sgg.gov.ro · Web viewDe altfel, domeniul utilizării banilor publici beneficiază de o constanță...

Sinteza rapoartelor anuale referitoare la implementarea de către autorități ale administrației publice centrale și locale a legislației privind liberul acces la informații de interes public în anul 2017

București, 2018

CUPRINS

Piața Victoriei nr. 1, Sector 1, BucureștiTel.: +4 021 319 1506sgg.gov.ro

I. Introducere................................................................................................................................................................4

II. Scopul sintezei și cadrul legal.....................................................................................................................................5

III. Metodologie..........................................................................................................................................................7

IV. Analiza cantitativă și calitativă a rapoartelor anuale privind accesul la informațiile de interes public aferente anului 2017........................................................................................................................................................................8

IV.1 Rata de răspuns.....................................................................................................................................................8

IV.2 Considerații asupra indicatorilor privind liberul acces la informațiile de interes public în anul 2017....................9

IV.2.1 Informații privind persoana responsabilă cu implementarea Legii nr. 544/2001 la nivelul autorității/instituției raportoare.......................................................................................................................................................................12

IV.2.2 Aprecierea activității..............................................................................................................................................14

Aprecierea activității în domeniul liberului acces la informații de interes public în anul 2017 a fost declarată ca fiind foarte bună de către 335 de respondenți (68%), 131 au considerat-o bună (27%), 20 satisfăcătoare (4%) și doar 6 excelentă (1%), în timp ce 19 respondeți nu au completat rubrica (4%).........................................................................14

IV.2.3 Resurse disponibile................................................................................................................................................18

A. Umane.....................................................................................................................................................................18

B. Materiale.................................................................................................................................................................21

IV.2.4 Colaborarea cu direcțiile de specialitate...............................................................................................................22

IV.2.5 Locul afișării informațiilor/documentelor din oficiu..............................................................................................25

IV.2.6 Informații publicate în format deschis...................................................................................................................29

IV.2.7 Numărul total de solicitări de informaţii de interes public....................................................................................31

A. Din care, în funcție de solicitant:.............................................................................................................................32

B. Din care, în funcție de modalitatea de adresare:.....................................................................................................34

C. Din care, în funcție de domeniile de interes............................................................................................................38

IV.2.8 Numărul de solicitări rezolvate favorabil:..............................................................................................................42

A. Din care, în funcție de termenul de răspuns:...........................................................................................................42

B. Din care, în funcție de modul de comunicare:.........................................................................................................46

C. Din care, în funcție de domeniile de interes:...........................................................................................................48

IV.2.9 Numărul de solicitări respinse...............................................................................................................................52

B. Din care, în funcție de domeniile de interes:...........................................................................................................55

IV.2.10 Reclamații administrative la adresa instituției în baza Legii nr. 544/2001 cu modificările și completările ulterioare.........................................................................................................................................................................58

IV.2.11 Plângeri in instanţă la adresa instituţiei în baza Legii nr. 544/2001, cu modificările şi completările ulterioare. .61

2

IV.2.12 Creșterea eficienței accesului la informații de interes public..............................................................................63

IV.2.13 Punctele considerate necesare și măsurile luate de către autorități în vederea creșterii eficienței accesului la informațiile publice.........................................................................................................................................................66

A. Punctele considerate necesar a fi îmbunătățite la nivelul instituției pentru creșterea eficienței procesului de asigurare a accesului la informații de interes public........................................................................................................66

B. Măsurile luate pentru îmbunătățirea procesului de asigurare a accesului la informații de interes public..............69

V. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI..................................................................................................................................72

I. Introducere

3

Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public a fost adoptată de Parlament în octombrie 2001, iar normele metodologice de aplicare a legii, prin hotărâre de Guvern, în februarie 2002. Această reglementare survenea în contextul îndeplinirii de către România a criteriilor politice pentru admiterea în Uniunea Europeană.

Liberul acces la informaţie era deja prevăzut în art. 31 din Constituţia României şi Legea nr. 544/2001 întăreşte, practic, acest drept constituţional al cetăţeanului. Potrivit acestei legi, accesul liber şi neîngrădit la informaţiile de interes public este regula, iar limitarea accesului la informaţie - excepţia. Legea obligă autorităţile şi instituţiile publice să comunice din oficiu anumite categorii de informaţii de interes public, altele putând fi obţinute la cerere.

Liberul acces la informaţiile de interes public dobândea astfel, prin lege şi prin normele metodologice de aplicare, întregul cadru normativ necesar.

Modificarea, în 2016, a Normelor de aplicare a Legii nr. 544/2001 aduce multe clarificări domeniilor în care s-au manifestat disfuncționalități și răspunde parțial semnalelor transmise de-a lungul anilor atât de autorități, cât și de societatea civilă.

Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și Normele de aplicare aprobate prin H.G. nr. 123/2002 cu modificările și completările ulterioare, reprezintă un cadru juridic fundamental în practicarea unei guvernări deschise sprijinind, în mod direct, transparența instituțională la toate nivelurile. Potrivit principiului transparenței, precum și principiului aplicării unitare, astfel cum acestea sunt definite de legiuitor, autoritățile publice au obligația să-și desfășoare activitatea într-o manieră deschisă față de public, cadrul legal actual oferind cetățenilor instrumente de lucru și indicii definitorii pentru analiza activității autorităților publice centrale și locale.

4

II. Scopul sintezei și cadrul legal

Scopul prezentului document îl reprezintă sintetizarea rapoartelor anuale referitoare la evaluarea implementării de către autoritățile administrației publice centrale și locale a legislației privind liberul acces la informațiile de interes public pentru anul 2017, în vederea monitorizării și evaluării respectării prevederilor legale în vigoare în acest domeniu, în conformitate cu prevederile art. I, pct. 2, lit. d, e și f ale H.G. nr. 150/2018 pentru completarea H.G. nr. 21/2017 privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Secretariatului General al Guvernului.

Art. 5 alin. 3 din Legea nr. 544/2001 statuează că ”Autorităţile publice sunt obligate să dea din oficiu publicităţii un raport periodic de activitate, cel puţin anual, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a”, iar art. 27 alin. 1 din H.G. nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 clarifică: ”fiecare instituţie sau autoritate publică va întocmi anual, prin structurile de informare şi relaţii publice, un raport privind accesul la informaţiile de interes public”.

Conform art. 27 alin. 3 din hotărârea anterior indicată, ”Ministerele şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale vor asigura centralizarea rapoartelor prevăzute la alin. (1) de la autorităţile şi instituţiile publice din subordine”, iar conform alin. 4, ”Autorităţile publice locale din judeţ, respectiv municipiul Bucureşti vor transmite către instituţiile prefectului raportul prevăzut la alin. (1) până la data de 30 aprilie a anului următor”.

Potrivit art. 27 alin. 6 din aceeași hotărâre, coroborat cu prevederile art. 2 al O.U.G. nr. 1/2018 pentru aprobarea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative și ale art. I pct. 2 al H.G. nr. 150/2018 pentru completarea H.G. nr. 21/2017 privind organizarea,

5

funcționarea și atribuțiile Secretariatului General al Guvernului, raportul se transmite (i) anual (ii) către Secretariatul General al Guvernului (iii) de către ministere și celelalte autorități ale administrației publice centrale, precum și de către instituțiile prefectului, (iv) până la data de 15 mai.

Structura acestor rapoarte anuale este standardizată conform prevederilor Anexei nr. 10 a H.G. nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001, modificată și completată.

6

III. Metodologie

Pentru a atinge scopul menționat, Secretariatul General al Guvernului a efectuat, în perioada iulie-noiembrie 2018, următoarele demersuri:

- a formulat un număr total de 108 solicitări scrise privind transmiterea raportului anual referitor la accesul la informațiile de interes public aferent anului 2017, până la data de 20 august 2018, către toate ministerele, instituțiile prefectului și consiliile județene. Totodată a fost menționat că anexa se va completa și de către autoritățile și instituțiile subordonate acestora; - a colectat, a centralizat și a analizat un număr total de 511 răspunsuri: 26 de la ministere, 42 de la instituțiile prefectului, 42 de la consilii județene și 401 de la autorități și instituții subordonate.

O mențiune importantă vizează faptul că, în majoritatea cazurilor, ministerele și consiliile județene au redirecționat solicitarea Secretariatului General al Guvernului către autoritățile/instituțiile din subordine, respectiv către autoritățile publice locale, acestea din urmă transmițând răspunsurile individual către Secretariatul General al Guvernului.

De asemenea, precizăm că termenul de transmitere indicat a fost parțial respectat de către autorități, marea majoritate comunicând răspunsul după această dată, până la data de 10 octombrie a.c. inclusiv. La realizarea prezentei sinteze au fost utilizate rapoartele primite până la data de 30 septembrie 2018.

Ca surse de informații pentru prezenta sinteză, au fost utilizate exclusiv răspunsurile scrise primite. Răspunderea pentru acuratețea și conținutul documentelor transmise aparține integral respondenților.

În prima parte a prezentei sinteze, s-a urmărit centralizarea și analiza cantitativă și calitativă a informațiilor conținute în rapoartele anuale transmise de respondenți. A

7

doua parte se concentrează pe concluziile și recomandările rezultate în urma acestei sinteze.

IV. Analiza cantitativă și calitativă a rapoartelor anuale privind accesul la informațiile de interes public aferente anului 2017

IV.1 Rata de răspuns

Numărul total de răspunsuri recepționate a fost 511, respectiv rapoartele privind accesul la informațiile de interes public aferente anului 2017 recepționate de la 5 categorii de autorități administrației publice centrale și locale, după cum urmează:

- 26 rapoarte ale ministerelor, inclusiv cel al Secretariatului General al Guvernului și al fostului Minister al Consultării Publice și Dialogului Social;

- 42 rapoarte ale instituțiilor prefectului;- 42 rapoarte ale consiliilor județene;- 121 rapoarte ale autorităților/instituțiilor subordonate ministerelor;- 280 rapoarte ale autorităților/instituțiilor subordonate consiliilor județene.

Așadar, rata de răspuns este de 100% în cazul ministerelor, instituțiilor prefectului și consiliilor județene.

În ceea ce privește autoritățile și/sau instituțiile subordonate, nu s-a putut calcula rata de răspuns din cauza lipsei informațiilor privind numărul total al

8

acestora, furnizate în mod centralizat de ministere și instituțiile prefectului. Astfel, au fost recepționate răspunsuri de la o parte din autoritățile și/sau instituțiile subordonate la nivel central și local, fără a avea însă confirmarea cu privire la numărul total al acestora de la autoritățile coordonatoare. Putem doar aprecia, la acest moment, că rata de răspuns este afectată negativ de conduita omisivă a autorităților cu rol coordonator, de natură să provoace o imagine incompletă asupra ansamblului activității din domeniul accesului la informațiile de interes public a autorităților subordonate.

IV.2 Considerații asupra indicatorilor privind liberul acces la informațiile de interes public în anul 2017

Prezentul capitol analizează categoriile de informații obligatorii conform structurii

standardizate a raportului anual referitor la accesul la informațiile de interes public, reglementat de Anexa nr. 10 a H.G. nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001, modificată și completată, respectiv următorii indicatori:

a) Informații privind persoana responsabilă cu implementarea Legii nr. 544/2001 la nivelul autorității/instituției raportoare;b) Aprecierea activității;c) Resursele disponibile (umane și materiale);d) Colaborarea cu direcțiile de specialitate;e) Locul afișării informațiilor/documentelor din oficiu;f) Informații publicate în format deschis/măsuri propuse;g) Numărul total de solicitări de informaţii de interes public, defalcat pe: solicitant, modalitatea de adresare, domenii de interes;h) Numărul de solicitări rezolvate favorabil, defalcat pe: termen de răspuns, modul de comunicare, domenii de interes;

9

i) Numărul de solicitări respinse, defalcat după motivul respingerii și domenii de interes;j) Reclamaţii administrative la adresa instituţiei publice în baza Legii nr. 544/2001, cu modificările şi completările ulterioare, defalcat după modalitatea de soluționare;k) Plângeri în instanţă la adresa instituţiei publice în baza Legii nr. 544/2001, cu modificările şi completările ulterioare, defalcat după modalitatea de soluționare;l) Creșterea eficienței accesului la informații de interes public - existența bibliotecii virtuale/punct de informare.

Din analiza structurii obligatorii a raportului analizat, trebuie menționat, ca prim aspect metodologic, faptul că indicatorii cuprinși în raport se împart în două mari categorii: (a) indicatori care solicită răspunsuri cu un însemnat caracter subiectiv, ce includ aprecierea personală a persoanelor responsabile cu implementarea Legii nr. 544/2011 (e.g. aprecierea activității, resursele umane și materiale disponibile, colaborarea cu direcțiile de specialitate și sugerarea unor tipuri de măsuri specifice care pot îmbunătăți situația implementării transparenței) și (b) indicatori care solicită răspunsuri cu caracter obiectiv, fundamentate pe informații standard, ușor de evaluat cantitativ.

Trebuie precizat, de asemenea, faptul că aprecierile comparative între diferitele tipuri de autorități și instituții care au furnizat răspunsuri pot implica riscuri – asumate prin prezenta analiză, chiar dacă domeniul de analiză este unul similar, cel al asigurării liberului acces la informații de interes public. Motivele constau în aspecte precum specificul diferit al cadrului instituțional (tipologia instituției) și dinamica diferită a activităților ori a evoluțiilor interne ale aparatului birocratic analizat.

Metodologic, un aspect esențial care nu trebuie scăpat din vedere este deficitul calitativ al raportărilor. Confirmând concluzia anterioară pe marginea ratei de răspuns, simpla lectură a rapoartelor furnizate de cei 511 respondenți din 5

10

categorii diferite de autorități/instituții relevă existența unei certe practici deficitare de raportare, care solicită o atenție deosebită în vederea corectării în viitor. Principalele deficiențe constatate vizează completarea parțială sau eronată a unor rubrici, confuzia sau calificarea greșită a noțiunilor/informațiilor furnizate, frecvente neconcordanțe între rubrici sau cifrele raportate (de ex. pe alocuri numărul solicitărilor respinse a fost raportat mai mare decât numărul total al solicitărilor; suma solicitărilor respinse și a celor soluționate favorabil nu coincide cu numărul total de solicitări etc.), constante erori de calcul (frecvent cifre/totaluri diferite de la rubrică la rubrică; totalul unor rubrici nu este egal cu suma rubricilor defalcate etc.), de natură să genereze situații paradoxale, anomalii matematice ori chiar imposibilitatea întocmirii și/sau coroborării statisticilor, cât și inexistența unor sugestii clare privind elemente prin care activitatea ar putea fi îmbunătățită sau menționarea multor informații irelevante.

În urma analizei răspunsurilor oferite de către respondenți, a devenit evident că seria de disfuncționalități menționate a condus în mod constant la inadvertențe aritmetice în centralizarea fiecărui indicator, aspect reflectat în secțiunile de mai jos; calculele și ponderile procentuale reflectă exclusiv informațiile primite, răspunderea pentru acuratețea și conținutul rapoartelor transmise aparținând integral respondenților.

Problemele de raportare sus-indicate ne-au pus în imposibilitatea furnizării sau certificării unor indicatori numerici cerți, totali sau parțiali, privind activitatea din anul 2017 a autorităților sau instituțiilor publice respondente în domeniul liberului acces la informațiile de interes public. În secțiunile IV.2.7 – IV.2.12, toate numerele totale calculate sunt rezultatul exclusiv al însumării datelor furnizate de cei 511 respondenți prin rapoartele comunicate S.G.G.; erorile sau anomaliile aritmetice nu aparțin S.G.G.

Totuși, pentru a se putea proceda la prezenta analiză și concluzionarea pe marginea fiecărui indicator, în secțiunile de mai jos au fost avute în

11

vedere tendințele reflectate de proporțiile/ponderea dintre informațiile raportate, și mai puțin cifrele în sine ca valori absolute, fiind interpretate semnalele de principiu ce pot fi extrase din datele (chiar și inexacte/incomplete) centralizate pe marginea practicii autorităților și instituțiilor publice în domeniul transparenței instituționale.

IV.2.1 Informații privind persoana responsabilă cu implementarea Legii nr. 544/2001 la nivelul autorității/instituției raportoare

La nivelul celor 5 categorii de autorități și instituții publice respondente, atât centrale, cât și locale, a fost raportată desemnarea expresă a unei persoane responsabile cu implementarea Legii nr. 544/2001 în anul 2017 de către 487 de respondenți, respectiv 95,31%; în timp ce 4,69% nu au completat această rubrică, respectiv 24 de respondenți.

a. Prefecturi – din cele 42 de rapoarte, 98% au completat rubrica referitoare la numele persoanei responsabile cu aplicarea legii.

b. Ministere – din cele 26 de rapoarte, 100% au completat rubrica referitoare la numele persoanei responsabile cu aplicarea legii.

12

c. Consilii județene – din cele 42 de rapoarte, 100% au completat rubrica referitoare la numele persoanei responsabile cu aplicarea legii.

d. Subordonatele Ministerelor – din cele 121 de rapoarte, 98% au completat rubrica referitoare la numele persoanei responsabile cu aplicarea legii.

e. Subordonatele consiliilor județene - din cele 280 de rapoarte, 93% au completat rubrica referitoare la numele persoanei responsabile cu aplicarea legii.

98%

2%

PREFECTURI

A completat Nu a completat

100%

MINISTERE


100%

CONSILII JUDEȚENE


13

98%

2%

SUBORDONATE MINISTERE


93%

7%

SUBORDONATE CONSILII JUDEȚENE


Reprezentarea grafică a datelor privind responsabilul cu aplicarea legii nr. 544/2001

Conform art. 3 și 4 din Legea nr. 544/2001, fiecare autoritate și instituție publică este obligată să ofere acces la informațiile de interes public prin intermediul compartimentului pentru relații publice sau al persoanei desemnate în acest scop. De asemenea, art. 5 lit. c) al legii sus-menționate precizează faptul că ”numele și prenumele (...) funcționarului responsabil cu difuzarea informațiilor publice” face parte din categoria informațiilor care trebuie comunicate din oficiu de către autoritățile publice.

Numărul covârșitor al autorităților și instituțiilor care au raportat desemnarea unui funcționar cu atribuții speciale în acest domeniu denotă conștientizarea cvasi-generală a importanței domeniului, chiar și în condițiile în care completarea rapoartelor s-a realizat de o manieră deficitară.

Pe de altă parte, valorile procentuale ridicate nu exclud importanța și necesitatea de a lua în considerare perspectiva de a dezvolta, pe viitor, în mod semnificativ, o colaborare interinstituțională solidă, pornind de la principiul aplicării unitare a standardelor calitative în domeniului transparenței. În acest sens, trebuie menționat că, la nivelul instituțiilor administrației publice, un corp stabil și înalt profesionalizat al angajaților, constituit din rețeaua de specialiști în transparență, poate reprezenta o

14

măsură oportună cu valențe clare în sensul unei plaje clare de atribuții dedicate în domeniu, creșterii capacității operaționale și, în final, îmbunătățirii indicatorilor per ansamblu în materia transparenței instituționale, ca dovadă a unei solide asimilări la nivel instituțional a principiilor democrației, respectiv a dezvoltării unei culturi organizaționale care să fie întemeiată pe valorile transparenței și ale deschiderii față de cetățean.

IV.2.2 Aprecierea activității

Aprecierea activității în domeniul liberului acces la informații de interes public în anul 2017 a fost declarată ca fiind foarte bună de către 335 de respondenți (68%), 131 au considerat-o bună (27%), 20 satisfăcătoare (4%) și doar 6 excelentă (1%), în timp ce 19 respondeți nu au completat rubrica (4%).

a. Prefecturi – din cele 42 de rapoarte, 69% consideră activitatea instituției ca fiind foarte bună, în timp ce 26% o consideră bună, iar 5% nu au completat.

b. Ministere – din cele 26 de rapoarte, 54% consideră activitatea instituției ca fiind foarte bună, în timp ce 31% o consideră bună, 8% satisfăcătoare și doar 7% excelentă.

c. Consilii județene – din cele 42 de rapoarte, 74% consideră activitatea instituției fiind foarte bună, 12% o consideră bună, doar 2% excelentă, iar 12% nu au completat.

d. Subordonatele ministerelor – din cele 121 de rapoarte, 65% consideră activitatea instituției fiind foarte bună, 31% o consideră bună, satisfăcătoare 2% și doar 2% excelentă.

e. Subordonatele consiliilor județene - din cele 280 de rapoarte, 65% consideră activitatea instituției fiind foarte bună, 25% o consideră bună, satisfăcătoare 6%, iar 4% nu au completat.

15

69%

26%

5%

PREFECTURI

FOARTE BUNĂ

BUNĂ

EXCELENTĂ

SATISFĂCĂTOARE

NU AU COMPLETAT

54%31%

8%

8%

MINISTERE

FOARTE BUNĂ

BUNĂ

EXCELENTĂ

SATISFĂCĂTOARE

NU AU COMPLETAT

74%

12%

2% 12%

CONSILII JUDEȚENE

FOARTE BUNĂ

BUNĂ

EXCELENTĂ

SATISFĂCĂTOARE

NU AU COMPLETAT

65%

31%

2%

2%


FOARTE BUNĂ

BUNĂ

EXCELENTĂ

SATISFĂCĂTOARE

NU AU COMPLETAT

Reprezentarea grafică a datelor privind aprecierea activității

16

65%

25%

6%

4%


FOARTE BUNĂ

BUNĂ

EXCELENTĂ

SATISFĂCĂTOARE

NU AU COMPLETAT

Reprezentarea grafică a datelor privind aprecierea activității

Din datele privind auto-aprecierea activității instituției în materia procedurilor de acces la informațiile de interes public, putem formula câteva considerente, pornind de la trei aspecte distincte: caracterul întrebării, tipul instituției care a furnizat răspunsul și nivelul procentelor extrase din răspunsuri.

Cu privire la primul aspect, cel al caracterului întrebării, putem observa faptul că acesta este unul general, care vizează o apreciere aproximativă a specialistului care a avut drept sarcină implementarea Legii nr. 544/2001, iar miza de fond a răspunsului urmărit este opinia personală, la limită subiectivă, relativă la rezultatele activității specifice. Pentru corectitudinea concluziilor analizei, trebuie luate în considerare două aspecte referitoare la criteriile care ar putea (sau nu) influența răspunsul furnizat de responsabilul cu aplicarea Legii nr. 544/2001: (1) faptul că întrebarea vizează implicit o auto-evaluare a activității respondentului, ceea ce poate crea premisele unei eventuale prudențe (sau dimpotrivă) în furnizarea răspunsului, respectiv o reală tușă de subiectivism și (2) faptul că itemii de răspuns includ o apreciere cel puțin generală și chiar non-tehnică cu privire la activitatea pe un întreg domeniu pe durata unui an de activitate.

17

Din punctul de vedere al tipologiei instituționale, remarcăm o apropiere între procentele regăsite în cazul consiliilor județene și al prefecturilor (74% în cazul consiliilor județene consideră activitatea instituției ca fiind foarte bună, respectiv 69% în cazul prefecturilor au răspuns că activitatea instituției în materia aplicării Legii nr. 544/2001 a fost foarte bună), ambele instituții având rol la nivel teritorial și, totodată, o dinamică internă relativ similară și constantă a activității și sarcinilor instituționale. La nivelul subordonatelor, identificăm un procent mai mic rezultat din aprecierile menționate în răspunsuri (65% dintre respondenții subordonatelor ministerelor consideră activitatea instituției ca fiind foarte bună, și tot 65% din respondenții subordonatelor consiliilor județene consideră activitatea instituției ca fiind foarte bună). Trebuie totuși remarcată, și în acest caz, apropierea de rezultate dintre acestea, luând în considerare aspectele menționate anterior, privind similaritățile create de tipologia instituțională.

În privința ministerelor, procentul de 54% al respondenților care au apreciat drept foarte bună activitatea instituției privind implementarea Legii nr. 544/2001, împreună cu cei 31% care au apreciat-o drept bună, denotă o asumare corectă și, probabil, mai obiectivă, a unor disfuncționalități privind aplicarea legii.

Astfel, la o primă constatare, aprecierea pozitivă privind activitatea în general în materia liberului acces la informații de interes public se înregistrează cu lejeritate la mai mult de jumătate din numărul respondenților, în timp ce în analiza posibilelor cauze ale aprecierilor sub medie pot fi deduși factori cauzali exogeni, cât și endogeni, privind atingerea unui astfel de rezultat.

În privința factorilor exogeni, pentru a avea mai multă relevanță în analiză, putem face o scurtă corelare cu restul datelor obținute din rapoarte, acolo unde procentele obținute au arătat o situație precară a indicelui analizat în această secțiune. În acest sens, pot fi identificate dificultăți privind colaborarea cu direcțiile de specialitate, acolo unde întâlnim un procent scăzut privind un criteriu esențial de funcționare internă a unei instituții, cel al coordonării între departamente/direcții de

18

specialitate. Astfel, în cazul ministerelor, doar 45% din respondenți consideră foarte bună colaborarea cu direcțiile de specialitate, în timp ce 41% o consideră bună, iar 14% o consideră satisfăcătoare.

Factorii endogeni sunt vizibil mai numeroși și mai complecși, fapt care rezultă din privirea în ansamblu a întregului raport, relevând o serie de cauze interne care au îngreunat sau chiar limitat activitatea în materia accesului la informațiile de interes public. Spre exemplificare, așa cum reiese din măsurile și propunerile făcute de către respondenți, în vederea creșterii eficienței accesului la informațiile publice, cel mai pregnant criteriu menționat este cel al nevoii de participare la sesiuni de instruire sau perfecționare a personalului desemnat să gestioneze informațiile de interes public, în vederea însușirii legislației, precum și conștientizarea importanței furnizării acestor informații în termenele prevăzute de lege.

IV.2.3 Resurse disponibile

A. Umane

Conform datelor furnizate, aprecierea resurselor umane necesare desfășurării activității în anul 2017 a fost declarată ca fiind suficientă de 369 dintre respondenți; 82 le-au considerat insuficiente; în timp ce 60 nu au completat rubrica. Statistic vorbind, 72% au considerat că au suficiente resurse umane, 16% că sunt insuficiente și 12% nu au completat rubrica.

a. Prefecturi – din cele 42 de rapoarte, 88% le consideră suficiente, 7% le consideră insuficiente, în timp ce 5% nu au răspuns;

b. Ministere – din cele 26 de rapoarte, 69% le consideră suficiente, 19% le consideră insuficiente, în timp ce 12% nu au răspuns;

19

c. Consilii județene – din cele 42 de rapoarte, 86% au răspuns și le consideră suficiente, în timp ce 14% nu au răspuns;

d. Subordonatele ministerelor – din cele 121 de rapoarte, 67% le consideră suficiente, 29% le consideră insuficiente, în timp ce 4% nu au răspuns;

e. Subordonatele consiliilor județene – din cele 280 de rapoarte, 88% le consideră suficiente, 7% le consideră insuficiente, în timp ce 5% nu au răspuns.

88%

7%5%

prefecturi

SUFICIENTE INSUFICIENTE NU AU COMPLETAT

69%

19%

12%

ministere


86%

14%

CONSILII JUDEȚENE


67%

29%

4%



88%

7%5%



Reprezentarea grafică a datelor privind resursele umane disponibile

20

În privința resurselor umane disponibile necesare realizării în bune condiții a cerințelor de implementare a măsurilor privind accesul cetățenilor la informațiile de interes public, răspunsurile primite au permis identificarea unui important indicator în analiză. Vom face referire la conceptul teoretic al clivajului centru/periferie, care în doctrină face referire la decalajele de dezvoltare, modernizare sau evoluție calitativă în diverse domenii, pornind de la asumarea teoretică a două categorii de poli aflați sub observație, cei de la nivel central, respectiv cei de la nivel periferic, cei din urmă distanțați în variate forme și contexte față de centru. În cazul de față, clivajul este inversat și concretizat printr-o vizibilă diferențiere în privința resursei umane disponibile: astfel, dacă la nivelul ministerelor, 69% consideră resursele umane ca fiind suficiente, iar subordonatele ministerelor – doar 67%, prefecturile raportează în procent de 88% resurse umane suficiente, consiliile județene - 86%, în timp ce subordonatele acestora care au formulat răspunsuri le apreciază ”suficiente” în procent de 88%.

Deși mai devreme am făcut mențiunea că o auto-evaluare poate aduce cu sine o serie de informații subiective, date de aprecierea personală a celor care au transmis răspunsurile solicitate, se constată o distanță mare la nivelul autorităților executive centrale față de prefecturi și consilii județene, diferență care se păstrează inclusiv la nivelul subordonatelor acestora. Cu alte cuvinte, deși poate exista tendința prezentării unei situații subiective (pozitive sau negative, observație metodologică demnă de luat în calcul în general atunci când vorbim de auto-evaluări ale activității), starea obiectiv resimțită a subdimensionării personalului responsabil cu domeniul liberului acces la informații publice la nivelul ministerelor și subordonatelor acestora a impus de la sine specificarea situației reale de către unii respondenți, aceasta neputând fi ignorată sau lăsată neevidențiată prin chiar consecințele directe create.

O limită a prezentei analize la nivelul subordonatelor este dată de marja incertă de răspunsuri, însă indicele celor care au semnalat nevoia de suplinire a personalului la nivelul acestora poate sugera o situație de ansamblu similară și la nivelul celorlalte instituții care nu au furnizat răspunsuri. Astfel, cele 86% procente din cele 280 rapoarte

21

primite ale subordonatelor consiliilor județene pot fi un indicator valid privind structura instituțională stabilă a unor structuri birocratice de mici dimensiuni, însă nu la fel arată situația în cazul subordonatelor ministerelor, unde doar cca jumătate din răspunsuri au indicat o situație pozitivă la nivelul resurselor umane disponibile în aria de activitate a comunicării informațiilor de interes public.

Extragem astfel din analiză ideea unui set necesar de măsuri, recomandabil a fi elaborat în viitorul apropiat, privind îmbunătățirea situației personalului alocat acestui domeniu la nivelul ministerelor și subordonatelor din administrația publică centrală.

B. Materiale

Conform datelor furnizate, aprecierea resurselor materiale deținute în vederea desfășurării activității în anul 2017 a fost declarată ca fiind suficientă de 472 dintre cei 511 respondenți, în timp ce 39 le-au considerat insuficiente. Statistic, 92% le consideră suficiente și 8% insuficiente.

a. Prefecturi – din cele 42 de rapoarte, 97% le consideră suficiente, în timp ce 3% le consideră insuficiente;

b. Ministere – din cele 26 de rapoarte, 87% le consideră suficiente, în timp ce 13% le consideră insuficiente;

c. Consilii județene – din cele 42 de rapoarte, 97% le consideră suficiente, în timp ce 3% le consideră insuficiente;

d. Subordonatele ministerelor – din cele 121 de rapoarte, 89% le consideră suficiente, în timp ce 11% le consideră insuficiente;

e. Subordonatele consiliilor județene - din cele 280 de rapoarte, 92% le consideră suficiente, în timp ce 8% le consideră insuficiente.

22

97%

3%

prefecturi

SUFICIENTE INSUFICIENTE

87%

13%

MINISTERE


97%

3%

CONSILII JUDEȚENE


Reprezentarea grafică a datelor privind resursele materiale disponibile

89%

11%



92%

8%

subordonate consilii județene


Reprezentarea grafică a datelor privind resursele materiale disponibile

Remarcăm din setul de date extras, în urma centralizării răspunsurilor exprimate în rapoartele colectate, o situație auto-apreciată ca fiind suficientă într-un procent covârșitor (în medie peste 90%) a resurselor materiale disponibile, atât la nivelul autorităților centrale, cât și a celor locale, cu subordonatele aferente, semn că, la nivel

23

instituțional, mai degrabă se poate pune problema modului de utilizare și de repartiție a resurselor materiale existente, decât cea a existenței efective a acesteia.

IV.2.4 Colaborarea cu direcțiile de specialitate

Pentru activitatea aferentă anului 2017, 376 de respondenți au apreciat colaborarea cu direcțiile de specialitate ca fiind foarte bună (73%), 106 au considerat-o bună (21%) și doar 29 satisfăcătoare (6%).

a. Prefecturi – din cele 42 de rapoarte, 67% o consideră foarte bună, în timp ce 33% o consideră bună;

b. Ministere – din cele 26 de rapoarte, 45% o consideră foarte bună, 41% o consideră bună, în timp ce 14% o consideră satisfăcătoare;

c. Consilii județene – din cele 42 de rapoarte, 61% o consideră foarte bună, 36% o consideră bună, în timp ce 3% o consideră satisfăcătoare;

d. Subordonatele ministerelor – din cele 121 de rapoarte, 75% o consideră foarte bună, 23% o consideră bună, în timp ce 2% o consideră satisfăcătoare;

e. Subordonatele consiliilor județene - din cele 280 de rapoarte, 76% o consideră foarte bună, 22% o consideră bună, în timp ce 2% o consideră satisfăcătoare.

24

67%

33%

PREFECTURI

FOARTE BUNĂ BUNĂ EXCELENTĂ SATISFĂCĂTOARE

45%

41%

14%

MINISTERE


61%

36%

3%

CONSILII JUDEȚENE


75%

23%2%



76%

23%2%



Reprezentarea grafică a datelor privind colaborarea cu direcțiile de specialitate

Structurând punctual analiza pe baza teoriilor despre birocrație existente în literatura de specialitate, relația internă a sub-ansamblelor care compun aparatul de funcționare al unei instituții publice este determinantă în evaluarea eficienței, rezultatelor și finalității pe care o creează obiectul de activitate administrat în sistemul public.

Relația dintre direcțiile de specialitate poate fi un indicator mai mult decât relevant atunci când vorbim de eficiența și de succesul în rezultate a unei sub-structuri a cărei activitate depinde implicit de relația cu celelate direcții, în speță, comunicarea

25

informațiilor de interes public, adică a unui ansamblu de date referitor la activitatea întregii instituții. Iar aici putem vorbi de două aspecte importante, nu doar de capacitatea profesională și de abilitățile responsabililor cu implementarea Legii nr. 544/2001, ci și de raportarea celorlalți angajați la activitatea, relevanța și importanța acestor măsuri prevăzute de lege.

De aceea, considerăm că datele centralizate la acest capitol sunt extrem de importante, pentru că ele privesc un aspect mult mai profund decât simpla funcționare sau abilitate tehnică de îndeplinire a unei sarcini birocratice, în speță, comunicarea informațiilor de interes public. Relația între direcțiile de specialitate cu privire la acest domeniu poate devoala o serie întreagă de aspecte cu privire la percepții, perspective și chiar mentalități ale personalului în raport cu principiul transparenței, un deziderat, de altfel, de factură democratică. Din acest punct de vedere, nu este lipsit de importanță să precizăm importanța unei culturi organizaționale adecvate acestui deziderat.

Situațiile evidențiate în urma centralizării raportărilor diferă de la caz la caz, interesantă fiind din nou evidențierea clivajului inversat - la nivel de percepție a respondentului - menționat mai sus în analiză, în acest caz clivajul central/subordonate între instituții în favoarea nivelului subordonat.

Pornind de la nivel central, adică de la nivelul ministerelor, aprecierea celor care au răspuns cu privire la o foarte bună relație de colaborare între direcțiile de specialitate a înregistrat un procentaj de 45%, 41% considerând-o bună, în timp ce 14% satisfăcătoare. Cumulând procentele, rezultatul obținut relevă o apreciere per ansamblu pozitivă a relației dintre departamente, fapt care centrează și mai mult atenția asupra responsabilităților, volumului de activitate și rezultatelor persoanelor responsabile cu implementarea Legii nr. 544/2001. Cu toate acestea, procentele obținute sunt perfectibile, și ne putem întreba dacă o astfel de situație, mai ales la nivelul administrației publice centrale, nu necesită măsuri și îmbunătățiri, atât legislative, cât și de factură profesională.

26

La nivel local, situația unor procente per ansamblu apropiate de o zonă mediană a rezultatelor poate indica un aspect pozitiv, cel în care putem constata o oarecare stabilizare a implementării liberului acces la informațiile de interes public și o standardizare de bază a procedurilor interne.

Dintr-un alt punct de vedere, o mai mare stabilitate instituțională poate confirma o colaborare mai coerentă între direcții, fapt regăsit într-o măsură mai mare, conform datelor, la nivel local. Pe de altă parte, nu putem ignora că acest aspect este favorizat și de tipologia instituțională, angajații de la nivel local confruntându-se cu o mai mică mobilitate a activității, față de angajații din ministere, de exemplu, acolo unde complexitatea sarcinilor diferă în sens superior, iar dificultatea sincronizării dintre direcții de specialitate, departamente etc. crește implicit. Același criteriu îl putem deduce și în cazul subordonatelor, acolo unde procentele ridicate ne pot confirma aceeași stabilitate a activității/instituțională.

Trebuie spus că acesta nu este în mod automat și un criteriu care indică cu necesitate o mai bună percepție asupra importanței activității publicării informațiilor de interes public de către angajați, deci a raportării valorice adecvate a acestora față de domeniul transparenței, ci, mai degrabă, un aspect care ține mai mult de tipologia instituțională și de gradul de încărcare al instituției.

IV.2.5 Locul afișării informațiilor/documentelor din oficiu

Conform centralizării datelor furnizate, respondenții au declarat că, la nivelul anului 2017, modalitatea preferată de afișare a fost pe pagina de internet, regăsită în 459 de cazuri; urmând afișarea la sediul instituției în 423 de cazuri; apoi publicarea în presă în 135 de cazuri; în Monitorul Oficial în 82 de cazuri, în timp ce în 79 de cazuri au utilizat și alte modalități de afișare a informațiilor. Statistic, 39% au afișat pe pagina de internet a instituției, 36%

27

la sediul instituției, 11% în presă, 7% au publicat și în Monitorul Oficial și tot 7% au publicat informațiile și în alte modalități.

Trebuie precizat faptul că majoritatea respondenților (79%) au bifat minim 2 modalități de afișare din oficiu a informațiilor/documentelor din oficiu, cumulul locațiilor de afișare fiind de esența acestui indicator.

a. Prefecturi – din cele 42 de rapoarte, 48% au afișat pe pagina de internet a instituției, 39% la sediul instituției, 4% au publicat în presă, 1% în Monitorul Oficial al României și 8% în altă modalitate (rețelele de socializare fiind preferate);

b. Ministere – din cele 26 de rapoarte, 47% au afișat pe pagina de internet a instituției, 31% la sediul instituției, 11% au publicat în presă, 6% în Monitorul Oficial al României și 5% în altă modalitate (rețelele de socializare fiind preferate);

c. Consilii județene – din cele 42 de rapoarte, 45% au afișat pe pagina de internet a instituției, 39% la sediul instituției, 8% au publicat în presă, 0% în Monitorul Oficial al României și 8% în altă modalitate (rețelele de socializare fiind preferate);

d. Subordonatele ministerelor – din cele 121 de rapoarte, 37% au afișat pe pagina de internet a instituției, 39% la sediul instituției, 10% au publicat în presă, 6% în Monitorul Oficial al României și 8% în altă modalitate (rețelele de socializare fiind preferate);

e. Subordonatele consiliilor județene – din cele 280 de rapoarte, 37% au afișat pe pagina de internet a instituției, 35% la sediul instituției, 13% au publicat în presă, 9% în Monitorul Oficial al României și 6% în altă modalitate (rețelele de socializare fiind preferate).

28

48%

39%

5%1%

8%

PREFECTURI

PE PAGINA DE INTERNET LA SEDIUL INSTITUȚIEI ÎN PRESĂ ÎN MONITORUL OFICIAL ALTĂ MODALITATE

47%

31%

11%

5%5%

MINISTERE

PE PAGINA DE INTERNET LA SEDIUL INSTITUȚIEI ÎN PRESĂÎN MONITORUL OFICIAL ALTĂ MODALITATE

45%

39%

8%

8%

CONSILII JUDEȚENE


37%

39%

11%

6%

8%



37%

34%

13%

9%

6%


PE PAGINA DE INTERNET LA SEDIUL INSTITUTIEI IN PRESAIN MONITORUL OFICIAL IN ALTE MODALITATI

Reprezentarea grafică a datelor privind locul afișării informațiilor/documentelor din oficiu

În privința locului afișării informațiilor/documentelor din oficiu, în ordinea procentelor, observăm următoarea ierarhie: cele mai mari procente sunt înregistrate în cazul informațiilor afișate pe pagina de internet, urmate de cele la sediul instituției, în presă și în Monitorul Oficial. Trebuie observată distanța clară în procente a informațiilor

29

afișate pe pagina de internet, un motiv ușor de intuit fiind obligația impusă expres de lege, alături de accesibilitatea soluției tehnice. Însă procentele privind afișarea la sediul instituției, deci în format fizic, nu se află la mare distanță de cele referitoare la informațiile publicate pe pagina de internet, motivația legală fiind similară, deși intuitiv mai puțin eficace.

Trebuie precizat faptul că marea majoritate a respondenților a declarat utilizarea a cel puțin două canale de comunicare din oficiu din cele descrise anterior – ceea ce coincide cu intenția legiuitorului de a asigura o maximizare a expunerii informațiilor de interes public prin multiplicarea căilor de comunicare. Cazurile în care instituția a ales o singură modalitate de afișare subsumează un procent de 21% din cele 511 autorități/instituții publice respondente - comportament generat probabil de tipologia instituțională care conduce la anumite rezultate ale activității, deci și la un număr limitat de categorii de informații publicabile din oficiu, ori de o deficiență a capacității de comunicare.

Ceea ce apare însă ca remarcabilă este distanța între cele două modalități anterior menționate și publicarea în Monitorul Oficial. Procentele privind această din urmă procedură sunt sensibil scăzute ca valori. Astfel, în cazul ministerelor, deși din cele 42 de rapoarte primite, 47% au afișat pe pagina de internet a instituției, în Monitorul Oficial procentul înregistrat este de doar 6%. Mai mult, prefecturile și consiliile județene înregistrează o valoare procentuală aproape nesemnificativă, de 1%, respectiv 0%, cele din urmă preferând într-un procent de 8% alte modalități de publicare. În cazul subordonatelor, cele de la nivelul ministerelor păstrează același procent cu ministerele, de 6% informații afișate în Monitorul Oficial, în timp ce subordonatele consiliilor județene au un procent de 9% informații publicate în Monitorul Oficial. Acest comportament poate fi cauzat și de costul necesar publicării, dar și de tipul diferit de informații, multe dintre acestea nefăcând obiectul publicării în Monitorul Oficial.

30

IV.2.6 Informații publicate în format deschis

Raportele centralizate de la cei 511 respondenți indică faptul că 436 de respondenți (85%) au declarat că, în anul 2017, au publicat informații în format deschis și doar 75 declară nu au publicat în format deschis (15%).

a. Prefecturi – din cele 42 de rapoarte, 76% au declarat că au publicat informații în format deschis, în timp ce 24% nu au publicat;

b. Ministere – din cele 26 de rapoarte, 82% au declarat că au publicat informații în format deschis, în timp ce 18% nu au publicat;

c. Consilii județene – din cele 42 de rapoarte, 81% au declarat că au publicat informații în format deschis, în timp ce 19% nu au publicat;

d. Subordonatele ministerelor – din cele 121 de rapoarte, 75% au declarat că au publicat informații în format deschis, în timp ce 25% nu au publicat;

e. Subordonatele consiliilor județene - din cele 280 de rapoarte, 91% au declarat că au publicat informații în format deschis, în timp ce 9% nu au publicat.

31

76%

24%

prefecturi

DA NU

82%

18%

ministere

DA NU

81%

19%

consilii județene

DA NU

75%

25%


DA NU

91%

9%


DA NU

Reprezentarea grafică a datelor privind informațiile publicate în format deschis

În privința informațiilor publicate în format deschis, vom face, încă de la început, observația generală că unul din cele mai des întâlnite deziderate ale societății civile în cazul interacțiunii dintre reprezentanții acesteia și instituțiile publice este asigurarea posibilității reutilizării categoriilor de date de interes public.

Potrivit datelor extrase din rapoartele analizate, trebuie remarcat drept pozitiv faptul că publicarea datelor în format deschis este totuși un aspect neignorat de majoritatea respondenților (în medie 80%), în contextul în care acesta este un criteriu relativ nou în domeniul transparenței. Deși procentele sunt destul de ridicate, rămân în discuție validitatea inventarelor tipurile seturilor de date selectate și publicate de cei responsabili la nivelul instituțiilor analizate. Acestui aspect i se adaugă și aprecierea

32

subiectivă a respondenților în formularea răspunsului, menționată drept limită a cercetării la începutul prezentei analize.

Astfel, supra-aprecierea anumitor aspecte privind gradul de implementare a formatului deschis al datelor, eventualele confuzii terminologice (”informații” – ”date” deschise) sau selectarea anumitor informații în cazul furnizării datelor cu caracter deschis reprezintă situații care pot fi evitate pe viitor prin măsuri care pot duce la creșterea gradului de pregătire profesională a angajaților.

IV.2.7 Numărul total de solicitări de informaţii de interes public

La nivelul celor 5 categorii enumerate de autorități și instituții publice respondente, atât centrale, cât și locale, au fost raportate ca fiind primite în total la nivelul anului 2017 un număr de 85.154 de solicitări de furnizare a informațiilor de interes public.

Un aspect esențial de menționat este că prezenta secțiune contabilizează solicitările de informații de interes public, așadar accesarea mecanismului la cerere prevăzut de legea nr. 544/2001. Or, acest mecanism are, în accepțiunea și spiritul legii privind liberul acces la informațiile de interes public, caracter subsecvent pe lângă principiul și mecanismul prioritar al furnizării din oficiu a acestor categorii de informații – văzut ca o premisă primordială a participării cetățenești și a unei implicări eficiente a cetățenilor în procesul decizional, indicând și verificând intenția reală de deschidere a administrației publice. Astfel, în lipsa comunicării din oficiu de către autoritățile și instituțiile publice a informațiilor de interes public, cetățenii formulează solicitări având acest obiect, or în acest context numărul total de solicitări de informații de interes public (indicator de factură obiectivă – conform distincției asumate la începutul acestei analize) are potențialul de a furniza indicii semnificative cu privire la gradul concret de transparență instituțională.

33

A. Din care, în funcție de solicitant:

Per ansamblu, însumând informațiile completate de respondenți în rapoartele centralizate, rezultă că cele mai multe solicitări, la nivelul anului 2017, au venit din partea persoanelor fizice, respectiv 44.174 (55% din numărul total al solicitărilor declarate ca primite de respondenți), în timp ce persoanele juridice au adresat 35.667 de solicitări (45% din numărul total al solicitărilor declarate ca primite de respondenți).

a. Prefecturi – cele 42 de instituții au declarat că au primit un număr de 2.519 solicitări, din care 64% de la persoane fizice și 36% de la persoane juridice;

b. Ministere – cele 26 de instituții au declarat că au primit un număr de 28.044 solicitări, din care 64% de la persoane juridice și 36% de la persoane fizice;

c. Consilii județene – cele 42 de instituții au declarat că au primit un număr de 4.392 solicitări, din care 63% de la persoane fizice și 37% de la persoane juridice;

d. Subordonatele ministerelor – cele 121 de instituții au declarat că au primit un număr de 30.292 solicitări, din care 65% de la persoane fizice și 35% de la persoane juridice;

e. Subordonatele consiliilor județene - cele 280 de instituții au declarat că au primit un număr de 14.594 solicitări, din care 68% de la persoane fizice și 32% de la persoane juridice.

34

64%

36%

prefecturi

De la persoane fizice De la persoane juridice

36%

64%

ministere


63%

37%

consilii judeȚene


65%

35%

subordonate ministere


68%

32%

subordonate consilii judeȚene


Reprezentarea grafică a datelor privind numărul total de solicitări de informaţii de interes public în funcție de solicitant

În privința numărului total de solicitări defalcat pe tipologia instituțională, poate fi remarcată o diferență semnificativă între numărul total de solicitări înregistrat la nivelul ministerelor și subordonatelor acestora, pe de o parte, și, pe de altă parte, cel de la nivelul prefecturilor, consiliilor județene și subordonatelor acestora. Diferența, de cca 10 ori mai mare, este una justificată doar de tipologia diferită instituțională; avem în vedere raportul de diferențiere constant între solicitările de la persoanele fizice și cele juridice, procentele sunt similare în cazul persoanelor fizice care au trimis solicitări către ministere și prefecturi și la fel și în cazul persoanelor juridice, doar numărul efectiv de solicitări diferă

35

semnificativ. Astfel, putem vorbi de 2.519 solicitări în total în cazul prefecturilor, în cazul a 42 de instituții, și o remarcabilă creștere în cazul ministerelor, la 28.044, în cazul a doar 26 de instituții. Acest fapt subliniază un grad de încărcare mult diferit (de cca 10 ori mai mare) la nivelul administrației centrale, în raport cu cea de la nivel teritorial și local, fapt care întărește fundamental observația că tipologia instituțională contează și că trebuie să existe, de principiu, o raportare diferită atunci când analizăm datele în cazul unor instituții cum sunt ministerele.

O constantă demnă de observat este diferența de procentaj între solicitările persoanelor fizice și cele ale persoanelor juridice, care rămâne, cu mici diferențe, apropiată ca valoare, excepție făcând ministerele, singurele instituții unde solicitările persoanelor juridice depășesc numărul solicitărilor persoanelor fizice. Trebuie menționat că aici nu evidențiem numărul de solicitări totale, ci ne raportăm exclusiv la valoarea agregată reprezentată în procente. Astfel, putem remarca o constantă diferență între solicitările persoanelor fizice, care au un procent aproximativ de +/-65% și cele ale persoanelor juridice, cu un procent aproximativ de +/-35%. Diferența poate fi explicată odată prin numărul intuitiv mai mic al persoanelor juridice și, în al doilea rând, prin faptul că persoanele fizice au apelat sau solicitat instituțiile în interesul satisfacerii unor interese individuale cu precădere la nivel teritorial/local/subordonat; pe când, în cazul persoanelor juridice, procentele relativ similare înregistrate arată o orientare constantă către aspecte de natură dependentă de sfera atribuțiilor la nivel central sau unele care privesc domeniul de activitate al acestora. Numărul mai mare al solicitărilor din partea persoanelor juridice în cazul ministerelor ține de tipologia instituțională, acestea, ca instituții centrale, având o sferă mai largă de atribuții de natură juridică, prin care cererile persoanelor juridice pot fi satisfăcute.

36

B. Din care, în funcție de modalitatea de adresare:

Conform celor declarate de respondenți, în 2017, modalitatea preferată de adresare a solicitărilor de informații de interes public a fost cea verbală (45.081 de solicitări), urmând cea electronică (29.017 de solicitări), pe ultimul loc aflându-se modalitatea de adresare pe suport de hârtie (17.831 de solicitări). Statistic, solicitările primite verbal reprezintă 49% din totalul solicitărilor declarate ca fiind primite, solicitările în format electronic reprezintă un procent de 32%, iar cele pe suport de hârtie ocupă o pondere de 19%.

a. Prefecturi – cele 42 de instituții au declarat că au primit un număr de 8.044 solicitări, din care 11% pe suport de hârtie, 16% pe suport electronic și 73% verbal;

b. Ministere – cele 26 de instituții au declarat că au primit un număr de 28.044 solicitări, din care 15% pe suport de hârtie, 37% pe suport electronic și 48% verbal;

c. Consilii județene – cele 42 de de instituții au declarat că au primit un număr de 4.953 solicitări, din care 25% pe suport de hârtie, 39% pe suport electronic și 36% verbal;

d. Subordonatele ministerelor – cele 121 de instituții au declarat că au primit un număr de 31.840 solicitări, din care 10% pe suport de hârtie, 29% pe suport electronic și 61% verbal;

e. Subordonatele consiliilor județene - cele 280 de instituții au declarat că au primit un număr de 19.048 solicitări, din care 43% pe suport de hârtie, 34% pe suport electronic și 23% verbal.

37

11%

15%

73%

prefecturi

Pe suport de hartie Pe suport electronic Verbal

15%

37%

48%

ministere

Pe suport de hârtie Pe suport electronic Verbal

25%

40%

36%

consilii județene


Reprezentarea grafică a datelor privind numărul total de solicitări de informaţii de interes public în funcție de modalitatea de adresare

10%

29%

61%



43%

34%

23%



Reprezentarea grafică a datelor privind numărul total de solicitări de informaţii de interes public în funcție de modalitatea de adresare

Așadar, în ceea ce privește modalitatea de adresare, putem observa următoarea ierarhie raportată în cazul prefecturilor, ministerelor și subordonatelor acestora: cele mai multe solicitări sunt de natură verbală, adică la sediul instituției; acestea fiind urmate de solicitările în format electronic; iar cel mai mic procent este alocat solicitărilor în scris. Consiliile județene și subordonatele acestora înregistrează o preponderență a soliicitărilor în format electronic și pe hârtie, dar diferența de procente între solicitările verbale și cele pe suport electronic nu este una semnificativă.

38

Această ierarhie ne poate da un indice relevant cu privire la tipologia obiectului solicitărilor corelată cu tipologia instituțională, precum și la percepția cetățenilor asupra administrației publice.

Astfel, tendința cea mai mare a cetățenilor este aceea de a formula solicitări verbale, adică la sediul instituției, ceea ce, din punctul de vedere al eficacității și facilității de efort, poate fi considerată o procedură utilă doar în cazul anumitor categorii de informații care, în condițiile legii, ar fi disponibile pe loc, prin intermediul compartimentului pentru relații cu publicul/cu cetățenii, alături de premisa accesibilității fizice a autorității/instituției. În cazul formulării de solicitări cu obiect complex, adresarea verbală, ca tip de comportament manifestat de cetățean, ne poate spune mai multe despre nevoia de siguranță a acestuia și despre dorința de creștere în certitudine și în predictibilitate a faptului că solicitarea adresată va avea șanse mai mari de rezolvare și de primire a unui răspuns. Același raționament se aplică în analiza solicitărilor verbale formulate pe lângă autorități/instituții publice dificil localizate în afara ariei geografice uzuale a solicitantului.

Datele centralizate din rapoartele respondenților arată faptul că situația se regăsește cu precădere într-o formulă mai vizibilă în cazul prefecturilor, unde ecartul între cele trei modalități de adresare este mai mare, în special între solicitările verbale și cele de tip electronic, procentele pentru acestea fiind mai mult decât grăitoare: 73% în cazul adresărilor verbale și doar 16% adresărilor în varianta digitală. Diferența față de situația în cazul ministerelor poate fi cauzată și de clivajul teritorial între instituții, asigurând accesibilitatea diferită, precum și de un aspect cu o putere explicativă mai mare, și anume tipologia instituțională diferită (executiv-teritorial), care poate determina eficiența unei astfel de căi de abordare pornind de la sfera concretă a atribuțiilor instituționale care întâmpină direct nevoia concretă a cetățeanului. Această ipoteză este susținută de realitatea existenței unui grad ridicat de digitalizare a website-urilor prefecturilor de exemplu, și totuși, în pofida unor site-uri modernizate, solicitările verbale la nivelul acestora păstrează cea mai ridicată proporție.

39

De menționat în cazul ministerelor că ecartul între cele două modalități de solicitare este unul destul de scăzut, anume 48% solicitări verbale și 37% solicitări pe suport electronic, urmate de 15% solicitări pe suport hârtie: în contextul concentrării celor 26 de ministere într-un areal geografic limitat, coroborat cu aria de competențe orientate mai puțin către nivelul individual, precum și cu gradul foarte mare de încărcare cu solicitări comparativ cu toate celelalte categorii de autorități, se poate concluziona mai degrabă cu privire la existența unui anumit tip de abordare a relației cu autoritatea din partea cetățeanului, impunându-se restabilirea unei relații de încredere.

C. Din care, în funcție de domeniile de interes

Sintetizând datele declarate de respondenți, la nivelul anului 2017, cele mai solicitate informații de interes public au vizat următoarele domenii, enumerate în ordinea descrescătoare a interesului cetățenilor:

informații specifice domeniului de activitate al fiecărei instituții (Altele) - 29.141 de solicitări (36%);

utilizarea banilor publici (contracte, investiţii, cheltuieli, etc) - 21.968 de solicitări (27%);

modul de îndeplinire a atribuţiilor instituţiei publice – 14.164 de solicitări (18%);

acte normative, reglementări – 13.926 de solicitări (17%; activitatea liderilor instituţiei – 1.156 de solicitări (1%); modul de aplicare a Legii nr. 544/2001 – 819 solicitări (cca 1%).

40

a. Prefecturi – cele 42 de instituții au declarat că au primit un număr de 2.270 solicitări, din care 14% privind utilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli, etc.), 20% privind modul de îndeplinire a atribuțiilor instituției, 19% privind actele normative și reglementări, 4% privind activitatea liderilor instituției, 7% informații privind modul de aplicare a Legii nr. 544/2001 și 36% alte solicitări;

b. Ministere – cele 26 de instituții au declarat că au primit un număr de 26.383 solicitări, din care 55% privind utilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli, etc.), 21% privind modul de îndeplinire a atribuțiilor instituției, 14% privind actele normative și reglementări, 1% privind activitatea liderilor instituției, 1% informații privind modul de aplicare a Legii nr. 544/2001 și 8% alte solicitări;

c. Consilii județene – cele 42 de de instituții au declarat că au primit un număr de 4.455 solicitări, din care 19% privind utilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli, etc.), 14% privind modul de îndeplinire a atribuțiilor instituției, 30% privind actele normative și reglementări, 1% privind activitatea liderilor instituției, 4% informații privind modul de aplicare a Legii nr. 544/2001 și 32% alte solicitări;

d. Subordonatele ministerelor – cele 121 de instituții au declarat că au primit un număr de 31.334 solicitări, din care 3% privind utilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli, etc.), 20% privind modul de îndeplinire a atribuțiilor instituției, 20% privind actele normative și reglementări, 1% privind activitatea liderilor instituției, 0% informații privind modul de aplicare a Legii nr. 544/2001 și 56% alte solicitări;

e. Subordonatele consiliilor județene - cele 280 de instituții au declarat că au primit un număr de 16.732 solicitări, din care 33% privind utilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli, etc.), 7% privind modul de îndeplinire a atribuțiilor instituției, 14% privind actele normative și reglementări, 3% privind activitatea liderilor instituției, 1% informații privind modul de aplicare a Legii nr. 544/2001 și 42% alte solicitări.

41

14%

20%

20%4%7%

36%

prefecturi

Utilizarea banilor publici (contracte, investiţii, cheltuieli, etc)

Modul de îndeplinire a atribuţiilor instituţiei publice

Acte normative, reglementări

Activitatea liderilor instituţiei

Informaţii privind modul de aplicare a Legii nr. 544/2001, cu modificările şi completările ulterioare

Altele

55%

21%

14%

1% 1%

8%

MINISTERE

Utilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli etc)

Modul de îndeplinire a atribuțiilor instituției publice


Activitatea liderilor instituției

Informații privind modul de aplicare a Legii nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare

Altele

Reprezentarea grafică a datelor privind numărul total de solicitări de informaţii de interes public în funcție de domeniile de interes

42

19%

14%

30%

1%4%

32%

CONSILII JUDEȚENEUtilizarea banilor publici (contracte, investiţii, cheltuieli, etc)





Altele

3%

20%

20%

1%0%

56%

SUBORDONATE MINISTEREUtilizarea banilor publici (contracte, investiţii, cheltuieli, etc)





Altele

33%

7%

14%3%1%

42%


Utilizarea banilor publici (contracte, investiţii, cheltuieli, etc)





Altele

Reprezentarea grafică a datelor privind numărul total de solicitări de informaţii de interes public în funcție de domeniile de interes

43

În cazul ministerelor, putem observa un grad foarte ridicat de interes al cetățenilor pentru publicarea informațiilor privind utilizarea banilor publici, fapt explicabil prin variabile de tipul: ministerele sunt instituții ale administrației publice centrale cu rol executiv, gestionează cea mai mare parte a resurselor bugetului public, sunt instituții asupra cărora planează o puternică influență mediatică, dar și factori de natură politică, totodată acestea exercitând o influență directă asupra celorlaltor instituții din subordine, pentru care ministerele au statut nu doar coordonare/tutelă, ci sunt și principali ordonatori de credite. Celelalte categorii de autorități/instituții respondente se situează la o distanță considerabilă – de zeci de procente în minus - de interes din partea publicului cu privire la aspectul utilizării banilor publici, cu o mențiune aparte pentru subordonatele ministerelor (doar 3%).

Procentul de interes de 1% privind activitatea liderilor ministerelor confirmă o mai mare cultură instituțională și rigoare acordată ministerelor, vizate fiind rezultatele concrete și efectele deciziilor luate la nivelul administrației centrale, unde un aport semnificativ l-a putut avea și Registrul Unic de Transparență a Intereselor, care a permis eliminarea anumitor factori personali și politici privind activitatea demnitarilor, ocupanți, pentru un timp limitat, a portofoliilor ministeriale. Nu trebuie ignorat un aspect important, acela că nu doar în cazul ministerelor, ci și în cel al prefecturilor, consiliilor județene și chiar al subordonatelor acestora aprecierea cetățenilor vizează factorul instituțional și nu pe cel personal (cu procente de 1% în cazul consiliilor județene și subordonatelor ministerelor și de doar 4% în cazul prefecturilor în privința interesului pentru activitatea liderilor instituției), ceea ce indică un aspect încurajator cu privire la orientarea cetățenilor către modul propriu-zis de funcționare al instituției, cu toate că sondajele de opinie existente la momentul actual în spațiul public afirmă totuși un grad menținut de neîncredere al cetățenilor în instituțiile statului.

Un aspect la fel de interesant este cel referitor la atenția acordată informațiilor privind actele normative și reglementări, topul clasamentului cu cel mai mare interes acordat acestui aspect fiind ocupat, cu un procent ridicat, de consiliile județene.

44

Datele relevă o atitudine constantă a cetățenilor de a solicita informații cu privire la modul de îndeplinire a atribuțiilor instituției de la toate cele 5 categorii de respondenți, procentele în acest caz fiind relevante și constante ca valoare (un procentaj în medie de aprox. 20%, excepție făcând consiliile județene și subordonatele acestora, cu o medie de cca 10%). Nu în ultimul rând, solicitările privind informațiile despre modul de îndeplinire a atribuțiilor instituției pot semnifica un prim pas al creșterii participării cetățenilor în procesul decizional.

Numărul de solicitări cu privire la modul de aplicare a Legii nr. 544/2001 este un indicator al gradului de satisfacție al solicitanților față de conduita autorităților și instituțiilor respondente referitoare la soluționarea cererilor formulate potrivit acestui temei legal. Cu procente situate între 0% - 7%, se poate fundamenta concluzia privind o aplicare corespunzătoare de către respondenți a normelor procedurale din domeniu.

Astfel de date confirmă un interes constant din partea cetățenilor și putem spune că acesta reprezintă o bază de monitorizare stabilă și extrem de benefică atât din punct de vedere democratic, cât și pentru procesul de optimizare a activității propriu-zise din instituțiile publice.

IV.2.8 Numărul de solicitări rezolvate favorabil:

Pentru anul 2017, cei 511 respondenți raportează că, din totalul solicitărilor primite, un număr de 76.647 au fost soluționate favorabil, reprezentând cca 90% din totalul solicitărilor primite de către instituții, fapt ce demonstrează că liberul acces la informaţiile publice s-a generalizat la nivelul respondenților administraţiei publice.

45

A. Din care, în funcție de termenul de răspuns:

Având în vedere conținutul rapoartelor centralizate de la respondenți, la nivelul anului 2017, rezultă că, din totalul solicitărilor rezolvate favorabil:

53.321 de solicitări au fost soluționate în termen de 10 zile (66%); 23.201 de solicitări au fost soluționate în termen de 30 de zile

(28%); pentru 2.496 de solicitări s-a depășit termenul de răspuns (3%);

2.160 de solicitări au fost redirecționate către alte instituții (cca 3%).

a. Prefecturi – cele 42 de instituții au declarat că au rezolvat favorabil un număr de 2.094 solicitări, din care 7% au fost redirecționate către alte instituții, 78% au fost soluționate favorabil în termen de 10 zile, 13% au fost soluționate favorabil în termen de 30 zile și pentru 2% termenul a fost depășit;

b. Ministere – cele 26 de instituții au declarat că au rezolvat favorabil un număr de 27.877 solicitări, din care 3% au fost redirecționate către alte instituții, 41% au fost soluționate favorabil în termen de 10 zile, 55% au fost soluționate favorabil în termen de 30 zile și pentru 1% termenul a fost depășit;

c. Consilii județene – cele 42 de instituții au declarat că au rezolvat favorabil un număr de 3.724 solicitări, din care 12% au fost redirecționate către alte instituții, 63% au fost soluționate favorabil în termen de 10 zile, 22% au fost soluționate favorabil în termen de 30 zile și pentru 3% termenul a fost depășit;

d. Subordonatele ministerelor – cele 121 de instituții au declarat că au rezolvat favorabil un număr de 33.926 solicitări, din care 1% au fost redirecționate către alte instituții, 86% au fost soluționate favorabil în termen de 10 zile, 7% au fost soluționate favorabil în termen de 30 zile și pentru 6% termenul a fost depășit;

e. Subordonatele consiliilor județene - cele 280 de instituții au declarat că au rezolvat favorabil un număr de 13.557 solicitări, din care 3% au fost redirecționate către alte

46

instituții, 65% au fost soluționate favorabil în termen de 10 zile, 31% au fost soluționate favorabil în termen de 30 zile și pentru 1% termenul a fost depășit.

7%

78%

13%2%

PREFECTURI

Redirecţionate către alte instituţii Soluționate favorabil în termen de 10 zile

Soluționate favorabil în termen de 30 zile Solicitări pentru care a fost depășit termenul

3%

41%56%

1%

MINISTERE

Redirecţionate către alte instituţii Soluționate favorabil în termen de 10 zile

Soluționate favorabil în termen de 30 zile Solicitări pentru care a fost depășit termenul

12%

63%

22%

3%

CONSILII JUDEȚENE

Redirecţionate către alte instituţii Soluționate favorabil în termen de 10 zile Soluționate favorabil în termen de 30 zile

Solicitări pentru care a fost depășit termenul

1%

86%

7%6%


Redirecţionate către alte instituţii Soluționate favorabil în termen de 10 zileSoluționate favorabil în termen de 30 zile Solicitări pentru care a fost depășit termenul

3%

64%

31%

1%


Redirecţionate către alte instituţii Soluționate favorabil în termen de 10 zileSoluționate favorabil în termen de 30 zile Solicitări pentru care a fost depășit termenul

Reprezentarea grafică a datelor privind numărul de solicitări rezolvate favorabil în funcție de termenul de răspuns

În privința numărului de solicitări rezolvate favorabil, defalcate pe termenul de răspuns, poate fi observată o mai mare eficiență a prefecturilor, consiliilor județente și

47

subordonatelor în comparație cu ministerele privind perioada de răspuns de 10 zile; ministerele depășesc toate celelalte categorii de respondenți în privința răspunsurilor oferite în perioada de 30 de zile (55% dintre solicitări sunt soluționate în termenul prelungit la 30 de zile). Pentru o explicație validă a acestui rezultat, se impune coroborarea cu tipologia instituțională, precum și cu alți indicatori din prezenta sinteză: astfel, ecartul de procentaj este justificat de numărul semnificativ diferit de solicitări, gradul de încărcare al ministerelor fiind unul net superior (de cca. 10 ori mai mare), precum și de gradul de complexitate al obiectului solicitărilor, acesta fiind corelat pe măsura sferei de atribuții a acestor autorități centrale. În cazul subordonatelor ministerelor, numărul mare de solicitări se păstrează, însă acesta este raportat la un număr de 121 de instituții care declară că s-au încadrat într-o proporție foarte bună, de 86%, în termenul de 10 zile și de 7% în cel de 30 de zile.

Consiliile județene au înregistrat un număr mai mare de solicitări în comparație cu prefecturile, însă eficiența raportată privind răspunsul atât în 10, cât și în 30 de zile, nu diferă în procentaje în mod semnificativ față de prefecturi.

În cazul subordonatelor consiliilor județene, cele 13.557 de solicitări rezolvate de cele 280 de instituții arată o situație complexă, cu un procentaj dublu în cazul termenelor de 10 și 30 de zile, anume de 65% răspunsuri favorabile în termenul de 10 zile față de 31% soluționate în termenul de 30 de zile, gradul de încărcare fiind cel mai scăzut în acest caz și deci șansa de încadrare în termene favorabilă.

În privința termenelor depășite, procentajele păstrează valori minime, ceea ce reprezintă un indicator pozitiv în analiză.

Trebuie totuși semnalat faptul că observațiile privind termenele de rezolvare a solicitărilor nu cuprind și aspecte explicative mai de profunzime, cum ar fi conținutul cererilor. În acest sens, sunt de notorietate cazurile în care solicitările sunt fie anonime, șicanatorii, fie nerezonabile, atât ca timp, cât și în ceea ce privește cantitatea, caracterul sintetic și/sau formatul solicitat, arhivele și statisticile instituțiilor păstrând dovada unor asemenea frecvente situații.

48

B. Din care, în funcție de modul de comunicare:

Autoritățile și instituțiile publice respondente declară, la nivelul anului 2017, că modalitatea preferată de răspuns la solicitările de informații de interes public a fost cea verbală – în 43.664 de cazuri (45%); un număr de 29.708 de răspunsuri au fost comunicate în format electronic (31%), iar 23.005 răspunsuri pe suport de hârtie (24%).

a. Prefecturi – cele 42 de instituții au declarat că au rezolvat favorabil un număr de 7.641 solicitări, din care 16% în mod electronic, 11% în format hârtie și 73% în mod verbal;

b. Ministere – cele 26 de instituții au declarat că au rezolvat favorabil un număr de 26.875 solicitări, din care 36% în mod electronic, 15% în format hârtie și 49% în mod verbal;

c. Consilii județene – cele 42 de instituții au declarat că au rezolvat favorabil un număr de 4.455 solicitări, din care 35% în mod electronic, 25% în format hârtie și 40% în mod verbal;

d. Subordonatele ministerelor – cele 121 de instituții au declarat că au rezolvat favorabil un număr de 38.952 solicitări, din care 28% în mod electronic, 23% în format hârtie și 49% în mod verbal;

e. Subordonatele consiliilor județene - cele 280 de instituții au declarat că au rezolvat favorabil un număr de 18.454 solicitări, din care 35% în mod electronic, 44% în format hârtie și 21% în mod verbal.

49

16%

11%

73%

prefecturi

Comunicare electronică Comunicare în format hârtie Comunicare verbală

36%

15%

49%

ministere


35%

25%

40%

consilii județene


28%

23%

49%



35%

44%

21%



Reprezentarea grafică a datelor privind numărul de solicitări rezolvate favorabil în funcție de modul de comunicare

În privința modului de comunicare utilizat în cazul solicitărilor rezolvate favorabil, menționăm că observațiile pot fi coroborate cu cele de la secțiunea modalitatea de adresare în cazul numărului total de solicitări, pentru a constata dacă există o coerență în analiză privind cele două proceduri de interacțiune între instituții și cetățeni, modul de adresare al primilor, respectiv modul de comunicare al instituțiilor. Datele reliefează aceeași tendință majoritară de adresare a solicitărilor în mod verbal, la sediul instituției, iar procentele obținute sunt sensibil apropiate de cele menționate în analiza

50

anterioară, cea referitoare la solicitările primite de instituții, ceea ce confirmă o coerență între cele două seturi de date. Putem confirma faptul că solicitările verbale primesc, într-o proporție semnificativă, răspunsuri tot verbale, ceea ce poate indica și un aspect important cu privire la gradul de complexitate al cererii. Astfel, în privința solicitărilor primite verbal, faptul că rezolvarea s-a realizat în aceeași manieră, fără o necesitate a prelungirii termenelor de răspuns, denotă un grad scăzut de complexitate al cererii, deci domeniile de interes ale cetățenilor care s-au adresat verbal nu au avut o complexitate semnificativă.

C. Din care, în funcție de domeniile de interes:

Centralizarea informațiilor din rapoartele furnizate de respondenți arată că, în anul 2017, cele mai multe solicitări soluționate favorabil au vizat următoarele domenii, în ordine descrescătoare:

informații specifice domeniului de activitate a fiecărei instituții (Altele) – cu un număr total de 24.990 de solicitări soluționate favorabil (33%);

utilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli) - 24.437 de solicitări soluționate favorabil (33%);

acte normative, reglementări - 12.704 de solicitări soluționate favorabil (17%);

modul de îndeplinire a atribuțiilor instituției publice - 10.454 de solicitări soluționate favorabil (14%);

activitatea liderilor instituției - 1.216 de solicitări soluționate favorabil (2%);

modul de aplicare a Legii nr. 544/2001 - 519 solicitări soluționate favorabil (1%).

51

a. Prefecturi – cele 42 de instituții au declarat că au rezolvat favorabil un număr de 1.902 solicitări, din care 16% privind utilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli, etc.), 24% privind modul de îndeplinire a atribuțiilor instituției, 14% privind actele normative și reglementări, 4% privind activitatea liderilor instituției, 3% informații privind modul de aplicare a Legii nr. 544/2001 și 39% alte solicitări;

b. Ministere – cele 26 de instituții au declarat că au rezolvat favorabil un număr de 24.709 solicitări, din care 58% privind utilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli, etc.), 21% privind modul de îndeplinire a atribuțiilor instituției, 16% privind actele normative și reglementări, 3% privind activitatea liderilor instituției, 1% informații privind modul de aplicare a Legii nr. 544/2001 și 1% alte solicitări;

c. Consilii județene – cele 42 de instituții au declarat că au rezolvat favorabil un număr de 3.511 solicitări, din care 20% privind utilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli, etc.), 17% privind modul de îndeplinire a atribuțiilor instituției, 35% privind actele normative și reglementări, 1% privind activitatea liderilor instituției, 3% informații privind modul de aplicare a Legii nr. 544/2001 și 24% alte solicitări;

d. Subordonatele ministerelor – cele 121 de instituții au declarat că au rezolvat favorabil un număr de 28.977 solicitări, din care 13% privind utilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli, etc.), 10% privind modul de îndeplinire a atribuțiilor instituției, 21% privind actele normative și reglementări, 0% privind activitatea liderilor instituției, 1% informații privind modul de aplicare a Legii nr. 544/2001 și 55% alte solicitări;

e. Subordonatele consiliilor județene - cele 280 de instituții au declarat că au rezolvat favorabil un număr de 15.221 solicitări, din care 34% privind utilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli, etc.), 9% privind modul de îndeplinire a atribuțiilor instituției, 9% privind actele normative și reglementări, 2% privind activitatea liderilor instituției, 0% informații privind modul de aplicare a Legii nr. 544/2001 și 46% alte solicitări.

52

16%

24%

14%

4%

3%

39%

PREFECTURI

Utilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli)




Informații privind modul de aplicare a Legii nr. 544/2001, cu modificările și completările ul -terioare

Altele

58%21%

16%

2%

1%

1%

MINISTERE

Utilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli etc)




Informații privind modul de aplicare a Legii nr. 544/2001, cu modificările și completările ul-terioare

Altele

19%

17%

35%

1%3%

24%

CONSILII JUDEȚENE






Altele

13%10%

20%1%

0%

55%

SUBORDONATE MINISTEREUtilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli)

Modul de îndeplinire a atribuțiilor instituției pub -lice




Altele

Reprezentarea grafică a datelor privind numărul de solicitări rezolvate favorabil în funcție de domeniile de interes

53

34%

9%9%

2%

0%

47%







Altele

Reprezentarea grafică a datelor privind numărul de solicitări rezolvate favorabil în funcție de domeniile de interes

Asupra domeniilor de interes am realizat deja mai sus o analiză detaliată, secțiunea prezentă restrângând doar tematica la nivelul solicitărilor care au fost rezolvate favorabil. Datele obținute sunt relativ apropiate ca rezultate în procente și nu modifică în mod substanțial detaliile analizei anterioare, realizată pe tematica similară referitoare la domeniile de interes; practic, numărul de solicitări soluționate favorabil pe domenii de interes coincide proporțional cu tendințele generale de interes ale cetățenilor.

În cazul ministerelor, tendințele procentuale ale rezolvărilor favorabile rămân aceleași ca în secțiunea generală: de ex. în domeniul solicitărilor cu privire la utilizarea banilor publici, la fel ca în secțiunea anterioară, procentul este unul ridicat (58% din solicitările soluționate favorabil de ministere vizează acest domeniu) și chiar detașat peste rezultatele celorlalte categorii de instituții respondente, dată fiind tipologia acestora ca instituții ale administrației publice centrale. De altfel, domeniul utilizării banilor publici beneficiază de o constanță atât în privința interesului publicului, cât și al

54

numărului de soluționări favorabile – ocupând în medie declarată peste 20% din volumul solicitărilor rezolvate favorabil ale instituțiilor respondente.

Nu putem să nu remarcăm, totodată, procentul constant, la nivelul tuturor autorităților respondente, cu privire la rezolvarea favorabilă a solicitărilor privind modul de îndeplinire a atribuțiilor instituției, precum și, la nivelul consiliilor județene și subordonatelor ministerelor, corepondența soluțiilor favorabile în domeniul actelor normative și reglementărilor față de totalul cererilor din acest domeniu, ceea ce poate fi un indicator pozitiv și o bază de plecare serioasă atunci când vorbim de dezbaterea publică și de importanța acordată participării și implicării cetățenilor în procesul decizional.

IV.2.9 Numărul de solicitări respinse

Centralizarea informațiilor cuprinse în rapoartele ce fac obiectul prezentei analize arată că, în anul 2017, a fost respins un număr total de 1.849 de solicitări, la nivelul tuturor respondenților, corespunzător unui procent de 2,17% din numărul total declarat de solicitări de informații de interes public.

A. Din care, în funcție de motivul respingerii:

Respondenții au raportat la nivelul anului 2017: un număr de 1.001 solicitări respinse deoarece priveau informații

exceptate conform legii (55%); 686 de solicitări respinse întrucât priveau informații inexistente la

nivelul entității (37%); 142 solicitări respinse din categoria Altele (8%).

55

a. Prefecturi – cele 42 de instituții au declarat că au respins 160 de solicitări, din care 16% erau exceptate conform legii, 74% informații inexistente și 10% pentru alte motive;

b. Ministere – cele 26 de instituții au declarat că au respins 504 de solicitări, din care 74% erau exceptate conform legii, 25% informații inexistente și 1% pentru alte motive;

c. Consilii județene – cele 42 de instituții au declarat că au respins 243 de solicitări, din care 20% erau exceptate conform legii, 49% informații inexistente și 31% pentru alte motive;

d. Subordonatele ministerelor – cele 121 de instituții au declarat că au respins 590 de solicitări, din care 86% erau exceptate conform legii, 9% informații inexistente și 5% pentru alte motive;

e. Subordonatele consiliilor județene - cele 280 de instituții au declarat că au respins 332 de solicitări, din care 14% erau exceptate conform legii, 80% informații inexistente și 6% pentru alte motive.

16%

74%

10%

prefecturi

Exceptate, conform legi i Informații inexistente Alte motive

74%

25%

1%

ministere

Exceptate, conform legii Informații inexistente Alte motive

20%

49%

30%

consilii judeȚene


56

86%

9%

5%



14%

80%

6%

subordonate consilii judeȚene


Reprezentarea grafică a datelor privind numărul de solicitări respinse în funcție de motivul respingerii

Procentele obținute relevă o situație care descrie, în primul rând, comportamentul solicitanților și motivele pentru care solicitările acestora au fost respinse. Respondenții au aplicat o serie de criterii procedurale și legale pentru a putea da curs solicitărilor înregistrate, dar respingând, după caz, situațiile neconforme cu prevederile legale în vigoare, în aprecierea lor. Din acest considerent, ulterior, vom putea face o serie de mențiuni referitoare și la percepția cetățenilor în raport cu administrația publică.

Pornind de la domeniul larg al guvernării deschise, participarea cetățenilor la decizie și respectarea criteriilor care includ transparența, deci a creșterii responsabilității și eficienței instituțiilor publice, motivele excluderii situațiilor neconforme juridic și procedural ne pot da câteva indicii despre gradul de implicare și de cunoaștere a cetățenilor privind relația cu instituțiile statului.

Astfel, la nivelul ministerelor, deci a solicitărilor adresate administrației centrale, din cele 504 de solicitări respinse, nu poate rămâne neremarcat procentul de 74% respinse din cauza încadrării într-una din situațiile de exceptare prevăzute de lege. La fel, la nivelul subordonatelor ministerelor, procentul atinge valoarea de 86%, fapt ce poate întări observația că, la nivel central, solicitanții nu au cunoscut prevederile legale în vigoare. La o privire mai atentă și mai în profunzime a situației, putem deduce că există, mai degrabă, o înclinație crescută a solicitanților de a depune cereri direct către

57

administrația centrală, multe dintre acestea nerespectând însă rigorile prevederilor legale. Tendința poate fi explicată printr-o potențială neîncredere latentă în administrația publică în ansamblu, cetățenii fiind înclinați, pentru a avea o garanție în plus privind rezolvarea solicitărilor, să formuleze un număr mai mare de cereri către nivelul central al administrației.

O serie de observații relevante pe care le putem identifica la nivelul instituțiilor administrației publice sunt cele referitoare la capacitatea acestora de a formula răspunsuri pe baza informațiilor deținute. Astfel, putem vedea că, în cazul prefecturilor, întâlnim un procent ridicat, de 74%, privind inexistența informațiilor la nivelul instituției. În cazul consiliilor județene, procentul este de 49% privind același criteriu, în timp ce subordonatele consiliilor județene au cel mai ridicat grad de lipsă a informațiilor, în valoare de 80%.

Procentele ridicate pot fi explicate prin aspecte de natură obiectivă, cum ar fi lipsa atribuțiilor legale ale entității în domeniul informațiilor ce fac obiectul solicitării, posibilitatea solicitării informației într-un alt decât format cel existent (deși informația există la nivelul instituției) sau, pur și simplu, absența unor informații în privința cărora cetățenii au făcut solicitări. Secundar, necunoașterea unor aspecte referitoare la existența sau la inexistența unui anumit tip de informații la nivelul instituției poate fi un indicator al unei posibile lipse de transparență, care a creat premisele neinformării adecvate a cetățenilor.

B. Din care, în funcție de domeniile de interes:

Departajarea pe domenii de interes a solicitărilor respinse, pe baza însumării celor declarate în rapoartele primite, relevă, la nivelul anului 2017:

497 de solicitări respinse în domeniul modului de îndeplinire a atribuțiilor instituției publice (30%);

450 de solicitări respinse din domeniul ”Altele” (28%);

58

292 de solicitări respinse privind domeniul actelor normative și reglementărilor (18%);

233 de solicitări respinse în domeniul informațiilor privind modul de aplicare a Legii nr. 544/2001 (14%);

115 de solicitări respinse în domeniul utilizării banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli) (7%);

51 de solicitări respinse privind activitatea liderilor instituției (3%).

a. Prefecturi – cele 42 de instituții au declarat că au respins 138 solicitări, din care 1% privind utilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli, etc.), 23% privind modul de îndeplinire a atribuțiilor instituției, 3% privind actele normative și reglementări, 0% privind activitatea liderilor instituției, 11% informații privind modul de aplicare a Legii nr. 544/2001 și 62% alte domenii;

b. Ministere – cele 26 de instituții au declarat că au respins 116 solicitări, din care 15% privind utilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli, etc.), 34% privind modul de îndeplinire a atribuțiilor instituției, 34% privind actele normative și reglementări, 4% privind activitatea liderilor instituției, 10% informații privind modul de aplicare a Legii nr. 544/2001 și 3% alte domenii;

c. Consilii județene – cele 42 de instituții au declarat că au respins 247 solicitări, din care 31% privind utilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli, etc.), 11% privind modul de îndeplinire a atribuțiilor instituției, 42% privind actele normative și reglementări, 2% privind activitatea liderilor instituției,1% informații privind modul de aplicare a Legii nr. 544/2001 și 13% alte domenii;

d. Subordonatele ministerelor – cele 121 de instituții au declarat că au respins 614 solicitări, din care 0% privind utilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli, etc.), 30% privind modul de îndeplinire a atribuțiilor instituției, 8% privind actele normative și reglementări, 7% privind activitatea liderilor instituției, 2% informații privind modul de aplicare a Legii nr. 544/2001 și 53% alte domenii;

59

e. Subordonatele consiliilor județene - cele 280 de instituții au declarat că au respins 523 solicitări, din care 3% privind utilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli, etc.), 40% privind modul de îndeplinire a atribuțiilor instituției, 19% privind actele normative și reglementări, 0% privind activitatea liderilor instituției, 37% informații privind modul de aplicare a Legii nr. 544/2001 și 1% alte domenii.

1%23%

3%

11%62%

PREFECTURIUtilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli)

Modul de îndeplinire a atribuțiilor instituției pub-lice




Altele

15%

34%34%

4%

10%

3%

MINISTEREUtilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli etc)





Altele

Reprezentarea grafică a datelor privind numărul de solicitări respinse în funcție de domeniile de interes

60

31%

11%42%

2%

0%

13%

CONSILII JUDEȚENE






Altele

0%

30%

8%7%

2%

53%


Utilizarea banilor publici(contracte, investiții, cheltuieli etc)





Altele

3%

40%

19%0%

37%

1%


Utilizarea banilor publici(contracte, investiții, cheltuieli etc)

Modul de îndeplinire a atribuțiilor in-stituției publice




Altele

Reprezentarea grafică a datelor privind numărul de solicitări respinse în funcție de domeniile de interes

Analiza solicitărilor respinse în funcție de domeniul de interes relevă neconcordanțe privind modul de formulare și de conținut al solicitărilor, respectiv lipsa

61

de acuratețe în identificarea domeniului relevant pentru obținerea unui răspuns. Procentele ne pot furniza observații privind situațiile de slabă cunoaștere de către cetățeni a criteriilor legale în funcție de care aceștia pot obține răspunsuri din partea instituțiilor publice.

Trebuie totuși menționat că domeniile cu cea mai mare rată a respingerilor, în cazul tuturor instituțiilor avute în vedere, sunt, în ordine descrescătoare, cele referitoare la modul de îndeplinire a atribuțiilor instituției, urmate de solicitări din domeniul ”Altele” și solicitări referitoare la domeniul actelor normative și reglementărilor. Cea mai mică rată de respingeri a solicitărilor de informații se înregistrează, potrivit declarațiilor celor 5 categorii de autorități respondente, în domeniile utilizării banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli, etc.) și în cel legat de activitatea liderilor instituției.

Coroborând informațiile cu cele de la secțiunea numărului total de solicitări, putem observa o corelare între numărul mare al respingerilor privind modul de îndeplinire a atribuțiilor instituției sau privind alte atribuții ale instituției (”Altele”) și faptul că procentele indică persoanele fizice drept cele care au formulat cel mai des solicitări. Acest fapt arată un interes vizibil al cetățenilor în raport cu funcționarea eficientă a instituției, chiar dacă, de multe ori, solicitările formulate nu au fost justificate din punct de vedere legal, trebuind a fi respinse.

IV.2.10 Reclamații administrative la adresa instituției în baza Legii nr. 544/2001 cu modificările și completările ulterioare

Potrivit datelor din cele 511 rapoarte comunicate de cele 5 categorii de respondenți, în anul 2017, au fost primite 262 de reclamaţii administrative la adresa instituţiilor publice în baza Legii nr. 544/2001, cu modificările şi completările ulterioare, din care 158 au fost respinse (60%), 70 soluționate favorabil (27%) și 34 în curs de soluționare (13%).

62

Statistic, raportat la numărul total de solicitări declarate primite în 2017 de respondenți, reclamațiile administrative reprezintă un procent de 0,30%; pe când, raportat la numărul total de solicitări respinse în 2017 de respondenți, reclamațiile administrative reprezintă un procent de 14,17%.

a. Prefecturi – cele 42 de instituții au declarat că au primit 54 de reclamații administrative, din care 18% au fost soluționate favorabil, 65% au fost respinse și 17% sunt în curs de soluționare;

b. Ministere – cele 26 de instituții au declarat că au primit 62 de reclamații administrative, din care 21% au fost soluționate favorabil, 77% au fost respinse și 2% sunt în curs de soluționare;

c. Consilii județene – cele 42 de instituții au declarat că au primit 30 de reclamații administrative, din care 43% au fost soluționate favorabil, 57% au fost respinse și 0% sunt în curs de soluționare;

d. Subordonatele ministerelor – cele 121 de instituții au declarat că au primit 79 de reclamații administrative, din care 27% au fost soluționate favorabil, 72% au fost respinse și 1% sunt în curs de soluționare;

e. Subordonatele consiliilor județene - cele 280 de instituții au declarat că au primit 37 de reclamații administrative, din care 35% au fost soluționate favorabil, 3% au fost respinse și 62% sunt în curs de soluționare.

63

19%

65%

17%

PREFECTURI

Soluționate favorabil Respinse În curs de soluționare

21%

77%

2%

MINISTERE


43%

57%

CONSILII JUDEȚENE


27%

72%

1%

SUBORDONATE MINISTERESoluționate favorabil Respinse În curs de soluționare

35%

3%

62%

subordonate consi li i judeȚene


Reprezentarea grafică a datelor privind numărul de reclamații administrative la adresa instituției în baza legii nr.

544/2001, cu modificările și completările ulterioare

Relevanța analizei pe secțiunea dedicată reclamațiilor administrative la adresa instituției în baza legii nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare, este una evidentă, aceasta pornind de la inventarul constituit din reclamațiile primite din partea cetățenilor.

Se poate observa, de la bun început, ponderea foarte redusă a cazurilor în care se ajunge la formularea de reclamații administrative, față de volumul total al solicitărilor reprezentând doar cca 0,30% din situații, iar față de numărul solicitărilor respinse reprezentând cca 14%. O concluzie firească este că, în proporție covârșitoare, cetățenii sunt mulțumiți de răspunsurile primite din partea autorităților și instituțiilor publice la cererile privind informațiile de interes public și își însușesc soluția oferită de acestea.

64

În cazul ministerelor, un procent ridicat al reclamațiilor respinse, de 77%, fapt care poate indica o serie de neconformări procedurale din partea solicitanților. Un procent de 2% în cazul reclamațiilor aflate în curs de soluționare poate reprezenta un indice privind marja de eficiență și de operativitate a personalului din ministere.

Cu toate că, la nivelul consiliilor județene, găsim un procent referitor la reclamațiile rezolvate favorabil de 43%, adică o situație medie privind răspunsurile primite de solicitanți, nu același standard îl regăsim și la nivelul subordonatelor consiliilor județene. În cazul acestora din urmă, procentul este de doar 35%, în timp ce în cazul soluțiilor aflate în curs de soluționare datele relevă un procent de 62%.

Situația subordonatelor din ministere reflectă, într-o anumită măsură, indicii pe care îi regăsim și la nivelul ministerelor, din 79 de reclamații administrative primite de către cele 121 de instituții, doar 1% fiind în curs de soluționare. Mai mult, 72% dintre acestea au fost respinse și 27% au fost soluționate favorabil, ceea ce indică un indice pozitiv de operativitate în domeniul transparenței la nivelul subordonatelor din ministere.

Pentru analiza obiectivă a relevanței acestui indicator raportat, informațiile din această secțiune trebuie coroborate cu cele din secțiunea următoare, respectiv, în situația în care cetățenii aleg să continue demersurile legale în instanță, considerând că dreptul la liberul acces la informațiile de interes public le-a fost vătămat de respondenți, precum și cu gradul de succes al acestor demersuri legale.

IV.2.11 Plângeri in instanţă la adresa instituţiei în baza Legii nr. 544/2001, cu modificările şi completările ulterioare

Datele centralizate din rapoartele ce fac obiectul prezentei analize relevă faptul că, la nivelul anului 2017, a fost înregistrat un număr total de 177 plângeri în instanţă la adresa tuturor celo 511 instituţii respondente în baza Legii nr. 544/2001, din care 74 sunt în curs de soluționare (42%), 54 soluționate favorabil (30%) și 49 au fost respinse (28%).

65

Dacă ne raportăm la numărul total de solicitări primite, plângerile în instanță la adresa instituției, reprezintă cca 0,20%.

Din totalul de solicitări declarate ca fiind respinse de către instituțiile respondente, plângerile în instanță reprezintă 9,57%.

Din numărul total de reclamații adresate instituției, plângerile reprezintă 67,55%.

a. Prefecturi – cele 42 de instituții au declarat că au primit 13 plângeri în instanță, din care 39% au fost soluționate favorabil, 15% au fost respinse și 46% sunt în curs de soluționare;

b. Ministere – cele 26 de instituții au declarat că au primit 48 de plângeri în instanță, din care 31% au fost soluționate favorabil, 25% au fost respinse și 44% sunt în curs de soluționare;

c. Consilii județene – cele 42 de instituții au declarat că au primit 26 de plângeri în instanță, din care 35% au fost soluționate favorabil, 50% au fost respinse și 15% sunt în curs de soluționare;

d. Subordonatele ministerelor – cele 121 de instituții au declarat că au primit 74 de plângeri în instanță, din care 24% au fost soluționate favorabil, 26% au fost respinse și 50% sunt în curs de soluționare;

e. Subordonatele consiliilor județene - cele 280 de instituții au declarat că au primit 16 plângeri în instanță, din care 44% au fost soluționate favorabil, 19% au fost respinse și 37% sunt în curs de soluționare.

66

38%

15%

46%

PREFECTURI


31%

25%

44%

MINISTERE


35%

50%

15%

CONSILII JUDEȚENE


24%

26%

50%



44%

19%

38%



67

Reprezentarea grafică a datelor privind numărul de plângeri in instanţă la adresa instituţiei în baza Legii nr. 544/2001, cu modificările şi completările ulterioare

Coroborând cu analiza de la secțiunea anterioară, încă de la început putem face observația că gradul ridicat de respingere a reclamațiilor administrative în cazul ministerelor (77%), coroborat cu gradul redus al plângerilor în instanță în cazul acelorași instituții (25%) poate fi un indicator relevant atunci când vorbim de gradele de înțelegere și de mulțumire ale cetățenilor în modul de soluționare propus de instituția căreia aceștia i-au adresat solicitarea. Astfel, cele 48 de plângeri în instanță împotriva ministerelor pot avea ca sursă cauzală inclusiv acest aspect, referitor la percepția cetățenilor față de calitatea serviciilor administrative prestate de instituțiile publice. Menționăm că observația poate fi valabilă și în cazul celorlalte instituții.

Datele prezintă un procentaj relativ constant în privința cazurilor aflate în curs de soluționare, acesta oscilând cu aproximație în jurul valorii de 40%, excepție făcând consiliile județene, unde procentul este mai mic, de doar 15%; situația prezentată cu privire la plângerile în instanță aflate în curs de soluționare ține de procedurile lente și întinse ca durată din interiorul instanțelor.

Cu privire la cazurile rezolvate în favoarea autorităților/instituțiilor publice, situația în cazul ministerelor, prefecturilor și consiliilor județene este stabilă ca procentaj, acestea înregistrând valori de 31%, 39%, respectiv 35%, în timp ce, la nivelul subordonatelor, cea mai bună situație este înregistrată la nivelul subordonatelor consiliilor județene, din cele 280 de instituții, 44% având cazuri rezolvate favorabil în instanță. Procentele cazurilor respinse în instanță au valori relativ constante, între 15 și 26%, consiliile județene făcând excepție prin procentul de 50% plângeri respinse în instanță.

Dincolo de rezultatul modalității de soluționare, un indicator relevant rămâne totuși numărul efectiv al acțiunilor înaintate instanței de judecată. Acestea reprezintă 0,20% din totalul solicitărilor primite, ceea ce denotă faptul că un număr covârșitor de beneficiari din totalul solicitanților au primit răspunsuri complete la solicitările adresate. Acesta ne poate sugera o imagine generală directă privind nu doar

68

nemulțumirea cetățenilor, ci și reacția concretă a acestora în speța respectării criteriilor transparenței de către instituțiile publice.

Trebuie totuși spus că plângerile în instanță, alături de reclamațiile administrative, reprezintă un alt nivel în analiză, unul în care sunt prezentate situațiile critice și semnalate de cetățeni ca atare despre nerespectarea standardelor de acces la informațiile de acces public prevăzute de Legea nr. 544/2001.

IV.2.12 Creșterea eficienței accesului la informații de interes public

Din totalul răspunsurilor primite și analizate referitor la activitatea aferentă anului 2017 a celor 511 respondenți, 306 dintre aceștia au declarat că dețin bibliotecă virtuală/punct de informare (60%), 149 de respondenți au declarat că nu dețin (29%), în timp ce 56 nu au completat rubrica (11%). a. Prefecturi – din cele 42 de instituții, 79% au declarat că au bibliotecă virtuală/punct

de informare, 14% că nu au, în timp ce 7% nu au completat; b. Ministere – din cele 26 de instituții, 69% au declarat că au bibliotecă virtuală/punct

de informare, 27% că nu au, în timp ce 4% nu au completat; c. Consilii județene – din cele 42 de instituții, 79% au declarat că au bibliotecă

virtuală/punct de informare, 19% că nu au, în timp ce 2% nu au completat; d. Subordonatele ministerelor – din cele 121 de instituții, 50% au declarat că au

bibliotecă virtuală/punct de informare, 37% că nu au, în timp ce 13% nu au completat;

e. Subordonatele consiliilor județene - din cele 280 de instituții, 58% au declarat că au bibliotecă virtuală/punct de informare, 40% că nu au, în timp ce 2% nu au completat.

69

79%

14%

7%

PREFECTURI

DA NU NU AU COMPLETAT

69%

27%

4%

MINISTERE


79%

19%

2%

CONSILII JUDEȚENE


50%

13%

37%



58%

40%

2%



Reprezentarea grafică a datelor privind creșterea eficienței accesului la informații de interes public

Creșterea eficienței accesului la informații de interes public poate fi realizată prin instrumente facile, cum sunt, de exemplu, biblioteca virtuală sau punctele de informare dedicate.

Astfel, la nivelul prefecturilor și consiliilor județene, poate fi remarcată cea mai bună situație, 79% din cele 42 de instituții confirmând existența bibiliotecii virtuale sau a punctelor de informare. Mai mult, trebuie spus că, în cazul prefecturilor, există o situație remarcabilă în privința standardizării site-urilor dedicate acestor instituții. Acestea au beneficiat de crearea unor noi pagini de internet, având la bază un soft unic gestionat de MAI. Această măsură a dus la uniformizarea site-urilor și la promovarea unui standard superior de afișare a informațiilor de interes public în România. În cazul ministerelor, observăm un procent mai redus - de 69%.

70

La nivelul subordonatelor, putem constata că situația este alta, fapt explicabil prin factori obiectivi, cum sunt gradul de modernizare diferit, vizibil în cazul subordonatelor consiliilor județene, acolo unde procentul înregistrat privind existența bibliotecilor virtuale sau a punctelelor de informare este de doar 58%, în timp ce subordonatele ministerelor declară un procent de doar 50%.

Această secțiune trebuie coroborată cu informațiile raportate de respondenți privind resursele materiale. Potrivit acestora, gradul de cca. 80% cu privire la existența acestor resurse la nivelul tuturor categoriilor de respondenți conduce la concluzia ca tehnologizarea și investițiile care au ca scop modernizarea, eficientizarea și, în mod particular, digitalizarea administrației publice pot fi un deziderat realizabil, sub condiția alocării resurselor umane corespunzătoare și a prioritizării agendei autorităților.

IV.2.13 Punctele considerate necesare și măsurile luate de către autorități în vederea creșterii eficienței accesului la informațiile publice

A. Punctele considerate necesar a fi îmbunătăţite la nivelul instituţiei pentru creşterea eficienţei procesului de asigurare a accesului la informaţii de interes public

În urma centralizării și analizării tuturor răspunsurilor primite de la cei 511 respondenți, la nivelul anului 2017, punctele considerate necesare a fi îmbunătățite sunt prezentate mai jos în ordinea importanței/frecvenței mențiunilor:

1. Actualizarea în timp real a informațiilor de interes public publicate pe site-ul instituției, exprimate într-un limbaj ușor de înțeles de toate categoriile de cetățeni;

71

2. Participarea la sesiuni de instruire sau perfecționare a personalului desemnat să gestioneze informațiile de interes public (responsabilii desemnați cu aplicarea Legii nr. 544/2001), în vederea însușirii legislației referitoare la furnizarea informațiilor de interes public, precum și conștientizarea importanței furnizării acestor informații în termenele prevăzute de lege;

3. Optimizarea site-ului instituției mai ales prin facilitarea accesului a persoanelor cu dizabilităţi;

4. Suplimentarea personalului delegat cu atribuții în domeniul informațiilor de interes public;

5. Crearea unui punct de informare/bibliotecă virtuală sau îmbunătățirea punctului de informare/bibliotecii virtuale deja existent;

6. Asigurarea uniformității publicării informațiilor de interes public;

7. Îmbunătățirea mecanismelor de culegere și comunicare a datelor între compartimente și cu mediul extern sau colaborarea cu departamentele de specialitate și instituțiile partenere;

8. Amplasarea unui panou de informare/panou digital.

În primul rând, trebuie menționat un aspect metodologic important referitor la relevanța informațiilor cuprinse în această secțiune. Lista cu priorități privind măsurile necesare pentru creșterea eficienței accesului la informațiile publice nu este doar un set de date extrase deductiv din informații statistice conexe, ci reprezintă direct sugestiile formulate de respondenți. Acest fapt confirmă un mai mare grad de încredere și, mai ales, o mai mare relevanță cu privire atât la ordinea punctelor specificate, cât și a conținutului acestora.

72

Ca modalitate de organizare a analizei, putem propune o împărțire în trei mari categorii a informației obținute în urma celor menționate de respondenți: pe de o parte, este relevată necesitatea de instruire a resurselor umane, identificată printr-o serie de puncte care privesc nevoia de perfecționare a personalului și de creștere a calității profesionale a celor care au responsabilități în sectorul informațiilor de interes public și, pe de altă parte, necesitatea de optimizare a organizării instituționale, identificată prin factori care țin de prioritizarea agendei instituționale, îmbunătățirile realizate la nivelul instituției, facilitățile tehnice de operare și de modernizare a infrastructurii din administrație.

Astfel, primul aspect menționat de respondenți ca importanță este reprezentat de participarea personalului desemnat să gestioneze informațiile de interes public la sesiuni de instruire în vederea însușirii legislației referitoare la furnizarea informațiilor de interes public, precum și conștientizarea importanței furnizării acestor informații în termenele prevăzute de lege. Nevoia de perfecționare a personalului este extrasă și din punctul 1 din lista de propuneri a respondenților, referitor la actualizarea în timp real a informațiilor de interes public publicate pe site-ul instituției, exprimate într-un limbaj ușor de înțeles de toate categoriile de cetățeni, sarcină care depinde în mod direct de nivelul de pregătire și de competența personalului. În plus, pe locul 4 este menționată chiar nevoia de a suplimenta personalul delegat cu atribuții în domeniul informațiilor de interes public. Trebuie precizat că acest tip de măsură este coroborată și de prezența altor informații relevante care reies din conținutul rapoartelor analizate, de exemplu, cele prezente la secțiunea 1, privind aprecierea activității, sau cele de la secțiunea 2, privind resursele umane disponibile, respectiv necesitatea acestora. Interesant este faptul că înșiși respondenții au menționat aceste puncte cu privire la nevoia de îmbunătățire a modului de implementare a Legii nr. 544/2001, fapt care indică o motivare în plus privind luarea unor măsuri referitoare la alocarea și capacitarea personalului de specialitate la nivelul autorităților și instituțiilor publice.

73

Cu privire la cea de-a doua categorie, referitoare la necesitatea de îmbunătățire a organizării instituționale, un aspect relevant este cel referitor la mijloacele tehnice, regăsit la punctul 3, care menționează necesitatea de optimizare a site-ului instituției, mai ales prin facilitarea accesului persoanelor cu dizabilităţi, la care poate fi adăugat punctul 5, privitor la crearea unui punct de informare/bibliotecă virtuală sau îmbunătățirea punctului de informare/bibliotecii virtuale deja existent și, inclusiv, punctul 8 care menționează necesitatea amplasării unui panou de informare/panou digital.

Din datele analizate care conturează această a doua categorie de propuneri, a putut fi constatat un aspect deosebit de important, care poate crește în mod semnificativ eficiența implementării Legii nr. 544/2001. Astfel, punctele referitoare la nevoia constantă de instruire și suplimentare a personalului delegat cu atribuții în domeniul informațiilor de interes public, la care poate fi adăugată necesitatea îmbunătățirii colaborării între departamente, exprimată la punctul 7, relevă necesitatea unei prioritizări a agendei instituționale care să susțină dezideratul creșterii gradului de acces la informațiile de interes publice, al unei mai bune organizări interne, poate chiar prin crearea unei structuri specializate cu atribuții specifice domeniul transparenței.

Din informațiile regăsite constant și coroborate la nivelul răspunsurilor colectate, conturând necesitatea accentuării importanței acordate personalului și activității în domeniul accesului la informațiile publice, poate rezulta necesitatea adoptării unor proceduri interne și a unor standarde care să aibă ca scop eficientizarea colaborării interdependente cu celelalte structuri ale instituției, cu beneficii evidente în soluționarea principalelor disfuncționalități și practici neuniforme semnalate de societatea civilă. Spre exemplificare, conform datelor referitoare la numărul de solicitări rezolvate favorabil, cel mai important aspect este cel referitor la extinderea termenelor de soluționare a solicitărilor primite, de la 10 la 30 de zile. Desigur, termenele depind întotdeauna de un factor decisiv, anume de complexitatea răspunsului. Scăderea numărului de răspunsuri rezolvate favorabil în perioada celor 30

74

de zile și posibilitatea încadrării termenelor într-o măsură mai mare în perioada celor 10 zile va putea fi facilitată de existența unei structuri specializate, cu atribuții clare în domeniul transparenței.

Punctul 6 din lista aspectelor considerate necesare a fi îmbunătăţite la nivelul instituţiei privind creşterea eficienţei procesului de asigurare a accesului la informaţii de interes public se distinge net de cele două categorii menționate mai sus, prin care am repartizat informațiile prezente în lista de propuneri. Astfel, punctul 6 prevede un al treilea aspect, de natură juridică, care exprimă necesitatea de a îmbunătăți cadrul legal existent privind accesul la informaţiile de interes public prin uniformizarea publicării acestui tip de informații.

În prezent, conform angajamentelor asumate prin Memorandumul cu tema: Creșterea transparenței și standardizarea informațiilor de interes public, adoptat la nivelul Guvernului în 2016, s-au putut observa beneficiile standardizării publicării din oficiu a informațiilor de interes public la nivelul ministerelor și celorlalte autorități ale administrației publice centrale, subordonatelor acestora, precum și instituțiilor prefectului. Documentul reprezintă un punct de plecare al demersurilor de optimizare a legislației actuale privind liberul acces la informații de interes public.

B. Măsurile luate pentru îmbunătăţirea procesului de asigurare a accesului la informaţii de interes public

Conform celor menționate în rapoartele ce fac obiectul prezentei analize, în anul 2017, măsurile prezentate mai jos au fost cel mai des întâlnite la nivelul autorităților și instituțiilor publice respondente:

75

1. Reorganizarea şi actualizarea site-ului instituţiei și implicit colaborarea permanentă cu direcțiile de specialitate în vederea oferirii de informații actualizate cetățenilor, în vederea oferirii unui răspuns prompt;

2. Actualizarea permanentă a informațiilor oferite la punctul de informare/bibliotecă virtuală în care sunt publicate seturi de date de interes public și publicarea acestora în format deschis;

3. Crearea sau creșterea numărului punctelor de informare;

4. Reconfigurarea site-ului instituţiei conform cerinţelor Legii nr. 544/2001, cu modificările şi completările ulterioare în vederea implementării la nivelul instituției a Memorandumului privind creșterea transparenței și standardizarea afișării informațiilor de interes public;

5. Sporirea transparenței actului public decizional prin intermediul mijloacelor de comunicare socială on-line – Facebook;

6. Crearea unui formular tip - online, special, destinat solicitărilor de informații de interes public, care poate fi completat de pe pagina de internet a instituției;

7. Elaborarea unei proceduri de lucru interne;

8. Publicarea seturilor de date deschise pe portalul data.gov.ro.

Secțiunea înregistrează o serie de soluții pe care respondenții le-au adoptat, suplimentar prevederilor legale minimale deja existente, în vederea rezolvării problemelor apărute pe parcurs în activitatea de afișare a informațiilor de interes public.

Observăm, la punctul 1 al listei privind măsurile luate pentru îmbunătăţirea procesului de asigurare a accesului la informaţii de interes public, dincolo de

76

menționarea importanței aspectului tehnic pe care îl presupune reorganizarea şi actualizarea site-ului instituţiei, specificarea unui aspect extrem de important, care a reieșit și din interpretarea datelor prezentate anterior în analiză, la punctul 3, Colaborarea cu direcțiile de specialitate. Așa cum menționam și la acest punct, relația instituțională între componentele interne ale unei structuri administrative reprezintă un aspect determinant.

Dincolo de aspectele tehnice menționate, care presupun mai ales investiții de infrastructură la nivelul instituției, în vederea funcționării optime a serviciilor publice dedicate transparenței, cum ar fi, de exemplu, crearea sau creșterea numărului punctelor de informare, lista include o serie de măsuri alternative la care respondenții au recurs în vederea sporirii accesului la informații publice, prin modernizarea procedurilor, apelând la instrumente digitale. Astfel, sunt specificate o serie de mijloace prin care acest lucru poate fi realizat, cum ar fi comunicarea socială on-line de tipul rețelelor sociale (ex. Facebook), crearea unui formular online, special, destinat solicitărilor de informații de interes public, care poate fi completat de pe pagina de internet a instituției sau publicarea seturilor de date deschise pe website-ul www.data.gov.ro.

Confirmând concluziile și sugestiile relevate anterior în prezenta analiză, cu referire la măsurile concrete prin care respondenții apreciază că s-a îmbunătățit procesul de asigurare a accesului la informații de interes public prin implementarea Memorandumului privind creșterea transparenței și standardizarea afișării informațiilor de interes public, este important de observat faptul că acest aspect reiese, în mod explicit, din răspunsurile colectate. Astfel, la punctul 4, apare menționată expres măsura reconfigurării site-ului instituţiei conform cerinţelor Legii nr. 544/2001, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea implementării Memorandumului, subliniind percepția respondenților potrivit căreia reprezintă o optimizare și, implicit, o îmbunătățire a proceselor de structurare a informațiilor și de comunicare a acestora în spațiul public.

77

http://www.data.gov.ro/

V. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Informațiile centralizate pe baza rapoartelor anuale colectate în prezenta sinteză ilustrează la modul general aplicarea prevederilor Legii nr. 544/2001 și a normelor sale de aplicare. Conform celor declarate de cele 511 autorități și instituții publice respondente, atât centrale, cât și locale, la nivelul anului 2017, s-au constatat următoarele:

a. Desemnarea expresă a unei persoane responsabile cu implementarea Legii nr. 544/2001 în anul 2017 a fost declarată de către 95,31% dintre respondenți, în timp ce 4,69% nu au completat această rubrică;

b. Activitatea instituției a fost apreciată ca fiind foarte bună de către 65% dintre respondenți, 26% au considerat-o bună, 4% au apreciat-o satisfăcătoare și 1% excelentă, în timp ce 4% dintre respondenți nu au completat rubrica.

c. Resursele disponibile pentru activitatea de furnizare a informațiilor de interes public în anul 2017 sunt apreciate astfel: 1. cele umane sunt apreciate ca fiind suficiente de către 72% dintre respondenți, 16% le-au considerat insuficiente, în timp ce 12% nu au completat rubrica. 2. cele materiale sunt apreciate ca fiind suficiente de către 92% dintre respondenți, în timp ce 8% le-au considerat insuficiente.

d. În cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale respondente, colaborarea cu direcțiile de specialitate în cursul anului 2017 a fost apreciată ca

78

fiind foarte bună în 73% din cazuri, 21% au considerat-o bună și 6% satisfăcătoare.

e. Conform celor declarate de respondenți prin rapoartele centralizate, modalitatea preferată de afișare din oficiu a informațiilor/documentelor prevăzute de lege este pagina de internet, regăsită în 459 de cazuri (39%), urmând afișarea la sediul instituției în 423 de cazuri (36%), apoi publicarea în presă în 135 de cazuri (11%), în Monitorul Oficial în 82 de cazuri (7%), iar în 79 de cazuri au utilizat și alte modalități de afișare a informațiilor (7%). Trebuie precizat faptul că majoritatea respondenților (79%) au bifat minim 2 modalități de afișare din oficiu a informațiilor/documentelor din oficiu, cumulul locațiilor de afișare fiind de esența acestui indicator. f. 85% dintre autoritățile și instituțiile publice respondente au declarat că au publicat informații în format deschis în anul 2017 și doar 15% că nu au publicat.

g. La nivelul celor 5 categorii de autorități și instituții publice respondente, atât centrale, cât și locale, au fost raportate ca fiind primite în total la nivelul anului 2017 un număr de 85.154 solicitări de furnizare a informațiilor de interes public. Această categorie se clasifică în funcție de: 1. solicitant - cele mai multe solicitări au venit din partea persoanelor fizice, respectiv 55%, în timp ce persoanele juridice au adresat 45% din totalul solicitărilor;2. modalitatea de adresare - modalitatea preferată de adresare a fost cea verbală cu o pondere de 49%, urmând cea electronică cu 32%, iar pe ultimul loc fiind cea pe suport de hârtie cu un procent de 19%;3. domeniile de interes - cele mai multe solicitări (36%) au vizat informații specifice domeniului de activitate al fiecărei instituții (Altele), urmate de utilizarea banilor publici (contracte, investiţii, cheltuieli, etc) cu un procent de

79

27%, modul de îndeplinire a atribuţiilor instituţiei publice – 18%, domeniul acte normative/reglementări – 17%, activitatea liderilor instituţiei – 1% și 1% solicitări de informații privind modul de aplicare a Legii nr. 544/2001.

h. Cei 511 respondenți, autorități și instituții publice centrale și locale au raportat că, la nivelul anului 2017, au soluționat favorabil un număr de 76.647 de solicitări, reprezentând 90% din totalul solicitărilor primite de către instituții. Această categorie se împarte în funcție de:1. termenul de răspuns: 66% au fost soluționate în termen de 10 zile; 28% în termen de 30 de zile; pentru 3% s-a depășit termenul de răspuns, iar 3% au fost redirecționate către alte instituții.2. modul de comunicare: modalitatea preferată de răspuns la solicitările de informații de interes public a fost cea verbală – 45%; un procent de 31% dintre răspunsurile favorabile au fost comunicate electronic, iar 24% pe suport de hârtie. 3. domeniile de interes - cele mai multe solicitări soluționate favorabil au vizat următoarele domenii, în ordine descrescătoare: informații specifice domeniului de activitate a fiecărei instituții (Altele) – 33%; utilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli) – 33%; domeniul actelor normative și reglementărilor – 17%; modul de îndeplinire a atribuțiilor instituției publice – 14%; activitatea liderilor instituției – 2% și 1% modul de aplicare a Legii nr. 544/2001.

i. Centralizarea informațiilor arată că, în anul 2017, a fost respins un număr total de 1.849 de solicitări, la nivelul tuturor celor 511 respondenți, corespunzător unui procent de 2,17% din numărul total declarat de solicitări de informații de interes public. Aceste se clasifică după cum urmează:

80

1. în funcție de motivul respingerii: 55% respinse deoarece priveau informații exceptate conform legii; informații inexistente - 37%; 8% respinse din categoria alte motive. 2. în funcție de domeniile de interes: 30% din solicitările respinse vizau domeniul ”Altele”; 28% - domeniul modului de îndeplinire a atribuțiilor instituției publice; 18% - domeniul utilizării banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli); 14% - activitatea liderilor instituției; 7% - domeniul actelor normative și reglementărilor; 3% - domeniul informațiilor privind modul de aplicare a Legii nr. 544/2001.

j. În anul 2017, au fost declarate primite în total 262 reclamaţii administrative în baza Legii nr. 544/2001, la nivelul tuturor celor 511 respondenți, din care: 60% au fost respinse, 27% au fost soluționate favorabil și 13% sunt în curs de soluționare. Raportat la numărul total de solicitări primite de respondenți în 2017, reclamațiile reprezintă un cuantum de 0,30%; din totalul declarat de solicitări respinse de către instituțiile respondente, reclamațiile administrative reprezintă 14,17%.

k. Datele centralizate relevă faptul că, la nivelul anului 2017, a fost înregistrat un număr total de 177 plângeri în instanţă în baza Legii nr. 544/2001 la adresa tuturor celor 511 instituţii respondente, din care: 42% sunt în curs de soluționare, 30% soluționate favorabil și 28% au fost respinse. Raportat la numărul total de solicitări primite în anul 2017, plângerile în instanță la adresa instituției reprezintă cca 0,20%; iar din totalul de solicitări declarate ca fiind respinse de către instituțiile respondente, plângerile în instanță reprezintă 9,57%. Din numărul total de reclamații adresate instituției, plângerile reprezintă 67,55%.

l. Creșterea eficienței accesului la informații de interes public - 60% dintre respondenți au declarat că dețin bibliotecă virtuală/punct de informare, 29% au declarat că nu dețin, în timp ce 11% nu au completat rubrica.

81

Așa cum s-a precizat pe larg încă de la începutul analizei (Cap. IV.2 – pag. 9-10), datele centralizate mai sus nu prezintă cu acuratețe numerică, statistică, situația reală a activității autorităților și instituțiilor publice respondente în domeniul asigurării accesului la informațiile de interes public. Deși seria de disfuncționalități enumerate privind modul de completare a rapoartelor colectate poate limita exactitatea datelor analizate, totuși, sintetizarea ponderii indicatorilor raportați (și mai puțin a cifrelor rezultate ca valoare absolută) poate orienta analiza către câteva observații generale importante.

Din seturile de date extrase, reies mai multe componente cu impact semnificativ atunci când vorbim de stadiul implementării Legii nr. 544/2011 în administrația publică centrală și locală. Corelativ, putem formula o serie de sugestii referitoare la nevoia de optimizare a situației actuale în domeniul accesului la informațiile de interes public:

(1) Există o nevoie imperativă de a instrui și de a acorda consultanță profesională personalului responsabil cu implementarea Legii nr. 544/2001, coroborată, acolo unde este cazul, cu măsuri privind suplimentarea numărului angajaților în domeniu, delimitarea și stabilizarea atribuțiilor acestora prin optimizarea organizării interne a autorităților și instituțiilor publice, ceea ce implică o prioritizare consecventă a agendei conducerii;

(2) Necesitatea consolidării rolului coordonator al ministerelor și instituțiilor prefectului în domeniul centralizării efectuate asupra raportărilor periodice ale autorităților și/sau instituțiilor subordonate și, respectiv, autorităților publice locale, în condițiile legii. În accepțiunea legiuitorului, intervenția unei autorități cu rol centralizator/coordonatoare are rolul de a preveni disfuncționalitățile constatate la nivel cantitativ și calitativ prin prezenta analiză, stabilind posibilitatea verificării pe nivele a activității de raportare și, astfel, stimulând crearea și perpetuarea unor bune practici unitare.

82

(3) Necesitatea îmbunătățirii legislației actuale, prin introducerea unor criterii suplimentare privind uniformizarea modului de afișare din oficiu a informațiilor de interes public, respectiv transpunerea în normele de aplicare a prevederilor Memorandumului privind creșterea transparenței și standardizarea afișării informațiilor de interes public;

(4) Acordarea investițiilor necesare tehnologizării și digitalizării instituțiilor administrației publice, în funcție de gradul de necesitate înregistrat din analiză, în vederea facilitării unor proceduri simplificate, deschise și accesibile cetățenilor interesați de activitatea instituțiilor publice.

În urma acestor observații, putem înțelege mai bine procentele în discuție înregistrate în prima parte a analizei, acolo unde respondenții au furnizat răspunsuri privind activitatea instituției în materia implementării Legii nr. 544/2001. Este vorba de procentul de doar 65% al celor care au apreciat drept foarte bună activitatea instituției privind implementarea Legii nr. 544/2001, împreună cu cei doar 26% care au apreciat-o drept bună. Nu doar disfuncționalitățile constante asumate în legătură cu aplicarea uniformă a legii, ci și slaba corelare a activității privind transparența cu restul departamentelor subliniază, în mod accentuat, nevoia de perfecționare profesională a angajaților și de instruire a acestora prin prezentarea de practici și de proceduri care le pot optimiza acestora activitatea în raport cu restul personalului și cu cerințele specifice pe care activitatea de publicare a informațiilor de interes public le impune.

Din datele rezultate în urma sintezei, se impune un amplu proces de promovare, informare și prezentare a principiilor și practicilor din domeniul transparenței instituționale și a relevanței pe care o are munca responsabililor cu implementarea Legii nr. 544/2001.

Această situație poate fi îmbunătățită inclusiv prin optimizări la nivel legislativ, prin implementarea unor proceduri și prin absorbția acestora în lege, regăsite în Memorandumul privind creșterea transparenței și standardizarea afișării informațiilor de interes public, asumat la nivelul Guvernului României. Acest instrument și-a

83

confirmat utilitatea mai ales prin seria de monitorizări aplicate până la acest moment ministerelor, prefecturilor și consiliilor județene, acțiune care a îmbunătățit vizibil situația în domeniul transparenței, referitoare la modalitatea de afișare din oficiu în mod standardiazat a informațiilor de interes public.

În altă ordine de idei, colaborarea între departamente, apreciată drept perfectibilă prin procentele obținute în urma agregării datelor centralizaate, răsfrânge o și mai mare responsabilitate asupra responsabililor cu implementarea Legii nr. 544/2001. În acest sens, un bun circuit intern al informațiilor și o colaborare adecvată între sub-structurile instituțiilor analizate îndreaptă și mai mult atenția către măsurile de stabilizare a structurilor responsabile cu aplicarea transparenței instituționale. Mai mult, datele reflectă o bună bază de pornire în ridicarea standardelor colaborării interinstituționale, la un nivel calitativ care să permită structurarea unui corp al specialiștilor în transparență, o rețea a cărei activitate să înglobeze guvernarea deschisă, și care să opereze în domeniul transparenței în mod interconectat, structurat ierarhic și oferind permanent asistență și feeback.

În ansamblu, debirocratizarea și digitalizarea practicilor și procedurilor din administrația publică, reprezintă o urgență și o prioritate pe care concluziile prezentei analize o confirmă. Din acest motiv, este important de precizat un aspect relevant cu privire la analiza implementării Legii nr. 544/2001: faptul că transparența instituțională include și corelează aspecte referitoare la întregul ansamblu de activități din interiorul unei instituții publice, iar obligația de a face disponibile informațiile de interes public acoperă întreaga gamă de interese pe care o pot avea cetățenii față de instituția în raport cu care aceștia și-au manifestat interesul. În acest sens, observațiile privind disfuncționalitățile implementării Legii nr. 544/2001 cuprind implicit și aspecte referitoare la întreaga activitate a instituției, analiza datelor rezultate putând viza aspecte care transcend domeniul strict al transparenței instituționale. De aceea, putem confirma că observațiile și sugestiile privind nevoia de îmbunătățire a infrastructurii și a nivelului de tehnologizare din administrația publică, dar și a legislației cu privire la

84

transparența instituțională, are un temei solid, care completează și justifică dezideratul de a avea o administrație publică eficientă, responsabilă și transparentă.

85

Date post:	28-Dec-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	0 times
Download:	0 times

sgg.gov.ro · Web viewDe altfel, domeniul utilizării banilor publici beneficiază de o constanță...

Documents