeaua transporturilor maritime internaționale și a

schimburilor comerciale mondiale de materii prime (petrol, cărbune, minereuri),

produse industriale și produse agricole. Cu o infrastructură modernă, desfășurată

pe cca. 50 km de coastă, Singapore a ajuns al treilea mare port al lumii ca volum

(tonaj) al mărfurilor încărcate și descărcate, dar ocupă locul al doilea ca volum al

traficului containerizat. Pentru cantitatea de mărfuri derulate anual prin cheiurile

sale, prin calitatea serviciilor portuare, Singapore a primit de mai multe ori titlul

de „Capitală Maritimă” („Maritime Capital”).

Rolul de mare port maritim de tranzit internațional este dublată de funcția

de nod („hub”) în rețeaua căilor aeriene de transport, la scară regională și

mondială, pentru pasageri și mărfuri (cargo). Deosebit de modern, Aeroportul

Changi din Singapore a primit de mai multe ori titlul de cel mai bun aeroport

(„Best Airport”), dată fiind calitatea serviciilor aeroportuare oferite, iar compania

„Singapore Airlines” se bucură de același prestigiu în rândul societăților de

transport aerian, fiind desemnată cea mai bună din lume („World’s Best Airline”).

Changi International Airport are conexiuni cu 100 de linii aeriene și peste 300 de

orașe din toată lumea.

6

7

8

9

10

Cu o activitate portuară și comercială în continuă dezvoltare de-a lungul

secolelor XIX-XX, Singapore a devenit un mediu de afaceri ideal, transformându-

se într-un centru financiar-bancar de primă importanță în regiunile Asia de Sud-

Est și Asia-Pacific, dar și la nivel global. Este clasificat ca cel de-al treilea mare

centru financiar din lume. Concentrarea fluxurilor de capital (sedii de bănci –

Development Bank of Singapore / DBS, United Overseas Bank / UOB) și a

afacerilor (companii industriale și comerciale, imobiliare, de transporturi,

asigurări, de turism etc.), amploarea activităților de business se ilustrează perfect

prin noul cartier specializat – Central Business District – din Downtown-ul

metropolei, situat pe litoral, în sectorul Marina Bay, spațiu splendid amenajat și

pentru recreere și divertisment, pentru activități culturale, sportive și turistice.

Concentrarea de mari resurse financiare a dus la formarea unui mare

potențial de investiții, ceea ce a permis guvernului și municipalității să inițieze

ample programe de dezvoltare urbană, de dezvoltare economică și socială

sustenabilă. Beneficiind de resurse financiare și umane excepționale și aplicând

strategii ingenioase de valorificare a acestora, Singapore a devenit principalul pol

economic al Asiei de Sud-Est, un pol economic de prim ordin la nivel global, unul

din așa-numiții „tigri asiatici”. Orașul acesta a câștigat poziții de top în economia

regională și în cea mondială, a atins recorduri semnificative sub raport cantitativ

și calitativ. S-au dezvoltat industriile portuare specifice (industria navală,

industria petrolieră și petrochimică, deținând locul 3 la rafinarea petrolului), dar

și industriile / activitățile bazate pe cele mai noi tehnologii, pe informatică și

automatică (inteligență artificială), pe cercetare și inovație în domeniile

generatoare de progres. Singapore este a cincea cea mai inovativă comunitate, este

una din cele mai competitive, mai performante economii din lume. Este o

economie profilată pe exportul produselor petroliere și petrochimice, al

semiconductorilor și computerelor.

„Orașul leului” s-a adaptat rapid cerințelor societății postindustriale,

informaționale, astăzi ocupând poziții avansate în domeniul educației, în special

al învățământului superior, în domeniile cercetării și promovării inovației în

direcții esențiale ca digitalizarea, robotizarea, inteligența artificială,

biotehnologia. Se poate spune că Singapore este un oraș al excelenței în educația

universitară, în pregătirea doctorală și postdoctorală, în cercetarea de avangardă.

Aici funcționează două mari universități aflate în topul celor mai prestigioase din

lume: National University of Singapore (NUS) și Nanyang Technological

University (NTU). În cadrul lor își desfășoară activitatea institute de excelență,

11

laboratoare și grupuri de cercetare avansată în domenii de mare actualitate

științifică și practică.

De exemplu, la National University of Singapore sunt 17 facultăți și

școli/colegii în care se predau 2000 de module semestriale. De notorietate, prin

proiecte și rezultate de mare valoare, sunt departamente precum Computer

Science, Electrical Computer Engineering și Environmental Sustainability.

Departamentul Computer Science este lider în pregătirea specialiștilor în IT, în

economia digitală. Membrii săi performează în domenii de cercetare ca Inteligența

artificială (Artificial Intelligence), Managementul bazelor de date (Dabase

management), Sisteme și Rețele (Systems and Networking), Software

Enginnering (Ingineria Software), Limbaje de programare (Programming

Languages), Computational Biology, Media. Studiile doctorale sunt organizate în

domeniile Computer Science și Information Systems și subdomeniile Data

Science & Analytics, Artificial Intelligence, Cybersecurity, Fin Tech etc.

La Nanyang Technological University își desfășoară activitatea un institut

de excelență pentru investigarea aprofundată a mai multor fenomene care privesc

planeta noastră. Acesta se numește Earth Observatory of Singapore (Observatorul

Pământului din Singapore) / EOS. Cercetările fundamentale ale specialiștilor de

aici sunt axate pe următoarele arii tematice: cutremure, erupții vulcanice, tsunami,

schimbări climatice, toate cu atenție specială la Asia de Sud-Est. Informațiile

furnizate la EOS vin în ajutorul explorării și implementării politicilor de adaptare

a societății la hazardele naturale, la dezvoltarea lor sustenabilă. De exemplu,

grupul de vulcanologi studiază prin metoda tomografiei cu ultrasunete circulația

magmei prin fisurile scoarței terestre, în vederea ameliorării predicțiilor legate de

erupțiile vulcanice și a reducerii riscului generat de vulcanii activi (vezi articolul

„Observatorul Pământului din Singapore” postat pe blogul

www.vasileloghin.wordpress.com)

Orașul Singapore îndeplinește și rolul de mare centru al reuniunilor

internaționale în cele mai diferite domenii: știință și cultură, economie, afaceri și

comerț, sport și turism etc. O infrastructură excepțională a fost creată în acest

scop: centre de conferințe și saloane de expoziții, săli de concerte, teatre, săli de

sport, stadioane, piste pentru automobilism și motociclism etc.

Dezvoltarea orașului ca mare nod de tranzit maritim și aerian („hub”), ca

pol financiar și economic, ca centru de excelență în domeniul tehnologiei a

generat expansiunea urbană fără precedent a acestuia, Singapore devenind o

metropolă modernă de referință la nivel regional și mondial. Implementarea de

proiecte inovative de organizare și amenajare a spațiului, în care zonele

http://www.vasileloghin.wordpress.com/

12

funcționale sunt bine definite, dar și în mod optim integrate și armonizate,

aplicarea normelor urbanismului funcțional, a spiritului arhitecturii de avangardă

(futuriste chiar), apelând la experiențele cele mai reușite la nivel mondial, au

transformat Singapore într-o metropolă ultramodernă, perfect funcțională, un

model de reușită în dezvoltarea dirijată a unui complex urban-portuar /

aeroportuar de mari dimensiuni. Sunt cu totul remarcabile proiectele de

amenajare/dezvoltare a zonelor/cartierelor rezidențiale, în care accentul a fost pus

pe construcția blocurilor sociale înalte (20-40 etaje), dat fiind spațiul limitat de

care dispune insula. Din aceleași considerente, și centrul bancar de afaceri

(Central Business District) este compus din edificii foarte înalte (50-60 etaje),

impresionante prin geometria lor. Un spațiu urban ingenios, amenajat și mobilat

pentru a îndeplini multiple funcțiuni (culturale, recreative, sportive) este Marina

Bay, un golf în jurul căruia sunt amplasate Central Business District, complexul

turistic al celor trei turnuri emblematice – Marina Bay Sands (191 m, 56 etaje),

unite printr-o terasă în formă de navă, cu piscina renumită (Infinity Pool), cu parc

tropical (Sky Park) etc.; de asemenea, stadionul, terenul de fotbal pe platformă

plutitoare, caruselul, telegondola, sălile de spectacole etc.

Un loc deosebit în structura utilizării spațiului îl dețin campusurile

universitare, parcurile (East Coast Park, West Coast Park) și rezervațiile naturale

(junglele de pe colinele mai înalte, ca fragmente ale pădurilor ecuatoriale de

altădată), Grădina Botanică (patrimoniu UNESCO) și Grădina Zoologică

(Singapore Zoo). Spațiul verde este mai extins în nordul și nord-vestul metropolei.

În fine, zona portuară și industrială se desfășoară de-a lungul coastelor de

sud-vest (în special), de sud și de est. Amenajările sunt de anvergură pe cei

aproximativ 50 km2 de linie litorală. În partea de est se află Aeroportul Changi.

Tot în acest sector se găsesc portul petrolier și rafinăriile de petrol.

În concluzie, Singapore este un oraș de referință în materie de planificare,

organizare și amenajare a spațiului urban, în materie de urbanism și de

arhitectură urbană, de funcționalitate structurală și teritorială. Aici este locul să

elogiem calitatea serviciilor publice de transport (auto, metrou, inclusiv metrou

autonom), a telecomunicațiilor, implicit cele on-line.

Toate aceste realități au condus la ridicarea într-un timp scurt a standardului

de viață, la creșterea calității vieții. Singapore se situează pe locul 7 în lume la

GDP pe cap de locuitor, pe locul 9 după Human Development Index. Se plasează,

calitativ, pe poziții superioare sub raport social (educație, sănătate, servicii,

media) Este un oraș al rafinamentului prin serviciile comerciale, financiare,

hoteliere, turistice. De aceea, se înscrie în categoria orașelor scumpe.

13

14

15

16

17

18

19

Singapore este un centru turistic de prim ordin ca destinație, ca tranzit și ca

emisie de fluxuri de turiști. În primul rând, este o destinație turistică pentru

milioane de persoane anual (cca. 10 milioane în 2018). Numai Grădina Botanică

este vizitată anual de 4,5 milioane persoane. Orașul dispune de o vastă rețea de

structuri de primire, de recreere și divertisment, de un patrimoniu cultural valoros,

reprezentativ pentru Asia de Sud-Est. Atracțiile turistice principale sunt: The

Esplanade, Marina Bay Sands, Gardens by the Bay, Singapore Botanic Gardens

(cu o vechime de 150 de ani, este singura grădină botanică tropicală din lume

inclusă în UNESCO World Heritage Site), The National Gallery, Singapore Zoo,

Insula Sentosa (cu forturile sale), cartierele Chinatown și Little India, rezervația

Bukit Timah (Bukit Timah Nature Reserve) și Sungci.

Pe de altă parte, Singapore, cu populația sa de 5,6 milioane locuitori, este

furnizor de turiști, în primul rând pentru regiunea în care se află. Totodată, are

caracter de tranzit pe fluxurile turistice internaționale, pe căile maritime și aeriene.

Aeroportul Changi, unde dintre cele mai mari și mai moderne din lume, este un

punct de escală și de plecare către alte destinații turistice din regiune (Malayesia,

Indonezia, Thailanda, Birmania, Vietnam) sau mai îndepărtate (Filipine, China,

Australia).

Iată profilul complex, esențialmente geografic, al celei mai moderne

metropole din Asia de Sud-Est, al unuia din cele mai mari porturi maritime și

aeriene din lume, al unuia din polii economici și tehnologici de avangardă la scară

mondială. Această metropolă-port este Singapore.

Referințe

*** ATLAS, Cambridge International Reference on Current Affairs

(CIRCA), 2001

https://en.wikipedia.org/wiki/Singapore

www.dk.com/world-desk-reference

www.dk.com

www.nus.edu.sg

www.earthobservatory.sg

https://en.wikipedia.org/wiki/Singaporehttp://www.dk.com/world-desk-referencehttp://www.dk.com/http://www.nus.edu.sg/http://www.earthobservatory.sg/

20

21

22

23

24