SIE

Sisteme informationale

economice (1)

ASE, CSIE, IE

Structura tematica

Notiuni de baza ale sistemelor informationale

economice (SIE): sistem, informatie, documente,

decizii

Arhitecturi de intreprindere

Analiza si modelarea SIE

Proiectarea/reproiectarea SIE

Forma de verificare

Activitate laborator: 40% (nu se reface in sesiunea de

restante)

Examen: test grila 50%

Din oficiu: 10%

Notiunea de sistem (SIE-1)

Sistemul reprezinta un ansamblu de componente

(fenomene, obiecte, procese, noţiuni, concepte,

entităţi) aflate atat în relaţii reciproce cat si in relatii cu

mediul înconjurător şi care acţionează în comun

pentru atingerea unor obiective bine stabilite.

Sistemul informaţional economic reprezintă ansamblul

informatiilor, precum si resurselor umane, materiale si

pentru colectarea, transformarea şi distribuirea/

partajarea informaţia într-o organizaţie.

Sistemul real - sistemul informational

Intrări Prelucrare - Transformare Ieşiri

Control

Frontiera sistemului – Interacţiunea cu alte sisteme

Mediul externMediul extern

Componente SIE

Planificare

financiară

Întocmirea

BVC

Managementul

investiţiilor

Cash

management

Sisteme informaţionale

financiare

Terminal la punctul Terminal la punctul

de vânzarede vânzareCalculator centralCalculator central StaStaţţie de lucruie de lucru

Tranzacţii de vânzări

Răspunsuri de controlTranzacţii de vânzări

Răspunsuri de control

Procesarea tranzacţiilor

Actualizarea BD

Procesare interogare/

răspuns

Procesarea tranzacţiilor

Actualizarea BD

Procesare interogare/

răspuns

Interogări şi

afişăriInterogări şi

afişări

BD pentru

inventariere

BDBD pentrupentru

inventariereinventariereBD pentru

client

BDBD pentrupentru

clientclientBD pentru

vânzări

BDBD pentru pentru

vânzărivânzări

Managementul

vânzărilor

Costumer Relationship

Management (CRM)

Automatizarea activităţii

de desfacereMarketing interactiv

Cercetări de piaţă

şi previziuniPromovare şi publicitate

Managementul

producţiei

Sisteme informaţionale

pentru marketing

SIE – determinare obiectiva si

subiectiva

Informatiile – spatiul dual sistemului real (determinare

obiectiva)

Finalitatea – caracter intentional (subiectiv)

Sistemul informational - sistem

cibernetic economic

S X Y

R

Z - obiective

Legităţile sistemelor cibernetice

economice

Legea variatiei necesare

Legea conexiunii inverse

Principiul complementarităţii externe

Principiul emergenţei (sinergiei)

Principiul entropiei negative

Legea variatiei necesare

Ross Ashby:

VCS≥VPS/VCA

VCS – varietatea comportamentului unui sistem

VPS – varietatea perturbaţiilor (I/) la care este

supus sistemul

VCA – varietatea constrângerilor aplicate

sistemului

Varietatea outputurilor poate fi modificată doar printr-o

varietate suficientă a inputurilor.

Legea conexiunii inverse

Norbert Wiener

Autoreglare

Feedback pozitiv

Feedback negativ

Răspuns neted

Oscilaţie amortizată

Oscilaţie întreţinută

Oscilaţie explozivă

nivel

timp

32 4

1

Bucla feedback

Bucla feedback reprezinta un ciclu de transformări care,

de obicei, pornesc de la o valoare iniţială a unei variabile

de intrare, trec în informaţii care, printr-un sistem de

control, provoacă o decizie modificând şi alte variabile,

apoi efectele se propagă până la valoarea de intrare.

Bucla feedback pozitiv acţionează întotdeauna în direcţia amplificării unei schimbări la un anumit nivel al sistemului, produsă în aceeaşi direcţie ca şi schimbarea iniţială.

Bucla feedback negativ genereaza acţiuni in direcţie opusă faţă de diferenţa dintre nivelul dorit şi cel real, deplasând mărimea nivelului către un scop propus

Principiul complementarităţii externe

Modalităţile de integrare şi interacţiune

cu sistemele “superioare”

Analiza unui sistem se poate realiza numai tinand cont de

interacţiunea sa cu alte sisteme, prin intermediul

intrărilor şi ieşirilor

Principiul emergenţei (sinergiei)

Harmann Haken

I(S)=∑Wi(Si)+∆(S1,...,Sn)

I(S) – efectul integral al sistemului

Wi(Si)– efectul funcţionării izolate a subsistemelor Si

∆(S1,...,Sn)– efectul sinergic al funcţionării

interdependente a celor n subsisteme componente

Efectul total al interacţiunilor şi interdependenţelor este

neaditiv în raport cu efectele locale. Efectul

emergent al sistemului poate fi pozitiv sau negativ.

Principiul entropiei negative

Tendinţa transformării continue a ordinii în dezordine,

haos

Entropia informaţională – măsură a gradului de incertitudine dintr-un sistem

Gradul de organizare a sistemului este direct proporţional cu cantitatea de informaţie înmagazinată şi invers proporţional cu entropia informaţională a sistemului

Organizatia economica – sistem

cibernetic

ManagementManagement

Sisteme informaSisteme informaţţionaleionale

Resurse economiceResurse economice:

- oameni;

- bani;

- materiale;

- maşini;

- terenuri;

- facilităţi;

- energie;

- informaţii.

Bunuri Bunuri şşi serviciii servicii:

- produse;

- servicii;

- plăţi;

- contribuţii;

- informaţii;

- alte efecte.

ResurseResurse

organizaorganizaţţionaleionale:

- producţie;

- marketing;

- finanţe;

- personal;

- alte procese.

Feed-back

Control

Element de intrare Element de ieşirePrelucrare


economice (2)

ASE, CSIE, IE

Arhitecturi de intreprindere. Modele arhitecturale

Structura

Definitie, principii de realizare

Modele arhitecturale

Clasificarea modelelor arhitecturale. Alegerea modelului

arhitectural

Avantajele modelelor arhitecturale

Evolutia principalelor modelele arhitecturale

Definitie, principii

O arhitectura de intreprindere (EA) constituie reprezentarea holistică a unei organizaţii, formata din:

elementele cheie ale afacerii

informaţiile, aplicaţiile si strategiile tehnologice

impactul acestora asupra funcţiilor şi proceselor afacerii

EA este rezultatul unui proces de modelare şi de documentare a

tuturor aspectelor legate de organizaţie pentru a se garanta că

serviciile, procesele, aplicaţiile, informaţiile, datele, tehnologiile,

locaţiile, personalul, evenimentele şi termenele sunt toate aliniate

cu obiectivele întreprinderii.

Scopul principal al EA este acela de a crea o hartă a activelor IT

si a proceselor de afaceri, baza pentru definirea unui set de

principii de guvernare. Aceste elemente la rândul lor determină

strategia de afaceri şi modul în care aceasta poate fi exprimată

prin intermediul IT.

Exemplu cu modelele utilizate

pkg Model arhitectura intreprindere bazat pe RIM

Arhitectura de afaceri

Roluri

Actori

Client StakeholderIntreprindere

Cumpărător Vânzător / intermediar Furnizor

Clientul doresteachizitionare

produs/serviciu

Analiza cerereclient

Analiza cerere

Disponibilitateprodus/serviciu

Verificaredisponibilitate

produs/serviciu

Preluare comanda

Inregistrare dateclient in sistem

Datepersonale

Date fiscale Datefinanciare

Inregistrarecerere client

Detalii cerereclient

Inregistrarecerere

Transmiterecerere client laDep. Achizitii

Analiza cereri client / ofertefurnizori

Agent negociator /Agent iniţiator

Corelare cerereclient - oferta

furnizori

04.Analiza oferte furnizoripe baza cotatiei

Agentulfurnizorului

Negociere

07.Alege oferta cea maibuna

05.Negociereintreprindere-furnizori

pentru cotatie

Trimitere oferta

02.Primire instiintareparticipare la licitatie

06.Confirmarecotatie

03.Trimitereoferta

Agentulclientului

01.Trimitere inştiinţare cătrefurnizor pentru trimitere

oferta

Cerere clientdevine comanda

ferma

Preluare comanda decatre Dep. Achizitii

Trimitere comanda lafurnizorul castigator

Furnizorul trimite factura simarfa/angajament servicii

Primire factura simarfa/confirmarerealizare servicii

Inregistrarefactura de Dep.

Achizitii

Marfa receptionatade Dep. Magaziepe baza NIR (decatre gestionar)

Etichetare marfa cucoduri de baza

pentru trasabilitate

Creare pachetclient

Realizare facturapentru client

Trimitere pachetsi factura la

client

Clientulreceptioneazamarfa/servicii

Achită factura

Protocolnegociere

Inregistrare serviciisolicitate de client

Catalogareservicii

Realizare pachetde servicii pentru

client

08.Trimitere mesajanunţ câştigător

Stat

09. Primire mesaj furnizorcastigator

Incasare taxe si impozite Bancă

Produs / Serviciu

Valoare

Punct 3 Punct 4Punct 5Punct 6Punct 7Punct 8Punct 9Punct 10Punct 11

Are asociat un agent

software pentru

procesul de negociere

Achitarea

facturii se

reflecta in

contabilitate

Ext

ras

banc

ar /

Trim

itere

ban

i

către

furn

izor

i

Pla

ta

taxe

/impo

zite

Are asociat

Conditi i ce

trebuie

indeplinite

Negociere

reusita

Criterii


Arhitectura informaţională

ERP

Aria achiziţiiAria vânzări Aria gestiunemagazie

Aria contabilitate Ariamanagement

Sistem IT de configurare,administrare şi gestionare

utilizatori

Aplicaţie pentrugestionare resurse

umane - HCM

Procesaretranzactie

Factură

Administrare tranzactie

Facturare

Date tranzacţie

Funcţiecontabilă

Schimb de date

Interfaţă ERP

«ArchiMate_Junction»

Cumul date

Aplicaţie pentrusalarii

Punct 1 Punct 2


BusinessIntelligence

Factură deachiziţii

Înregistrare factură de lafurnizor

Datetranzacţie

Schimb de date

Descarcă

stoc din

contabilitate

Plăţi /

Încasări

Inregistreaza

factura

Foloseste

Încarcă stoc

din

contabilitate

Date

Informaţii /

cunoştinţe

Descarcă

stoc

gestiune

Incarcă

stoc

gestiune

Corelează

înregistrările

contabile


Arhitectura tehnologică

Servicii pentru infrastructură

LAN intern 2

LAN intern 1

Nod

Windows NT 6.1 -

Windows Server 2008

R2 - Enterprise Edition

Server de domeniu

(Domain controller)

Nod

SQL Server 2008 ERP

CRMServer de

aplicaţii 1

Nod

Program

bancar

AntivirusFileServerServer de

aplicaţii 2

Desktop

PC 1Desktop

PC 19 Network-attached

storage

Switch - 24

porturi

Interfaţă

Interfaţă

Interfaţă

Interfaţă configurare

(prin browser)

Interfaţă

Switch - 8

porturi

Interfaţă

Nod

Server de

aplicaţii 3 FileServer

Desktop

PC 1

Desktop

PC 6

Interfaţă

Router intrare (cu firewall, antivirus şi antispam)

Nod

Server

web, mailLinux

Interfaţă

Internet

Platformă pentru

agenţi software

- JADE -

Main ContainerServicii

platformă

Interfaţă

Procese

Servicii

Servicii intranet

Servicii pentrucomunicaţii fără fir

Servicii pentruvoceServicii

extranet

Servicii pentruvideo

Servicii acces internet şiconexiuni VPN

Servicii dedate

Servicii de stocare - SAN(Storage area network)

Servicii pentruSANoIP

Servicii pentrudispozitive mobile

Servicii pentru PSTN (publicswitched telephone network)

Servicii pentrudistribuirea automată a

apelurilor (ACD)

Servicii pentrurutarea apelurilor

Servicii specifice HotSpot(Oracle)

Servicii de

securitate

Nod

Server preluare

comenzi online Interfata

Artefacte

(software

agenti)

Punct 1 Punct 2

Servicii pentru I M,P2P, VoIP

Ca

le d

e

co

mu

nic

aţie

DMZ 1

Fib

ră o

ptică

cu

/fa

ra

me

dia

co

nve

tor

Realizeaza

Prin

ACL

Conexiune internet

(10Mb pentru LAN 1)

Conexiune internet

pentru redundanţă

(2Mb pentru LAN 2)DMZ 2

Fib

ră o

ptică

cu

/fa

ra m

ed

ia

co

nve

rto

r

Niveluri arhitecturale

arhitectura de afaceri, principalele procese de afaceri;

arhitectura informaţională, aplicaţiile, datele şi modul de

integrare a acestora;

arhitectura tehnologică, tehnologiile care sustin arhitectura

informaţională prin platforme de operare, reţele, diverse aplicaţii

pentru colaborare, reprezentarea şi manipularea datelor,

integrare, securitate şi managementul sistemelor.

Cadrul de dezvoltare a unei EA

Clienti

Investitori

Factori de

reglementare

Competitori

Piata

Oportunitati

Industrie

Strategia de afaceri a

intreprinderiiSuma

Activele afacerii

Activele si procesele IT

existente

Activele si procesele

IT finale (tinta)

Arhitectura de intreprindere (EA)

Descriere arhitectura

existenta

Standarde folosite de

EA

Descriere EA

modificata

Noile standarde folosite

de EA

Proiecte pentru EA

Plan de dezvoltare

Suma Suma

Instrumente de

monitorizare/ operare/

securitate

Instrumente de

guvernanta a

arhitecturii

Instrumente pentru

determinarea eficientei

EA

Instrumente de

dezvoltare EA

Modele si cadre de lucru

arhitecturale

Standarde pentru EA

Principii şi reguli

folosite de intreprindere

Tehnici si metode

de dezvoltare a

EA existente in

industrie

Principii

arhtiecturale

Instrumente, modele, tehnici, metode

Cadrele de lucru (frameworks) si

modelele stratificate

Stratificarea este utiizata pentru definirea mai detaliata conţinutul

componentelor. Un exemplu este OSIRM (Open Systems

Interconnection Reference Model), 1984.

Cadrele de lucru cele mai cunoscute sunt:

Zachman Framework,

TOGAF (The Open Group Architecture Framework),

FEA şi DoD TRM (Department of Defense Technical Reference Model)

Utilizarea diferitelor cadre de lucru

Other

6%

CIMOSA (Computer

Integrated Manufacturing

Open Systems

Architecture) framework

6%

Organization own

32%

C4ISR, US Defense

Architecture Framework

6%

TOGAF, the Open Group


9%

FEAF, US Federal

Enterprise Architecture

Framework

6%

Zachman Framework

18%

IAF, Cap Gemini Ernst &

Young's - Integrated


7%

ISO/IEC 14252 (IEEE

Std 1003.0) Guide to the

POSIX Open System

Environment

3%

TEAF, US Treasury

Enterprise Architecture

Framework.

4%

PERA (Purdue

Enterprise Reference

Architecture) Framework

3%

EA stratificata

OS

Internet Intranet Wireless Extranet Date Voce Video VoIP

Securitate

Detectare erori

Configurare

Cuantificare

performanţe

Nivel servicii pentru

afaceri

Nivel informaţional

Nivel aferent

sistemelor/aplicaţiilor

Niv

el te

hn

olo

gic

Resurse logice

Niv

el d

e m

an

ag

em

en

t

Platforme (mainframe) Platforme (midrange) StocareDesktop-uri

OSHardwareHardwareHardware

Reţea

Resurse fizice

Aplicaţii localeOSOS

Nivelurile de maturitate ale EA

Arhitectura de

afaceri

Arhitectura

informaţională

(Arhitectura de

aplicaţii)

Arhitectura

informaţională

(Arhitectura de

date)

Arhitectura

tehnologică

Arhitectura de

afaceri

Arhitectura

informaţională

(Arhitectura de

aplicaţii)

Arhitectura

informaţională

(Arhitectura de

date)

Arhitectura

tehnologică

Arhitectura de

afaceri

Arhitectura

informaţională

(Arhitectura de

aplicaţii)

Arhitectura

informaţională

(Arhitectura de

date)

Arhitectura

tehnologică

Fără

arhitectură

Cu arhitectură

parţialăCu arhitectură

întreagă

Nivelul de complexitate al sistemelor

Intranet

Lan/WAN

Server HTTP

Continut

serverContinut staticContinut dinamic

BrowserAngajati

Clienti

Sis

tem

cu

gra

d r

ed

us

de

com

ple

xita

te

Internet

Intranet

Lan/WAN

Server HTTP

Continut


BrowserAngajati

Clienti

Server HTTP

Continut static

Firewall

Server de aplicatii

Firewall

domeniu

Portal server Servicii

Personalizare

server

Server

securitate

Sis

tem

cu

gra

d m

ed

iu d

e

com

ple

xita

te

Extranet

Internet

Intranet

Lan/WAN

Server HTTP

Continut


BrowserAngajati

Clienti

Server HTTP

Continut static

Firewall

Server de

aplicatii

Firewall

domeniu

Portal server Servicii

Personalizare

server

Server

securitate

Parteneri

de afaceri

Sisteme/servicii

alti actoriMesaje

Firewall

Administrator

conturi

Politici de

securitate

Baza de date

intreprindere

Depozit de date

intreprindere

Hub pentru

integrarea mesajelor

si fisierelor

Servicii

web

Sis

tem

cu

gra

d r

idic

at d

e

co

mp

lexita

te

Avantajele EA

Standardizare la nivelul întregii organizaţii, baza pentru

reducerea costurilor pentru rularea/testarea întregului sistem sau

doar a unei anumite componente.

Comunicare mai uşoară între stakeholderi;

Raportări statistice diverse;

Obţinerea în timp util a informaţiilor necesare;

Facilitarea şi fundamentarea luarea din timp a deciziilor;

Abstractizarea descrierii sistemului/mediului;

EA ajută întreprinderea să decidă mai uşor modul de realizare a

unor noi investiţii IT, şi anume unde să implementeze, unde să

modifice şi unde să renunţe la anumite aplicaţii şi/sau

componente;

Creează o legătură între tehnologiile folosite şi misiunea

întreprinderii;

Facilitează interoperabilitatea şi integrarea tehnologiilor folosite;

Sporeşte securitatea;

Simplitate în utilizare;

Dezavantajele EA

Infrastructură; EA reclama existenta unei infrastructuri solide şi

care să răspundă în totalitate cerinţelor de comunicaţie pentru

implementare. De asemenea, capacitatea reţelelor constituie un

factor de care trebuie ţinut cont la realizarea EA;

Integrarea soluţiilor: prin integrarea soluţiilor trebuie să se

transmită informaţii între sisteme ce folosesc limbaje de

programare diferite, platforme de operare diferite, formate diferite

de date;

Adaptarea la schimbări : aplicaţiile suferă periodic schimbări şi

actualizări. EA trebuie să ţină cont de modul de comunicare al

aplicaţiilor integrate şi de conexiunile realizate între acestea.

Este nevoie de o perioadă de timp pentru ca angajaţii să se

obişnuiască cu noile sisteme integrate în cadrul arhitecturii;

Nivelul de pregătire al utilizatorilor;

Sistemele din cadrul arhitecturii trebuie prevăzute cu măsuri

suplimentare de siguranţă;

Urmărirea dificilă a fluxurilor informaţionale şi a proceselor

complexe;

De ce companiile adopta EA?

Distribuţia companiilor în funcţie de motivul ales pentru implementarea unei EA

16%

14%

14%

12%12%

11%

11%

5% 3% 2%

Asistă la luarea deciziilor

Ajută la controlul portofoliului IT

Oferă planuri detaliate pentru

schimbările întreprinseReduce compexitatea activităţilor

Ajută la dezvoltarea sistemelor

Oferă o înţelegere de ansamblu şi de

detaliu mai bună a afaceriiAjută la prioritizarea alocărilor din

bugetSuportă externalizare şi internalizare

de activităţiOptimizează fuziunile şi achiziţiile

Altele

Principii de realizare EA

Nr. crt. Principii arhitecturale Semnficatie

1 EA trebuie să permită desfăşurarea afacerii

EA trebuie să promoveze denumirea/brandul

întreprinderii

trebuie să ajute compania să crească gradul de

satisfacţie al clienţilor şi popularitatea

denumirii/brandului acesteia

2 EA trebuie să conducă la creşterea profitului trebuie să ajute compania să intre/acapareze noi pieţe

şi să se adapteze cât mai repede la caracteristicile

acestora

3 EA trebuie să permită desfăşurarea afacerii

trebuie să ajute compania să îşi conducă afacerea într-

o manieră cât mai riguroasă

4 EA trebuie să ajute la extinderea pe alte pieţe

ale întreprinderii

trebuie să ajute compania să intre/impună pe noi pieţe

şi să se adapteze cât mai repede la caracteristicile

acestora

5 Ea trebuie să răspundă în timp rapid

cerinţelor pieţii/clienţilor

trebuie să ajute compania să introducă pe piată într-un

timp cât mai scurt produse noi pentru a satisface

nevoile mereu în schimbare ale clienţilor

6 EA trebuie să îmbunătăţească producţia trebuie să ajute compania astfel încât afacerea să

folosească cât mai puţine resurse;

7 EA trebuie să permită înlocuirea/adăugarea

de parteneri (stakeholderi)

trebuie să ajute compania astfel încât să fie capabilă

să înlocuiască/adauge un furnizor în timp cât mai

scurt şi cu pierderi cât mai mici

8 EA trebuie să ducă la simplificarea

proceselor

trebuie să ajute compania să simplifice procesele de

afaceri, micşorând astfel timpul acestora de

desfăşurare;

9 EA trebuie să fie eficientă din punct de

vedere al costurilor

trebuie să ajute compania să realizeze tranzacţii la

costuri cât mai reduse, păstrând în schimb acelaşi

grad (sau chiar unul mai bun) de funcţionalitate

10 EA trebuie să poată fi optimizată trebuie să ajute compania să beneficieze de o

reducere a costurilor folosind noile tehnologii

apărute. De aceea, trebuie aleasă şi folosită cea mai

bună soluţie pentru EA din cele existente. Daca există

deja o variantă de EA, aceasta va trebui să poată fi

optimizată.

11 EA trebuie să fie realizată la nivel global trebuie să ajute compania să realizeze şi să menţină

legături cu stakeholderi aflaţi la mare distanţă (de

exemplu, localizaţi pe alte continente)

12 EA trebuie să suporte mai multe servicii trebuie să ajute compania să îşi construiască o

platformă care să suporte mai multe servicii. Este mai

ieftin, de exemplu, pentru companie din punct de

vedere al managementului şi al planificării să deţină o

reţea care acceptă voce, video şi date simultan.

13 EA trebuie să fie scalabilă trebuie să permită companiei să adauge rapid

funcţionalităţi specifice într-o manieră care să vizeze

un grad ridicat de compatibilitate şi o alocare

eficientă a costurilor.

14 EA trebuie să ofere mai multe niveluri de

calitate a serviciilor (QoS – quality of

services).

trebuie să ajute compania să ofere mai multe niveluri

de calitate Acestea trebuie să vizeze tranzacţiile,

produsele, şi clienţii.

15 EA trebuie să poată fi reconfigurabilă trebuie să sprijine compania (într-un mod rapid şi

eficient din punct de vedere al costurilor) pentru a

face faţă nevoilor de afaceri prin reconfigurarea EA.

16 EA trebuie să fie unificată trebuie să ajute compania să îşi creeze o infrastructură

de reţea consistentă şi bine proiectată.

Istoricul EA

Modele arhitecturale (MA)

Un model arhitectural (MA) conţine principiile, serviciile,

standardele, conceptele, componentele, modurile de vizualizare

şi configuraţiile.

Clasificarea MA

MA diferă din punct de vedere al structurii, principiilor,

stakeholderilor şi al problemelor specifice cu care se confruntă

mediul în care întreprinderea îşi desfăşoară activitatea.

Problemele constau în identificarea unor metode şi a unui

vocabular comun şi în stabilirea unor standarde şi a unui set de

instrumente de comunicare. Problemele odată soluţionate sunt

integrate în construcţia modelului arhitectural.

Clasificarea MA in functie de tipul

modelului arhitectural

1. Modele dezvoltate de companii:

GERAM (Generalised Enterprise Reference Architecture and

Methodology) (1990)

CIMOSA (Computer Integrated Manufacturing Open System

Architecture) a fos realizat de către Consorţiul AMICE în 1990 în

cadrul unui proiect european.

GERAM (Generalised Enterprise Reference Architecture and

Methodology ) reprezintă un standard realizat pe baza CIMOSA

(1990)

TOGAF (1995)

Clasificarea MA in functie de tipul

modelului arhitectural

RM-ODP (the Reference Model of Open Distributed Processing)

EABOK (The Guide to the Enterprise Architecture Body of

Knowledge) (2004)

IDEAS Group (International Defence Enterprise Architecture

Specification for exchange Group) (2005)

ARCON - A Reference Architecture for Collaborative Networks

(2007)

2. Modele de tipul “Open Source”

PRAXEME (2006)

TRAK (The Rail Architecture Framework) (2009).

MEGAF - descrie o infrastructură folosită la realizarea cadrelor

arhitecturale care respectă definiţia EA oferită în standardul

ISO/IEC 42010 standard (2010)

3. Modele cu licenţă (brevetate)

Modelul Zachman (1987).

IAF (Integrated Architecture Framework) creat de compania

Capgemini (1993).

IFW (Information FrameWork), realizat de Roger Evernden (1996).

OBASHI (Ownership, Business Processes, Applications, Systems,

Hardware and Infrastructure) (2001).

GARTNER (2005)

SAM (Solution Architecting Mechanism) (2006).

CLEAR Framework for Enterprise Architecture (Clarifying Learning

Expectations and Results) (2006).

PEAF (Pragmatic Enterprise Architecture Framework) (2008)

4. Modele create pentru industria de apărare

DoDAF - the US Department of Defense Architecture Framework

(2003 – apariţia versiunii 1.0 a modelului arhitectural).

MODAF (British Ministry of Defence Architecture Framework) (2005).

AGATE (Atelier de Gestion de l'ArchiTEcture des systèmes

d'information et de communication)

NAF (NATO Architecture Framework)

DNDAF (Department of National Defence and the Canadian Forces

(2008)

TRAK (The Rail Architecture Framework, 2009)

5. Modele guvernamentale

NIST Enterprise Architecture Model (National Institute of

Standards and Technology) (1990).

FEAF (Federal Enterprise Architecture Framework) (1999)

TEAF (Treasury Enterprise Architecture Framework (2000).

GEA (Government Enterprise Architecture)

FDIC Enterprise Architecture Framework (Federal Deposit

Insurance Corporation) (2005)

NORA (Nederlandse Overheid Referentie Architectuur)

Clasificare MA in functie de organizarea

informaţiei

Modele care ajută la structurarea arhitecturii întreprinderii folosind

întrebări cum ar fi “ce?”, “cum?”, “cine?”, etc. care vizează diverse

aspecte în ceea ce priveşte dezvoltarea arhitecturii.

Modele care au în componenţa lor patru nivele: nivelul de afaceri,

nivelul de date, nivelul aplicaţiilor şi nivelul tehnologic.

Modele care adaugă o listă de verificare a elementelor ce trebuie

livrate, fiind cunoscute ca modele de referinţă (ca de exemplu

FEA), pentru a alinia procedura de realizare a produselor din toate

zonele de dezvoltare.

Modele bazate pe o ierarhie de procese, precum: SCOR (Supply

Chain Operations Reference, VCG VRM (Value Reference Model

al Value Chain Group), APQC (American Productivity & Quality

Center).

Modele arhitecturale care conduc la dezvoltarea şi punerea în

aplicare a celor mai performante bune-practici de gestionare a

programului, precum: EAP.

Modelele arhitecturale dezvoltate în domeniul apărării care se

bazează pe metamodele şi artefacte ce provin cu precădere din

abordarea orientată pe obiecte.

Evolutia principalelor MA

Alegerea modelului arhitectural

evaluarea atentă şi înţelegerea afacerii şi a mediului în care

aceasta se desfăşoară;

definirea scopurilor şi a obiectivelor care trebuie atinse prin

folosirea modelului arhitectural;

verificarea prin care se constată ce model arhitectural se

potriveşte cel mai bine întreprinderii ţinând cont de scopurile şi

obiectivele sale;

personalizarea modelului arhitectural în funcţie de nevoile

existente şi de tehnicile de modelare avute la dispoziţie;

verificarea noii versiuni de MA obţinută în urma personalizării

prin rularea mai multor scenarii;

în urma rulărilor, versiunea de MA trebuie actualizată şi

îmbunătăţită.

Avantajele MA

oferă o modalitate de a organiza structura aferentă EA;

este o resursă valoroasă care ajută întreprinderea să identifice

soluţii mai bune în folosirea eficientă a tehnologiei utilizate pentru

susţinerea proceselor de afaceri;

evidenţiază legăturile existente între cerinţele afacerii, arhitectura

informaţională şi arhitectura tehnologică;

oferă o serie de soluţii pentru a descoperi şi a organiza datele,

date ce vor fi folosite ulterior la la construirea view-urilor. View-

urile au rolul de a asigura completitudinea, integritatea şi

acurateţea datelor;

cresc securitatea în ceea ce priveşte legăturile dintre artefactele

create în cadrul arhitecturii;

pot fi eliminate mai uşor procesele şi informaţiile redundante;

oferă şabloane de lucru, făcând astfel mai uşor de înţeles şi de

utilizat modelul;

se poate realiza o proiectare a arhitecturii pe baza

caracteristicilor afacerii;

unele modele oferă îndrumare în ceea ce priveşte maniera în

care poate fi folosit modelul pentru a dezvolta arhitecturi cu un

grad ridicat de securitate precum şi arhitecturi orientate pe

servicii;

oferă definţii clare în ceea ce priveşte termenii specifici cu care

se lucrează;

oferă un cadru în care pot fi evidenţiate caracteristicile fluxurilor

şi schimburilor informaţionale în raport cu resursa umană;

permit impunerea de condiţii care indică ordinea în care relaţiile

şi evenimentele trebuie să aibă loc;

oferă ajutor pentru modul de folosire a instrumentelor puse la

dispoziţie;

unele modele arhitecturale folosesc limbajul UML (ex. TRAK);

prin soluţiile şi instrumentele puse la dispoziţie, modelul

arhitectural poate aduce în atenţie o anumită activitate, creând

pentru îndeplinirea ei în timp util artefactele necesare;

modelul arhitectural oferă o interoperabilitate şi separare a

elementelor interne şi externe, oferind astfel o flexibilitate mai

mare arhitecturii. Flexibilitatea constă în capacitatea de a înlocui

şi/sau substitui task-uri/servicii/procese în caz de eroare, în a

actualiza sau schimba task-uri/servicii/procese fără ca

operaţiunile întreprinderii să aibă de suferit, de a refolosi task-

urile/serviciile/procesele existente pentru realizarea unui nou

produs sau seriviciu, etc;

reduce semnificativ costurile construirii unui sistem complex;

realizarea livrabilelor se face mai rapid;

oferă un control general al costurilor mai bun;

oferă o predictibilitate mai exactă pentru dăţile de livrare.

1


economice (3)

ASE, CSIE, IE

Arhitecturi de intreprindere. Modele arhitecturale (II)

2

Modele arhitecturale (MA). Descriere

• Modelul Zachman

• Enterprise Architecture Planning (EAP)

• Extended Enterprise Architecture Framework (E2AF)

• Treasury Enterprise Architecture Framework (TEAF)

3

Modele arhitecturale (MA)

Definitie

cadrul folosit pentru construirea EA şi cu ajutorul căruia este descris modul de organizare a view-urilor asociate ei.

Componenta

principii, servicii, standarde, concepte, componente, moduri de vizualizare şi configuraţiile.

4

Modelul Zachman (1)

John Zachman:“pentru a nu lăsa afacerea să se descompună, conceptul de arhitectura sistemelor informaţionale devine din ce în ce mai puţin o opţiune şi din ce în ce mai mult o necesitate”.

Istoric John Zachman publica prima variantă a modelului în 1987 in

revista IBM Systems . in 1990 apare o varianta actualizata a modelului. ultima versiune reprezinta în prezent un model pe care

importante organizaţii la nivel mondial îl folosesc pentru a-şi construi infrastructura informaţională.

folosit cu precădere pentru sisteme informaţionale din mediul de afaceri şi în industrie

este considerat un model de referinţă pentru dezvoltarea EA.

5

Modelul Zachman (2)

6

Modelul Zachman (3)

Rol MA propune să realizeze un model holistic al unei infrastructuri

informaţionale pentru o întreprindere pe baza a cinci puncte de vedere: contextual conceptual logic fizic Detaliat caracteristicilor actuale ale companiei (!). Atenţia se concentrează pe faptul că toate aspectele

caracteristice unei întreprinderi trebuie să fie bine realizate şi organizate.

7

Modelul Zachman (4)

What (Ce): descrierea datelor ( de ex. obiectele de afaceri, datele de sistem, tabele relaţionale, definirea de câmpuri)

How (Cum): descrierea functionala (de ex. procesele de afaceri, funcţiile aplicaţiilor software, etc);

Where (Unde): descrierea retelei, indică locaţiile şi interconexiunile din cadrul întreprinderii (ex: răspunsuri includ localizarea geografică a principalelor locaţii, separarea secţiilor în cadrul unei reţele logistice, adresarea memoriei în cadrul sistemului, alocarea nodurilor de sistem, etc.)

Who – descrierea persoanelor implicate

When — descrierea alocarii timpului

Why – descrierea motivationala

8

Modelul Zachman (5)

Contextual (Why) Goal List – obiective de nivel inalt ale organizatiei

(How) Process List – lista tuturor proceselor cunoscute

(What) Material List – lista tuturor entitatilor organizationale

(Who) Organizational Unit & Role List – lista tuturor unităților

organizației, sub-unităților și rolurile identificate aferente

(Where) Geographical Locations List – locatii importante pentru organizație; pot fi mari și mici

(When) Event List – lista de factori declanșatori și cicluri importante pentru organizație

9

Modelul Zachman (6) Conceptual (Why) Goal Relationship Model – identifică ierarhia de obiective care sprijină

obiectivele primare

(How) Process Model – oferă descrieri de proces, procesele de intrare, procesele de iesire

(What) Entity Relationship Model – identifică și descrie entitatile organizationale și relațiile dintre ele

(Who) Organizational Unit & Role Relationship Model – identifica rolurile si unitatile intreprinderii precum si relatiile dintre acestea.

(Where) Locations Model – identifica locatiile intreprinderii si relatiile dintre ele.

(When) Event Model – identifică și descrie evenimentele singulare si periodice in raport cu timpul

10

Modelul Zachman (7) Logical (Why) Rules Diagram – identifica si descriu regulile care aplica anumite

constrangeri asupra proceselor si entitatilor fara a tine cont de implementarea fizica si tehnica

(How) Process Diagram – identifica si descriu procesele de tranzitie exprimate prin verbe si substantive, fara a tine cont de implemetarea fizica si tehnica

(What) Data Model Diagram – identifica si descrie entitatile si relatiile dintre ele tinand cont de implementarea fizica si tehnica

(Who) Role Relationship Diagram – identifica si descrie rolurile precum si relatiile dintre acestea tinand cont de tipurile de rezultate ce se obtin din colaborari. Nu se va tine cont de implementarile fizice si tehnice.

(Where) Locations Diagram – identifica si descrie locatiile folosite pentru accesarea, manipulare si transferul proceselor fra a tine cont de implementarile fizice si tehnice.

(When) Event Diagram – identifica si descrie legaturile dintre evenimente sub forma de secvente si cicluri fara a tine cont de implementarile fizice si tehnice.

11

Modelul Zachman (8) Physical (Why) Rules Specification – exprimate in limbaj formal. Constau in numele regulii

si o structura logica folosita pentru specificarea si testarea starii regulii.

(How) Process Function Specification – exprimata intr-un limbaj tehnic specific, elementele aferente proceselor ierarhice sunt legate prin apelarea proceselor.

(What) Data Entity Specification – exprimata intr-un format specific tehnologiei folosite. Fiecare entitate este definita prin nume, descriere si atribute. Sunt indicate si legaturile dintre entitatile de date.

(Who) Role Specification – exprimă ce trebuie atributii are fiecare rol și fluxul de lucru la nivel de detaliu.

(Where) Location Specification – exprima componentele de infrastructura fizica si legaturile lor

(When) Event Specification – exprima transformarile starilor evenimentelor ce prezinta interes pentru intreprindere.

12

Exemplu: Model entitate-asociere (What, conceptual)

Notatii

13

Exemplu:Model de date (What, logic)

14

Exemplu: Model de proces (How, conceptual)

15

Exemplu: Diagrama de proces (how, logic)

16

Notatii

17

Integrarea modelelor de date cu modelele de procese

18

19

Enterprise Architecture Planning (EAP)

definit ca fiind un cadru de lucru comercial care oferă îndrumare pentru primele două linii ale modelului Zachman (contextual si conceptual)

publicat prima dată în 1992

Rol

este acela de a asigura realizarea de sisteme informaţionale şi informatice de o calitate ridicată prin:

adoptarea unui model de afaceri stabil

definirea dependenţelor dintre date înainte de implementarea sistemului.

20

Enterprise Architecture Planning (EAP) (2)

Principii

datele întreprinderii trebuie să fie accesibile din orice locaţie şi oricând este nevoie

sistemele informatice trebuie să fie adaptate astfel încât să facă faţă nevoilor de schimbare impuse de dinamica afacerii

în cadrul întreprinderii trebuie să existe standarde ridicate, iar datele trebuie să aibă un grad mare de integritate

toate sistemele de date din cadrul întreprinderii trebuie să fie integrate

21


Moduri de implementare

Arhitectura de dateArhitectura de

aplicaţii

Arhitectura

tehnologică

Modelarea afaceriiTehnologiile şi sistemele

curente

Iniţierea planificării Nivel 1

Nivel 2

Nivel 3

Nivel 4

Fig. 3 Modelul EAP

22


Structură. Nivelul 1: reprezintă activităţile necesare iniţierii proiectului. Activităţile specifice impun

folosirea unei metodologii adecvate, indicând: cine ar trebui să fie implicat ce set de instrumente să fie utilizat.

Nivelul 2: construieşte o bază de cunoştinţe a proceselor de afaceri şi a informaţiilor

necesare. Această vizeaza: modelarea afacerii tehnologiile si sistemele curente

Nivelul 3: se realizează planurile pentru viitoarea arhitectură. Acesta include:

arhitecturii de date prin descrierea tipurilor de date de care are nevoie de afacerea. arhitectura aplicaţiilor defineşte: principalele aplicaţii necesare gestionării datelor şi

proceselor afacerii. arhitectura tehnologică identifică platformele tehnologice necesare realizării unui

mediu adecvat pentru datele şi arhitecturile aplicaţiilor.

Nivelul 4: alocat implementării. Defineste secvenţa pentru: implementarea aplicaţiilor, crearea unui calendar pentru desfăşurarea etapelor necesare implementării, pregătirea unei analize cost/beneficiu definirea unei foi de parcurs pentru trecerea de la starea actuală la starea dorită.

23

Extended Enterprise Architecture Framework (E2AF)

Istoric.

dezvoltat în 2002 de către Institutul de dezvoltare a arhitecturii întreprinderii (The Institute For Enterprise Architecture Developments (IFEAD)) din Olanda

influentat si de modelele arhitecturale Zachman si EAP (Enterprise Architecture Planning

Scop

dezvoltarea proceselor şi activităţilor ce duc la extinderea EA dincolo de limitele iniţiale, definind astfel un mediu colaborativ pentru toate entităţile implicate în procesul de colaborare.

24

Extended Enterprise Architecture Framework (E2AF) (3)

Principii crearea şi menţinerea unei viziuni comune agreate

atât din punct de vedere al afacerii, cât şi din punct de vedere al IT-ului. Astfel se poate realiza o corelare/aliniere continuă între afacere şi IT ;

realizarea unei activităţi holistice care să reflecte cu acurateţe strategia de afaceri a întreprinderii;

creşterea agilităţii (a timpului de reacţie) prin reducerea complexităţii proceselor ;

creşterea flexibilităţii în ceea ce priveşte colaborarea cu stakeholderii externi ;

25


Fig 4. Modelul E2AF

26


Structură

concept cu implicaţii puternice în ceea ce priveşte înţelegerea oricărui aspect şi în orice moment de timp, în ceea ce priveşte întreprinderea şi evoluţia sa. Pe baza acestui model, se pot lua decizii pentru crearea de extensii şi pentru realizarea de schimbări.

practicile folosite şi modul de abordare: E2AF se bazează pe conceptul descris în standardul IEEE 1471-2000. Versiunea E2AF în care se doreşte reprezentarea doar a unor aspecte, cum ar fi cel economic, legal, etic sau altele care sunt importante pentru organizaţie (Fig. 5)

27


Fig. 5 Modelul E2AF particularizat bazat pe

standardul IEEE 1471-2000

28

Treasury Enterprise Architecture Framework (TEAF)

Istoric Modelul TEAF derivă din modelele americane Treasury (TISAF)

realizat în anul 1997 şi FEAF. Prima variantă a modelului TEAF a apărut în anul 2000.

Scop sa ofere îndrumare pentru managementul şi dezvoltarea EA pentru

trezorerii ; sa satisfaca cerinţele OMB (Office of Management and Budget) al

SUA ; sa sprijine birourile şi departamentele trezoreriei SUA în a

implementa propriile EA ; sa arăte beneficiile încorporării instrumentelor pentru EA în

operaţiile curente de afaceri ; să ofere o structură pentru realizarea EA şi pentru managementul

activelor sale.

29

Treasury Enterprise Architecture

Framework (TEAF) (2)

Principii respectarea legilor şi reglementărilor în vigoare ; obiectivele de business trebuie să fie definite înaintea

dezvoltării soluţiilor de IT ; valoarea totală a afacerii este principalul factor care

primează pentru deciziile luate legate de tehnologiile folosite ;

EA este parte integrantă a procesului de management al investiţiilor ;

deciziile arhitecturale trebuie să vizeze maximizarea interoperabilităţii ;

standardizarea va fi folosită pentru a îndeplini cerinţele şi pentru a indentifica funcţiile de bază ce pot fi folosite ;

informaţia şi infrastructura sunt active foarte importante care trebuie controlate şi securizate .

30

Treasury Enterprise Architecture Framework (TEAF) (3)

Structura infrastructura organizational informational functional

Funcţional

Informaţional

Organizaţional

Infrastructură

Cum, unde şi când ?

Ce, cât de mult,

şi cât de des ?

Cine şi de ce ?

Suport

31


Matricea TEAF a punctelor de vedere arhitecturale şi a principalilor actori existenţi în model.

folosită pentru a oferi o structură simplă şi uniformă a întregului cadrul de lucru.

constă în patru puncte de vedere arhitecturale (view-uri): funcţional informaţional organizaţional infrastructură

şi din patru perspective ale actorilor:

cel care planifică EA, cel care o deţine, cel care o proiectează, cel care o construieşte

32


Functii, procese si

activitati de afaceri care

manevreaza informatii

utile operatiilor de

afaceri

Toate informatiile

necesare realizarii

operatiilor de afaceri

pentru intreprindere,

precum si relatiile

dintre acestea

Structura

organizationala a

intreprinderii,

principalele operatii

realizate de

departamentele

acesteia, tipuri de

angajati, locatii de lucru

Componentele

hardware, software,

infrastructura, solutiile

de telecomunicatii si

serviciile care

constituie mediul

operational in cadrul

careia afacerea se

poate desfasura

Functional Informational Organizational Infrastructura

Planificator

Proprietar

Proiectant

Implementator

Pe

rsp

ective

View-uri

Fig. 7 Matricea TEAF

1


economice (4)

ASE, CSIE, IE

Arhitecturi de intreprindere. Modele arhitecturale (III)

2

Modele arhitecturale (MA). Descriere si exemplu

• The Open Group Architecture Framework (TOGAF)

• ArchiMate

• Exemplu proiectare EA

3

The Open Group Architecture Framework (TOGAF) (1)

Istoric • a fost dezvoltat de către Open Group în 1995, fiind bazat pe

TAFIM (Technical Architecture Framework for Information Management realizat de către Ministerul de Apărare al SUA în 1986).

• ultima versiune (versiunea 9.1) - reprezintă un set complet de metode şi tehnici însoţite de documentaţia aferentă pentru dezvoltarea EA.

4


Scop

• oferă o abordare de proiectare şi modelare

holistică care include patru nivele: o de afaceri o de aplicaţii o de date o tehnologic

5


Descriere

- un standard pentru cadrul arhitectural al întreprinderii

- folosit în mod gratuit de către orice organizaţie care îşi doreşte să dezvolte arhitecturi pentru sisteme informaţionale

- model axat pe procese

- utilizarea sa este benefică pentru acele organizaţii ale căror produse şi servicii sunt în domeniul afacerilor şi al industriilor

- se bazează pe modularizare, standardizare si pe tehnologii şi produse deja testate şi verificate care şi-au dovedit eficienţa.

6


Principii - oferă mai mult decât nişte simple principii în raport cu

celelalte modele - ofera stabilitate - definite la 3 nivele:

principiile întreprinderii care sprijină deciziile de afaceri care se iau în cadrul acesteia

principiile IT reprezintă un ghid de utilizare a resursele IT în cadrul întreprinderii;

principiile arhitecturale guvernează procesul de dezvoltare şi implementare a arhitecturii.

- conform TOGAF, un set de principii poate fi analizat din punct de vedere a cinci criterii calitative: inteligibilitatea, completitudinea, stabilitatea, consistenţa, coerenţă.

7


Structură

partea I: oferă o descriere detaliată a conceptelor

cheie ce definesc arhitectura până la abordarea de ansamblu folosită de TOGAF

conţine diferenţele dintre versiunea curentă a TOGAF şi cea precedentă precum şi descrieri pentru termenii folosiţi de TOGAF;

8


partea a II-a:

conţine Metoda de Dezvoltare a Arhitecturii (ADM - Architecture Development Method). Această parte reprezintă partea centrală a TOGAF şi descrie in detaliu metoda TOGAF de dezvoltare a EA

Premize

Viziune

arhitectură

Cerinţe

management

Arhitectura

informaţionalăImplementare

Arhitectura

de afaceri

Arhitectura

tehnologicăOportunităţi

şi soluţii

Managemntul

schimbărilor

Plan de

migraţie

TOGAF - Metoda ADM de

dezvoltare a EA

9


partea a III-a: conţine tehnicile şi modurile de

aplicare a ADM

partea a IV-a: ACF (Architecture Content

Framework ) descrie componentele arhitecturale folosite în TOGAF.

partea a V-a: numită ECT (Enterprise Continuum

& Tools) descrie taxonomiile şi instrumentele

folosite pentru clasificarea şi stocarea rezultatelor activităţii arhitecturii în cadrul întreprinderii.

partea a VI-a: conţine modelele de referinţă ale

TOGAF,

partea a VII-a: numită ACpF (Architecture

Capability Framework) descrie aspectele organizaţionale,

procesele, aptitudinile, rolurile şi responsabilităţile pe care o arhitectură trebuie să le îndeplinească pentru a putea funcţiona în cadrul unei întreprinderi.

10

ArchiMate (1)

Istoric dezvoltat în Olanda în cadrul unui proiect (2002-2004)

realizat de către institutul olandez Telematica în colaborare cu mai mulţi parteneri (de ex. ABN AMRO, Ordina (companie olandeză specializată în oferirea de servicii de consultanţă în IT)

in 2008 proprietarul proiectului devine grupul Open Group.

in 2009 este publicată versiunea 1.0 in prezent, ultima versiune este ArchiMate 2.0,

versiune ce reprezintă un standard tehnic recunoscut pe plan internaţional.

standardul Archimate are la baza standardul IEEE 1471

11

ArchiMate (2)

Scop

propune un limbaj de modelare a întreprinderii

limbaj de complexitate redusă

permite proiectarea aspectelor specifice unei întreprinderi, putând fi descrise: procesele de afaceri

structura organizaţională

fluxurile informaţionale şi de date

sistemele IT şi infrastructura tehnologică.

12

ArchiMate (3)

Structură ArchiMate împarte arthitectura întreprinderii în trei nivele:

nivelul arhitecturii de afaceri, informaţionale şi tehnologice. Fiecare nivel poate conţine elemente active cum sunt

procesele şi funcţiile pentru a determina un anumit tip de comportament.

13

Structura modelului: arh. de afaceri - descrie

procesele, funcţiile, serviciile şi evenimentele specifice afacerii. Acest nivel oferă ca elemente finite produse şi/sau servicii clienţilor externi

arh. pentru aplicaţii - descrie aplicaţiile software care oferă suport componentelor de afaceri prin intermediul serviciilor de aplicaţii

Arh. tehnologică - descrie infrastructura hardware şi de comunicaţii necesară arhitecturii pentru aplicaţii. Acest nivel oferă servicii de infrastructură ce permit rularea aplicaţiilor.

ArchiMate (4)

Informatii Produs Proces Organizatie

Date Aplicatii

Infrastructura

Informatii Comportament Structura

Aspecte

Arhitectura de

afaceri

Arhitectura

informationala

Arhitectura

tehnologica

14

ArchiMate (5)

15

Exemplu proiectare arhitectura de intreprindere (1)

foloseste elemente din TOGAF si ArchiMate este utilizat limbajul arhitectural ArchiMate 1.0 proiecteaza o arhitectură reală de întreprindere în care sunt

evidenţiate elementele care compun un sistem multiagent. În cadrul arhitecturii s-au proiectat: arh. de afaceri - s-au folosit noţiunile de proces pentru

afaceri, funcţie pentru afaceri, eveniment, colaborare, actor, rol, produs/serviciu, valoare, serviciu de afaceri;

arh. informaţională - s-au folosit noţiunile de componentă, produs, obiect, funcţie, colaborare, interfaţă;

arhitectura tehnologică - s-au folosit noţiunile reţea, nod, dispozitiv, interfaţa, proces pentru tehnologie, serviciu pentru tehnologie, cale de comunicaţie, legătură de reţea, artefact.

16


Exemplu de software pentru realizarea EA – Enterprise Architect 7.5

17


Arhitectura de afaceri A. Actorii şi rolurile în cadrul arhitecturii întreprinderii

actorul “Client” - rol de “Cumpărător” actorul “Intreprindere” - rolul de “Vânzător” sau de “Intermediar actorul “Stakeholder” - rol de “Bancă” şi de “Furnizor”

actorul “Stat” pkg Model arhitectura intreprindere bazat pe RIM

Roluri

Actori





furnizori

Agentulfurnizorului

Agentulclientului

Protocolnegociere

Stat



software pentru

procesul de

negociere

18


B. Procesele necesare prelucrării unei comenzi aferente unui client. pkg Model arhitectura intreprindere bazat pe RIM


produs/serviciu


Analiza cerere



produs/serviciu

Preluare comanda


Datepersonale




Inregistrarecerere



furnizori


ferma






Achizitii




Creare pachetclient



client


Achită factura

Protocolnegociere


Catalogareservicii


client

Produs / Serviciu

Valoare

Are asociat

Negociere

reusita

Conditi i ce

trebuie

indeplinite

19

C. Procesul de negociere






furnizori


Agentulfurnizorului

Negociere



pentru cotatie

Trimitere oferta



03.Trimitereoferta

Agentulclientului


oferta

Protocolnegociere



Criterii

20



Roluri

Actori




produs/serviciu


Analiza cerere



produs/serviciu

Preluare comanda


Datepersonale




Inregistrarecerere





furnizori


Agentulfurnizorului

Negociere



pentru cotatie

Trimitere oferta



03.Trimitereoferta

Agentulclientului


oferta


ferma






Achizitii




Creare pachetclient



client


Achită factura

Protocolnegociere


Catalogareservicii


client


Stat



Produs / Serviciu

Valoare



software pentru

procesul de negociere

Achitarea

facturii se

reflecta in

contabilitate

Ext

ras

ba

nca

r /

Trim

itere

ba

ni

cătr

e f

urn

izo

ri

Pla

ta

taxe

/imp

ozi

te

Are asociat

Conditi i ce

trebuie

indeplinite

Negociere

reusita

Criterii



21


Arhitectura informaţională Parte centrala – sistem ERP


ERP




utilizatori

Schimb de date«ArchiMate_Junction»

Cumul date


Schimb de date

Descarcă

stoc din

contabilitate

Plăţi /

Încasări

Încarcă stoc

din

contabilitate

DateDescarcă

stoc

gestiune

Incarcă

stoc

gestiune

Corelează

înregistrările

contabile

22





ERP




utilizatori

Aplicaţie pentrugestionare resurse

umane - HCM

Procesaretranzactie

Factură

Administrare tranzactie

Facturare

Date tranzacţie

Funcţiecontabilă

Schimb de date

Interfaţă ERP

«ArchiMate_Junction»

Cumul date

Aplicaţie pentrusalarii

Punct 1 Punct 2



Factură deachiziţii

Înregistrare factură de lafurnizor

Datetranzacţie

Schimb de date

Descarcă

stoc din

contabilitate

Plăţi /

Încasări

Inregistreaza

factura

Foloseste

Încarcă stoc

din

contabilitate

Date

Informaţii /

cunoştinţe

Descarcă

stoc

gestiune

Incarcă

stoc

gestiune

Corelează

înregistrările

contabile

23


Arhitectura tehnologică pkg Model arhitectura intreprindere bazat pe RIM

Arhitectura tehnologică

Servicii pentru infrastructură

LAN intern 2

LAN intern 1

Nod

Windows NT 6.1 -

Windows Server 2008

R2 - Enterprise Edition

Server de domeniu

(Domain controller)

Nod

SQL Server 2008 ERP

CRMServer de

aplicaţii 1

Nod

Program

bancar

AntivirusFileServerServer de

aplicaţii 2

Desktop

PC 1Desktop

PC 19 Network-attached

storage

Switch - 24

porturi

Interfaţă

Interfaţă

Interfaţă

Interfaţă configurare

(prin browser)

Interfaţă

Switch - 8

porturi

Interfaţă

Nod

Server de

aplicaţii 3 FileServer

Desktop

PC 1

Desktop

PC 6

Interfaţă

Router intrare (cu firewall, antivirus şi antispam)

Nod

Server

web, mailLinux

Interfaţă

Internet

Platformă pentru

agenţi software

- JADE -

Main ContainerServicii

platformă

Interfaţă

Procese

Servicii

Servicii intranet

Servicii pentrucomunicaţii fără fir

Servicii pentruvoceServicii

extranet

Servicii pentruvideo

Servicii acces internet şiconexiuni VPN

Servicii dedate

Servicii de stocare - SAN(Storage area network)

Servicii pentruSANoIP

Servicii pentrudispozitive mobile

Servicii pentru PSTN (publicswitched telephone network)

Servicii pentrudistribuirea automată a

apelurilor (ACD)

Servicii pentrurutarea apelurilor

Servicii specifice HotSpot(Oracle)

Servicii de

securitate

Nod

Server preluare

comenzi online Interfata

Artefacte

(software

agenti)

Punct 1 Punct 2

Servicii pentru I M,P2P, VoIP

Ca

le d

e

com

un

ica

ţie

DMZ 1

Fib

ră o

ptic

ă

cu/f

ara

me

dia

con

veto

r

Realizeaza

Prin

ACL

Conexiune internet

(10Mb pentru LAN 1)

Conexiune internet

pentru redundanţă

(2Mb pentru LAN 2)DMZ 2

Fib

ră o

ptic

ă c

u

/fa

ra m

ed

ia

con

vert

or


economice (5)

Arhitecturi de intreprindere. Nivelul de business. Business

processes modelling (BPM)

1

ASE. CSIE, IE

LUCRAREA DE CONTROL: 12 mai 2015

2

RECUPERAREA ACTIVITATILOR:

8 mai 2015, ora 12:00 (0227)

3

Structura

Definitii

Concepte cheie

Componente

Ciclu de viata

Exemple

Definitii

Proces = o serie sistematica de actiuni (task-uri) avand un scop bine stabilit; o serie continua de actiuni, operatii sau schimbari care au loc intr-un mod prestabilit. Procesele sunt repetitive.

Ierarhia proceselor de business

Abordare sistematica de identificare, proiectare, executare, monitorizare si control, automat si manual a proceselor de business in vederea obtinerii unor rezultate consistente aliniate la obiectivele organizatiei.

Implica utilizarea tehnologiilor TIC colaborative si inovative pentru asigurarea flexibilitatii/agilitatii proceselor economice

Asigura alinierea proceselor de business la strategia de business

(Association of Business Process Management Professionals-ABPMP)

Managementul proceselor de business

Management si tehnologii

Tehnologiile fara managementul acestor tehnologii sunt fara utilitate.

Au fost create suite de aplicatii care sa ajute companiile sa isi gestioneze procesele de business

Instrumente pentru modelarea si proiectarea vizuala a proceselor de business

Simularea si testarea proceselor de business (automatizare, control, masurare a proceselor de business)

Oferirea de feedback si informatii referitoare la performanta proceselor

End-To-End Work

Functiile/functionalitatile de business (business functions) sunt

definite printr-un grup de activitati (de exemplu vanzari,

financiar, fabricatie)

Procesele de business se concentreaza pe activitati/task-uri

care se intersecteaza cu mai multe granite functionale pentru

a oferi valoare pentru client

Procesele de business au intrari si iesiri (functiile nu)

Procesele sunt cross-functionale

Managementul continuu al proceselor

BPM implica un commitment organizational permanent pentru

a gestiona procesele de business

Include:

Modelare

Analiza

Proiectarea proceselor

Masurarea performantei

Modelarea, analiza, proiectarea si

masurarea proceselor

In vederea asigurarii performantei proceselor. BPM trebuie sa realizeze:

Modelarea proceselor

Analiza proceselor


Masurarea performantelor proceselor

Angajament (commitment) organizational

Roluri si responsabilitati, precum proprietar de proces, proiectanti, arhitecti

Noi structuri de guvernanta pentru schimbarea modului in care sunt adoptate deciziile

Leadership, valori, cultura organizationala.

Tehnologii BPM

BPM este o tehnologie care sustine managementul

Exista o gama larga de tehnologii care sustin planificarea, proiectarea, analiza, executarea si monitorizarea proceselor de business

Exista suite de aplicatii dedicate BPM

Sistemele BPM trebuie sa permita integrarea vechilor sisteme, de la care sa preia informatii

Un framework utilizat in mod frecvent pentru deploymentul acestor tehnologii este Service Oriented Architecture (SOA)

Componente BPM

Input

Date, formulare documente, imagini, autorizare/aprobare, alerte de la un sistem/persoane.

Participantii la proces

Exemple de activitati

Planning & strategy

Analysis

Design & modeling

Implementation

Monitoring & controlling

Refinement

Output

Dashboard-uri, rapoarte, e-mail alerts de la participanti, etc.

Ciclu de viata BPM

Strategie si planificare

Strategia stabileste o directie pentru BPM

Planificarea presupune intelegerea strategiei organizatiei

Ofera o baza pentru o abordare holistica pentru integrarea oamenilor, proceselor si sistemelor in traversarea granitelor functionale

Identificarea rolurilor BPM, performanta asteptata, metodologiile

Analiza proceselor de business

Pe baza informatiilor din documentele strategice, modelele

proceselor, masurile de performanta utilizate,

Presupune intelegerea proceselor de business in contexul

intregii organizatii

Proiectarea si modelarea proceselor de

business

Documentarea secventei de activitati, inclusiv ceea ce este realizat, la ce moment, in ce locatie, de catre ce actori, cu ajutorul carei metodologii

Definirea a ceea ce organizatie doreste sa fie procesul end-to-end work

Se verifica ca exista un sistem de control si de masurare a performantelor proceselor

Monitorizarea si controlul proceselor

Masurarea si monitorizarea continua ofera informatii necesare pentru ajustarea resurselor alocate proceselor.

Ofera infromatii privind performanta proceselor in legatura cu obiectivele/scopurile organizatiei

Imbunatatirea, reproiectarea, re-ingineria proceselor

Rafinarea proceselor

Vizeaza optimizarea proceselor, in vederea imbunatatirii

performantelor proceselor si a adaptarii la schimbari

Este un proces continuu.

Continuu vs. Ad Hoc

Simplu vs. Complex

Exemplu

Modelarea proceselor

Diagrame de procese, harti, modele

Diagrame:

Utilizeaza notatii simple pentru fluxul de baza al unui proces

Ilustreaza elementele majore ale fluxului de lucru asociat procesului, omitand detaliile

Harti

Mai precise decat diagramele Mai multe detalii referitoare la proces si interactiunile

cu alte elemente precum executantii, evenimente, rezultate

Permite intelegerea componentelor majore ale unui proces

Modele:

Se axeaza pe performanta proceselor, presupunand simulari

Reclama o mai mare precizie, date despre proces si factorii care afecteaza performanta procesului

Atributele si caracteristicile proceselor

Se refera la proprietati, comportament, scop asi alte elemente ale procesului

Sunt reprezentate pentru a realiza managementul proceselor din organizatie

Exemple: Inputs/Outputs, Events/Results, Value Add,

Roles/Organisations, Data/Information, Probabilities, Queuing, Transmission Time, Wait Time, Arrival Patterns/Distributions, Costs (indirect and direct), Entry Rules, Exit Rules, Branching Rules, Join Rules, Work/Handling Time, Batching, Servers (number of people available to perform tasks)

Scopul modelarii proceselor

Crearea unei reprezentari a procesului care sa –l

exprime suficient de complet si cu acuratete,

astfel incat sa faciliteze managementul acestuia.

Modelele sunt reprezentari simplificate care

faciliteaza intelegerea a ceea ce trebuie studiat si

luarea de decizii privind procesele

Avantajele modelarii:

Modelele sunt realizate relativ usor

Modelele sunt relativ usor de inteles

Modelele ofera o baza pentru masurare

Modelele faciliteaza simularile si analiza de impact a reproiectarii

proceselor

Standarde si notatii de modelare a

proceselor

Modelele ofera un limbaj pentru descrierea si comunicarea proceselor, asa cum sunt sau ar trebui sa fie acestea.

Exemple: Business Process Modelling Notation (BPMN) Flow Charting Event Process Chain (EPC) Value Chain Unified Modelling Language (UML) IDEF-0 (Integration Definition for Function Modelling) LOVEM-E (Line of Visibility Engineering Method - Enhanced) SIPOC (Supplier, Input, Process, Output and Customer) Systems Dynamics Value Stream Mapping

Business Process Modelling Notation

(BPMN)

Este larg utilizat in BPM

Ofera o notatie grafica pentru specificarea proceselor de business sub forma de Business Process Diagram (BPD)

Utilizeaza o tehnica de flowcharting similara cu cea utilizata in diagramele de activitate din UML

Se poate transforma in descriere executabila in Business Process Execution Language (BPEL). BPEL este un limbaj executabil pentru specificarea interactiunilor cu Web Services.

Este un standard in dinamica

Structura BPMN

BPMN – Events: denote something that happens

Classifications: Catching – triggered by external event or Throwing – generating an output

Types: Start Event - acts as a trigger for the process, End Event - represents the result of a process, Intermediate Event - represents something that happen between the start and end events

BPMN – Activities: describe the kind of work that must be done

Types: Task - represents a single unit of work that is not or cannot be broken down to a further level of business process detail, Sub-Process - used to hide or reveal additional levels of business process detail, Transaction - a form of sub-process in which all contained activities must be treated as a whole

BPMN – Gateway: determines forking and merging of paths depending on the conditions expressed

BPMN – Flow objects are connected to each other using connecting objects.

Types: Sequence Flow - shows in which order the activities will be performed, Message Flow - shows what messages flow across organisational boundaries, Association - associate an Artefact to a Flow Object and can indicate directionality

BPMN - Swim Lanes: visual mechanism of organising and categorising activities, based on cross functional flowcharting

Types: Pool - represents major participants in a process and contains one or more lanes, Lane - used to organise and categorise activities within a pool according to function or role

BPMN – Artefacts: used to bring some more information into the model/diagram

Types: Data Objects - show the data is required or produced in an activity, Group - used to group different activities but does not affect the flow in the diagram, Annotation - used to provide the model/diagram with understandable details

Exercitii: Modelati urmatoarele procese

Lansarea navetei

spatiale Voyager

Controlul unei case inteligente

Achizitie produse

Printarea unui

obiect 3D

utilizand un bio-

printer

Cerinte pentru modelarea proceselor

Mediul de business

Structura organizatorica

Business rules

Structura proceselor

Validarea modelelor si simularea

Este necesar ca modelele sa fie validate

Simularea poate fi utilizata la validarea modelelor

Validarea modelelor prin simulare inseamna sa se compare

output-urile rezultate prin simulare cu outputurile reale.

Perspective in modelarea

Abordarile in modelare

Bottom-up

Top-down

Middle-out

Obtinerea informatiilor necesare pentru

modelare

Observarea directa

Interviuri

Anchete

Workshopuri structurate

Participantii la modelare

Business strategists

Business managers

Financial analysts

Auditors

Compliance analysts

Process performance analysts

Requirements analysts

Systems analysts

Business analysts

Tehnici si instrumente de modelare

Pentru modelare manuala (diagrame/schite realizate manual)

Pentru modelare automata (editoare bazate pe dictionare de

obiecte/patternuri care pot fi utilizate la modelare

Simularea proceselor

Reclama date suficiente, pentru ca procesul sa poata fi simulat in diferite scenarii

Se pot realiza simulari manuale sau cu utilizarea unor instrumente software specializate

Beneficii

Analiza proceselor

Reprezinta o activitate esentiala pentru a arata cat de bine sunt indeplinite obiectivele de business

Analiza permite intelegerea si masurarea efectivitatii si eficientei proceselor de business

Exemple de rezultate ale analizei: intrari/iesiri ale proceselor, stakeholderi, sursele de ineficienta, scalabilitatea proceselor astfel incat sa fie indeplinite asteptarile clientilor, stabilirea metricilor de performanta, identificarea regulilor de business care definesc procesele, taskurile componente ale unui proces, modalitati de imbunatatire a utilizarii resurselor, oportunitati de reducere a constrangerilor.

Cand se realizeaza analiza proceselor?

Analiza se poate realiza ca un proces continuu, asociat monitorizarii

sau poate fi declansata de evenimente specifice, precum:

Planificarea strategica

Probleme cu performanta proceselor

Noi tehnologii

Fuziune/achizitie

Cerinte/reglementari externe

Pregatirea analizei

Alegerea

proceselor

Stabilirea

profunzimii

analizei

Alegerea

cadrului teoretic

Realizarea analizei (un check-list)


Principii de proiectare a proceselor

Proiectarea se realizeaza pe baza interactiunilor cu clientii

Proiectarea vizeaza activitatile care aduc valoare

Minimizarea/automatizarea taskuri conexe analizei

Efortul este depus atunci cand are sens

Un singur punct de contact

Asigurarea continuitatii fluxurilor

Reducerea marimii loturilor

Culegerea informatiilor o sindura data

Implicarea a cat mai putine roluri

Reproiecteaza si apoi autimatizeaza

Asigurarea calitatii inca de la inceput

Managementul performantei proceselor

Exemplu

Performanta proceselor

Toate procesele au o masura/metrica asociata efortului sau iesirii procesului.

Dimensiunile metricilor: timp, cost, capacitate, calitate.

Un proces aduce valoare atunci cand produce/genereaza outputul cerut de client si tunci cand clientul este dispus sa plateasca pentru acest proces

KPIs

Exemple de KPIs

Metode de masurare a performantei

Metodologii de masurare a performantelor utilizate in

BPM:

Value Stream Mapping

Activity Based Costing (ABC)

Statistical Methods

Transformarea proceselor

Metodologii BPM

Principii, proceduri si practici pentru orientarea proiectarii si realizarii BPM

Exemple

Implementarea proceselor

Specificatii ale activitatilor

O specificatie include :

Obiectivele, metricile de performanta si lista livrabilelor

Riscurile efectuarii si cum se minimizeaza aceste riscuri

Responsabilitatea pentru efectuarea completa

Aspecte financiare, de personal, de suport IT si alte resurse necesare

Durata de realizare

Interdependente cross-functionale

Sisteme de masurare-schema de principiu

Modelul conceptual al unui sistem de

masurare

Ericsson Example (*)

(*) A framework for developing measurement systems and its industrial evaluation - Miroslaw Staron , Wilhelm Meding, Christer Nilsson

Avantajele utilizarii unui sistem de

masurare a performantelor proceselor

Comunicare

Automatizare (colectare date, analiza, prezentare)

Siguranta (indicatori de verificare)

“Ensuring Reliability of Information Provided by Measurement Systems” – M. Staron, W. Meding

Organizarea managementului

proceselor

Aplicatii software pentru BPM

Software BPM Free

ADONIS

ARIS Express

BonitaSoft

BizAgi

Intalio

ProcessMaker


economice (6)

ASE, CSIE, IE

Arhitecturi de intreprindere. Nivelul informational.

Introducere (Informatia economica si comunicarea in sistemele

informationale economice)

Structura

Informatia economica

Comunicarea in sistemele informationale economice

Date, informaţii, cunoştinţe

Înţelepciune

Cunoştinţe

Informaţii

Înţelegerea relaţiilor

Date

Independenta de

context

Înţelegere

Înţelegerea modelelor

Înţelegerea principiilor

Exemplu

Datele: Numerele 100 si 5%.

Informaţiile: Dacă stabilim o banca de economii drept

context, atunci soldul si dobânda dobandesc semnificatie,

cu o serie de interpretări specifice. Soldul reprezintă

cantitatea de bani din cont, adică 100$. Rata dobânzii,

care este de 5% reprezintă factorul utilizat de bancă

pentru calcularea dobânzii la sold.

Exemplu

Cunoştinţele:

Dacă depun în cont 100$ şi dacă banca plăteşte anual 5% dobânda, atunci la sfârşitul unui an banca va calcula dobânda de 5% voi avea în cont la bancă 105$. Acest model reprezintă cunoaştere îmi permite să înţeleg cum va evolua soldul în timp şi ce rezultate va produce.

Dacă pun mai mulţi bani în cont voi câştiga mai multă dobândă, în timp ce dacă retrag banii din cont dobânda se micşorează.

Exemplu

Inţelepciunea:

Decurge din principiile sistemelor.

Orice acţiune care produce un rezultat care încurajează

aceeiaşi acţiune, produce o caracteristică numită

creştere.

Si nimic nu creşte la nesfârşit, fără să-şi atingă limitele.

Cuvântul cheie este limita.

Tunelul complexitatii

Complicat

Banal

Diferenţiere

Integrare

Tunelul complexităţii

Evoluţia datelor către informaţii, cunoaştere şi, în final, înţelepciune nu se întimplă în stagii discrete de dezvoltare. Parţial complet

Comunicarea - element al procesului de

cunoaştere

Emiţătorul (E); Receptorul (R); Canalul de transmisie (C); Mesajul/semnalul (M/S); Limbajul/alfabetul (L/A).

Metode de comunicare

Tezaur de cunostinte

Emiţător si receptorul dispun de un propriu tezaur de cunoştinţe (TE şi TR). Pentru a putea avea loc schimbul de mesaje trebuie să existe o elemente comune între cele două tezaure.

Perceperea sistemica a mesajului

Mesajul conţine cunoştinţe noi x1, x2, x3 şi cunoştinţele x4 şi x5 care există deja în tezaur (y5 respectiv y6). Scopul elementului x4 este de a introduce în tezaur cunoştinţa x1, iar al lui x5 de a lega cu tezaurul pe x2 şi x3. Cunoştinţele x4 şi x5, dacă ar fi legate între ele ar permite relaţii şi mai complexe de introducere în tezaur a celor noi

Deoarece în intersecţie nu avem decât elementul x5, vor fi introduse în tezaur numai x2 şi x3. Elementul x1 nu poate fi perceput, deci întreaga activitate de producere a acestuia şi de introducere în mesaj este inutilă.

Exercitiu: Comentati structura

urmatorului mesaj

Densitatea informaţională a mesajelor

Dm = Cn/Cm

Dm = densitatea informaţionala a mesajului;

Cn numărul cunoştinţelor noi din mesaj;

Cm numărul total de cunoştinţe care compun mesajul

R = Cm - Cn

R = redundanţa informaţională

Kr = R/Cm = 1 - Dm

Kr = coeficientul de redundanţă informaţională

Exemplu 1

Dm = 3/5 * 100 = 60%; R = 5 – 3 = 2 informaţii; Kr = 2/5 * 100 =100-60=40%

Exemplu 2

Dm = 3/4 * 100 = 75% R = 4 – 3 = 1 informaţie; Kr = 1/4 * 100 = 25%. Densitate informaţionala utilă Dm = 2/4 * 100 = 50%,

Exemplu 3

Dm = 3/6 * 100 = 50%; Kr = 2/6 * 100 = 33% Coeficient de inutilitate (Ki): Ki = Ci/Cm = 1/6*100 = 17% unde: Ci = numărul informaţiilor inutile (x6)

Documentele economice

Documentul economic = formă prestabilită de

materializare a mesajelor (pe suport fizic sau

electronic).

Documentaţia primară (totalitatea documentelor care

servesc la culegerea primară a datelor despre

fenomenele /procesele economice) si documentatia

derivata.

Documente individuale şi cumulative

Documente interne şi externe

Calitatea datelor

Dimensiune Definiţie: Măsura în care …

Accesibilitate datele sunt disponibile sau uşor şi rapid de regăsit

Cantitate corespunzătoare

de date volumul de date este potrivit pentru sarcina curentă

Credibilitate datele sunt considerate adevărate sau credibile

Completitudine datele nu lipsesc şi acoperă un domeniu suficient de larg şi adânc pentru sarcina

curentă

Reprezentare concisă datele sunt reprezentate compact

Reprezentare consistentă datele sunt prezentate în acelaşi format

Uşurinţă în manipulare datele sunt uşor de manipulat şi aplicat diferitelor sarcini

Lipsa erorilor datele sunt corecte şi de încredere

Interpretabilitate datele sunt într-un limbaj corespunzător, simbolurile, unităţile şi definiţiile fiind

clare

Calitatea datelor

Dimensiune Definiţie: Măsura în care …

Obiectivitate datele sunt nepărtinitoare, imparţiale

Relevanţă datele sunt aplicabile şi utile pentru sarcina curentă

Reputaţie datele sunt apreciate în funcţie de sursă sau conţinut

Securitate accesul la date este restricţionat corespunzător pentru a le asigura securitatea

Punctualitate datele sunt suficient de actuale pentru sarcina curentă

Inteligibilitate datele sunt uşor de înţeles

Valoare adăugată datele aduc beneficii şi avantaje prin utilizare

Influenţe/obstacole în calea comunicării

manageriale

Factori externi

Turbulenta mediului extern

Dezvoltarea tehnologia

Factori interni

parametrii structurii organizatorice,

gradul de formalizare,

nivelul de centralizare a autorităţii,

modul de efectuare a controlului


economice (7)

ASE, CSIE, IE

Teoria informatiei si abordarile cantitative in SIE

1

Conţinut

Nedeterminarea unui sistem economic si indicatorii cantitatii de

informatie

Entropia sistemelor economice

Cantitatea de informatii

Sinentropia

Entropia relativa

Energia informationala

Gradul de neorganizare

Indicatorii cantitatii de informatie

Dezordinea din cadrul unui sistem este reflectata de indicatori

precum:

entropie

grad de neorganizare

Dezordinea reprezinta o estimare a cantitatii de informatii

continuta in sistem

Un proces de cunoastere a sistemului (care determina obtinerea

unei cantitati de informatii despre sistem) duce la scaderea

gradului de nederminare a sistemului

Cu cat obtinem mai multe cunostinte despre starile si modul de

manifestare a elementelor sistemului cu atat nederminarea sa

este mai mica.

Entropia sistemelor economice

Se poate lucra cu a=10, deci cu lg.

iP

ai

iPH log

iP

ii

PH lg

Cantitatea de informatie

Fie un sistem X(x1, x2, …, xn), unde xi este starea I

Informatia medie care se obtine despre X prin aplicarea unui proces

de cunoastere prin care s-a stabilit campul de probabilitate Pi,

i=1,…n (Pi=probabilitatea ca sistemul sa se afle in starea xi) este:

ii

Pi

Px

I lg lg Pi = informatia obtinuta prin cunoasterea

starii xi

Informatia furnizata de un sistem prin cunoasterea sa completa este media

informatiilor partiale furnizate de fiecare dintre starile sistemului.

Entropia sistemelor dependente

Fie doua sisteme: X si Y. X = sistemul considerat independent. Y = sistemul considerat dependent.

j

ijiji xyPxyPxYH )/(lg)/()/(

i

ii )H(Y/xPH(Y/X)

ij

iiij xyPPXYH )/(lg)/(

)/()(),( XYHXHYXH

Sinentropia Hs(Y/X)

Prin cunoasterea totala a sistemului X, entropia sistemului Y va fi

H(Y/X), dar:

)()/( YHXYH

Inegalitatea de transforma in egalitate prin adaugarea marimii )/( XYHs

numita sinentropie.

)()/()/( YHXYHXYH s

Sinentropia Hs(Y/X)

Sinentropia reprezinta cantitatea de informatie care se poate obtine

despre sistemul dependent Y prin cunoasterea totala a sistemului

independent X.

)/()()/( XYHYHXYHs

Entropia relativa

Entropia ia valori in intervalul [Hmin, Hmax], unde:

01lglgmin PH

nHn

lglg 1max

Prin urmare, domeniul de valori depinde de numarul starilor sistemului.

]1,0[)(,)(

max

)()( XH

XH

XHXH rr

Marimea relativa a entropiei arata cat din entropia maxima a sistemului

mai exista la un moment dat.

)(1)( XHXI rr

)(max

)()(

XH

XIXHr

)()()( max XHXHXI

Arata ponderea cantitatii de informatie detinuta despre sistem fata de

entropia sa din momentul initial, cand se prezenta ca un sistem complet

necunoscut

I(X) = cantitatea de informatii detinuta despre sistemul X.

Energia informationala

Energia informationala, E reprezinta cantitatea de informatii detinuta inainte de realizarea proceselor de investigatie/cunoastere a sistemului economic.

Pi = probabilitatea de aparitie a unui element in starea I a sistemului.

i

iPE2

xy

XYxyXY PPE //

Gradul de neorganizare

Presupunem cantitatea totala de informatii despre un sistem ca fiind 1.

EN 1

Gradul de neorganizare, N reprezinta cantitatea de informatii obtinuta

printr-un proces complet de cunoastere asupra unui sistem.

m

NN

NNr 11max

XYXY EN // 1

XYYXsY NNN //


economice (8)

ASE, CSIE, IE

Metode matriciale de analiza a fluxurilor informationale

Metode matriceale

Sunt utilizate pentru analizarea fluxurilor informationale

la nivel logic

la nivel fizic

Fluxurile informaţionale la nivel

logic

Repartizarea elementelor de la nivel conceptual (decizii, informaţii

primare şi informaţii derivate) pe elementele spaţiului informaţional.

Fluxurile informaţionale externe urmăresc determinarea mulţimii

informaţiilor din afara sistemului, care intră în baza informaţională. l

(producători şi consumatori de informaţii).

Fluxurile informaţionale interne sunt decizionale şi de prelucrare.

Scopul fluxurilor decizionale îl constituie repartizarea informaţiilor de tip

decizii operaţionale proiectate la nivel conceptual pe componentele

sistemului operaţional. Pentru informaţiile derivate proiectate la nivel

conceptual şi completate cu cele existente doar în cerinţa externă se

proiectează fluxurile la nivel logic pentru prelucrare.

Fluxurile informaţionale la nivel

fizic

Presupun formarea în prealabil a mesajelor informaţionale. La formarea

mesajelor se aplică criterii legate de apartenenţa la mesaj şi criterii de

oportunitate referitoare la momentul de timp şi locul obţinerii informaţiei.

Se formează între elementele spaţiului informaţional. Pe aceste fluxuri

vor circula mesaje, concretizate în machete de prezentare –

documentele.

Reprezentarea fluxurilor la nivel fizic se poate face sub formă

matriceală, grafică sau sub forma grafurilor informaţionale.

Tehnici de analiza matriceala

Matricea document - document

Matricea indicator - document

Matricea indicator - indicator

Matricea informaţională indicatori – decizii

Matricea cerintei externe de informatii

Matricea modului de utilizare a indicatorilor

Cod document

propriu

I Lista spaţiului informaţional

II

1 … j … n 1 … k … P

…

i Aij Aik

…

n

Cod document

extern III IV

n+1

…

l Alj Alk

…

T

Matricea document - document

Elementele matricei pot lua valori +1/-1, dacă între elementele de pe linie şi

cele de pe coloană există o relaţie, respectiv valori 0, când relaţia este

nesemnificativă.

Cadranul I:

Evidenţiaza relaţiile informaţionale numai între elementele proprii sistemului.

Aij = 1 dacă documentul propriu de pe linia i participă la formarea

documentului propriu de pe coloana j sau Aij = 0 când relaţia este

nesemnificativă.

În aceste condiţii, o linie din cadranul I va arăta modul de utilizare a unui

document propriu în interiorul sistemului, iar o coloană va arăta modul

de formare a respectivului document propriu.

Cadranul II:

Evidenţiaza relaţiile dintre documentele proprii şi lista spaţiului informaţional

al sistemului prin reprezentarea fluxurilor informaţionale la nivel fizic,

incidente spre exterior.

Un element Aik = 1 dacă documentul propriu i generat de sistem este

transmis beneficiarului k. Aik = - 1 dacă documentul propriu i a fost generat

de sistem în staţia informaţională k. Aik = 0 daca relaţia dintre cele două

elemente ale sistemului informaţional este nesemnificativă.

O linie i va arăta mulţimea beneficiarilor documentului propriu i, în timp ce o

coloană va furniza informaţii referitoare la activitatea informaţionala a

staţiei, ca furnizor şi beneficiar al documentelor proprii

Cadranul III:

Evidenţaza relaţiile dintre documentele externe şi documentele proprii. Astfel,

Alj = 1 dacă documentul extern l participă la formarea documentului

propriu j, prin transfer de latură semantică, iar Alj = 0 dacă relaţia este

nesemnificativă.

În aceste condiţii, o linie l indică faptul că documentul extern participă la

formarea documentului propriu j (de pe coloană), iar o coloană va arăta

modul de formare a documentului propriu corespunzător.

Cadranul IV:

Evidenţiaza relaţiile dintre documentele externe şi lista spaţiului informaţional

al sistemului, reprezentându-se fluxurile informaţionale la nivel fizic,

incidente spre interior. Alk = 1 dacă documentul extern l este transmis

beneficiarului k. Alk = -1 dacă documentul extern l este furnizat staţiei

informaţionale k, Alk = 0 daca relaţia dintre cele două elemente este

nesemnificativă.

În aceste condiţii, o linie l va arăta mulţimea beneficiarilor documentului

extern l, în timp ce o coloană va indica activitatea informaţională a

staţiei, ca furnizor şi beneficiar al documentelor externe.

Indicatori proprii

Cod document propriu Cod document extern

I II

1 … j … n n+1 … l … t

…

Ø

i Aij

…

p

Indicatori externi III IV

p+1

Ø

…

k Akl

…

v

Matricea indicator - document

Cadranul I

Ofera informaţii în legătură cu repetabilitatea unui indicator în documentele

proprii sistemului. Aij = 1 dacă indicatorul propriu i se regăseşte în

documentul propriu j.

O linie din acest cadran va arăta apartenenţa unui indicator la un document

(în care document j de pe coloană este conţinut indicatorul i de pe linie). O

coloană va indica conţinutul informaţional al documentelor.

Cadranul IV

Akl = 1 dacă indicatorul extern k apare în documentul extern l.

O linie indica modul de formare a indicatorului extern k, care se preia dintr-un

document extern l. O coloană va indica modul de participare a documentului

extern l la formarea indicatorului extern k.

Indicator

propriu

Indicatori proprii

1 … j … n

…

i Aij

…

n

Indicator

extern

n+1

…

l Alj

…

T

Matricea indicator - indicator

O linie a matricei arată că indicatorul de pe acea linie contribuie la

formarea indicatorului propriu j de pe coloană.

Pe coloană este reflectat modul de formare a indicatorului propriu j. Este o

matrice de precedenţă şi se completează pe coloană, folosind lista

indicatorilor, coloana „mod de formare”.

Valorile {1} în matrice apar dacă indicatorul participă la formarea indicatorului

din coloană.

Staţii

Indicatori Spaţiul informaţional

S1 … Sj … Sm

Proprii

I1

…

Ii Aij

…

Externi

…

Ik Akj

…

Matricea cerintei externe de informatii

Permite:

identificare relaţiilor existente între două compartimente (un furnizor şi un

beneficiar).

identificarea mulţimii indicatorilor utilizaţi sau furnizaţi de un compartiment

şi gradul de fundamentare a indicatorilor din compartimentul beneficiar, pe

baza indicatorilor primiţi de la compartimentul furnizor.

Analiza fluxurilor la nivel logic scoate în evidenţă inutilitatea unor informaţii

din baza informaţională şi din sistemul de prelucrare a informaţiilor

Cadranul I:

Aij = 1 atunci când compartimentul j de pe coloană beneficiază de indicatorul

propriu Ii de pe linie şi primeşte valoarea

Aij = -1, atunci când indicatorul propriu Ii de pe linie este derivat din alţi

indicatori proprii, care sunt conţinuţi în documentele furnizate de

compartimentul j pe coloană.

În aceste condiţii, valorile {1} de pe linie vor reprezenta mulţimea

beneficiarilor indicatorului propriu, iar valorile {-1} de pe linie vor indica cine

este furnizorul de informaţie. Valorile {1} de pe coloană reprezintă mulţimea

indicatorilor proprii care au beneficiar compartimentul j, iar valorile {-1} de pe

coloană vor indica cine este furnizorul indicatorilor proprii sistemului.

Cadranul II:

Akj = 1 dacă compartimentul j de pe coloană beneficiază de indicatorul

extern k de pe linie,

Akj = - 1 dacă indicatorul extern k de pe linie este format pe baza unui

document extern, care este furnizat de compartimentul j de pe coloană.

În aceste condiţii, valorile {1} de pe linie vor reprezenta mulţimea

beneficiarilor indicatorului extern k, iar valorile {-1} de pe linie vor indica

mulţimea furnizorilor indicatorului extern k. Valorile {1} de pe coloană

reprezintă mulţimea indicatorilor externi k de care beneficiază

compartimentul j, iar valorile {-1} de pe coloană indică mulţimea

indicatorilor externi k furnizaţi de compartimentul j.

Indicator Sistem de prelucrare

(SP)

Sistem de conducere

(SC)

Cerinţa externă

(CE)

… … … …

Matricea modului de utilizare a indicatorilor

Completarea coloanei SP se realizeaza pe baza matricei indicator – indicator

(pe linii) în care sunt reprezentate fluxurile conceptuale de prelucrare şi se

vor marca acei indicatori care sunt utili în procesul de prelucrare (transferă

latură semantică).

Completarea coloanei SC se realizeaza pe baza matricei indicator – decizii

(pe linii) în care sunt reprezentate fluxurile conceptuale de conducere şi se

vor marca acei indicatori care participă la fundamentarea deciziilor.

Completarea coloanei CE se realizeaza pe baza matricei cerinţei externe în

care sunt reprezentate fluxurile informaţionale la nivel logic şi se vor marca

acei indicatori care au cerinţă externă de informaţii.


economice (9)

Analiza fluxurilor informationale utilizand teoria grafurilor.

1

ASE. CSIE, IE

Structura

Grafuri informationale

Matrici booleene

Matrici de structura

Matrici latine

2

în cadrul unui sistem economic se defineşte un graf,

în care persoanele sau grupurile de persoane pot fi

considerate ca fiind vârfurile grafului, iar

corespondenţele dintre acestea ca fiind arcele grafului

X - mulţimea finită de persoane

L - legea de corespondenţă

graf organizaţional: Go = (X,L)

3

X – mulţimea de entităţi administrative

C – mulţimea canalelor informaţionale (arce)

G = (X,C) – graf informaţional

Reprezentare arborescentă

4

Reprezentare fluxuri

A

CB

ED KF

IH J

Nivel 1

Nivel 2

Nivel 3

Nivel 4

A

CB

ED KF

IH J

A

CB

ED KF

IH J

Nivel 1

Nivel 2

Nivel 3

Nivel 4

5

Definire

CI = {ci | ciC, c este canal pur informaţional}

CD = {cd | cdC, c este canal decizional}

Pe figura anterioară:

CI = ?

CD = ?

Ce fel de canal este HI ?

6

Definire

Prin flux informaţional înţelegem cantitatea de

informaţii care circulă între două vârfuri ale grafului

informaţional, cu o periodicitate şi o direcţie

prestabilite

Informaţie cu caracter de directivă => flux decizional

=> C = CI CD CID

7

Legea de corespondenţă va reglementa în final orientarea fluxurilor informaţionale şi decizionale în cadrul grafului informaţional

FI = {fi | fF, f este flux informaţional}

FD = {fd | fF, f este flux decizional}

=> drum informaţional

Închis (drum I-D)

Deschis (drum I/D)

8

Tipologie – in raport de funcţionalitate

Fluxuri informaţionale

Ascendente

Descendente

Orizontale

Fluxuri decizionale

9

Tipologie - poziţia faţă de sistem

Fluxuri informaţionale interne

Emiţătorul şi receptorul sunt din interiorul

sistemului

Fluxuri informaţionale externe

Emiţătorul este din interiorul sistemului, iar

receptorul din alt sistem (superior – vertical

ascendent sau inferior – vertical descendent sau

paralel - orizontal)

10

Tipologie - modul de reglementare

Fluxuri informaţionale periodice

Reglementat prin act normativ (de exp. ROF)

Fluxuri informaţionale întâmplătoare

Fluxuri de moment, constituite ad-hoc

11

Grafuri informationale

Sunt utilizate, pentru analiza fluxurilor informationale in

special, pentru analiza legaturilor dintre indicatori.

Avantaj: faciliteaza analiza

Clase de indicatori

Legaturile indirecte (circuite informationale, fluxuri paralele

etc.)

12

Matrice informationala booleana –

exemplu

13

Graful informational asociat matricii

booleene

14

Legaturile indirecte dintre

indicatori sunt greu de

analizat.

Matrice de structura

Formata din doua linii, prin care sunt descrise in mod

explicit arcele grafului si atatea coloane cate arce exista in

graf.

Prima linie: varful initial al arcului

A doua linie: varful final/terminal al arcului

Nu se impune o ordine de descriere a arcelor

15

Matrice de structura (asociata

exemplului de la slide-ul nr. 5)

16

I1 I4 I5 I6 I7 I8 I10

I2 I7 I7 I8 I10 I9 I6

Stabilirea claselor de echivalenta

Se identifica indicatorii primari (care nu se formeaza in

sistem), utilizand matricea de structura. Acesti indicatori se

regasesc in matricea de structura numai pe prima linie.

Indicatorii astfel identificati, si anume: I1, I4, si I5, sunt inclusi

in prima clasa de echivalenta.

Se identifica indicatorii care nu participa la formarea de

indicatori in sistem, utilizand matricea de structura. Acesti

indicatori se regasesc in matricea de structura numai pe linia

a doua. Indicatorii astfel identificati, si anume: I2 si I9

formeaza ultima clasa de echivalenta.

17

I3 ?? Il includem in clasa 1 de echivalenta (este

indicator primar).

Prima clasa de echivalenta: C1={I1, I3, I4, si I5}.

Ultima clasa de echivalenta: Cn={I2, I9}

Se elimina indicatorii repartizati in clase si se continua

pentru restul indicatorilor.

18

O noua iteratie

19

I6 I7 I10

I8 I10 I6

C2={I7}

Cn-1={I8}

O noua iteratie

20

I6 I7 I10

I8 I10 I6

C3={I10}

Cn-2={I6}

I10

I6

Clasele de echivalenta

C1={I1, I3, I4, I5}

C2={I7}

C3={I10}

C4={I6}

C5={I8}

C6={I2, I9}

21

Graful informational, cu nodurile

ordonate pe clase de echivalenta

22

Legaturile indirecte dintre indicatori sunt usor de analizat.

Fluxuri paralele si circuite

informationale

23

Circuite informationale. Metode de

identificare

Circuitul informational este drumul in graf al carui varf initial

coincide cu cel final.

Nu au o justificare in modelarea dependentelor intre

indicatori

Circuitele informationale trebuie identificate si eliminate.

Metode de identificare: bazate pe matricile de structura si

matricile latine

24

Identificarea circuitelor informationale cu

ajutorul matricilor de structura

Daca dupa o anumita iteratie procesul de separare a

indicatorilor pe clase de echivalenta nu mai poate fi

continuat (in matricea de structura toate elementele de pe

prima linie apar si in a doua linie), atunci exista un circuit

informational.

Eliminarea circuitelor informationale presupune analiza

circuitelor si identificarea arcelor care trebuie eliminate.

Se verifica implicatiile eliminarii circuitelor asupra

procesului de prelucrare.

25

Identificarea circuitelor informationale

cu ajutorul matricilor latine

Matricea latina asociata unui graf are elementul

aij = XiXj

daca exista drum de lungime 1 (un arc) intre varfurile Xi si

Xj.

Identificarea drumurilor in graf mai mari de 1 se realizeaza

prin inmultirea matricilor latine

Circuitele informationale apar pe diagonala matricii latine.

26

Inmultirea matricilor latine

Din matricea latina M1 se construieste matricea Mt, prin

suprimarea varfului initial al fiecarui drum.

Matricea latina M2 (care contine drumurile de lungime 2)

se obtine prin inmultirea la dreapta a matricei M1 cu

matricea Mt (produsul la dreapta: suprapunerea fiecarei

linii a matricei M1 pe fiecare coloana a matricei Mt). De

exemplu, daca aik=XiXk, iar ckj=Xj, atunci bij=XiXkXj.

Conditia de terminare: dupa calcularea lui Mn (n=numarul

indicatorilor analizati).

27

Exemplu

Se considera urmatorul graf:

Sa se determine circuitele informationale, utilizand matricile latine.

Matricile latine


economice (10)

Sisteme de managementul documentelor. Semnatura

electronica

1

ASE. CSIE, IPE

Structura

Managementul documentelor; Sisteme de

managementul documentelor

Semnatura electronica

2

Digitizarea documentelor

Documentul – principalul purtător de informaţie:

un act prin care se adevereşte, se constată sau se preconizează un fapt, se conferă un drept, se recunoaşte o obligaţie; text scris sau tipărit, inscripţie sau altă mărturie servind la cunoaşterea unui fapt real actual sau din trecut” (DEX ediţia a II-a 1998, Editura Univers Enciclopedic)

3

Digitizarea

Documentul electronic – produs al dezvoltării TIC:

orice pachet de date structurate care poate fi

folosit ca informaţie

informaţia înregistrată, care are nevoie de un

calculator sau alt dispozitiv electronic pentru a o

afişa, interpreta şi procesa

4

Managementul documentelor

procesul de administrare a documentelor pe parcursul

întregii lor durate de viaţă, de la început, prin procesul

de creare, revizuire, stocare, partajare, distribuţie,

arhivare şi până la distrugerea lor

Automatizare & TIC & MD MDE (Managementul

Documentelor Electronice)

5

Ciclul de viaţă a documentului

Perioada de apariţie a

oportunităţii unui document

Înregistrare,

aprobare,

publicare

Perioada de acţiune

în plan economico-social

Executare,

partajare Arhivare,

distrugere

Perioada de încetare a

valabilităţii documentului

Creare, revizuire,

coordonare

Colectare

propuneri

Modificare

Perioada de lansare

a documentului

6

Suportul pentru managementul

documentelor electronice

sistem informatic care permite circulaţia (pentru

informări, aprobări sau modificări), stocarea şi

regăsirea documentelor electronice, cu facilităţi de

conectare la alte sisteme informatice sau

dispozitive electronice

7

accelerarea şi creşterea eficienţei proceselor organizaţionale;

reutilizarea informaţiei existente în organizaţie;

nevoia de a interacţiona cu alte organizaţii situate la acelaşi nivel tehnologic;

promovarea unei imagini consistente şi coerente;

necesitatea încadrării în anumite standarde şi alinierea la tendinţele actuale internaţionale;

pregătirea infrastructurii informatice pentru certificarea calităţii activităţilor desfăşurate sau susţinerea unei certificări existente.

8

Premise

Solutii si evolutie

Document Management simplu

Workflow

Case Management (concept care integrează

practic primele două stadii, aducând totodată şi o

altă abordare asupra domeniului de gestiune a

documentelor)

9

Cerinte

să implementeze rapid fluxuri de documente;

să fie flexibil la orice structură organizaţională;

să aibă un grad înalt de securitate;

să fie adaptabil la orice tip de document;

să fie conectat la alte aplicaţii;

să prezinte uşurinţă în exploatare;

să fie scalabil la dezvoltări ulterioare.

10

Componente

Metadatele (date despre documente)

Integrarea (preluarea directă în aplicaţii, prin protocoale deschise)

Captarea (scanare, OCR)

Indexarea (în vederea regăsirii)

Stocarea (management de stocare ierarhică)

Regăsirea (după codul unic al doc., indexul de bază etc., interogare neindexată în DW)

Distribuţia (cu asigurarea integrităţii doc.)

11

Securitatea (v. gestionarea drepturilor de acces)

Fluxul de lucru (manual sau bazat pe reguli)

Colaborarea

Controlul versiunii (check-out şi check-in în SMDE)

Publicarea (corecţie, revizuire publică, autorizare, tipărire şi aprobare etc.)

12

Fluxul documentelor în SMDE

Documente

de intrare/interne

Title

Double-click to type

notes. Subselect "Title"

to edit the title.

Fişe identificatoare

a documentelor

de intrare/interne

Baza de date

Title



to edit the title.

Lista documentelor

spre executare Executantul

Executarea

Documentelor

TitleDouble-click to type


to edit the title.

Title



to edit the title.

Lista documentelor

executate

Generarea

Fişelor identificatoare

a documentelor

de ieşire Title



to edit the title.

Expedierea

Documente

la corespondenţi

Arhiva

Electronică

Stocarea

documente

executate

Document

Fax

Telefon

Poştă electronică

…

Biblioteca

Electronică

13

Premise pentru Semnatura Electronica (SE)

Documente electronice

Comerţ electronic, afaceri electronice

Aspecte privind mediul

Viteză şi securitate

Definiţia şi rolurile semnăturii

Definiţie:

Este un eşantion de date care demonstrează că o anumită persoană a scris sau a fost de acord cu documentul căruia i s-a ataşat semnătura sa

Roluri:

Caracterul oficial al documentului

Probă (în termeni de proprietar al semnăturii)

Eficienţă (claritatea şi finalitatea unui document)

Acord (măsura legalităţii şi autorizării)

Semnătura – caracteristici generale

Să fie nealterabilă: modificarea nu mai poate interveni pe documentul semnat;

Să fie nefalsificabilă: să dovedească că documentul a fost produs de semnatar;

Să fie nerepudiabilă: semnatarul să nu mai recunoască autenticitatea ei;

Să fie nereutilizabilă: să nu poată fi mutată pe un alt document, de către o persoană rău intenţionată;

Să fie autentică: executată de autorul documentului.

Semnătura – atribuţii generale

Să autentifice documentul. Semnătura trebuie să identifice documentul pe care se găseşte, făcând astfel imposibilă falsificarea acestuia;

Să îl autentifice pe cel care semnează. Semnătura trebuie să indice persoana care a semnat un document, înregistrare sau mesaj, şi trebuie să fie foarte dificil pentru o altă persoană să o reproducă;

Să fie un act afirmativ. Semnatura stabileşte că o tranzacţie a fost realizată legal;

Eficienţă. Semnătura şi procesele de creare şi verificare trebuie să furnizeze siguranţă maximă atât în autentificarea celui care semnează, cât şi a documentului, cu un consum de resurse cât de mic.

Semnătura electronică - definire

Semnătură electronică reprezintă date în formă

electronică, ce sunt ataşate sau logic asociate cu alte

date în formă electronică şi care servesc ca metodă

de identificare (cf. legislaţiei româneşti – Legea

455/2001)

Caracteristici, avantaje

Semnatura electronică este pentru documentele electronice ceea ce este o semnătura olografă pentru documentele tipărite Tehnologia semnării electronice surclasează tehnologia pe hârtie

Semnăturile electronice permit autentificarea mesajelor digitale, asigurănd destinatarul de identitatea expeditorului şi de integritatea mesajului

Semnătura electronică nu este: o semnătură scanată, o iconiţă, o hologramă, un smart card, un fişier etc.

Eliminarea lucrului cu hârtii şi a costurilor aferente acestora – semnătura electronică are aceeaşi valoare d.p.d.v. al legii cu semnătura olografă;

Eliminarea timpilor “morţi” şi a resurselor angrenate în depozitare şi manipulare;

Securizarea comunicaţiilor în cadrul firmei, precum şi a tranzacţiilor on-line.


economice (11)

ASE, CSIE, IE

Metode de utilizare a informatiilor in fundamentarea deciziilor

1

Structura

Modelul procesului de fundamentare a deciziilor

Modele deductive de fundamentare a deciziilor

Modele inductive de fundamentare a deciziilor.

Clasificatorul bayesian naiv

2

Modelul procesului de fundamentare a

deciziilor

3

Modele deductive de fundamentare a

deciziilor

Modelul Simon, Nobel pentru economie 1978

Caută şi identifică

condiţiile cerute de

decizie

Pot cerceta

organizarea internă şi

mediul exterior

Ajută la identificarea

problemelor şi

posibilităţilor

Selectează direcţia

de acţiune şi monito-

rizează implementarea

ei

Ajută la accentuarea

şi clasificarea alternati-

velor decizionale

Furnizează feed-

back-ul implementării

deciziei

Dezvoltă şi evaluea-

ză direcţiile alterna-

tive ale acţiunilor

Pot ajuta la genera-

rea şi evaluarea alter-

nativelor decizionale

ActivitateaActivitatea

de cercetarede cercetareActivitateaActivitatea

de proiectarede proiectareActivitateaActivitatea

de selecde selecţţieie

4

Modele inductive de fundamentare a

deciziilor

5

Clasificatorul bayesian naiv. Baze

teoretice si aplicabilitate

Teoria rationamentului probabilist definita de Thomas Bayes

(regula lui Bayes).

Regula lui Bayes permite actualizarea probabilitatii ipotezelor

pe baza faptelor (evidentei), dupa care sunt alese ipotezele

cele mai probabile.

Metodele de invatare bayesiana sunt utile pentru domeniile cu

multe caracteristici.

6

Exemplu

f1 f2 f3 f4 y

0 1 1 0 1

0 0 1 1 1

1 0 1 0 1

0 0 1 1 1

0 0 0 0 1

1 0 0 1 0

1 1 0 1 0

1 0 0 0 0

1 1 0 1 0

1 0 1 1 0

Se calculeaza Rk(n,m), ponderea

instantelor din clasa m pentru care

caracteristica k are valoarea n.

R1(1,1) = 1/5; R1(0,1) = 4/5

R1(1,0) = 5/5; R1(0,0) = 0/5

R2(1,1) = 1/5; R2(0,1) = 4/5

R2(1,0) = 2/5; R2(0,0) = 3/5

R3(1,1) = 4/5; R3(0,1) = 1/5

R3(1,0) = 1/5; R3(0,0) = 4/5

R4(1,1) = 2/5; R4(0,1) = 3/5

R4(1,0) = 4/5; R4(0,0) = 1/5 7

Avand un vector X de caracteristici (vector de input), clasa in care se

repartizeaza X (valorea y care se asociaza lui X) se determina cu

ajutorul valorilor R.

Presupunem: X=<0,0,1,1>

Scorul lui X, daca presupunem ca X apartine clasei 1:

S(1) = R1(0,1)*R2(0,1)*R3(1,1)*R4(1,1)

S(1) = 0.205

Scorul lui X, daca presupunem ca X apartine clasei 0:

S(0) = R1(0,0)*R2(0,0)*R3(1,0)*R4(1,0)

S(0) = 0

S(1) > S(0) X se clasifica in clasa 1 (y=1).

8

Algoritmul de clasificare – faza de instruire

Pe baza instantelor de instruire se calculeaza:

)1(

)11()1,1(

i

ii

j

jycount

yxcountR

)1,1(1)1,0( jj RR

)0(

)01()0,1(

i

ii

j

jycount

yxcountR

)0,1(1)0,0( jj RR

9

Algoritmul de clasificare – faza de predictie

Fiind dat un vector X, se calculeaza scorul:

altfelR

xdacaRS

j

jj

j)1,0(

1)1,1()1(

y=1, daca S(1) > S(0)

altfelR

xdacaRS

j

jj

j)0,0(

1)0,1()0(

10

Corectia Laplace

Instantele de instruire reflecta doar partial realitatea.

Daca in cadrul instantelor nu exista valori de caracteristici prezente la anumite clase, R va primi valoare 0.

Se recomanda evitarea valorilor 0/1 pentru R.

11

Modificarea formulelor de calcul pentru R

2)1(

1)11()1,1(

i

ii

j

jycount

yxcountR

)1,1(1)1,0( jj RR

2)0(

1)01()0,1(

i

ii

j

jycount

yxcountR

) 0 , 1 ( 1 ) 0 , 0 ( j j R R

12

Exemplu revizuit

f1 f2 f3 f4 y

0 1 1 0 1

0 0 1 1 1

1 0 1 0 1

0 0 1 1 1

0 0 0 0 1

1 0 0 1 0

1 1 0 1 0

1 0 0 0 0

1 1 0 1 0

1 0 1 1 0

R1(1,1) = 2/7; R1(0,1) = 5/7 R1(1,0) = 6/7; R1(0,0) = 1/7

R2(1,1) = 2/7; R2(0,1) = 5/7 R2(1,0) = 3/7; R2(0,0) = 4/7

R3(1,1) = 5/7; R3(0,1) = 2/7 R3(1,0) = 2/7; R3(0,0) = 5/7

R4(1,1) = 3/7; R4(0,1) = 4/7 R4(1,0) = 5/7; R4(0,0) = 2/7 X = <0,0,1,1>

S(1) = 0.156 S(0) = 0.017

S(1) > S(0) X se clasifica in clasa 1(y=1).

13

Linearizarea algoritmului

Precizia calculelor poate fi afectata de cresterea numarului

de probabilitati care se inmultesc.

Se linearizeaza prin logaritmare:

Y=1, daca log S(1) > log S(0)

j j

jj

altfelR

xdacaRS

),1,0(log

1),1,1(log)1(log

j j

jj

altfelR

xdacaRS

),0,0(log

1),0,1(log)0(log

14

Clasificatorul bayesian naiv

j j

jjjjjjjj xxxx )1)(1()1)(1(

unde: α1,… αn, β1, … , βn sunt valorile R.

y=1 daca:

15

Determinarea parametrilor R nu urmareste minimizarea erorii si

utilizeaza o metoda rapida de calcul.

Fiecare caracteristica joaca un anumit rol in clasificare (voteaza

pentru clasa 1 sau 0). Ponderea caracteristicii (ponderea

votului) este:

Influenta fiecarei caracteristici asupra rezultatului clasificarii se

poate stabili in mod independent, fiind ulterior combinata cu

influenta celorlalte caracteristici (prin multiplicare).

Avantaje si dezavantaje

j

j

j

j

1log

1log

16

Limitari: exemplul XOR

f1 f2 f3 f4 y

0 1 1 0 0

1 0 1 0 0

1 0 0 1 0

0 1 0 1 0

1 1 1 0 1

0 0 0 1 1

R1(1,1) = 2/4; R1(0,1) = 2/4 R1(1,0) = 3/6; R1(0,0) = 3/6

R2(1,1) = 2/4; R2(0,1) = 2/4 R2(1,0) = 3/6; R2(0,0) = 3/6

R3(1,1) = 2/4; R3(0,1) = 2/4 R3(1,0) = 3/6; R3(0,0) = 3/6

R4(1,1) = 2/4; R4(0,1) = 2/4 R4(1,0) = 3/6; R4(0,0) = 3/6 Pentru orice X nou

S(1) = 0.625 S(0) = 0.625

17

Inferenta probabilista

Se considera caracteristicile si rezultatul clasificarii ca reprezentand variabile aleatoare.

Algoritmul de clasificare – faza de invatare:

Pr(Y=1|f1, … , fn)

Algoritmul de clasificare – faza de predictie:

Fiind data o instanta noua, se calculeaza Pr pentru output 1. Daca Pr>0.5 se previzioneaza 1, altfel 0.

18

Estimarea distributiei Pr(Y=1|f1, … , f

n)

Regula lui Bayes:

Pentru problema de clasificare:

P(Y=1|f1, … ,fn)=P(f1, … ,fn|Y=1)P(Y=1)/P(f1, … ,fn)

Pr(f1, … , fn) este independenta de Y

P(Y=1) = probabilitatea apriori (o putem considera 0.5)

Trebuie sa ne concentram asupra: Pr(f1, … , fn|Y=1)

Ipoteza algoritmului: Independenta variabilelor

)Pr(

)Pr()|Pr()|Pr(

B

AABBA

j

jn YfYff )1|Pr()1|,...,Pr( 1

19

Algoritmul de clasificare – faza de instruire

)1(

)11()1|1( 1

i

ii

j

ycount

yxcountYfR

)1|1(1)1|0( YfRYfR jj

)0(

)01()0|1(

i

ii

j

jycount

yxcountYfR

)0|1(1)0|0( YfRYfR jj

20

Algoritmul de clasificare – faza de predictie

Fiind dat un vector x, se calculeaza scorul:

altfelYfR

xdacaYfRYxxS

j

jj

j

n )1|0(

1)1|1()1|...( 1

y=1, daca S(x1 … xn|Y=1) > S(x1 … xn|Y=0)

altfelYfR

xdacaYfRYxxS

j

jj

j

n )0|0(

1)0|1()0|...( 1

21

Studiu de caz

Clasificatorul Bayesian aplicat in identificarea spam-urilor (filtrarea

mesajelor)

Ce este spam-ul?

Modalităţi de combatere spam.

Avantajele filtrului Bayesian.

22


economice (12)

ASE, CSIE, IE

Guvernanta IT

Conţinut

Ce este guvernanța IT?

Standarde de guvernanță IT

Implementarea guvernanței IT

Ce este guvernanța IT?

Guvernanța IT reprezintă responsabilitatea consiliului de

administraţie şi conducerii executive de a defini

structurile organizaţionale şi procesele prin care IT să

poată susţine şi extinde strategiile organizaţiei.

(definiţia ISACA - Information Systems Audit and Control Association)

Obiectivele guvernantei IT

COBIT, elaborat de Institului pentru guvernanța IT (IT

Governance Institute, ITGI), ca un cadru de guvernață IT

Risk IT, definit de ITGI pentru managementul riscurilor IT

Val IT, destinat să asiste managementul investițiilor IT

ITIL, format dintr-un ansamblu de bune practici pentru

managementul serviciilor IT

ISO/IEC 27002:2005, elaborat de către Organizaţia

Internaţională de Standardizare (ISO) şi Comisia Internaţională

de Electrotehnică (IEC), pe baza standardului britanic BS7799,

redenumit ISO / IEC 17799:2005, ca standard pentru

managementul securităţii informațiilor.

CMMI, conceput de Software Engineering Institute (SEI) pentru a

susține companiile în procesul de dezvoltare software



COBIT

COBIT - Control Objectives for Information and

related Technology)

Reprezintă o platformă standard pentru controlul

tehnologiei informației, dezvoltată şi promovată de

către Institutul pentru Guvernanța IT.compusa din 34

procese generale din domeniul IT şi 318 proceduri de

audit IT.

COBIT

Poate fi aplicat atât pentru implementarea şi

monitorizarea controalelor de securitate IT, cât şi

pentru asigurarea metodelor de control prin care să se

determine eficiența soluțiilor menite să protejeze

informațiile confidențiale. În planul modelului de

afaceri, COBIT, asigură integrarea obiectivelor IT cu

obiectivele de afaceri.

Caracteristicile COBIT

Alinierea la modelul de afaceri

Abordarea procesuală

Utilizarea controalelor

Alinierea la modelul de afaceri

Abordare procesuala

Utilizarea controalelor

Modelul de control standard

Val IT

Risk IT

IT Infrastructure Library (ITIL)

ITIL reprezintă o colectie de practici şi recomandări care se

adresează în primul rând acelor companii sau departamente

care furnizează servicii IT suport.

ITIL este esential pentru a asigura servicii prompte şi de

calitate; cu toate acestea, ITIL nu oferă o medodă de

implementare, lăsând aceste aspecte la latitudinea celor în

măsură a decide strategia de implementare a soluțiilor.

Adoptarea ITIL ca standard se face similar oricărui proiect

de anvergură implementat de către organizație

CMMI

Reprezinta un cadru de abordare a activităţilor din

organizaţie, care oferă posibilitatea de eficientizare a

proceselor, şi, în final, de îmbunătăţire a performanţelor

organizaţionale. CMMI poate fi utilizat pentru ghidarea

procesului de îmbunătăţire la nivelul unui proiect,

departament, sau organizaţie.

Implementarea guvernanței IT

Guvernanța IT este implementată în organizație prin

definirea proceselor IT şi stabilirea structurilor de

conducere aferente. In acest fel, guvernanța IT poate

susţine strategia şi obiectivele de dezvoltare ale

organizaţiei.

Lista de activităţi, cu atribuirea responsabilităţilor

Lista problemelor ce trebuie să fie incluse în agenda

guvernanţei IT

Cerinţe de bună practică

Factorii critici de succes

Vectori de performanţă

Date post:	15-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	raluca-ene
View:	31 times
Download:	4 times

SIE

Documents