T a x a poşta lă plăt i tă In n u m e r a r , conform aprobări i Nr . 13.837/1942. Preţul unui număr 5 Lei

la 28 Februarie 1943 Cenzurat

*Vf-i F V V ' I Î-4<4 •* &>-r * E i TA N

* - '1 n W r ^ r > : ' :

ABONAMENTUL: Pe un an 260 Lei; pe un jumătate

M an 130 Lei; pe un sîert 80 Lei; m o lună 25 Lei.

A b o n a m e n t e l e se p l ă t e s c u n -

•JEAL Înainte 1

înscrisă în registrul publicaţiunilor periodice al Tribunalului Târnava-Mică sub Nr. 3—1933.

întemeietorii f Al. Lupeanu-Melin şi Iuliu Maior Proprietar şi director: IULIU MAIOR

Redactor: SEVER BARBU

ANUNŢURI ŞI RECLAME '} Un şi*- Corp V, adică de lărgimea e doi milimetri, Lei 12 Lărgimea do

1 centimetru Lei 60.

Sfântul si marele Post A început vremea, în care la

sfintele slujbe cartea cotiducâ-toare e Triodul, numit pe alo-' curea şi Tripesneţul. Vremea Trîodului e vreme de pocăinţă, începe cu trei săptămâni înainte de Postul Paştilor, spre a ne pregâti sufleteşte. Minunata rân-duialâ bisericească e întocmita cu foarte multă înţelepciune, înainte de marele praznic al In* vierii din morţi a Mântuitoru­lui e post, e vreme, de pregă­tire şi de creştinească pocăinţă, pentru marea bucurie a Învierii, care revarsă valuri nesfârşite de bucurie asupra omenirii întregi.

Postai e lăsat chiar de Mân­tuitorul Isus Cristos care a po­stit 40 da zile. Era Dumnezeu adevărat, era om perfect şi nici umbra de slăbiciune nu era în' trânsul A postit, nu spre a se înfrâna, căci era cea mai înalta desav-rşire, ci spre a ne da exemplu Mântuitorul lumii a spus câ acest soiu de demoni nu se pot scoate decât prin ru-găciune şi post.

Postul e arma cea neînvinsă a pustnicilor, e tăria călugărilor şi mândria creştinilor. In reli­giile străvechi, d nainte de cre­ştinism, era şi o formă oarecare de post Filosoful Pitagora po-stia şi îşi îndemna învăţăceii să j postească. Filosoful Diogene era deasemeni mare postitor. Ştiinţa doctoriccasca a constatat că oa­menii cari se îmbuibă cu carne, trâesc mult mai puţin decât cei cari postesc Şi din punct de vedere al sănfttâţii fupeşti po­stul este o ma<-e binefacere. V e ­stitul doctor francez Victor Po-chet recomandă cu multă însu­fleţire postul, pentru sănătatea trupească Sfinţii şi pustnicii cei J^ari din cele trecute vremi tră­dau în post şi în ajun, şi totuş trăiau adesea mult peste o sută

l a» 1"' I n D "ikarea — ŞÎ m a * *'cs îmbuibarea cu carne — pro-<J U C C foarte multe boale Câtă dreptate are cântecul popular când spune:

Vai de ei, de neposteInsei, Cari nu-şi postesc posturile Nu-şi ajuna ajunurile. Au fost — şi sunt şi în vre­

mea noastră — vegetarieni (oa­meni cari nu mânâncă carne). Rousseau, Tolstoi şi mulţi alţi oameni mari sunt vegetarieni. Postul creştinesc nu e numai aceea ca să nu mânânci anumite mâncăricica să te întăreşti în vir­tute, să poţi înfrunta orice ispită, să poţi lupta cu duşmanul vă zut şi nevăzut ce te duce la păcat.

Pentru ca postul să fie cu adevărat creştinesc, trebue să fie împreunat cu căinţă creştineasca, cu rugâciun către cel Atotpu­ternic. In posc trebue să ne ducem mai des la sfânta Bise­rică. Sfintele sluibe sunt mai lungi şi mai numeroase ca în alte vremi ale anului, tocmai spre a ne fac» să ne căim mai. mult şi să ne propunem cu mai multă stăruinţă a ne îndrepta. Dacă în timpul celor 7 săptă­mâni de post, trăim cu adevărat după cum ne învaţă rânduiala bisericească, 'a sfârşit simţim că am câştigat o biruinţă, că pen­tru noi Învierea Domnului este cu adevârat o bucurie sufle­tească.

Vor zice unii că e greu po­stul, că cere multă luptă cu tine însuţi, ca ade ea te simţi ispitit de mâncări de dulce şi alte multe. Toate acestea pot fi lu­cruri cu totul adevărate, d r cu atât e mai mare meritul posti­torului, cu cât poate înfrânge mai multe ispite. In cele trecute vremi se postea tot postul, cu multă stricteţe şi e de dorit, să se păstreze această datină întot­deauna, spre binele sufletesc al creştinilor.

In vremurile grele prin cari trecem azi, în cari adesea nu putem găsi mâncări de post Sfântul Părinte Papa Pius XI I , — capul văzut al Bisericii maş al Sfântului Petru, vârhov.

ur-

nicul apostolilor, vicarul Dom­nului în lume, având dela Sfinţii Apostoli puterea de a lega şi de a deslega, pe baza cuvinte­lor Mântuitorului Isus: „câte veţi lega pe pământ, legate vor fi şi în cer", — a hotărât ca acolo, unde împrejurările sunt grele de tot, să se dea deslegare de post. Deslegarea aceasta a fost adusă ia cunoştinţa tuturor episcopilor, cari la rândul lor au comunicat-o clerului şi poporului pe care din îndurarea lui Dumnezeu şi gra­ţia Sfântului Scaun al Romei o conduc. Deslegarea de post se referă la aceia cari nu pot posti, din motive binecuvântate. Sunt deslegaţi soldaţii de pe front, cari îşi jertfesc vuţa pen­tru binele nostru, al tuturor. Sunt deslegaţi de post concen­traţii, cărora mai marii rânduiţi de Dumnezeu nu le pot da mân­care de post. Sunt deslegaţi de post aceia cari în împrejurările grele de azi nu pot găsi hrană de post în«e stulitoare pentru susţinerea vieţii,

Din faptul câ acum, s'au dat anumite desîegări de post, să nu şe creadă că posturile se des­fiinţează sau că se vor desfiinţa. Posturile au fost, sunt şi vor fi întotdeauna în creştinism. In vremuri grele Biserica poate da deslegâ/i, câ-d crede că sunt necesare^ (cum s'a întâmplat acum).

Iosif E . Naghiu

r^euinunea Jyîariană din ^ r a d

Afjhfn cu dioutbiia placert ia Reuninnea Mariară a femeilor române unite din Acad lucrează cu mult rod pentru ajutorarea «aracilor. Au dăruit Crăcii Roşu 91 băşti pentru soldaţi. Au dat Dani şi multe alte lucruri răni ţilor din spitale. Au ajutorat e <evi şi eleve, C8ri s'au refugiat din Ardealul dc Nord. Au dat concerte şi au organizat confe nnţe. iar veniturile le-au împărţit pentru ajotorarea sărac lor. Pâr Z novie fâclişanu dela Bucoreşti, mvaţ tul istoric al Ardealu'ni, a» rostit la Arad o coofermra, fiind invitat de Reuniunea Mariană.

Să învă^m dela americani In Statele Unite din America

de Nord radio nu este al s ta­tului, ci sunt o mulţime de so ­cietăţi cari îşi au posturile lor de radio prin cari trimit ştiri şi muzică în toata lumea.

Acolo oricine poate cumpăra una sau mai multe bre, în cari poate să comunice orice vrea el prin radio.

Catolicii din Statele Unite, cari au fost totdeauna cât se poate de bravi, n'au îniârziat să-şi în­chirieze o oră în fiecare Dumi­necă în cursul iernii, pentruca sâ propovăduiască învăţătura c a ­tolică printre credincioşii lor.

Afară de aceasta mănăstirile catolice din Statele Unite au posturi proprii de-emisiune. Ast­fel sunt călugării Paulişti, cari au un post al lor la New-York. Călugării franciscani din oraşul Garrison transmit prin radio piese religioase pe cari le joacă ei sin­guri, şi anume scene din Biblie ca patimile şi naşterea Mântuito­rului.

Iată cât de practici sunt c a ­tolicii americani!

Ei ştiu să se folosească de toate mijloacele, pentru a şi răs ­pândi şi apăra credinţa, pentru a i învăţa pe credincioşi la ade­vărurile credinţei şi pentru a şi face religia cat mai plăcută.

Şi să nu credeţi că aceasta o fac numai preoţii şi călugării lor. Nu. acolo mirenii sunt cât se poate de însufleţiţi pentru re- s

ligia lor, jertfesc totul pentru credinţa catolică şi sunt în stare a suferi pentru convingerea lor» Ei sunt aceia cari jertfesc bani şi vreme pentru a-şi putea apăra credinţa.

Ce bine ar fi dacă şi mirenii noştri ar lua pildă dela Ameri­cani! Noi avem „Agru", „Astru"

şi „Urnim". In aceste societăţi sunt cuprinşi toţi bărbaţii, toţi studenţii şi toate femeile noas­tre. In cursul lunei Martie aceste societăţi trebue să fie deplin or­ganizate, cel puţin aşa porun­ceşte cercularul Inaltpreasfinţi' tului Dr. Valeriu Traian Frenţiu.

Organizaţi în aceste trei so­cietăţii cari toate laolaltă cuprind pe toţi Românii Uniţi, noi putem face adevărate minuni Chiar şi radio-ul românesc credem că s'ar putea îndupleca cu stă­ruinţă . . . ., în aşa fel ca cel puţin odată la două luni să emită şi liturgiile greco-ca-tolicilor, dela cele trei catedrale ale noastre şi anume odată dela Blaj, apoi dela Beiuş şi pe urmă dela Lugoj.

In forma aceasta s'ar convinge şi fraţii noştri ortodocşi că li­turghia noastră este ca şi a lor.

l imba ce o vorbim. Un poet spune cu multă dreptate:

rMult e dulce st frumoasă Limba ce-o vorbim, Altă limbă armonioasă Ca ea nu găsim".

Ne pa'e rău când a ax im că î multe părţi limba noastră e îm­pestriţată cu vorbe stâleite. Să ne ferim da a lua cuvinte străine şi de a le folosi stâloitî

l a Veneţia. La Veneţia (in Itaia) s'a iăcut o expoziţie de lucruri româneşti dela sate. A fost fo T t e bine primită. Italienii au lăudat frumuseţea lucrurilor noastre

GRĂUNŢE SUFLETEŞT

Ce este iadul şi cine ajunge în e l ?

Totdeauna am crezut că Dum­nezeu e prea drept, răsplătind binele în viaţa cealaltă cu raiul şi răul cu iadul.De raiu ne place s'auzim, de iad ba. Să vedem totuşi, ce este iadul, pentruca să nu-i avem partea.

Iadul, este locul tuturor chi­nurilor nesfârşite. ( L e 16, 18) ; este temniţa bezniciei înfricoşate, unde viermii tt rod încontinuu şi focul te arde mereu, fără să te facă scrum. In loc de aer cu­rat, răsufli o putoare de pucioasă cu vâlvătăi. In loc de apă, dia­volii îţi dau să bei fer topit. „Toate relele se vor revărsa a-supra lor" (Iov 20,22) .

Ca să ne facem o icoană mai clară asupra chinurilor iadului, să vedem câteva din cele su­ferite de oameni în această viaţă

In decursul timpului, în toate părţile pământului. Babilonenii jupuiau de vii pe vinovaţi şi cu pielea lor acopereau zidul c a ­selor în loc de zugrăveală. P ă ­gânul împărat Nero din trupu­rile creştinilor unse cu smoală făcea torţe vii. Cuceritorul tătar Timur'Lenk făcea piramide din capetele oamenilor. O a m e n i i mâncători de oameni „de viu îţi sug sângele cu paiul". Intr'un oraş din provincia Kvang-Si din China osânditului i-se taie fie­

care parte, din trup cu alt cuţit. Să mai pomeaim şi de frica c e o ai aşteptând: spânzurătoarea, glonţul, scaunul electric, barda, care să-ţi sboare capul.dintr'o-dată şi de statul într'o căldură de 6 9 ° — 8 0 9 , care împreunată cu apa sărată ce o bei în 24 de ore te înebuneşte? O ^singură durere pomenită e în stare să stoarcă urlete şi celui mai tare om.

Dar când le-am aduna pe toate asupra unuia singur? Şi nu pentru o clipă, ci pentru un şir nesfârşit de miliarde de ani! ? Are cineva cancer sau lepră, apoi după vre-o 2, 10, 20 de ani moare şi se scapă de chinuri; de ale iadului însă niciodată, niciodată, cei ajunşi aci vor începe să se tânguie: Cum de am făcut din viaţa şi familia noastră un cuibar al diavolului? De ce n'am fă-cut-o oare o evanghelie vie? Mai dureros va fi atunci, când osân-diţii ajunşi în iad, în loc de ier­tarea cerută dela Dumnezeu, vor primi blestemul: „Mergeţi dela mine blestemaţilor.."

Văzându-se refuzaţi, se vor răz/răti cum numai pot împo­triva Domnului. Iată dară ce este iadul, făcut numai după că­derea îngerilor sumeţi; cu deo­sebire de raiu, care a fost făcut dintr'unceput, în care Dumnezeu ne aşteaptă cu drag pe toţi.

Cine ajunge în iad? Apoi

acela care moare cu u n

siti» păcat de moarte, nesp Iar păcat de moarte este"? sudui pe Dumnezeu, n e

r patii şi cele sfinte; când furi sau. i; şeii lucruri, cu a căror va|0! poţi cumpăra mâncarea p e ^ pentru o familie; când nu' culţi o singură dată Sf. L i t u J Dumineca sau sărbătoarea; c$ alergi pe la vrăjitori; când J veşti cu fapta, cu pofta, cu § dul o singură dată; câni m a , blestemată işi omoară copil^ mislit în pântece şi numai ds

săptămână; când după ce |ţ ţi/se încurcă limba; când nu rogi, nu posteşti, nu cinsteşti pi rinţii; când părinţii nu-şi î n (j. plinesc datorinţele lor faţă| copii; când vorbeşti cu plăcei spurcăciuni, vorbeşti de rău pi altui, porţi mânie; când tel reşti să ai copii în orice fel; câr cu limbă de viperă împrăştiat tineri sau bătrâni căsătoriţi j; altar, prilejuind^le prin aceai al doilea mare păcat, ca adie ea să ia alt bărbat şi el săi altă femele, „să preacurvear după vorba Sf. Scripturi; apr când juri strâmb, joci în pos vinzi sau împrumuţi şi citef! cărţi şi chipuri ce te îndeami la spurcăciuni; când faci spui căciuni singur sau cu animal/ când blastemi; când ai îndot că legea ta catolică n'ar fi cr adevărată; când îţi primejduef sănătatea; când nu mângâi f năcăjit cu vorba sau cu fapt când te bucuri de răul Sui s

FOIŢA „UNIRII POPORULUI"

Pentru pace O Maică Fecioară Mari- ! Se'nchină popoarele Ţie Ş 'a lacrimi ferbinţi şi suspine Aşteaptă 'ndurări dela Tine. Indurâ'te a păcii Regină .Durerile luminii alină, O maică Fecioară Mărie

Prin vremuri grozave d'urgie Trec astizi popoarele toate Şi-o lume întreagă se sbate O Maică Fecioară Mărie F ă linişte, pace să fie, Usucă potopul mâniei Ş'aprinde iar focul frăţiei O maică Fecioară Mărie,

F ă timpuri mai buae să fie Şi zile mai multe senine S'avem dela Domnul prin Tine O Maică Fecioară Mărie Revarsă din cer bucurie Şi scurge din valea de lacrimi Noianul cel mare de patimi. O Maică Fecioară Mărie F ă , iarăşi, în lume să vie Iubirea, nădejdea, credinţa, Şi'n toate spre bine, voma.

loslf Tălmăcel

Pe aripi de gând ...Viori de vănt, stepele plâng Şl-l muced pământul de sânge. Pi cerul leţtc, steaua mea mamă, Se stinge Cu valui de săngi Ce-ml gâlgâie 'n rană. In Iadul de flăcări şt tunet de schijă Omldi mă târât în coite — Pământul miroasl a moarte. Povara de plumb îmi creşte 'n pleoape Şl 'n gândutt, moaşte di-acasă. Puterea mă lasă... Vieata mă lată... Ca buze aprinse mulate di brumă tml spun „Tatii nostrul' din urmă.

Mamă, Cumpăna vremii s'apleacă în moarte Cu tot ce-an avut şl ea dng in plrţlle noastre: Cisuţ cu muşcaţi în fereastră Râsul alb de copil, de nevastă, $t mg a ta biata, orfană,.. Mamă, li suine s'aprlnd atâtea facili Pentru satul cu uliţ! p stil Din doinele noastre plecate în ţară, Din şlreagul de cruci de- aici la hotară Şi-ţl simt măngâereacu mâna ustati..

Simt l-mi, mălcuţJ, copiii cu foc, Al grife de el şl nevastă /

IUSTIN SALANŢIU

Trai ţigănesc (Continuare din Nr. 8 )

Ţuţu, cel mai mare dintre pu­radei, se aşeză lângă o traistă pe­tecită şi scoase din ea o fărlmă de mălai. Piţu se repezi ia el, vrând sâ-i smulgă din mână fă­râma.

— lea, mo, Ţjţule, că ai mân­cat toate cojile 1 — strigă B rea, ameninţa idu 1 pe puradel cu pipa.

— Bircă, lasă puradelul în pace, eă nu-i porunceşti!

— Bi li poruncesc că eu îi dau de mâncare.

— H i ? I! saturi cu coji? —r Ce să-i fac, dacă i pui de

ţigan?! De ce na l-ai făcut fe­cior ds crai, ori cocon de ăia cri bumbi ds argint la nădragi?

— Na! acu' io-s de vină că l-am făcut ţigan. Dacă nu-ţi place, mă dac în lume şi te las.

— jea chera — arătă Birca cu mâna spre uşă — că cu mai

eşti de nici o h«abă. îmi i aflu eu un mutalău ca tine.

Ehe-he! Ba încă şi mai şi' — Ptiu, cioară I — Ptiu, cioroiulc! — Gural — Ba gura ta s mo jangaM

te opăresa! — T a pe mine? — A-ia iai! Purgde;i începură să bată

laripu". — Na-na, dadăl — Nana, b*bă! • — Ac>, mo, mrpangei, că

ia sarsailă!— I amsninţă Bir** — Tu, Bircâ, — se d o ^

Baba, — dâ-mi pipa. — N'ai noroi, mo, Bab<*

că-i gosli. — S'o ţia măgar în gură, sfr*

treacă de dor. Aşa... O, D c f

nici dahan, nici ţuiculiţă. — Nici coaje da mălai, — < (

strâmbă P.ţu. < — I-hi! — făcu Ţaţa —

şi vai! , 1

— Ciutele, mo, Ţuţale — jj tină B rea din cap/— mai rap o leacă, că asta-i bucata W.., nului.

te superi de binele lui; când nu ajuţi săracii ce nu sunt în stare sâ-şi câştige; când te îngâmîezt ca îngerii cel răi, cari pentru un-singur, păcat din îngeri lu­minaţi s'au făcut diavoli întune-

W C a să nu ajungă în iad, sf. apostol Pavel spune: „Ci-mi muncesc trupul şi-1 supun robiei, ca nu cumva predicând altora însu mi să mă'fac netrebnic „(I. Cor. 927) , iar sf. Ieronim se face tovarăşul scorpiilor şi al fiarelor, trăind adică în cea mai

• aspră singurătate. Numai gân-| dindu-ne la iad, ni se face părul ' măciucă, spune sf. Petru Damian.

Deci să zicem cu sf. Augustin: „Doamne, în viaţa aceasta taie-mă, arde- mă, numai în cealaltă

mântuieşte~mâ!" • Pr . Octavian Ful icea

Unde pot asculta credincioşii n»şiri !a jjucureşti sf. liturghie. Aflăm ca bucurie dia ,Buletinul Parohiilor Române Unite din Bu­căţeşti că in capitală se poate «cul ta si noastră Uturgh e In 10 lacuri. Ca toate acestea cei peste 60.100 de credincioşi ei noştri au pot asculta cu toţii sf, iiter-fchis, fi.ndcâ n'avem decât 2 bi sericaţe, celelalte sunt numai ca pele C*i mni mulţi au fost ne-vsiţi sâ asculte ti. liturghie In liber, in cartea bisericii din Strada Polonă, pe ploaie, pe ger si pe vânt. Va trebui deci ca la Bucureşti să se zidească cât mai repede © mare catedrală, In care sâ Ncapă cel puţin 10.000 de credia:ioşi. Şi aceasta va trebui

;sâ se'facă îndată după râxboiu.

ti :X

Trupele francese din A-frica de N»rd au fost retrase de pe front.

Din Africa de Nord soseşte ştirea că trupele franceze de sub comanda generalului Giraud, au fost retrase de pe frontul de luptă din Tunisia. Se spune că această retragere e făcută cu scopul ca să se reorganizeze şi complecteze, din cauză că ar fi fost băgate în luptă, fără ca să fie echipate deajuns. Aceasta dovedeşte că anglo-americanii nu au cruţat de loc trupele fran­ceze nici atunci'Când ar fi trebuit.

Promisiunile Rusiei. In cea mai mare gazetă din

Rusia, în „Pravda", s'a scris că Rusia doreşte sâ trăiască în bună vecinătate cu toate ţările. Au fost unii care vor fi gândit.: vai ce ţară de omenie e Rusia. Dar să ne amintim, cum îşi ţine Rusia făgăduielile. In Iunie 1940 a luat României Basarabia şi Bucovina, deşi s'a angajat că nu o va face.

In 1939 a încheiat înţelegere cu Lituania, Estonia şi Letonia, în care s'a angajat că va res­pecta graniţele acestei ţări. Dar după aceasta, în timp de un an de zile, numai din Estonia a ri­

dicat şi dus în Siberia 100.000 de oameni care reprezintă zece la sută din toată populaţia ace­stei ţări.

Deci înainte de a se grăbi cineva să dea crezare tuturor vorbelor, să tragă mai bine în­văţătură din toate păţaniile tre­cutului.

S'au făcut propuneri de pace Finlandei ?

Un ziar american a răspândit ştirea că Finlanda ar fi primit propuneri de pace din partea aliaţilor. Se desminte însă acea­stă ştire, ca nefiind adevărată, ci scornită numai de un gazetar.

Împuşcarea unui general bulgar

Sâmbătă 13 Februarie .1943, generalul bulgar Lucoff a fost omorât cu focuri de revolver în faţa casei sale, pe când se far torcea seara acasă cu fica sa. Criminalul hu a putut fi recu­noscut, pentrucă purta ochelari mari de automobilist Generalul Lucoff a fost conducătorul miş­cării naţionaliste din Bulgaria şi se crede că la mijloc este mâna criminală sovietică.

Grifa Bulgariei Un mare ziar din Bulgarfa

scrie: „Războiul împotriva Ru­

siei sovietice înteresează Europa întreagă, însă pentru Bulgaria pericolul este şi mai mare decât pentru orice altă ţară". Aceste îngrijorări vin de acolo că En'-. glezii şi Americanii au promis de pe acum Rusiei, câ o vor lăsa să ocupe o parte din Bul­garia care e pe marginea Mării. Negre. Aceasta ar însemna un sfert din întreg teritoriuL Bulga­riei. Gândurile Rusiei merg mai departe: să cuprindă şi Bosforul, şi Dardanelele, şi sâ ajungă ast­fel la Marea Medlterană.i Acest lucru nu-i place însă Turciei, pentrucă de aceste strâmtori de­pinde toată viaţa ei.

Flota franceză împărţită între Anglia şi Statele-^ Unite • •' \' .;"

Anglia şi Statele-Unite s'au hotărît, să împartă între ele flota franceză din Dakar. Acest lucru a fost hotărît cu bcaziunea în­tâlnirii dintre d. Rooşevelt şl d. Churchilt la Casăblăncâ. '

Americanii au luat însă ceeace a fost mai bun din aceste va­poare, deoarece, spun ca £n-glezii au şi flota dela Alexan­dria. :.•'•;„..•„.• : - ' ) ' .

Pe cum se vede s a început împărţirea p r ă z i i luateţ dela

— îmi chiorăie maţele de foame ! sa văicări puradelul.

— Iar mie îmi plesnesc ochii de atâta răbdare]' •— spuse ce Walt.

Mai răbdaţi o teacă, — trase ca «ciunt Bi»a , •— câ de seară VI 'ataceVatiUti e gSiaă rneartă,

— Auzi, mo, Ţaţale, —• bâtu Ia palme Pita. \ — I-fal?

Baba lacepu să lucreze la ciur, câatâad: O, slracă oarece, C«m te mân :ă cuştiu-ce ©e-ar şti mă-ta oare ce m., Com tc&r p'ânge nu ştiu cum. grili drih, drai-laîia, *»P, Măriseşi, nu te da!. . .

Terminând cântarea, se lovi ca palma peste cap.

— Devia! nici cânta nu mai pot de foame. Jea coco te chel*, |« Sircà. lea traista Ia spate, şi »e«ta Ja dram pria sat. Poate să n'»»erejti mai bine ca asfă-dimi neaţă, >

—* Mai da-te şi tu, că cu am , { « 8 t de»tal.

-—Eu am dc luciu cu ciurele. ... ~~ M-da, ciurele Ie vinzi, iar

banii ce i capeţi Ii bei. îeri si vândut donă clopotele şi ai venit acasă beat ca un porc.

— Na-m! — Âşa-i! Mie nu mi-ai adus

nici măcar o leacă de tutun. Mai alaltăieri ai răpâlit o căldare Dela popa Samolâ ai căpătat cinci aute de iei. Spuneai atunci câ ai sâ mi cumperi cercei de argint.

— Ce arginti De aur am să-ţi cumpăr. Auzi, B.rcS, de am!

— Lasă-mă'n pac?! Pe vorba ta an mai dau nici o ceapă.

Când ai vândut pielea lui „Roi »u", mi-ai spus că ai să mi cum­peri o pereche de cisme. N*!... — îşi arătă tălpile goale — as­tea- s cisme dc box!

— Ce box, tu Bircâ! Cisme roşii am sâ ţi compar, să nu mai fie nimeni ca tine în ţigfinie.

— Du te dacului! — Sâ mâ calce rosta dacă n'o

fi aşa. Vând căldarea de colo.. —- arâtâ cu mâni spre o câl dare — şi îţi cumpăr cisme. Iar dacă vâcd ciurele, iţi cumpăr şi cercei.

— Dacă nu-mi cumperi, să ştii că te las şi mâ duc în lume.

— Fii pe pace, Bircă. Iţi cum păr. Z«u, îţi c timpi r. Şi cisme şi cercei. Dar până uoa-alta, ia trai­sta în spate şi It-io după coji prin sat, că mă căibezesc de foame.

— Mă duc, mă duc, dar să gat întâi de cârpojit sdreanţa asta.. — ridică în sus un surtuc pete­cit şi îl atătă Ici Babu — Dic şoşoi, mo Babuîe, gândeşti că i nou-nouţ.

Ţuţu apucă surtucul la mână şi dl du să-1 îmbrace. Piţu se re­pezi la el, Imbrâncindu-I.

— Jca, mo, Ţuţde, că ăsta eu îi îmbrac

— A c ! — strigă Babu. Vâ tac eu legea, că eu. tă Îmbrac. Hai, a;ordo, mo, Piţnîe... surtucol e a! tău.

— D'apoi eu cu ce mâ'mbrac? — scânci celalalt puradel,

Birca scoase din grămsda de sdr?nţe o pereche dc pantaloni rupţi.

— Ţie Iţi dau nădragii ăştia.,. — Tulai, dadă, — râse Piţu,

plimhâudu-se fudul, — ţitraş che* peneagi Par'că-s un notarăş.

— Dic şoşoi, mo, Babale! — trase Birca cu ochiul.

— Hacana, hacana! — îăca Babu, pnaându-şi mâinile Ia sol­daţi şi dând din cap. — Mo, Pi-ţule, te alegem popă la ţigani.

— M da, tare i haqana! — se strâmbă Ţbţu, căzniuduvse să îm­brace pantalonii. — Pe de către soare, o râsafiătoare; Pe de că­tre lună, o gaură bună. Pe dc către etele, o mie de găurele.

— Cocoite, mo! Par'că aă-dragii tăi sunt mai titraşi?

— Apoi da. că-s mai ţifraşi! — îl îngână T uţu , sărind înîr'un picior şi descântând: Tot de aceia mi-au fost drggi, care umblă cu nădragi.. Tot de-aceia mior plăces, care umblă tot aşa... %

(Va urma),- fv Sabin 0 . Truţlu

JVÎişiuni. in timpul • Patstalui M«re vor ii in foarte mu'te sate miiiua'. Preoţi şi călrgări var sluji şi vor rosti .predici. Să-i ascultăm cu drag şi sâ-lc urmăm sfaturile!

n u i R E A P O P . Q R U L U j

Francezi. Cine ştie însă, ce vor gândi Francezii ia toate acestea! De buna seamă câ lor nu le vine la socoteală, să pună altul wîna pe avutul lor şi ei la vrane de nevoie să nu aibe cu ce se apăra.

Gandhi e în greva, foamei

Gandueâtorul Indienilor de sub stăpânirea engfeză/Mahâtma GandhL în prezent e închis de Englezi, pentrucă le-a spus a-cestera, ca. să plece si să-i lase ţt ei liberi în tara lor. Indienii âuntîfl număr de 400 milioane de locuitori. Din cauză că l-au închişi Gaadhi s'a hotărît să se pmâ în greva foamei. El are în prezent 73 de ani şi este foarte slăbit în urma alor şase luni de închisoare.

Generali români a-wansaţi

In Monitorul Oficial s'a pu­blicat c i generalul de divizie Lascăr Mihail a fost înaintat la rangul de general de corp de araată, iar generalul de brigadă Slon Al. Ion a fost înaintat la gradul de general de divizie.

Jmponia nu lasă co­munismul

Ministrul de Interne al Japo­niei a declarat în dieta japoneză, e l e hotărît a stârpi comunismul cu toate mijloacele, dacă şi la el sie va cuibări.

7>l Fuhrerul Hitler conduce râuboiul din răsărit

S'a «venit în ultimul timp că d, Hitler ar fi lăsat pe mare' şatal Manstein în calitatea de comandant suprem al armatei german* din răsărit. Din Berlin tf- declară, câ nu e adevărat

Fiori | i n Holod iudejul Bihor

Htţg în lume după bine, Viu acasă, Vam pe nime; C*ut îa toate laturile Şi mi umplu lacrimile. M»ic* mea şi-*1 meu noroc L<ai t«pat cu ciupa 'n foc, JItica mea, ş-a mea tihneală f>ii ţipat cu ciupa jfară. Sa ţtii, maică, traiul meu, Te*ai scula din temeteu,*) Tje^i stula la mutz de noapte Şi mi*aî ruja mie moarte. Halţomesc Ini Dumnezeu C» luat tutktul tău SS «u vezi amarul meu!

A!*xam*RU VĂCĂRESCTI

nimic din aceste svonuri.. Şi pe mai departe tot d. Hitler va conduce personal operaţiunile.

Harcoml a căzut Dupăce l-au avut 16 luni o-

cupat, trupele germane au "pă* răsit Harcovul. Lucrul se explică aşa că Ruşii au trimis împotriva Harcovului trupe foarte multe şi tancuri foarte puternice. Ina^ inte de a-1 părăsi însă, Germanii au nimicit tot ce le-ar fi de folos militar bolşevicilor.

Europa sau Japonia întâii

D. Churchill, primul ministru al Angliei, a declarat că trebue învinsă mai întâiu Germania şi Italia şi pe urmă Japonia. Dl. Roosevelt a declarat însă că |nu se va pierde timp, ci se va pro­ceda la înfrângerea definitivă a Japoniei. Fiecare se leagă acolo unde-1 doare.

Alegere de preşedinte în Finlanda,

In Finlanda a fost alegere de preşedinte al republice!. Se cre­dea că va fi ales mareşalul Man-nerheim, dar acesta nu a can­didat, rămânând tot cu condu­cerea militară. A fost reales tot fostul preşedinte de până acum, D. Risto Ryti, cu 269 voturi din 300.

Statele Unite vreau să aibă o armată puternică. Ziarele din America scriu c»

trebue să aibe o armată puter­nică, cel puţin ca armata sovi­e t i c i Ei se gândesc că în cazul unei biruinţe a Rus?ei să nu poată face ceeace le place în Europa.

Misiunea militară sovi­etică în Statele^ Unite.

O misiune militară sovietică, în frunte cu mareşalul Timoş-cenko, a plecat în Statele-Unite. Dacă va fi adevărată această ştire, este destul de înteresantă, pentrucă se ştie că până acum Stalin nu a luat parte la nici o întâlnire şi nici nu a trimis un delegat al său. Dacă trimite a-cum pe aceşti militari în Statele-Unite, acesta ar fi un semn că Rusia ar vrea să-i cam ocolească pe Englezi.

Arhiepiscopul din Ntw-York a sosit la Roma

Arhiepiscopul Spellman din NevwYoik, a sosit Miercuri la Roma, spre a vorbi cu Papa. El a sosit mai întâi la Lisabona, capitala {Portugaliei, şi de acolo cu un avion italian şi-a conti­nuat drumul până la Roma. Nu se ştie nimic, cu ce scop a venit şi cât va sta.

La râurile Babilonului

Biierica noastră porunceşte ca la utrenia din Dumineca Fiului Rătăcit, din Dumineca Lăsatu­lui Sec de Carne şi din Dumineca Lăsatului Sec de Brânză să se cânte psalmul 136.

Iată care este acest psalm, la traducerea Păr. Dr, Victor Ma-caveio, vicar general şi prepozit capituier la Blaj:

/. „Z.2 râurile BabHonuluf, acolo am şezut şi am plânt, când ne- am adus aminte de Sion.

2 Pe sălcii, tn mijlocul lai, am atârnat harfele noastre.

3 Că acolo nl-au mut, celce ne- au robii.

cuvinte de cântări şl celce ne-au dat pe noi, cân­

tec de mărire: .Lântall-ne noui din cântările

Sonului l" 4. ...Cam vom cânta cântarea

Domnulat pe pământ străin

5. De te voii u'to, lerusalime, uitată fie dreapta mei!

6. Să se lipească limba mea de gâtUjul meu,

de nu-mi voiu aduce aminte de Unt:

De nu voiu punt ierusalimul ca început al vctdlet meltl

7. Ada-ţl aminte, Doamne, de flit Iul Edom,

din ziua lerusal'mulut de cel cart ziceciu „zdrobiţi l,

zdroblil i\ până în temelt le luii"

8. Fata Bibllonn'ui liiOloas' I Fericit cel:e]va răsplăti fie după

fapta ta care al făcut nouă!

9. Fericit celce va apuca şt vă izbi de stâncă pe pruncit

tătr Poporul evreesc a păcătuit Im

potrivă Domnului, care l-a S . O J din prinsoarea egipteană, inchi nandu-se la dumnezei străini şi fâcându şi două juninci de aur, cărora li s'au Închinat. De aceea a tiimis Damnezeupe S'lamazar 1 apăratul Asirici cu războia îm­potriva poporului evrefsc, iar după trei ani de împresurate cr masul său Sargon a cuprins ce­tatea Samariei ' ş i a dărâmat o, iară cea mai mare parte a lo cuitori'or a dus-o In robfe. A-ceasta s'a întâmplat la anul 586 înainte de naşterea Domnului, a durat 70 de ani, adecă până la 516 şi ss numeşte robia Babilo­niană sau asi ian?,

Acest psalm »'a s:ris după sosirea dia prinsoare» babilodcă a Evrei'or în Palestina, şi ns a-ra ă, cât de mult a ţinut poporul evrefsc la ţara sa.

Tara noastră este împărăţia Im Dumnezeu, hirol drjmne*eesc. Şi noi ne-tra pierdut ţara noa­stră, împărăţia lui Dumnezeu, harul dumnezeesc prm multele noastre păcate. Precum au ţinut de mult Evreii Ia ţara Ier, aşa s j ţinem şi noi la împărăţia lui Dumnezeu, şi la harul dumce-wesc zicândr ,$ă se lipească

Instalarea noului ea n 0 (

nic la Lugoj Rămânând un loc vacant !ti râadai

nidlor dela Lugoj P. S. Sa Dr. l o a a

episcopul diecezan, a numit un nou nic, în persoana Păr. Ytterlu protopopul Orăştiei. '

Instalarea noului canonic *'i făcut f Februarie 1943. Noul canonic s'A N J L J ( ' 1 1

1 9 Septemvrie 1890 în Densns, Jad, J ' 1 i doară, studiile secundare Ie-a mântuit1

Blaj si Năsănd, iar Teologia A URIAATJ facultatea din Budapesta. In acclaş . după terminarea studiilor teolog!», a fost hlrotorvt preot. Rând pe rând A »k torit credincioşii din Gârlişte; din 1914^ la 1919, la Secăşeni; iar din 1919 pi^, 1934, la Boutarul-de-Jos, când-apoi a .f9, numit paroh şi protopop la Orasti?,.

In parohia Secăşeni a plătit toate DAU riile Împreunate cu edificarea caselor p(

rohiale, a complectat superedificatele \. dicând alte din nou. In parchfa Boaţirji. dejos a edificat o biserică de toata frcess seta; a Înfiinţat o cooperativi, a dat fiiuj reuniunii de femei şi a organizat tineretul co concursul cărora se aranjau anual m multe serbări culturale, pregătite de aproap: de preotul Paveloniu. ,

Deodată cu munca pastorală, pir. P|Vi . loniu a activat şi pe teren poiitic ca a » bru in toate consiliie judeţene şt delegi j ţille permanente, fiind | i vlcepreşete/j acelori. Apoi în 1932—33 a fost dtţi\» cu guvernul naţional-{arăne3c.

Ca paroh şi protopop laOrăştie a REEŢH s i ridice o biserică impunătoare. In ctl! tate de protopop şi-a vizitat regniat PAN hlile, dovedlndu-se un harnic şi priceput sfetnic al Vlădicului. Tot ca aceeaş fin! şi-a Îndeplinit slujba de păstor sufleteştii Orăştle, unde lumea de bine a ţinut oul! la S. Sa pentru talentul lui do bun pred! câtor şi preot vrednic. A ostenit cu rodjt tărâmul literar, scriind predici şl notepji tora"e in .Cuvântul Adevărului*, attlcoltli .Unire»" şi la gazetele „Solia Dreptlţll' | „Gazeta Hunedoarei".

In plina activitate fiind, Episcopia d*U goj recunosc&ndn-l meritele frumoase, l-i ridicat la treapta înaltă de canonic, testai miri nădejdi de acest bărbat al dttoriel.

Ştefan B. Dngt

fapa şi bolşevicii. Un ziari Londra a adus vestea câ bolf vicii ar dori să aibă legături w Papa, ba că ar chiar merge I' Vatican o misiune sovietică. 1% cercările oficiale ale Slântulti Părinte ştirea aceaBta însă a foit desminţitâ.

£levii de clasa a opta # liceele teoretice vor TERFLUB'

şcoala la 1. Aprilie. Intre l—f Aprilie vor face lucrări tn ; Intre 17—22 Aprilie se va 1 8 ! cheia situaţia definitiv, iară e»' | menele de bacalaureat vor I"'! cepe la 3 Mai. La 1 Iu l ie^¡0] deschide cursurile şcoalelor n# tare, la care S E vor înscrie c{ \ mai mulţi bacalaureaţi.

f)I Mareşal antonescu 'bbitŞ* al tl-lea fiu al unui ţăran *> Fălticeni. Pe Dl Mareşal »•« x \ prezentat la botez di prefect»1

judeţului, ca e i a dăruit copil0'1" 21000 lei din partea Dlot : reşal.

limba mea de gâtlejul ^ de nu mi voiu aduce anv^ \ de tine: de nu voiu P u * J \ Ierusalimul ca început a j veseliei mele/u j

Nr. 9 U N I R E A P O P O R Ü L U I Pag. 5

De prin sate

Fapte creştineşti jla Pui] (Hunedoara)

Dl Dr, Mihai Tirea, vrednicul advocat, preşedinte al despărţământ Hilui Astra" din plasa Pui şi prim. curator al bisericii, a cinstit bisericii de aici un potir din argint curat, în suma de 18.000 Lei şi o carte bise-ricească (Euhologhion) în valoare de 9000 Lct,

Vrednicului credincios şi primcu-xator curatoratul de aici îi este re* cunoscător, aducându-i cele mai sin­cere mulţumiri şi dorindu-i .mulţi ani".

Credincioasa Raveca iui Socaciu (senior) încă a donat o altă carte (Orologhion) în valoare de 650 Lei.

Reuniunea „Sf. Măria" a femeilor din Hădăreni condusă cu mult zel de dna Măria Vescan preş. şi d na Emilia Deac v,-preş, reluându-şi activitatea, după o pauză de peste 12 ani, a reuşit in scurt timp, să-şi facă un fond de peste 40 000 Lei, mărindu-1 prin contribuiri şi donaţii, în vederea zugrăvirii din nou a sf. Biserici.

In anul 1942 a făcut mai multe perechi de sfetere, mănuşi şi ciorapi (16.000 Lei) pentru ostaşii de pe front. Tot în cadrele Reuniunii Sf. Măria, s'au tăcut mai multe dona* ţiuni pentru sf. Biserică : 1) Puşcaş M. 3 perdele (2000 Lei),; 2} Deac S. 2 prapori negrii (3000 Lei ; 3) Vucea M. 1 sfeşnic pentru luminiţie (1000 Lei); 4) D-na Vescan" M. şi Meran L. 2 învelitoare de altar din dantelă (3000 tei); 5) D'l Deac Gh Mineul pe întregul an (2600 Lei); 6) Reuniunea a distribuit porumb familiilor sărace în valoare de 5000 Lei. 7) Dl Deac Gh. adm. spit. Aiud a donat sf. Biserici 4000 Lei; 8) D'na Popteanu M. icoana Sf. Antoniu

<1800 Lei)

Facă Domnul ca pildă vieţii mem­brelor Reuniunii Sf. Măria — din­tre cari majoritatea se mărturisesc în fiecare primă Vinere din lună — şi fapta marini moşilor donatori să fie urmate de toţi fiii bisericii noa­stre, iar lor Dumnezeu le răsplă­tească.

Corespondent

Căminul Cultural din . Galaţ — Pui

Acest cămin cultural, deşi de cu-»âad întiinţat, căci a luat fiinţă numai la 6 Dec. 1942, zi de zi caută să-şi realizeze scopul său cuîturaî-•'ttaţional. Progresul, ce-1 realizează treptat acest aşezământ, se datoreşte, pe lângă munca însufleţită şi fără ^e şovăire a vrednicilor membrii cu­prinşi în acest cămin, şi neobositu-I u > Preşedinte, preot Ioan Mihu,

Acest conducător cu o strădanie * n c î n t r e c u t caută ca membrii săi

ducă la bun sfârşit lucrul început. M a i ales tinerii adunaţi în acest

contribue a ai mult pentru a ridica comuna pe teren cultural şinaţioonaî.

Fie permis a aminti numai în treacăt despre frumoasa şi reuşita serbare dată de către tineretul ace­stui cămin în ziua de 14 Februarie

C''_ î n

A

c o m u n V Galaţ, unde, pe lângă cântece, poezii şi conferinţe, s'a jucat şi piesa teatrală: „Vă ordon, treceţi Prutul".

O hotărâre de laudă Ia membrii acestui cămin este că pregătesc un program bine alcătuit, pentru a-1 juca în mai multe oraşe vecine.

Le dorim o reuşită cât de mare, pentru a lua pildă şi alte comune.

UN TÂNÂR

O îndrăsneaţă spargere şl îmi Ia Cib, j. Alba Şi asta tocmai acum când soarta Europei

intregi e in cea mai mare primejdie cunos­cută în istorie şi câud jioirea Ţârii noastre luptă dârz, sângerând şi murind piin Cau-caz, Staîingrad, Don şi a , tocmai ca cei doi fii Dionisie şi Sabin, pe care ii au bă­trânii JSicoiae greu bo.ruv şi Ana CUncea dm Cib:

in noaptea de 29/30 Ianuarie a' c , do' iincn Andronic Şdira şi fetru Popa dtn corn' Aimaşui-JSldie, ai treilea sat dela C.b, au venit tăihireşte peste hotăra, pâaâ la casa acestor oamsni necăjiţi. Sos.ţs aici,i&u ipart fereastea din dos şi au furat două pârechi de cioareci noui, uu caput nau, o pereche bocanci, o rochie fsmeiascâ nouă, o untura de 25 kgr. două căni cu unt în valoare de 6U0 Lei, o traistă de piele şi una de lână, suaaa de 1000 Lei^şi altele, în vaioare de 36,000 Lei.

Fiind iăpad.»,Mdupa urme şi t .ml bănuiţi cu ajutorul oamenilor de bine şi a vredni­cilor $eti de post dj jandarmerie, domnii plut Şt. Moţată şi Z. Benţa, deja Sâmbătă 30 lin,, amândoi hoţii au şi fost prinşi. Foarte liniştiţi au mărturisit tot. Andronic Şdira este un client vechia al d-luij plut. ,Benţs, căci tocmai ia anul in noaptea de 29/30 Ianuarie 1942 acest tânăr mai dîduss o spargere şi jaf în Aimaş, în valoare de 26000 Lei.

Partea frumoasă dar durerossă a fost Luni, 1 Februarie, când di plut, Benţa i-a adus in sat pe cei doi hoţi legaţi unul de altul şi împodobiţi cu lucrurile furate şi strigând prin sat: >Cine tace ca noi, ca noi să păţească! Cine mai fură haine şi untură, să umble cu ele legate de gât,.!« Tot sa­tul i-a urmărit, iar ia reconstituirea crimei, la casa pe care au jefuit-o, era ca un târg. câteva sate ds oameni. A fost ceva ne mai pomenit în acest rând de oameni!

lată unde duce necredinţa şi lipsa de frica de Dumnezeu şi de păcat I

Tot în luna Ianuarie s'au făcut câteva furturi, aşa la Aron Olea din Cib-Chei, 9 litrii de mere in valoare de 3000 Lei şi dela Petru Perţa lui Mihai 6 clopote de oi, în valoare de 3500 Lei. Dar Dumnezeu nu lasă păcatul nepedepsit. Hoţii au fost prinşi Sunt doi tineri, a căror nume, pentru obra' zal părinţilor, îl tăcem, dar ei şi alţii ca ei să şi-i înveţe bine, să cunoască ruşinea de oameni şi teama ds Dumnezeu şi de păcat!

P. POENARIU

Stirile săptărpiânu

Maia»em, calendare. Aducem la cunoştinţa cetitoriior noş­tri \că mai avem calendare şi că le vindem cu 50 Lei exemplarul + 10 Lei porto poştal. Cine mai doreşte deci calendare, să ne trimită Lei 60 până mai avem.

Şcoli ţărăneşti. In mai multe pârţi g'aa deschs şcoli ţărănsşti. Aiociaţianea Astra a deschis a-cesta cursuri, spre a îndruma şi a lumina pc sătenii doraici de carte. îndemnam pe iubiţii no­ştri cetitori, sâ ajute cât mai mult bana sporire a acestor cursuri şi sâ pricnsu^ü toatn sfaturile şi invâţutunle cele bune.

Pentru ucenici. La Lagcj s'a deschis o casă, în care vor 6 adăpostiţi ncsaicii români. Se ştia ca în foarte multe oraşe ueenfoii nu pot locui la patronii lor. E fo«tc bine, daca sunt cresc iţi toţi în ca «sine, sab în­drumare i Oimenilor mii ia vârsta.

Şcoală de ucenici. L* Ludoşul de' M ?reş s'a deschis o şcoală pentru ucenici Era foarte de lipsă, aş* că ne bu:arâ mult deschiderea ei..

Să luăm aminte. Dl A Schmidt, c o n d u c ă toral G e r m a n i l o r din România, a spus „România va fi dup« biraiaţa cel mai mare vecin arGiraaantţsi".

Yite moarte de sete şi de foame. In statul Uruguai din A-menea de Sud în vara trecută a fost o secetă ne mai pomenită. Pe urma acesteia au perit de sete şi de foame nu mai puţin de 2 7 0 0 0 0 0 vite cornute, iară paguba suferită de crescătorii de vite se urcă ia 61 milioane de pssos, cum se numesc bsnii din brngua :.

«an* i n . vatorol neamului de mâne,

Scrisorile. Ua «criitor din silele noastre, Di A. Luscarov-Mxdo-van, a tipărit într'o carte o mul­ţime de scrisori trimise solda­ţilor. Citind această carte, ne bu­cură nespus de mult. Cei de acaaă scriu soldaţilor cari luptă cu adevărată dragoste creştinească şi românească. Ii îndeamnă sâ lupte eroic pentru cruce şi pentru ţară şi să aibă încredere în pu terea şi In ţonţa lui Dumnezeu.

, >jot atât de senini scriu şi soldata.

A născut 5 gemeni. Soţia unui muncitor dintr'ua sat din Spania a născut cinci gemeni, dintre cari trei băieţi şi două fete. Patra copii aa fost născuţi vii, iar cel de al cincilea mort. Copiii mă­surau între 16 şi 20 contimerri şi fiecare cântărea abia câte 250 de grame, încolo insă aveau toate membrele. Copiii năsiuţi vii au murit după câteva ore dela na­ştere. Iară la patru ore după na­şterea primului copil a murit şi mama, care era de abia 31 ani, ţi în cursul celor 12 ani ds când era căsătorită a mai născut aiţi şapte copii.

lupii atacă satele din portu­galia. Foamea îi face şi pe lupi mai îndrăzneţi, aşa că vin cu sutele până în sate şi atacă chiar şi ziua turmele de oi şi de vite.

C:l paţin în Portugalia de miază­noapte locuitorii se plâng grozav împotriva acestor fiare.

525 ani dela moartea lui/Vtir-cea ce! 73ătrân s'au împlinit la 13 F.*bruaue. In vremea domniei lut Ţara Românească a avut cea mai mare întindere. El a luptat împotriva Turcilor la Cosova la Rovine şi ia Nicopole. A domnit 32 de ani şi este înmormântat ta mănăstirea Oozia. — Cu acest prilej ziarul Tribuna din Braşov a scos no numâr special închina amintirii ui Mircea cel Bătrân.

Un compozitor român lăudat la l^oma este tânărul Roman Vlad, care a compus o operă întitulată: „Sdrenţerosul". jucân-du se mai Întâi la Roma această opera, toate ziarele au scris laude alese fa adresa tânărului român.

Ajutor la gazetă am primit dsla următorii abonaţi: Togânel Ştefan Grebeniş Iei 515, Moga Gheorghs Ocna Mares Iei 100, S'jciu Ioan A ud lei 100 Seneşan Nicolae Aiud lei 100 Nemeţi Gffgor Camaradul Iei 50 Măria RusuTohanul-Vechiu lei 200(pen-tru ca lesiorul ei să se întoarcă sănltos acasă din războ), d-na Sofia Bâlnţia. Cagir lei 240, Păr. Iaan Peteenu Bouţurul de sus Iei 100, Ioan Duşia funcţionar Pe-trila Lonea Iei 140 Pâr. luliu Ghîrghel Daia lei 312 şi Adrian Qfoiu Bacureşti lei 500. La mul­ţumim din inimă si zicem: bunul Dumnezeu sâ lc răsplătească înmiit.

lin bănăţan care ne /ace cin­ste. Di Dr. Oridin Bejan, fiul Părintelui protopop Ioan Bejan dela Cugir, a fost numit advocat la Roma. A depus jurământul de credinţă în 8 Decemvrie 1942. E cel d ntâi româi, căruia i-se încrediaţesză a emenea slujbe în Vatican.

prizonieri eliberaţi. Germanii au eliberat până acum 100.000 de prizonieri francezi, luaţi în timo^t luptelor din Franţa (1939-1940)

f păr . Ioan E.Jrtagde, a adur-mit tn Domnul In ziaa de 28 Ianuarie şi a fost înmormântat in 30, la Trei Sfinţi, tocmai când a avut ziua naşterii şi a împlinit 83 ani. A servit ca preot tn Drâmbari 58 ani. A fost înmor­mântat în Alba Iulia. U deplânge o fică, Cornelia Dr. Ciobanu, şi ginerele Dr. Iiliu Ciobanu medic weterinar-inspRctor şi nepoatele Miner va Dr. Qvriş şi Doina Cio­banu şi alţi numeroşi nepoţi .şt nepoate. A fo3t un cetitor harnic şi.biaevoit^ al „Unitei Poporu­lui 8. F«.că i Dumnezeu parteacu drept'"!

Cănd scrieţi ori trimiteţi bani, arătaţi-ne totdeauna şi neapărat şi Nr. din stânga fâşii, eu care vă merge gazeta. Altfel nu putem rezolvi scriso­rile D, „Voastre.

" Cunoştinţe folositoare

Pentru podgoreni Se reaminteşte pogt reniloi că

timpul fiind înaintat, să se grâ bcască s-şi procura materialul necesar pentru altoire, plantat şi complectatul golurilor. L a cum­părarea de viţă sau material de altoit vor băga de scamă ca lemnul să nn fie pătat.

încercarea materialului se face pe Ioc, scobind în lemn cu bri­ceagul. Lemnul înegrit arată că viţa sau portul este degerat.

Deasemenea rădăcinile pot fi şi ele pătate. O zgârietură cu cn-ghia arată, dacă sant sau nu să« nătoasc, cele bolnave arătând ne gre, cele sănătoase arătând gal­bene-alburii. A se ober?a dea-semenea să na fie mucegăite sau uscate.

Nu se vor întârzia lucrările de desfondare.

Terenul, pe care urmează a se planta vie sau pepiniere de viţe, trebuie să lie degerat, după ce a fost desfundat proaspăt.

In desfundăturâ de primăvară este riscant a se planta viţă de orice fel. ~

Deasemenca se recomandă a se face şi gropile pentru go uri, gropi cari se lasă până în primă­vară deschise.

Primele îngrijiri ale răsadniţelor calde După ce s'a făcut însămânţa-

rea in răsadniţa caldă $i pămân tul a fost bătătorit cu o scându rică netedă prevăzută cu mâner. pentru ca seminţele sase lipras-că bine de pământ, se udă cu o stropitoare cu si ă fină, ca apa să pătrundă bine, fără a face şi roşie.

Peste geamurile alezate dea supra răsadniţei se pun rogojini sau oboane, căci seminţele in colţesc mai bine la întuneric.

Supraveghem răsadurile de a proape şi îndată ce a d»t colţul, trebuie să le dăm cât mai multa lumină, pentru a preveni lungirea, îngălbenirea şi deci pipernicire» lor

Răsadurile eşite bine din pâ mănt trebnesc aerisi'e şi anume in timpul zilelor mai călduroase, ridicând geamurile mai mult sau mai puţin, după cât e de fiii afară.

Trebnesc udate totdeauna ta vreme, ori de câteori pământul din răsadniţă se usccâ, sst'el ca acesta să fie totdeauna jilav. U latul se f*ce cu apâ scoasa îr tr'un vas mai mare şi ţinută 2—3 Z'le la soare pentru a se Inc» z<

Fel de fel

Sgârciji vesliji Richelku (citeşte: rişil 6'). car

dinsl şi om politic trancez (1585— 1642), a avut odată la masă pe ambasadorul englez, care era ve stit de bogat dar şi de *gărcit Deodată acesta se vâră sub masă, căutând ceva. La întrebarea iui Riehelieu că ce caută, ambasa­dorul răspunse că a pierdut un bou de aur. ,Va fi prea întune­ric. Permiteţi mi să vă luminez", începu Ri< hclicn, şi cu aceasta aprinse o bancnotă de o mie de franci. „Ce risipă I" zise la acea sta Engiezul, dar Richeliu ii râs pense nepăsător: „Banul Dum­neavoastră pierdot valorează pen­tru mine cât jertfa aceasta".

Despre Ducele de Mariborough, care era mare duşman sl rege­lui Ludovic X V I lea al Franţei (1754 | 1793), scrie ceîce i s s:ris viaţa, că era foarte bogat dar tot pe atât de sgârcit. Se culca foarte de vreme, ca să r u ardă luminarea; şcoala din sat o ţinea In bucătăria casielulci, ca să nu ardă doaă focuri.

Marele pictor german Adolf Menzel, care era tot asemene» ioarte bogat, na flcea. loc în cuptorul său din atelier, nu şi repara coperişul, nu avea nic» masă nici scaune. Cu femeile cari îi stâtean model se tocmea aşa, ca să-i cârpească ciorapii ?n timpul şedinţei.

Calendarul l-am trimis tu­turor abonaţilor cu numă­rul. Mai urmează să-l mai trimitem celor ce şi au co mandat starul prin Onoraţii Preoţi şi sunt în rând cu a-bonamentul şi pe 1943.

Poşta gazetei Chitarea sumelor primite nu o ma! pu­

tem fac- Io gazetă, pentrucâ prea mult loc cuprinde, iar noi deocamdată au potem a-părea decât Id 6 pagini. Chitim numai su­mele primite delà aceia cari ne-o cer asta expres.

Pentru cine ne-au trimis calendarele îna­poi. Vam tr mi» caler dai ele la cerere. Dacă am Întâiziat TU trimiterea lor, trebuia sâ ne scrieţi, ca să cu le maitrm.tem. Astfel am păgubit la fiecare calendar cheltuielile de paihetare, posta, spargă, plus poşta retor Ceeace face cam 10 lei de fiecare calendar, pius că acuma ne mai şi rămân pe cap.

Cărora nu le merge gazeta îegulat să binevoiască a ne- scrie câte o carte poş­tală, ori de câteori na primesc gazeta, ca să putem reclama la poştă. Suntem convinşi că gazeta noastră este boicotata de anumiţi injl, Altcum nu s'ar Întâmpla cazul, ca toate gazete ie poporale să sosească regulat In sat: „Foaia Noastră", .Lumea şi Ţara", „Lunina Satelor*, .Gazeta delà Turda", .Solia -Dreptăţii", ,G<zeta Sbiuui" ,Po-porui Român", „Gazata Transilvaniei" etc., numai singura „Unirea Poporului" na, Am protestat aproape z"nic şi vom mai p'Otesta, mai întâi aici In Blaj. pe ur­mă la D recţtunea Generală a Poştelor iar dacă nu s'or ostoia cel vinovaţi şl ticăloşi şl la Mareşalul, dar de lăsat nu-ne lăsăm Dici cum.Trebue să putem odată pune mâna pe ticăloşii cart ne strică nu numai nouă, çi gi reoutatlei po^el noastre.

Stoica Ionel, Mlnişul-de sus. Am primit poezia, dar avem atâtea trimise cn mult inalDtr, Încât numai Dumnezeu ştie, când ii va put<-a veni rândul.

Dr. Eugen Sâmpetreanu 3210 Primit banii, dar calendarele nu le-am putut trimite decât în li Februar e.

Patriciu Palade 305. Calendarele le-am trim'F, dar nu recomandat, fiindcă nu au ajuns banii. Lei 260 zm Introdus la abon. pe 1943 şi lei 90 pentru calendare. Total 350 le».

Gh. Suciu 13.501. Nrii delà începutul a-nnlul nu-l mei avem, după cum nu avem nici calendare de pe anul 1942.

Raftu loan cantor 10535. îndreptare bi­sericeşti veţi primi delà protopopiate. Ga-z t i de aici se trimite regulat.

Anton lacob Nr. 6428. Banii n'au sosit la noi, sunteţi în restanţă cu lei 200 pe 1942 şi pe 1943 cu lei 260.

Pr. Gh. Mor&r 12985. Nrii delà începutul anului nu-i avem.

Popovlci Gheorghe Of. postai miltt. 33. Gazeta se tnm'ta de aici In iiecare «Spt. Calendar am trimis în 12 Februarie 1943. Celor 2 abonaţi încă le-am trimis gazeta cu nrii 13112 şi 13111.

Maria Susan C 276. Banii i-am primit atât pentru DVoastră cât şl pentru Robul ziarul ii merge la Bălţi.

Silvia Haţegan ¡.0119. Am primit benii. 500 lei l-am repartzat conform scrisorii, şi 300 lei pentru Dna E . Candrea.

Păr. Clsmaştu-Bucium Nr. 12909 merge la Bucuiejti exsct pe adresa scrisă de St. Voastră.

loan Paştiu 11029. Am primit banii şi î-am introdus pe 1043 Vâ trimitem calendar.

Pr. Val. Crtşan Calendarele gratuite s'au trimis toate. Numeril delà începutul anului nu-l mai avem.

Pr. A. Jidavu 1335. Banii primiţi. Pr. Şt Şt Medueşan Banii trimişi lei 500

îa Nov. 1943 i am primit. A fost o eroare, fiindcă s'au trecut toţi la T. Medveşan Bă­gau Acuma l-am repartizai In felul urmă­tor: lei 160 pe anul 1943 la T. Medveşan, Sâgău, lei 175 la abonsmentul Sf. Voastre pe anul 1941 şi Iei 135 pe unul 1942 Cei 200 lei delà protopopiat Iacă nu l-am pri­mit.

Of par Siloasul de C. Banii s'au Intro­dus după scrisoare, persoana care a fost a dat si scrisoarea.

Of. par Partoş. Banii i-am primit 'ei 2080, dar numele tuturor abonaţilor nu-i putem înşira, fiindcă ocupă prea mult loc gazeta fiind numai dc 6 pagini.

Nic. Clungan 245 Adresa corectată, banii priait! şi calendarul trimis.

Pr. 1. Moidovan Bicaz Cartea de ru­găciuni «Cântăreţul" nu se găseşte. Calend. le-am trimis.

Perlun Minai 9060. Am primit banii, 1 am repartizat pe 1941 Lei 175 şi pe 1942 Lei 115. A fost sistată, deoarece aţi fost In restantă pe 2 ani. Acum Vă merge iar#.

Oprea Vaslle Moraru Petreştii de Sus. Am primit cei 260 lei pt. abonament. 200 Lei i-am introdus pe 1942,', deoarece nu era schtat , Iar 60 în contul anulut curent.

Petroman M. 10 968. Am primit banii şi Vam trimis calendar.

/. Dusia funcţ. Petrila Lonea?Am primit scrisoarea D-voastre, calendarul s'a trimis, banii au fost introdaşi toţi pentru abo­nament , acum i-am separat şţ v'am scris la ajutor.

Coros Florian 6979 Am primit banii I-am repartzat: pe anul 1941 Lei 175 şl pe 1942 Lçi H5. A fost sistată deoarece aţi fost In restanţă pe 2 ani. Acum Vâ merge Iară.

Roşcovei loan Obreja. Numărul jubiliar de 25 ani al „Uairei Poporului" va apărea la sfârşitul anuloi La acest uumăramdort, să scrie toti vechii şi noii colaboratori ai gazetei. Că ce mare va fl numărul, atârn* delà faptul dacă vom avea hârtie mai multă ori mal puţină.

Timisan losif Urieani Articolul trimis: „Pe nicovala destinului o scris pentru domnii delà orâse, nu pentru ţărani. De aceea nu-l putem p b ic».

Corpul Portăreilor Tr b. Târn.» .

Nr. 212 1942.

Publicaţie de licitaţi SubsemnitoLŞefpoifărel prin a c e

bHcă, că în baza deciz/unii No 3 s t

Răspândiţi

„Unirea Poporului*4

1942a judecătoriei m i x t e - D u m b t i T f 3 vorul reclamantuiuiFriderichThotne * repr. prin advocatul Dr. Heinrich Bo^ 1

Dumbrăveni pentru Incassarea c » . ° * ^ - - c"Bltl( 11541 lei şl accesorii se fixează term licitaţie pe ziua de 4 Martie 1943 or?* p. m. la faţa locului în comuna Cu'J1

domiciliul nrm. de sub Nr c . 34, t El vor vinde prin licitaţie publică Judici-V viţea, 2 porci, l car, 50 ferdele de tZ 10 feldere mere şi 30 feldere porortki valoare de 27 000 lei. '*

Ia caz de nevoie şi sub pre{ul de estiaa, Dat In Dumbrăveni, la 10 Febrcarîe 19<;

2 0 ( 1 - ) ; FLEFLEAN, ş ţ f p o m | |

Corpul Portăreilor Tribunalul Târnava Aip

Nr. 127- 1937.

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul Şefportârel prin aceasta,,-

blică, că In baza deminnii Nr. G. 940/ijj a judecătoriei mixte Târnăveni io i m

reclamantului Cassa Generală de E.onoui S'biu repr. prin advocatul Dr. Henrich Boii Dumbrăveni pentru incassarta creanţei 5884 lei ?i accesorii se fixează termen k lictaţie pe ziua de 13Maitie 1945 oreieli p. m. la faţa locului în Bâîcacin la 4« urm. de sub Nr.. c. 175, unde sa vo; ţtaJi prin licitaţiune publică jud ciară 2 vai),| car şi 1 rnmbar In valoare de 9500 lei.

Ia caz de nevoie şi snb preţul de eili mare.

Dumbrăveni, la 11 Febr. 1943. 21 ( 1 - 1 ) FLEFLE4N, şefpo*

C u m p ă r ă m

Sâmanţâ de câneji şi Sămânţă de ini

Ofertele se vor adresa

FABRICA DE CÂNEPA Ingirer loan F. Negruţiu, Blaj

121 (11—16) Câmpul Lib-rtăţii

Vtţi lâşrigi m u i t şi uşi Dacă cultivaţi tânep^ lu*or!

Cereţi conditluni de contract dei«

FABRICA DE CÂNEPĂ Ioginer loan F Negruţiu, Blaj

122 ( 1 1 - 1 6 ) Câmpul Libertăţii

Camera Agricolă a jud Târn/j^

Nr. 544—1943. Publicaţiune

Se aduce la cunoştinţă pu că în ziua de 4 Martie 1943, ori

10

se va ţine licitaţie verbală în LOCAL'

Camerei Agricole Blaj, pentru vâ» zarea alor 500—6000 litri rachiu* tescovină, tăria între 30-40 gfa

proprietatea Camerei Agricole. " Preţul de strigare 10 Lei la g*3* Victor Rusu Pompeiu Bote*"'

director. contabil. 22 [t 1] .

Tipografia Sem,nurului Bi.j

Cantor refugiat tânăr, de 28 ani, cu dip1" delà episcopia din Cluj, c î

post la sate. Adresa : Huza Vasll«

19 ( 1 - 1 ) Turda, Strada Generam' calina NR. 8- I M~«^

1