2
Simpozionul Național „Ioan Cîmpeanu”
cu tema:
„Agresorul şi victima în cultura violenţei” Ediţia a IX -a
12 iunie 2015
ORGANIZATORI: Centrul de Psihosociologie al M.A.I
Inspectoratul Judeţean de Poliţie Iaşi,
Asociația Internațională a Polițiștilor - Secţia Română,
Regiunea 1 Iasi,
Asociația „Alexandru Ioan Cuza Nr. 20” Iași
în parteneriat cu
Casa de Cultură a Municipiului Iaşi ,,Mihai Ursachi”
3
PROGRAMUL
Simpozionului Național „Ioan Cîmpeanu” cu tema:
„Agresorul şi victima în cultura violenţei” Ediţia a IX -a, 12 iunie 2015
Casa de Cultură a Municipiului Iaşi „Mihai Ursachi”,
Parcul Copou
12 iunie 2015
10:00 - 10:30 Primirea participanților
10:30 - Deschiderea în plen
12:00 - Coffe Brake
12:30 - 18:00 Prezentarea lucrărilor
18:00 - Înmânarea diplomelor, închiderea simpozionului
4
COMITETUL ȘTIINȚIFIC
Comisar şef dr. Darius Mihai Turc, Directorul Centrului de
Psihosociologie al M.A.I.
Comisar şef, dr. Hadrian Vaida, membru în Comitetul Executiv al
Colegiului Psihologilor din România, Comisia de Psihologie pentru
Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională
Conf. univ. dr. Camelia Puzdriac, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe
ale Educaţiei, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
Conf. univ. dr. Andrei Holman, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe
ale Educaţiei, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
Lector univ. dr. Cătălin Dârţu, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe
ale Educaţiei, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
Asistent univ. drd. Cornel Celmare, Facultatea de Psihologie şi
Ştiinţe ale Educaţiei, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
Şef lucrări dr. Magdalena Iorga, Catedra de Psihologie medicală,
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” Iaşi
Comisar-șef psiholog principal dr. Ani-Maria Gherghel,
Inspectoratul de Poliție al Județului Iași, Asociația Internațională a
Polițistilor - Secţia Română, Regiunea 1 Iași
Psiholog principal dr. Iuliana Zavadovschi, Spitalul Militar de
Urgenţă Iaşi, supervizor pentru Comisia de Psihologie pentru
Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională
Comisar-șef Gheorghe Fotea, Inspectoratul de Poliție al Județului
Iași, Asociația Internațională a Polițistilor - Secţia Română,
Regiunea 1 Iași
5
COMITETUL DE ORGANIZARE
Comisar şef dr. Darius Mihai Turc, Directorul Centrului de
Psihosociologie al M.A.I.
Conf. univ. dr. Camelia Puzdriac, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe
ale Educaţiei, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza ”din Iaşi
Comisar-șef Gheorghe Fotea, Inspectoratul de Poliție al Județului
Iași, Asociația Internațională a Polițistilor - Secţia Română,
Regiunea 1 Iași
Comisar-șef psiholog dr. Ani-Maria Gherghel, Inspectoratul de
Poliție al Județului Iași, Asociația Internațională a Polițistilor -
Secţia Română, Regiunea 1 Iași
Comisar-șef Romeo Dughilă, Inspectoratul de Poliție al Județului
Iași, secretar Asociația Internațională a Polițistilor - Secţia Română,
Regiunea 1 Iași
Subcomisar Cristian Găitan, Inspectoratul de Poliție al Județului
Iași, Asociația Internațională a Polițistilor - Secţia Română,
Regiunea 1 Iași
Psiholog Daniela Holman, I.T. P. F. Iaşi
6
LUCRĂRILE SIMPOZIONULUI
Rezumate
Moderatori: Comisar şef de poliţie Gheorghe Fotea
Secretar: Comisar şef de poliţie dr. Ani-Maria Gherghel
Agresivitatea în mediul şcolar Conf. univ. dr. Camelia Soponaru, lector univ. dr. Cătălin Mircea Dîrţu,
Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Facultatea de Psihologie şi
Ştiinţe ale Educaţiei
Rezumat: În perioada postcomunistă cultura şcolară a suportat mari
transformări, şcoala devenind unul dintre pilonii importanţi ai schimbării
prin accesul larg la mijloacele de informare, printr-o autonomie relativă,
prin participarea la deciziile privind educaţia a tuturor actorilor
educaţionali (părinţi, autorităţi locale, biserică, societate civilă). În aceste
condiţii de permanentă schimbare, conduitele agresive ale elevilor în
spaţiul şcolii s-au diversificat foarte mult. Aceste abateri de la
regulamentele şcolare trebuie interpretate ca fiind un feedback particular,
ele având funcţia de a semnaliza o serie de situaţii care trebuie să
declanşeze o intervenţie educativă adecvată. Prezenta lucrare îşi propune
să treacă în revistă principalele teorii ale agresivităţii umane subliniind
factorii psihosociali ai agresivităţii în spaţiul şcolii din perspectiva
actorilor implicaţi: educatori, elevi, familie, particularităţile mediul şcolar
românesc.
Cuvinte-cheie : şcoală, agresivitate, cauze, intervenţie
7
Adolescența și comportamentul agresiv: factori de risc Lector univ. dr. Cătălin Mircea Dîrţu, Universitatea ”Alexandru Ioan
Cuza” din Iaşi, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei
Rezumat: Inevitabila trecere de la copilărie la stadiul de adult rareori
este una lipsită de turbulențe. De cele mai multe ori, aceasta este o etapă
presărată de divergențe și chiar de conflicte pe care și adolescenții și cei
din jurul lor au tendința de a le minimaliza importanța sau chiar de a le
nega. În condițiile în care, pe fondul instabilității emoționale se ajunge
rapid de la divergență și dispută verbală la comportament agresiv, autorul
prezentului articol și-a propus o trecere în revistă a factorilor de risc,
personali și socio-situaționali responsabili de declanșarea agresivității.
Importanța cunoașterii acestor factori declanșatori ai comportamentului
agresiv la vârsta adolescenței este subliniată în concluzii.
Cuvinte-cheie : adolescență, comportament agresiv, factori personali,
factori socio-situaționali
Studiu de caz „Colierul” Procuror criminalist Maria Luiza Iuriciuc, Parchetul de pe lângă
Tribunalul Iaşi
Rezumat: Omor calificat săvârşit de un minor pe fondul unei gelozii
asupra prietenei sale, prin ştrangulare cu un colier de plastic autoblocant.
Cuvinte cheie: Omor calificat, minor, colier din plastic
Violenţa în şcoală. Studiu de caz: Liceul Teoretic „Ion
Luca”- Vatra Dornei Asist. Univ. dr. ing. Claudiu Romila, Facultatea de Construcţii şi
instalaţii, Universitatea Gheorghe Asachi din Iaşi
Rezumat: Violenţa în şcoală este o expresie a violenţei existente în
societate. Atunci când violenţa se produce, ea poate conduce şi la alte
consecinţe: alături de prejudicii şi victimizare, violenţa reduce şansele
elevilor de a-şi dezvolta personalitatea pe deplin şi de a dobândi o
educaţie de calitate. În urma demersului investigativ realizat în cadrul
8
Liceulului Teoretic “Ion Luca” din Vatra Dornei s-a constatat că violenţa
verbală este forma de violenţă cel mai des întâlnită. Din aceste rezultate
reiese inabilitatea elevilor de a comunica asertiv, de a accepta diferenţele
şi de a respecta opiniile colegilor. Şcoala rămâne un mediu în care există
comportamente violente, iar profesorii şi consilierul şcolar trebuie să-şi
focalizeze prevenţia şi formarea unor atitudini sănătoase privind
combaterea actelor violente.
Cuvinte-cheie: violenţă verbală, comportament agresiv, consiliere
Strategii pentru părinți și educatori vizând diminuarea
agresivității în școală Lector univ. dr. Cătălin Mircea Dîrţu, Conf. univ. dr. Camelia Soponaru,
Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, Facultatea de Psihologie şi
Ştiinţe ale Educaţiei
Rezumat: Spațiul școlar este unul destul de aglomerat și, deși rareori este
recunoscut acest lucru, generator de stres. Într-un astfel de spațiu în care
libertatea elevilor este drastic îngrădită atât de norme generale cât și de
norme de grup, agresivitatea își poate face foarte ușor și, din păcate, prea
des apariția. Cel mai adesea părinții și educatorii sunt surprinși
nepregătiți de formele diverse sub care se manifestă această agresivitate
și de caracterul ei aparent spontan. Autorii acestui studiu își propun
prezentarea unor strategii utile și eficiente cu ajutorul cărora părinții și
educatorii să poată preîntâmpina posibilele manifestări comportamentale
agresive ale copiilor pe care îi au în grijă.
Cuvinte-cheie : strategii, agresivitate, comportament, școală
Hărţuirea în comunitatea şcolară Asistent univ. Drd Cornel Celmare, Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza”
Iaşi, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei
Rezumat: Hărţuirea (bullying), a devenit un fenomen studiat din ce in ce
mai des în literatura de specialitate. Violenţa în şcoală poate avea efecte
destructive asupra dezvoltării armonioase a copilului. În lucrarea de faţă
îmi propun să pun în evidenţă cateva din aceste efecte împreună cu
9
principalele idei directoare de intervenţie la nivel instituşional şi
individual.
Cuvinte-cheie : hărtuire, violenţa în şcoală, bullying
Hărţuirea morală la locul de muncă Conf. univ. dr. Ştefan Andrei Neştian, Facultatea de Economie și
Administrarea Afacerilor din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza”
din Iaşi
Rezumat: Lucrarea tratează problematica hărțuirii la locul de muncă.
Hărţuirea morală, cunoscută şi ca violenţă psihologică, se referă la
comportamentul repetat, nejustificat, faţă de un angajat sau un grup de
angajaţi, care vizează victimizarea, umilirea, subminarea sau ameninţarea
persoanei sau persoanelor hărţuite. Aceasta poate fi exercitată de șefi,
colegi sau persoane din afara organizaței. În această lucrare sunt
investigate cauzele manifestării hărțuirii la locul de muncă și intervențiile
pozitive sau agravante pe care le pot avea managerii în legătură cu
acestea.
Cuvinte-cheie : Hărțuire, muncă, victimă, manager
Omul - propria victimă și agresor Doctor inginer Eugen Enculescu, Colegiul Agricol “Vasile Adamachi”
Iași
Rezumat: Tratamentele medicale aleatorii din medicina alopată sau
medicina naturistă pot avea influențe dramatice asupra persoanei care le
urmează.
Cuvinte cheie: medicina alopată, medicina naturistă
Manifestările dezadaptative şi tulburările
comportamentale în mediul militar Psiholog principal dr. Iuliana Zavadovschi, Spitalul Militar Clinic de
Urgență „Dr. Iacob Chizac” din Iași
10
Rezumat: Dezvoltarea rapidă a societății, prin implicarea revoluției
tehnico-științifice a dus în prezent la stres profesional, la suprasolicitarea
psihică, și a capacităților adaptativ-integrative la mediul social aflat într-o
permanentă schimbare. Acesta este motivul pentru care în ultimii ani se
conturează o patologie psihologică și psihiatrică a adaptării individului la
mediul militar. Echipa profesională psiholog-psihiatru este confruntată
tot mai frecvent prin solicitările clinice din ambulatoriu, din secția de
psihiatrie și din comisia de expertiză, cu numeroase cazuri cu diagnostic
de tulburare de comportament. Aceste cazuri pot fi rezolvate atât prin
farmacoterapie cât și prin psihoterapie. Recuperarea și reinserția socio-
profesională a unui număr din ce în ce mai mare de tineri militari cu
manifestări dezadaptative și tulburări de comportament este costisitoare,
necesită timp și are implicații greu de anticipat atât în mediul profesional
militar cât și în cel social. Tema abordată interesează în mod deosebit
grupurile sociale cu un statut organizatoric riguros, cu exigențe deosebite,
impuse prin specificul lor și care au în componență o preponderență a
populației tinere.
Cuvinte-cheie: tulburare de comportament, dezadaptare, agresiune și
auto-gresiune, mediul militar.
Victima între lege și agresor Medic rezident Hunea Iuliana, Medic rezident Gîrlescu Nona, Institutul
de Medicină Legală Iași
Rezumat: Prezentarea și interpretarea datelor statistice privind evoluția
gravității agresiunilor prin prisma numărului de zile de îngrijiri medicale.
Autorii își propun să evidențieze că modificările legislative vizând
incriminarea infracțiunilor cu violență, generate de intrarea în vigoare a
Noului Cod Penal pot conduce la creșterea gravității agresiunilor
produse.
Cuvinte cheie: infracţiuni cu violenţă, modificări legislative
Comunicarea nonviolentă ca resursă psihologică Psiholog specialist Daniela Holman, Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de
Frontieră Iaşi
11
Rezumat: Lucrarea de față își propune să fie o sinteză a lucrărilor dr.
Marshall Rosenberg pe tema comunicării nonviolente sau empatice.
Interesul față de acest domeniu este conexat cu aplicabilitatea generoasă
a conceptului, dar și cu operaționalizarea sistematică și clară a acestuia.
Comunicarea empatică ajută la adevărata și autentica conectare a ființelor
umane între ele, mai precis conectarea la nivelul și prin intermediul
nevoilor lor. A fi conectat cu interlocutorul meu prin intermediul
comunicării nonviolente presupune să fiu atent la lucrurile concrete pe
care le observ și care îmi afectează starea de bine, la ce simt în relație cu
ceea ce observ, apoi la nevoile, valorile, dorințele care stau la baza a ceea
ce observ și, în ultimul rând, să exersez modalități concrete prin care să
cer celuilalt sprijin pentru împlinirea nevoilor amândurora, în scopul
creșterii calității vieții pe care o trăim.
Cuvinte-cheie: comunicare, nonviolență, empatie, nevoi, emoție.
Impactul social al criminalităţii economice Conf. univ. dr. Liviu-George Maha Facultatea de Economie și
Administrarea Afacerilor din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza”
din Iași, Subcomisar de poliţie Cristian Gabriel Găitan I.P.J. Iaşi
Rezumat: Procesul de globalizare economică, dezvoltarea noilor
tehnologii informaționale și de comunicare, adâncirea interdependențelor
dintre țări, intensificarea fluxurilor financiar, de bunuri și servicii, de
persoane, au adus în prim plan criminalitatea economico-financiară, care
îmbracă forme extrem de diverse, nu este vizibilă simplului cetățean,
necesită, uneori, complexe expertize de specialitate, și induce o serie de
efecte negative atât asupra statului, cât și asupra agenților economici, dar
și a consumatorilor. Efectele sunt cu atât mai ample, cu cât ponderea în
PIB a economiei subterane este mai mare, fondurile atrase astfel fiind
folosite pentru finanțarea altor tipuri de activități criminale.
Cuvinte-cheie : economie subterană, fraudă, evaziune
12
Mamele minore. Factori etici şi psihosociali Magdalena Iorga, Şef lucrări, psiholog dr. Universitatea de Medicina şi
Farmacie “Grigore T. Popa” din Iaşi
Rezumat: Fenomenul mamelor minore a cunoscut o creştere fără
precedent în România. Statistica Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii
(OMS) din decembrie 2014, demonstrează că ţara noastră se află pe locul
doi în ceea ce priveşte numărul mamelor adolescente. Lucrarea prezintă o
serie de factori etici, psihologici, educaţionali şi sociali implicaţi în
dezvoltarea acestui fenomen: etnia, nivelul socio-cultural al familiei,
migraţia, grupul social, nivelul de educaţie, profilul psihologic şi accesul
la educaţia sexuală. Amploarea fenomenului, cu impact major asupra
mamelor adolescente, a copiilor şi a societăţii necesită elaborarea unor
politici educaţionale, sociale şi medicale adecvate pentru a veni în
sprijinul acestei populaţii vulnerabile.
Cuvinte-cheie: mame minore, abuz emotional, victima, populatie
vulnerabila
Adevărul despre minciună: mituri despre semnele
universale ale minciunii Psiholog principal, dr. Ani-Maria Gherghel, Inspectoratul de Poliţie al
Judeţului Iaşi
Rezumat: Toată lumea știe ce înseamnă minciuna, iar această
familiaritate cu comportamentul simulat ne determină să ne considerăm
buni cunoscători ai simulării. Cu toate acestea, detectarea
comportamentului simulat este o activitate foarte dificilă. Principala
dificultate este că nici un răspuns verbal, non-verbal sau fiziologic nu
este asociat în mod specific cu simularea. În acest articol vom analiza
cele mai frecvente convingeri greșite cu privire la indicatorii verbali și
non-verbali ai minciunii. Vom încerca să răspundem la întrebarea: cum
au apărut aceste convingeri eronate și de ce anume ele persistă.
Cuvinte-cheie : minciună, detectarea minciunii, indicatori ai minciunii
13
Forme de comportamente agresive la locul de muncă Psiholog specialist, dr. Daniela Livia Doltu, Inspectoratul de Poliţie al
Judeţului Iaşi
Rezumat: Locul de muncă este un spaţiu complex în care individual se
implică total: trăsăturile de personalitate, experienţa în muncă, credinţele,
opiniile, dar şi moralitatea intervin în acest context social. Indivizii
reacţionează la evenimente, punând în scenă emoţii şi comportamente
considerate a fi adecvate situaţiei. În acest context apar o serie de
comportamente agresive a căror paletă de manifestare este foarte largă:
de la retragere, înţeleasă ca neimplicare, necomunicare, la evitarea
asumării unor responsabilităţi, absenteism, utilizarea resurselor
organizaţiei în mod necorespunzător, la forme mult mai directe ale
agresivităţii, ce pot culmina chiar cu agresivitatea fizică.
Cuvinte-cheie : agresivitatea în organizaţii, angajaţi, comportamente
contraproductive.
Elemente de cultură ocupaţională: factori de
interdependenţă şi modelare reciprocă în relaţia poliţist-
victimă-agresor Psiholog, drd. Alin Ciabucă, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului
Constanţa
Rezumat: Atitudinea joacă un rol primordial în relaţia ce se stabileşte
între victimă, agresor şi poliţişt, existând o interdependenţă reciprocă la
acest nivel. Modul în care poliţiştii se raportează la persoanele cu care
intră în contact este profund influenţat de mediul social în care aceştia îşi
exercită activitatea. Astfel, contactul frecvent cu infractorii, cu persoane
care încearcă să ocolească sau să păcălească legea nu are cum să nu îşi
pună amprenta asupra manierei de relaţionare a poliţiştilor cu cetăţenii în
general, devenind mai suspicioşi, mai prudenţi, mai rezervaţi, atitudine
considerată de literatura de specialitate drept parte a „subculturii”
poliţieneşti (Westley, 1970 apud Paoline, 2004).
Cuvinte-cheie : poliţişt, cultură ocupaţională, “subcultură” poliţienească
14
Comportamentul antisocial al femeilor – analiza
principalilor factori determinanți Psiholog, drd. Carmen Neagu Inspectoratul de Poliţie al Judeţului
Constanţa
Rezumat: Manifestarea de către femei și fete a unor comportamente
antisociale și implicarea acestora în proliferarea unor atitudini, ce se abat
de la normele sociale, totodată aflate sub incidența unor particularități
tipic feminine, reprezintă o problemă de larg interes, având în vedere
impactul pe care femeile cu un astfel de comportament îl pot avea asupra
familiei și comunității. Deși este atât de important și relevant, acest
subiect nu a primit atenția cuvenită și nici nu a beneficiat de un studiu
sistematic al factorilor de risc. La modul general, comportamentul
antisocial este considerat rezultatul mai multor factori, cum ar fi abuzul,
un control intern slab și o insuficienta dezvoltare a aptitudinilor
relaționale și perceptive. Ca specie a comportamentului agresiv,
comportamentul antisocial este analizat în conformitate cu modelul
procesării sociale, ce descrie felul în care individual interiorizează și
prelucrează reperele sociale, influențând comportamentul altora,
dezvoltând în egală măsură competențe specifice, în scopul de a
reacționa la modul adaptativ, folosindu-se de reacțiile emoționale și
credințele proprii, în atingerea obiectivelor impuse de conviețuirea cu
ceilalți membri ai societății.
Cuvinte-cheie: comportament, antisocial, gen feminin, influență
Aspecte psihosociale ale delincvenţei juvenile în România Psiholog Lorica Piascovschi, Psiholog Mirela Oltiţa Marandel
Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Botoşani, Lector Univ dr. Răzvan
Turcu Universitatea de Medicină si Farmacie Craiova
Rezumat: Asistăm în prezent la o creştere fără precedent a fenomenelor
de violenţă la nivelul întregii societăţi româneşti. Cercetările şi studiile
recente pe aceasta temă precum şi datele puse la dispoziţie de instituţii
cu preocupări în această direcţie (Institutul de Cercetare si Prevenire a
Criminalităţii, Institutul Naţional de Criminologie, Centrul de Parteneriat
pentru Egalitate etc.) demonstrează din plin acest lucru. Este vorba
15
despre intensitatea şi frecvenţa tot mai crescută a tuturor formelor de
violenţă (fizică, psihologică, economică, simbolică).
În acest context, violenţa, sub toate formele ei, înregistrează o creştere
permanentă şi în rândul copiilor şi adolescenţilor români. Sunt
cunoscute (şi intens mediatizate) comportamentele violente ale acestora
din instituţiile de învăţământ , creşterea infracţiunilor comise cu violenţă
de către copii şi adolescenţi precum şi fenomenul extrem de grav al
violenţei domestice (în cadrul căruia aceştia vin prima dată în contact
direct cu violenţa, cel mai frecvent devenind victimele ei) sau conflictele
de o violenţă crescută în care sunt implicaţi tineri în locurile publice
(discoteci, baruri sau stadioane). Articolul de faţă, îşi propune să
analizeze mecanismele interne şi\sau externe care determina
manifestările violente cu implicaţii penale la vîrsta copilăriei şi
adolescenţei.
Cuvinte-cheie: violenţă, juvenil, delincvenţă
Delincevţa juvenilă-cauze şi factori de risc Psiholog Simona Claudia Lorincz, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului
Mureş, Psiholog dr. Alis-Diana Ivaşcu ANA-CEPECA Braşov
Rezumat: Delincvența juvenilă este un fenomen care în ultimii ani a
căpătat dimensiuni îngrijorătoare. Cercetătorii în domeniu au ajuns la
concluzia că nu există o cauză singulară a delincvenței și au identificat
câțiva factori de risc specificând totodată că existența acestor factori nu
este o garanție a delincvenței ci, pur si simplu favorizează, duc la o
creștere a probabilității ca acest tip de comportament să se manifeste.
Acest articol enumeră și definește factorii de risc cunoscuți, explică de ce
sunt ei importanți, dar nu are pretenția de a stabili vreo ierarhie în ceea ce
privește impactul în viața minorului.Analiza acestor factori de risc și
cunoașterea împrejurărilor care clatină echilibrul comportamental al
minorului au și o oarecare valoare diagnostică oferind o cale de a
determina potențialul delincvențial și prefigurează direcțiile prio.ritare
de acțiune, de canalizare a eforturilor cu caracter preventive.
Cuvinte-cheie: delincvența juvenilă, factori de risc, comportament
infracțional, climat familial, acțiuni preventive
16
Analiza psihologică a comportamentului criminal într-un
mediu social dominat de violenţă Psiholog Georgiana Milea, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Tulcea
Rezumat: Lucrarea îşi propune să pună în evidenţă aspecte ale
personalităţii infractorului, în speţă a agresorului, in contextul unui climat
social favorizant, din perspectiva ecuaţiei victimă-agresor, respectiv
modul în care o personalitate psihopatica în anumite circumstanţe social –
umane, devine personalitate capabilă să dicteze şi să împlinească prin act
concret, un omor.
Cuvinte-cheie: psihopatul infractor, geneza comportamentului omucidiar,
constituţie psihopatică
Atașamentul nesecurizat, instabilitatea afectivă și emoțiile
negative, factori predispozanți ai apariției violenței în clasă Psihopedagog Maria Alina Dîrţu, Școala specială “Constantin Păunescu”,
Iași
Rezumat: Componente ale dimensiunii afective ale personalității
noastre, emoțiile par a avea un rol decisiv în declanșarea violenței în
spațiul școlar. Dinamica vieții afective a elevilor și îndeosebi modalitățile
în care apar și se instalează emoțiile negative sunt adesea neglijate de
către adulții responsabili de calitatea climatului socio-afectiv din clasă și
de eficiența actului educațional. Autoarea și-a propus în acest studiu
sublinierea importanței pe care o au emoțiile negative în declanșarea
violenței în clasă privite din perspective diverse precum cea a teoriei
atașamentului, a teoriilor pentafactoriale sau a teoriilor psihologice
evoluționiste.
Cuvinte-cheie : emoții negative, violență, atașament, școală
Originea agresivităţii - relaţia infractor – victimă Psiholog Elisabeta Adina Rotariu, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului
Suceava
17
Rezumat: Într-o încercare de a descoperi originile agresivităţii, vom
analiza cuplul infractor-victimă din perspectiva factorilor de influenţează
predispoziţia spre comiterea de crime violente.
Cuvinte cheie: agresor, victima, agresivitate
Situaţii dilematice din punct de vedere etic în practica
psihologului român Psiholog Mariana Roman, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Ialomiţa
Rezumat: Profesionalizarea înaltă a ocupaţiei de psiholog impune, pe
lângă excelenţa tehnică, şi un management etic eficient. În cadrul
sistemului managementului etic se regăsesc codurile deontologice şi de
procedură disciplinară, comisii de deontologie, cursurile de etică
profesională în etapele formării iniţiale, trainingul etic în etapele de
supervizare şi perfecţionare profesională, workshopuri pe problemele
eticii profesionale, simpozioane dedicate acestei problematici, auditul
etic etc. În România s-au parcurs paşii importanţi ai reorganizării
profesiunii de psiholog, urmând acum a fi realizate acordurile fine,
reglajele sensibile menite să optimizeze funcţionalitatea sistemului
profesional. În această etapă a evoluţiei, se impun a fi realizate studii şi
cercetări aplicative, care să evidenţieze cele mai frecvente dificultăţi etice
întâmpinate în practica profesională, în scopul ameliorării documentelor
cadru şi elaborării unor manuale de bune practici, atât de utile şi
necesare tinerilor psihologi. Cercetarea noastră, realizată cu mijloace
modeste, se înscrie pe această linie, printr-un studiu exploratoriu pe un
eşantion restrâns de psihologi, cărora li s-a cerut prin intermediul unui
chestionar să ierarhizeze cele mai frecvente dificultăţi etice de decizie
întâlnite în practica lor şi să descrie situaţiile cele mai semnificative.
Rezultatele studiului relevă în mare parte prezenţa aceloraşi dileme
semnalate de cercetările consacrate în domeniu, dar şi unele particulare,
cum ar fi cele legate de problematica financiară. Acesta poate fi un efect
al crizei economice, al standardului de viaţă mai scăzut al românilor, în
condiţiile în care cea mai mare parte a terapiilor psihologice nu sunt
decontate de sistemul asigurărilor de sănătate.
Cuvinte-cheie: managementul etic al profesiunii, coduri deontologice,
dileme etice
18
Iniţiativa în muncă a poliţiştilor cu funcţii de conducere şi
execuţie în contextul schimbărilor organizaţionale Psiholog Maria Micu, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Alba
Rezumat: Conceptul de baza al iniţiativei este măsura în care indivizii
sunt preocupaţi de rezultatele muncii lor, se identifică în mod activ cu
munca pe care o fac şi vin cu propuneri. Participarea cu iniţiative
impune angajaţilor ca aceştia să se simtă responsabili pentru deciziile
luate, să aibă un rol în executarea deciziilor, cât şi să dorească sa li se
recunoască meritele în creşterea productivităţii organizaţiei. Iniţiativa în
muncă apare la nivel declarativ, ca fiind un concept foarte important în
eficientizarea activităţii la nivelul serviciului/structurii din care fac parte
pentru ambele categorii de personal (funcţii de conducere şi funcţii de
execuţie).
Cuvinte-cheie: iniţiativa, stil managerial, climat organizaţional,
performanţe profesionale
Impactul violenţei asupra salvatorului Psiholog Liliana Grosu, psiholog Raluca Lungu, psiholog Cezarina
Lambă, psiholog Cristian Tarbu, Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă
Dealu Spirii Bucureşti-Ilfov
Rezumat: În cadrul misiunilor de intervenţie publicul percepe salvatorul
ca o persoană puternică atât fizic cât şi psihic. Intervenţia salvatorului va
fi resimţită de fiecare cetăţean diferit în funcţie de prejudiciul pe care îl
aduce evenimentul. Aşteptările publicului sunt foarte mari acesta
creionându-şi uneori scenarii ireale în raport cu finalitatea intervenţiei,
ceea ce determină o reacţie surprinzătoare, negativă din partea acestuia.
Caracterul inedit al situaţiilor în care salvatorii execută misiunile
ordonate, incumbă presiuni psihologice generate de asumarea
responsabilităţii în luarea deciziei şi asumării riscului în actul de
intervenţie. Exercitată în mod direct şi personal, presiunea psihologică
presupune un contact de tipul ,,face to face” cu persoana sau grupul de
persoane care a solicitat ajutor. În astfel de situaţii, neputinţa victimelor
19
poate genera fie reacţii defensive, fie agresivitate. Comportamentul
agresiv îmbracă forma injuriilor, intimidărilor, sensibilizării, ameninţării
cu agresiunea, sfidării, culpabilizării, ridiculizării şi nu în ultimul rând,
negarea legitimităţii intervenţiei. Toate aceste modalităţi de reacţie a
oamenilor, constituie surse de presiune psihologică, surse care pot slăbi
stabilitatea psihomorală a salvatorului şi, în consecinţă, zădărnici
eforturile acestuia de a-şi îndeplini misiunea cu succes. Totuşi, greutăţile
şi pericolele la care fac faţă zi de zi nu-i demotivează, ci îi unesc, le
dezvoltă sentimentul de încredere, de întrajutorare, stimă şi respect atât
unii faţă de alţii cât şi faţă de semenii lor.
Cuvinte-cheie: salvator, misiune, presiune psihologică, agresivitate,
pericol
Înţelepciune şi stil de coping - aplicaţii în mediul militar Psiholog specialist Ioana Rodica Rotaru, psiholog principal Nicoleta
Mariana Bob, psiholog expert poligraf Ciprian Cosmin Negru,
Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Cluj
Rezumat: Cercetările privind conceptul de înțelepciune au început abia în
ultimele decenii să capete contur, însă cu toate acestea nu există o definiție
clară. Se consideră însă că înțelepciunea este un concept multifațetat și
multidimensional, și că multiplele sale fațete și dimensiuni se potențează
reciproc. Pornind de la această abordare lucrarea de față abordează
înțelepciunea ca un element fundamental al dezvoltării umane, definit ca o
integrare a dimensiunilor cognitive, reflective și afective. În plus,
înțelepciunea se consideră a fi asociată cu o multitudine de caracteristici
poyitive cum ar fi integritatea și maturitatea eului, deprinderi de
interacțiune interpersonală, judecata și înțelegerea vieții.
Studiul de față intenționează să identifice modul în care această
dihotomie în ceea ce privește înțelepciunea se particularizează în mediul
militar, și dacă există diferențe în ceea ce privește cele trei dimensiuni pe
două loturi diferite de militari (participanți/non-participanți la misiuni
internaționale). Participanţi au fost 103 militari (48 non-participanți la
misiuni internaționale and 55 participanți la misiuni internaționale).
Dimensiunea cognitivă și cea reflectivă au corelat pozitiv cu
planificarea și copingul activ, și negativ cu pasivitatea mentală sau
20
reținerea de a acționa. Dimensiunea afectivă a corelat pozitiv cu
planificarea pentru primul lot de subiecți, și cu coping-ul activ pentru cel
de-al doilea lot de subiecți. De asemenea, se înregistrează o corelație
interesantă între dimensiunea afectivă a înțelepciunii și ingerarea de alcool
și droguri.
Rezultatele cercetării de față furnizează noi informații despre cele
trei dimensiuni ale înțelepciunii particularizate pe populația românească (și
în mod particular pe populația militară) și ilustrează importanța și
avantajele multiplelor dimensiuni în abordarea conceptului de
înțelepciune.
Cuvinte cheie: înţelepciune, stil de coping activ/pasiv, mediu militar.
Analiza unei stări conflictuale la nivelul unui microgrup Psiholog Iuliana Costinela Bran, Psiholog Claudia Mihaela Chiriac,
Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Vrancea
Rezumat: Realizarea unei analize de climat organizaţional la nivelul
unui serviciu ca urmare a apariţiei unei stări conflictuale datorată unui stil
managerial defectuos. In raportul de cercetare datele obţinute s-au bazat
pe două instrumente cheie şi anume chestionarul şi interviurile
individuale cu lucratorii implicaţi şi au fost structurate pe trei dimensiuni:
climat , percepţia asupra instituţiei şi percepţia managementului,
satisfacţie şi motivaţie faţă de muncă. Ca urmare a analizei s-au
evidenţiat punctele tari şi cele slabe ale microgrupului şi astfel s-au putut
face recomandările corespunzătoare pentru îmbunătăţirea climatului
organizaţional şi detensionării stării conflictuale existente la momentul
analizei.
Cuvinte cheie: Analiza climat organizaţional
Afganistan – victimă sau agresor CID Expert comisar de poliție Daniel Brujbu, EUPOL Afganistan
Rezumat: Prezentarea realităților sociale din Afganistan precum și
misiunile forțelor de menținere a păcii, dislocate în această țară.
Cuvinte cheie: menţinerea păcii, misiuni internaţionale