-
Anul XV Numărul 10 (202) 20 iulie 2012
La data de 20 iulie Biserica OrtodoxăRomână sărbătoreşte
ridicarea la cer aSfântului Mare Prooroc Ilie,Tesviteanul. Unul
dintre cei mai impor-tanţi prooroci din Vechiul Testament,Sf. Ilie
este celebrat ca un mare făcătorde minuni şi aducător de ploi în
vremede secetă. Sfântul şi marele ProorocIlie, înger întrupat în
carne ce a primitde la Dumnezeu puterea de a deschideşi închide
cerurile, era de origine dinTesvi în Galaad. Tradiţia apocrifă,
carea transmis aceste detalii despre
naşterea Proorocului, precizează că elera din tribul lui Aaron
şi deci era preot.Se spune că la naşterea sa tatăl său avăzut
oameni îmbrăcaţi în alb în-velindu-l în scutece de foc şi,
dându-inumele, i-au dat să mănânce o flacără,simbol al râvnei
pentru Dumnezeu carel-a mistuit de-a lungul întregii sale
vieţi.Încă din copilărie, ţinea strict toateporuncile Legii şi se
ţinea în perma-nenţă în faţa lui Dumnezeu printr-o fe-ciorie
indiferentă, post neîncetat şirugăciune arzătoare, care îi făcură
su-
fletul ca focul şi făcură din el modelulvieţii mănăstireşti. A
activat în Regatulde Nord, în timpul regelui Ahab. Acestas-a
căsătorit cu o principesă păgână, Isa-bela, care l-a ademenit şi pe
el să cadăîn idolatrie; lipsa de pioşenie şi de-pravarea
predecesorilor săi ajunse laculme. Încurajat de soţia sa,
respingă-toarea Izabel, el îi persecuta pe Proorocişi pe toţi
oamenii rămaşi credincioşi luiDumnezeu şi se închina idolilor Baal
şiAstarte.
- continuare în pagina 2 -
Sfântul Mare Prooroc Ilie Tesviteanul
Echipa Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă(SVSU)
Giroc şi-a reconfirmat statutul de favorită la câşti-garea primului
loc la nivel naţional în cadrul concursurilorprofesionale, reuşind
să învingă într-o manieră entuzias-mantă la penultimul examen în
acest sens. Una dintreetapele interjudeţene ale concursurilor
profesionale ale servici-ilor voluntare şi private pentru situaţii
de urgenţă a avut locla Zalău, pe Stadionul Municipal. Au
participat 11 echipajedin următoarele judeţe: Arad, Timiş, Bihor,
Cluj, Mara-mureş, Satu Mare şi Sălaj. Girocenii au dat dovadă de
spiritde echipă, competitivitate, profesionalism şi bună
organi-zare pe parcursul celor trei probe: ştafetă 4x100 de
metri,proba de îndemânare şi viteză şi realizarea dispozitivului
deintervenţie.Concursul a avut ca scop dezvoltarea şi
perfecţionarea ap-
titudinilor şi a deprinderilor specifice necesare
îndepliniriiacţiunilor de intervenţii în situaţii de urgenţă,
evaluareanivelului de pregătire, a capacităţii de intervenţie a
mem-brilor serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de
ur-genţă, precum şi îmbunătăţirea relaţiilor de colaborareîntre
serviciile voluntare şi private pentru situaţii de ur-genţă.
Câştigătorii au fost răsplătiţi cu diplome, cupe şipremii, iar
ocupanţii primei poziţii la ambele categoriis-au calificat mai
departe la etapa naţională, care se va des-făşura luna viitoare.
Lotul SVSU Giroc care a reuşit per-formanţa de a se califica la
faza naţională a fost alcătuitdin Dumitru Crăiniceanu, Cristian
Bordea, Marius Saucă,Ciprian Dumitru, Iustin Simon, Răzvan
Bordianu, CristianBordianu, Alin Ardelean, Cristian Marincu,
Graţian Cuciu-reanu şi Caius Scutca. Pompierii civili coordonaţi de
Du-mitru Crăiniceanu vor încerca să readucă la Giroc titlul
decampioni naţionali.(A.B.)
SVSU Giroc, în finalanaţională a concursurilor
profesionaleGirocenii au câştigat etapainterjudeţeană de la
Zalău
DDuuppăă ccee vvaarraa ttrreeccuuttăă ppee sscceennaa
CCăămmiinnuulluuiiCCuullttuurraall ddiinn GGiirroocc aa
eevvoolluuaatt aannssaammbblluullffrraanncceezz LLeess
CCoommppaaggnnoonnss dduu BBaarreeuuzzaaii ddiinnDDiijjoonn,,
îînnttrr--uunn dduupplleexx ddee ssuucccceess ccuu
AAnnssaammbblluull GGhhiioo--cceelluull,, iiaattăă ccăă îînn
aacceesstt aann aa ffoosstt rrâânndduull uunneeii nnooii şşii
iinnssoo--lliittee ffoorrmmaaţţiiii ssăă--şşii pprreezziinnttee
pprrooggrraammuull aarrttiissttiicc îînn
ffaaţţaassppeeccttaattoorriilloorr ggiirroocceennii::TTrruuppaa
NNaaţţiioonnaallăă ddee AArrttăă PPooppuu--llaarrăă
TTuunniissiiaannăă.. OOaassppeeţţiiii ddee ppeessttee mmăărrii şşii
ţţăărrii aauu ffoosstt oopprreezzeennţţăă pplliinnăă ddee
ccuullooaarree şşii ppiittoorreesscc,, ccaarree aauu
pprreezzeennttaattaarrttaa ppooppuullaarrăă ttuunniissiiaannăă ppee
mmeelleeaagguurriillee nnooaassttrree.. ÎÎnn aaccee--llaaşşii
ttiimmpp,, pprriinn iinntteerrmmeeddiiuull AAnnssaammbblluulluuii
GGhhiioocceelluull,, eeiiaauu ppuuttuutt ffaaccee
ccuunnooşşttiinnţţăă ccuu ffoollcclloorruull bbăănnăăţţeeaann
aauutteenn--ttiicc,, ddoovveeddiinndduu--ssee îînnccăă oo ddaattăă
ccăă aarrttaa şşii ccuullttuurraa ssuunntt
ppuunnţţii ccaarree aapprrooppiiee ggeenneerraaţţiiiillee
îînnttrree eellee,, ssuunntt lliiaannţţii ccaarreeaajjuuttăă
ooaammeenniiii ssăă ssee ccuunnooaassccăă mmaaii bbiinnee şşii
ccaarree ffaacc ssăă sseeaapprrooppiiee ţţăărriillee şşii,,
dduuppăă ccuumm ss--aa ddoovveeddiitt ddee aacceeaassttăă
ddaattăă,,cchhiiaarr ccoonnttiinneenntteellee îînnttrree
eellee..Această întâlnire a fost posibilă prin grija
AmbasadeiTunisiei la Bucureşti, a Consulului Tunisian Onorificla
Bucureşti, Excelenţa Sa Gabteni Driss, a AsociaţieiLigii
Tunisienilor şi a Primăriei comunei Giroc,reprezentată prin domnul
primar Iosif Ionel Toma.
continuare în paginile 4-5
În perioada 13-15 iulie, a avut loc în Turcia, pe cir-cuitul
Istanbul Park, cea de a treia etapă a Campio -natului Naţional, dar
şi etapa cu numărul patru dinCampio natul European de Est, la care
sportivulIonel Pascota a participat pentru a-şi apăra titlurile de
campion.Echipa Pascota Racing TeamGiroc a fost reprezentată de
IonelPascotă la clasele 600 cmc şi 1.000cmc.Plecat din pole
position la ambelecategorii, Pascota a câştigat fărăprobleme. La
clasa Supersportcursa a avut 12 tururi, iar IonelPascotă a câştigat
detaşat, fiindurmat de Adrian Ciujdea (SteauaBucureşti) şi Eduard
Socaci (ProBike). La clasa Superbike lupta
pentru primul loc s-a dat între Ionel Pascota (Pas-cotă Racing
Team) şi Ionuţ Mistode (BGS Motor-sport), pilotul girocean
terminând pe primul loc. Încea de patra etapă a Campionatului
European de
Est, Ionel Pascota a reuşit să seclaseze pe locul secund la
clasaSupersport.“A fost o etapă grea dar fără prob-leme tehnice, în
care am reuşit săcâştigăm. Îi mul ţumesc mecanicu-lui meu, Mircea
Doncean, echipeişi, nu în ultimul rând, sponsorilor.Sunt bucuros că
au mai mers laGiroc încă două tit luri de cam-pion”, a declarat
sportivul nostru.Următoarea etapă din Campio natulNaţional se va
desfăşura la Arad, înperioada 11-12 august. (A.B.)
Ionel Pascota, încă două titluride campion aduse la Giroc
-
2 DIALOG CU CETĂŢENII
Începând cu secolul al XIX-lea, istoria eu-ropeană intră în
etapa descentralizăriipolitico-religioase a spaţiului
balcanic,Patriarhia Ecumenică nemaiputând ocrotiunitatea religioasă
suprastatală, mai alescă din secolul XVIII ia „startul”
aventuraexternă a unui nou centru al universalis-mului ortodox,
Rusia, care identificaMoscova cu A Treia Romă (49). Ideolo-gia
noului universalism ortodox „viaRusia” contribuie decisiv la
reconstrucţiasituaţiei politice interne a regatului rusescieşit de
sub stăpânirea mongolă, prin ab-solutizarea doctrinei teo-politice
aBizanţului. Când apar primele semne aledecadenţei
politico-militare ale Imperiu-lui Otoman se părea că unitatea
eclezialăşi politică a Ortodoxiei va fi restabilităsub pavăza
Imperiului Ţarist, numai că,slavofilismul, prin aplicarea
conceptuluiholist-romantic de „naţiune” la maivechea idee a
centralităţii mistico-politicea Rusiei, conduce în final la o altă
formulăidentitară – Naţionalitatea Sfântă (50).Slavofilismul nu
putea funcţiona imperial,pentru că, nutrindu-se din
naţionalismuletnic, se „torsiona” în rusofilie. Popoareleortodoxe
au preluat această „schemă” ideo-
logică golită de identitatea etnică iniţialăşi şi-au constituit
Biserici OrtodoxeNaţionale. Binomul Biserică – Imperiu sedivide în
Biserică – Naţiune. Bisericile senaţionalizează prin reproducerea
naţiona-lă a simfoniei bizantine, adică a „etajării”Biserică –
Societate, când aceasta dinurmă se transformă în societate
naţională,iar cea dintâi, devine automat Naţională(51).Cultura
apuseană, dar mai ales RevoluţiaFranceză, încercând o „manevră” de
in-fluenţare a Balcanilor, au determinatreacţia promptă a
Ortodoxiei, „duelul”dintre cele două forţe a dus la cristalizareaa
două curente: unul de apărare şisusţinere a credinţei ortodoxe, iar
celălaltde diluare şi chiar de minimalizare a im-portanţiei
religiosului în viaţa individului.Orientarea spre Franţa a
popoarelor bal-canice, dar mai cu seamă a românilor şigrecilor,
după eşecul politicii rusofile dinperioada 1790, este un fapt
binecunoscutîn istoria politică şi culturală, căci „duhulfranţuzesc
pătrunsese într-o bună partedin boeri, ajungând până la
domnitori(52). Toate influenţele franceze răspânditedin Italia până
în Rusia treceau prin
Viena, centrul cel mai important alpregătirii politice şi
diplomatice pentrugrecii din Austria, care îşi aveau
aţintităprivirea şi asupra Rusiei (53).Tânărul sultan Abdul –
Medjid, în încer-carea de a restabili ordinea în Imperiu,proclamase
prin hatiseriful din 3 noiem-brie 1839 egalitatea în drepturi şi
datoriituturor, otomani, creştini sau musulmani,act ce încălca
tradiţiile seculare, dar caredevine noua Constituţie a Porţii şi
caredeschidea orizontul unor reforme ce aufăcut început erei
tranzimatului (54). Deşiaceste înnoiri legislative păreau a
prelungiviaţa istorică a Imperiului Otoman,acesta, în timpul
războaielor din 1828-1829 şi 1833, cunoaşte momente
dificile,deoarece conjunctura îl constrângea pe ina-micul Rusiei să
ceară ajutor ţarului Nico-lae, prin semnarea tratatului de
laUnkiar-Iskelesi – 1833. Popoarele orto-doxe „surori” considerau
Rusia singurasalvare a creştinilor din Imperiul Otoman,însă s-au
înşelat, pentru că aceasta a ex-ploatat „încrederea oarbă” a
acestora înatingerea propriilor interese politice.
Viorel Dorel CHERCIU- va urma -
NOTE49. K. Leontiev, Bizantinismul şilumea slavă, Traducere de
E. Pîrvu,Bucureşti, Editura Anastasia, 1999,passim.50. L. Şuşanu,
St. cit.51. Lucian Culda, Emergenţa şi re-producerea naţiunilor,
Bucureşti, Edi-tura Licorna, 1996.52. Alexandru Elian,
Conspiratorigreci în Principate şi un favoritmavroghenesc:
Turnavitul, în „Re-vista de Istorie”,Anul XXI, nr. 10-12,1935, p.
372.53. C. C. Cotan, Ortodoxie şi etnici-tate în spaţiul sud-est
european lasfârşitul secolului al XVIII-lea şiprima jumătate a
secolului alXIX-lea, în „Analele Universităţii dinCraiova: Seria
Teologie”, Anul II, nr.2, 1997, Editura Universitaria, p. 122.54.
Idem, p. 125.
Autocefalia – constricţia eclesialităţii la ideologizarea
Etnicului (4)
- continuare din pagina 1 -
Sfântul şi Marele Prooroc Ilie l-a abordat închip direct purtând
o aprigă luptă pentrudreapta credinţă a poporului care prin
exem-plul mai marilor săi era târât în idolatrie. Lacuvintele
Profetului, o secetă groaznică seabătu atunci, ca febra, asupra
pământului:totul fu secat, devastat, ars ; bărbaţii, fe-meile,
copiii, animalele domestice şi ani-malele sălbatice, toate mureau
din lipsahranei, izvoarele secau, plantele se ofileauşi nimic nu
scăpa urgiei îngăduite de Dum-nezeu, cu speranţa că foametea va
face pepoporul lui Israel să se căiască şi să se în-toarcă la
credinţă.Din porunca lui Dumnezeu, Proorocul,
acoperit cu o piele de oaie şi înveşmântat cupiele de viţel,
părăsi ţinutul lui Israel şi seduse la râul de Chorrath (Kerrith),
aflat din-colo de Iordan (după tradiţia bisericească,în acest loc a
fost ridicată apoi mănăstireaHozeva, care mai există şi astăzi, şi
unde atrăit şi Sfântul Ioan Iacob Hozevitul). Seadăpa cu apa
cascadei iar Domnul îi trimi-se corbi - animale pe care evreii le
consi-derau impure şi care aveau reputaţia uneimari cruzimi faţă de
progeniturile lor - pen-tru a-i duce pâine dimineaţa şi carne
seara,ca să trezească în prooroc mila pentrupoporul care suferea.
Când cascada secă,Dumnezeu îşi trimise slujitorul său laSarepta din
Sidon, lăsându-l să vadă de-a
lungul drumului efectele dezastruoase alesecetei, pentru a trezi
încă o dată în el milă.Ilie ajunse la o văduvă săracă, păgână,
careaduna lemne pentru a coace pâine pentru eaşi fiul ei. În ciuda
sărăciei, ea puse înaintede toate datoriile ospitalităţii şi îndată
ceProorocul i-o ceru, ea îi pregăti o pâine, cufăina şi uleiul pe
care le mai avea. Primifără întârziere răsplata ospitalităţii sale:
lacuvântul Proorocului, covata sa cu făină şiulciorul cu ulei nu se
mai goliră până larevenirea ploii. Trecuseră câteva zile decând
Ilie era găzduit la această văduvă, cândfiul ei muri. Cum femeia,
în durerea ei, îlacuza pe omul lui Dumnezeu că ar fi
adusnenorocirea asupra casei ei, Ilie îl luă pecopil, îl urcă la
etaj acolo unde locuia el şi
după ce a suflat de treiori asupra trupuluineînsufleţit
chemându-lcu strigăte puternice peDumnezeu, el îl înapoiepe tânărul
băiat viumamei sale, profeţindastfel învierea morţilor.Ajuns prin
râvna sa peculmea cea mai de susa virtuţii, Sf. ProorocIlie nu a
trecut la celeveşnice, ci a fost ridicatla cer, fiind
consideratdemn de a vedea faţă înfaţă slava Dumnezeuluiîntrupat,
alături de
Moise şi de cei trei Apostoli în ziua Schim-bării la faţă (cf.
Matei 17). Sfârşitul lui Ilieeste prezentat ca o minune care s-a
petrecutcu puterea lui Dumnezeu, pe Care Ilie L-aslujit cu multă
autoritate. Se spune că,simţind el că zilele pe pământ
suntnumărate, şi-a ales ca succesor pe Elisei.Atât de mare a fost
personalitatea lui, încâtDomnul i-a făcut această favoare de a
semuta din viaţa aceasta pământească la viaţacea cerească, fără a
trece prin poarta morţii.Este a doua personalitate a Vechiului
Testa-ment care s-a înălţat cu trupul la cer. Minu-nea a fost
văzută de către ucenicul său, iar els-a înălţat la cer pe o căruţă
de foc trasă decai.
Sfântul Mare ProorocIlie Tesviteanul
DDiinn îînnţţeelleeppcciiuunneeaa oorrttooddooxxăăDacă nu
primeşti înfrânarea nu poţi primi nici mângâierea eicăci cel ce nu
se satură de la hrană şi băutură e purtat de mâniefără rânduială;
unul ca acesta se aseamănă cu o corabie purtatăde valuri, al cărei
cârmaci este diavolul. (Sf. Ioan Damaschin)
Curăţia nu vine numai din a nu mai face cele rele, ci şi din
astinge cu totul relele, prin împlinirea cu grijă a celor bune.
(Sf.Diadoh al Foticeei)
Precum ochiul este atras de frumuseţea celor văzute, la fel
min-tea curată este atrasă de cunoştinţa celor nevăzute. (Sf. Maxim
Mărturisitorul)
Cele două vâsleDemult, trăia un bătrân, om cu frica luiDumnezeu,
ce-şi câştiga traiul trecândcălătorii, cu barca sa, de pe un mal
pecelălalt al unui râu. Într-o zi, în timp cemoşul îl trecea cu
barca pe un tânăr,acesta observă că pe fiecare vâslă esteceva scris
şi întrebă:- De ce ai scris pe o vâslă "credinţă" şi pecealaltă
"fapte bune"?- Fiindcă acestea două mă conduc în viaţă,răspunse
bătrânul.- Nu cred că omul are nevoie de amân-două, spuse cu
îndrăzneală tânărul. Estede ajuns doar una după care să
îţicălăuzeşti viaţa: dacă faci fapte bune, eştide folos celorlalţi,
dacă ai credinţă, îţi eştiţie însuţi de folos. Bătrânul nu a
spusnimic, dar a început să vâslească cu o sin-gură vâslă. Barca nu
a mai avansat nici un pic, învârtindu-se în loc. Înfelul acesta a
înţeles tânărul ce-a vrut să spună omul: că acela cu sufletcurat,
adică luminat de credinţă, va avea şi o viaţă curată, adică
încărcatăde roadele bunătăţii şi milei creştineşti. Cum este
sufletul omului, tot aşaîi este şi viaţa. Credinţa fără bunătate nu
este decât ipocrizie. Cel cu ade-vărat credincios îl iubeşte pe
Dumnezeu, iubindu-i pe oameni. Faptelebune şi credinţa sunt cele
două aripi cu ajutorul cărora sufletul nostru seînalţă spre
Dumnezeu. Cu o singură aripă nu poţi zbura!"În fapte se arată
credinţa. Credinţa fără fapte nu există" (SfântulSimeon Noul Teolog
)
ppiillddee ccrreeşşttiinnee
-
3DIALOG CU CETĂŢENII
În această lună, la poligonul automatizat din Chişoda se vor
executa trageri ziua şi noaptea cu întreg armamentul de infanterie
în zilelede 24, 25, 26 şi 31 iulie. Până în data de 20 iulie, în
sectorul de grenade se va arunca cu grenade de mână de război.
Şedinţa Consiliului Local al comu-nei Giroc din data de 10 iulie
a avut15 puncte pe ordinea de zi, 14 din-tre ele fiind aprobate de
consilieri.Astfel, s-au votat următoarele pro-iecte: proiect de
hotărâre privindaprobarea Regulamentului de orga-nizare şi
funcţionare al ConsiliuluiLocal al comunei Giroc; proiect
dehotărâre privind aprobarea comisii-lor de specialitate ale
ConsiliuluiLocal al comunei Giroc; proiect dehotărâre privind
aprobarea promo-vării în calitate de partener a proiec-tului
„Servicii de îngrijire ladomiciliu pentru persoanele vârst-nice din
comuna Giroc – judeţTimiş” şi a comodării clădirii nece-sare pemtru
implementarea prinFondul Tematic pentru ParticipareaSocietăţii
Civile, Schema de grantpentru O.N.G.-uri.; proiect de hotă-râre
privind aprobarea promovăriicontractului de parteneriat în vede-rea
colaborării pe proiecte cu finan-ţare nerambursabilă între
ComunaGiroc şi Asociaţia „Societatea deCaritate Blythswood Filiala
Banat”;proiect de hotărâre privind aproba-rea sumei de 3.348 lei
pentru asigu-rarea transportuluiA.S.WMTGirocîn vederea participării
la Cupa Ro-mâniei, eveniment desfăşurat laIaşi; proiect de hotărâre
privindaprobarea Planului UrbanisticZonal „Locuinţe şi funcţiuni
com-plementare” pe parcelele cu nr.
cad.A517/1/2,A517/1/3/1A517/1/3/2,în extravilanul localităţii
Giroc, însuprafaţă totală de 16.900 mp., be-neficiar Blidăran Ioan
şi BlidăranElvira-Lidia; proiect de hotărâreprivind aprobarea
Planului Urbanis-tic Zonal „Dezvoltare zonă reziden-ţială şi
funcţiuni complementare”extravilan Chişoda pe terenul în-scris în
CF 7108 nr. cad. A
625/1/30/1 în suprafaţă de 15.467mp; proiect de hotărâre
privindaprobarea Planului UrbanisticZonal „Dezvoltare zonă
rezidenţialăşi funcţiuni complementare” extra-vilan Chişoda pe
terenul înscris înCF 7673 nr. cad. A 680/2/2 în su-prafaţă de
11.600 mp.; proiect dehotărâre privind aprobarea PlanuluiUrbanistic
Zonal „Dezvoltare zonărezidenţială şi funcţiuni comple-mentare”
extravilan Chişoda pe te-renul înscris în CF 8527 nr. cad. A680/1/4
în suprafaţă de 10.000 mp;proiect de hotărâre privind aproba-rea
Studiului de oportunitate pentruiniţierea documentaţiei de
urbanismPUZ „Zonă rezidenţială şi servicii”în extravilanul
localităţii Giroc peterenul înscris în CF 404924 nr. cad.400024 în
suprafaţă totală de18.639 mp. beneficiari Soceanu Ni-colae şi
Soceanu Elena; proiect dehotărâre privind aprobarea Studiu-lui de
oportunitate pentru iniţiereadocumentaţiei de urbanism PUZ„Zonă
rezidenţială cu funcţiunicomplementare, dotări şi serviciipublice”
în extravilanul localităţiiGiroc pe terenul înscris în CF405594 şi
CF 405593 nr. cad.405594 şi 405593 în suprafaţă to-tală de 15.427
mp. beneficiariAvră-muţ Adrian-Petrică, Avrămuţ DeliaşiAvrămuţ
Iosif; proiect de hotărâreprivind alocarea sumei de 3.000 delei
pentru organizarea concursuluiinterjudeţean de şah pentru copii
şijuniori „Trofeul Trio Giroc la Şah”în luna august 2012; proiect
de ho-tărâre privind desemnarea domnu-lui Zamfir Moldovan în
calitate deadministrator al Clubului de ŞahGiroc; proiect de
hotărâre privindconstatarea dreptului de proprietateasupra unor
imobile (drumuri deacces). V.T.
Din agenda Consiliului Local
În canicula verii, sub razele puternice alesoarelui, plantele au
acelaşi mecanism de alupta cu căldura ca şi oamenii:
transpiră,elimină umezeala pentru a-şi scădea tem-peratura. Din
acest motiv, udarea regulatăa plantelor este foarte importantă
vara, darmulţi grădinari îşi pot uda în excesplantele, greşeală cu
efecte la fel de nega-tive ca şi deshidratarea.Ajută-ţi plantele să
treacă cu bine peste
vară observând şi corectând orice prob-lemă la timp.O plantă
crescută într-un sol nepotrivit estemai vulnerabilă vara, astfel
încât poate fio idee bună să o replantezi într-un ghivecitemporar,
astfel încât să poţi controla câtde multă apă primeşte şi să o poţi
feri deexpunerea prelungită la razele soarelui.
Insp. Maria HANEŞ- continuare în pagina 6 -
Ajută-ţi plantele să treacăcu bine peste vară
Prin Hotărârea Parlamentului nr. 34 din6 iulie 2012 a fost
stabilit obiectul şidata Referendumului naţional din 29iulie
2012.În conformitate cu prevederile art. 9 dinLegea nr. 3/2000,
cetăţenii care parti-cipă la referendum au dreptul să se pro-nunţe
prin “DA” sau “NU” laurmătoarea întrebare înscrisă pe buleti-nul de
vot: “Sunteţi de acord cu demi-terea Preşedintelui României?”Au
dreptul de a participa la referendumtoti cetăţenii români care au
împlinitvârsta de 18 ani până în ziua referendu-mului inclusiv, cu
excepţia persoanelorpuse sub interdicţie, precum şi a per-soanelor
condamnate prin hotărâre ju-decătorească definitivă la
pierdereadrepturilor electoral.Votarea se poate face între orele 7
– 23.Cetăţeanul care, în ziua referendumuluinaţional, se află
într-o altă localitatedecât cea în care este înscris în
listaelectorală poate să îşi exercite dreptulde vot în localitatea
respectivă, la oricesecţie de votare, urmând a fi înscris
într-olistă suplimentară de către preşedintelebiroului electoral al
secţiei de votare, pebaza actului de identitate sau a adeve-rinţei
care ţine loc de act de identitate.În comuna Giroc vor fi
organizate cincisecţii de votare, după cum urmează:Secţia 417 –
Şcoala cu clasele I – VIII
Giroc. Aici votează cetăţenii cu domi-ciliul pe str. Bega, str.
Bîrzava, str. Câm-pului, str. Dunărea, str. Gloria, str.Şcolii,
str. Muncitorilor, str. Rodnei, str.Bicaz, str. Apicultorilor, str.
Cerna, str.Crişului.Secţia 418 – Căminul cultural Giroc.Aici
votează cetăţenii cu domiciliul pestrăzile: Aleea cu plopi, str.
Carpaţi, str.Eroilor, str. Mureş, str. Naturii, str. Preot
David Voniga, str. Semenic, str. Timiş,str. Trandafirilor, str.
Prutului, str. Putna,str. Jiului, str. Bistrei, str. Nistrului,
str.Satu Bătrân, precum şi cetăţenii din loc.Giroc fără adresă
menţionată în listeleelectorale permanente.
Secţia 419 – Calea Timişoarei, fosteleunităţi militare. Aici
votează cetăţeniicu domiciliul în cartierele noi din
zonă:CaleaTimişoarei, str.Aştrilor, str.Mercur,str. Visului, str.
Uranus, str. Jupiter, str.Venus, str. Saturn, str. Neptun, str.
Pluto,str. Marte, str. Cosmos, str. Gândului,str. Satelitului, str.
Daliei, str. Magno-liei, str. Garofiţei, str. Lămâiţei, str.
Ma-cilor, str. Lalelelor, str. Busuiocului, str.Rozelor, Int.
Begoniei, str. Crinului, str.Ghioceilor, str. Brânduşei, str. Iris,
str.Narcisei, str. Orhideea, Int. Zambilei,str. Muzicescu, str.
Krypton, Int.Omega, str. Omega, str. Gospodarilor,str. Planetei,
str. Cerului, str. Rachetei,str. Cometei, str. Constelaţiei, str.
Gării,str. Vântului, str. Ecoului, str. Vişinului,str. Dimineţii,
str. Destinului, str. Cupi-don, str. Speranţei, str. Infinitului,
B-dulSoarelui, B-dul Sudului, B-dulAviaţiei,str. Luminii, str.
Teiului, str. Clopotului,str. Florenţa, str. Inocenţei, str.
Arţaru-lui, str.Alunului, str. Castanilor, str. Fra-sinului, str.
Parcului, str. Platanilor, str.Galaxiei, str. Răsăritului, str.
Aviatoru-lui, B-dul Planişte, str. Recoltei, str. La-nului, str.
Holdelor, str. Miriştei, str.Brazilor, str. Amurgului, str.
Zenitului,str. Apusului, str. Atomului, str. Conste-laţiei, str.
Calea Lactee, str. Meteoritu-
lui, str. Stelei, str. Lunei, str. Orion, str.Ursei, str.
Pepinierei, str. Fluturelui, str.Lăcustei, str. Buburuzei,
str.Albinei, str.Cărăbuşului, str. Poeniţei, str. Cosaşu-lui, str.
Salcâmului, str. Viorelelor, str.Albăstrelelor, str. Petalei,
str.Anemonei,str. Crizantemei, str. Frunzei, str. Ficu-sului, str.
Bujorilor, str. Margaretei, str.Spicului, str. Ogrindova, str.
Lostriţei,str. Sirenei, str. Somnului, str. Ştiinţei,str. Viilor,
str. Pinului, str. Cireşului, str.Independenţei, str. Curcubeului,
str. Ur-seni, str. Salviei, Halta Semenic.Secţia 420 – Şcoala cu
clasele I – VIII”Iosif Ciorogariu” Chişoda. Aici vo-tează cetăţenii
cu domiciliul pe str.Azur, str. Lacului, str. Orizont, str.
Crân-gului, str. Someş, str. Cooperatorilor, str.Nicolae Firu, str.
Izvor, str. Armoniei,str. Izlaz, str. Oituz, str. Caraiman,
str.Erou Iosub Constantin, str. Serelor, Sta-dion Chişoda.Secţia
421 – Casa Naţională Chişoda.Aici votează cetăţenii cu domiciliul
pestrăzile:Aleea cu plopi, str. Primăverii,str. Retezat, str.
Fagului, str. Păcii, str.Stejarului, str. Bucegi, str. Oltului,
str.Nucului, Calea Şagului şi cetăţenii dinloc. Chişoda fără adresă
menţionată înlistele electorale permanente.
Secretar, Valentina BERARIU
Referendumul naţional din 29 iulie 2012
În ultima perioadă ne-am axat activitatea înscopulmenţinerii
ordinii şi liniştiipublice în zonele destinatelocurilor de
agrement, în zonaparcurilor din Giroc şi Chişoda,mai ales ca urmare
a intrării învacanţă a elevilor şi pentru călocurile mai sus
menţionatesunt frecventate mai intens şiîndeosebi la sfârşitul
săp-tămânii.Am constatat numeroase încăl-cări ale normelor legale
în zonaparcului din Chişoda, referi-toare la tulburarea liniştii şi
or-dinii publice, consum de alcool în spaţiupublic, nerespectarea
prevederilor HCL63/29.05.2012 - care se referă strict la
orga-nizarea şi utilizarea parcurilor şi locurilor dejoacă din
Giroc şi Chişoda, fiind aplicatedouă sancţiuni contravenţionale în
parcul dinChişoda. Limitele minime şi maxime pre-văzute de către
acest act normativ nu suntdeloc de neglijat, adică sunt foarte
mari, res-pectiv între 1.501 şi 2.000 de lei, cu
aplicareaprevederilor OG 2/2001 – respectiv jumătatedin minim. De
asemenea, am mai aplicat şasesancţiuni contravenţionale referitoare
la res-
pectarea normelor de convieţuire socială,adică la Legea 61/91,
dintre caredouă pentru consum de alcool înspaţiu public.Vom
monitoriza în continuareaceste zone, în special în week-end şi după
ora 20, deoarece suntindicii frecvente că nu este res-pectată
liniştea cetăţenilor, maiales în parcul Chişoda.Avem în atenţie
verificarea maiamănunţită a sesizărilor cetăţe-nilor, îndeosebi
cele telefonice,deoarece există tendinţa de alar-mare a
formaţiunilor specializate
pentru a interveni în caz de pericol şi de amenţine ordinea şi
liniştea publică, prin so-licitarea intervenţiei la faţa locului
fără motivîntemeiat, ceea ce consitituie faptă
contra-venţională.Atenţionăm deţinătorii ori proprietarii
unorsocietăţi comerciale care au ca obiect de ac-tivitate şi
organizarea de evenimente, lasfârşit de săptămână, de genul
nunţilor saubotezurilor, să păstreze decibelii în limitelelegale şi
ale bunului simţ.
Şef serviciu, jr. Daniel SGURĂ
Din agenda Poliţiei Locale
-
4 DIALOG CU CETĂŢENII
- continuare din pagina 1 --
Trupa Naţională de Artă Populară Tunisiană,prezenţă insolită la
Giroc
Oaspeţii de pestemări şi ţări au cunoscut folclorul
bănăţean,prin intermediul Ansamblului “Ghiocelul”
Întâlnirea s-a bucurat de un real suc-ces, fiind onorată de
numeroşigiroceni, mulţi dintre ei intrând pentruprima oară în
contact direct cu arta,obiceiurile şi folclorul tunisiene. Dupăce a
urat oaspeţilor un călduros “Bineaţi venit!”, edilul şef al comunei
Giroc,domnul Iosif Ionel Toma, a precizat:“Sunt bucuros că avem
astăzi în mij-locul nostru oaspeţi de atât de departe,cu o cultură
aleasă şi inedită şi, maiales, atât de nouă pentru noi. Legă-turile
culturale ne-au dovedit din noucă pot să apropie în modul cel
maiconcret oameni şi ţări. Vom încerca înviitor să repetăm astfel
de întâlniri înaşa fel încât comuna noastră să găz-duiască formaţii
de folclor din cât maimulte ţări ale lumii, iar la rândul
lormembrii Ansamblului Ghiocelul să fiemesagerii noştri peste
hotare. Astfel,noi vom cunoaşte folclorul din alte ţărişi vom intra
în contact cu noi culturi,iar ei vor cunoaşte zestrea noastră
fol-clorică atât de frumoasă şi bogată”.După ce a mulţumit domnului
primarIosif Ionel Toma pentru buna primireşi condiţiile de excepţie
în care au fostprimiţi la Giroc, Excelenţa Sa GabteniDriss, Consul
Onorific al Tunisiei laBucureşti, a spus: “Sunt pentru a patrasau a
cincea oară la Timişoara, darpentru prima oară la Giroc. Este o
co-mună foarte frumoasă şi bogată şi cusiguranţă vom mai veni aici.
Acum în-soţesc Trupa Naţională de Artă Popu-lară Tunisiană, un
ansamblu artistictradiţional, care fiinţează încă din anul1962.
Ansamblul a mai fost o singurădată în România, în anul 1970,
laBucureşti. Folclorul, arta şi culturasunt cele care deschid
uşile, inimile şisufletele între oameni. Ele leagă prie-tenii şi ne
lasă în suflete amintiri fru-moase. La Giroc, Trupa Naţională
deArtă Populară Tunisiană a prezentatcâteva dansuri tradiţionale
tunisiene,dintre care amintesc: dansul cara-binelor, dansul
tobelor, dansul eşar-felor, dansul cuţitelor şi dansululcioarelor.
Fie ca întâlnirea de astăzisă deschidă perspectivele unor noi
în-tâlniri între formaţiile noastre artisticeşi nu doar între
ele”.
Tunisia în câteva cuvinteRepublica Tunisia este o ţară care are
osuprafaţă de 163.610 kilometri patraţişi aproximativ 10 milioane
delocuitori. Este situată în nordulAfricii,între deşertul Sahara şi
Marea Medite-rană. Este la jumătatea distanţei dintreOceanul
Atlantic şi valea Nilului.Vorbind de istoria veche a Tunisiei,putem
spune că fenicienii au întemeiataşezări pe teritoriul actual al
acesteiţări încă din jurul anului 1000 î.Hr.,cea mai importantă
fiind Cartagina,care a dominat comerţul în Mediteranacentrală, până
când a fost distrusă deromani în anul 146 î.Hr. Tunisia arămas
parte a Imperiului Roman pânăa fost ocupată de vandali la
jumătateasecolului al V-lea d.Hr. În secolul alVI-lea, Tunisia este
recucerită de Im-periul Bizantin, ea devenind parte alumii islamice
odată cu expansiuneaislamului în secolul al VII-lea, eaajungând un
centru important al cul-turii islamice în Africa de Nord.În 1574 a
fost încorporată în ImperiulOtoman, fiind condusă de la
Constan-tinopol prin intermediul guvernatorilorturci, aşa-numiţii
bei.În 1881, odată cu declinul ImperiuluiOtoman, Tunisia devine
protectoratfrancez.În timpul celui de-al Doilea RăzboiMondial,
Tunisia a fost sub guvernarearegimului de la Vichy. După
război,Tunisiei i-a fost dată autonomie în1954 ca urmare a unor
revolte popu-lare. Independenţa i-a fost acordată ladata de 20
martie 1956. Monarhia ini-ţiată de Franţa a fost abolită în 1957
şiPartidul Neo-Destour („Noua Cons-tituţie”), condus de Habib
Bourguiba,a luat puterea. Habib Bourguiba a de-venit preşedinte pe
viaţă în 1959. În1987 Bourguiba a fost răsturnat decătre Zine El
Abidine Ben Ali, care larândul lui a fost răsturnat de o
revoltăpopulară în ianuarie 2011.
-
5DIALOG CU CETĂŢENII
Trupa Naţională de Artă Populară Tunisiană,prezenţă insolită la
Giroc
Oaspeţii de pestemări şi ţări au cunoscut folclorul
bănăţean,prin intermediul Ansamblului “Ghiocelul”
Înalţii oaspeţi tunisieni şi membrii TrupeiNaţionale de Artă
Tunisiană au fost întâmpinaţila Giroc de membriiAnsamblului
Ghiocelul, cutradiţionalul colac şi sare. Timp de peste douăore,
girocenii au putut urmări spectacolul oferitde membrii Ansamblului
Ghiocelul, precum şide invitaţii sosiţi din nordul Africii.
Cântecelede joc din Banat şi dansurile timişene de pustă,dar şi
cele din Banatul de munte, au fost urmatede sunetele tobelor şi al
surlelor tunisiene, ins-trumente de percuţie cu o rezonanţă aparte.
Deasemenea, pentru oaspeţii tunisieni a cântat şitânăra solistă
Loredana Sur-Berariu.Demn de amintit este faptul că cele două
ansam-bluri au luat fiinţă în deceniul şase al secoluluitrecut:
astfel, trupa tunisiană a fost înfiinţată înanul 1962, iar
Ansamblul Folcloric Ghiocelul afost înfiinţat în anul 1969 şi a
funcţionat pelângă sindicatele din Timişoara.De asemenea, ambele
trupe au avut numeroaseturnee în ţară şi în străinătate, obţinând
de-a lun-gul activităţii lor numeroase premii.Din păcate, în anul
1989, Ansamblul Ghiocelula fost desfiinţat. La iniţiativa
primarului IosifIonel Toma, edilul-şef al comunei Giroc,
fostcomponent al Ghiocelului, în anul 1997 ansam-blul este
reînfiinţat şi de atunci funcţionează pelângă Primăria localităţii.
Ca şi floarea căreia îipoartă numele, ansamblul semnifică
puritatea
folclorului pe care îl promovează, autenticitateaşi bunul gust
specifice artei populare bănăţene.Ansamblul Ghiocelul prezintă
spectacole-modelde transpunere scenică a folclorului românesc,în
modalităţi artistice adecvate, fără a se înde-părta de filonul
folcloric. Ansamblul prezintăspectacole folclorice de înaltă
ţinută, cu unbogat repertoriu din toate zonele ţării, are
nu-meroase turnee în ţară şi peste hotare (Ungaria,Croaţia, Serbia,
Bulgaria, Franţa), obţinând nu-meroase diplome şi premii. În cadrul
ansamblu-lui funcţionează două clase externe ale ŞcoliiPopulare
deArtă din Timişoara, pentru formareadansatorilor profesionişti.În
componenţa ansamblului intră un număr deaproape o sută de membri,
dintre care cinci suntsolişti vocali, şapte instrumentişti, iar
restul suntdansatori. Coregrafia este semnată de maestrulVictor
Jicheran. Prezentându-se în cadrul ma-jorităţii manifestărilor cu
suite de dansuri dintoate zonele ţării, Ansamblul Ghiocelul este
opermanentă încântare pentru ochii şi inimilespectatorilor. Tot aşa
a fost şi cu prilejul specta-colului oferit în cinstea oaspeţilor,
când “Ghio-ceii” au oferit un spectacol de excepţie şi aulegat
strânse prietenii cu artiştii tunisieni.
Pagini realizate dePetru Vasile TOMOIAGĂ
Artă şi prietenie
-
6 DIALOG CU CETĂŢENII
Cele mai frumoase şi memorabile ziledin viaţa unui elev sunt
prima şi ultimazi de şcoală. Dar parcă mai frumoasădintre ele este
ultima.Aceasta deoareceea aduce marea vacanţă, al cărei sfârşittoţi
elevii îl regretă din chiar prima zide şcoală. Această ultimă zi de
şcoalămai aduce cu sine şi premiile pentru în-văţătură. De ele se
bucură nu numaielevii, ci şi părinţii, bunicii şi, desigur,dascălii
şcolii. O astfel de zi memora-bilă a fost şi ziua de 22 iunie,
când, reu-niţi în moderna sală de sport a şcolii dinChişoda,
părinţi, bunici, fraţi şi surorimai mari, elevi cu flori în mâini,
ca-drele didactice, cu toţii au apreciat cu-vântul de întâmpinare
al doamneidirector-adjunct, profesor MarietaDeneş. Domnia-sa a
evidenţiat şi a lău-dat munca susţinută a premianţilor şco-
lii, precum şi roadele participării la nu-meroase concursuri
şcolare, întrecerisportive şi momente cultural-artistice aunui
remarcabil număr de elevi, care auadus bucurie, satisfacţie
personală, darşi faimă şcolii.Toate aceste rezultate au fost
răsplătitecu cărţi din literatura română şi univer-sală, pentru
achiziţionarea cărora, ca înfiecare an, au contribuit, cu
notabilădărnicie, Consiliul local al comuneiGiroc, precum şi
Primăria, întotdeaunaîn consens cu valoarea muncii fiilor co-munei,
îndrumaţi de veşnic tinerii şi neo-bosiţii dascăli ai
şcolii.Vacanţă plăcută, dragi elevi. Să nevedem cu bine la toamnă,
odihniţi şi să-nătoşi.
Prof.Gabriela VLASIE
Recolta verii la Şcoala din Chişoda
Filiala Timiş a Crucii Roşii Românea găzduit, recent, în
premieră în co-muna Giroc, faza interjudeţeană aconcursului
detaşamentelor de inter-
venţie în caz de dezastre. Au parti-cipat echipaje din judeţele
Timiş,Hunedoara şi Arad. Detaşamentulfilialei Timiş este format din
elevi declasa a XII-a şi studenţi, instruiţi deTrif Alexandru şi
Drăgoi Cătălin.Echipajul filialei Timiş a reuşit săocupe locul II
la această competiţie,la o diferenţă de un punct faţă delocul I
(152 pct – 151 pct). Echipajulcâştigător a fost cel al filialei
Arad,iar pe locul III s-a clasat echipajulfilialei Hunedoara. Proba
practică a
concursului a inclus diverse simulări(accident maşină, incendiu,
încăiera-re stradală) fiecare având trei vic-time, cu diverse răni.
Toateechipajele au demonstrat profesiona-lism în timpul
concursului, dovedindîncă o dată nivelul înalt de pregătireal
voluntarilor Crucii Roşii Române.
Detaşamentelede intervenţie în
caz de dezastre, înconcurs la Giroc
Statistica incendiilor din ultimii ani arată că un număr mare
dearderi necontrolate se produc ca urmare a acţiunilor de
igieni-zare a terenurilor de vegetaţia uscată. În unele cazuri,
cetăţeniiard miriştile, resturile menajere ori vegetaţia uscată
fără aasigura supravegherea, în lipsa măsurilor de apărare
împotrivaincendiilor, în condiţii de vânt ori amplasând grămezile
ceurmează a fi distruse prin ardere în apropierea şurilor,
adăpos-turilor de animale sau furajelor, ceea ce conduce la
propagarearapidă a focului la gospodării şi anexele acestora,
înregistrându-se pagube mari.Pentru evitarea producerii arderilor
necontrolate în perioadaimediat următoare, cetăţenii trebuie să
respecte măsurile spe-cific de prevenire a incendiilor: să nu
utilizeze focul deschis înlocuri cu pericol de incendiu şi pe timp
de vânt; să nu utilizezefocul deschis la distanţe mai mici de 10 m
faţă de materiale sausubstanţe combustibile (casă, şură, depozit de
cereale, pădureetc); arderea miriştilor, resturilor vegetale,
gunoaielor, deşeurilor
şi a altor materialcombustibile să sefacă în locuri spe-cial
amenajate; ce-tăţenii se vorinteresa la primă-rie în ceea ce
pri-veşte planificareazilelor şi locurilespecial amenajateîn care
se adună resturile menajere şi vegetaţia uscată din lo-calitate în
scopul arderii; arderea resturilor vegetale, gunoaielor,deşeurilor
şimiriştilor să se facă numai pe baza permisului de lucrucu foc,
după ce a fost informat în prealabil serviciul privat/vo-luntar
pentru situaţii de urgenţă; să asigure supravegherea per-manentă a
arderii şi să stingă jarul după încetarea acesteia.
Dumitru CRĂINICEANU
Atenţie la arderea miriştilor!
- continuare din pagina 3 -
Cum îţi dai seamacă plantele suferădin cauza soarelui?
Frunzele pleoştite în timpul zilei suntun mecanism de apărare
natural alplantei împotriva expunerii prelungitela soare, dar este
important să observistarea plantei dimineaţa. Dacăfrunzele lăsate
şi-au revenit pânădimineaţa, planta nu suferă şi nueste în pericol.
Petele maro saugalbene pe frunze, care apar doarîn zonele în care
planta este ex-pusă la lumina puternică a soare-lui zi de zi, sunt
un semn dealarmă că planta are nevoie demai multă umbră.
Când uzi plantelepreamult sau prea
puţin?Unele plante se descurcă singurepe timpul verii, chiar
dacă nu suntudate. Chiar şi unele tipuri de gazon potfi lăsate să
se usuce complet şi îşi revintoamna. Plantele sensibile pot
suferiînsă la fel de mult dacă sunt udate preamult. Cel mai sigur
semn al faptului căuzi plantele prea mult este faptul cafrunzele se
înmoaie şi se lasă fără să-şirevină peste noapte. Când pământul
dingrădină este foarte uscat, se recomandăudarea de două ori în
aceeaşi zi,deoarece solul uscat acţionează ca un
burete, apa se răspândeşte mai întâi peorizontală. A doua udare
permitecoborârea apei la rădăcinile plantelor,dar după două udări
în aceeaşi zi esteimportant să laşi pământul să se usucebine
înainte de a uda din nou. Cel maiimportant sfat este udarea
plantelordimineaţa sau seara pe timpul verii,niciodată în timpul
zilei, când razelesoarelui evaporă rapid o mare parte dinapă.
Ce poţi face pentruplantele în ghiveci?
Pentru plantele în ghiveci vara poate fişi mai grea, chiar dacă
pot fi ferite derazele soarelui. Cu cât o plantă este
într-unghiveci mai mic, cu atât riscul dedeshidratare este mai
mare, deoareceapa din pământ se evaporă mult mai re-pede. Udarea
regulată şi folosirea de în-grăşăminte este importantă, dar cel
mai
bun lucru pe care îl poţi face pentruplantele în ghiveci este să
le muţi într-unghiveci mai mare atunci când estenecesar.
Alte sfaturi pentru aajuta plantele să treacă
cu bine peste varăCu cât elimini mai repede frunzele
moarte şi florile uscate, cu atât maibine. Materia organică
uscată,ataşată în continuare de plantă,consumă apă şi poate slăbi
plantaşi mai mult.Buruienile pot fi îndepărtate uşorcând e
caniculă. În zilele însorite,retezaţi buruienile cu o săpăligă
şilăsaţi-le pe pământ. Buruienile us-cate vor forma un strat
protectorpentru sol, împiedicând uscareaacestuia.Vârfurile ofilite
la trandafiri tre-buie îndepărtate în mod regulat.Vârfurile moarte
trebuie tăiate îm-preună cu cele două frunze aflate
sub ele. Scurtaţi nemţişorii şi alte planteerbacee perene când
nu mai înfloresc.De obicei, vor înflori a doua oară.Dacă plănuieşti
să instalezi un sistemde irigare în grădina ta, cele mai utilepe
timpul verii sunt cele prin picurareşi cele subterane, care oferă
umezealanecesară chiar la rădăcina plantei, farăpericolul
evaporării.
Birou agricolInsp. Maria HANEŞ
Ajută-ţi plantele să treacă cu bine peste vară
-
7DIALOG CU CETĂŢENII
Semnalul de “ALARMĂAERIANĂ”are 15sunetea 4 secunde fiecare,
cupauzăde 4 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat
semnalulse compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare,cu pauză de 2
secunde între ele. Semnalul de
“ALARMĂ LADEZASTRE” constă în 5 sunete a16 secunde fiecare, cu
pauză de 10 secundeîntre ele. Pentru sirenele cu aer comprimat,
sem-nalul se compune din 5 sunete a 8 secundefiecare, cu pauză de 5
secunde între ele.
“PREALARMAAERIANĂ” are 3 sunete a 32 desecunde fiecare, cu pauză
de 12 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat,
semnalulse compunedin 3 sunete a 16secunde fiecare, cupauză de 6
secunde între ele.
“ÎNCETAREA ALARMEI” are sunet continuu, deaceeaşi intensitate,
cu durata de 2 minute. Pen-tru sirenele cu aer comprimat, semnalul
se com-pune dintr-un sunet continuu, de aceeaşiintensitate, cu
durata de 1 minut.
Telefoane utile locuitorilor din comuna Giroc:Primărie - 0256
395648; Poliţia Comunală - 0732 600450; Poliţia Locală - 0733
666467; Pompieri - 0732 600432; Deranjamente RENEL - 0256 929;
Deranjamente APĂ-CANAL: 0752 192848; Stare civilă: 0256 486029;
SPCLEP Giroc - 0256 486027; Pentru decese - 0733 666478
ISSN
1584/3068 Colectivul de redacţie:
Iosif Ionel TOMA - director fondatorPetru Vasile TOMOIAGĂ -
redactor-şef
Valentina BERARIU - juridic, administraţie;Octavian GRUIŢA,
Gabriel TOMESCU, CodruţaTOMESCU, Viorel Dorel CHERCIU -
cultură;
Andra COSTA, Lavinia DAVID - social;Anton BORBELY -
tehnoredactare computerizată.
Adresa: Giroc, str. Semenic nr. 54, TimişTel: 0256 395648; Fax:
0256 395798, 0732 600455
e-mail: [email protected]
Nu pierdeţi nici un număr al ziarului nostru.Citiţi-l constant
pentru a fi corect informaţi!A fi corect informat înseamnă a fi
puternic!
Tiparul executat la SC West Tipo International SA,Timişoara,
Calea Aradului nr. 1, tel. 0256-244007
Clubul de Şah Giroc în parteneriat cuPrimăria Giroc, Hotel TRIO
Giroc şiŞcoala cu clasele I-VIII Giroc orga-nizează, în perioada
9-14 august 2012,competiţia de şah ”Trofeul TRIOGiroc”, structurată
în trei turnee:Turneul A – Principal, pentru jucătorinăscuţi
înainte de 1 ianuarie 2004, caredeţin cel puţin categoria a II-a de
clasi-ficare; Turneul B – Amatori, pentru
jucători născuţi înainte de 1 ianuarie2004, neclasificaţi sau
posesori ai cate-goriei a III-a; Turneul C – Boboci, pen-tru
jucători născuţi după 1 ianuarie
2004, indiferent de categorie. Turneelevor fi omologate la
Federaţia Românăde Şah, pentru CIV şi norme de clasifi-care.
Sistemul de joc va fi cel elveţiansau sistemul turneu (în funcţie
denumărul de participanţi). Ritmul de jocva fi următorul: Turneele
A şi B: 60minute + 30 secunde increment per mu-tare / jucător;
Turneul C: 75 minute /jucător. Timpul de întârziere la runde
este de maximum 30de minute. Partici-panţii vor prezenta
laînscriere carnetul delegitimare vizat la zi.Cei care au
posibili-tatea sunt rugaţi săaducă piese, tablă şiceas de şah.
Jucătoriipot cere bye o singuradată pentru care vorprimi 0,5 puncte
înoricare din primele 5runde, cu condiţia săanunţe acest
lucruînainte de efectuarea
tragerii la sorţi pentru runda în cauză.Taxe de participare: 30
lei / jucător, in-diferent de categorie. În ceea ce
priveştepremiile, locul I de la fiecare dintre cele
trei secţiuni câştigă un ceas digital deşah. Se premiază
locurile 1-3 de lafiecare secţiune, dar se acordă şi premiipe
categorii de vârstă, astfel încât sărepartizeze echilibrat numărul
de par-ticipanţi existenţi. Alte premii vor fiacordate după cum
urmează: locul I cate-goria a II-a - Turneul A, locul I
întrejucătorii neclasificaţi, în Turneul B –Amatori, locul I
feminin - Turneele A,B, C. La fiecare secţiune va exista unpremiu
la tombolă, pentru jucătorii caren-au fost premiaţi.Fondul de
premiere va fi de cel puţin1.500 lei + 80% din taxele de
partici-pare. Este posibil ca acesta să fie îm-bunătăţit până la
începerea competiţiei.Premiile vor consta în cupe, medalii,diplome,
cărţi, efecte şahiste, alteobiecte.De asemenea, pentru
participanţi, orga-nizatorii promit că se vor implica înasigurarea
unor opţiuni de petrecere a
timpului liber (vizitarea unor obiectiveîn zona metropolitană
Timişoara, acti-vităţi sportive şi de divertisment).Informaţii şi
înscrieri: ZamfirMoldovan, tel.: 0741-655.552,0766-512.444,
0727-951.405; e-mail:[email protected] de joc va fi la
Hotel-RestaurantTrio, Comuna Giroc, str. Semenic nr.22. Programul
competiţiei: şedinţatehnică: joi, 9 august 2012, ora 15; pro-gram
runde: Runda 1: joi, 9 august2012, ora 16; Runda 2: vineri, 10
august2012, ora 16; Runda 3: sâmbătă, 11 au-gust 2012, ora 10;
Runda 4: sâmbătă, 11august 2012, ora 15; Runda 5: du-minică, 12
august 2012, ora 10; Runda6: luni, 13 august 2012, ora 10; Runda7:
marţi, 14 august 2012, ora 10.Festivitatea de premiere este
programatăpentru marţi, 14 august 2012, ora 15.
A. BORBELY
Trofeul Trio Giroc la Şah
DDiinn lliirriiccaa ddee ddrraaggoossttee aa lluummiiiiTe-ai
dus
Te-ai dus... dar sufletul meu ştie:Nu-i despărţire pentru
noi.
Ştiu, umbra mea o să se-aţie,Pe orice drum vom fi noi doi.Eu
casă-ţi sunt, îţi sunt şi cale,Duci chipul meu pe unde treci.
Pătrund în gândurile taleŞi alta n-are loc în veci.Orice privire
de femeieAr întâlni privirea ta,
Tot ochii mei or să-ţi scânteie,Şi-n faţă pururi îţi vor
sta.
Oricâte voci să te-mpresoareTot vocea mea vei auzi,
Voi fi în crengi dezmierdătoareŞi-n ochii nopţilor târzii.
Cândva, acasă, într-o seară,Ai să te-ntorci, să-ţi
aminteşti;
Voi fi şi fumul de ţigarăŞi raza stelei din fereşti.
De-aş fi la orice depărtare,Te-ajung şi inima-ţi ating.
La geamul tău sunt numai boareŞi – vifor - geamul ţi-l împing.În
clipa ta pătrund, şi-n casă,
Şi - vijelie - voi sufla,Voi răscoli hârtii pe masă,Şi
poate-ntreaga viaţa ta.Şi astfel n-ai să poţi uita.
Silva Kaputikian (Armenia)
Dicţionarulînţelepciunii
Pasărea flămândă îşi face cuib chiar lângăşoim.
***
Porumbul nu se poate aştepta la dreptatecând judecătorii sunt
găini.
***
Să eviţi pericolul nu înseamnă laşitate.Curajul fără prudenţă e
o prostie.
***
Cine are un cucui pe frunte ar trebui cadin când în când să mai
dea cu mâna pedeasupra lui.
***
Cuvintele de mângâiere trebuie spuse latimpul potrivit, când
durerea mai continuăşi când cel care suferă are nevoie de aju-tor.
Dar când rănile sufleteşti s-au vinde-cat, după mult timp cel care
le atinge, lereînnoieşte…
(Ovidiu, Ex.Ponto)
“Verde pentru biciclete”ajunge şi la Giroc
Iniţiatorii proiectului „Verde pentru Biciclete” organizează
duminică, 22iulie 2012, cea de-a şasea tură ciclistă bănăţeană,
marca VpB din acest an.De această dată amatorii de pedalat sunt
invitaţi să încerce un traseu careva ajunge la Pădurea de la Giroc.
Punctul de plecare este Casa “Verde pen-tru Biciclete” (Parcarea
TIMCO - str. Circumvalaţiunii), la ora 9. Traseul
parcurs va fi următorul: Casa VpB –Gara de Nord – podul de la
Fabrica deŢigări – Arta Textilă – B-dul L. Re-breanu – Calea
Girocului – Giroc (sat)– Pădure Giroc – dig Giroc – Şag.Lungimea
traseului este de aproxima-tiv 36 de kilometri, iar durata de
par-curgere estimată este de patru ore.Înainte de plecarea în tură,
cei care nuau deja număr de biciclist, vor putea
primi unul de la voluntarii “Verde pentru Biciclete”.Pentru a
participa la tură, bicicliştii trebuie să aibe un minimum de
dotarecorespunzătoare, cum ar fi: pompă sau cameră de aer de
rezervă, apă, ener-gizante şi mâncare, cască, echipamente şi
îmbrăcăminte adecvată tempera-turilor de afară şi previziunilor
meteo. Această tură bănăţeană este ultimadintr-o serie de şase
planificate pentru acest an.Pentru detalii, îi puteţi contacta pe
organizatori la numărul de telefon:0722550897, persoană de contact:
Graţian Bolog, coordonator tură.
Hotelul Trio din Giroc va găzdui, înperioada 3-5 august, cursul
de ins -truire pentru arbitri şi arbitri asis-tenţi care oficiază
la meciurile Ligiisecunde din România.
Anunţul a fost făcut, în urmă cucâteva zile, de către Comisia
Cen-trală a Arbitrilor, forul conducătoral arbitrajului
românesc.
A.B.
Arbitri din Liga a II-a se pregătesc la Giroc
-
8 DIALOG CU CETĂŢENII
AAnnddrraa MMaarriiaa FFuudduulluu33 aannii,, GGiirroocc
RRiiaannaa IIooaannaa FFuudduulluu55 aannii,, GGiirroocc
TTeeoo CCrriissttiiaann MMiihhaallii44 aannii,, GGiirroocc
BBooggddaann GGhheerrmmaann33 aannii,, GGiirroocc
În atenţia părinţilor din Giroc şi ChişodaAdresăm rugămintea ca
părinţii care trimit fotogra i ale copiior pentru rubrica “Ba, al
meu e mai frumos!” a ziarului nostrusă ne furnizeze şi următoarele
date: ziua, luna şi anul naşterii, numele şi prenumele copiilor,
precum şi un număr de telefonde contact. Redacţia
Potrivit calendarului biseri-cesc, oamenii sărbătoresc îndata de
30 ianuarie pe Sfin-ţii Trei Ierarhi, sărbătoarenumită „Tri
Treieraşi”. În-tâmpinarea Domnului de la2 februarie era
numită„Strecenie”. Aceasta era„Ziua ursului”, când, potri-vit unei
credinţe, ursul iesedin bârlogul unde hibernaseşi, dacă afară e
soare şi el îşivede umbra, speriat, intrădin nou în bârlog pentru
căiarna mai putea dura şasesăptămâni.Primele nouă zile din luna
martie erau denu-mite „Babele”. Fiecare îşi alegea dinainteuna din
aceste zile şi aştepta să vadă vremeadin acea zi. Dacă vremea era
frumoasă, îimergea bine tot anul. În cea de-a noua zi a„Babelor”
erau sărbătoriţi cei 40 de muce-nici, o zi cunoscută sub denumirea
de„Sâmţi”, adică „Sfinţi”. Atunci se făceauturte, pe faţa cărora se
imprimau găurele cuo mică ţeavă de la suveică, folosită la răz
boiulde ţesut, turte care se dădeau de pomană.În ziua de 17 martie
(numită sărbătoarea„Alexiilor”) era obiceiul ca oamenii să-şi
afume podurile caselor, precum şigrădinile cu pomi fructiferi,
ca săfie feriţi de gângănii şi alţi dău-nători.Postul mare începea
cu şapte săp-tămâni înaintea Paştelor, perioadăbogată în obiceiuri
şi datini, prac-ticate odinioară, dispărute astăzi.Prima luni din
Postul mare senumea „Lunea curată”, pentru căîn acea zi se spălau
cu leşie toatevasele din bucătărie, să nu fieunse, în vederea
ţinerii postului.În sâmbăta din Postul mare, cândse ţinea
„Sântoagerul”, începea o
săptămână a „Cailor de Sântoager”. Înaceastă vreme nu era bine
să se coase, să setoarcă, nici să se petreacă sau să se iasănoaptea
pe afară, deoarece vin „caii” şi lepot face rău. Tot atunci se
întorceau cu guraîn jos, pe timpul nopţii, vasele din casă, pen-tru
ca acestea să nu le poată deschide „cai-lor”, când ar vrea să intre
în casă.În prima sâmbătă din Postul mare se mergeala biserică, unde
oamenii se împărtăşeau.După împărtăşanie, femeile împărţeaucrofne
(gogoşi), de care se bucurau mai alescopiii. În toată perioada
postului se mâncaumulţi „cocoşi” (floricele de porumb).
Ziua de miercuri de la jumătatea Postuluimare era numită
„Târ-năince, târ-năpoi”, de-numire care avea înţelesul de
înjumătăţire apostului. În această zi se numărau ouăle pecare
oamenii intenţionau să le păstreze pen-tru Paşti, pentru că acestea
nu se vor strica.Mai înainte cu o săptămână de sâmbăta Paş-telui
era „Sâmbăta lui Lazăr”. Atunci gospo-dinele făceau plăcintă cu
brânză. Tot în aceazi, copiii, împreună cu cantorul, aduceau
labiserică crenguţe de salcie, care, după ce sesfin ţeau, erau date
oamenilor veniţi la slujbăîn ziua de Florii.La Joia Mare
(„Joimărele”), pe lângă faptulcă fetele „luau opreg”, se dădeau de
pomanamorţilor colac şi cană cu apă.Începând cu Joia Mare şi până
la Înviere, labiserică nu se mai trag clopotele, ci se batetoaca.
Aceasta este o bucată de scândură sus-pendată, în care copiii bat
cu ciocănele delemn, într-un anumit ritm. Unii îşi făceautoacă şi
acasă, bărând în ea două-trei săptă-mâni.În „Vinerea Parimilor”,
numită şi „Vinerea Neagră”, se pregătea în biserică (la fel ca
şiastăzi) „Mormântul Domnului”, iar noaptease făcea priveghi.În
sâmbăta Paştelui se taie miei şi porci „de
proaspătă”, pentru masa îmbelşugată din zi-lele ce vor urma. Tot
acum se făceau colacicare erau duşi de pomana morţilor, în primazi
de Paşti, împreună cu ouăle vopsite, larude şi vecini, de către
copii, mai ales bucu-roşi că vor primi bani sau dulciuri. Cei
careau primit, trimit la rândul lor pomană.În noaptea Paştelor se
face Învierea. După cese ocoleşte biserica de trei ori, împreună
cupreotul şi cu prapurii purtaţi de tineri, toţi ceiprezenţi, cu
lumânări aprinse în mâini,pleacă pe diferite străzi, prin sat. Pe
traseu,pe marginea drumului, pe unde trece alaiulsunt aprinse
focuri din loc în loc.Din lunea de după Florii şi până la JoiaMare,
preotul împreună cu cantorul bisericiimergeau pe la fiecare casă cu
crucea, ru-gându-se pentru sănătate, bunăstare şi paceîn fiecare
familie.În dimineaţa de Paşti se aducea acasă de labiserică pasca
din care gustau toţi ai casei,ciocneau ouă roşii şi luau micul
dejun.
Material preluat din monografia “Giroc - arc peste timp”,
autori
prof. Octavian Gruiţa, prof. Ion Murariuşi Marius Matei
- va urma -
File de istorie giroceanADatini şi obiceiuri de peste an (2)
În una dintre ultimele zile ale şederii în Ca li-fornia, la
invitaţia nepoatei noastre, Patri-cia, în 19 aprilie plecăm la
Santa Cruz.Renumita staţiune turistică la Oceanul Pa-cific este
aşezată la 80 de kilometri distanţăde Castro Valley şi 110 de San
Francisco.Distanţa a fost parcursă în mai puţin de ooră. Autostrada
880, una dintre cele mai im-portante, care se continuă până la Los
An-geles, trece prin apropiere de San Jose, unuldin marile oraşe
ale Californiei, după careintrăm pe o autostradă secundară, cu
doardouă benzi de circulaţie pe sens, care stră-bate o regiune
montană, bine împădurită şifoarte pitorească. Am mai străbătut
acelaşidrum, în urmă cu opt ani, atunci când ne-am întors de la
Monterrey, acolo unde seaflă unul din cele mai mari acvarii din
lume.Oraşul Santa Cruz a luat fiinţă în anul 1907şi numără în
prezent 60.000 de locuitori,fiind o importantă zonă turistică,
benefi -
ciind de un cadru natural deosebit, aşezat laocean şi în
vecinătatea munţilor. Plaja estefoarte lată, ajungând în unele
sectoare pânăla 100 de metri, nisipul foarte fin şi, cu toatecă
suntem abia în luna aprilie, temperaturaacestuia îţi arde
picioarele, aşa că este foartegreu să te deplasezi pe plajă
desculţ. Laplajă este puţină lume, fiind în timpul săp-tămânii, iar
în apă doar câţiva curajoşi careîncearcă temperatura acesteia mai
ales cupicioarele. În larg se observă câteva ambar-caţiuni sportive
cu pânze, dar şi câteva vasede agrement. Temperatura apei este
foartescăzută şi nu doar acum, ci în tot timpul anu-lui, datorită
Curentului Oceanic al Cali-forniei, care aduce apa rece dinspre
nord,fiindcă în mod normal, la latitudinea la carese află
California (apropiată de cea aSpaniei, Italiei, Greciei), apa
oceanului artrebui să fie caldă, precum în aceste
ţărimediteraneene. În aceste condiţii, majori-
tatea turiştilor semulţumesc cu plaja şicu apa de la mal
caresă-i răcorească, puţinifiind cei care vara seavântă mai spre
larg.La acest cadru naturalse adaugă amenajărileturistice de pe
faleză:restaurante, cofetării,magazine, buticuripentru răcoritoare
şidesigur grupuri sani -tare de o curăţenie impecabilă. La
toateacestea se adaugă diversele jocuri şi locuride distacţie
pentru copii, de la cele mai li niştiteşi “domestic” până la cele
care presupunmult curaj şi chiar nebunie ca să te aven-turezi pe
ele. Privind cerul, care era foarte senin, ob-servăm avioanele care
se desprind de us-
catul nord-american îndreptându-se spreAsia şi unde vor ajunge
după un lung zborde 12-13 ore, cam cât am făcut noi din Ger-mania
până în California, şi ne gândim câta ajuns să fie lumea de mică în
vremurile deastăzi.Castro Valley, 21.05.2012
Prof. Octavian GRUIŢA
JJuurrnnaall ddee ccăăllăăttoorriiee Excursie la Santa Cruz
