Sfatul farmacistului de la Help Net Prof. dr. univ. Nicolae Hâncu Membru de onoare al Academiei Române Invitat special al editiei , Homeopatia iarna Dr. Elena Agneta Vârtan Afec]iunile oculare la copii Dr. Ozana Moraru Despre reumatism Dr. Daniela Mihaela Balt` Cum spunem copiilor adev`ruri nepl`cute Irina Petrea www.helpnet.ro www.helpnet.ro Dec 2012 – Feb 2013 Anul 10-11 Num`rul 132/133/134 Dec 2012 – Feb 2013 Anul 10-11 Num`rul 132/133/134 Cover 001.indd 3 12/18/12 5:30:22 PM
Transcript
Sfatul farmacistului
de la Help Net
Prof. dr. univ. Nicolae HâncuMembru de onoare al Academiei Române
H e l p N e t – F a r m a c i a u n d e t e s i m ] i b i n e 1
Speciali[ti colaboratoriDr. Doini]a R`dulescuMedic primar medicin` de familie
Dr. Daniela Mihaela Balt`Medic primar medicin` de familieAsistent universitar Catedra de Medicin`de Familie, UMF Carol Davila Bucure[ti
Dr. Daniela Pan`Medic primar pneumologSpitalul Sf. Stefan Bucure[ti – Disp.TBC sector 3 (Policlinica Vitan)Dr. Sergiu Bârsan Medic primar interne, specialistcardiologie, Centrul Medical Pronia
Prof. dr. univ. Nicolae Hâncu, Membru de onoare al Academiei Române
Dr. Ozana MoraruMedic specialist oftalmologClinica de Oftalmologie Oculus, Bucure[tiDr. Dana DiacMedic specialist medicin` de familieCompeten]e homeopatie
Irina PetreaPedagog
Ligia PopRaw Food Chef
Dr. Cristina ChiperSpecialist \n estetic` dentar`Life Dental Spa
Dr. Elena Agneta Vârtan Medic specialist medicin` general`[i homeopatie
AGENDA LUNII 2 Editorial 3 Nout`]i
INTERVIU 14 Prof. dr. univ. Nicolae Hâncu
„Trebuie s` \nv`]`m s` mânc`m s`n`tos“
S~N~TATE 5 Durerea, indicator al bolilor 7 Despre reumatism 8 Pneumonia 11 S`n`tatea inimii iarna 13 Farmacistul r`spunde
MAM~ {I COPIL 17 Afec]iunile oculare la copii 19 Homeopatia iarna 21 Comunicarea cu bebe 23 Cum spunem copiilor adev`ruri
H e l p N e t – F a r m a c i a u n d e t e s i m ] i b i n e2
Aurelia }`roiuDirector editorial
D ac` la sfâr[it de an privind \n urm`, ne amintim m`car un singur lucru care s` ne fac` s` râdem sau ne\ntrist`m, atunci acest an nu a fost irosit \n zadar. Orice experien]`,
bun` sau rea, ne \mbog`]e[te, ne transform` [i ne poate ajuta s` evolu`m profesional, personal sau spiritual. Dar experien]ele necesit` un lucru esen]ial, la \nde-mâna noastr` [i, totodat`, atât de inaccesibil uneori: timpul. De câte ori nu ai auzit expresia „nu am timp s`....“ La an nou, eu mi-am propus s`-mi ACORD TIMP, s` fac din el un aliat [i cel mai de pre] dar. De aceea, te \ndemn [i pe tine s`-]i d`ruie[ti timp…D`ruie[te-]i timp pentru a te bucura de compa-nia celor dragi. Deseori, prin[i \n t`v`lugul ac-tivit`]ilor cotidiene, uit`m cât de importan]i sunt cei dragi pentru noi, cât de „boga]i“ suntem pen-tru c` \i avem [i, mai ales, uit`m s` le spunem [i lor acest lucru. Un simplu mail, telefon sau sms ne pot aduce mai aproape \ntr-o clip` [i ne pot\nsenina ziua.D`ruie[te-]i timp pentru a-]i face propriul bi-lan], \n lini[te, a[ternut pe o coal` alb` de hârtie: s` analizezi ce a fost bine [i ce nu, s` te descarci de frustr`ri, neputin]e [i regrete, s`-]i redesco-
Este interzis` reproducerea integral` sau par]ial`, pe orice cale [i prin orice mijloace, a con]inutului revistei f`r` acordul scris al conducerii redac]iei. Compania Help Net nu este responsabil` pentru datele [i opiniile din articolele de autor. Imaginile sunt cu titlul de prezentare. Produsele prezentate sunt disponibile \n farmaciile Help Net, \n limita stocului.
Foto: shutterstock.com
Caseta redac]ional` Director editorial: Aurelia }`roiu
www.helpnet.ro
Adresa redac]iei: Str. Ing. George Constantinescu, nr. 2, sector 2, Bucure[tiTelefon: 021/308.25.00
Help Net Farma S.A.CUI: RO14169353Reg. Comer]ului: J40/7727/2001Cont: RO78BRDE450SV00936494500Banca: BRD SMCCCapital social: 100.000 RON
peri calit`]ile, s` visezi, s`-]i faci planuri [i s` te aduni pentru a merge mai departe. Punct [i de la cap`t cu optimism. D`ruie[te-]i timp pentru a \ntinde o mân` de ajutor [i celor cu care via]a nu a fost atât de dar-nic`. O juc`rie, o h`inu]`, un co[ cu alimente sau cu medicamente, o vorb` bun` [i un zâmbet cald: pare atât de pu]in, \ns` valoreaz` atât de mult. |ncearc` [i vei vedea c` d`ruind vei primi \nzecit. {i, nu \n ultimul rând, d`ruie[te-]i timp pentrua te \ngriji de s`n`tatea ta [i a celor dragi. O maxim` celebr` spune c` s`n`tatea este cea mai mare bog`]ie a unui om. Din p`cate, devenim pe deplin con[tien]i de acest lucru atunci când ea este \n pericol [i ne spunem, uneori prea târziu: dac` a[ fi [tiut, dac` a[ fi mers la medic, dac` a[ fi observat, dac` mi-ar fi spus...A[adar, sper ca temele abordate [i sfaturile ofe-rite \n acest num`r de iarn` s` te inspire [i s`-]i ofere imboldul necesar pentru a lua ast`zi o de-cizie vital` pentru mâine.
|]i urez un fi nal [i un \nceput de an pe m`sura dorin]elor tale!
H e l p N e t – F a r m a c i a u n d e t e s i m ] i b i n e 3
NO
UT~}I
De-a lungul timpului, prin intermediul campaniilor noastre de informare am fost parte din via]a comunit`]ii, \ncercând s` oferim solu]ii pentru alegeri de via]` s`n`toas`. Am sim]it \ns` nevoia de mai mult, de a l`sa ceva concret \n urma noastr`, de aceea am creat Funda]ia Help Net, proiect prin intermediul c`ruia vrem s` fim parte activ` dintr-o schimbare cu efecte sustenabile pe termen lung. Desigur, te invit`m [i pe tine s` ne fii al`turi, sus]inând cauzele noastre. Pentru mai multe detalii, viziteaz` www.helpnet.ro [i pagina noastr` de Facebook – Farmaciile Help Net.
Funda]ia Help Net, angajamentpentru viitor
|n cadrul unei ceremonii solemne, organizate la Palatul Elisabeta pe 26 octombrie 2012, Farmaciile Help Net au marcat o nou` premier`: dobândirea titlului de Furnizor al Casei Regale a României, distinc]ie decernat` chiar de Majestatea Sa, Regele Mihai I al României. Timp de un an de zile, membrii Casei Regale au testat cu rigurozitate calitatea [i consecven]a serviciilor oferite de Help Net, iar decizia pozitiv` a venit ca o reconfirmare a profesionalis-mului [i a standardelor noastre \nalte.
}OOO
UUUTTT~~~~}}}
La aceast` concluzie au ajuns membrii prestigiosului juriu de la prima edi]ie a „Galei farmaci[tilor“, eveniment organizat pe7 decembrie 2012, reunind peste 300 de profesioni[ti din domeniul farmaceutic. Serviciile de excep]ie, programul non-stop, laboratorul cu re]ete magistrale, echipa profesionist` [i amabil`, eliberarea de re]ete compensate (inclusiv programe na]ionale), dar [i serviciul telefonic Help Line Homeopatie sunt doar câteva dintre motivele pentru care pacien]ii revin mereu cu \ncredere la Help Net 4, cea mai mare farmacie homeopat` din Bucure[ti.
Nout`]i
Help Net 4, cea mai popular` farmacie
Help Net, prima farmacie Furnizor al Casei Regale a României
Fii la curentcu nout`]ile noastre!Viziteaz` www.helpnet.ro [i paginanoastr` de Facebook – FarmaciileHelp Net pentru a descoperi cele mai noi produse, promo]ii [i campaniidedicate s`n`t`]ii [i frumuse]ii.
H e l p N e t – F a r m a c i a u n d e t e s i m ] i b i n e 5
S~N~TATE
Durerea, indicatoral bolilor,
Frecvent, pacien]ii se trateaz` singuri pentru diferitele dureri care \i sup`r` sau aleg s` mearg` la farmacie pentru a cere sfatul farma-cistului. Uneori, \ns`, lucrurile nu sunt atât de
simple precum par, necesitând o vizit` \n cabinetul medical, locul ideal pentru a descoperi cauza real` [i „a lua direc]ia cea bun`“ cu ajutorul unui diagnostic precis [i al unui tratament corect.
Banalele dureri de cap pot fi date de o migren`, dar, de foarte multe ori, cauza adev`rat` este netra-tarea afec]iunilor dentare, tumorile benigne sau cele maligne.
Durerea de umeri unilateral` sau bilateral` poate ascunde nu neap`rat o artroz` a um`rului, ci probleme mari de coloan` cervical` (hernie de disc cervical`), TBC pulmonar (dac` este unilateral`) sau sindromul Pancoast Tobias din neopulmonar.Fiind de sezon, foarte multe viroze se trateaz` acas`, dar durerea difuz` toracic` poate ascunde o pneumonie, pleurezie \n faz` de inflama]ie uscat` sau tuberculoz` pulmonar`. O a[a numit` viroz` trenant` poate fi de fapt un TBC pulmonar. De-a lungul timpului, am \ntâlnit numeroase asemenea cazuri \n practica curent`.
Zona Zoster este o afec]iune care poate cauza [i ea dureri toracice, iar lucrurile se l`muresc de abia dup` apari]ia erup]iilor veziculare. |ntre timp \ns`, pa-cien]ii pot urma diverse tratamente [i fizioterapii care uneori nu sunt indicate.
Dr. Doini]a R`dulescuMedic primar medicin` de familie
Unii pacien]i cred c` au nevralgii intercostale [i aleg automedica]ia \n detrimentul vizitei la medic. Nu pu]ine sunt cazurile cu pacien]i tineri, care nu s-au prezentat la controlul anual [i au sfâr[it prin a primi un diagnostic \ngriijor`tor: infarct miocar-dic acut.
La cabinet se prezint` foarte mul]i pacie]i acuzând dureri de inim`. |n realitate, marea majoritate sunt nevralgii intercostale stângi sau iradiate de la coloa-na cervical`.
Durerile de coloan`, \n diversele sale segmente, trebuie [i ele investigate pentru c` pot semnala exis-ten]a unor tumori intramedulare, spondilite sau chiar a unui TBC vertebral.
Durerile abdominale tratate „dup` ureche“ pot as-cunde o diverticuloz` colonic` (boal` ce trebuie su-pravegheat` medical), ischemie mezenteric` sau anevrism de aort` abdominal`.
Cu o alt` durere „\n[el`toare“ se pot confrunta [i pa-cien]ii care au frecvent dureri de rinichi. De fapt, \n cazul unui procent semnificativ dintre ace[tia, dure-rile provin de la coloana lombar`. Sedentarismul [i pozi]ia incorect` pe scaun sunt dou` dintre principa-lele obiceiuri nes`n`toase, care pot genera sau acu-tiza durerile de spate.
Durerile osoase pot ascunde existen]a unor me-tastaze osoase, tumori mediastinale sau a nevris-mului aortic erodat. La fel, ele sunt „diagnosticate“ drept dureri osoase [i tratate \n mod eronat de c`tre pacient acas`, gest care nu face decât s` agraveze afec]iunea real`.
Durerile musculare pot fi simple \n cadrul unei viro-ze sau a unei febre musculare, dar la fel de bine pot ascunde o trichineloz` sau o insuficien]` arterial` de membre superioare ori inferioare, afec]iune care poate fi diagnosticat` doar \n cabinetului medicului.
Unii pacien]i \[i dau singuri explica]ii pentru toate simptomele, mai ales ast`zi, când au mereu la\ndemân` doctorul lor personal: internetul. |n realitate \ns`, ochiul specialistului cu experien]` clinic` \[i spune cuvântul deoarece \n medicin` nu este totul ca \n matematic`. A[adar, pentru siguran]a s`n`t`]ii, v` a[tept`m cel pu]in o dat` pe an la un control la medicul de familie.
Pentru marea majoritate a oamenilor, durerea, sub forme [i intensit`]i diferite, este o experien]` familiar` [i nepl`cut`, \ns` extrem de important`. Ea \ndepline[te un rol esen]ial: d` „semnalul de alarm`“ [i ne permite s` identifi c`m factorii [i situa]iile cu poten]ial nociv [i amenin]`tor asupra integrit`]ii [i s`n`t`]ii organismului.
H e l p N e t – F a r m a c i a u n d e t e s i m ] i b i n e 7
Acestea afecteaz` predominant articula]iile, oasele, ligamentele, mu[chii, tendoanele, tegumentele, chiar [i unele organe precum inima. Bolile reumatice nu sunt \ntâlnite
doar la vârsta a treia, chiar tinerii [i copiii se pot confrunta cu acestea. Astfel, la copii [i la tineri se \ntâlne[te reumatismul infec]ios (reumatismul arti-cular acut, cauzat de streptococul beta hemolitic) sau autoimun (artrita reumatoid`, lupus eritematos sistemic). La adultul matur apar artrite (guta-pre-zen]a de acid uric \n articula]ii, pseudoguta-prezen-]a de s`ruri de calciu \n articula]ii), vasculite, boli inflamatorii musculare (polimiozita, dermatomiozi-ta), boli cauzate de fibroz` (sclerodermie). La vârstnic predomin` afec]iunile reumatice degene-rative, cu afectarea mersului [i a cartilajelor articu-lare la nivelul genunchilor, [oldului, degetelor sau a coloanei vertebrale. Femeile sunt mai frecvent afectate de artrita reumatoid`, lupusul eritematos, dermatomiozit` [i de polimiozit`, iar b`rba]ii de spondilit` anchilozant` [i de gut`.
|n etiologia bolilor reumatice sunt implica]i o multi-tudine de factori: genetici, hormonali, imunologici, toxici, infec]io[i (streptococ, virus hepatic B sau C, gonococ), mecanici sau medicamento[i. Dieta (bo-gat` \n carne [i \n gr`simi), obezitatea, fumatul, fri-gul, umezeala, stresul, suprasolicitarea articula]iilor, traumatismele, mi[c`rile gre[ite efectuate \n articu-la]iile de sprijin sunt factori ce pot contribui la declan[area/acutizarea unei boli reumatice.
Diagnosticarea necesit` \n primul rând examina-rea clinic` [i identificarea articula]iilor inflamate, m`rite, calde, dureroase [i cu mobilitate redus`. |n bolile autoimune, apar frecvent manifest`ri genera-le ca febra, sc`derea \n greutate [i/sau astenia cu mult timp \naintea declan[`rii bolii.
Tratamentul este complex [i depinde de etiologie. |n perioadele de acutizare, cu accentuarea durerii [i a inflama]iei \n articula]ii, pacien]ii vor primi trata-
Reumatismul nu este o boal` singular`, ci o „clas`“ cu peste 100 de afec]iuni complexe.
Despre reumatism
BeurerPern` electric` Easy Fix HK55Multifunc]ional , se fixeaz` u[or pe spate,abdomen, ceaf` sau \ncheieturi. Permite pielii„s` respire“, este lavabil [i are 3 nivele detemperatur`, func]ie deoprire automat` [iprotec]ie contrasupra-\nc lzirii.
ment local [i general cu antiinflamatoare, antialgi-ce, decontracturante musculare. Se pot injecta in-traarticular preparate cortizonice, dar [i pentru refacerea cartilajelor, \n cazul artrozelor. |n bolile reumatice inflamatorii [i autoimune, este esen]ial tratamentul de fond al bolii, cu medicamente speci-fice fiec`rei entit`]i, sub atenta supraveghere a me-dicului reumatolog.
M`surile generale au importan]` major` \n tra-tamentul bolilor reumatice. Pacien]ii obezi vor fi sf`tui]i s` scad` \n greutate, dieta va fi s`rac` \n gr`simi animale, zah`r [i f`inoase, iar \n cazul gu-tei, se va evita carnea. |n schimb, de ajutor sunt legumele, fructele [i pe[tele prin acizii gra[i Omega-3.
Un stil de via]` s`n`tos, cu mi[care constant` [i f`r` abuz de cafea, tutun, alcool, men]ine mobili-tatea articular`. Folosirea corect` a bastonului sau a altui mijloc de sus]inere va proteja articula]ia afectat`, iar fizioterapia, kinetoterapia [i masajul pot ameliora simptomatologia. Termoterapia, fo-losirea local` sau la nivelul \ntregului corp a c`l-durii (pentru artrozele cronice, neacutizate) sau a frigului (pentru artritele inflamatorii) amelioreaz` [i ea durerea, scade inflama]ia [i cre[te mobilita-tea articular`.
Bolile reumatice pot determina \n timp handi-cap, incapacitate de munc` [i/sau dependen-]a pacientului de familie, afectând sever cali-tatea vie]ii tuturor celor implica]i. Prezentarea timpurie la medic este esen]ial` deoarece di-agnosticul precoce [i tratamentul corect de-termin` o evolu]ie mai lent` sau chiar remisia temporar` a bolii reumatice.
S~N~TATE
Dr. Daniela Mihaela Balt`Medic primar medicin` de familie
Asistent universitar Catedra de Medicin` de Familie, UMF Carol Davila Bucure[ti,
H e l p N e t – F a r m a c i a u n d e t e s i m ] i b i n e8
PneumoniaO boal` ce reprezint` \n continuare cea mai frecvent` cauz` de deces la copilul mic (sub 5 ani). |n anul 2011, au murit de pneumonie 1,3 milioane de copii sub 5 ani, \n lume. România r`mâne, din nefericire, pe primul loc \n U.E., ca decese datorate pneumo-niilor, la copilul sub 5 ani. Dr. Daniela Pan`
Medic primar pneumologSpitalul Sf. Stefan Bucure[ti -
Disp.TBC sector 3(Policlinica Vitan)
CauzePneumonia este o boal` pulmonar` inflamatorie cau-zat` de diverse tipuri de microbi: bacterii, mycoplas-me, chlamidii, ricketsii, virusuri, fungi sau parazi]i. Bacteriile reprezint` cea mai frecvent` cauz` a pneu-moniilor. Dintre acestea, Streptococul pneumoniae, Haemiphilus influenzae, Moxarela catarralis, Myco-plasma pneumoniae sunt pe primul loc. Acestea sunt responsabile de aproximativ 85% dintre pneumonii. Inciden]a pneumoniei \n popula]ia general` variaz` de la 1,3 -11, 6 cazuri la 1000 de locuitori [i poate ajunge la 40 cazuri la 1000 de locuitori \n cazul popula]iei vârstnice. Pneumonia pneumococic` apare cu o frecven]` de 20 cazuri la 100.000 la adul]ii tineri [i 280 cazuri la 100.000 la vârstnici peste 70 ani.
Cum se transmitePneumonia se produce \n mod obi[nuit prin „autoin-fec]ie“, prin aspirarea germenilor orofaringieni care cresc \n cazul unor afec]iuni ca virozele sau infec]iile orofaringiene. Acest lucru apare mai ales la pacien]ii cu afec]iuni cronice preexistente, care duc la sc`-derea imunit`]ii generale (boli pulmonare, cardiace, diabet, ciroze, HIV-SIDA). O alt` cale de a contracta o pneumonie este prin contact cu o persoan` bol-nav`, care elimin` \n aerul ambiental, prin tuse sau str`nut, particule microscopice (sub 5 microni) ce con]in microbi. Aceste particule infectante, prin in-halare, pot duce la \mboln`vire. Persoanele cu risc, cele mai succeptibile de a face pneumonii sunt copii mici 0-5 ani, vârstnicii peste 65 ani [i persoanele cu imunitate sc`zut`. De asemenea, pot contracta mai u[or pneumonii, persoanele cu infec]ii virale recente, alcoolicii, utilizatorii de droguri.
SimptomatologieSindromul „tipic“ se caracterizeaz` prin: febr` mare (39-39.5), frison, tuse cu expectora]ie purulent`,
junghi toracic, greutate \n respira]ie, semne insta-late brusc. Cel mai frecvent, acest sindrom este produs de streptococul pneumoniae. Sindromul „atipic“ se caracterizeaz` prin debut poate insidios cu stare general` alterat`, cefalee, mial-gii, dureri \n gât , tuse uscat` urmat` de tuse produc-tiv`, cu sau f`r` febr`. Acest sindrom apare cel mai frecvent \n infec]ia cu Mycoplasma pneumoniae. Diagnosticul este suspectat de medic la examenul clinic pe baza simptomelor, la care se adaug` sem-ne de condensare pulmonar` (\n cazul sindromului „tipic“) la examenul aparatului respirator [i raluri pulmonare (\n cazul sindromului „atipic“). Diagnos-ticul este confirmat radiologic printr-un examen
Vaccinarea antigripal` anual` este recoman-dat` \n special \n cazul persoanelor cu risc, dar [i popula]iei generale. Persoanele cu risc crescut sunt:
gravidele, numai cu acordul ginecologului; adul]ii peste 65 de ani; copiii peste 6 luni; persoanele care prin natura locului de munc`,
intr` \n contact cu mul]i oameni.
Vaccinarea antipneumococic`, mai ales la persoanele peste 2 ani care fac parte din ca-tegoriile cu risc: vârstnicii peste 65 ani, vârst-nicii institu]ionaliza]i, cei cu diabet, bron[it` cronic`, insuficien]` respiratorie, insuficien]` cardiac`, alcoolism, tabagism. Vaccinul se repet` la 5-7 ani.
radiologic pulmonar. Examenul sputei ne arat` tipul de pneumonie prin eviden]ierea microbilor res-ponsabili de evenimentul respectiv [i, de aseme-nea, care sunt antibioticele cele mai eficiente pentru anihilarea agen]ilor patogeni. Tratamentul corect este cel antibiotic ales \n urma antibiogra-mei efectuate.
Cum se trateaz`Cum examenul de sput` nu este mereu la \nde-mân`, tratamentul se \ncepe pe baza simtomelor, a examenului radiologic cu un antibiotic cu spectru larg gen: Peniciline (din ce \n ce mai pu]in folosite din cauza frecven]elor rezistente), Amoxicilin` cla-vulanat, Azitromicin`, Claritromicin`, Cefalosporine continuând 7-14 zile. De obicei febra dispare dup` primele doze de antibiotic [i starea general` se amelioreaz`. Alteori, o \mbun`t`]ire apare dup` cir-ca 4 zile.La tratamentul antibiotic se adaug` recomanda-rea de repaus, dieta u[oar` bogat` \n lichide, coroborat` cu antifebrile-analgezice, expecto-rante (administrate oral sau \n aerosoli), bronho-dilatatoare. Unii pacien]i pot fi trata]i ambulator, cu antibiotice orale, al]ii trebuie spitaliza]i: vârst-nicii peste 65 ani, cei cu boli severe cardiace, pulmonare, diabet, imunosupresa]i, complica-
H e l p N e t – F a r m a c i a u n d e t e s i m ] i b i n e 11
S~N~TATE~~~TTAATTEE
Boala cardiac` ischemic` are ca substrat un dezechilibru \ntre cantitatea de oxigen de care are nevoie mu[chiul cardiac [i cantitatea pe care o prime[te. Acest lucru este provocat de
afectarea vaselor care hr`nesc inima, predominant prin depunerea de colesterol pe pere]ii acestora, feno-men cunoscut sub numele de ateroscleroz`. Conse-cin]ele sunt sc`derea fluxului sangvin prin acestea [i, implicit, a aportului de oxigen [i de substan]e nutritive necesare pentru o bun` func]ionare a inimii.Din punct de vedere sezonier, exist` varia]ii \n simpto-matologia cardiopatiei ischemice, \nregistrându-se dou` vârfuri \n agravarea bolii: unul \n sezonul cald, la temperaturi foarte ridicate, [i altul \n sezonul rece, la temperaturi foarte sc`zute.
Cauze [i efecteTemperaturile sc`zute provoac` \ngustarea vaselor inimii, sc`zând consecutiv fluxul sangvin [i cantitatea de oxigen primite de c`tre inim`, ceea ce la un pacient cu circula]ia deja compromis` poate duce la ischemie [i la angin` pectoral`. De asemenea, la temperaturi sc`zute, cresc nivelurile noradrenalinei circulante, hormon ce cre[te travaliul inimii, obligat` oricum s` munceasc` mai mult pentru a men]ine temperatura corporal`, ceea ce poate decompensa un cord ische-mic, agravând simptomatologia.Un alt mecanism implicat \n producerea ischemiei [i a anginei pectorale \n afar` de ateroscleroz` este spas-mul coronarian, care poate fi declan[at de expunerea la frig. Acesta reprezint` o contrac]ie temporar` brusc` a pere]ilor unei artere coronare corespunz`toare unei por]iuni a mu[chiului inimii. Spasmul \ncetine[te sau chiar opre[te fluxul sangvin prin artere lipsind inima de oxigen [i de nutrien]i. Astfel, temperaturile foarte sc`zute pot agrava angina pectoral` printr-un meca-nism de vasoconstric]ie excesiv` pe arterele deja afec-
Dr. Sergiu Bârsan Medic primar interne, specialist
cardiologie, Centrul Medical Pronia
tate de ateroscleroz` sau poate provoca simptomato-logia prin spasmul coronarian la o anumit` categorie de pacien]i, cu artere normale, dar cu o disfunc]ie en-dotelial`, provocând un anumit tip de angin` denumit angin` vasospastic`. Schimbarea raportului noapte/zi din timpul iernii duce la modific`ri hormonale [i prin anumi]i hormoni implica]i scade pragul de apari]ie a unui eveniment coronarian. O alt` problem` pentru pacien]ii cardiaci pe durata iernii este reprezentat` de efectele exacerbate asupra inimii ale afec]iunilor respiratorii de sezon (r`ceal` sau grip`). Se recomand` vaccinarea antigripal` periodic` [i tratarea cu rigurozitate a infec]iilor respiratorii.
M`suri de preven]iePentru prevenirea instal`rii sau a agrav`rii simptoma-tologiei anginoase, se recomand` evitarea expunerii la temperaturi sc`zute [i, mai ales, evitarea varia]iilor mari de temperatur`, sistemul cardiovascular adaptân-du-se mai u[or la schimb`ri lente [i progresive. De asemenea, nu este recomandat efortul fizic la tempe-raturi sc`zute, o astfel de asociere crescând semnifi-cativ riscul agrav`rii ischemiei. Men]inerea medica]iei cronice este obligatorie \n aceast` perioad`.
S`n`tatea inimiiiarnaTemperaturile sc`zute din timpul iernii joac` un rol esen]ial \n patologia afec]iunilor cardiace, \n special \n cazul bolii cardiace ischemice.
Centrul Medical ProniaCentru medical de diagnostic si recuperare
Str. Trotu[ului nr. 89, sector 1, Bucure[ti (zona Pia]a Domenii)[email protected], http://www.cmpronia.ro0725.446.330 / 021.224.05.07
H e l p N e t – F a r m a c i a u n d e t e s i m ] i b i n e 13
{tiu persoane care dup` ce s-au vaccinat an-tigripal au r`cit. Care este explica]ia, la ele vaccinul nu a func]ionat? Laura, Bucure[ti
Drag` Laura,|n primul rând, vaccinul antigripal protejeaz` contra gripei [i nu contra r`celii. Cele dou` afec-]iuni respiratorii sunt asem`n`toare, \ns` agen]ii infec]io[i, evolu]ia [i intensitatea simptomelor difer`: r`ceala debuteaz` spontan, cu forme simptomatice u[oare [i cu vindecare rapid`, \n timp ce gripa creeaz` un disconfort mai mare din cauza simptomelor severe [i a complica]iilor grave pe care le poate atrage. Din acest motiv, pentru un diagnostic corect, este recomandat` vizita la medic. Imediat dup` vaccinarea antigri-pal`, sistemul imunitar este „ocupat“ cu fabrica-rea anticorpilor, proces definitivat pe deplin dup` dou` s`pt`mâni de la administrarea vaccinului. |n acest timp, imunitatea general` poate sc`dea, de aceea putem contracta mai u[or o r`ceal` cu simptome ce pot fi destul de agresive. Este vorba \ns` despre o r`ceal` bacterian`, adic` o infec]ie respiratorie superioar` cauzat` de bacterii [i nu de virusul gripal.Vaccinarea pe toat` durata sezonului gripal (septembrie – februarie) este principala m`sur` pentru prevenirea gripei [i reducerea totodat` a impactului epidemiilor. Mai multe tipuri de vaccinuri sunt folosite de mai bine de 60 de ani, iar acestea sunt sigure [i eficiente.
Suf`r de astm bron[ic, iar medicul mi-a re-comandat tratamentul cu aerosoli. M-ar ajuta s` [tiu cât timp pot p`stra solu]ia gata pre-parat`? Este obligatoriu s` o ]in la frigider? Ioana, Bra[ov
Drag` Ioana,Principalele medicamente folosite \n tratarea astmului bron[ic sunt antiinflamatoarele de tip inhalator care con]in corticoizi. Este foarte im-portant ca tehnica inhala]iilor s` fie corect` [i dozele adaptate pentru ca medicamentul s` aib` efect maxim. |n plus, este bine ca materia-
Janin VarodinFarmacist Diriginte Help Net
Vrei s` [tii mai multe detalii despre un anumit produs? Ai o problem` medical` sau cosmetic` la care nu ai g`sit \nc` rezolvare? Ai primit o recoman-dare, dar nu te-a convins? Speciali[tii no[tri sunt aici pentru a-]i oferi sfaturi [i r`spunsuri practice la\ntreb`rile tale.
lele din care sunt fabricate nebulizatoarele s` fie din plastic sau din sticl`, iar [edin]ele de aerosoli s` se desf`[oare cu solu]ii proasp`t preparate. Acestea pot fi \ns` p`strate [i la fri-gider, maximum 12 ore (de exemplu fluticaso-num) sau 24 ore (de exemplu acetilcisteina)\nainte de utilizare.
De când am devenit m`mic`, folosesc foar-te des remedii naturale. Se poate trata gripa \n mod natural? Mioara, Constan]a
Drag` Mioara, Gripa este o afec]iune viral`, care necesit` medi-ca]ie specific`, de aceea ea nu poate fi tratat` cu ajutorul remediilor naturale. Speciali[tii reco-mand` \n schimb metode adjuvante precum odih-na, hidratarea [i alimenta]ia bogat` \n alimente [i ceaiuri din plante cu dovedite calit`]i virale [i imunostimulatoare (l`mâia, usturoiul, ceapa, ar-deiul gras, morcovul, tinctura de propolis, fructele de p`dure, c`tina, gutuile, echinaceea etc.). Toate acestea contribuie la \nt`rirea sistemului imunitar (evitând astfel pericolul suprainfec]iilor bacterie-ne ale c`ilor respiratorii, deteriorate de virusul gripal) [i la recuperarea mai u[oar` a organismu-lui. De ajutor sunt [i remediile homeopate, la re-comandarea medicului specialist. Tratamentul cu aerosoli este indicat doar \n formele severe de boal` (când exist` obstruc]ie bron[ic`) [i nu mai mult de 3-4 zile.
H e l p N e t – F a r m a c i a u n d e t e s i m ] i b i n e14
Autorul „Abecedarului de nutri]ie“, prof. dr. univ. Nicolae Hâncu, membru de onoare al Academiei Române, prezint` benefi ciile alimenta]iei echilibrate [i alc`tuie[te un meniu de s`rb`tori gustos [i s`n`tos.
Prof. dr. univ. Nicolae Hâncu, Membru de onoare
al Academiei Române
„Trebuie s` \nv`]`m s` mânc`m s`n`tos“
câteva dintre principiile alimenta]iei s`n`toase. Aportul caloric trebuie s` fie corespunz`tor consu-mului de energie din cadrul profesiei [i sportului, adaptate vârstei [i sexului. Pentru aceasta, fiecare persoan` este bine s` \[i cunoasc` indicele de mas` corporal` (IMC) [i s` \l interpreteze raportat la tabelele necesarului caloric. Acestea se pot g`si \n „Abecedarul de Nutri]ie“ pagina 75 [i 78, pe care l-am publicat \mpreun` cu colegele mele Cristina Ni]` [i Anca Cr`ciun. Trebuie s` existe un aport corespunz`tor al celor 5 grupe de alimente, con-form Piramidei Alimentare: 6-11 por]ii din grupa pâinii [i a cerealelor; 3-5 por]ii din grupa legumelor [i a fructelor; 2-3 por]ii din grupa lactatelor [i alte 2-3 por]ii din grupa alimentelor bogate \n proteine (carne, ou`-albu[, soia, fasole boabe, maz`re boa-be, n`ut, linte). Se recomand` consumul ocazional al alimentelor din grupa gr`similor [i a produselor zaharoase (unt, smântân`, ulei, sl`-nin`, respectiv, zah`r, miere de albine, siropuri etc.). Pe durata iernii, sugerez ca aportul calo-ric suplimentar s` se realizeze prin 1-2 por]ii de cereale cu iaurt sau 1-2 fructe. Nu trebuie s` uit`m de ou`, dar trebuie s`
Se vorbe[te tot mai des despre „genera]ia fast-food“, a copiilor care sufer`, de la vârste foarte mici, de obezitate [i diabet. |n acest sens, ce spun cele mai recente statistici des-pre România?Aproximativ 24% din popula]ia adult` a României se \ncadreaz` \n categoria obezitate [i aproximativ 60-65% \n cea de suprapondere [i obezitate. Co-piii obezi sunt [i ei o foarte mare problem`. Nu exist` statistici recente pentru ]ara noastr`, dar pen-tru to]i clinicienii este evident c` procentul acestora este \ntr-o cre[tere alarmant`. Exist` aproximativ 3.000 de copii cu diabet \n România. |n plus, este o mare leg`tur` \ntre obezitate [i cre[terea num`rului de cazuri noi de diabet zaharat tip 2 la copii.
Care este cel mai important sfat pe care l-a]i da p`rin]ilor care au copii cu diabet sau care sufer` de obezitate?Recomand`m cu toat` insisten]a consultarea medi-cilor speciali[ti recunoscu]i [i cu experien]` \n acest domeniu. Nu ne permitem sugestii nutri]iona-le pe aceast` cale, având \n vedere c` cele dou` afec]iuni trebuie tratate individualizat, ceea ce pre-supune un examen clinic atent [i competent.
A]i lansat anul acesta cartea „Abecedarul de nutri]ie“. Cum a fost primit`?Interesul pentru „Abecedar…“ este extraordinar, dar succesul lui trebuie apreciat nu \n func]ie de cât se cump`r`, ci de cât se aplic` \n via]a de zi cu zi.
Vara se recomand` mânc`ruri cât mai u[oare, legume, fructe [i un consum mare de lichide. Ce presupune nutri]ia s`n`toas` pe timp de iarn`? Iarna supune organismul la un efort de adaptare termic` suplimentar, termogeneza fiind amplificat`. |n acest context, alimenta]ia s`n`toas` va fi adap-tat` de o manier` corespunz`toare, \n sensul c`, la unele persoane, se impune zilnic un plus de 100-200 kcal/zi. Vreau s` reamintesc, cu acest prilej,
H e l p N e t – F a r m a c i a u n d e t e s i m ] i b i n e 15
INTER
VIUnale poate s` o fac` doar medicul specialist nutri-]ionist.
A]i vorbit despre speciali[ti – cum deosebim pseudo-nutri]ioni[tii de cei adev`ra]i?Nutritioni[tii sunt doar medicii speciali[ti \n diabet, nutri]ie [i boli metabolice. Pseudo-nutri]ioni[tii sunt cei care, neavând calitatea men]ionat`, se eri-jeaz` \n nutri]ioni[ti, sf`tuind sau chiar acordând a[a-zise consulta]ii de nutri]ie care, de cele mai multe ori, sunt p`guboase pentru cei care cred \n ele. Vidul legislativ de la noi permite ca ace[ti pse-udo-nutri]ioni[ti s` fie atât de activi.
A]i declarat la un moment dat, c`, dac` ar fi s` o lua]i de la cap`t, tot spre aceast` spe-cialitate v-a]i \ndrepta. Au existat persoane care v-au \ndrumat? Cine au fost/v` sunt mentorii? Mentorii au fost numero[i. To]i au plecat de mult` vreme, dar doi m` \nso]esc mereu: fo[tii mei pro-fesori, Octavian Fodor [i Ioan Manta.
La sfâr[itul zilei, care sunt cele mai marisatisfac]ii profesionale? Sunt mul]umit seara dac` mi-am realizat obiective-le zilei, dac` [tiu c` am f`cut cel pu]in „un bine“ pentru un seam`n [i dac` v`d c` cei dragi mie sunt [i ei bine. Obi[nuiesc a spune c` sunt fericit când diminea]a m` s`rut` soarele, iar seara [tiu c` s`rutul lui a fost benefic.
Ce amintiri din propria copil`rie le povesti]i cu pl`cere fiicelor [i nepo]ilor? Amintirile sunt multe, dar câteva merit` s` le po-vestesc, atât celor dou` fete, Anca [i Luana, cât [i nepo]ilor Teodora [i Andu. Prima se refer` la contactul pe care l-am avut prin bunicul meu, {tefan Drago[, cu istoria adev`rat` a câmpiei Li-bert`]ii din Blaj. Apoi ar fi interven]ia tat`lui meu \n metoda de \nv`]are prin scris, adic` prin cons-pecte. Punte peste ani, aceasta este [i azi cea mai folosit` cale de \n]elegere [i de conservare a informa]iilor.
Care sunt 5 cele mai importante sfaturi pe care le-a]i da celor dornici s` adopte un stil de via]` s`n`tos? S` \nve]e c` stilul de via]` \nseamn` alimenta]ie s`n`toas`, activitate fizic` zilnic`, somn odihnitor 7-8 ore, f`r` tutun, droguri sau alcool. S` [tie c` a[a cum s-a \nv`]at scrisul [i cititul, tot a[a trebu-ie \nv`]at` [i alimenta]ia s`n`toas`. Activitatea fi-zic` \nso]e[te alimenta]ia pe drumul s`n`t`]ii. Somnul odihnitor \nseamn` culcarea cu o or`\nainte de miezul nop]ii. Cei mai mari du[mani ai omului sunt: alimenta]ia nes`n`toas`, gr`simile, dulciurile, sarea reg`sit` \n pizza, preparatele fast-food, produsele de patiserie, mezelurile [i chiar \nghe]ata, sedentarismul, fumatul, consumul ex-cesiv de alcool [i drogurile.
ne amintim c` excesul lor este totu[i daun`tor (3-4/s`pt`mân`). Este extrem de important s` consum`m lichide calde sub form` de supe, ceaiuri sau infuzii de tei, ment`, mu[e]el, fructe de p`dure.
Pe cât de bogate sunt mesele de Cr`ciun, pe atât de numeroase sunt [i intern`rile din cau-za excesului alimentar. Putem g`ti totu[i mânc`ruri echilibrate cu ocazia s`rb`torilor? Cu pu]in` aten]ie, o gospodin` priceput` poate preg`ti cele mai gustoase sarmale f`r` carne gras`, cu afum`tur`, doar \n fiertur` [i, evident, f`r` adaos de smântân` \n final. |n acest fel, sarmalele devin o mâncare s`n`toas`. Faimoasele preparate de porc pot fi p`strate \n re]et` original`, dar consumul lor s` se fac` distinct, \n zile separate, astfel: dac` \n prima zi consum`m cârna]i, \n cea de a doua zi s` fie doar caltabo[, iar \n a treia zi, toba [i faimoasele jum`ri. R`citurile (piftiile) pot fi f`cute cu carne de curcan, coco[ sau eventual fazan. Pe toat` perioada s`rb`torilor, suger`m eliminarea maionezei sau eventual \nlocuirea ei cu sos tartar, dar [i acesta consumat cu m`sur`. |n sfâr[it, pot s` fie s`rb`tori foarte frumoase [i f`r` faimoasa ciorb` de burt`. Referitor la dulciuri, suger`m ca acestea s` con]in` pu]in zah`r [i deloc creme. Cele mai bune re]ete de dulciuri pe durata s`rb`torilor sunt cele cu pandi[pan [i cu fructe, care s` nu mai fie pudrate cu zah`r. S` nu uit`m c` cele mai bune dulciuri \n cadrul alimenta]iei s`n`toase sunt fructele, consu-mate la 2-3 ore dup` prânz sau dup` cin`. |n sfâr[it, s` nu uit`m c` fumatul [i abuzul de alcool sunt unele dintre cele mai importante cauze ale „r`ului digestiv“ acuzat de majoritatea oamenilor. Din punct de vedere nutri]ional, cauza disconfortului digestiv este abuzul de mâncare, mai ales de gr`simi, \n perioada scurt` de timp 2-4 ore, \n zile consecutive.
Dintre numeroasele diete r`s-pândite online [i \n c`r]i, pro-mi]ând kilograme pierdute rapid, cum facem selec]ia co-rect`? Ce trebuie s` urm`rim când alegem o astfel de diet`?
Multitudinea dietelor de sl`bire este cel mai clar semn c` nu exist` \nc`
un tratament unanim recunos-cut. {i \n acest caz, individu-
alizarea este extrem de important`, ceea ce obli-
g` la consultul medi-cului specialist nutri-]ionist [i nicidecum la aplicarea reco-mand`rilor dieteti-ce de pe internet sau din c`r]i. Indi-vidualizarea pre-scrip]iei nutri]io-
H e l p N e t – F a r m a c i a u n d e t e s i m ] i b i n e 17
Sunt controale medicale obligatorii \n aceast` perioad` a vie]ii micu]ului, controale mai mult sau mai pu]in „de rutin`“, dar includ ele [i controlul la medicul specialist oftalmolog?
De cele mai multe ori, p`rin]ii se adreseaz` serviciului de oftalmologie pediatric` doar dac` observ` mo-dific`ri vizibile la nivelul ochilor copilului: ochi devia]i de la pozi]ia lor normal` (strabism), un ochi mai mare, mai „ie[it din orbit`“ (glaucomul congenital), un punct alb \n loc de pupila neagr` („albea]a“ – cataracta sau alte afec]iuni) sau pentru c`, pur [i simplu, li se pare c` b`ie]elul sau feti]a lor nu urm`resc cu privirea ni[te juc`rii, lucruri \n mi[care sau chiar o lumin` proiectat` pe ochii lor.
Cele mai frecvente boli oculare la copii
1Viciile de refrac]ie – cel mai des \ntâlnite, \ns` din fericire, nu sunt [i cele mai grave, dimpotriv`,
se trateaz` foarte u[or, doar cu ochelari. Lucrurile stau mai r`u dac` se asociaz` [i vedere sc`zut` la un ochi, numit` ambliopie. Aceast` entitate, odat` diag-nosticat`, trebuie tratat` cât de urgent, prin exerci]iiortoptice [i purtarea de ochelari corespunz`tori, cu sau f`r` acoperirea ochiului mai bun, astfel \ncât ochiul mai slab s` recupereze din deficien]a func]ional` pân` \n vârsta de [ase ani, dup` care acest lucru nu mai e posibil.
2 Strabismul reprezint` un dezechilibru de mi[care a celor doi ochi, care nu mai privesc „\n paralel“,
ochiul „fuge“ \n exterior, interior, jos sau \n sus. Aceast` deviere a unuia sau a ambilor ochi poate fi prezent` \nc` de la na[tere, sau, mai frecvent, apare \n primii 2-3 ani, cel mai adesea din cauza unui viciu de refrac]ie, adic` dioptriilor mari pe care ace[ti ochi \i au, uneori asociat [i cu vedere sc`zut` la unul din ochi. Tratamentul const` \ntr-o combina]ie de exerci]iiortoptice, cu purtarea de ochelari, eventual cu acope-rirea temporar` a unui ochi sau chiar cu o interven]ie chirurgical`, care s` rea[eze ochiul \n pozi]ia lui nor-mal`, dreapt`.
3 Cataracta congenital` reprezint` opacifierea \n diverse grade a cristalinului. Uneori acesta este
complet opacifiat, ap`rând ca o pupil` complet alb`,
Venirea pe lume a unui copil este cea mai mare bucurie a unei familii – nu spun nici o noutate, dar [tim cât de s`n`tos este copilul \n primele zile, s`pt`mâni, luni sau ani de via]`?
Afec]iunile oculare la copii
prin care copilul nu vede deloc, alteori opacitatea este foarte mic`, neafectând vederea copilului. |n general, este o urgen]` de tratament, cu atât mai mult cu cât este avansat` [i, mai ales, unilateral`. Tratamentul este strict chirurgical [i, \n general, e necesar a fi realizat \n primele luni sau chiar s`pt`mâni de via]`.
4 Glaucomul congenital este o boal` grav`, cons-tând \n cre[terea tensiunii intraoculare din cauza unei
malforma]ii de la nivelul ochiului, ce nu permite scurge-rea normal` din ochi a umorului apos. Poate fi observat chiar de la na[tere sau din primele s`pt`mâni pentru c` determin` o cre[tere neobi[nuit de mare a globului ocu-lar, cu opacifierea suprafe]ei transparente a ochiului (corneea) [i afectarea serioas` a capacit`]ii vizuale a copilului. Este o urgen]` de tratament, constând \n ope-ra]ie [i \n tratament cu pic`turi.
5 Ocluzia canalelor lacrimare este o \ngustare a c`ilor lacrimale, prin care nu mai este permis`
scurgerea lacrimilor de la nivelul ochiului spre cavita-tea nazo-faringian`, acestea scurgându-se pe obraz. Ochii sunt mai sensibili la infec]ii, f`când frecvent con-junctivit`, care nu poate fi tratat` doar cu pic`turi, ci este nevoie [i de tratamentul cauzei, prin a[a-zisa „desfun-dare“ a canaliculilor lacrimali; alteori, poate fi nevoie de opera]ie, mai ales mai târziu, \n cursul vie]ii.
Niciuna din aceste afec]iuni nu poate fi preve-nit`, ele având o important` component` ge-netic` \n cauzele apari]iei lor. Pentru a depista la timp aceste patologii, mai ales viciile de refrac]ie, ambliopia, strabismul [i cataracta congenital` mai pu]in avansat` (afec]iuni care nu pot fi observate de p`rin]i pentru c` nu se v`d cu ochiul liber – este necesar un control oftalmologic preventiv m`car la vârsta de trei ani. De la aceast` vârst`, \n caz de afec]iune, vederea poate fi recuperat` prin tratament adecvat.
De asemenea, \nainte de vârsta [colar`, to]i copiii ar trebui s` fac` un control oftalmologic de rutin`, pen-tru a vedea dac` este nevoie de ochelari sau dac` exist` vreo patologie ocular`, mai ales c` urmeaz` o perioad` \n care copilul va depunde eforturi vizuale destul de mari.
H e l p N e t – F a r m a c i a u n d e t e s i m ] i b i n e 19
Homeopatia iarnaUn factor important \n alegerea reme-diului homeopat \n cazul afec]iunilor respiratorii \l reprezint` etiologia, adic` acea cauz` care a dus la \mboln`vire. De asemenea, sezonalitatea reprezint` [i ea un criteriu de luat \n seam` pentru stabilirea remediului potrivit.
Exist` remedii pe care le folosim \n afec]iunile acute mai ales iarna. Dintre remediile des fo-losite \n sezonul rece amintim ACONITUM, AMMONIUM CARBONICUM, ARSENICUM
ALBUM, DULCAMARA, NUX VOMICA, RHUS TOXICO-DENDRON. Aceasta ca s` enum`r doar câteva, deoa-rece, de pild`, \n repertoriul lui Murphy, g`sim 82 de remedii ce se agraveaz` iarna.Când r`ceala este declan[at` de vremea rece [i umed` (ploaie, cea]`) ne gândim la:EUPATORIUM PERFOLIATUM – remediu de elec]ie al gripei cu dureri musculare [i osoase, agravate de mi[care. Pacientul mai poate prezenta stare general` alterat`, tuse spastic`, dureroas`, sete intens` cu do-rin]` de ap` rece. Vorbim despre infec]ia gripal`, rinit`, bron[it` ce se declan[eaz` dup` expunerea la vremea rece, umed`.RHUS TOXICODENDRON este un alt remediu ce se administreaz` când r`ceala se declan[eaz` ca urmare a expunerii la frigul umed. Pacientul prezint` febr` cu usc`ciune extrem` a mucoasei bucale [i laringiene, frison la cea mai mic` mi[care, la dezvelirea corpului, frison \nso]it de tuse spastic`. Bolnavul este extrem de agitat, nu \[i g`se[te locul. Suferin]a se agraveaz` noaptea, de la c`ldura patului, stând lini[tit.Un alt remediu recomandat \n cazul infec]iilor respira-torii sau chiar a astmului, atunci când tusea apare dup` expunere la vreme rece [i \n urma r`cirii bru[te a vre-mii, este DULCAMARA. Pacientul prezint` o tuse
groas`, „l`tr`toare“, cu sput` mucoas`, vâscoas`. Re-mediul este deosebit de util [i \n cazul nevralgiilor [i al reumatismului musculoarticular atunci când simpto-matologia apare dup` expunerea la frigul umed.Remediu cu indica]ie major` \n astmul bron[ic sau bron[ita astmatiform`, dar util [i \n reumatismul mus-culoarticular agravat de vremea rece [i umed`. Când r`ceala apare dup` expunere la aer rece, uscat, vânt, curen]i de aer: administr`m ACONITUM când debutul este brusc, cu febr` ini]ial` mare, cu frison, piele fier-binte, uscat`, mare agita]ie, team`. Mai eficient la de-butul afec]iunii.ARSENICUM ALBUM este remediul pe care \l alegem atunci când bolnavul prezint` dup` expunerea la aerul rece: rinoree vâscoas`, iritant`, ce produce escoria]ii, accese de tuse cu senza]ie de sufocare [i sput` pu]in`; agravat atunci când se culc` sau dup` miezul nop]ii, febr`. Remediu util \n rinit`, bron[it` sau astm. Rinita ce se declan[eaz` ca urmare a expunerii la aerul rece, vânt, curen]i de aer se trateaz` cu NUX VOMICA. Este un remediu de care putem avea nevoie [i vara deoarece trateaz` bine [i rinita ce apare ca urmare a expunerii la aerul condi]ionat. Deseori r`ceala este declan[at` de expunerea la frig, dar simptomele se agraveaz` \n camer` cald`. Ne gândim \n aceast` si-tua]ie la ALLIUM CAEPA. Ca simptomatologie, pacien-tul prezint` rinoree apoas`, iritant` ce poate produce escoria]ii nazale, l`crimare neiritant`, tuse spastic`, dureroas`, declanat` de irita]ia laringian`. Pentru a trata tusea seac` iritativ`, ce apare mai ales diminea]a cu o deosebit` sensibilitate la aerul rece, geros, RUMEX CRISPUS este remediul salvator. Irita]ia laringian`, cu senza]ie de gâdilitur` este cea care declan[eaz` tusea. Se amelioreaz` la c`ldur`. Rinita, laringita, bron[ita, traheobron[ita, astmul bron[ic, dar [i tusea din timpul infec]iei gripale beneficieaz` [i ele de acest remediu.
Astfel, homeopatia trateaz` virozele strict indivi-dualizat, \n func]ie de factorii declan[atori, stadiul evolutiv al bolii [i simptomatologia bolnavului. Administrarea remediului corespunz`tor are efec-te stimulative [i \mbun`t`]e[te semnificativ [i starea general , astfel \ncât, cel mai adesea, omul poate fi activ pe durata afec]iunii. Dezavan-tajul const` \n faptul c`, odat` cu trecerea \ntr-o alt` etap` evolutiv`, simptomatologia se schimb` [i remediul se schimb`.
MAM
~ & CO
PIL
Dr. Elena Agneta VârtanMedic specialist medicin` general` [i homeopatie
Adresa cabinet: Str. Nifon Balasescu nr. 7, sector 2, Bucure[ti (zona Gara de Est)Telefon program`ri: 0748.621.903/021.250.82.03
H e l p N e t – F a r m a c i a u n d e t e s i m ] i b i n e 21
Ca [i adul]ii, bebelu[ii au propriile nevoi, fiind\ns` total dependen]i de oamenii mari, care au misiunea [i provocarea de a descifra [i de a \n]elege ce anume \[i doresc micu]ii. Iat`
câteva sfaturi utile.
PlânsulEste principala form` de comunicare la bebelu[i. Pentru p`rin]ii afla]i la primul copil, situa]ia poate deveni stre-sant` [i frustrant`, mai ales dup` prima lun` de la na[tere, când intervine oboseala. |ns` tot acum, mama ajunge s`-[i cunoasc` bebelu[ul destul de bine, \n]ele-gându-i astfel nevoile. |n primul rând, copilul plânge de foame, de sete, pentru c` este murdar sau obosit. Plân-sul de foame este puternic [i iritat. Copilul se lini[te[te când prime[te sânul sau biberonul, dar \ncepe iar s` plâng` dac` \ndep`rt`m mâncarea. Când este murdar sau \l sup`r` ceva din mediul \nconjur`tor, copilul plân-ge mai domol [i \nceteaz` imediat dup` ce \l schimb`m. Plânsul de oboseal` este monoton [i arat` faptul c` bebe dore[te de la p`rin]i pu]in` aten]ie. |n prezen]a ma-mei, cel mai frecvent, bebelu[ul se lini[e[te [i adoarme. Destul de des, bebelu[ul plânge din cauza gazelor din traiectul digestiv - colicile. Ele sunt cauzate cel mai frec-vent de faptul c` tubul digestiv al copilului este \nc` in-complet dezvoltat, dar pot avea [i alte cauze – dis-func]io-nalit`]i ale tubului digestiv sau alergia la medicamente. O cauz` de neocolit a plânsului este [i o mam` anxi-oas`. Copilul simte foarte bine starea mamei [i este in-fluen]at de ea. Leg`tura mam` – copil se stabile[te \nc` din timpul sarcinii [i se \nt`re[te la na[tere.
Solu]ii atunci când bebe plânge: verificarea programului (dac` au trecut vreo 3 ore de la ul-tima mas`, este foarte posibil s` \i fie foame), distragerea aten]iei prin joc, o b`i]` cald` [i lini[titoare dac` se apropie ora de somn(aten]ie, un copil agitat este mai greu de st`pâ-nit), o scurt plimbare sau contactul corp la corp (ideal pe burta m`micii, având grij` ca cel mic s` nu se sufoce). |n cazul \n care copilul nu se li-ni[te[te [i este \n continuare agitat, cel mai bine este s` \l vad` medicul de familie sau pediatrul.
Limbajul semnelorStudii diverse au demonstrat faptul c`, \n ciuda p`rerilor ini]iale, folosirea limbajului semnelor \n co-
Bebelu[ii se nasc cu o nevoie vital` de comunicare cu cei din jur, iar comunicarea timpurie cu ace[tia joac` un rol esen]ial \n buna lor dezvoltare cognitiv` [i senzorial`.
Comunicareacu bebelu[ul
MAM
~ & CO
PIL
Dr. Dana DiacMedic specialist medicin` de familie
Competen]e homeopatie
municarea cu bebelu[ii are numeroase beneficii: dez-voltarea intelectual` prin crearea de conexiuni neuro-nale, dezvoltarea vocabularului, reducerea frustr`rii de ambele p`r]i [i evitarea problemelor comportamentale de tipul crizelor de nervi, cre[terea \ncrederii \n sine a bebelu[ului. Concret, metoda presupune asocierea semnelor pentru anumite cuvinte, la \nceput simple: papa, somn sau gata, demers recomandat \n jurul vârs-tei de 4-6 luni. Apoi, odat` cu cre[terea bebelu[ului, limbajul poate deveni mai elaborat. De exemplu, \n timpul mesei, mama poate s` \ntrebe copilul dac` mai dore[te mâncare \ntinzându-i linguri]a c`tre guri]`: dac` sugarul nu va mai dori s` m`nânce \[i va \ntoarce capul sau se va strâmba, iar dac` mai dore[te s` m`nânce va zâmbi, deschide gura, ca apoi peste câte-va s`pt`mâni s` gesticuleze, s` \ntind` mâna c`tre mâncare [i s` \ncerce s` apuce linguri]a sau farfuria.Capacitatea de comunicare a celor mici se dezvolt` atunci când rolurile se schimb` alternativ: mama imit` ac]iunile, sunetele [i gesturile copilului, iar acesta le imit` pe ale mamei. Din acest motiv, foarte importante \n reu[ita acestei metode sunt implicarea activ` a adul]ilor, repeti]ia constant` a semnelor [i aten]ia deosebit` acor-dat limbajului corpului: timbrul vocii, expresivitatea fe]ei, pozi]ia corpului, anumite gesturi. O bun` comunicare implic` astfel contact vizual permanent cu cel mic, un ritm de vorbire calm [i \ncet, atingerile blânde [i o mi-mic` corelat` la tema discu]iei (de exemplu fe]ele haioase ale adul]ilor, ce fac deliciul copiilor).
MasajulMasajul bebelu[ilor are efecte favorabile asupra tonu-sului muscular, mobilit`]ii articula]iilor, circula]iei sângelui, respira]iei [i asupra digestiei. |n plus, ajut` la crearea unei leg`turi unice mam`-bebelu[, dar [i la relaxarea celui mic, deoarece transform` mediul \ntr-unul sigur, asemeni celui din burtic`. Este indicat ca masajul s` se realizeze dup` prima lun` de via]` [i s` fie unul specific vârstei: astfel, \n primul an de via]`, masajul stimuleaz` adoptarea pozi]iilor normale [i abi-lit`]ilor de mi[care ce se instaleaz` treptat.
H e l p N e t – F a r m a c i a u n d e t e s i m ] i b i n e 23
|n via]a de p`rinte, ca [i \n via]a de cuplu, minciuna nu are ce c`uta. Ea erodeaz` \ncrederea [i, f`r` \ncredere, cuplul se destram` [i autoritatea \n fa]a copiilor se f`râmi]eaz`.
Irina PetreaPedagog
Cum spunem copiilor adev`ruri nepl`cute
Ca partener, suntem profund insulta]i [i r`ni]i de minciunile celuilalt, ca p`rinte, ne irit` [i ne \ngrijoreaz` minciunile co-pilului, \ns` adesea ne gândim s` min-
]im ([i, uneori, chiar min]im!) nu pentru a mani-pula, ci pentru c` nu [tim cum s` spunem cuiva un adev`r care doare. {i când aceast` persoan` se \ntâmpl` s` fie chiar copilul nostru, dilema moral` poate fi teribil`.
Cum proced`m?
1 Evit` spontaneitatea – a spune copilului un adev`r nepl`cut, chiar dureros, f`r` a te preg`ti
implic` riscul de a izbucni \n plâns, de a tremura, de a face o scen` care poate s` fie mai greu de suportat decât adev`rul \n sine. Preg`te[te-]i discursul [i repet`-l de câteva ori. Dac` copilul \]i pune o \ntrebare delicat` [i nu \i po]i r`spunde pe loc, spune-i c` vei reflecta [i \i vei da r`spunsul cât de repede po]i, dar nu-l duce cu vorba, sperând c` se va l`sa p`guba[ – va deveni tot mai suspicios [i mai nelini[tit. Dac` ai primit o veste nepl`cut` la telefon, \n fa]a copilului, ia-]i un moment de reculegere [i, dac` po]i, las` copilul \n grija celuilalt p`rinte, unui alt membru al familiei sau unui prieten/vecin bun pân` când \]i revii \n fire;
2 Scurt [i la obiect – alege cuvinte simple, pro-pozi]ii scurte [i afirmative. Evit` s` catastrofizezi
mesajul cu expresii de tipul „m` cutremur când m` gân-desc“, „din nefericire“ etc. Precizeaz` ce anume din rutina zilnic` va r`mâne neschimbat [i ce nout`]i se vor ivi, f`r` s` le prezin]i ca pe ni[te schimb`ri dramatice;
3 Controleaz`-]i emo]iile – chinezii spun c` centrul emo]iilor este gâtul, prin urmare, mare grij` la voce
– trebuie st`pânit`. Dac` tremur`/frânge, ia o pauz`, in-spir` adânc, drege-]i glasul. Grij` [i la mimica fe]ei. O figur` r`v`[it` va speria copilul chiar mai tare decât ves-tea [i va r`mâne o amintire dintre cele mai tulbur`toare. Evit` a-]i da frâu emo]iilor \n fa]a lui, a plânge cu sughi-]uri, acest lucru \l \ngroze[te, \l blocheaz`: pe cine s` mai conteze? De asemenea, gesturile [i mi[c`rile pot tr`da tulburarea: frângerea mâinilor, mu[carea buzei, frecarea fe]ei \n mâini, \ncle[tarea maxilarelor, trasul de p`r, mersul agitat de colo-colo etc. Ele sporesc drama-tismul [i catastrofizeaz` percep]ia copilului \n leg`tur` cu evenimentul sau situa]ia respectiv`;
4 R`spunde \ntreb`rilor copilului [i nu te pierde \n prea multe explica]ii [i detalii. Nu te complica.
Exersarea discursului ne ajut` [i \n aceast` privin]`, \n timp ce spontaneitatea ne poate l`sa descoperi]i [i dezorienta]i. St`rile noastre emo]ionale se transmit copilului mai repede [i mai sigur decât guturaiul.
Cei mici, sub 3-4 ani, oricât de mult le-am expli-ca anumite lucruri, chiar nu le \n]eleg. Cel mai important este s` li se asigure o rutin` cât mai apropiat` de cea obi[nuit`, s` primeasc` \n continuare afec]iune, mângâiere, lini[tire.
Pe lâng` asemenea situa]ii dramatice, sunt [i al-tele care nou , ca adul]i, ni se pot p`rea neimportan-te, dar pentru copil este spulberarea celui mai fru-mos mit al copil riei: Mo[ Cr`ciun [i Mo[ Nicolae.
Ce este de f`cut \n acest caz?
1 Alege cu grij` momentul, pe cât posibil, nu chiar \nainte de s`rb`tori, ci dup`, dac` ai semne
c` cel mic are suspiciuni \n leg`tur` cu originea cado-urilor sau pune \ntreb`ri pertinente de genul „cum de ajunge Mo[ Cr`ciun la to]i copiii p`mântului \ntr-o singur` noapte?“
2 Alege cu grij cuvintele – evit s spui lucruri de genul „a fost o p`c`leal`“, „nu exist`“. Asemenea
cuvinte dor nespus, mai ales c` „agen]ii“ acestei de-cep]ii sunt tocmai adul]ii \n care copilul se \ncrede cel mai mult.
3 |nva]`-l s` ofere cadouri – leag` povestirea de obiceiul minunat al oferirii de cadouri – unii altora,
dar, mai ales, celor nevoia[i. |ndeamn`-l [i sprijin`-l s` fie [i el Mo[ Cr`ciun pentru cineva, mai ales un om s`rman [i astfel, un adev`r nepl`cut, dureros, ne poate transforma \n oameni mai buni…
De altfel, fiecare adev`r nepl`cut este o oportu-nitate pentru copiii no[tri – de a cre[te, de a face fa]` situa]iei, de a-[i forma caracterul. Iar pentru noi, o oportunitate de a le ar`ta c`, indiferent de situa]ie, pot avea \ncredere \n noi [i, la rându-le, pot s` ne \mp`rt`[easc` cu toat` \ncrederea, orice adev`r personal, oricât de nepl`cut sau dureros ar fi pentru noi.
Help Net 41Help Net 40Help Net 62Help Net 24Help Net 68Help Net 31Help Net 33Help Net 103Help Net 125Help Net 131Help Net 133Help Net 29Help Net 30Help Net 67Help Net 82Help Net 83Help Net 97Help Net 129Help Net 145Help Net 57Help Net 93Help Net 99Help Net 115Help Net 22Help Net 80Help Net 92Help Net 137Help Net 72Help Net 108Help Net 44Help Net 54Help Net 134Help Net 66Help Net 61Help Net 63Help Net 140Help Net 78Help Net 79Help Net 90Help Net 95Help Net 112Help Net 130Help Net 142Help Net 69Help Net 110Help Net 17Help Net 37Help Net 59Help Net 135Help Net 60Help Net 64Help Net 94Help Net 114Help Net 91Help Net 1Help Net 21Help Net 23Help Net 36Help Net 39Help Net 55Help Net 65Help Net 75Help Net 86Help Net 88Help Net 98Help Net 100Help Net 105Help Net 126Help Net 128Help Net 28Help Net 116 Help Net 120Help Net 136
Bd. Transilvania nr. 16, bl. 35, Alba Iulia, tel. 0258.806.255Str. Nicolae Titulescu, nr. 1 M, bl. 280, Alba Iulia, Alba, tel: 0258.819.856Str. Lucian Blaga nr. 85, Sebe[, tel. 0258.730.844Str. {tefan Augustin Doina[ nr. 1, Arad, tel. 0357.431.919Pia]a Spitalului nr.1-5, bl.5, Arad, tel. 0257.338.558Str. Grivi]ei bl. 16, Pite[ti, tel. 0348.439.725Calea Craiovei bl. B1 (Complex Boema), Pite[ti, tel. 0348.439.726Str. Nicolae B`lcescu nr. 91-95 (Centrul Comercial Kaufl and), Pite[ti, tel. 0348.430.989Str. Aleea Spitalului nr. 18, parter, Pite[ti, tel. 0248.288.433Str. 1 Decembrie, bl. M6, G`vana, Pite[ti, tel: 0348.419.101 {os. Calea Craiovei, Complex Comercial Craiovei, Pite[ti, tel: 0248.250.210Pia]a Sfatului nr. 7, Bra[ov, tel. 0368.456.089Str. Mure[enilor nr. 18 (Libr`ria {t. O. Iosif), Bra[ov, tel. 0368.456.088Str. Republicii nr. 18, Bra[ov, tel. 0368.456.087Str. Grivi]ei nr. 47, Bra[ov, tel. 0368.457.332Str. Nicolae B`lcescu nr. 62 (Complex Star), Bra[ov, tel. 0268.417.792Str. Zorilor, nr. 5, Bl.D5, parter, Bra[ov, tel. 0268.310.869.Str. Olte], nr. 31-33, bl. 306, parter, Bra[ov, tel. 0752.343.429Str. Eroilor Revolu]iei 22 Decembrie 1989, nr. 49B, C l ra[i (complex Kaufland), tel: 0242.312.911Pia]a Mihai Viteazu nr. 39, Cluj-Napoca, tel. 0364.409.648Bd. 1 Decembrie 1918 nr. 142 (Hipermarket CORA), Cluj-Napoca, tel. 0264.485.570Str. Islazului nr. 18 (cartier M`n`[tur), Cluj-Napoca, tel. 0364.417.385Str. Fântânelelor nr. 35, \n incinta magazinului Profi , tel: 0752.343.550, Cluj-NapocaBd. Tomis nr. 314, bl. LT5B, Constan]a, tel. 0341.458.785Str. Unirii nr. 70, Constan]a, tel. 0341.178.339 Bd. Mangaliei nr. 195 A (Complex Real), Constan]a, tel. 0341.458.889Str. Constan]ei nr. 26, N`vodari (complex Kaufl and), tel: 0241.768.138Str. Grof Miko Imre nr. 6 (Centrul Comercial {uga[), Sfântu Gheorghe, tel. 0367.802.977Str. Tudor Vladimirescu nr. 23 (fost 101), Târgovi[te, tel. 0345.401.500Str. Saturn nr. 1-5 (Complex }iglina 1), Gala]i, tel. 0336.401.029Bd. Mihai Viteazu nr. 5, Giurgiu, tel. 0246.210.280Str. Vlad }epe[ – Ecaterina Varga (Complex Pia]a Central`), Giurgiu, tel. 0374.203.103Bd. Decebal (Complex Comercial Central), parter, corp D, Deva, tel. 0354.807.500Str. Matei Basarab nr. 53 (Magazinul Universal Ialomi]a), Slobozia, tel. 0343.401.245Complex Kaufl and DN 2 A, Slobozia, tel. 0374.20.90.29Str. Matei Basarab, bloc D6/38, Slobozia, Ialomi]a, tel: 0752.343.540Str. Bacinschi nr. 5, bl. CL1, Ia[i, tel. 0332.440.203Str. Nicolae Iorga nr. 43, Ia[i, tel. 0332.440.204Str. Alexandru cel Bun nr. 19, bl. B3, Ia[i, tel. 0332.447.500Str. Bucium nr. 36, (Complex Felicia - Carrefour), Ia[i, tel. 0332.440.247{os. Unirii nr. 2, (lâng` Mega Image), comuna Corbeanca, tel. 021.315.65.32Str. 23 August, bl. U5, Otopeni, tel. 0752.343.430{os. Bucure[ti-Târgovi[te nr. 1A, Mogo[oaia, tel: 0314.382.483Bd. Unirii nr. 8-10 (magazinul Maramure[ul), Baia-Mare, tel. 0262.250.197Str.Constructorilor, nr.1 (Complex Cora), Drobeta Turnu Severin, tel. 0252.330.040Bd. Republicii nr. 17-25, Ploie[ti, tel. 0344.802.285Bd. Republicii nr. 104, (lâng` Mega Image), Ploie[ti, tel. 0244.407.755Str. Unirii nr. 2, bl. MAN, Ploie[ti, tel. 0244.512.124Str. General Vasile Milea nr. 3, bl. B1, Ploie[ti, tel. 0752.343.435Str. Corneliu Coposu nr. 6, Satu Mare, tel. 0361.419.997Pia]a Libert`]ii nr. 4, Satu Mare, tel. 0261.714.025Pia]a Eroii Revolu]iei nr. 4, Satu Mare, tel. 0361.411.537Str. {tefan cel Mare nr 37, Ardud, tel: 0261.771.465Str. M`r`[e[ti nr. 39A, bl. A12, Suceava, tel. 0230.511.510Bd. Gh. Laz`r nr. 30-32, Timi[oara, tel. 0256.400.232Str. Republicii nr. 53, Jimbolia, tel. 0256.362.502Str. 30 Decembrie nr. 2, Sânnicolau Mare, tel. 0256.372.369Str. Martir Ioan Stanciu Nr. 2 (fost` Naturii, nr.2), tel. 0356.172.255Str. Principal` nr. 249, Dude[tii Vechi, tel. 0256.374.248Str Zborului nr. 8 (Pia]a Dacia), Timi[oara, tel. 0356.459.541Str. Some[ului nr. 9, Lugoj, tel. 0256.329.977Calea {agului nr. 70, bl. 22A, sc. B, Timi[oara, tel. 0356.178.240Str. A[trilor nr. 20-26, Timi[oara, tel. 0356.459.343Calea Aradului nr. 56A (Complex REAL), Timi[oara, tel. 0256.226.875Str. Buzia[ului nr. 28, Timi[oara, tel. 0356.172.420DN 59, (Complex REAL 2), Comuna Giroc, tel. 0356.175.891Str. Independen]ei nr. 1-3, Timi[oara, tel. 0356.001.530Calea Aradului nr. 18, bl. 8, parter, Timi[oara, tel. 0256.244.350Str. Mocioni nr. 7, Lugoj, tel. 0752.343.428Str. Regina Maria nr. 5, Râmnicu Vâlcea, tel. 0350.421.808Str. Calea lui Traian, nr 199A, Râmnicu-Vâlcea, tel. 0250.820.200Str. Mihai Viteazu nr. 41, bl. 7, sc. C, Râmnicu-Vâlcea, 0250.734.090Bd. Tineretului, nr. 1, bl. A 12, Sc. D, parter, Râmnicu Vâlcea, tel: 0752.343.43624
Help Line Homeopatie 0745 265 299Help Net 3Help Net 12Help Net 15Help Net 32Help Net 34Help Net 35Help Net 48Help Net 49Help Net 52Help Net 53Help Net 58Help Net 73Help Net 76Help Net 84Help Net 87Help Net 89Help Net 96Help Net 104Help Net 106Help Net 107Help Net 118Help Net 119Help Net 121Help Net 123Help Net 124Help Net 141Help Net 138Help Net 4Help Net 6Help Net 9Help Net 13Help Net 18Help Net 27Help Net 70Help Net 81Help Net 101Help Net 117Help Net 132Help Net 2Help Net 5Help Net 8Help Net 20Help Net 25Help Net 38Help Net 48Help Net 50Help Net 56Help Net 74Help Net 85Help Net 102Help Net 111Help Net 113Help Net 14Help Net 42Help Net 51Help Net 77Help Net 16Help Net 26Help Net 43Help Net 45Help Net 122Help Net 143Help Net 7Help Net 10Help Net 11Help Net 19Help Net 46Help Net 47Help Net 71Help Net 109Help Net 127Help Net 139
Bd. Dinicu Golescu nr. 29 (Gara de Nord), tel. 0314.050.445Calea Doroban]ilor nr. 89-91 ({tefan cel Mare), tel. 0314.050.456Bd. Ion Mihalache nr. 92 (Mega Image), tel. 0314.100.342{os. Nicolae Titulescu nr. 88 (Banu Manta), tel. 0314.050.477Bd. Ion Mihalache, nr. 128 bis (Pia]a Domenii), 021.224.36.40Str. Lt. Av. Radu Beller nr. 8 (Pia]a Doroban]i), tel. 0314.100.341Calea Floreasca nr. 111 - 113, tel: 021.348.02.34Bd. Ion Mihalache nr. 115, (intersec]ia str. Turda cu bd. Ion Mihalache), tel. 021.224.13.70Str. Tache Ionescu nr. 1, tel. 0314.050.696Str. Lt. Av. Radu Beller nr. 3-7 (Pia]a Doroban]i), tel. 0314.255.775{os. Nicolae Titulescu nr. 4-8 (America House Building), tel. 0314.050.668Str. Nicolae Caranfi l nr. 52-56 (O.P. 52), tel. 021.232.12.88{os. Bucure[tii Noi nr. 70, tel. 021.667.03.55 Str. Ion Mihalache nr. 128C (Pia]a Domenii), tel. 0314.050.694Str. {tefan Burileanu nr. 14-16, bl. 13M-13N, tel. 0314.050.674Calea Doroban]ilor nr. 132, tel. 0314.050.685{os. Bucure[ti-Ploie[ti nr. 42D (Complex B`neasa, B`neasa Shopping City), tel. 021.361.15.67Str. Clucerului nr. 2 (Pia]a 1 Mai), tel. 0314.258.026Str. Alma[ nr. 2-8 (Pia]a 16 Februarie), tel. 021.667.03.20{os. Bucure[ti-Ploie[ti nr. 12, bl. XIII/3, tel. 0318.056.001Pia]a Victoriei Bl A6, parter (col] cu str. Buze[ti), tel. 021.313.22.88Bd. M`r`[ti, nr. 63 (spital CF2), tel. 021.317.70.93Bd. Ion Mihalache, nr. 111, bl. 12A, parter, tel. 021.224.11.58Calea {tirbei Vod nr. 152 (intersec]ie cu Berzei), tel. 021.311.60.86{oseaua Chitilei, nr.284 – 288 (Complex Comercial Colosseum), 021.796.13.75Str. Piatra Morii nr. 34 (cartier S`m`roia), tel: 0314.381.760 {os. Pipera nr. 31-33, bl. IV B, parter, tel: 0314.381.444{os. Mihai Bravu nr. 128 (Metrou Iancului), tel. 0770.890.585Str. Vatra Luminoas nr. 28, bl. P7, tel. 021.250.01.29Bd. Chi[in`u nr. 16 (Socului), tel. 021.627.00.30Calea Mo[ilor nr. 223 (Mihai Eminescu), tel. 0314.050.451{os. Iancului nr. 13, bl. 107, tel. 021.250.04.07Str. D-na Ghica nr. 6, bl. 3, tel. 021.242.03.09Str. Teiul Doamnei nr. 10, bl. 10 (Sec]ia 7 Poli]ie), tel. 021.242.01.57Str. Bati[tei nr. 17, tel. 0314.050.692Str. Ing. George Constantinescu nr. 3 (Metrou Pipera), tel. 021.308.25.44{os. {tefan Cel Mare, nr. 42 , parter, 021.211.50.06{oseaua Mihai Bravu, nr. 138, tel: 021.252.05.14Bd. Camil Ressu nr. 12 (Metrou Dristor I), tel. 0314.016.333Bd. 1 Decembrie 1918 nr. 41 (O.P. 72 Titan), tel. 021.345.01.41Bd. Camil Ressu nr. 6, bl. 2 (Metrou Dristor), tel. 0314.258.025{os. Mihai Bravu nr. 292 (Mega Image), tel. 021.320.09.06Bd. Carol nr. 8 (Pia]a Rosetti), tel. 021.310.52.40Str. Baba Novac nr. 13A, bl. 2, tel. 021.324.05.78Str. Camil Ressu nr. 68 (Pia]a Matei Ambrozie), tel. 0314.050.591Str. Liviu Rebreanu nr. 14 (vizavi de Mega Image Titan), tel. 021.340.03.64Calea C l ra[i nr.131, 0314.252.100 Bd. 1 Decembrie 1918 nr. 37, 021.345.10.03Str. Constantin Brâncu[i nr. 23, 0314.050.775Bd. Corneliu Coposu nr. 2 (Carrefour Unirii), tel. 021.313.20.25Str.Câmpia Libert`]ii, nr. 54, tel. 021.324.05.76Bd. Nicolae Grigorescu nr. 41, parter, tel. 021.340.01.99Bd. Unirii nr. 27 (Metrou Unirii), tel. 0314.050.457Str. Constantin R`dulescu Motru nr. 4 (Pia]a Norilor), tel. 0314.050.535Bd. {incai nr. 1-1A, tel. 0314.050.617Bd. Constantin Brâncoveanu nr. 12, bl B4, parter, tel. 021.332.03.76Calea 13 Septembrie nr. 126, bl. P34 (Monitorul Ofi cial), tel. 021.410.06.05 Calea Rahovei nr. 305 (intersec]ia cu Sebastian), tel. 021.456.02.45Str. Mihail Sebastian nr.133-135, bl. V29 (Prosper), tel. 021.410.30.02{os. Panduri nr. 71 (Carrefour Panduri), tel. 0314.050.755Str. Elefterie nr. 47-49 (Pia]a Cotroceni, lâng BRD), 021.410.04.94{os. Alexandriei nr. 152 (complex Cora Alexandriei), tel. 0314.382.570Bd. Iuliu Maniu nr. 17-19 (Pia]a Gorjului), tel. 021.433.03.74Bd. Iuliu Maniu nr. 78-92 (Pia]a Veteranilor), tel. 021.430.20.45Calea Crânga[i nr. 16 (Pia]a Crânga[i), tel. 0314.050.695Str. 1 Mai nr. 15, bl. C3 (vizavi de Restaurant Prim`vara), tel. 021.440.12.40Str. Bra[ov nr. 21 Complex Comercial A9 (Pia]a Moghioro[), tel. 021.440.01.62Bd. Iuliu Maniu nr. 140 (Pia]a Gorjului), tel. 021.433.03.47 Bd. Iuliu Maniu nr. 19 (Hipermarket Cora Lujerului), tel. 0314.100.331Bd. Uverturii nr. 83, bl. O15, tel. 021.430.03.13Bd. Iuliu Maniu, nr. 78 – 92 (Pia]a Veteranilor), 021.771.17.20Str. Aleea B iu], nr. 20B, tel: 0314.381.445 25
