199
S. AURELII AUGUSTINI SFANTUL AUGUSTIN OPERAOMNIA VOLUMUT, III De musica r,,, lu F r",511"+ Despre muzicd, EDTTTE BILINGVA DACIA
| Date post: | 05-Jul-2015 |
| Category: |
Documents |
| Upload: | sergiualin1 |
| View: | 622 times |
| Download: | 52 times |
S. AURELII AUGUSTINISFANTUL AUGUSTIN
OPERAOMNIAVOLUMUT, III
De musica
r,,, lu F r",511"+
Despre muzicd,
EDTTTE BILINGVA
DACIA
Augustin, sf6ntul nepereche,dupi eare filosofia a lncetat sE fiealta dec fit cre$tinA, mirificulcugetEtor oase ni l-a incregtinatpe Platon, a ctitorit culturauniversal6 modornfl, a lnvdtat ginu iaceteazil s5 lnvefe lumeaculu $[ sa priveascl pe sineinsigi, dar, mai cu $eamX, oumsI priveascd lntru sine ins[gi,sE O descopere qi ri piryeasc[ demnipe inefabila Cale a credinfei, speranpi gi
iubirii, vorbegte, iatE, de-acumgi romflnegte.
Vasile Sav
T}PE,RA O [A
Encldriilion sive De fide, sp* er chariate .
Enehiridinn sau Derpre creding, speran;l9i iubirqDe fide et S olo " Despre credinl& ryi CrezDe $yrn'bclo,serfilo ad cateehun-tenos - Despre Crez cdtre catechumeniDe lihern athinio . Liherul ar[rirruDe musica " Despre muzicfiCcntra * mie$s - Conrra aearjernieilotile ordine " Desple ordineDe qaantir anirnae " De"rpre eantitatea sufletuluiSolilequia " Si:l.ilncriiDe natura honi " Despre nafi.lr& bineluiDe ogone ehristiunei - Despre lupta cregtin[De mrrgisro, Despre magistruDe beara vrta - Despre viaga fericitlDe imrni:rtalir*te animae. Despre nemurirea su*lerului
ttttt+. edituradacia . no
{f,-"ttu-
f
es
I r,
. ,,i .ff6+
1I
irIiV
V
w
ISSN 971*35-1,51a-a
DESPRE MUZICA
Cole4ia: Sf' Aryuain OPm OmniaCmrdorraton l/asileku
. CoPertarSo'inL"P
ConePlie graficfl: Mihai knm
,. lIleeoriorca CIP a Bibliotodt Naflonafe a RomAniei:
Atr.]GUgXIN,Sf.Ile rnuslca - Deqre mudctr / Sfdntul Augustin; trad'' note
gi comentarii: Yasile Sav - ClufNapoca: Dacia, 2O02
396 p.; 13x20,6 cm - (Opera Omnia)
ISBN:97$3S159%2
I. Sav, Vasile (trad.)
821.124',02-97=136.1
tnl. VNL/76 91 11; far: 026l/76 9l t2Cdeufa pogtal[ 609; Piafa 25 octombrie nr' 12
www.multiarea.roBaia Mare: 4800, aE. Victoriei nr' 146
tel./fax 0262/218923Ttrgu Mure9: 4300, str. Migurei nr' 34
tel./far: 0266/13 22 87
Redactor: Alexandra Rednic
Tehnoredactor: Cristian Moisa
Comanda nr. 4540
SFANTL]L AUGUSTIN
Oponl OuurlVoluuul III
DESPRE }J{L]ZICA(DE MUSICA)
Edigie bilingvlText latin-rom2n
Traducere, note introductive, note qi comentarii deVASiLE SAV
EDNURADACIAClqi-Napoca
NOTA INTRODUCTIT/A
,Sf6ntul Augustin a lSsat o operd imens6: filosoficd, moral6,dogmaticd; pAnd gi w Tiatat de muzifi, ffu[ sd mai socotim celepeste doud sute de Scrieoi, dintre ca.re nrulte surrt nigte oprrscrrle.
insd evolqia sa poate fi urmnritn in citeva lucrdri fundanrentale,c[rora le-a acordat o deosebitd ingrijire literard, in specialSolilocuiile (386-387), Confesiunile (397-398) $ Cetatea luiDumnezeu (473-42)." Acestea sunt parte din crrvintele cu care lesrtBayet apreciazd, in Istoria literaturii latine (trad. Rom., Ed.Univers, 7912, p. 767), opera SfAntului Augustin. E clar cd, aga
curn se mai intAmpli gi la case mai mari, celebnrl sorbonard nicin-a rdsfoit m6car De mtnica, necum so fi gi citit, cdci, altfel, nui-ar fi scdpat din vArful condeiului acel ,pAnd gi un Tlwtat demuzicd". Paradoxal sau, din perspectiva timpului, normal, Demusica nu e, nici pe departe, un. tratat despre muzicit, ci ununic, in istoria culturii universale, tratat de poeticd (qi, totodatd,poietic[), de metricd, adic6, mai bine zis, despre ritm, metrr gi
vers, in care, dintru m6sur6, ritm, armonie, atdt cAt pot fi eleinvederate intru corporale gi trecdtoare, sfAntul neperechederuonstreazd ralional existenla lui Dumnezeu.
Ce fel de hatat este De musim, ne{ spune, lncaltea, SfAntuI
Augustin insugi, intro epistold c5tre episc.opul Memor(i)us, care licerea insistent cele qase ce4i De musica, epistoli pe care, pentru ainvedera gi stilul epistolar al ctitorului culturii europene, o redauintegral. Aqadar:
6 Sl. Aureliu Ar.gitrstin' Desprc muziad
' c'e+tine'
S. Aurelii Augrstini,
Hipponensis ePiscoPi"
Epistolae,
Eplstolnrum classh II,
EPISTOI,/\ CI
1. Nullas iam redderedebui litteras sanctae
Charitati tuae sine his libris,quos a me sancti amoris iureviolerrtissimo flagitasti, ut hac
saltenr obedientia resPon-
derem epistolis tuis, quibus
Sfdntul Augustrn,
EpiscoPul HiPPonei'
, EPistole,
Gmpa a doua a ePlilolelor'
EPISTOT,A CI
fiind"a-s indrigit' $i, intr-adev5r'
nici nu-s indrrigit, nu-s indllat, nu-s
ales de c6tre un neqtine, ci de c6tre
1. Nu se cidea s6-i mai trimit
nici o scrisoare sfintei Charitdlii tale
prin aceast[ obedienlh, sd rdsPund
Lpistolelor tale, prin care ai crezut
de cuviin@ si mi-mPovirezt rnar
mult decit sA md onorezi' Cu toate
cd, unde nr6-nclin, fiindc6-s
impovfuat, a<nlo chiar sunt in6lfat'
Noti introd,wtiud na
Domini sacerdote, quem sicacceptum Deo sentio, ut cumanimam tuam tam bonamlevas ad Dorninum, quoniamin illa me habes, leves et me.Debui ergo nunc librosmittere, quos emendaturumme esse promiseram: et ideonon misi, quia non emendavi;non quia nolui, sed quia nonpotui, curis videlicet multis etmultum praevalentibus occu-patus. Nimis autem ingraturnac ferreum fuit, ut te qui nossic amas, hic sanctus frater etco[ega noster Possidius, in quonostram non parYam Prae-sentiam reperies, vel nondisceret, vel sine litteris nostrisdiscere. Bst enim per nostrumrninisterium non litteris illis,quas variarum servi IibidinumIiberales vocant, sed dominicopane nutritus, quantus eipotuit per nostras augustiasdispensari.
2. Quid enim aliuddicendum est eis, qui cum sintiniqui et impii, Iiberaliter sibividentur eruditi, nisi quod inlilteris vere liberalibus legimus: Sioos Filius Liberauerit, tunc uere
Liberi eritis? Per eum namque[)raestatr.]r rit ipse etiam, quaeliberales disciplinae ab eis qui inlibertatem vocati non suntappellantur, quid in se habeant
ilustrul bdrbat gi sacerdot alDomnului, pe careleJ simt astfelpldcut lui Dumnezeu, incAt, cAndsufletul tELr atata de bun fl-l inallila Domnul, fiindcd md ai, iri el, pemine, m6-na\i gi pe mine. Tfebuiadeci si-{i trimit, acum, ci4ile, pecare promisesem cd Ie voi corecta,gi de aceea nu le-am trimis, {iindc5nu le-arn corectat; nu fiindcd n-amvoit, ci fiindcd n-am putut, multocupat, incaltea, de multele lucrdriprevalente. Ar fi fost insd ingratfoarte gi crud ca pe tine, care ne.iubegti astfel, acest sfAnt frate gicoleg al nostru, Possidius, intrucarele vei g6si nu mici prezenlanoastri, fie sd nu te cunoascd, fiesd te cunoascd fdri scrierileno&stre. Fost-a, intr-adev6r, prinministeriul nostru nutrit nu cuacele scrieri, pe care servii variilorlibidouri Ie numesc liberale, ci cudomneasca pAne, cAtri. i-a putut filui oferit6 prin strAmtor6rilenoastre.
2. intr-adevdr, ce alta le e dezis celor ce) cum sunt nedrepli gi
impii, igi par loruqi liberal educa{r,decAt numai qi numai ceea ce citimin scrierile cu adevdrat liberale:Dacd Fiul ud ua fi liberat pe uoi,
atunci wli fi adeudrat liberi? CFrci
prin El se 9i presteazd ca El chiar sd
fie cunoscut ce pot sE Fihd liberal insine disciplinele care-s numiteliberale de c5tre cei ce n-au fost
Notd, inhod.uctit;d.
quibus vanorum Plena sunt
"L.mirr* Poetarum, utlo modo
nostrae consonant litrertati; non
oratorum inflata et exPolita
mendacia; non denique iPsorum
glorificavenrnt" aTt gra egenrnt'
Ied eot rrer't-tnt in cogitationibus
suis, et obscuratum est rnsrPrens
cor eorum, et dicentes se esse
sapientes, stulti facti sunt: et
irnmutaverunt gloriam incomrPtr
Dei in similitudinem imaginis
frugae ac
e liberaleshominum
scilicet infelicium, q* D"i gratiam
oer Jesum Christum Qominumiro.rr.,*, qua sola libe;amur de
corpore mortis huius (1d. VII,24.25), non cognoverunt, nec iners rpsrs qlrae vera senserunt.I-Tistoria sane, cuius scriptoresfidem se DIAECTDLTC
narrationibus suis debereprofitentur fortassis habeataliquid cognitione dignumliberis, cum sive bona sive malahominum, tamen vera narrantur.Quamvis in eis cognoscendis,qui Spiritu Sancto non adiutisunt. rumoresgue colligere ipsalrumanae infirmitatisoonditiorre compulsi sunt,quemadmodum non fallerenturin plurimis, omnino non video:est tarnen in eis aliquapropinquitas libertatis, sivoluntatem mentiendi nonhabent, [368] nec hominesllallunt, nisi cum ab hominibusIrumana infirmitate falluntur'.
3. Verum quia in omnibusl'erLrm motibus quid uumerivuleant, facilius consideratur invocibus, eaque consideratio<luibusdam quasi gradatisit:ineribus nititur ad supernairrtima veritatis, in quibus viisoetendit se sapientia hilariter, etrrr omni providentia occurritttrnantibus (Sap. \T, 17): initiorrostri otii cum a curis maioribusrrrngisque necessariis vacabattrrtimus, volui per ista, quae arrobis desiderasti, scripta
prin Iisus Christos Domnul nostm,singura prin care suutem liberafi decorpul morfii acesteia (1d., YII,24-25). Istoria, incaltea, ai cfueiscriitori declard cE trebuie sd Ii se
dea mai cu seam6 credin{Enaraliunilor lorugi, poate sd aibd.,poate? ceva demn de cunoa$tereacelor fiberi, curn, fie hunele, fie releleoamenilor, sunt narate, totugi, celeadevlrate. Cu toate cd nu vSdabsoltrt deloc cum sE nu se-ngele
tntru cunoagterea acestora, intrucele mai multe, cei care n-au fostajutali de Spiritul Sf6nt gi-au fostimpingi de lnsagi cond$ia infirrnitdEiurnane sd culeagi rumorile: estetotugi intru ei, dacE n-au voinla de-amin1i, o anume vecin6tate alibert6tii, gi oamenii nici nu ingalEdecAt numaj cAnd, prin umanainfirmitate, sunt inqelafi de c6treoarreru.
3. lntr-adevhr, fiindc6. de ce-s
in stare numerii, in toate migcdrilelucrurilor, se aualizeazd mai ugor lnvoci, gi prin aceastd analiz6 se tinde,prin anume itinerarii cvasitreptate,spre intimele supremului adevdr,itinerarii i:rtru care inpleSrciunea se
aratd bucuros pe sine gi Ie iese-ntntAmpinare iubitorilor intruintreagd providenla (fnyel.,
-Vl, 17),
am voit, Ia-nceputr-rl opului nostru,cAnd spiritul era liber de grijile rraimarr qi mai necesare, ca, prin aceste
scrieri, pe care le-ai cerul insistent
superba eroare sA fie drept mrmrte
..ri".i liberale, ale oamenilor
nefericii, agadar, care n-au cru
nici intru aceloa Pe care le-au
adevirate gragia lui Dumn
Notd, irtrodu.ctiud. 1l
lO Sf' Aurelfu Av(r.tstin" DesPrc mwca
oroludere, qtrando conscriPsi de
sr-rlo rhythmo sex libros, et de melo
scribere alios forsitan sex, fateor'
disoonebam' cum mihi otium
ir,rru* sPerabam' Sed
posteaquam mihi. curarum
ecclesiasticanrm sarcina imposita
estl ornnes illae deliciae fugere de
manibus, ita ut vix nunc rPsum
codicem inveniam, quoniam
hram voluntaterl, nec Petitionemsed iussionern. coDtemnere
ne+reo. Quod sane oPttsculum si
po*".o mittere, non qPridem nre
tibi obtemPerasse, venrrntamen te
hoc a me tantoPere flagitasse
poenitebit. Difficillime quiPPe
intelligunnrr rn eo quinque libri'
"i nJ, adsit qui non solum
numerorum: maxinre qura rn
ouibusdam etianr silentiorumii*".r.u intervalla miscentur'
quae omnino sentiri nequeunt'
nisi auditorern Pronuntratorinforrnet'
4. Sextum sane librum
quem emendatum reperi' ubi est
omnis fructus caeterorum' non
distuli mittere Charitati tuae:
intre timP, mi +a imPus sarcrna
treburilor ecleziastice, toate aceste
Jeli.ii mr'au viPat din mAini' asfel
te va nemullumi' nu' desigur'
fiindcd m-am suPus vornlei tale' ci
iiird.a t , mi l-aicerut cu atAta zel'
ir,tr-od"ta., ele cinci c54i se-npleg
"r*ait"it i.r.t, daci nu-i de fald cel
care nu doar sd ,"*:r:;1"::l
sd risunencAt sd fie
exprinrate Pr genurile
.itlrr.ito. 9i sd loveascd simlul
urechilor; mai cu seamd fiindcd in
,."t. ". amestecd riuratele
et ipse iam nobiscum comrnilit-at,
Iectione et cognitione dignividebuntur. Quem quidem nonaudeo dicere, plus amo quam te,
qura nec veraciter dico, sed tamen
audeo dicere, plus desidero cJuam
te. Mirum videri Potestquemadmodum quem Pariteramo, arnplius desiderem; sed hocmihi facit spes amplior videndieum: puto enim quod si ad nos te
iubente vel mittente venerit, et hocfac,iet quod adolescentem decet,
maxime quia nondum curismaioribus detinetur, et teiPsummihi expeditius apportabit.
Q.rilr* numeris consistant versus
Davidici non scripsi, quia nescio'
Negr-re enim ex Hebraea lingua,quam ignoro, potuit etiamrrurneros interpres exPrimere, ne
metri necessitate a-b interpretandiveritate ampius quam ratiosententiarum sinebat, digredicogerch]I: certis tamen eos constare
numeris, credo illis qui eamlinguam probe callent. Amavitenimvir ille sanch-rs musicampiamet in ea shrdia nos magis iPse quam
ullus alius auctor accendit.I{abitetis omnes in aeternum inadiutorio Alfissimi (Pwl. XC,7), qihatritatis unanimes in domo (Psol.
LXWI,7), pater materqlle {ratres
filion-rm, et cuncd unius Patris filii,memores nostri (P1,., t. XXXIII,wI W-369).
codiaconului nostrq Iulian, frindcd gi
el lupt[ deja dimpreun6 cu noi. Pe
cerele, incaltea, nu-ndrdznasc sd zic
cd-l iubesc mai mrrlt decAt pe line, cicino zic adev5ra! totuqi indr6znesc s6
zic c6-l dorescmai multdecAtpe tine.
Poate p6rea de mirare in ce chip s6-1
doresc mai mult pe el pe carel iubesc
la fel dar asta mi-o face mie maimarea speran16. de-al vedea pe eI:
int adev5r, socot c6, dacd, porun-cindu=i tu sau trimilAnduJ, va fi venit
la noi, va gi face ceea ce se cade
adolescentului, mai ales cd nu-icuprins lncir de griii nrlai lrtari, qi cE miteva aduce rnailesnicios pe tine insuli.
Dintnr oe ritrnud consisti versurilelui Davrd n-am scris, cdci nu gtiu.
inr-adevdr, nici rnterpretr:l din limbaebraica, pe care-o ignor, n-a putulexprinra gi ritrnurile, ca sd nu fieconstr6ns, din necesitatea metn:luj,sd se dep6rteze de adevdrulinterpreGrii mai mult dec6t ongddura
rajiunea sentinlelor: cd ele consistd
totr-rgi dinritrrrun certe,Ie dau crezare
celor cere cunosc cu adevdrat bineacea limb6. intadevdr, acel b5rbatsf6nt a iubit muzica pioas5, qi pe noinea inciru la acele studii el lnsuqi maimult dec6t oricare alt autor. Fie sd
locuili to1i, i-re eterrq intru ajutorulAtofnaltulru (Pso l. XC,7), carckr.igunanimi in cas F, (Psal. LXWI,l),tat5.gi mamS, frafl fiilor, gi cu t4ir' frii untria
Tatdlui, amintito r:lt nqi" (Potrclogin
lnilna, t. XXXIII, col. 367-369).
calculate ale ticerilor; care nu pot
(i absolut deloc simlite' dac6
pronunf[tonrl nu-l informeazd Pascultdtor.
Notd.infidtrctirrt
Arithmetica, de Philosophia, sola Arithmetica, de Philosophia, au
principiaremans€runq quaetamen rimas numai principiile, pe care
etiam ipsa perdidimus: sed haberi totugi le-am pierdut 9i pe ele insele:
aliquibusexistimo (P.L.,t. XXXI| dar socot cd ]e au allli (P,L.. t.col. 0591), XXXII, col. 591).
Din care relinem, de asemenea, deocamdatd, noul sens alstudierii gi scrierii despre disciplinele liberale:
...per corpolia cupiens ...dorind ca, prin anumead incorporalia quasi cvasipagi siguri, sd-i fac sE
passibus certis vel pervenire ajungd sau s6-i conduc prinvel ducere. corporale Ia incorporale.
La care nu adaug decAt cd acest prin corporele leincorporele benedictinii maurini, qi, dupfl ei, mulli a$i, qi l-auimpropriat drept turnesol tntru deosebirea de spurii a operelorautentic augu stiniene.
Apoi, tot in Retmcta,tiuni, lib. I, cap. XI:
1. Deinde, ut supra 1. Apoi, precum am amintitcommemoravi (Retract., lib. i mai sus (Retract.,Iib, I, cap. 6), amcap. VI), sex libros de Musica scrisgasecdr{idespremuzicS,dintrescripsi; quorum ipse sextus care insdgi a gasea a devenitmaxime innotuit, quoniam res lndeosebi notorie, fiindcd se
in eo digna cognitione versatur, trateazh in ea un lucru demn de
quomodo a corporalibus et cunoscut, in ce chip anume sd se
spiritualibus, sed mutabilibus ajung6 de la numerii (: ritmurile,numeris, perveniatur ad aici qi passim, n. n.) corporali gi
immutabiles ICol. 0601] spiritr.rali, dar mutabili, la numeriinumeros, qui iam sunt in ipsa imutabili, care de-acum sunt intruimmutabili veritate, et sic insugi imutabilul adev6r', gi aga
invisibilia Dei, per ea quae invizibilele lui Dumnezeu sE fief acta sunt, intellecta privite, lnfelese prin cele ce au fostconspiciantur. Quod qui non ficute Ceea ce cei care nu pot, qi
possunt, et tamen ex f.i de trEiesc totrrqi dintru credinla luiChristi vivunt, ad illa certius Christos,ajungmaicertqimaifencrtutque felicius conspicienda post sd Ie priveascd pe acelea dupd vralahanc vi1.am veniunt. Qui autem aceasta. Cei care insd pot, daci lepossunt, si desit eis fides lipseqte lor credinla lui Christos,
13
12 Sf' AuruEu Au{rrtstin' DeePrc muzifr -
din aceastfl scrisoareo noul sens
, din PersPectiva cregtinismului'
t
Per eunr nornque Ceci prin-Et se d n11111
,r""*i*. ut ipse "ti"""'dt"" cs EI chiar sd fre cunoecut o P"t
iit"rul", disciplinae "i'}Jq"t sd "iPd liberal in ttl:
'-"""1ti"t disciplinele care-s num-tte
;;t#*:t#?-'Jil:-ffi: *i*rllm,n,T. " ""'"*liherale nogcatur'
Scurt: fdrE cunoagterea lui Dunrnezeu' cunoaqterea
e este hiPervacud' l
-"t''" i"tUeqte SfAntul Augustin insuqr' mar
nr, lib' I' caP' V[:
Per idem temPus quo
Mediolani {ui, BaPtismus
porcePturus? etianr Disciplinamnr
iib.". conatus suitr scribere'
libruposteetdquantunr atinet ad eam Pertem
iuae RhYthnus t'ocatur' Sed
"o"d"* sex libros iam baPtizanrs'
aflam la Milan, Pe cale de a Pnmr
not"zrrt, rn-oo,str[duit sd scriu c]iar
ii "a+if" desPre DisciPline'
intrebAndu-i Pe cei care erau cu
*lrr", qi "" * soArboau de Bstfel de
studii, dorind ca, Prin onume
"t".ip"gl sieuri, sf,-i fac si aiungfl
in acelaqi timP, Pe cAnd mE
nostiu: qi gase volume
sau s6-i co
incorporalputut dadespre Gramattcd. P€ carr' uPur'
"*tpi"ta"t-o de Pe armariul
iamoue ex Italia regressus rn
Africam scriPsi; inchoaveranr
;;1"* t*.rtum'oodo istam aPud
ilii.lun r* disciPlinam' De aliis
vero quinque disciplinis illic sinriliter
irttrout,it' cle Dialectica" de
Ri",o*i.*' de Geometria' de
Muzic6, cAt$ne de acea Parte ce
nunreqte Ritmul' Dar Pe acele g
cd(i ie-am scris deia botezat Iirrto.. dou".-,m din ltaliain Africa
bineinteles, aceastd disciPlin-E
i..""p"t"i numai la Milan' Di
..l"iult" cinci disciPline- ins
incepute, la fel, acolo: deDialect
.le Rhetorica, de Geometna'
Nohd int:rod.rcth;d, 15
3. Item quod dixi, .Ilaecautem sanitas tunc firmissima eritatque certissima, cum PristinaestabiLitati certo suo temPore atque
ordine hoc corpwfuerit rcstitutum(1d., cap.Y, n. 13), non ita dictumputetur, quasi non sint futurapost resurrectionem corPorameliora, quam Primorumhominum in paradiso fuerunt,curn illa iam non sint alendacorporalibus alimentis, quibusalebantur ista: sed Pristinastabilitas hactenus accipienda est,
quatenus aegritudinem itanullam corpora illa Patientur,sicut nec ista Pati Possent ante
peccatum.
4. Alio loco. Laboriosior est,
inquarn, hujus mundi amor. Quodenim in illo anima quaerit,constantiam scilicet aeterni-tatentque. non inuenit: quoniamrerum transitu comPletur infirmapuLchritudo, et quod in iLLct
irnitatur constontiam, a surnnTo
Deo per animam trajicitur:quoniam prior est sPecies
Lantummodo ternPore co ntrnu'tabiLis, quam est ea, quae et
tempore et locis (1d., caP. XIV, n.
43). I{aec verba si eo modo acciPi
posaunt) ut non intelligatur infimapulchritudo, nisi in corporibuslrom.inum. omniumque anima-lium, quae cum serrsu corporrsvivunt, ratio manifesta defendit.
3. Iarigi, ceea ce am zrs,
Aceastd. sdndtate tnsd atunci ua fiatotfermit Si atotcertd, c6.nd,
furyt ; h tinpul gi o dinea stabilite,
acest oorp tn ft.fost restitttit striouhiisaLe stobilitdy,i (1d., cap. V, n. 13), sd
nu se socoatdzis aqa, cagicum, duPE
resurecliune, corpurile nu au sE fiemai bune decAt au fost ale primiloroameni irr par-adis, cum ele nu vormai trebui hrdnite cu alimentelecorporale, cu c&re se hrdneauacestea: ci strdvechea stabilitatetrebuie primitd pAnd Ia acea limitdpdn[Ia care aga nuvor pEtimi acele
corpuri nici un fel de suferinld,preflrm nu puteau pltirni, inaintede picat, nici acestea.
4. in alt loc, Mai muncil este,
zic, amorul Lumiiarcsteia. Cdniceea
ce cautd sd afle in, el sufletul,constanla adicd Ei stabilitatea, nule gd.seEte: fiindcd prin trecerealucruri.Lo r se-mp Linegte infi( r) ma
frumse{e, gi ceea ce imitd. tntru ea
constanta este transferat de La
supremul Durnnezeu prin suflet:
fi.indcd. mai presus este frumseleacomutabild numai prin timp dec6't
cea comutabild gi pin timp, pi prinLocuri (1d., cap. XIV, n. 44). Aceste
cuvinte, dacd potfiluate in acel chip,
lncAt sE nu se-n{eleagd infimafrumse{e decdt numai in corpurileoamenjlor gi ale trrturor animalelor,
care triiesc cu simlul corpului,raliunea Ie apdrd invederate.
nurneriW, tr.? l
quasi r
scorporal-es'-''* ":;,I;il;: u*nruptrbile 9ispui-tr-rale; ""*,":Tincormptibilibus ettPl.r."^ et fie
",, *.,rJ*a frumoase gi mai
cum multo speciosiora et tr-e uu r'u'
decentiora futura sint: ; ?;try decente; *"i t""A-"g'hXt?-^- "i+ .,rando erit r^-i
"l*nao fit melior' Hic enim oPus
habet avertere se a ;;I$; s6seiretoarc61i:T"itt::,TT
sensibuscapienda,minus idoadhibere lnre,Lru'vur v**---'
rcrale e de temut acu
i.rtl. "o.rotalibus nunc illecebra :ry"^.f1t ti-n s,flet*I poate
-^-,]:,' onimacavenda est, quamdiu anrma
illici ad delectationem turPem^,- firme
oor"ut. Tunc autem tanr firma
:."J I ; ; ;;, r ;;; *,'* ;** ** ili:"::f T:'iJ' ::'ii "Xi;:ffi:f;',*:#:",.*li:: ; "ffi;'** "
* ::*fi;itr, illiciatrrr
ita sentiat eos ut non illiciatur
;; ;it, nec eis carendo fiat.. l- L^--6 o+ tcetl-
melior; sed ita sit bona et recta'
ut nec latere possi".-;;;;; nici nu i se poali ascunde' rucr
occupare' octrpe'
Notd, intrcdttctiud L7
BnlmaDr fr-Elrurfur' r !rg.-
iosam comPagem tenet' ne
.l'i".olrat,rr, et diflluat; quod
videmue in corPoribus animalium
anima discedente contingere' Si
autem infima Pulchritudo in
omnibus corporibus intelligatur'entia etiam iPsunr
inral credere' utum, quod in illostantiam, a [Col'
nec divinarurn ScriPturarumauctoritate Persuaderi Posse
temere dictum notavi (Retract''
lib. I cap. V, n. 3)i non qui
falsunr Lsse confirmo, sed
nec verum esse conPrehendo'
LG Sf. Atmlia Aurylrtstiw DuPre mwt'ca
Hoc quipPe in ea Pulchritudineirnitaiur constantiam, guod in
cornpage sua manent eadefli
.o.por*", in quantum manent: id
autlm & sunmo Deo in ea Per
animam raiicitur' Anirara quippe
q"aa ri, auimal mut'd"=' Ho" astae$ela'Is"cruru'jrulrr!- --r---o
sane inconcu."" t"t"'"t'il'L "ut" cd este adev6rat cE poate
nondubito,Dtt"""obittto"t""* universul' Pe de altd parte' nu
istum mundum, aive ;t;;;;i;; mi-ndoiesc "u ::?::":,::ti'::;ilJ;;"llt rit' Q"i" si ulla est' reFnut nezdnrncinat c[ nu ne est(
ille trui earn fecit, est Deu;stert nouh Dumnezeu ace* univerq fie ci
"i autem null" ""t, "t'Uoilrn
b"'" are el weun sullet' fre cA n-are' CEd
potest esse iste; quanto minus dacdarevreunul'acelacarel-afict
noster? Esse tamen sPiritualemvitalemque virtutem, etiam sinon sit animal mundus; quaevirtus in Angelis sanctis ad
decorandum atque adminis-trandum mundurn Deo servit, et
a quibus non intelligitur;rectissime creditur. Angelorum&utem sanctorum nomrne,omnem sanctam creaturamapiritualem, in Dei secreto atque
occulto ministerio constitutamnunc appellaverim: sed sPiritusangelicos sancta ScriPturanomine animarum significarenon solet. Proinde in eo quod
oirca finem libri hujus dixi,RationaLes et intellectuales numeri
beatarurn animarum atque$anctarurn Legem ipsam Dei, sine
qua folium de arbore non cadit,et cui nostri capilLi numerati sunt,
nullq interposita naturactcipientes, usque ad terrena et
inferna jura transmittunt (Lib. \T,r:ap. XVII, n. 58), non videoquemadmodum vocabulumtrnimarum secundum ScriPturas
Banctas positum possit ostendi;quandoquidern hic non nisiAngelos sanctos intelligi volui,rluos habere animas nusquam me
legisse in divinis eloquiis canonicis
locolo. I-Iic liber sic incipit: Satis
cliu pene." (P.L., t. XXXII, col.
0600-2).
pe el este Dumnezeul nostru; dacd
ins6 n-are, acesta nu poate fiDumnezeu-l nimdnui; cu atAt maipuFn al nostru. dtotdrept se crede,
qi de citre cei de cdtre care nueste-nleleasd, ci existd totugi vi:tuteaspirituald qi vital6, chial dacd nu e*eanimal universul, care virtuteservegte lui Dumnezeu intru tngeriisfinli, spre impodobirea qi
cArmuirea universului. Cu numelesfinlilor lngeri insd putem numiintreagd sfAnta creaturi spirituald,constituitd intru secretul ]uiDr:mnezeu gi cu ocult ministeriu;dar SfAnta Scripturd nrr obiqnuiegte
si sernnifice prin numele sufletelor
spiritele angelice. Prin urmare, inceea ce am zis spre finele acestei
cfup- Numerii rupbnali qi intclwtualiai sufletelor.ferinite gi sfnte primind,neinterpundndu-se nini o naturd,insd.gi bgea lui Dumnezeu, fdrd de
care nu cad,e frunzd din arbore gi
cdreia-i sunt numdrapi peril capuLui
nostru2 o transmit pdnd. la normele
fi m d nte4 ti s i infe male (I'ib. YI, cap.
XMI, 58), nu v6d in e mod vocah-rla
,,sufletelor" +ar putea ar6ta ch a fost
pusd dupi Sfintele Scripturl degi
totugi aici n-amrTrrt s6-n{eleg decAt
numai gi numai pe sfinlii ingeri,despre care a-rnintesc ci eu nu am
citit niciieri in divinele cuvintecanonice cd au suflete. Aceastd carleincepe aqat indestul de lung siaprcnp" (PI., t. XX)il, cr,l. 6OA2).
- ^::: D-ip6le qaseruvre yt,.ry
riunului, ar rtus-;larrr 6 ru'@.v."-.\- r
ritmului (- in latineqte' num[r'ulur) are rdr - ri:r^ ^^ -i+oo^rcin-h- drePl
bazd aritrnetica. Aqa,. u'*#t il :::9t:j;Jit::T::"#.T';fl.-J-nunr ol nriscirii si aI ar nonlel' nuu r^--^ - ^x*ii intAi
intreag6 Partes a doua a cdrfir
o.dittli gi armoniei nisciri| in. - ^: l-^-olirotr
c6reia pot fi stabilite raporturi. de Lgahtate qi inegalitate'^U
numsnrl ineuqi "" "p""* unei ordini t"p"ti:1':l^"::t:lr":
Notd. inMuctiud
rld. norma miqc[rii numerice. Acum magistrul ii explic5discipolului originea decenarului: 1 9i 2 sunt principii alenumerelor, ele formeazd numdrul total gi perfect impar, 3, c5ruia-iurrneazd num[rul iotal qi perfect pa4 4, can€ este sursa comparagieiqi propo4iei. Nici un alt num5.r nu se bucr:r5. de aceastd calitate,6i apoi, fapt absolut mirabil, tuspatru acestea fac, in surri,decenarul, iI fac pe 10, adic6: 1+2+3+4=70. Din aceasti ordine arrumerelor se poate deduce o cunoaqtere ralionalS, a mS.suriirnigcdrii prin care simg:l nostru este capace a percepe ritmul. Dargi simlurile noastre delin limite perceptive, totugi, intru aceastb
;;lrtingd de a percepe migc[rile bine modulate, care-qi conserv5tntru sine insele finele frumselii gi delectdrii, muzicn gi-a pus chiarqi-n simlurile noastre vestigiile, purcezAnd din atotascunselrcnetralii, ale unei armonii superioare, prin scnrtarea c5.ror vestigiiputem si ne conducem la insegi secretele penetralii, pe care studiultucestei arte liberale, adevdratd filosofie, ni Ie poate dezvdlui, ceea(.re se va face de-abia in c,artea a VI-a.
Cartea a doua se subimparte, Ia rAndu-i, in doud: in primal)arte se trateazi despre picioarele metrice, in a doua, desprerliversele lor combinalii posibile. Capitolul al MII-lea, cu catalogulnllu de picioare metrice, este culminalia gi totodatd rezumatulprimei p5rli (I-VII), 9i anunld implicit posibilele combinalii ce vorfi tratate in partea a doua (VI[-Xfq In limba latind existi silabeh.rugi qi scurte, pe care gramaticq urmAnd autoritatea, le identificd,le definegte, gi le custodepte; muzica, ins6, urmAnd raliunea qinirn1il, gtie sd. Ie dispund inlr-o ordine plEcuii urechii. Dar, aceastdirnp64ire in silabe lungi gi scurte admite ideea numdrului, lungal'iiod dublul scurtei, de aici na,?terea picioarelor metrice (pesurilor).Ntlscutb intrebarea pAnd unde ee poate intinde piciorul, serronclude, urmAnd moderata progressio a numerelor, cd piciorulnu poate depSgi patru silabe, cu o consid"r.r" .pe"irl5 .picioarelor compuse din patru silabe lungi. Se pune problernavor:sului. care trebuie sE fie lucrare a ratiunii nu a autoritdjii,inlrucAt nu se poate afla nici un merit prin care Asclepiade, de
1lild6, sau Sappho sd fi impus structura versurilor care le poartErrrrrnele, qi se enumerS, cu numele lor grecegti.28, picioarele. inrlrrdiul conexiunii picioarelor metrice prezideazd doud importanterr6'rrli: a egalitdpi absolute, care unegte picioarele de aceeagi nahrrE,
19
ffiffi: i#H;;"rJ;;# t""'i" decenanrlui (decadei)'
Jtt'i "" admite o bdtaie
ttrorArea)' sau' md rog'
o scanddnrite' Ori'
Primi in l'orinri in loc
ar fi bdtaia, ;ffi';parF*a sa in 2
' trmltrle
asEsocoteascalaPol'toSteCouruulclrgvr---cartse in^r--i- ^' .,. .no*ulr,*it "o*t'f
*t mosstrut iI prQplt
fe rrr oc'Prin fornreaz[ ritnul' metrul
r a lltr-a' a fV-a Ei a V-a"\rerSur, ure .4r-'---
in debtttul ci'vii o III-a' ritmtt' ,?':;::;';;:;,:;'i'r . : ---^ ^^*-ei co.ttilln atnedetermtnatanedeterminatdde rnetru, care.
ritm, nu tot 11q-:-"a- ia.. nntt"Pl.rt:, in alt
:^ -t itn,nlrti aarT w lt destut cle suuto 1.--1 5
sudiul rnstudiulw, 14), Iuirnezo Itiuirnezo t" i
;q"l"tf ormaltoflT'-1'-o#I:;;i-i,f ".iierepicioareevidenlil necesitate^ confoevidenl6 neceslrarc cot
stabileqte regulile a riscondirii ritmice; rilrpurtAnd l" "'"1.: _1 "^l-f 'j;il;"numele
Noti. intrcdtrctiud 27
piciorul. Substituirea Piciocnn{undat[ cu admiterea Prcrc64ii a III-ascurt, cel de c catalectic' Magistrul
urmdregte s teoria tdcerilor' care
".t" d"o."Uit de importantS' i-n qi in intreag6 teoria
rnetricii: meh'ele *, o ,"g"r" regulatfl, iar ceea ce nu Ie este dat'
ca durat[ normal6, pti,t"til'bu,1i se plineqte prin timpii tdcerii'
i*-r"at Ievaliunea ii posiliune& nu au niciodat6 mai mult de
extreme ale metrului gi ale ve
ii a" t*pi, versul nu poate depagi B picioare' Aqa num6rul 4'
.ror*"totrl perfecliunii .it*i"", Exeazl progresiuneh armonici a
metrului qi versului'Cartea a fV-a este, din iretreaga oper6, cea mai dens[ privind
importan{a materialh a metrului' itt "*, magistrul recurge la un
,rrir" ,r..-lr de citate din poelii clasici latini, multe dintre ele
fiindastfelalesetncAtsdcuprinddinsineqiojudecatamoral[sau sE aib[ mdcar tangen!5' cu sfera eticii' Ca o continuare a
qi a indilerenlei ei, irr PriunlaLure se exPlicd Prin timPul ticeil"ga ,t""urti alungire aduce, d3sig5, aparenla confundirii,it rjrritor, dar bdtaialscandarea) inl[ttub acest inconvenient' Sunt
trecute in revisti toate metrele, incepAnd, cum s-a spus, cu pyrrhicul'
ierr in aceastd analizi igi face iocul, de asemeneaT judecata moral['
Acelaqi procedeu li se aplicd metelor iambice, trohaice' spondaitr'
lrr""p'aoa cu tribrachi"rl, ,I c6rui metru cuprinde .21' de {orle'
nu s" *ri oferd exemple, ci ne intoarcem Ia pgrhic,ciruia i-se
rchimb[ bdtara' Sunt r:apid scnrtate picioarele sau p[rgile de picior
,,r* p* urma dactilul qi a.rapestrl, a1rci se trece la picioarele de
,rinciiimpi pe care poefi le-au llsat in seama prozei, d"- 9111"rrriqcbrii L, .".qlri*Ii"re. Dupd insumarea de citre discipol (571)'
,rorectat de magistru (568), a tuluror metrelor, urmeazb analiza
rlotaliat6 ^ **rii"r"i m6sur[rii qi intercalflrii tScerii, shrdiu, care
numele tcl
rhn,ri }["I,'j;.,,, pernlite. a
crrmc6 a acesteia ar duce la inlucru,
Cu debutul'c54ii a V'4, al car€r onrecx ett" *o'oJ cu diferitele
sale forme posibile, "1aruli caracteristicd esenfialil f
t:{ll":':
"J *r*4, masismtl resminteqte demehirea dintre ritm li me11,
'N;;A; *lutn"i qi grawei a1to1ttru to'5"1-1lP^:l::,1;5::::r'ffiffi;',H n ildri"l*frsi raqiunea. Me*rul cel mai frunx
este cel care acceptE, gt;1i" ti't'etriei' prin3ieiu fllgaTTie-l-r
artele clasice, o diviziun3 armonioasd, d"1 f*d o egalitate riguroas
absolutd, ca sd nu ,"-<:o"t"t'de mernbrelet-:*".TPld "-1:il-"i"tJJ rf ofer[ prinrul vers din Eneida lui Vergiliu' hexar
;";ili", adic6, "" t'tt"i"tihtrile sale' formate din cinci qi
udul'rur uurvs) " [, inc6t ele n
iumdrAg de Picio d a celor douo.--, ^^-.'.rtihile.. - ^-:_^l^-ofer5, acr, drscrPonlui o etim
: Yorsu8 este cel in care cele
apa4ine tradiliei t b ;J;i'" rJ a" ca-1vf,ff,nr6'.ta1ittn1"'* 13
analiza, iar raliunea respinge anumrte conrbinEri: ianrbul dupE---t " duPd antisPast sau duPE
la iinele metrului' duPd
diiamrhul' Diferite metre se Pot
, din moment ce b6taia se
tdcere, altele Pretind tdcerea'. IJn momentversului'
t -,.llforitclp
Notd intdw"tirtd 23
marcS distrncta. Acesta nu poete fi troheul, intrucdt rndiferenla
silabei finale iI asimileaz[ spondeului' Aci magistrul ii oferd
Jiscipolului o explicalie absolut surprinzAtoare, stupefiant['
ooo_fo-.m cdreia nu se poate urma scandarea tadilionalE a versului
eroic, scandAnd, adic6-, dactil, ci trebuie scandali anapeqti Aceast[
ocandare are de partea ei autoritatea celor vechi 9i, desigr:r' prequsd
u"".t"i., raliunea. Tot in virtutea ultirnei, senarul iambic trebuie
ncandatprintrohei.CAtpriveqteversurilecuforms,'fixd,careaudiferite cele doud *e*b.L, ele nu vin sub incidenla acestei reguli'
lrrtrucat in ele nu-i de temut interversiunea membrelor. Pa-rtea a
doua a c64ii ofer[ criteriile prin care sunt readuse la simetria
clinainte declarat[ cele dou[ hemistihr-ui inegale, am[surate prin
trnele calcule de sorginte pitagoreicd, prin care se invedereaz[
maniera formdrii hrhtror versurilor posiJcile, readucand Ia unitate,
tn cadrul celor 32 de timpi, membrele totodatd egale qi echilalente'
ttt"gi.trrt aratd astfel r doui membre este
.""f,*6hegalitate, p cduplcere l obt'1"
tlreptul la eg:"Iit te cu toate celela 1:2,3,4, etc'' din
,noment ". 1 * 2 : 2; 1 x 3 : 3; 7 x4 :
picior formeazi un vers de 3 qi 4 jurnfitil{i
Lin moment ce 2 + 2 : 2 + (1). Din ac
varianta 5 + 3. Eroicul gi senarul iambic nu se includ rigr-rros in
aoest calcul. Stupefa4ia invdlicelului este, aci, 9i mai crescutl'
tlat fiind ,"n -"i" acestor versuri. Chestiunea este amAnatil qi se
stud.iazb alte forme, excluzAndu-se 6 + 7 jumitdli de picior'
,,Joptardr-.e B + 7 9i 9 + 7, 9i magistruI revine la senari, c[rora Ie
r:elevil excelenta, regretAnd, totugi, c[ nici grecii, nici latirui .nu
. Urmeazd exPlicarea Promisd a
ior in senari, care nu-i alta decAt
carea la P[trat; aqa, 7, fiind 4 +virhrtea acestei raliuni Profunde,agistrul recaPitulea zh ar.aliza
lrcriodurilor care f1i versuri diferiterrrrmirului incorPoral, care va
Am vflzut, mai sus, cum, in scrisoarea c6tre Memo(i)us' cAnd
vrrrbeqte despre dialogut [)e musica, Sfanhil Augustin spune apria]
cir aclste gaso ci4i sunt numai despre ritm qi cd intenliona sE
ffi nu se pot irnrcrsa' Desigur, versul exige' gi el' un fine cu
24- Sf. Aurelia AWwti* Despre rusird
llc:ff[ffiiT;ui'#',i"i"-ii "* o dar6, chiar i. rafturile
de ce anume sunt indnde, prin anume itine
ade;vir, itinerarii intmade;vIr, rtrneraru lntruqi le iese-n intAmpinare iubitorilor intru lntreas:rffiH:Hat;;;Vt, fZ;. Am mai vbzut, de asemene"' 1":'^::':ui,-]- .ifa.rrl*#":t;'ii"r'r"'*ei"";' numai-desPre acest dialog'
1"g"".i" aminteqte """*i cartea.a U." ii 1T;i-ti-":"::Augusun arlulrtcl'w
- -_ ^_^- ^
gi retrateazd ceea ce. i se pare-de re1acta: si de retratat' tar' I
privinlafr nelur,"*"o"iili","ti*'u-.1u1--::::,:^'i:i,"::ff;,I#;*1,"[;T":"i;:",;;"";;i; ;;;^" s.d s e oi u n sd d e ta. n u me iiZZ r fi , " t i i
-
r pi, i" o t i," a "' k "a "
b ; l i',t" ::.: :' :',' ::' i!,,'i: r f ,i[i;"5;;;" ;;; itntru tnsupi imutabilul odeudr' qi o9o tnD'zlolte
lui Dumnezeu sd fie i';iii" i^|;t*e prin cele-ce "" f,*,:^{:i:'::in ce mr p.it"qt" i*i fit"t ta ored ci nu mE inqel cfl
afirn c6 intrezrresc dti*;;' fi6 a ince'put si sugd T 1:"f-^fl:
Nofi infrodwtiud 25
miraculoasa convertire din grddina mediolanensi, a cregtinuluiAugustin, in dialogurile capitale caeEiciec'undene, gi cAt de mimrnat
B-nceput gi gtie, la trei anigori doar, sd vorbe€scd.
Cartea a VI-a a dialogului h rutsim are, aga.dar un (Eracter
xrnclusiv gi fonneaz,S, totodat{ un fel de oper6 apart€, care a devenit
notorie imediat dup[ aparilia s in"corpul dialogului, circulAnd,apoi, in opii, ca operf, de sine st6tEtoare. Principiul fundamentalal filosofiei pitagoreie, ntunAd p4t/it prin lumirn credinlel revelate,
urnstituie esenfB inbqgti c64ii acesteia. G6ndfuea aceasta cosmologicd
se desf6qoarS, in cartea a \rl-a, prin aplicarea sa ontropologrcAesupra su{letului uman, qsupra p6timirilor, anupra ,pd1aniilor".lntr-un cuvAnt, {rsupra paterilor t ui, din perspertira cStuiaee structrreazd in dou6 p64i intlegul materid. distribuit printro
parte gi de alta, precedate de
,,sufletul ocupi locul central,eunetuhri qi qrvintelor, o gam6
lnneag[ de armonii corporale, in senzalii, ntentorie, raliune, cate
ne permite detaqarea de corporale gi temporale, detaqarea de
rensibilul corporal, ad inteligibil, spreumronia ongi4ard, spre armoniilor gi aJ
tunrror numerilor eterni. prin perspectiva
r;uvdntului revelat, af cregtinismului, a izvoarelor neoplatonice,strElucege, cum ea spllsi, nu o dat6, in acestE primd parte in intreaga
ru splendoare. SfAntuI Auguslin ne oferi, in acestd prim6 parte a
ud4ii a V[-a, piatra de temelie a teoriei sale originale asuprar:unoaqterii sensibile - c,unoagtere sensibil{ da, dar care nu are
ubeolut nimic crr ele cinci ti*t,.i ale,corpului, ci e numiti sensibilidupd sinrprl urterior, dupd si4ul mintii, dupa sinrlul raliunii, du@
{rngrl spirinrlui luminat de t r-rmina lAuntrics, de CuvAntrrl
lduntric, de Adevflrul liuntric, de Magistrul lduntric,neinteapen%
T
lgi are consistenla in Dur.nnezeu
tutmerilor, ale tuturor armoniilohrsd ochiului minlii. Sf6ntul Augustrn ne indicE in iubire (charitate)
qi ln virtulile cardinele, miilocul de a,ne indl;a de la armoniileirrferioare la sublimitatea armoniei eterne.
ffi# ]t"T"^a,l*""ta, odati cu naqterea' de dup6 i
26 Sf. Aurcliu Augwtfu' DuPrc mttztct
olatonicilor ql neoPlatorucuo[ uc uusv@.^. - ^ ^ .. r\...'A-.',1,.i de coevitatea qi coeternrtatea
r : ^t^ 'T^+Xl"iqi Adevflrului' ale Tatdlui
ici, de bunitatea tuturor--r--: -,, ^o ^ errtrctentE gBU,oului nu ca o substanlE sa
IiPsf,) a binelui' de mirep. r ,-----.1 ^^ra r
crealiei, contemplat[ ca adevdr universal' catechumenul' care
deveni unul dintre marii *"ss* i."''"'i*illl*:^*til";'.r"Jtii
acestei mari fairilii africane'- stabilitd temPorar
Italia, dialo guri "";;; "J-* t"",i. sensibile^teme ::i,l?*llfBlra, uluruE,urr av..t .ma Milanului intr
it"""fr.*a"i obsc"ia localitate din prea;r !-^': 't^-'l--ip i"tu"t'oi cum i-a fost datul s-o fac[' pes
-^-i^ .- qQ
i*, f"-rrti' cu P6ltinigul' Aqa' scrie' in 3l
";;; aia"s"1 c.o nt.ia o"*::::. r(.?: ",
"il';;;;ului ei comPatriotului
[oli;;i.".,.,.,'i",it lui Lvcentiu"' il :1'" *-b1j",:tP:::Noii Academii qi arate J Ldevrrata- feficire cnnsistd nu in csuta:
adev6rului, ^; r- .,'.".1"*.u lui. cd tp*-Tyl -p"11"^,"]1"ff
certitudine qi p'ob'bilit*t"; apoi De
oita (DesPre "1-:1TT:,:,1-"-l*Dtta \uesPre i^-hna axh rn t'rac.rl celei de'a treizeci
". . "*i loc la 13 noiembne .J6()' rn Pragu
doua aniversdri " ,il"i;;;; *qt"t9' I oi*', p69itii,+ht^*
ffi-irH;:il ;il;;J a61ii sare' ai"s' fedicat luiili;il;, ;,""; .o'ot't i" 399' qiin csre ?fT""-T^g*:iLHT;"]i" tffit.* ;;;'fu consistd 1"*.u' I 1:i'1l
Notd introd.uctiud
in Retractaf.iuni (Lib. I, mp. II), numai in viala viitoare; apoi De
ordine (Despre ordine), doui c54i, dediete bogatului sdtr prieten
din Milan, Zenobius, in care examineazd rolul riului in planulDivinei Providenle, unirea raliunii gi autoritdlii gi rolul artelortiberale in educalie, dialog, care, prin felul in care SfAnnrl Augttstindescrie in el (tt, 30-52) vestigiile Pe care Rafunea le-a l6sat intrecerea sa de [a realitilile sensibile, ii este un fel de prefal6dialogului De musicat apoi Soliloquiarum libri duo (Solilocoiite-
doud cdrgil, un mirific dialog intre SfAntuI Augustin gi propria sa
Ilaqiune asuprs cunoaqterii de sine qi a lui Dumnezeu qi asupra
nemuririi su-tletului, problemi pe care o continud, apoi, 9i o hateazi\n Liber de immortalitate animae (Despre nemurirea suJletuLuij,
apoi in l)e quttntitate animae (Despre cantitatea sufletului),cnmpuui la Romq pe la incepunrl lui 388, in care studiazd mdreliapi demnitatea sufletului, care decurg din imortalitatea sa; De
Magutrct (Despre Magistru) apoi, trn dialog intre SfAntuI Augustin
gi Adeodatus, terminat in 389, in cane, dupd un interesant studiugi adev6ratul magistufine, prima dintre cele
trei c54i, De libero arbitrio (Deepre kberul arbitru), conceputd la
Romq fu:r 3BB, qi incheiate celelalte la Hippona, prin 395, un dialog
intre SfAntul Augustin gi prietenul siu qi Evodius asupra originiirdufui qi localizarea lui in liberul arbitru al voinlei (Cf. Dict- De'l'h6ol. Cat. I, col 22BB sqq.). Toate aceste prime scrieri constituie,
cr-rm adesea se obiqnuieqte si se spunE, o do*rind rationald qi misticA
asupra lui Dumnezeu qi su-fle,tului qi se all6, totodata, tn ele, chiar 9iin liter[, gi nu doar o dat6, e.xpus viitor atotcelebru] Dubito etgo
coglto; cogito ergo sum pe care Descartes gi l-a impropriat de IaSfAntul Augustin qi care I-a fdcut nu mai pu;in c'elebru.
Cititorrl, care se va [i aplecat cu oarecare diligenld asupra
atrstei opere, imi va da, poate, dreptate cd niciodatd, nici inaintede SfAnnr,l Augustin, nici dupf, el, versul, poezia, ftn general muzica
nobilE, in cAt este ea Patroana qi serva antelor liherale, nu au mai
fost analizate intru intimele loruqi printr-o atflt de generoasd
perspectivd a universalitdlii, in care pitagorismul- platonismul gi
neoplatonismul sunt integrate, sub semnul Binelui, Adevdrului 9il'-nrnrosului, intru mirifica simfonie creqtind-
Vasilc Sau
27
l:l#;.f "t":ffi;fi':;-ilh;;;";"
si' cum va adiuga
NOTA ASUPRA EDITIEI
7. EnDeIb mefu
2. De libero arbitria - Despre liberul ar$itru
3. De musica - DesPre *riri"a4. Contra Academicos - Contm academicilor
De ordine - DesPre ordineDe quantitate animae - Despre cantitatea suflctului
5. Soliloquia - SolilocuiiDe natura boni - Desprc natura bineluiDe agone christiano - Despre lupta cregtin(r
6. De magistro - DesPre magistruDe beata aita - l)espre uiapa fericimDe immortalitate animae - Despre nemurirea sufletului
Prezenta edilie reproduce textul latinesc din Patrologia
latind a lui I. P. Migne.Responsabilitatea pentru acuratelea textului latin aparfine
Editurii Dacia.
S. AURELII AUGTJSTINIHIPPONE. NSIS EPISCOPI
DE MUSICALIBRI SEX
SF. ATJRELIU AUGUSTINEPISCOPUL.HIPPONEI ,
....-
DESPRE MUZCA$ASE cAnlr
tl
T.
!
LII]ER PRIMTJS
Tirtditur musicae d'efinitio; et qui ad hujusce
disciplinoe considemtionem peninent' motuum nunxe'
tatorum sryc,es ac prcsxtrt't aplicantun tbl l08ll
- Sonorum cefias dinensianes obseruare non ad grammaticam
spectat, sed ad musicam'
1. MAGIST[.lFt: Moclus' qui peg e-gt? DISCIPT'."::;
Pwrhichius. M. Quot;;tp;iTt? D' Duum' tCoI' roE2l-ri
,^,,,.. -,i ,* x? D. id*, .pl a mdus' M' Hu efl ergo
,r. ,ir'. C,rr ergo idem? D' Quialiud. M. Conbdis ergo eumder
- L^-..- Isonum esse cum dicinrus, tCol' 1O831 modus' et' borus' l:
Lii".urr* sono ista video discrepare, caetera autem pan
""".. et, Quid? cum enuntiamusi pone verbum' et p
;;;tr*t praeter id quod signifi;tio d.':1T",T!,*P;;;;# distare? o' oi"tti"t""i"" M' Unde distat' cr
;, ii"d"- tenrporibus utnxn+re' et iisdem litteris constet?
il;ist.t quoa in di'etsis llcis habent acumen' M' Cui
tandem artis est i.t a,g"*o"? D' Lgrammatic'u **19;;;;iui..aiati, J t'*hoceiusdem artis sit prol
an aliunde usurpatxn' nescio' M' Post isy vr!9Uimi1
il;d q";.to, .ro.*, si tynrparrum vel drordam his perortt
;;;d'et velocite; q"t* ".,* enuntiamus :Y:bonusi ugnosceres et tibi eadem temPora esse' an non'
eg;;#* M. votpres ergo fle3 **:T:: i:]ffif i:tr;r*i;* ffi" i-."' "i'l a gran-rmatico' didiristil
f*"o. M. Ergo d. o*r,ib"s huiusmodi,s:"it..S"lfli:
CARTEA ?XTAT
Este enunlntd defi.nipia muzicii; gi, c.eea ce linede cercetarea acestei discipline, sunt wplicate felurilecle miScdri ale numerilor pi propo4ia.
l, - Obseruarea dimensiunilor certe ale sonurilor nu prittegtegramatica, ci muzica.
1. M(agistrul)l : Modusz ce picior:r e? D(iscipolul)': Pyrrhic.M,: CAli timpi are? D.: Doi. M.= Bonuss ce piciom-i? D.: Acelaqit',r pi modus. M.: Totuna-s deci mod,us gi bonus. D.: Nu. M.: Dece, prin urmare, acelagi? D.: Fiindci-s totuna in son, inrr:nrnificalie-s alta. M.: Concezi deci c5-i acelagi son, cAnd zicernnodus qi bonus. D.: VEd ci ele difer[ prin sonul literelor, cdctdelalte-s insi egale. M.: Ce, crflnd rostim pone6 . verbul, qi ponel ,
ttdverbul, pe lAngd faptul cd semnificalia-i diferitd, sonul nu !ito pare cri diferf, prin nimic? D.: Diferd-ntm totul. M.: De underliferd, cAnd amAndoud consist[ gi din aceiagi timpi, gi dinurleleaqi litere? D.: Diferfl prin faptul ci au ar:centul acuts inkxruri diferite. M.: Cdrei arte-i revine totugi sd le deosebeascd
1x: astea? D.: Obignuit, aud astea de la gr[m6tici qi acolo le-amhrv6lat; dar, dacd dsta-i specificul acestei arte seu uzurpattle-altundeva, nu qtiu. M.: Vom vedea mai tArziu asta: acurnte-ntreb doar, daci aq lovi de doud ori tAmpina sau strunae tolfilflt de intens qi de iute, precum c6nd rostim modus qi bonus,tti recunoaqte oare gi tu cd-s aceiagi timpi, sau nu? D.: Agrrxrunoeqte. M.: L-ai numi deci picior pyrrhic. D.: L-ag numi.M.: Numele piciorului ac,estuia de la cine l-ai invdlat, daci nutlo la grEmdtic? D.: Recunosc. M.: Despre sonurile de-acest felvrt judeca deci gr6.mEticul, sau ai invdlat prin tine insuli aceste
ltulsuriro, dar numele pe care lil impui l-ai auzit de la grdmdticTt"l*"bt ; "" [er teipsum istos pulsus didicrsti' sed non
quod imponer*., t g"*"'atico audieras? D' Ita ex' M'
34 S. Aurctii A8uaini De Musico Liber pnmus
ausus es rromen transferre ad
eam reml cluarrr anr confiteris?
D. Video non ob quam PNtPter
temPorum dimensionem;transferre illud vocabuluvocabula sunt imPonenda
srrnt. sed ad granrmatrcos
est de nonrinibus Isborar
id volo: sed tamen cu
sonorum, in quibus ce ' r' -:^l:-.^d nnn psse
;;;;;;;"ta iatemur grammaticae disciplinae non esse
tribu enda ; ";;; ;;;J: l'"" "ti'* d'g:il' -t:":*:::*
D' Et ego harrc esse exrsunro'
ll. - Musica quid sit' Modulnri quid sit'
2. M. Wianr placet nobis de n9-mine laborore:
","d;;;,*"G"i"iJ'o",qT'.1ry::5*","Tffi-T,omnenr hqus quaecunrque 5t ;t'ro+tit'"1-H,,"'O"t'
D. Inquiranrus saner t'!".' h* t"*T;1udf*,S^;st;
l;.iXT"I*; :t-ffi ;i;i' .'s" "'*i*"' ? I"" audeo
r- -r^n-ri^r"*- i","' probare? D' Experilor''li An tihi n;;"* bene modulandi' An tibi I
'"^*-^"* "i rnihi liqueret quid sit i
Tet"l_"-
hene factis modus serYancus su',ct ur.^- --*-- - o
ssltando quamvis dd;;;'ilbt'ff 1 lt'^l*",*i:f i
:"'"irlH iL'#ff;;il;" modulatio' quo [cor' 1
unopeneverbotantoe-Ji*iptl"u"9"ll^l^":,f#:H
sLAurcliu Augastiry Desprc mu,zicd Cartea tutni 35
Nici eu nu vreau asta: dar totugi cand poli vedea nenumdratele
ft:luri ,le sonuri, in care pot fi observate dimensiunile certe,
rrure feluri mdrturisim c6 nu-s de atribuit disciplinei gramaticii,
D,: $i eu socot cd-i astal''.
ll, - Ce-i muzica. Ce-nseamnd a moduln.
2. M.: Placri, dar, sd nu ne mai muncim nicidecum cu
rrrrrnele: sd cercet[mr acum, de vrei, pe cat putemt atotdiligent,
Irrtreagd puterea gi raliunea acestei discipline, oricare-i ea' D':Sn <picetim, de bund seami, cdci, oricare-i, doresc s<-r qtiu pe
loatd asta. M.: Defineqte deci muzica! D.: Nu md-ncumet' M':
n o6nta qi a dansa? D.: Aqa-i, intocmai: dar, fiindci vdd cd arrr,clula se zice de la modrn, cum in toate bine fdcutele trebuie
lrilstr&t modul, qi multe, chiar 9i in a cAnta qi a dansa, oricAt
ilrrftxrteazi, sunt atotvile? vreau si gtiu pe deplin ce-i intru tonrl
hrr+dgi modul , in care-i conlinut6rrlrrfinilia unei Cici nu-i, intr-ade'rrir,
tlr.-rrvri1at, aici cAntdreli qi histrionill'
:ff"5;: J;ffi;J"i"n' est' quare quilibet
3. M' Illud ergo quod abs te postea dictum est' m
e-qse in canendo o *fLta"-"iUt' T qtty:1,1101,i:ffi;ffi;ffi, ;;li"i"u ista disciPlina vilesc
cautissime omnino "i-" t" anirnadvSr.sT'-::
"TTcalrlrsbr'tE oia tit mcdulari' deinde qu'{s't
discutiamw Prinrum q
'rr,nftrl"uri: noin errim fr-'*" e* ddinitioni additum' Posr
est coilerturu[uPerfecta est' D'
' . +i^-anrornodO1 ' mamodo6at, ilf' Isitur quoniam fatennrr urwrtlonelffi#.trt; rr.l,*qt'ia""* tfi] videqr. T'*:ilT:::::ffiffiffi i*
"o" inrpleat,r nisi in reb,s quae rn
r' 'j r:-'-+e -'* si nihil moveahrr, possumus formidareq.tn M. Euriq'fia-liutl P' iv"tt" pacto' M' Ert
*t'g*" dicrtur movendi O""daf.::rel oerte qua fit utberie aliqui.nove,atur f:l *'rydioere bene moveri uliqt'i-J' ei modunr 1ro"
**11:13;
ooesumusquidem:i., omnibus henelll ulllruuuo E'^"
"."i,."Tt,-U""e fieri video' M' Qurtl sr rorte rsnt ur*r&
' - 'c^-+ -"-;" *oAU*ionis nomen in oriusaer__^l^,;r-il
tfi"lwefu euglrrtin, Despre naisd Cart'eo tntai 37
M.r Asta de mai inainte, c[, in toate faptele, chiar qi-n afara
Nu s-a folosit, prin urmare, de diqiune, cAnd va fi zis ceva, degi
tnllrturisim ci diqiunea s-a zis de [a a zice' D': Conced: dar
ilec. D.: Acum iryeleg.
3. M.: Deci, ceea ce ai spus tu, apoi, c5,-ntru a cAnta qi a
flll incrrngruu se z
rlmiprr, prin care
llrrrr o[ se miqcd
lrtrlom astdnodulare s<r infelegem,
inrn6i, cuvant, nu vdd nirnic bine
lArlrrt. M.: Ce, dacf,, Poate? toate
0!ttlr-s ficute prin muzicfl, deqi numele modulerii-i, qi nu pe
lsrtrerit, mai mtrlt uzitat asupra organelor de-acest fel. c6ci cred
116 1i+ clar ci una-i ceva stmnjit din lemn, din argint sau din oricenec-immerito? Nam credo viden
iquid ligneum, vel argenteum'
38 S. Aurelii i De Mwim Liber
cuiusce materiae; aliud autem ipsum *"qT artificis';Il::^-::;-; i.".-;; nrulh,n d.ifferre. M. Numqui'
non ProPter idM' Quid? si m'
nbi ut Pulclurc ac decore morrcnen
eoltare dicerenru"? D' Ita videtur'
Qrado ergo
cum proptorcullr PruPrEr LQuis negat cum proPter serpt&nrr--1vr.' ncPare "":-" --l.l,*ri.rf rruod de modulutione diximus: nam rta ea
--i+ionr et wtrPeritianl et
t in eo motuU
vehrt lihor esg id est ProPteper se iPse delectat, ."" i"f'cr Ea rle. uurvv.*_'
' -
,.- nnn sllrl surrrr .vu *- -iq'ouasi serviunt omnra quae non sll'r su'rt
;Ifi-*f.;,*. D. ln eo scilicet cq PP..Pret * '!ry:5iltg, t"t "tranr
modulandi iam nrolabil1 est esse snentt
h.i" *or"rrdi; ita ut motus per se ipse appetatur' atque
;; p"t se ipse deleaet' D' Probabile sane'
1ll. - Bene mdrulrlri quid sit, et cur in musicae delinitione
1. M. C:ur ergo additum eat' bene; cum.;am-^- -"sit?
D, Nmodulationieihenemoveatur?eBSenonl)()ssrt!'u'l\t
"i
-
[r"rr. "drro dum mihi e rePtut ill I
g:i?- ^"LTer qucrruu.rvuur. r.toaatt''M' Pott*t omnino nulla
requirendum T,t*" I am sublatohoc verhro controversia fieri, ut iam mustc
--^r..r-lil'i-,J "iltffi;';;;; tantum scientianr modula
;;fi"ir;^".. D. Q"i" enim ferat' si 9rydye t:tt'tm'11"1
;;.'ffi;; saientia bene movendi' Sed quia bene r
i"", ai"i potest, g"'dqTd TJi"111,:ff" :11l;ffii;;"il*^ dimet'siot'ibus movetur (iam emnr ot
et ob hoc modulatio non incongrrre ianr vocatur); fieriE! UU TT!&
rntest. ut ista numerosr---non oPus esq ut sr qursIIUII uPlN !.-,o!, -* "- -l---
;;lra;tp." lasci;'e, cum res seve.rii.E'r uao'--rati
kne utique nruneroaia modulatione utitur; tLft-:".-:"
M
V, ewettu eu#stilL DesW nuilLfl Carieo funt 3g
lruterie de-acest fel, alta ins[ miyarea artilicelui, cflnd sunt struniite
nle, D.: Asimt cd diferd mult. M-: Migcarea ins6gi, agadar, e dorit[
nihrl mai mult locul acel nume: in acea nrigcare care este ca 9i
lihrrrrl, adicd este dorit5 pentru sine insagi gi delecteazd prin sine
lnnlEi, sau in &ceea care, intr-un chip anume' serveqte: ceci
rrVgniservesc toate c& nu-s pentru Sine, ci se refer[ la alta anume., aqadar,a miqcai gi, prin
lll. - Ce-i a modula bine si de cei Pus h deftnipia muzicii'
ilrr{trln
qo* iu- boxra, ex eo quia numeros& est' dici potest'
Sl.Aureliu Au{lurrtin, Dqprb mu"zisd' Cortca inti'i 4l
vrudzic[ i[uptul cA-i
bine. C[cirrl nu gregeascd int'u acele i sonurilor;
lx,t,u iodrlare ;ine insd de de muzicd
rxlirE. Iar, daci acea migcare cd-i inept6,
;iltre, desigur, sd depSSirn gi se dispreprim g6lceava vorbelor, tohrgi
ncer,sti distinclie nu-mi displacez .
N. - }ti;npa de ce-i pusd-n definQin muzicii.
5. M.: RamAne si cercetdm de ce-i, in definilie, qtiinla' D'::
i
Nu cumva.i aNu. M.: Vezi
vdd, desigur.
trriuralelor? D.: Cred; dar ocara asta cade aProaPe asuPra
llttt',tbflr'lrllu I)lltlltlllar;rre asta nu-i acum locul de a discuta), fie, dupd rrrari griii, e
0#;i';;; ill" u""" tibi motio videt,r' ex eo quia rnepta
iiqut"r.* artificiose numerosam ".ttt f1:"1"1 :1T::::
iura-rro*."m, quod ubique servandum .?tt' t" certamen'
,"rUi, .. satis eiucente, nos torqueat; nihilQue.cui:::1t:
::ilI';i:t;;ililJi * b"*'" mod"randi scienti
describatur. D' Amo quidem rilas-ye1!otY'' pl.":1":t
atque contemne*, "ot-*en mihi displicet ista distinctio'
N. - Scientia cur in musicoe definitione ponilur'
5. M' Re*at ut quaeranus crrr sit in defuunone
D. k;fi"t, nam hoc titgitu'" ordinem memini -M' B
;;; ;**, "bt "id"t$ u""" "lq*'.If:'
hrscinia'rernr
[*"'"r*i n&m et nlmerosus est et suavissimtr^s ille carrtus' et
nisi fallor, temPorr """gt"it' D. Vir:letu.r "T.lT"*gid;ffiil-iil.J' r'"ii'.d*1pl',?: Renta est? D, I
M r/:r^- ;;nrr nnmcn scientiae definitioni pernercessan^--^ to.l*onne talesquodam c
hne canrnq hoc est numerose id hciunt ac suavfier' c1xil
;;;;.;g* de ipsis numeris, vel de intervallis acutal
"^^^-e-* .^n nossint? D' Similligraviumgue vocum, resporrdere no.n Pos:11:/ l-'' Drrutxr
il. oL],tr. Qurd? ii * tU* sine.ista scientia libenter I
10€i6] audiunt; "'* Id"t"*s elePhantos' ":.t;1::t:aror*rrlt genera bestianrm ad csrrtus mo\/erL avesque
r-r^^+^-i"-"i. --.ih.rs (non enim nullo "Y" pI:l
'iJ tgr.".,, sine quadam tibidine
rtr,air.*al D' Censeot sed Pene i.t: ^ i,I N^n cr
onrne genus humanum tend'it haec conhrmelia' M' Non
qrJ frr*t. Nam magni viri' etsi T":1":i^::-3i""1i,ffi#;;i;il q'*e non mulhrm'l'o""b* *et cuius ingens est tiumerut' q'od,,1-"-*1t::::ililff;: ft; (scd de hoc nunc dissereadi loous
est); aut. lnst nragras olras ndaxandi ac reparandi animi gratia
mntleratissime ab iie aliquid voluptatis assumitur' ay"iintentum sic capere modestissimum est; ab ea vero capl
interdunl turpe stque indeconrm est''
6. Sed quid tibi videtur? qui vel.tibiis canunt v
citlrara, atque huiusmodi iTtT"lltttt,. :T::tl::Dossunt lueciniae comparari? D' Non' M' Quid igit-u
5#;r'D- (;rJi" i..i""*m quam{am ":* "iq:9' T I*-r"f"*rr"t,*^.M'Verisimiledicis;sedarstibividetuista esee dicenda, etiamsi quadam imitatione icl faciunt
D. Cur non? Nam video tantum valere in artibut
irnitationem, ut' eB sublata, omnes pene perimontur
Praebent errirr se rnagistri ad imitandunu.et hoc ipsunl
qrJ"".r"- a non*". rt. videtur. fti t: ratio-es-ses9|ld
et ii qui arte utuntur? ratione uti: an aliter putas? D' Videtur
,lf. $.i"q"it igitur ratione uti non pott".t' *,:" Tl^":ijO- nt fro. *rido. M' Censesne muta srrimalia' quae et
irrationalia dicuntur, uti posse ratione? D' Nullo m$o'
l",l8r*. pfcas et peiualos et corvoe *tit$j;1-"^t.. orii^uli*, aut inritationem nornine artrt temere
Videnrus enirn has aves et multa canere ac sonare q
hu*ro lxru, et nonnisi irrritando faceret nisi tu aliter
n. Quonrodo hoc confeceris, et quantum cont
responsionem lueam valeat, "9:d"T pt""."^L1t:-tlg:
Quaesiveram ex te? utrum citharistas et tibicines'
il.,r"""rJi oliud genus hondnum, eftem diceres habt
;;iiJq""d in"canendDixisti esse arteil\pne tibi artee priclitari viderentrrr imitatrone su'blata'
["" i"* coltigi Potest, omnem Uui imi1a1l1 ::t::.:iiiqria, arte ritif etiamsi forte non omnis qur arte uut
inriiando eorn peroeperit' At si omnis.imitatio ot" *' 1onrnis ratio; onmis imitatio ratio: ratione auten non
irratiorale animal; non igitur habet artem: habet
irri**io.r"rry non est ,g,h;* imitatio' D Ego nrultes
imitatione constare dixi, non ipsam rmltatronem I
Sl:lwuliu AWttstilu neapu runiA Con'eainni ag
urrrmatfl atotmoderat de cdtre ei, gralie relaxdrii qi refacerii
r;liritului, o anume voluptate. Pe care-i atotmodest a o cuprinde
artfel cdteodatd, de care lnsd a fi cuprins, fie qi cAteodat[, e hAd
;i ruginos26.
6. Dar cum 1i se pane, cei care cAntd fie la fluiere, fie la fterdrru la instrumerrte de-acest fel, pot fi ei oare,-ntr-adevir, asemuili
Irrliune: sau soco{i altfel? D.: Pare-mi-se. M.: Oricine nu se po&te
r{oci folosi de raliune, nu se folosegte de art5. D.: O conced qi pe
Bilrr. M.: Gflndeqti oareirulitlnale, se pot foloside gAnd, prin urmare,Inirnale ralionale, sauVndem, intr-adevdr, ci aceste pEsiri qi c6ntA multe, gi scot sunete
rlupd un anume uz uman, gi cd no fac decdt numai prin imitalie;
duirf. ,r, cumva tu crezi altfel. D.: in ce chip o vei fi concluso pe
ruto Bre o &tAta de mare putere, incAt aproape toate artele fi se
Irll nlar
|rI seqte
ih, va fi
l)rrroeput pe ea imit6nd. Dar, dacd toatE imitalia-i arti, gi artakrttrl-i raliune, toatd imitalia-i rafiune: de raliune insd nu se
ftrlrsegte animalul iralional: nu are, prin urmare, arta: are ins[trrrita;ia: arta nu-i, prin urmare, imitalie. D.: Eu am zis cd multe
Ht'lr! consisti dintnr imitalie, n-am numit art[ insEqi imitalia. M-:
Artr:lt. care consist5, aqadar, dintru imitalie, nu gAndegti cd ele
videtur tibi esse posse? D. Videtur' M' Aliud igitur putas esse
*;;, alud scientiam. Siquidem scientia et in sola ratiorre
esse potest, ars autem rationi iur€lt imitatiolem D.' ":l 11:
[i;;;;;"*. Non enim o',,[t, serl nrultas artes dixerarn'
simul ratione atque imitatione coristsre' M' Quld? scientiam
vma.bigne etiarn illam. quae his dtlotnrs simul constat; an el
;hrt;;"", rationig tttuiU"*Z D' Qdd enim me prohibat:+^+:^2,,;";;;'flr, cu,, rationi adi,ngitu, imitatio?
Z. M. Quoniam nunc qgr^* de citlrarista et tibici
idestdemusiciarebus;volomitridicas'utrumcorlxtritruendum sit, id est obtemperationi cuidam corPons?
cruid isi homineo iruitetione faciunt' D' Ego istarn et artln
;**! ; "trp,r.i tribuendam puto: quanquam idipsu
verhtrnt satis proprie abs te Posrtum est' qu
oliternprotionlrrrr ".rrp"tr aPp"llesti: "9t "yT.
t^!l:Tl"t];;J;" potest, ,!I. Via"" ie cautissime ineitationem r
..ri ""rp"ti volnrisse concedere' S:d^tlTqYto t':l-tl
necabis ad solumarrimumpertinere? D' Quis hoc negave:
U." wrtto modo igitur scientiam in sonis nervorurn
tibianrm, simul et rationi et imitationi tribuere srnerrs'
enim imitotio non est, ut confes'qrs es, sine corpore; soleil
.rero solius animi esse dixisti' D' Ex iis quidem quae
concessi, fateor hoc esse confodum: sed quid ad rcnf Ha'be
"rri- .t tibicen scientiam in aninro' Neque enim cunr
accedit imitatio, quam sine corlrcre dedi esse non p
"a** illud quod rr,irr.o amplmitur' M' I\on adinret qui
n@ ego affirmo eos, a quibrrs organa ista tractanurr' om
*"rJ scientia, sed non habe'" '**o dico' trstam enim
hrc volvirntrs cpraestionern, ut urtelligamus, si possrmrus' quo
recte sit scientia in illa definitione musicge Posfta; gualn
)f,-Awelia ABwtiu Desprc muzid Cartpa tnti'i 45
r:1';nsist[ dintru raliune? D.: Ba dimpotrivi, socot c;[ ele consistfi
rlirrtru amAndoud. M.: Nu mh-ncontrez c,u nimic, dar gtiinfa-n ce
kx: o pui, in raliune sau in imitalie? D.: $i asta-n amAndoud' M':
l-n vei da deci qtiinla acelor p[sdri cirora nu le rdpeqti imitalia'D.: Nu leo voi da: cEci arn zis cd gtiinla este-ntm-arnAndou6, intmcdt
nrr poate fi-n singuririrrgrrrd raliunea? D.:urta, alta, qtiinP. Datrrrta adaugi ins[ raliunii imita;ia. D.: Nu vdd c6-i consecvent'(.:lci nu toate, ci multe arte am zis cd totodatd consiste din raliune
1i imitalie. M.: Ce, gtiinld o vei numi chiar gi p€ aceea care.consisti
irt,datd dintru acestea doud; sau singurd Psrtea raliunii i-o vei
rrrribui ei? D.: Ce m6-mpiedic6,-ntradevdr, s-o numesc gtiinl6-, cAnd
irrritalia i se adaugd raliunii?
7. M.: Fiindci acum vorbim de chitprist qi de flautist, de
troburile muzicienilor adic6, rT eau si-mi spui dac{-i de atribuit
M.: Vid c[ fir, atotprecaut, n-ai voit si-i concezi imitalia doarH
ift
virx: lui imitatiq Gare nu poate fi dat6 fdrri corp, nu i se r[pe.gte ceea
H u plrs, in acea definife a muzicii, qtiinta, pe care? dacd o au toF
quod meruoriae cormnendamus, ideo in corPore memorra
e,sseoutandafx,t.M.Mgcnafortasseistaquaestioe6qnequeed quod ProPosito sat est? Putohabere memoriam. Nam et nidos
-^rr:-..--:-.imdpGEt annum re\nsunt tumndines, et de capellis verissime
dictum est:
Atqtrc ipsae memo,P.$ redeunt in tecta capellae'
(Ceorg' lib' 3, v' 316')
Et c,enis hernem dominum, jam suis horninibus oblrt
.""ogrrlti""e proedicatur (Odys-seoc' v' 291 seqq')'
inntunerabilia, si velimus, animadvertere possumus'
icl quod dico nrarrifeshmr est' D' Nec ego -istud
nego' et
.r .hnrr*q vehementer ex{fcto: tcoi"..f0ffi] M' And ]
"i.i ,i""a *ierrtiarn q"i *li animo tibuit, eamgue on
irrationalibus animantibus adimit? neque in sensu
neque in memoria (nam illud non est sine corpore'
,riJ*rqu" aiam in b#a est), ed T *:.T*l*':" TIT;E;il ex^s@o quidte "ai."a
M' Nilril aliud' nisi
qui senstun s@quuntur, et quod in eo delect"t: 1'lcommendant, atque secundum id corpus moventes'
;Jnd; i"rlt"tid"i" adiungunq non eos habere "o"1:quanrvis perite ac **'qqrram profitentur 1Ynon tenearrt' At si tales esse rgtos uregulcos oPerano€
demorrstraverit; nihil erit, ut opinor, cur 'dubites eis n
*i.rrtlt rr, et ob hoc musicarn"-quae screntia modulandi
;.q";q; concedere. D. Explica hoc; videamus quale
gf, AurcliuAu1*tirr"-29"W.*"rie- Coruonfii 47
flnuugtii gi cantarelii din Iird gi oricare alfli de-acest soi, socot citru-i nimic mai vil decAt acea disciplinE, nimic mai'bi"tt'-
{rtrs atotadev6rat:
$i cu memorie bund cdprileleocasd se'ntoornri'(Goory-In.316)
lr ueta, s-o vedem cum e.
g- M. Mobilitatem digitorum celeriorem v
pigriorem credo te non ecientLe, sed usui dare' D' C
'iti credis id? M. Quio superius soli animo ecientia
tribuebas, Iroc aLrtem quanguam imperante animo. .r ^ i^: j--- ."i"rr" arrimus fioc iwlurE q$r
quam servientibus
tribuendurn puto- M. Nonne censes posse fieri ut unus all."T*i" praececlat, cum i . ,1'P"iitiot 1ut1o
t":i']11
""p"J,i"'. digitoe moveat? l)' Ceneeo' M' At si motrrs c€
et ;xpeditior"digito-^ scientiae tribuendus t1=t;T]1;fiil; "^"!ut.",,
qu.l1o esset scientior' D' Conce'
ll4. itte"de etiam istud' Nam opinor no.nnunquam
rrritr"dr"ttisse fabros, vel huiusmodi opifices' ascia s
srrri eunrdem locrrnr feriendo repetert, et non alio quam
quo intendit aninrus icttrm perducere;.quod nos tent&n
cum a$equr nequrnru!, ab "it oup" irridemur' D
-1TIJi"i.. M. 'Ergo
",rr. id nos facere non valemus' nur
igr,rrurr..," qi.ia f".ia debeet, ""1
*t"|1n'-tY:TIi. Su"p" iglnoramrs, saepe scinrus' M' Fac ergo al
".t* ,i""til quae fabri facere deheant' :t ?"tf"f:;; o*ot "alet"
it, olEre; eed eidem.ipsis qur faoll
.E*".., "r"r,a dictare solertius $.1ml31pj-: t;;tiffi;;;;;ia u." evenire "*g*f D' Non nego' M' Nr
til; :;r"* -o*".ai ""!llg'1-T*:::'::i*,::';
S. Aurulii i De Mttsin Liher
*narr"t rdo. Perge itaque ad caetera, et lam rsrdrn
H;""i" modus ipu" i. usui potius.quam
tribuendus est. Nanr si aliter estet, eo qursque
melius uteretur quo esset peritior: quod licet ad tibi
citharasve referalletrs, ne quod ibi digiti atqu€ artrcr
faciunt, qria di{ficile rrobis est, soientia potius qu{rrn usu
sedula irrrit.ti".r. ac nreditatione fieri putemus' D Non qu
."ri*."t nam et nredicos audire soleo doctissimos vr
;*p;;dis, vel suflnro mdo comprimendis meml
in eo quod manu ac
quod genus curandisatis significatur oIre
gt. Auutiu AWwtin, Deeprc rusiod Canno infii 49
9. M.: Mobilitatea, mai iute sau mai inceatd, a degetelor cred
rfr tu no dai qtiinlei, ci uzului. D.: De ce-o crezi aqa pe asta? M':
F.iinrtc,r mai inainte-i atribuiai qtiinla singur spiritului, pe-astaD.:
tdeM.:
rrrcbui f5ctrt sau cAt ar trebui s[ se taie? D.: Adesea ignordrrL adesea
flim. trebui sd le
iecrt in stare inIrrrlra le dicteaz6
m&i instruit ceea ce chiar daei o raportdm La flaute qi la ftere, sd
rrrr mai socotim (Eea ce fac aici degetele gi articrrlaliile, fiindcd nou.6
nr: e dificil, e f6cut mai degrabd prin 9tiin16 decAt prin uz qi seduld
Itrritalie qi meditalie D.: Nu md pot opune; c6ci sunt obiqnuit sd
arrl ci medicii, b6rbali atotdocli, sunt adesea inneculi, in tiierea
flrrr in oricare mod de-a comprima membrele, in ceea ce se face cu
rrrArta sau fierul, de mai pulin instmilii: gen de-ngriiire pe care-l
ilrrrnesc chir-r.ugie, vocabuld prin care semnifich-ndealuns o anurne
illriqnuinl6 lucr[toare de-a vindeca prin aiutorul mflinilor. Treci,
u6rxlar, la cele,lalte qi pune*i capdt acum acestei chestiuni'quaestronem.
50 S. Aurdri i De Mwia
V. - &nsus musiwu an i.ruit a natum.
Lti^* iII* "d
.rt * tantum non potuisse sine uIIa sci
efferentern; rursumqre pla'udat bone canenti, et
arrinronun video subtilissime vindicatam.
Yl. - Cantores i;he'/,t'1.Cple nesi.rc musimm.
dicas fieri qqidem posse, ut scientia sine usu sit, et mai
plerunrque quam est in eis qui usu excellunt; sed tam'
pervenire. D. Aggredere: nam ita deberi manifestum est' I-N,rrrq,r**"
huitrsmodi histriones audisti snrdiosius? D' Pl
fortasse quem vellem. M, Unde fieri putas, ut imperr
multitudo explodat saepe tihicinem nugatorios son
guorrto sravius car-ritur? talrto arnplhu et shrdioerus
tlr*qqidrrarn id a vulgp per artem rmrsicam fieri r
est? D;. Non. M. Suid igituf D. Natura id fieri puto, q
omnibus dedit s€nsum audiendi, quo ista iudicantur'Rocte putas. Sed iam etiam illud vide, utnrm et tibicen ihoc seneu pra€dirus sit. Quod si ita est, potest eius sequ
judicium **er" digitos crrm tibias inflaverit, et quodcommode pro arbitrio sonuerit, id notare ac man
memoriae, atque id repetendo'consuefacere digitos eo
sine ulla trcpidatiot e ei e.rort, eive ab alio accipiat idcantet, sive ipse inveniag illa de qua dirtum est ducente at
approbante natule, Itaque cum serwum memoria, et arti
memorianr sequtmtur! usu iam edomiti etque PreePareq, o
crmr vult tanto melius atque iucundius, quanto illis ornni
praestat quae superius ratio docuit cum bestiis nos
Lornmunia, appetitum scilicet imitandi, sensum
nrenroriam. Numquid habes adveretrm i*a quod dicae?
Ego vero nihil habeo. Jam audire crrpio cuiusmodi sit
.lieciplino, quam profecto a cognitione vilissimor
11. M. Nrrndurn es eatis quod factrmr est, nec ad '
explicationem transire nos sinam, nisi quemadmod
$1, .Aureliu A@tstin, Desprc muaid Carteo intii 5l
l, - Simgul muzicii e oate inndscut din fil'e\-
fie fnri uz qi, de multe ori, mai mare decAt e intru cei ce exceleazi
prin uz; dar cd totugi nici chiar ei nu au puhrt si parvind Ia unhtat a" mare uz fdrd nici un fel de qtiinl[. D.: D[-i drumul, cd
G.nve-derat c-aqa-i menit. M.: Nu i-ai auzit oare mai cu ardoare pe
hitrtrionii de-acest fel? D': Mai mult decdt aq wear poate. M.: De
ulrde c.rezi c5 se face cd, adesea, mu\imea neinstnritil huiduiegte
pu flautistul ce scoate sonuri caraghioase, gi, iardqi, il aplaudd pe
nol rc cAnti bine qi, intr-un cuvAnt, cu c6t se cAntd mai suav, crr
atdt e mai amplu gi mai cu ardoare migcat6. E oare-nfi:-adevir, de
orAezut cli se face asta de cdtre vulg prin arta muzicii? D.: Nu' M':Cit;, deci? D.: Socot cd asta se face prin naturad, care le-a dat
tutrrror simfgl auzului, prin care-s iudecate acestea. M.: Drept socogi'
Dnr mai vezi numai qi faptr-rl dacd flautistul insuqi a fost dotat cu
m pun[-n acel loc fdrn nici o trepidaliune s&u eroare, fie ci inva16
rlrr Ia altul ceea ce cAntd, fie cd inventeazd" el insuqi, conducAndu-l
;i aprobAndu-l acea natur[ despre care s-a vorbit. $i, astfel,
iill.rrdatd ce memoria urrneazE simprl, gi articulaliile, imblanzite qi
prr! cAnd wea, cu eAt
itf ne-a invdlat, mai
hra titul, adici, de a
llltita, simlul gi memoria. Ai, curlva, ceva de spus impotrivafur:stora? D.: Eu n-am, intr-adevrir, nimic. Acum doresc si aud de
t,(r f.{ este acea disciplini, pe care-o vf,d atotsubtil apdrat[ impotrivar,r r r roaqterii absolut tuturor spiritelor atotv'ile.
ll, - Cdntdrepii teatrini nu cunosc muzica.
11 M.: Nu-i incd destul ceea ce s-a fdcut, gi nici nu roi ing[duitll trtxrem la explicarea sa, decAt numai dacA. precum s-a convenit
52 S. Aurulii
72.volumus.proPterfacinrus.
i De Mwiw
constitit inter nos posse hisuiones sine ista scie,ntia satis
voluptati aurium populariunL its etism nullo modo esse
histriorres nrusicse studiosos peritosque constiterit. D. Mi
si hoc effeceris. M. Facile id quiden!,sed attentiore te
Pl-Aweliu AWtutin, Desprv rtuaifl &rtehfii 53
lntre noi cd histrionii pot da satisfa4ie urechilor poporului fdrd
oocaetd gtiin16, a{o se va fi dovedit cd nu se poate' in nici un chip,
Ct fie studiogi qi cunoscf,tori ai muzicii. D.: De mirare dacd o vei fiFrrqit pe aeta. M.: E ugor, de fapt, dar am nevoie de tine nrult mai
lisnt. D.: Niciodat{ bineinleles, pe c6t gtiu, n-arn fost, inci de
nind oceastE conversalie gi-a-ncropit exordiul, cdt de cdt apatic;
dor acum, mfuturideec, m-ai ficrrt cu multul mai treaz. M.: Igi sunt,r*ounff rc6tor,degiti+stimaim;r*,-.";:HS:r"TffiTr,}ili
azd. z,ue nurni, gtie, el, ce-i ailidul de
una co asta? M.: Haide, spune-mi,pcum, c.e-i de avut mai scrrnrp: oeeo ce-i con{inut de inteligenla
,noostril, sau ceea ce ni re otibuie fortuit de iudecata nepricepuflor?
!.r Nu-ncape nici ondoiald ci cea dintAi este ou multul mai presus,dco0t toate celelalte, care nu€ nici mdcar de soootit ale noastre'
deId
,9itonte
rpua illr..lot
;i capriciilor dorninaliunii plebee de cum flrnt ecestea toate. M.:.Virrd"qi*r oare La acest pref, agadar, centeorl lor histrionii, dacdiar gti muzic6? D.: Nu pufin sunt, intr-adevdr, migcet de aceastd
rnncluzie, dar am tohrgi ceva ce sd contrazic. Acel v6nzitor al
dliclului nu pare, intr-adev6r, de comparat cu histrionul: cici,pimindu-gi aPlauz
. hrt0mplfltor o are,
txrttrc,at de bani gi
ltoinstmit.
1 12. M.: Vezi daci nu putem conclude, mf,car prin ssta, ceea
fn voim. C[ci eqti de pErere, cred, cd este cu multul mai presant
l!0r)a pentru care facem ceva decAt ins69i ceea ce facem' D.:Fi-lrvederat. M.: Cel care c6nt6 deci sau inva1tr sd cAnte nu pentru
Libcr
nunc me, fateor, multo erectiorem reddidisti, M' Gratu
opus est. D. Nunquam eguidem, quod sciam, renrissior
airfiendo fui, ab uscpre serrrlo iste sumpsit exordium: s
habeo, quarquam tibi te conrmodes magis. Itaque n
si placet, utnrm tibi videatur scire quid sit aureus
gui er-un aequo pretio vendere orpiens, decem nurnmos
valere putaverit? D. Cui hoc videatur? M. Nunc age, dic
quid charius habendum sit; quod nostra intelligenclntinetur, an quod nobis fortuito imperitorum iuditribuinrr. D. f{ulli dubium est, longe illud prirnum praet
caeteris omnibus, quae ne nostra quidem putanda sunt' I10g0l M. Num ergo negas omnem scientiam intelliger
contineri? D. Quis nqlat? M. Et nlrsica ,S"t* ibi est' D' Vi
ex eius definitione id esee consequens' M. Quid? Ipopuli et omnia illa theotica praemia, nonne tibi ex eo
videntur, quod in potestate forhrnae et imperitorum iudpositum iat? D. Nihil magis arbitror esse fortuitobnoxiumque cssibus et plebeiae dominatiorusubjectr-un, quam illa sunt ornnia. M. Hoccine igitur 1
cantus suos venderent hisfoiones, si mrlsicarr_ *;trent? D'
parum quidem hac conclusione commoveor, sed nonnihabeo guod contradicam. Nam ille venditor solidi cum icomparandus non videtur: non enim accepto plausuqualibet sibi largita pecturia scientiam, si quam forte hqua poputum delec,tavit, anrittiq sed onustior nunrnto, et lau
liominum laetior, cum eadem disciplina incolumi atq
integra dormrm discedit sn-rltrc autem esse;t, si conrrucrda
contenrnercq quae non adeptus multo esset ignobilior at
pauperior; adeptus autem nihilo esse.t indoctior'
M. Vide ergo utrum vel isto conficiamus q
Nam credo videri tibi multo esse preestsrrtius'quod aliquid facimusr c[uBm idipsum guD. Manifestun est. M. Qui ergo cantat vel
M S. Aurelii i De Mwin
'io*r, cprae iarr fis rnihi vidtri non Potest'
VI|. - Diu et non diu in motu'
discit, non ob aliud nisi ut laudetur a populo' vel om
Jr ir;;' homine, t"i:" iudicat melioJ-11r iyt*;HH"#: ffiili o. N'g"u "gT P"":3' M' Quid?
q"i "1.r.
de aliqu-a re fudlcat' tO",Y^1li,:H -#Tfrliur'"rJ";;il;; q',oq'o modo corruptus' M' E
+i;fu merry; rry1 q"e *'"XTi,':#\ru vutv r-:" "' -- '- r csret. b, tt* ,'t' M' Quando idubitante scrcntla elur
;r.Ti;;i;.;"**rievelo-stenderisP:-lb::,h^'::::...t - iauolmutn, ei guanr Sabet facultatem' vel assecu
""=*,el exhibere ut populo placeat propter qY"":[1
famam; concedum pt>sse quenrquam et mustc&e ri&l
;ffiil; ""* hi.t i"""l^' Si't't"m neyrgbafrit"l;#;;';- Proressionis
in pecunia seu naq fateare Iric etnef.
aai"art mugicanr nescrre nlstnuuED' aur flragls r
;;." ; alis laudem, vel quaeque alia fortuita
quam a nobismetiPsissuperiora c,oncesserlnL e
"at i "U"
modo videri potest oe sce,E urvqrur rvryvimm, qui artem suani propter seipsam' """ lTp-|":';;;ti;
-"oo.rrrod. diligat; 9um. d.e gymnasro vrx tt
inverriah-u: quaflquam Ii q*" existit' ",tl "*ttt:t'Ji-::icontemnendi mueici, tti io"""*ttai aliquando histri
;;;ffi ;;. Quir.noul,ep Tlti 1T:::.offfl,'#
Lihq
13. M. Faciam, imo nr facies' Nam ego nihil aliud qr
-.srb;;;';; [*""t"1"'' * "".ot"y.f^iy ,t'igll;tffi j" ;;";;r;;;i'"' quaerere videris' [col' lot:-":;;;"'rlicabis. Ii*qr" iam ex te quaero' utn
. f) Poteqfet velociter curnere' D' Potest'
D. Nullo modo' M' Aliud ergor, fr^* ^'r^or^ 6
diu, aliud tarde. I)' Ahud omnirro' M' Item quaero' c
nutes diuturnitati esse contrarium' sicuti est tardi.r : ^-^----i+ ,"airdfrrm nonfen. ItgIJtir"t. D. Non nrihi occurrit usitatum nomen'
;;.r;" nihit video quod opponarn' nisi non diul
Fi,:Auretiu Au*wstin' Despre mrpird' Cartm' tntd'i 55
boate" corupt intr-un chip oarecai
ffi;#"#, ;;;* b'" "t"' ce este mai r[u' e lipsir' f5ra lclffi;,;*,';;i4"l"i- D.: Aqa-i. Lr.: cand deci fie rni-o vei fi
;;;"#, fie rni-I vei fi ardtat pe oncare dintre histrioni, care, daci
il;";;#i"",lt^t",nicin-alXffi'J;f##.""HL:?"=9i sE fie histrion' Dac[ insS'-i
histTion cffe sd nu-qi constit'uie
,,il*HffiL"Jffi::::dcrrit lauda din partea atora sau "i5:+T.'gn;|##i;*
sE le cedez chiar 9i acestora'
ci un chiP, P6rea c[ Poate fi gdsit'
vrgunul sau va fi existat, nu pot pdrea prin asta de dispreprit
in"*i"rii, ci de onorat, in cele di:r urnr6' hisrrionii' Dreptaceea'
;-r,d;;;, deli place, clisciplina .?:"e.** atAt de importanta'
,,n "
ou mi se poate phrea, de'-actrrn vil6rb'
UI. - Timpi indelung gi nendelung tn mdsurdffi'
13. M.: O voi face, ba, mai degra-b5'' o vei face trr' CEci eu nu
voi face nimic alta, decAt c[ te voi nrga qi te voi iscodi; 1u ins5.pe
tl('€asta, oricar),o cetcntezl, o
ttfhr, acum, de
D': Poate' M': ta' M': Iar65i, te-ntreb'rlrri indelung' aka, incet' D': Absolut aI
rrtre crczi ce este contrariul inclelungului3T' precrrm este 3'l
incellelti
rnpiditate.is? D.: Nu-mi ocur6 nurnele uzitat Astlel cd nu vad ce
,nli .p"" indelunguluise, decAt numai ne-ndelungr-rl4' incAt celui
56 S. Aurelii A De Mwica E Aw'etfu AWBtttu' Desprc rudln Carb@ tnffi 5?
VIII. - Propozi,tiuneal tn miScare tndelungatd' gi ne-ndelungatd'
Liber
ut ei quod dicitur, diu, contrarium sit non diu, quia.
lr"lo"it". si nollem dicere, et pro eo non tarde dicerem' ni
aliud sigrificaretur. M' Verum dicis' Nihil enim deperit'
ita loqr-Imur, veritati. Nam et mihi si est hoc nomen)
tibi non occurrisse dicis, aut lgnoratur a me, aut rpraesentia non veuit in mentem' Quamobrem sic aga
* h^"" bina contraria appellemus hoc modo, diu et
diu, tard.e et volociter. Ac primum de diuturno et
diuturno dissera.rnus, si placet. D' Ita fiat'
VIIII. - Propositio in matu diuturyo et non diuturno'
14. M. Manifestumne tibi est, id dici diu fieri quod
longum, id autem non diu quod per breve tempus fit?
M"iif".tr*. M. Motus igitui qui fit, verbi grala, dyal
horis, nonne ad eum qui una hora fit, duplum I
tempons? D, Q"i. hinc dubitaverit? M.' Recipit,ergo id
diu vel non diu dicimus dimensiones hujusmodi et numer
ut alius mohrs ad alium, tanquam duo ad unum sit; id est
bis tantum habea,t alius quantum semel; alius item ad
tanquarn tria adl duo, id est ut tantas tres partes tem
habeat, guantas qlius duas: "1q"" :11. ryr caeteros nul
licet currlre, ut trron sint spatia indefinita et r
sed habeant ad se duo motus aliquem numerum; a
eumderrr, velut unum ad unum, ad duo duo, ad tria tri
quatuor ad quatuor: aut non eumdem, ut unum ad
irlo ud tria, tria acl quatuor; aut unum ad tria, duo ad
et quidquid Potest aliquid ad sese dimensionis obtinere'
Plartius i.t. qot"*. M. Revertere ergo ad illas horas' et qt
satis putabam dictum, cum de una hora et de duab
dixissem, per omnia considera' Certe enirn non negas pol
fieri aliquem motur.n tempore unius horae, et alium dua
D. Verum est. M' Quidf alium duarum, alirrm trium
fateris? D. Fateor. M' Et alium tribus horis fieri, rfium quatt
rurslls alirrm una, alium tribus; aut alium duabus' ali
sex? noffre manifestum eet? D' Manifestum M' Ct;l ergo
illucl non marrilesturn sit? Nam h<r dicebarrr cum duos mo
habere ad se posBe aliquem numerum dicerem, velut
58 S. Aurelii i De Mwin Liber
ad duo, duo ad tria, Eia ad quatuor; unum ad tria, duosex, et si quos alios recensere volueris. His enim cognitis,et potestatis persequi caetera, sive septem ad decem,q{rinque [Col. fO92] ad octo, et qui'rlquid omnino est iduobus motibus ita partes dimensas habentibus ad inviut possint dici tot ad tot; sive aequales nrrmeri sint, sive alirmajor, alius minor. D. Jam intelligo, et fieri posse concedo.
lX. - Mottts rationa,biles et irrationabiles, connumeratidinumerati.
et modum immoderationi et infinitati recte anteponi.Manifestissimurn est. M. Duo igitrrr motus qui ad sese,dictum est, habent aliquam numerosam dimensionem,qui eam non hatient anteponendi sr.rnt. D. Et hoc marriest atque conseclEens: illos enim certus quidam modus,mensura quae inrnumeris est, sibimet copulag qua Txnon utique sibi afiqua ratione jungunlur'. M. Appellemussi placet, illos qtri inter se dimensi sunt, rhtionabiles; iautem qui ea dilmensione carent, irrationabiles. D.vet:o. M. Iam illud attende, utrum tibi videatur majconcordia in motibus lationabi]ibr-rs eorum qui aequalesinter se, quam eorum qui sunt inaequales. D. Cui hocvideatur? M. Porro inaequaliumT nonne a-lii sunt in quiposslrmus dicere, quota parle sua ma1or aut coaequminori, aut errm excedat, ut duo et quatuor, vel sex etalii autem in quibus non idem dici potest, sicut in hisria et decern, vetr quahror et undecim? Cerrris profecto induobus numeris superioribus dirnidia parte maiorem micoaequari; in iis lursum 
60 S. Aurclii De Mwim Libr
tanturnmodo ad se numerantur, ea vero parte qua
vocabula, et quantum valeo, faciam ut memlnerrm'
X. - Motus comPlbati et sesqunti'
17. M. Age nunc videamus connumeratorum q
possit esse partitio: namque arbit()r eam esse persPlcu
Unum enim genus est connumeratorum' rn quo
numerus *"iit,r, majorem; id est aliquoties eum.
maior sicut nurneros duo et cPa$or esse diximus: vrdem
enim duo a quatuor bis haberi; quae ter haberentur'
8!,-Auretiu Atgwtin, Despre muzi'cd' Cqr'taa tiFi 6l
quispiam. Cum autem dico ut consideres quota srt Pa
fiq"ih"* dico, et sine ullo additamento; sicuti ::e^:11tertia, quarta, quinta, sexta, et deinceps;-non ut trrentes
..*irr,"i*", et hoc genus praecisionum aliquid addanrr'
Jam intelligo.
1,6. M. Ergo ex his inaequalibus motibu
rationahilibus. quoniam duo genera subjectis etiar
nurnerorum exemplis proposui, quos quihus anteponen
arhitraris? illosne in quibus illa quota pars dici potesl'
in quihus non potest? D' II[os mihi ratio videt
,rr,Jporr".rdo. jrb"r", in quibus . p()test dici'
tlemonstratum est, quota psrte sui maior aut coaequetl
minclri, aut eum excedat, iis in quibus idem non evenl
M. Re.cte. Sed visne etiam his nomina imponamus' ut cu
eos deinceps cornmemorare necesse -fuerit' [Col' 109
expeditius ioqr"*,'.? D' Volo safle' M' Appellemus eI
istos quos praeponrmusT connumeratos; illos autem guitli-,,*^rornc' nr.rnfcre, ouia ihos praeponimus, dinumeratos: propterea qula rs
.rrp"iio."t non solum singuli numerantLrr' sed etiam t
parte qua m&lor mrnori--aequatur vel e.um excedit'
metiuntur et numerant; illi autem Posteriores singillati
tltr(ce)nar, nici cd Patru-i cota-
lnsn.a iei seama sd fie cota-Par
o nic, ea' I
;i aga ge c<
Pr.ecu nciil
16. M.: Agadar, dintre "Ttf"
c le PrePunem,rditlttmerate',srmt num6rate
chiar qi Prin acca Parte Prinil exced[; cele din urm6 insd
tilti nu se numdrd" C[ci nu se Po()on[ine mai-marcle Pe -rnaittui-marele sau mai-micuI Pe
rxr mai-mic+3. D,: Primesc qr aceste vo
' - " lui s6 rni le ami-ntescprrtin{6, mA vor stTao
X. - Nurctere complk:ate qi sescuate'
aequatur minori major, vel excedit non se metruntur
nr,nr".*nt, Non enim potest in eis dici, aut groties.hab
minorern malon; aut illud quo excedit major rninore
quoties habeat et maior ei-mittt"' D' Accipio et is
non quahror, sed sex ad duo poner€mus; quater autemr
octo; quinquies, si decem' Aliud genus estr ln quo ea pl
qua excedit maior minorem, ambo.l rnetitur; id
aliquoties habent e1m et il::::'*:3:::u,ri::ffi#;; r"trp"*i*', sex et octo' Narn p.prs illa
"-"uaitu mirio.,
-duo sunt, quos vides esse in octor
;;;;t" quater, in senario ter: quare hos quoque mott
de quibus agitur, ", rr,,*"'ot p"t q'ot ilIustr11f:9:
*oiifrr. di"scere volumus, notemus- atque srgn:T
vocabulis. Nard eorum distinctio iam{ydty.n, rll,t1 f,1lt
"pp*", O.".ilca, si tibi iam -q:*1 111.*t multrphc
,il.ror" fii maior, Yocentur complicati; iUi af3r,n selJl
;;;1**"."rit;. Nam sesque appellatur' ubi duo nur
;;-;;';" ratione affecti sunt, ut tot partes habeat
;i";;;;i;';-q*Ja parte "-,i ""-.p'"ecedit: :1T 1
tria ad duo.'tentia parte sui praecedit malor mrnorem;
quatuor ad triq, quarta; si quinque 11-q""t'o"7 qurr
.lqrr. it* deincops, eadem ratio est',3t 11 ::1il*T::
;;; "J **, d"qi* ad octo; et inde licet hanc ratronem
i;";";*q";ntibius et in majoribus numeri". ""i*-"1-IX1:;;;; ilb;, N"*i.i' "*"* h'ili 111+^T,T,#:,t;
dixerim, ndixerim, n urulu'r'
absrque se, e quulta
sua major 1:|.u1:drmensl- dimensronouid tibi vrueutgr' u' L"tLt
atgue rumeroruim vroetur ve1s.sl11 ": I":**i::i:,te irnposita ,r.ri, "o,,g"'a
mihi,videnfir1 comm:n}:r:
"i. ,Jbrr. quas intelleximus: et hujus orrgo.":*111t^ 1
,rrrr" "tpfr"asti,
non est absurda' etiamsi forte non ea
quam secutus dst qui hoc nomen instituit'
UWm e"wn'o"tP'" *'"'* c"""" as
urhr ca-re-I exced[ mai-nlarele pe
LJi.,u, o cuPrind de cAter-a on E
r.nr vocsbule chiar gi pe miqchrile despre care vo
prirr care se ilustr 'v ,--"--- t6m in miqc5ri' C[ci'
dur:6 nu md-nqel,
rlurfi 9i 1ie gi se Parurultiplicarea Ti.SiH r", .seso uese nume'te:
i De Mttsi*s. LiberS. Anrclii
Xl. - Motus et numer\ts in infinitum progrediens ut ad
formam coercetu|
!(l, - Cum sd' se menlind la o formd certd mi4cdrile Ei numerii
dnzdnd l'a infi'nit'
ilocrlir,irrfinit, daci nu le va
tttocl an.ume qi foimilfrrlAi, desPre 'egalele
i
tcol. 10041 78. M' Probo et accipio sententiam tt
sed videsne ornnes istos rationabilet *ott"' id est qui ad
ffiil.rt";-";;;t"rum dimensionem' in infinit-:^: rursus eos certa ri
{^*qmmrc revoc8v(lurruD \
formamque revocavr
dicam; unum ad un
an S. Anplii De Mwis Liber
duo ad duo, tia ad lria, quatuor ad quahror, ac deincepspersoclrsr, quis finis e:rit, cum ipsius numeri finis nullusNamque ista rris numero inest, ut omnis dictus finitrrsnon dictrs autem infinitus. Et quod aequalibus evenit,etiam inaequatribus evenire potes animadvertere, sicornptricatis, sive sesquatrs? srve connumeratlsTdinumeratis. Si enim unum ad duo constituas, etmuhiflicatione permarrere velis, dicen& urrum ad tria,ad quatuor, unuin ad quinque, et deinceps; non erit fisive sola dupla, rit unum ad duo, duo ad quatuor,ad octo, octo ad sexdecirn, et deinde: hic quogue nullus
Qf,.Aureliu Arqustin, Despre muzi,cd Cartca tntii 65
p$trll la patru, qi dacd aE contimra aqa inainte, care ar fi sfArqirul,oAnd sfArqitul nurnS"rului insuqi nu-i nici unul? CSci asta-iputorea inn6scuti num5.rului, ca tot zisul sd fie finit, nezisu-I
lns6 infinit. $i, ceea ce Ii se-ntAmpld egalelor, asta o poli observa0d li se intAmpls pAnd gi inegalelor, fie complicatelor, fieEoscvatelor, fie conumeratelor, fie dinumeratelor. Cdci, dacE vei€orxrtitui unu la doi $i ai voi sd st[rui in aceasti multiplicare,lir:And unu la trei, unu Ia patru, unu la cinci gi aga mai departe,Ru vei da de fine; fie numai dublele, precum unu la doi, doi Iapotru, patru Ia opt, opt la gaisprezece gi mai departe, chiar gigioi nu-i nici un fine; aga qi numai triplele sau cvadlupleleflumai, ori pe oricare dintre acestea vei fi voit sd le-ncerci, melgln infinit. Aga chiar gi sescvatele: cici, cAnd zicem doi Ia trei,trei la patru, patru Ia cinci, vezi c6. nimic nu te impiedicd sE leurrnezi pe celelalte, neopunAndu-se nici un fine; fie cd ai voi inEcest gen stdruind in acelapi feI, precum doi Ia trei, patru lalune? qase la noud, opt Ia doisprezece, zece la cincisplezece qi
tot aga; fie in acest gen, fie in celelalte, nu ocr-rrd nici un fine.(le trebuin{6-i si mai zicern despre dinurrrerate, cAnd, din cele(te-tru fost spuse, oricine poate infelege ci pAnd qi in acesteatlu-i, pentru cei ce urci treapt[ cu treaptS, nici un fine? Saunu {i se pare?
19. D.: Ce poate fi,-ntr-adevdr. zis mai adevdrat decAt asta?
Dar agtept atotavid, acum, s[ cunosc acea raliune care revoc[nceasti infinitate la trl mod cert gi prescrie forma pe care nu se
rlrvine sd o excead[. M.: Chiar qi pe asta, ca qi pe altele, vei aflac[ o gtii tu insu]i, ori de cAte ori, intoebAndu-te eu, imi vei fi datrdepunsuri adevdrate. Cdci, intrucAt vorbim de miqcdrilerrisurabile-n numerias, vreau s6 aflu mai intAi de la tine dacdtrebuie sd consultdm inqigi numerii, ca legile certe qi fixe, perlorc ni Ie vor fi-nvederat, si le judecdm de urmat qi de observatlrr acele migchri. D.: Imi place, intr-adevflr, cdci nu socot cdpotrte fi fdcut nimic rnai rAnduit. M.: S5"-ncropim, aqadar, de-1irxrnvine, exordiul acestei consideraliuni de Ia insugi principiulrrumerelor qi sE vedem, pe cAt suntem in stare cu puterile mingiirloastre sd privim unele ca gi acestea, care sd {ie ratiunea ca,
r[lqi num6rul merge la infiirit, precum s-a spus, oamenii sd fi
sesquati: nam dfro ad tria, tria ad quatuor? quatuorquinque cr:m dici|nus; vides nihil prohibere caetera perseinullo resistente ffne: sive isto modo velis in eodemperseverans, ut diro ad 1ria, quah-ror ad sex, sex adocto ad duodecirrl, decem ad quindecim, et deinceps; sivehoc genere, sive ih caeteris, nullus finis occurit Q"idest de dinurnera{is jam dicere, cum ex iis quae jam disunt quivis inttlligere possit, in iis quoque grsrrgentibua nulluh esse finem? An tibi non videtur?
19. D, Quidlhoc vero verius dici potest? Sed jam irationem guae istam infinitatem revocat ad certumformamque praescribit quam excedere non oporteaavidiesime cognoscere exspecto, M. Fl.arrc guogue, ut alitemetrpsum nosse cognoscesT cum me interrogante verresponderis. Na- primo abs te quaero, quoniam dnumerosis motibqs agimus, utrum ipsoo debeamr-rsnumeros, ut quas nobis leges certas fixasqueeas in illis motihus animadvertendas observandjudicemus. D. Placet veroi non enim quidquam ordifieri posse arbitror. M. Etgo ab ipso, si videhrr, plincinumerorum capiEmus considerationis hujus exorc ium
furis: ita et tripla ,sola. et quadrupla sola, et quidquid hortentare volueris; in infinitum progrediuntur. Ita eti
66 S. Aurclii De Musira Litur
numerando fecerint; a quibus ad r-mum rursus redeant,est principium numerorum. In numerando enimab uno usque ad decem, atque inde ad unum reverlimur:si denariam complicationem persequi' velis, ut hocprogrediaris, decem, viginti, triginta, quadraginta; usqlrecentum est progressro: sr centenarlam) centum,trecenta, quadringenta; in [Col. 1095] mille est articulusquo redeatur. Qnd j* opus est ultra guaerere? Videsquos articulos dic...r, quofl.rm prima regula denariopraescribitur. Narn ut decem, decies habent unum; itadecies habent eosdem decem; et mille, decies habentet ita deinceps quousque Iibitum est progredi, ibit ihujuscemodi quasi articulis, quod in denarro numepraefinitum est. An aliquid holum non intelligis?lV[anifestissima sunt omnia. et venssma.
Xll. - Cur ab uno ad decem progressus, et inde ad. unumin numerando fiat.20. M. Hoc ergo quantum rliligenter possumus
quaenam sit ratio ut ab uno usque ad decem progressus, et irursus ad unum reditus fiat. Unde abs te quaero, utrurnvocamus prrncrprum, possrt omnino nisi alicujus esse pnncrpiD. Nullo modo potest. M. Item quod dicimus finem, potestneaiicujus rei finis esse? l). Etiarn id non potest. M. Qutd? aad finem num putas perveniri posse, nisi per alic4uod mediuD. Non puto. M. Ergo ut totum
"liq"id sit, princrpio et medio
fine constat. D. Ita videtur. M. Dic itaque nunc, principimedium et finis, quo numero tibi contineri videantur. D.ternarium numerum te velle ut respondeam: tria enimsunt, de quibus quaerils. M. Recte arbitraris. Quare in
Ql, 4ureliu Aqustin, Despre nuzici' Canea i*Ai 67
Atotevidente-s toate qi atotadev6rate'
XII. - De ce s4 fdcut, tn numdrare' tnaintarea de la unu ln zece
qi iardgi tntoarcerea la unu'
obignurm si-I numim par, pe care impar' D.: Cel cere poate fi-mp[4ittn tlouE p54i egale se nurteqte par; cel care ins6 nu poate fi, impar'
numero cluamdam essel perfectionem vides, quia totus est: henim principium, medium et finem. D. \rideo plane. M. Qillud nonne ab ineunte pueritia didieimus, onurem numerumparem essel aut imparem? D. Verum dicis. M. Recordare ergo
dic mihi, quem soleamup dicere'parem) cluem rmparemD. Ille qui potest in duNs partes aequales dividi, par; gd aunon potest, impar vocatur.
68
sunt, et durn quaero totum numerum parem, +raternarlprimus occurrit. Nam in duobus quomodo possr:rrt tria i
S. Aurelii t De Mwica
impar; et principio enim, et medio, et fine constat, ut diest; nonne oPortet eham parem esse totum atque
ut in eo etiam principium, medium, fihisque r
D. Oportet sarLe. M. At iste quisquis estT non potestindividuum medium sicut impar: si enim haberet, nonin duas aequaleF partes dividi, quod esse propriumnumeri diximus. Individuum autem medium est undividuum duo. Nfledium autem est in numeris, a quo
latera sibimet sunt aequalia. An aliquid obscure diest, minusque assequeris? D. Imo mihi et haec
inveniri, per quae totus est numerus' id est principimedium et finis? M Idipsum omnino abs te responsum
qurod volebam, et quod ipsa ratio cogit fateri' Repete i
ab ipso uno tractationem, atque considera; videbis prideo unum non habere medium et finem, quia tan
hoc numero respondeam) prorsus incerfus sum. M' V'ide
iste quoqtre nurnerus possrt prlncrplum esse numeroruNam si medio caret et fine, quod, ut dixisti, cogit ra
il,@ Cafieaintfi 69
21.. l$.2 St[pAneqti c]restiunea' Crrn, ternarul este' agadar'
prirrrul intreg impar: consist[, irrtr-
tltediu, qi din fine, Precum s-a sPus
fio lntreg qi perfect, ca sd se afle in tilr;;i;t 6.; S. cu'i,ne, binetnleles' M': Dar a@sta' oricare-i eI' nu se
i,*t" .a aibd mediul indivizibil precum impaml: dac6-ntr-adev[r
[.* urr"^, nu s-ar putea imp54i-n doui pdrfi egale' ceea ce am zrs
O[".,"specificulnum5ruluipar'Mediulindrvizibilinsdesteunu'alrlriUif"f doi. Mediul este insd in numere cel fa96 de cane
anrAncloualahrrile-segale-ndesine'Sau*""ohT#rt"i":Hr}*:
ocurb guaterrrarul.prin care num6'rul
itt ominte, vci vedea, cu sigur
6i fine, fiindcE-i doal PrinciPiu:iiit d"a-i lipsit de medir-r qi fine'
Itrin urmare, desPre doi? Pute
inediul, cr-rm mediul nu Poateprincipiul qi fineleprin mediu? D.: Mctr totrrl nesigur ce
urninte daci nu cumva s-ar Puteul ^r*"."Ior.
Cici, dacd-i lipsit de mediu, qi de fine-i' ceea ce'
;t;; ai zis, raliunea obligd a o decAt
l;,;;." qi acesta insuqi s5-fie pr la tiirrstitrri dou6 principii? D': Mi-nd me ar
f',,""-o, d*"8 .--' irr.tit',ri indesine douE principii et aduerso; acYm
lrrs[acesta]doi]eaprincipiuestedintruceldintAi,intnrcAtacela-irle la nirnic, acesta inse eite de la eI: cici unu qi unu' intr-adev6r'
sta. aI doilea insd prin care-s toate
principitrm est; vbl ideo esse principium, quia medio et
caret. D. Manifes{rrm est. M. Quid ergo dicemus [Col. tlI
de duobus? Nurrf possumus in eis intelligere principiummedium, cum ntedium esse non possit, nisi ubi finis taut principium et finem, cum ad finem nisi per medrnon queat perveniri? D. Urget ratio confiteri; et quid
confiteri; quid restat, nisi ut sit hoc qroque principiuAn dubitas dud principia constituete? D- Vehemendu-bito. M. Bene faceres, si cx adverso sibiduo principia: nunc autem hoc alterum principium de iprimo est, ut illud a nullo sit, hoc vero ab illo: unum erum
unum duo sunt, et principia ita sunt ambo, ut omnumeri quidem ab uno sint; sed quia peratqlre adjunctionem quamdam fiunt, origo aucomplicationis et adjunctionis duali numero recte
fit ut illud primtftr principium a quo numeri omnes;
70
Nisi quid ha-bes adversum ista quod disseras. D. Ego .
nihil, et sine admiratione ista non cogito; quamvisinterrogatus abs te, ipse respondeam. ,
22. M. Subtilir-rs ista quaeruntur atque abstrusiusea disciplina quae est de numeris: hic autem nosinstitutum opus quanto citius possumus, redeamQuocirca quaeroT uni duo juncta quid faciunt? D. Tria.Ergo haec duo princrpia numerorum sibimet copulata, totrrrumerum faciunt atque perfectun. D. Ita est. M. Quid?numerando post unum et duo qluem numerum ponimrD. Eadem tia. M. Idem igitur nlrmerus, qui fit ex Lrnoduobus, post utr,umque in ordine collocatur, ita utalius interponi qireat. D. lta ideo. M. Atqui et illud vioportet, in nullis reliquis numeris id posse contingere,cum duos quosliLsl sibimet in nurnerandi ordine ""!"t,notaverrs) consequatur eos ille qui ex ambobus conficinullo interposito. D. Id quogue video: narn duo et tria,sibi numeri copulati sunt, in summa quinque faciunt:autem quinque continuatim sequunturT sed quatuor. Rurtu14 et quatrror septem conficiunt: inter quatuor autemseptem, cJurnlJue atque sex ordinati sunt. Et quanto prcvoluero, tanto plures inter.ponuntur. M. Migna haecconcordia est in prioribus tribus numeris: unum enimduo et tria dicimus, euibus nihil interponi potest: unautem et duo, ipsa sunt tria. D. Magna prorsus. M. Qricillud nullane consideratione dignum putas, quod ist
S. Autelii r De Mwim
,- autem alterum per quod numeri omnes, esse
concordia quarrto est arctior atque conjunctior., tanto
miror, et amo istafn quam coflrmendas r.rnitatern. M. Mprobo; sed certe quaelibet rerum copulatio atquetunc maxime unum guiddam efficit, cum et mediaet mediis extrema consentiunt. D. Ita certe oportet.
23. M. Attende igitur ut hoc in ista connexiovideamus. [Col, lO97] Nam cum unum, duo, rria dicirn._
atfllrtrrerele. Doal de n-ai, cumva, ce sd sus}ii impotriva acestora. D.:Eu t,-.*, intr-adev6r, nimic qi nu cuget astea fb,r5. admirafie: cutoate oI, intrebat de 1ine, le r5spund eu insumi.
22.1{; Astea-s cercetate, mai subtil gi mai abstrus, in aceadhoiplinE care este despre numere: aici insd noi sd ne-ntoarcem)CAt mai repede putem, Ia lucrarea lnceput5,. Dreptaceea, intreb,gAl fac doud adbugate Ia una? D.: Trei. M.: Aceste dou5" principii,doci, ale numerelor, unite-ndesine, fac nurndrul intreg gi perfect.D,r Aga-i. M.: Ce, in numdrdtoare, dupd unu gi doi, ce numirpultom? D.: Acelagi trei. M.: Acelagi mrmdr, agadar, care se facedirr rrnu gi doi, se agaz5, in ordine, dup6 amAndoud, astfel, incAtlA nu se poatd, interpune nici un altul. D.: Aga v5.d. M.: Dar segUvine sdvezi chiar gi faptul c5., in nici unele din celelalte numere,nU ue poate-ntAmpla asta, incAt, cum, in ordinea numd,rdrii, IeVei fi luat in seamd pe oricare doud adunate-ndesine, sd le urmezeflormal pe ele acela care rezultd dintru arrrAndouS.,llointerpunAndu-se nici unul. D.: O vEd chiar qi pe asta, c5ci doi;i trci, adunali indesine, fac, i-n sumd, cinci: nu cinci urmeazihuit neintrempt, ci patru. Iarigi, trei gi cu patru fac Aapte: lntrepntru insd gi gapte-s a1ezate-fl ordine cinci gi gase. $i, cu cAtvoili v,rit si inaintez, cu atAt mai multe se interpr.m. M.: Mare estedoci aceastd concordie intre primele trei numere.. zicern,lttl,r-adevdr, unu, gi doi, qi trei, intre care nimic nu se poatehttor:pune: unu insi gi doi il fac pe insuqi trei. D.: Mare,hineinleles. M.: Ce, nu consideri oare de nici o importanlb faptul6I, cu cflt este mai strdnsd gi mai coniuncti aceastd concordie,Uu atAt mai mult tinde intr'-o anume unitate gi face o una anumedirrtru mai multe? D.: Ba dimpotrivd, de r-rna maxim5., gi mr qtiuItr t:e chip, gi md mir, gi iubesc aceastd unitate pe care mi-olnoredinlezi. M.: Te aprob mult; dar, desigur, orice copulalie gi
llonexiune a lucrurilor atunci, mai alee, face o anume una, cAnd
;i rnodiile se potrivesc extremelor, qi extremele, mediilor. D.: Aqatn cu<le, desigur.
23. M.; Ia, agadar; aminte, ca s-o vedem pe asta tn aceastdrrrrtrtxiune. Cdci, cAnd zicernurtu, doi, trei, nu-i oare cu atAt intrecuttttu de doi, cu cet sunt intrecu{i doii de trei? D.: Batotadevdrat.M,l Mar spune-mi, acum, in aceastd colaliune, de cAte ori 1-am
in unitatem qulamdam tendit, et unum quiddam dpluribus efficit? D. Imo maxima, et nescio quomodo, r
nonne quanto Unum a duobus, tanto duo a
72 S. Aurelii De Mr,uwo, Libr
superantur? D. Verissimum est. M. Dic jam nunc mihi, iista collatione quoties unum nominaverim. D. Semel.Tria quoties? D. Semel. M, Quid, duo? D. Bis. M.ergo, et bis, et semel, quoties fit in summa? D. Quater. M.Recte igitur istos tres quaternarius numerus sequitur; eiquippe tribuitur ista proportione collatio. Quae quvaleat, eo jam assuesce @gnoscere, quod illa unitaste amare dixisti, in rebus ordinatis hac una effici potestcujus graecum nomen &volo1(cx est, nostri quidaproportionem rzocarrerunt, quo nomine utamur, sinon enim libenter, nisi necessitate, graeca vocatrula in latisermone r-rsurpaverim. D. Mihi vero placet; sed pergeintenderas. M. Faciam. Nam quid sit ploportioquantumque in rebus juris habeat, et suo loco indisciplina diligentius requiremus; et quanto in eruditipromotior,eris, tanto ejus vim melius natu.ramqueSed vides certe, quod in praesentra satrs est, tresnumeros, 
74 S. Aurelii i De Mwita
extrerna consenurErt. Quamobrem sicut excellit in tribus' qu
p*,,^* et duo @llocantur, cl-rrn ex r-:rlo et duohrs constt
sic excellit in quatuor, quod post unum "'. *Yo,"t,t
ilA tntni 75
' 9,5 M.r incearcfl deci in celelalte ntlmere' dac5 se poate'e-am zis c[ este propriul num[ruluiface. CEci, daci punem doi, trei, patru,dau qase; asta o di 9i mediul adunat
tioqi: qi totugi nu Qase) ci cinci urmeaz5 imediat' Iardqi' pun
[i-i, p"ar", cinci, -extremele
fac opt, de asemenea] mediul'
i;,;; a" doud ori: dar, intre cinci gi opt' nu mai v[d unul' ci
dou6.rrm"re inter:puse, senarul, adic6' qi septenarul- $i' prin
Liber
numeranhlr, cum constent "* "lo et tribus' vel bis du
quaeextremorurncullrmedioretmediiculnextTerrus'rn
;;;;rvclol(o dicitur, proportiore consensio est' Q
;t ,*; intellexeris pande' D. Satis mtelligo
25. M. Tenta ergo in reliquis numeris' utrumn
inveniatur quocl guaternarii numeri proprium esse
D. Faciam. itlu* ti constihramus duo, tria, guatuor'
collata fiunt sen, hoc facit et medium sibi collatum: nec tam
sex, sed quinque consequuntur' Rursus tria,'. quatu:1.
*;*" **.i-o, "*11"-T-. . "tto
faciunt, *"dt:* -1"-t:Ui. ar"tr*, at [Col. l0ltl inter quinque et octo' non
animadverti. ""6" ab uno usque ad quatuor 1us
fieri progressioner]n; sive propter imparem ac Parem rquoniam primr-ls impar totus tria, "t Pt'T"-lll-::{,-r.tror, de qua fe paulo ante tractallrm "ttt
t'*-1*::l
"t dro principia surrt? et quasi semina numerorur! e qul
ternarius conlicitur, ut sint jam tres mrmeri; qui sibi d., - _:--:;;;;;;." conferuntur, qutrternari,s elucescit et gigni
et propterea.ers ture :""iY;q111:,1*ff ,::,'Y'*'[J*"'q"""ti*,-,i moderata ]rogressio' D' Intelligo'
26. M. Behe sane. Sed meministine tandem
unum, sed duos, senarium scficet et septenarlum numer(
i.rffiti * vider:. Atque illa ratione quanhrr.n pl"q-t{'turrto'U"". fiunt intervalla maiora' M'Ytdeo te intellexisse' '
o-rirro scire qlrod dictum est: sed iam ne immoremu
institlerarnus infiuirere? Nam, ut opinor,.proposltu1 .e
;il;;.d" invenire possemus, :li'-"-,ilY ::::l:,rrri".o.o* certi articuli essent numerantibus constitut
quid esset causae cur ipse pti-:t i1-t:11":,.:*::tl,uru uDoer "**"*: "l oil.r"i caeteros valet plurimum; i
est, cur ab uno usque ad decem progressr numera
rursumadunumremearent?D'Recordorplanegr'raesti
26. M.t Bine foarte' Dar fi-aminteqti m6car ceea ce
hujus causa nos tantum circumisse: sed qtrid
76 S. Aurelii '. De Mtsi,ca Liber
quod ad eam sohrendam peri.ineat, non invenio. Siilla omnis nostra ratiocinatio ad id conclusa est, utusque ad denarium, sed usque ad quaternarrurn nsit justa et rnoderata progressio. M. Trl4.e igitur non viex uno et duobus. et tribus et quatuor quae s
conficiatur? D. Video jam, video, et miror omnia, etquaestionem solutam esse confiteor: urrlun enirn et duotria et quahror simul decem sttrrt. M. Ergo istos quaprrmos numelos, senemque et connexlonerrr eohonorabilius halberi, quam caetera, in numelis co
{,..Aurclia Au$ustin, Despre muzii'd' Qq'rtea t'ntni 77
lntreage judecatfl a noastri a conclus faptul cd nu pfl:rd laflurn6r]ul-denar, ci pAnd la quaternar e justa qi moderata
oolelalte.
illI. - Despre frumsePeo miycdrilor proprfbnate, tn mdsura tn
care se judecd. duPd' sim,turi,
pre-a 1e trata 9i a Ie discuta, la
ane atribuite acestei discipline qi
dirr e, cAt ni s-a P[rut de trebuin]6,
trr aceastd problem6, pe re, dintr-altddiaciplinds3, vas6zicd. $i, as , de la tine, de
vrr*" ". constituiam, spre elor, migcdrile
p0 care ra{iunea Le demonstra cd au indesine o anurne dirnensiune
irmonic65a, dac6 cineva le-ar parcurge in durata unei ore, iar
1re ele-n bfltaia din palme gi-n dans qi spun cu uqurinld care-s, qi
XIU. - De proportinnatorum motuum decore quatenusjudicatur.
27. Tempus est autem ad illos motus redireet discutiendos, qui huic disciplinae proprie tribuuntur,propter quos ista de numeris, de alia scilicet diqlrarrh-rm pro negotio satis visum est, consideravirnus.nunc abs te quaero, guoniam intelligendi gratia inspatio firotus constituebamus? quos ad se invrcemaliquam numerosam dimensionem ratio demonstrultrun si quisquarn mora unius horae currat, et alius deiduarum, possis non inspecto horologio vel clepsydra,aliqua hujuscemodi terrrporum notatione sentire illosmoh-ts, quod unus simplus, alius duplus sit: vel etiamsinon possis dicere, illa tamen congruentia deledari,ahqua voluptate affici. D. Nullo modo possum. 1)4 Quid,quispiam numerose plaudat, ita ut unus sonitus si
alter duplum temporis teneat, quos iambos pedes
eosque corhnuet atque contexat; alir-rs aule.rn ad [Col. 1
errmdem sonum saltet, secundum ea scficet temlrcramembra? nonne aut etiarn dicas ipsum modulumid est quod simflum ad duplum spatia in motibussive in iIIo plausu qui auditur, sive in illa saltationecernitur; aut saftem delecteris numerositate quamtametsi non possis numeros ejus dimensionis edicere? D,vero est? ut diciS: nam et iIIi qui hos numerosser:tiunt eos in plausu atqr-re saltatione, quique sint
-
7A S. Aurelii A De Mwim. Liber
dicunt; et qui eos non noverunt nec possunt dicere,negant tamen ex his se voluptate ,liq"" p.#.,ri.
28. M. Curn igitur ad ipsam rationem disciphnae hujsiquidem scientia est bene modulandil non possit negaomnes pertrnere motus qui bene modulati sunt, et
potissirr,rum qui non referuntur ad aliud aliquid, sedseipsis finem decoris delectationisve conservant; hi tarrmotllsT ut nunc a me rogatus recte vereque dixisti, si
spatio temporis [Col. 11OO] fiant, inque ipsa dimensiquae decora est, horam vel etiam majus tempus obtinon Ircssrnrt congruere nostris sensibus. Quamobremprocedens quodammodo de secretissimis penetralimusica, in nostris etiam sensibus, vel his rebus quae asentiunhrr, vestigia quaedam posuerit; nonne oportetvestlgia prius persequi, ut commodius ad ipsa si pohreriquae dixi penetralia, sine ullo errore ducamur? D.verol et hoc jarnjamque ut faciamus, efflagito. M. Orarn
ergo illas ultra capacitatem sensus noshi porrertasmetasT et de his brevibus intervallorum spatiis, quaecantando saltandoque nos mulcent, quantum ratiodtxerit, disserarprus. Nisi trr forte aliter putas illaindagari posse? lprae in nostris sensibr-rs, hiscpe rebusvalemus sentire, hanc disciplinam posttisse praedicturnD, Nullo modo aliter puto.
fr,-. uretiu Aqustiru Despre muzicd. Cartza tnt6'i 79
€ni ce nu Ie currosc qi nu Ie pot spune nu neagE cd ei se bucurd
tstugi cu o anurne voluptate dintru acestea'
28. M.: Cum nu se poate nega, apadar, cd toate rniqcirile,
LIBER SECTJTVDI]S
In quo de syllabis et pedibus metricis disputatur.
I. - [Col. 1099] $4labrum spatia aliunde grammatictu,musicus attendit.
1. M. Attende igitur diligenter, et nunc demum ac<
quasi alterum ri,ostrae disputationis exordium. Ac primresponde, utrum bene didiceris eam quamdocent, syllabaium brewium longarrrmgue distantiam;vero sive ista noris sive ignores, malis ut ita quaera
CARTEA A DOUA
in "or"
se disputd despre silabe gi pit:ioarele metrice.
l, - Spapiile62 silabelor de-altunde le ia-n seamd grd,md.ticul,de-altunde, muzicianuL
1. M.: Ia, agadar; diligent seama qi, de-aici inainte, primegtepvnsisecundul exordiu al disputei noastre. $i, mai intAi, rS.spunde
dncA vei fi-nvd1at bine acea distanfi6s a silabelor scurte pi lungi,Enea ce ne-nvalH grdmdticii; sau, irrtr-adevEr, fie c-ai gti-o, fie c-ai
lglrora-o, maivoieqti s-o cercetdm aga, ca gi cum am fi absolutturyricepuli intr-astfel de lucruri, ca, mai degrab6, sd ne conduc6,l& t,r*t" acestea, rafilmea, decAt inveterata consuehrdine sau decAtRo constrenge prejudecata autoritate. D.: Cd aqa maivoiesc absolut,hrll,-mpinge nu numai raliurrea ins6gi, ci chiar gi negtiinla (pe caredo oe-aq sta la-ndoiald s-o m[rtrrrisesc?) acestor silabe. M.: Flaide,Ecum, gi rndcan pe asta l[muregte-o, dacd n-ai obsewat, cumva?
niciodati, trr insufi, prin tine insuli, c6, in locugiunea6a noastr'd,urrr:le silabe-s enunlale iute gi minim-indelung? altele irui mai lent;i rnai indelung? D.: Nu pot nega cd eu n-am fost surd pAnE gi IaEitea. M.: Ei, bine, aQ vrea s5 gtii c5-ntreagd acea qtiin{5., caregreoegte se numegte gramatici, latinegte ins[ Iiteraturb, e
focunoscutd fie singuml, precum ne-nvafd rnar subtil raliunea, fie,Irr general, precum o conced p6ni gi inimile r.nai grosolane, custocleul istoriei6s. $i, aga, cd veni vorba, cAnd vei fi zis sau vei fi pus,
lrrate, in vers canoffi, astfel incAt fie, pronunlAnd-o, sd. lungegti trrturrqi prima silabi a acestrri cuvAnt, fie s-o pui in vers in acel locuude se cuvenea sd fie alungita: te va critica6? grdm[ticul, custcxlelenrrcla, vasizic6, al istoriei6s, nereclamAnd nimic alta, de ce trebuiarf, lie scurtat acesta, decAt doar faprrrl ci acei ce-au fost inaintealo&str6. gi ale cdror cd4i le stau in fa{5 qi-s tratate de cdtre grbm[rrci
quasi ornnino r'mdes harrm rerum simus, ut ad omniaratio potius petducat, quarn inveterata consuetudo,praejudicata cQgat auctoritas. D, Ita plane malle me, n
modo ipsa ratif, sed istarum etiam syllabarum imperi(quid enim fatdri dubitem?) irnpellit. M. Age iarn,illud eloquere, utrum tu ipse per te nunquaanim.adverteris in locutione nostra alias syllabas raptimminime diu, alias autem productius et diutius enuntiD, Negare non possum non me ad ista etiam sr-rrdrrm fuiM. Atqur scias velim totam illam scientiam, qugrammatica graece, latine autem litteratura nomlnahistoriae custodiam profiteri, vel solam, ut subtilior d<
ratio; vel rnaXime, ut etiarn pinguia corda concedItaque verbi gfatia cum dixeris, cano) vel rn versu
posueris, ita ut vel tu pronuntians producas hrjusiyllabam primam, ve1 in versu eo loco ponas, ubiproductam oportebat; reprehendet gramrnaticus, custos
videlicet historiae, nihil aliud asserens cur hunc cor'
oporteat, nisi quod hi qui tmte rros fuerunt, et
libri exstant tr4ctantlrrque a grammatlcls, ea corieptaT
82 S. Aurelii A i De Musi.ca Liber
producta usi fuerint. Quare hic quidquid valet, auctorvalet. At vero musicae ratio, ad quam dimensio ipsa
rationabilis et nrrmerositas pertinet, non curat [Col. 11
nisi ut corripiatrrr vel producatur syllaba, quae illo velloco est secundrrm rationem mensurarLlm suarum' Nameo loco ubi duas longas syllabas poni decet, hoc
posueris, et primam quae brevis est, pronuntiatione longa
feceris, nihil musica omnino succenset: tempora em
vocum ea pervenere ad aures, quae iIIi numero debifuerunt. Giam:naticus autem jubet emendari, et illudverbum ponere cujus prima syllaba ploducendasecundum majorurn, ut dictum est, auctorrtatemT qlro
scripta custodit'
ll. - De uersu iudicat grammaticus er auctoritote, musicus
ratione et sensu,
2. Quamobrem nos, cum ratlones mu
11, Aurcliu Atqustin, Despre mrnicd Cartea a doaa 83
16 folosird de ea scur-tatd, nu lungit5. Dreptaceea, autoritatea e infigoare, prin tot ceea ce-i aici irr vigoare. Dar raliunea muzicii, de
€flre {ine,-ntr-adevdr, ins[gi dimensiunea ra{iona(bi)16 gi
litrnicitatea('e cuvintelor, nu se-ngriiegte decAt numai ca sd se
loUrteze sau alungeasci silaba, care se afl6 intr-un loc sau altul,dup6 raliunea mdsurilor sale. Cici, dacd vei fi pus acest cuvAnt lnloel loc, unde se cuvine sd fie puse dou5. silabe hrngi, gi pe prima,Etre este scurt5, o vei fi ficut lung[ prin pronun]ie, muzica nu se
lprinde, prin atsolut nirnic, de mAnie; intr-adev6r, Ia urechi autiuns timpii aceia ai cuvintelor care li se datorau acelor armonii70.
Grilmhticul ins5 porrncegte sd te corijezi gi sb pui acel cuv6nt ao6rui prim6 silabn trebuie sd fie alungit[, dupd autoritatea, cumF& Epus? a inaintagilor, ale c6ror scripte le custodeqte.
ll, - Grdmdticul judecd despre uers din autoritate, muzicianul,dintru ra,tiune gi sim{.
2. Dreptaceea? cum noi arn luat asupra-ne de urmiritfu(iunile rnuzicii, chiar dac[ nu qtii care silabe-s de scurtat, care-s
+lo alungit, putem totuqi sd nu fim impiedicagi de aceastilgnoran;fl a ta qi si ne fie de-ajr-rns faptul cd tu ai zis c'ai otrservaturrole silabe mai prescurtate, altele mai alungite. Iatd de ce te-ntrebgcrum dacS. sonuf versurilor te va fi gAdilat weodatd cu o voluptateHrurme-n ureche? D.: Md totdeauna, aga incAt aproape niciodat[It-uscult f[ra delectare versul M,: Daci, prin urmare, in versul, IaRuzul ciruia te delectezi, cineva fie alungeqte silabele, fie leproscurteazd, in acel loc, in care ragiunea aceshri vers nu o cere,lrr mai poli oare delecta in acelagi mod? D,: Ba dimpolrivd, nu
lrot auzi fird ofensiunet' una ca asta. M.: Nu-i, plin urmare,Irici un fel de dubiu cd,-n sonul, despre care trr zici cb, te-ncflnt[o onume dimensiune a ritmuluiT' , certe o dati perturbat5.,InoAntarea aceea nu li se mai poate oferiT3 urecdrilor. D.:l{-nvederat. M.: Spune-mi deci, in continuare, ce deosebire existd,po cAt flrre de sonul versului, dac6" zic: Armd uirumqud cdn6,'ll'aiae qul primils db arts sau qui primis db orls1l? D.: DinJrarte-mi? in cAt gine de acea dirnensir:ne, am6ndou[-mi sund lafol. M.: Dar asta prin pronurrlarea rnea s-a realizat, vasizicd prinnrpl viciu pe care grdmhticiil numesc barbarism, cdci piimils
persequendas susceperimus, etiam si'nescis quae sy
iorripienda, quae producenda sit; possumus tamenI- -L ^_^impediri hac ignorantia tua, satisque habere, quod
animadvertisse dixisti alias syllabas correptiores, aliproductiores. Qo*" illud nunc clllaero, utrum sonus versu
aliqr*ndo te aliqua per aures voluptate cornmoverit'Prorsus saepissime. ita ut nunquam fere sine delectati
versum audierim. M. Si quis ergo in versuT quo au
delectaris, eo loco quo ratio ejusdem versus non poshrlat,
producat syllabas, vel corripiat, num eodem modo delec
potes? D. Imo audire hoc sine offensione nor possum'
Nullo modo igitur dutrium esq quin te in sono guo te
dicis, dimensio quaedam numerofllm delectet, qr-ra
delectatio illa exhiberi auribus [Col. 1101] non potest
Marrifestum est. M. Dic mihi deinceps qrod ad sonum
attinet, quid intersit, utn-rm dicam, Arma uirumque
Tlojae gui primus ab oris: an qui primis ab oris' D' \vero utrumque, quarrhlm ad illarn dimensionem perti
idem sonat. M. Athoc mea pronunliatione lactum est,
eo scilicet vitio quod barhariemum gramrnatici vocant:
84 S. Aurelii i, De Musica Liber
primus, Ionga est et brevis syllaba; primis autem, amproducnndae surrt: sed ego ultimarn earum corripui; itafraudis passae sunt aures tuae. Quamobrem illud etiametiarn tentandum est, ulTurn me promrrtrante senttas?sit in syllabis diu et non diu, ut nostra disputaLio,rnterrogante ac te respondente, sicut instituimus, p<
procedere. Itaque jam eumdem versum in quo barbarifeceram, repetam, et illam syllabam quam, ne tnaeoffenderenhrr, corripui, producarn, ut grammatici jul-rent:mihi renuntiato, utrum illa versus dimensio sensumeadem afficiat yoluptate: sic enim pronuntiem, ,4
uirumque cano, Tiojae qui primis ab oris. l). Nuncnegare non possur\ nescio qua soni deformitate meM. Non injuria' lpranquam enim barbarismus factussit, id tamen vitium factum est, quod et grammatireprehendat et musica: grammatica, quia id verbum,novissima syllaba producenda est. eo loco positum estcorripienda poni debuit; musica vero tantummodo quproclucta quaelibet vox est eo loco, quo corripi oportebal;tempus debitum quod numerosa dimensio postularedditum non est. Quocirca si jam satis discernis cjidquid auctoritas postulet, sequitru ut videamus, ille ipsecur alias delectetrrr in sonis vel productis vel correptis, alioffendatur: id est enirn quod ad diu, et non diu pertiniQuam partem nos explicandam suscepisse credo qurnemineris. D. F+o vero et illud discrer.,i, et lroc memini, etquae seqlruntur intentissime exspecto.
lll. - Syllabarum ternpora.
3. M. Quae putas, nisi ut incipiamus sibimetcomparare? et videre quos numeros ad sese habeant; si
de motibus jarn inter nos tam longa superius ratiotractatrrm est? In motu est enim etiam omne quod sonat;syllabae utique sonant: an quidguam horum negariD. Nullo modo. M. Cum ergo inter se syllabaemotus quidam inter se conferuntur, in quibus possinumeri quidam temporis mensura diuturnitatis inquiri.
il, " a"*ru eWw*, O"tp * !W___C"mg!_@re_____EE
oorrsistS, din silabe h;ngd gi scurt6, in pnmw insi ambele-s derlungit: dar eu arn prescurtat-o pe ultima dintre ele: qi, aqa,
urechile tale n-au suferit nici un fel de fraud6. Dreptaceea, e
do-rr-cercat, iariqi,qi iardgi, dacE, pronurelAnd eu, sirngi ce-i inlilabe indelung qi ne-ndelung, ca disputa noastr6 sd poati-nainta,lntrebAndu-te eu gi rdspunzAndu-mi tu, precum am hotdrAt. $i,utfel, voi repeta acrrm acelagi vers in care arn comis barbarismul
$ voi alungi, precum ne poruncesc grdmlticii, acea silab6, peqare, ca sd nu fie afectate r:rechile tale, am prescurtat-o: tu sd-milpui dacd acea dirnensiune a versului afecteaz6 simprl tdu prinlceeagi voluptate, cici rostesc astfel: Armd o{rimqud cdno,'IfriAet4ui prlmu db O*. D.: Acum, intr-adevir, nu pot nega c-am fostlovit de-o nu qtiu ce diformitate a sonului. M.: Nu cu nedreptate,cdoi, cu toate cd nrl s-a comis barbarismul, s-a comis totuqi acest,yiciu, pe care-l resping gi gramatica, qi rnuzica: grarnatica, fiindcdaoest curr6nq a cdrri ultirnd silabh-i de ahrngit, a fost pus ln acellcre,, unde trebuia pus6 una de prescurtat; muzica ins6 numaifiindc6 a fost h:ngit[ o anume voce in acel loc in care se cuveneapresourtatA, gi tirnpul datorat, pe care-l postula dimensiunearitmicSTs, nu a fost redat. Dreptaceea, dac5 discerni deja-ndeajunsoe postuleazd simful, ce, autoritatea, urmeaz5. sd vedem acel simllnsugi de ce-i de unele incAntat, in sonurile fie mai alungite, fietnai prescurtate, de altele-i ofensat: aceasta este,-ntr-adev[r, ceeaor: 1ine de indelung qi ne-ndelung. Parte pe care cred c5 f-arnintegtic[ noi am luat-o asupra-ne sd o explicdm. D.: Eu, intr-adevdr,nm qi discutat-o pe aceea? gi mi-o gi amintesc pe asta, gi qi pe celet:o urmeazi le-aqtept atotatent.
ll1. - Timpii silabelor.
3. M,: Ce crezi, decAt sE-ncepern s5. compar[m silabelelndesine gi s[ vedem ce numeri76 au la sine, precum s-a tratatt{eja-ntre noi, prin atflt de lunga argrrmentare de mai inainte,despre migciri. In migcare este,-ntr-adevdr, chiar gi tot ceea ce
trrnd; iar silabele, bineingeles, sunS; sau se poate nega ceva dintretoestea? D.: Cu nici un chip. M.: CAnd se-mpreun6, agadar,nilabele intre sine, se-rnpreuni-ntre sine anumite miqcdri, intre()ar3 pot fi descoperili anume numeri ai tipului prin m[sura
I
l
86 S. Aurelii i De Mwim Liber
Ita est. M. Num igitur potest sibi una syllaba comNam omnem comparationem, nisi tu aliud putes, sifugit. D. Nihil puto aliud. M. Quid? una uni, aut unaduae duabus vel uibus, et deinceps in ph:ribus, quln possibimet conferri, num negas? D. Quts hoc negaveiit?Rr.usus hoc videl quarnlibet syllabam brevem mimmequepronurrhatarn, e! mox ut eruperit desinentern, occupare talin tempore [Co+ 1102] aliquid spatii, et haberemorulam suam., D. Yideo necesse esse quod dicis. M,nunc, unde nurnerum exordiamur. -D, Ab uno scilicetNon absurde igitur hoc in tempore quasi minimumquod brevis obtinet syllaba, umrm tempus veteres vocavera hrrevi enim ad longam progredimur. D. Verum est.Sequitu iam, ut illud quogue animadvertas, quoniam utnumeris ab uno ad duo est prima progressio; ita inqua scilicet a brerri ad longam progredirm;r, longamtemporis habere debere: ac per ho,c si spalium quod boccupat, recte urlurn tempus vocatur; spatium item guodoccupat, recte duo ternlrcra nomjnari. D, Recte prorsus:id rationem postulare consentio.
Pedes dissyllabi:
4. M. .Lge, nunc collationes ipsas videamus: nambrevis syllaba ad unam breyem syllabam quaero qrationem tibi habere videatur, vel hi motus inter sevocentur. Meministi enim, nisi fallor, in superiore sernos omnibus rrfotibus, qui inter se aliqua numer.osita
eurvru nW^ti., O"tpr" *i*a Caicaa doua p!
ratei??. D.: Aqa-i. M.: Poate fi oare comparati o singurindesine? Cici singularitatea exclude, daci nu cumva tui aldel, orice comparalie. D.: Nu gAndesc nirnic alta. M':
rru egti de acord cb una cu alta, sau una sau doud cu doudtrei, gi aga mai departe cu mai rnuke, s-ar putea comPara
? D.: Cine s-o fi negat pe asta? M.: Mai ia, iarE.qi, aminteI ci oricare silabd scurtb qi minim-indelung pronun{atd, gi
de-ndatd ce va fi-nceput, ocup6 totugi un spa+iu ingi are o arlume dr-ratd a sa. D.: V[d cd-i necesar ceea ce
i, M.: Spune-rni acum de unde s[-ncropim numdrul. D.: De labineingeles. M.: Nu absurd, aqadar, acest cvasirninim spaliu
ftr tirnp, pe care-l obline silaba scurt6, l-au numit cei vechi unr timp: c[ci inaint5m de la scurtd la lung[. D.: E-adevirat
,r Mai urrneazi s[ observi chiar qi faptul ci, precurn in numerela progresie este de la unu Ia doi, aga qi ln silabele, unde,rdoialS, progresdm de la scurt5 la lungd, lunga trebuie sd
'gibU drblul tirnpului gi, prin asta, daci spaliul pe care-o ocupd
lourta se numegte, pe drept, un singur timp, tot aga spaliul pe6r.tre-l ocupd lunga e nrrmit, pe drept, doi timpi. D.: Pe drept,Itflru totul, c5.ci consimt ci asta o postrrleaz5 raliunea.
lY, - Picioat'e bisilabice.
4. M.: Haide si vedem acurn insegi colaliunile: cdci o silab5tcurtd fat6 de o silabd scurt6, te-ntreb, ce ralir:ne fi se pare lie ciAre, ori aceste migcdri intre sine cum se numesc ele. Cdci
{i"amintegti, daci nu m5-ngel, c5, in convorbirea de mai inainte,rioi le-am impus vocabule tuturor migcdrilor carere-mpreun5-ndesine printro anume ritmicitateT8. D.: Egale miItr-amintesc numite: cici au toate aceeagi parte din timp unafrrl[ de alta. M.: Dar aceast[ colaliune a silabelor, prin care,do-acum, se-mpreuni-ndesine, ca s5. aib6 la sine anumiteritmuriTe , crezi oare ci trebuie l6sat6 f[rd denumire? D,: Nut:rt:d M.: $tii deci c5. cei vechi au nurnitpicior o astfel de colaliunea sonurilor. Dar trebuie avut diligent in vedere pAnri undelng[duie ra]iunea si-nainteze piciorul. Dreptaceea. mai spunerrhiar gi silaba scurtd gi cea lungi prin ce raliunexc-rnpreund-ndesine. D.: Cled cd aceast[ colaliune izvorEqte din
Iv.-
pedem nuncupasse talem collationem sonorum. Squousque pedem progredi ratio sinat, diligen,advertendurn estl Quarnobrem jam dic etiam, brevis etsyllaba qua sib[ ratione conferuntur? D. Opinor, <
88 L Aurelii i De Musi,ca Liber
collationem manare: siquidem in ea simplum ad dcollatum esse video, id est unum tempus brevis syllabae
duo temlrcra longae syllabae. M, Quid si, ita ordinentur,prius longa, deinde brevis syllaba pronuntieh-rr? num
collationes tractaverimus. D. Quatrror: nam primo de d
brevihus dictum est, secundo de brevi et l<lnga, tertio
ord<-r mutatus est, ideo complicatorum numerorum r8'
non manet? Nam ut in illo pede simplum ad duplum, itaisto duplum ad simplum invenitur' D. Ita est. M' Quid?p"cle drarrm longarum' nonne duo ternpora duobtemporihus conferuntrrr? D. Manifestum est. M. E* q'uratione ducitur ista oollatio? D. Ex eorum sc'ilicet
aequales appellati sunt.
5. M. Age, nunc dic mihi, ex quo a duabus brevi
orsi ad duas syllahas longas pervenimus, quot ped
€firl gen al nurnerelor pe care le-am nurnit complicate, dat fiind
& trl"^ v5.d c[ simplul s-a adunat la dublu, adici un timp a-l
r, . n^ l^^3 . .,- f;i scurte, la doi tirnpi ai silabei lungi' M': Ce, daci s-ar fi
it astfel, incAt s6 se pronlrnle mai intAi silaba lung5', apoi
sc.urt[, oare, fiindci ordinea s-a schimbat? nu rnar rdmAne'
(roeeaT ra{iunea numerelor complicate? !1ci, pre3r1 - 1","1,io. ."'*fli simplul Ia dublu, aga in cestelalt se afIS dullul Iarplu. D.: Aga-i. M.: Ce, in^piciolul de doud lungi nu se-rnprerrnd
ri: doi tl*pl cu doi timpif D.: E-nvederat' M': Din care raliune
lrage, agaiar, aceastd colaline? D': Dintru a acelora, bineinleles'
Awuliu A rnwztccl Cafiea a doua 89
se numesc egale.
tAou[ ,"r*", in a1 doilea, de scurt6 qi lung6, in al treile-a' de
lurrgd qi sclrrt[, in al patrulea, de douS lungi' M': Pot fl-o-"t:
Ionga et brevi, quarto de duabus longis. M. Num p<-isr
"."J plr."" quam quatuor, cum duae syllabae sibicon{erunturi -D. X"tt" modo: nam cum syllahae hurnodurrr acceperint, ut brevis unum tempus, Ionga dhabeat, cumgue syllaba omnis aut brevis ar-rt longa sit;
par:to sihi frcssunt duae syllahae comparari atque copulr
irt pedem iaciarrt, nisi aut brevis et brevis sit, aut brevis
Icrrrga, aut longa et brevis. aut longa et longai/ M' Drc ett
quot habeat tlmpora binatum s,vllabarum minimus [(l1O3] pes, quot item maximus. D' Duo ille, tste quatrror'
Videsne ut progressio nisi usque ad quaternariurn numer
fieri non ptn erit, sive in pedibus, sive in temporihus?
Video plane, et recordor rationem progressionis in numt
atque illam virrr hic etiam inesse sentio cum rnagna a
voluptate. M. Nonne ergo censesT cum pedes sylla-bis conr
id est distinctis et quasi articulatis motibus qui sunt in so:
syllabae autern tendantrrr temporibus, oFnrtere fieri eti
uxlue acl guahror syllabas progressionem pedis, sicut j
factam usque ad quaternarium numerumi et lpsorpedum et temPorum cernis7 D. Ita plane ut dicis sentio,-h,rr
videri per{ectae rationi cognosco, et debitrrm flagito
De Musica
- Piciaarc trisilobi@'
D' Ita fiatsicut binarum quatuor esse comperrmus'
ilt urll'tlrm BIrl 4e
€rur' u'i' de lo o silab6 st;rlft6'
rnteSnCA .. n -
6. M. Age nlrnc ergo prius, ut ordo ipse postu
ternarum syllibalurn pedes quot esse possint, videarr
Meministi ab una brevi syllaba, id est ulrus temporrs rst
nos inchoasse ra,tionem, et clrr ita opofieret salls rntel
D. Memrni ab illa Iege numerandi, qua ab uno inci
quod principiurn numerorum est, placui'qse nobis
opo.t"." dis-cedere. M. Crm iSitur-in pedibus birra
.flIub..,r* ille sit primus qui duabus brevibus corr
conferuntlrr? Narn omnem pedem propter illam m.tneron
collationem duas habere p*tt"., quae sibimet ahqua ratic
numerorarm sit? D' De complicatorum Senere esse
quot pedesTacere; et responde, si inveneris' D' Unum pet
,id"o "..", qr-ri longa et duabus brevibus constetl aliud
.
intelligo. M. Idemne solus tibi videtr-rr habere unam m filo.rgrir, qui earrt primo habet loco? D' Nullo Pacto,i
' int iluae breves Priores esse' Iputaverlm, cum Possl,Iti.rrr. M. Considera Lrtmm sit aliquid terrium' D' Est 1
nam haec longa etiam in medio duarum brevium cc
potest. M. Yide etiamne sit aliquid guartuln', D' ,O
non potest. M. Potesne iam respondere, tres syilab3e ]
in se unam longdm et duas breves, quotres varlarl pc
id est quot pedes [Col. 1104] facere? D' Possum saner
6. M.: Haide deci actrm
rca ins6gi ^-'li'cq nAfe 'rro
t#',#ilIii*, qi-ai tnfeles 'se cntwine asa"D':
H,:'.^:;;--]-I.ia"* "u n1-'d.onrrtem de-f1
care ineePom de Ia unu' csre-l
rrirr. i prin'o"rr,"t", fn -:picioarele
billc
'p€D.:.^,
]rr retrne-ndesifietor ditliiltlat<r not
se mparte? D.: N ;:J;ffi*: s[ aibd o silab[, -r - ^^+^!. M.: Mai 6pune cum, asta din car€ regula o numerelor este?
Cr*"" cS e ait genul cornplicatelor'
trri lunge cel care o are Pe ea Pe
llu voi n -a-.tit octfel- cf,nd ootvut
inra.ut;c *jg-*:tiH;:""r.". M.: Vezi ctacfi nu esle ormva qr un I qatrutea-t l,t*. r ^ !: -:^: -'- f-I -ii'rviste. M.: Foli otire'rfrsqtmfe "'Ti'_yj
7. M' Lge, nunc illud altende, tres syllabae in quil
est una tonga, caeterae breves, quoties variar-i possint' id
?. M.: Haide, ia, acuma, tn reamn trei silabe' intre q:'Tl]'" ^^t^*t.- i^'*i' ilir'i{te ori pot fi'variate' cAte prcroare'
gi doud scu-rte? de cAte o1 no1 fi"iace? D.: Pog ilesigur, cfici au firet
Liber El, Aureliu Augustin, Despre muzid Cattca o d'oua' 93
92 S. Aurclii De Mwiet
Lsse meliorem ordinem, vel potius hunc esse
Tractati enim'sunt primo binarum syllabarun: q
ter sunt variatae, et tres f-ererr.nt pedes' M' Quid? i
pedes quomodo sint ordinandi lanlne.iP:e:9[ifl.Tlt"" ",iit minutatim es perducendus? D' Displicet
tibi ordo ille quo ipsam varietatem "9TP-"til 1aTadverti .*arrr llngam et duas breves, deinde duris
unam longam, postremo brevem et longam et br
i* n ro",iUi non displiceat qui sic ordiirat, ut a pri
tertium veniat. a te.rtid ad secundum; ac non potius a
ad secundum, et deinde ad tertiurn? D' Displicet prr
.ra q,.,ia hic iandem tale advertisti, togg? M' Cum i(hac tripartita differentia illum pedem Pnr.num posuel
primo loco hab.et longam, quia sensisti unitatem.
iorrgt" syllebae principatum tenere. (siquidem ip* ilest), et propterea ."* d"b"r" ordinem. gignere, ut'ip.i*ut p"t'"Ui prima ipsa est simul etiam videre
1
L..m "* sec,undum ubi ipsa secunda est' eum tertt
eadem tertia est. An adhuc in illa sententia maner
putas? D. Imo earn sine dubitationg condemno:,|"!,
ei Picioare. M': Ce, eqti oare tuin care-s de rAnduit a@ste trer
dus amilnuntit Qi Ia asta? D':ea aceea in care am descoPerit
observat una 1ulg6 qi dou6qi
Tprimul la al doilea qi aPoi Ia al
este aici una) qi cE de aceea ea
e e ea insdqi Prirna, acela sd fic
rrrimul oicior; la fcl trebuia sE
l,r,.l" "u insdqi este secunda' gi
lns5gi este a treia. Sau mai soco
D,: Ba dimPotriv[, o condamnl c
I*if".e'or, *.i d'egrab[, c[ aceasta este ordinea' cine s5' n-o
i,ri*ral M.: Spune-mii"'* deci prin ": t9gd6"",.il1t*:;:non assentiatur? M. Nunc ergo dic cJua numerorum I
i.ii q""q.r" dividantur pJd"", eorumque sibi p
*.f"r*ti. D. Prinrum et Postremum aequali rygn:video, quia et ille in longam et duas breves et iste,rn
breves .t lot garn dividi potest, ut singulae partes, hal
bina tempor"', "t ob hoc sint aequales' In secundo e
quoniam mediam habetposteriori parti tribrratuq!i,tl" tempora dividitur: 8c P€r' ,uu rlr o1-' *^ricomplicatomm numerorarm ratio valet'
B. M, Volo mihi iam dicas per te ipse- si Pt*ifistos qu a nobis ..".t"ti sunl'.$ros *dT, "d-*Oi. I
rl
t1(
lr
lii.",,r"t , picioarelor ceva mar
r:r'a simplu in argumcntalia anler
il;";; apoi, d"ec61. rrumai sd fi vbzut cAte forme ar produce ura
ouonun ordo ductus est a nurnerorum ordine, ut a
*i*tt"Ui. ordiremur. Deinde iam productiores tsuscepimus, et quod faciJ
us brevibus orsi sumus'rl
deinde sequtbatu, nisi ut una lor[a crrm duabus
94 S. Aurclii De Mwim Liber
quot formas ederet videremr.rs? Visurrr est; et tres pedes
illrm pnmum, ita ut olrcrtebat, ordinati sunt' Qui deir
principatus tribiratur, primus erit profecto in his ubi priest, seorrtdus r-r!i secunda, ter s ubi tertia, quae etiam uhi
ex;t. M. C,ernis, t{t opinor, quibus etiam rationibus di
ut sibi eorum p{rtes conferri queant. D. Cemo prorsus:
ille qui .I.":" brevi.et duabu,s l,".r8r.,":o:11_1,:Utpotest? nisi ita ut prior pars hakreat tria tempora, r
continet brevem et longam; lrcsterior duo, quae uni loinsunt. Hic autem tertius in eo quidem priori par esq
unam patitur divisionem; in eo autem drssirniJis, [Col'quod crrm ilh in ria et duo, iste in duo et h'ia ternpora
Nam longa syllaba, quae primam tenet partem, duo.
temporibus tenditrrr: restat longa et brevis, quod est tritemporum spatium. At vero medius qui hakret brsyllabam mediam, geminam potest partitionem pati,eadem brevis et priori et posteriori parti tribui potest: rdci
aut in duo et tfia, aut in tria et duo dividiturquamobrem sesquatorum numerorurn.ratio tres istos poest
pedes. M. Omnesne jam trium syllabarum P(corrsideravimus, an aliquid restat? D, Unum religrum vi
qui ex tribus longis constat. M. Ttacta ergo etiam huj
d]ri.iot"*. D. Une "yllub"
et duae, aut duae atque una hui
divisio est; tem$ora scilicet duo et quatuor, aut quatuorduo: quare *rnpli"utorum nurnerorum ratione isrius pe'
sibi partes conf{runtur.
V. - Pedes tnt oVUo\i'g. M. {,rn" quaternarum syllabarum pe
QLAureliu AWWtin, DesPre muziEd' Cartaa a daua 95
Vl. - Picioarele tetrosilabice'
9. M.: Acum si vedem, consecvent qi-n ordine, picioarele
96 S. Avrclii t,Dc Mwim Libr
10. M. NiLril igitur te impedit, quin omnes i
Hic autem pes dividitrrr bis: aut in longam et tres
duo et duo tempora possidentes, M. Tenes; jam itaque
ipse, et percequere caeter&. Nihil enim oPus esse 1am puto
per singula interrogari, crrm sit r-rna ratio demendi deinct
L*." "yllub"",
et pro his longas subiicierldi, donec ad
longas veniatutr; et cum demuntur breves, longsubitrnhrr, quas varietates faciant, et quot pedes gi
considerarrdi; ea scilicet syllaba principarum ordinis reh
lprae una fuerit inter caeteras vel longa vel brevis: in his
omnibus jam superir.rs es exercitatus. Ubi autem duae Isunt et duae lo4gae, qtrd in praecedentibus non erat,
censes principatum habere debere? D, Iam hoc qtrnanifestum est de superioribus. Siquidem rnagrs te
EfaurdAeW"stlri,,f4spreruzl* Ca*a"an'n g?
10. M.: Nimic nu te-mpiedio6, agadar, sE urm6regti toate
[oeste picioare, ascultAndu-te qi iudecAndu-te eu, nuhrtrebAridu-te. D.: O voi face, de voi putea: cici, intAi, din
tn trei, vasflzic[, qi doi timpi, ca partea dintAi sd le lin6 pe
ilcrrrta qi lunga, posterioara, pe scurtele dou6' Apoi, pe loculrtl treilea aqezati lunga, face acel picior care, iar[gi, se divide
rufiunea nurnerelor sescvate'
unitatem brevis syllaba qr;ae unum habet tempus? quam
quae duo. Et prirpterea in omni capite atque principiopedem constituii.nus qui ex brevibus constat.
isti quatuor pedes, ubi cum tribus brevibus varie lor
oollocatur, sesquPtorum numerorum ratrone partes suas
se crrllatas haberirt.
98 S. Aurelii i De Mtsba Liber
11. Sequitrrr ut de quahror brevitrus duabuspro his duas longas subiiciamus, videamusque quotac @es cum breves ac longae binae sing possint edere.igitur video duas breves et duas longas esge ponendas, quodbrevibus rectix exordium sit. I-Iic autem pes habet duplidivisionem: aut enim in duo et quatuor) aut m quahror etdividitur tempora; ut aut duae breves priorem partemet posteriorem duae longae; aut ut priorem duae breveslongq postenorern autem longa quae reliqua est. Fit alir-rs
cum duae istae breves quas in capite posueramus, ita utipse postulat, in medio fuerint collocatae, et est hujusdivisio rn ria et tria temlrcra: nam priorem pa.rtemlonga et brevis, posteriorem brevis et longa. Cumpomntur in ultirno, nam lroc sequitur, faciurrt @em gemrdivisionis, cujus aut prior pars habeat duo tempora inlonga, posterior gLraluor in longa et duabus brevibus; aut priquahror ire duabus longis, posterior in duabus brevibusHon-rm autem rirm pedum partes) guod ad primum etattinet, complicatorurn mrmerorum ratione sibimedius aequales eas habet.
72. Iarn deinceps istae duae breves qFrae conponebantur, disjunctae ponendae sunt: qual'um minidisjunctio est, a qua etiam incipiendum, Lrt unamlor:gam inter se habearrt; maxirna, ut duas. Sed cum ulainter eas, duobus modis fit, et duo pedes gignuntur.autem est horum modorrrm, ut in capite brevis sit, deIonga; inde brevis, et longa quae reliqua est. Alter modusut in secundo et in ulrimo sur-t breves, in primo et tertioIongae: ita erit lornga et brevis, et longa et brevis. Maxivero iIIa disjunc,tio est, cum duae longae in medio sunbrevium autem una in primo, altera in extremo loco.dividuntur ii trm pedes, in quibus brerzes disjunctaein tria et tria tempora, id est primus homm in brevemlongam, et brevem ac longam: secrrndus in longam acet longam ac brev,em: tertius in brevem ac longam, et Ioac brevem. Ita fipnt sex pedes duabus brevibus et dIongis syllabis vaiie inter se, quoad possunt, locatis.
il_@ Carteaadoua,-99
1L.IJrrneazi ca, din patru scurte indepflrtAnd dou[, inleoul Ior sEr punem dou6 lungi gi sE vedem cAte forme 9i picioare
F0 pot ivi, cAnd lungile qi scu
rJt-: pus intAi doud scurrte qi
ttttd drept de la scurte. Aces
ull(.ri se divide sau in doi gi Parlup6 cum par.tea dintai o lin scurtele dou5, poslerioara, Iungile
d,lle, ."o dupd cum intAia o lin scurtele doud gi lunga,
posterioara inse, Iunga ce-a mai-l[mas' Se face alt picior, cAnd
L,,ost.a doud scurt", p. .*r. le-am pus in cap82, aga cum
Irtistuleaz[ ordinea insdgi, vor fi fost colocate la rrrijloc, 9i
hirririrrr"t acestui picior e-n trei qi trei timpi, cici partea dintAi
o ocupi lunga pi scurta, posterioarar scurta qi lunga' CAnd sunt
pLrse insd la sfArqit, cdci asta urmeaz6, . fac piciorul
rliviziunii-ngemdnate, a cdrui parte-ntAi are doi timpi in una
lung6, posterioara, patru in lunga qi scurtele doui, sau intAia,
potir-r in dou6.lungi, posterioara, doi-in doud scurte' Pd4ile
Acestor trer prcroare ins6, cAt line de primul gi-al treilea,rc-mpreuna-ndesine prin raliunea nurnerelor complicate; mediul
lo are pe ele egale.
12. Acum, aceste dou[ scurte care erall puse coniuncte
lrebuie puse, in continuare, disiuncte) a cdror mirrimS'
disiunclie, de la care e chiar 9i de-nceput, e ca s-o aib[-ntrenine pe una singur[ lung6; maxima, dou5' Dar, cAnd intre ele-i
,na, se face-n lora ^Jdrrri gi se nasc doui picioare' intAiul
rlintre aceste dou6 moduri e insi ca'-n cap, sE fie scurta, apoi
[rrnga; clup6 aceeaT scurta gi lunga care a rdmas' A-I doilea mod
otitJca-, locul secund qi-n ultimul si fie scurtele, in primul gi-n
ul treilea, lungile: aQa va fi lunga Di scurta, qi lunga gi scurta'
Maxima disiunclie ins[ este aceeal cand lungile,s Ia rnijloc
umAndoud, una dintre scurte ins6-i in primul, a doua-n ultimulloc. $i aceste trei picioare, in care scurtele se pun disiuncte, se
rliviri83 in trei gi trei timpi, adicd, primul, in scurta gi lunga 9i
HoLrrta qi lunga, aI doilea, in lunga gi scurta pi lunga gi scurta, aI
lreilea,in scurta qi lunga gi lunga 9i scurta' Aqa se fac qase
Jricioare de doud silabe scurte qi doui lungi, pe cAt pot, var:iu
locate-ndesine.
1OO S. Aurelii ;, De Mwim. Liber
13. Restat ut de quatuor brevibus detrahantur tres,pro his tres longae constituantur: erit una brevis; etuna brevis in capite, quem tres longae consequentur,alium pedem, secundo loco posita secundurn, tertiumquartum quarto. Quorurn quatuor, duo primi in triaquatuor tempora dividuntur, duo autem posterioresquahror et tfla) et ornnes sesguatorum ratrone numepartes sibi collatas [Col. 1107] habent: nam pnor pars pnest brevis et longa, tenens tria tempora; posterior duae lonlin quatuor temporibus. Secundi prior pars est longahrevis, ergo tria tempora; posterior duae longae,tempora: Tertius priorem partem habet in duabus Ioquahror temporibus; posteriorem ejus partem brevis etobtinet, id est tria tempora. Q"".ti priorem partem simifaciunt duae lOngae, quatuor temporum; et posterilonga et brevis, tribus temponbus. Reliquus pes est
syllabarum, ubi iomnes aufemntur breves, ut guatuorpes constet. Hic in duas et duas longas secundrrnnumerosT id es{ in quatuor et quatuor videlicet dividitempora. Habesiguod per meipsum explicari voluisti:jam rogando p$sequi caetera.
Yll. - Versus certo pedum, ut pes syllabarum numero constaL
74. M. Faciam: sed satisne considerasti progressioistarn usque ad quaternarium numerum, quae ln rpgnumeris demonstrata est, quantum in his etiam pedivaiet? D. Ita sane in his ut in illis hanc progrediendi ratiprobo. M. Q.nd illud? nonne ut contextis syllabis pedessunt, ita etiaril contextis pedibus aliquid fieriexistimandum dst, quod jam neque syllabae nequenomine censeafirr? D. Omnino existimo. M. Quidid putas esse? D. Versum arbitror, M, Quid si percontexere quispiam pedes aliguos velit, ita ut eisac finem non irlrponat, nisi aut defechrs vocis, aut aliqualius casus interpellans, aut ternporis ratio ad aliud ali
}[,'Auteliu Aryuntirl" mry r*w- Corta o fu LOL
13. RdmAne ca din scurtele patru s[ fie detrase trei, gi-n
lorlul lor sd se constituie trei lungi: va fi una singurd scurtd; qi
dirr patru lungi. Acesta se divide in doui gi doutr lungi, dupflttumerele ega1e, adic6 ln patru gi patru timpi. Ai ceea ce aivr-rit sE fie explicat prin mine insumi: continu6 de-acum,IrttrebAnd, s[ le urm[reqti pe celelalte.
lll. - Versul consistd din numd,rul cert al picioarelor, precumpiciorul, dintr-al silabelor'
14. M.: O voi face: dar rcnsiderat-ai? oare' de sa1, cAt e-n
l)utere) chiar gi-n aceste picioare, progresiunea aceaeta pAnE Ia
rrumdrul quatrernar, care s-a-nvederatin numerii irrgrgi? D.: Aprob,r{e,sigur, Ia fel gin unele, precum gi-n altele, aceaste raliune de aprogresa. M.: Ce,. despre aate: nu trebuie oare exarninat daci nu(iLrnv% precum picioarele au fost fEcute dinru impletirea silabelor,lot aqa se poate face gi din impletirea picioarelor cev&, care sd nul'io judecat nici cu numele silabei, nici cu-al piciorului? D.: Estimezlrrtru toflrl. M.: Ce orezi,laurma urmei, cd-i asta? D.: Versul, socot.
M.: Ce, dac[ negtine ar voi s6-ntre]easd perpetuu unele picioare,rutfel incAt sd nu le impun5 mdsurd qi sfArgit decAt fie scidereavtrcii, fie weo alt6-ntAmplare intren-rpAnduJ, fie ra{iunea timpuluirlc-a trece la altct'va, oare chiar gi aceota, avAnd fie doudzeci, fie
transeu;rdi? etidmne versus a te nominabitrrr, hal,ens
LO2 S. Aurulii ni De Musi,cs'E[, Auretiu A&ttstin, Despre mwi'd' Cortco o doua 1O3
arele, oricare cu oncare
, multe-ntrefesute, nu-I
voi numi vers; ci-i c[ gi genul gi nurndrul picioarelor' care qi cAte
pit,'ioare adicdPotdieciplin6 anumeIovit urechile rne
crtnstitrrie pentru versuri regul
tlt:sipu, printro anume ra{rune' D': Nici nu s€ cuvenea gr nrcr nu
tc putea altfel,investigdm qi srrvea in vederexll.l numeasc[ un nu gtiu care
vechi, adic6, sau SaPPh
lru.mite pAnd 9i genurile[o-au cAntat' Cdci se zicegrecii le-au dar gi alte gase sute84
vcrsurilor de diferite genuri' De
crriva c[, daci cineva va fi rlc-ar vrea gi Pe care le-ar ltea,instituit aceastb ordine qi misurH
6i de drept intcmeietorul 9i ProPi*,r, d*.a aceaste licenll i se ireorosArrd ce au meritat totugi aceia dac5', neurrnAnd nici o rafiune'
Liber
viginti vel triginta vel centr,rm etiam sive amplius pedeg'
,oTu".it *" po'.o"ti, ille qur eos quamlibet ]o.rrsa,ntrP"ficontexit? D. Nott ita est: neque enim aut ubi pedes quoslil
quibuslibet permixtos animadvertero, laut per rnhnrt{
tf.rgi*airr"* multos connexos) versum appellafo; sed
genus et numerum p"dlT, id est qui e! Uuotfeje: lffl:;;fi;;; ,r.qua iisciplina consequi, :t 9* :1 jYd'.":
potero, utrum versus ir,"t *"^t pepulerit' M' At he
il.;;#;" est disciplinautique ut libitum est, sed
enim aliter, siq,uidem dipoterat. M,lHancergo rationem investigemus' et assequam
li pla"et, nam si auJto.itatem solam intueamr:r' ! erit 1r1
qr"* versum dici voluit Asclepiades nescro qur) B
Archilochus, pootae scilicet veteres, aut Sappho poetria'"^-^-^ -'mont
caeteri, quorum etiam nominibus versuum genera vocar
;;";'ptl*l animadvertentes :::ii9t""1'.I"-tA"cl"pi.daers vorsus dicitur, e1 a-rctrlfochiys et fapp|et alia sexcenta auctorum vocabula Graeci versibus dr'
g1"".. l"afden[rrt. Ex quo non absurd", "''-qilT^:[ot"st, quod si {uis ut volet, pedes quotwolet' et quos v
i.dirrt-r"rit, qiia ,"rrro *'1" ipoum hunc ordinem
*"""";.- p.dihr. constituerit, recte ac iure conditor
generis versuum propagatorque dicetur' Aut slP"rll:i-;;;;;i..ffi
-
rr" iri,ii, Z,r* "o"q"
e sti o ne. qu aer en d um
;;f ic"l. 11081tandem illi meruerllt,ti td""11:l.""rrti, connexionem pedum quos illis connectere p
;;..; appellari haberique fecet-.'nt' An tibi aliter vi
A. t t 't t o "t, ut dicis, it p'ot"" assentior' ratione
quam auctoritate versum esse generatum' quam
jamiamque videamus'
VIII. - Yaia pedum nomina'
75. M. Videamus ergo qui pedes sibimet copulat
sint, deinde quid his copulatis fiat (non enil ver1ul
."f".lt postreirO de ve'sus tota ratione tractabimus
,.rrrrt ""rtr", corrtmode ista nos posse Persequi' nisi p'
('eea ce cer s-o vedem de-ndat5'
UII. - Diferitete nume ale pinioo'relnr'
15. M': S[ vedem deci ce picioare-s de unit indesine' apoi ce
rc face din acestea unite (lntr-adevir, nu se face nr-rmai versul); in
,Gi , vom trata despre intreagd raliunea versului' Dar gAndeqti
,,,,.r" cd rroi putem wmilri "ot^od
asta, f[ri sd fiinerr seama de
mwtoo hrtpoofuua r05
lO4 S. Aurelii i, De Mwics Liber
nomina teneamus? Quanquam hoc ordine a rrobis
sunt, ut possint ipsius sui ordinis nominibus ndici enim potest, primus, secundus, tertrus' atque
modo caetlri. Sed quia non sunt contemnenda vet
vocabula, nec facile a consuetudine recedendum,
quae rationi adversatur; utendum est his nomrnl
pedum quae Gnaeci instituerunt) et nostn lampro latinis: quae plane ita usurpemusT ut_ non quaeram
trigines ,o*ijrrrr*. Multum enim habet ista r
oicioarelor? Cu toate ci au fost dispuse de noi in aceastd
irlJi p", fi numite cu nurnele ordinii lorugi: *,"-idf:I'ia"|i"*,'ptit""[ al doilea, al treilea, gi-n acest mod celelalte'
iiirraA ,rro d" disprelrrit vocabulele vetuate' nici nu-i ugor
6rtat de la consuetudine' decAt numat ceea ce
i".i. t"ti""ii, trebuie si ne folosim de aceste nume ale
arelo, pe care le-au institrrit osesc
;;;I;.i; lotinee5: oe care sE incat
f.
e.
ilimic mai pulin util in vorbire P61e9' lemrrut pratra) prrn
trl "e ,,,, qtii a" ces numite ele astfe!' p'l Absolut aga simt'
im zlcr'M., Primul picior se numegte pyrrhice, din douf, rcurte' de
timpi, precum fW81--6.'."ria"f, i"iu] a;n scurtd gi lungfi, pnecum pdren'#s ' de
tirnpi.Al treilea, troheu seu coreu' din lungfl gi scurt6' Precumru. de trei timPi..Al p.t rl"t, spondeu, din doud lungi, precum destosq)' de
tlmPr.AI .i.rcile., tribrachul, din trei sctrrte? precum micilliut ' de
trmPr.Al gaselea, {4ctilul, din lung6 qi doui scurte' precum
rdlilse2, de Patru timPi'nt guptut.t, omphibrachul, din scurt.d gi lung6 9i scurtd'
tm dnndor, de Paurr timPr'
Al optulea, anapestul, din doud scurte 9i lung6' precum
iq, de patru hmPt.Al noudlea, bacchiulgs, din scurti 9i doud lungi' precum
ress, de cinci timPi.Al zeeelea, creticul Beu BmphiErscrul" din lungfl 9i scr-rrtA qi
, precrun tnsillidl . de cinci timpi'Ai ,*pr.r"celea, xlalimbacchiules, din doui lungi gi scurtE'
lurn natufrq, de cinci timPi'-Al doi.p"trecelea, molos"'i, diir trei lungi, precurni6neo"t"t'
Ioquacitatis, utilitatis parum. Neque-.enrm eo mlutiiiter in loquendo appellas panem? Iignum, Iapid
quod nescis cur haec ita sint appellata D' Ita pro
ut dicis, sentio.M. Primus pes vocatur Pyrrhichius, ex d
brevibus, temporum duum, t fuga'Secundus, Iambus, ex brevi et longa, ut Pa
temporum filum.Tertius, Trochaeus, vel Chorius, ex longa et brer''i'
meta, ternpnrum trlum.
Quartus, Spondeus, ex duabus longis, nt aes
temporum quafiXor.
Quintus, Ttibrachus, ex tribus brevibus, uttemporum fnum.
Sextus, Dactylus, ex longa et duabus brevibus'
Maenalus, temPorum quatuor.Septimus, Amphibrachus, ex brevi et longa et
tt carina, temPorum quatuor.Octavus, Anapaestus, ex duabus brevitrus et longa'
Erato, ternprum quatuor.Nonus, Bacchius, ex brevi et duabus longis, ut
temporum qurnque.- Decinrus, Cfeticus vel Amphrmacrus, ex Ionga et
et longa, tt insulae, temporum gurnqu:'Iird"ci*rr, Palimtracchius, ex duabus Iongis et
tt natura, temporurn qumque'Duodecimrls, Molossus, ex tribus longis, ut
temporum sex.
106 S. Aat tdf, i De Mwin
et trihitrb brevibus, ut oolanin, [email protected]:innrs sextus, Pq€on tortir.tq, er tertia longa c
bnaribus, ut Mutedem.rt, temporum quingue.E6L*mrs eeptinrua, Pamn qtrartrq' €rx.qunrta lurga
ll09] et tribus brsvibus, ut odert&flq tomporrmr qtuDbcinttrg'"oetavus; Ionicus o nrinore, ex
tneviBrrs'dt du#us &ongie, ut Dbrds' ternporumDecimus nonus, Choriambus, ex longa et
brevihius et longa, ut armi.orlrtens. temPonrm, aer.Yigesimns, Ionicus a rnaiorei ox,duabus
duubtrs hrrYibus, ut Junonilrs, tempomm sex.
Vigesimus primus, Diianrhus, ex brevi et longa, etet longu?'tt prapingurios, temporlm Eex.
Yigesimue secundus, Dichorius vellotryr'et frrrwi et longa et brwi tfi ffintile,art temporum
Vlgesinrus tetius; Antispastue;tx brevi et duohrcet'bftri;'..rrt',Srtlbffirrras, temlsffttrlr, cex.
Sl. Aureliu Augustin, Despre mwid Cartea a doun lO7
Al treisprezecelea, proceleuematiculror, din patru scurte,
J)rec.um duicilldllz. de patru timpiAI patrusprezecelea, peonul prim, din prirna lungd qi trei
iliurte, precum lcgitimislos, de cinci tirnpi.Al cincisprezecnlea, peonul recuad, din a doua lungd qi trei
iourte) precun cdlonidly. de cinci timpi.AI gaisprezecelea, peonul ter!, din a trdia lungd qi trrei scurteT
l,recum Mdnddemils'ot, d" cinci timpi.AJ qaptesprezecelea, peonul quart, din a patra lungi qi trei
lror.nte, precurn cdldrltaslo6, de cincr timpi.Al optsprezecelea, ionicul minorlo?, din dou[ scurte gi doud
Irrngi, precum Didmedeslw, de gase timpi.Al nou6.sprezecelea. choriiambul, din lungd qi dou6 scurte qi
Irrrrg[, precurn armipdt€ns]@, de gase timpi.AI doudzecilea, ionicul majorllo, din doui lungi gi doud
icurteT precum lanonli-sl7l, de gase timpi.A-l dou[zeci gi unulea, diiambul, din scurti gi lungd, gi scurtd
;i lrrngd, precurnprdptnquitasTlz, de gase timpi.Al doudzeci qi doilea, dichoreul sau ditroheul, din h-urg[ qi
icurti, gi lungd qi scurt6, precum cantilandl13, de gase timpi.AI doudzeci qi treilea, antispastul, din scurti qi dou6 lungr gi
rrrrrrtS, precum Sdlonlnils1la, de qase timpi.Al doudzeci qi patnrlea, epitritul prim, din prirna scurtS gi
lroi lungi, precum sdcerdotcslls, de gapte timpi.Al doudzeci qi cincilea, epitritul secund, din a doua scurtd
1i tr:ei lungi, precum cotxditatEsll6, de qapte timpi.N dou[zeci gi gaselea, epitritul ted, din a treia scurtd gi trei
Itrngi, precum DemosthdnesllT, de gapte timpi.Al dou6zeci qi gaptelea, epitritul quart, din a patra scurtdr qi
lrr:i lungi, precum Fescennlnislls, de qapte timpi.N dou6zeci gi optulea, dispondeul, din patrr lungi, precum
rrtt,toreslle, de opt timpilm.
lX, - Despre structura picioarelor (: pesurilor).
16. D.: Le qtiu pe-astea. Acum infdliqeaz[ care picioare se
rrrresc indesinel M.: Vei judeca mai ugor asta, dacd judeci cdrrgulitatea gi similitudinea-s mai prestante decAt inegalitatea gi
Vigesinlus quintus, Epitritus seeirnduar'exbrevi" ff , iribus|loEgist tft oonditotes;, te{rrporunr
oftrtDft*;' terfffrirurft t*to.
IX. - Dc Nufl stuAurc.
tr6:, D:" rl'dl!oo'i3tr,, l,{unc dissere, qui
lrigesini-tts sextutsi Epit*itus'.tertius;,ex tertiatrihns,ltirffis r'trt:' D4rfiostheneq tehrpomm septem,
Y.igesirn'rnr septimu*;, Dpitritus $mtur €x (Fmrta
6t ttilrub,lffiig)'l\tt F*u*.;rtrtin /s, t€iliporurs soptDm.
vigtEittrtls octavus; Dfupondmrs; €x gnBtuor
Yi[,esimus quartrre;'.Ephrittts primrg, ex prinraet tribns I@;'ut 'frwrdotex,, tefl"porum sqrtem,
coprilEfltntr,'iil"llrudicsbis hoc facile, sisimilitudinem ineequalitati ac
f 08 S. Aurelii De Mrcira Liber
praestantiorem esse judicas. D. Neminem esse arbitror;non ita judicet. M. Elanc ergo prius mBxirne mpedibus sequi oportet, nec atr ea omnino deviandum,cum aliqua causa justissima est. D. Assentior. M. Non idubitabis pprhichios sibimet pedes conl'exere, nec inec trochaeos qui etiam chorii nominanlur', nec s
atque ita caeteros sui generis profecto sibimet sinedubitatione copulabis: est enim summa aequalitaseiusdem gerrerie et nominis pedes sese consequuntur.tibi non videtur? D. Nullo modo mihi alitervrderiM, Quid? illud norure approbas, alios aliis pedes
sewata esse miscendos? Quid enim auribus potest iucuesse, quam cum et varretate mulcentur, nec aequalitfraudantur? D, Satis probo. M. Num censes alioshabendos pedes, nisi qui ejusdem mensurae sunt? D.
existimo, M. Quid? ejusdem mensurae putandine sunt,qui temporis tarltumdem occupant? D. Verum est. M. Quergo inveneris pedes totidem temporum, sine auriuoffensione contdxes. 11. Video esse conselplens
X. - Amphibrachus npc per se nec elii.s mirtus uersum cortfiDe leuatiane et psitione.
[Col. lflo] 77. M. Recte quidern: sed adhucquaestionis res habet. Nam cum Amphibrachusguahror srt tempomm, negant eum quidam posse mivel dactylis vel anapaestis vel spondeis vel procelenam hi sunt omnes quaternorum tenrporum pedes: et nsolum istis eum negant posse misceri, sed nec ex ipsorepetito et sihimet connexo, recte et quasi legitiprocedere nutrnerum putant. Quorum opinioneconsiderare nos oportet, ne quid habeat rationis,sequi et approbare conveniat. D. Cupio atque aveo paudire quid afferarrt. Non enim parum rne movet, cu
duodetliginta pedes sint, quos ratio persecuta est, husolum excludi a continuatione numerorumr cum tanspatii teneat in tempore quantum dactylus et alii qpares enumeratti, quos connectere n.-rmo prohibetur.
El,ey@ Cafieadotta l0g
rlixirnilitrrdinea. D': Nu-i nimeni, s(xlot7 sd nu judece-a'ga' M': Pe
'O,r,*cuvinemaiintAiaourma,maiales,inimpletireapicioarelor'pi ui.ri ,'rr-i de deviat cu absolut nimic de Ia ea' decAt cAnd o
Or,.,rrr" canzd-r atofiustd, D.: Asimt' M': Nu vei sta, prin urmare'
ia rr.J,rida s6-mpleteqti indesine prr6icii qi iamhii qi troheii, r:are
rr, ,,r,ri r.r*.r" ii .o.ti, qi spondeii' 9i ata, Ie vei uni intre ele i,sele'
lf,rn ,ri"i o cluiitaliune,-pe celelalte picioare sui generis: e'
Irrlr-rrdev[r, suprema egalitate, c6ld picioarele de acelagi gen 9i
;;;;,;;-".ra-.d"rYre. Sau nu d se pare? D': in nici un c6ip
ir,, ^i se poate p[rea alt{el M': Ce, nu aprobi oare qi faptrl c[tnrtluie amestecate uncle picioare cu altele, pd^stratfl fiid egalitatea'i
ii,, lrorrt" fi, i,tr-adev[r, mai pl5cut- urechilor, decAt cA.d se 9i
ttrr:antd prin varietate, qi nici nu-s fraudate de egalitaterzr? D.:
Alxrb irrtru totul. M': GAnd :i tu oare cd nu trebuie considerate
gri,:ioarele egale altele, decitP,: Aqa socol. M.: Ce, nu treIrruriai cele care ocupd tot atAtia
le le vei fi gnsit deci picioare de tot atAfia timpi, Ie vei intre{ese
lllrrl onfesarea urechilor. D.: Aqa socot c6-i consecvent'
l. - Amphibrcrchul nici prin sine, nici amestecQt cu aLtele nu
faie .uersul, Despre letnliune gi posipiune'1'D
17. NI.: I3ine, desigrr, dar faptr-rl rnai ridicd incd o chestiune
ilrlume. caci, cum arnphibrachul este un picior de patru tirnpi,
rurrii neagir2:r cd el poate fi amestecat fie cu dactilii, fie cu anapeEtii,
l'it, c,|r spindeii, fie cu proceleusmaficii, c6ci acestea-s toate picioarele
(lr: patru tirnpi; dar nu doar c5 neagfl c[ el poate fi amestecal. cu
u,,".t"t, ci scrcot cd nici dintru el insuqi, singur, repetat 9i conex
rir:gi, nu purcede pe drept qi cvasilegitim numdrullz*' A cdrcir
, ,1,iirirr.re ie cuvine ca noi s-o avem in vedere, dacd n-are, ea' cumva,
n anume ralrune, pnn care sE cddem de-acord sd-i urmdm 9i s6-i
rrprobdm. D.: Doresc sau, mai bine zis, doresc foarte mult sd aud
0,r dovadd aduc. C[ci, cum surrt dotdzeci 9i opt de picioare' pe
|rrre raliunea le-a descoperit, rru pulin mE miqci" intr-adevdr, oE
rlrar pe acesta unu l-am exclus din seria ritrnurilor, deqi deline
rrtat spafiu in timp cat dactilul gi altele pe cale le-ni enurnerat
,rgrt", p. .r.e ,-tirrre."a nu este oprit sd lct unt"*ti-ndesiile M': Cla
110 S. Aurelii A i De Musim Liber
Atqui opus est, ut hoc dispicere valeas, considecaeteros pedes, quemadmodum sibimet eorumconferantur: ita enim videbis huic uni quiddam accinoyum ac singulare, ut non frustra,minime adhiad numeros judicatus sit
18. Sed hoc nobis considerantibus) opus est haecnomina mandare memoriae, levationem et positionem.plaudendo eniln quis levatur et ponitur manus,pedis sibi levatlio vindicat, partem positio. Partespedum dico illlas, de quibus superius, cum eos opersequeremur, satis dictrrm est. Quocirca si hoc pro,incipe recensere breviter mensuras partium in omnipedibus, ut qurd huic uni de guo agitur proprium accinoveris. D. Video primurn pp'rhichium tantrrm haberdIevatione quanhim in positione. Spondeus quoque,anapaestLrs, ptroceleumaticus, choriambus, diiamdichorius, antispastus, dispondeus, eadem ratidividuntur: narn: tantumdem temlrcris in his ponitquanlum levat. Video secundum, iambum simpli ethabere rationemr; quam rationem cerrlo et in choriotribracho et in rnolosso, et in utroque ionico. Iamamphibrachi levatio et positio (nam ipsa mihi ex ordioocurrlt) cur pares caeteros quaeram), simpli et trip)i raticonstat. Sed non invenio prorsus alium deinceps, cujugpartes tanto intervallo conferantur. Nam cum eos consr(
in quibus una brevis est et duae longae, id est bacchicreticum et palimbacchium, seoquialteri numeri ratilevati,onem ac positionem in his fieri video. Eadem ratioet in iis quatuor, in quibr:s una longa est et tres breves,
qlratuor paeones ex ordine nominantu.r. Relic.uiquetuor epitriti eimiliter ex ordine nuncupati, qlevationem ac positionem sesquiterrius numerus
19. M Num igtur parum tibi justa causa vidctur ei
€i. !1t*!* eWr^tn, O"W* *rpAA C"rw " A* tn
rd fii insd in stare s[ discerni ast&, e nevoie si iei in considerare
caielalte picioare, in ce chip pd4ile lor se-rnpletesc intre sine: aga
wi vedea,-ntr-adevEr, cE numai acestuia unu i se intAmpl[ ceva
nou gi singular, incAt nu-n zadar s-a judecat cA nu trebuie absolut
dcklc admis Ia ritmuri125.
18. Dar, avAnd-o-n vedere pe asta) e nevoie ca noi sd
r aceste doui nttme: levitaliunea gi
I intr-adevir; fiindcd se ridic6 9i se
( piciorului gi-o revendic[ sieqi levalia,
1nrte, posilia. Pdrfi ale picioarelor ins6 le nurnesc pe acelea despre
,,,,t" .-,, spus destul mai inainte, c6ld le-am urmirit in ordine'lJt'eptaceea, dacd aprobi asta, incepe qi regAndeqte Pe scurttldsurile pE4ilor in toate picioarele, ca sd gtii ce i s-a-ntAmplat
;trr:ticular acestrria unu, despre care e vorba' D.: Vid cd prirnulr'pyrr:hicul, are tot atata in levalir-rne cAt qi-n posiliune. Spondeul,i r
1 roi, dactilul, anapestul, proceleusmaticul, coriiarrfi ul, di:iarnbul,
diooreul, antispastul, dispondeul, se divid prin aceeaqi rafiune,rd<ri atAta timp pune126 in ele aplaudarea, c6t ridicd. Y[d, apoi,r:A iambul are raliunea simplului gi dublului, pe care raqiune o
vdd gin coreu? gi-n tribrach, qi-n molos, gi-n amAndoi ionicii.Acurn, Ievaliunea gi posiliunea amphibrachului (c5ci din insaEi
oldinea cdreia le doresc pe celelalte asem6nEtoare-mi ocur[),rlonsistd din raliunea sirnplului qi triplului. Dar nu gisesc delocrrltul, in continuare, ale cfirei pirfi sE se uneasci-ndesine intru-unntAt interval. IntmcAt, cAnd le am in vedere pe cele-n care e unanrlrrrtS. qi dou6 lungi, adic[ bacchiul, creticul gi palimbacchiul,vAd cd in acestea leva[iunea qi posiliunea se fac prin raliuneanurn[rului sesquialterl27. Aceeaqi raliune este qi in acelea palTll,Irr care este una lungd gi trei scurte, care? t-Lrspatm, dupd ordine,He numesc peoni. Urmdtorii sunt cei patru epitrili, numili, similaqlu ordine, pe-a cf,ror levaliune gi posiliune o conline raliunear rrrm6rrlui sesguite4la .
19. M,: Pare-fi-se oare a fi pulin justd car:za Pentru care
rrctlst piciorlze si nu fie admis la seria ritmicS. a vocilor, pentrurii p64ile lui singur diferS atflt de mult intre sine, precurn una-irimplS, a doua, t;ipl[? intr-adevir, vecin6tatea unor pi4i anumec$te cu atAt mai demnd de aprobare, cu cAt este mai apropiatS'
cur iste pes ad seriem numerosam vocurn non aC mi
ll2 S. Aurclii i De Musica Liber
aequalitati. Itaque in iIIa regula numerorLrm cum abusque ad quatuol progredimur, nihil unicuique est sei
propinquius. Quare illud in primis approbandum est
pedibus, cum tantumdem hatrent pa(€s ad invicem; deicopulatio simpli et dupli eminet in uno et duosesquiakera vero copulatio in duobus et tribus apparet; jsesquitertia, trihus et quatuor. Simplum vero et triplquanquam cor4plicatolum nltmerorum lege teneahrrT
tarnen in ordine illo sibimet cohaeret: non enim posttria numeramrrs, sed ab uno ad ternarium numerum biinterposito pervenitur. I{aec ratio est qua excludjudicatur amphibrachlrs pes ab ea copulatione dequaerimus, quae si abs te probarur, caetera r.ideamus.Probatrrr sane niun manifestissima atque certissima est.
Xl. - Pedum rationabilis mittura.
20. M. Cum ergo placeat, quoquo modo se inhabeant, tamen si ejlrcdem spatrr smt rn tempore, recteet sine detrimento aequalitatis pedes posse miscen,duntaxat amphibracho; quaeri non immerito potest,recte misceantur, qui quanquam sint aequales temlrcre,eadem tamen percussione concordant, quae levationepositione partes pedis sibimet confert. Nam dactylusanapaestus et spondeus non solum aequalumsunt, sed etiam percutiuntur aegualiter, in omnibus enitantum levatio, quanflrm positio sibi vindicat. Itaquesibi miscentur justius quam quilibet ionicus caeteristemporum pedihus. IJterque quippe ionicus ad si
et duplum petcutitur, duo scilicet tempora quatutemporibus conlprens. FIis molossus etiam in hac reCaeteri vero ad lantumdem; nam in his levationi ac posititerna tempora rtribuuntur. Ergo tametsi omnes legitiferiantur; nam et illi tres simpli et dupli ratione, et
EJ, l" Cafiea a dnua LI3
[r lrr,.rra. se ajunge fiind interpus numirul binar" Aceasta-i
t'n(iunea prin care-i judecat de exclus piciorul amphibrach din
R.,i,o ,r.tir" de care ne ocup6m 1 carel de-i aprobat[ de citrelir re, s5 trecem sb Ie vedem pe cele ce urmeazS' D ': Aprobat[-ntrulrrlul, c[-i atotinvederatd qi atotcelti.
l,l. - Mbtura ta,tiona(bi)ld a picioarelor.
20. M.: Cum e deci hot6rAt ci, in orice mod se prezintd ele
tr silabe, totuqi, dacfl au in timp acelaqi spaliu, se poate ca
rrrlicd doi timpi la patru timpi. Acestora le este chiar gi molosul
,ur ohip b6taie- inegali din palme sd nu ofenseze simlul: dac5
quatuor aequis partibus feriuntur; tamen quia plausrinaegualem f4cit ista permixtio, haud scio an jtrepudietur: nisilquid habes ad haec. D. Proclivior sumistarn sententiarrf. Nam irlaequalis plausus quomodo sensr
lL4 S. Aurclii De Mwim Liber
non offendat ignoro: si autem offendit, non utique idsine vitio hujus permixtionis accidere.
27. M. Atqui- scias veteres miscendos judicasse istoset horrm mixtione versus compositos dcndidisse. Sed neauctoritate premere videar, accipe aliquid horum versllum,vide utrum offendat auditum. Si enim non modooffenderiq sed etiam delectaverit, nulla erit rato hujus mixtiimprobandae. Vorsus autem ii sunt quos advertas volo:
At consona quae sunt, nisi uocalibus aptes,Pars dimidium uocis opus proferet en se:Pars muta soni comprimet ora molientwn:Illb sonus obscurior impeditiorque,Utrumqu,e tanxen promitur ore semicluso.
(Terentianus)
[Cd. 1ff2] Satis esse arbitror ad judicandum idvolo. Quare dic, quaeso, utrum nihil tuas aures numeiste permulserit. D. I:rno nihil mihi videtur currere acfestivius. M. Cornsidera igitur pedes, invenies profectosint quinque versus, duos primos solis ionicis clrffere,posteriores halbere admixtunr dichorium, cum omomnino sensum nostrum communi aequalitateD. larn hoc animadverti, et facfius te pronuntiante. M.ergo dubitamus consentire veteribus non eorum auctorised ipsa jam ratione victi, qui censent eos pedes qui ej
temporis sunt rationabiliter posse misceri, si haIegitimarn, quaqryis diversam percussionem? D. Cedoprorsus: nam me ille sonus quidquam contradiceresrnlt.
l{1. - Pedes set templrum
22. M. Intende item in istos versus:
Volo tandem tibi parcas, labor est in chartis,Et apertum ire per euros animum permittas.Placet hoc nam \apienter, remitterc interdumAciem rebus agerldis decenter intentam.
Sf. Aureliu Awustin, Dgspre rnuzird Cartea a d'oua 115
lrrs6 il ofense azd, astanu poate, desigur, sd se intAmple fard leciululestei permixtiuni.
21,. M'.2 S5. gtii incaltea ci cei vechi au judeoat de imbinatnrrste picioare qi, prin rnixtura lor, au creat versuri ingriiitef3 ' Dar,
r+ll nuli pard ci te copleqesc cu autoritatea, ia ceva din versulile lorpi vezi de ofenseaz[ auzul. Dacd ins6 nu mlrnai mr-] vor fi ofensat,
.i-l vor fi chiar delectat, nu va fi lici o raliule de-a imploba o ast{el
rlc rnixtiune. Acestea-s ins6. verstrrile pe care weau s5. le iei in seamd:
At consdnd / quae sunt, nisi / uocalibils /aptes,Pars [tmidVam utrc{s 6/pns profdrdt / ez se,
Pars matd sd/nt comprlmdt / ard moli/Entum:Iltts sdnis / obscuridr / tmpdd*i/arqud,Ctrumqudil td/mEn promkir / ord scmi/cliso.t3s
(Terentianus)
E destul, socotT spre a judeca ceea ce vreau. Dreptaceea, zi,
rog'u-te, dac[ acest ritrn n-a incAntat cu nimic urechile tale. D.: BarlimpotrivS", nimic nu mi se pare cd sund mai incAntitor qi curge'
M.: Ia, agada4 in considerare picioarele 9i vei gdsi, cu siguranti,oum sunt cinci versr-rri, ci prirnele doui cr-rg nunlai prin ionici,cd ultimele trei au amestecat dicoreul, deqi a-bsolut toate delecteazd
rirnlui nostru prin comuna egalitate. D.: Asta am observat-o deja,
ryi mai ugor, din felul in care tu le-ai pronunlat. M': De ce sd sthm,
nqadar, la-ndoiald. sd le consimlim celor vechi, convinqi, nu prinuutoritatea 1or, ci, de-acum, prin ra,tiunea insdgi, care gAndesc c[uoele picioare, care au aceiagi tirnpi, se Pot arnesteca raliona(bi)I,rlacd au 1egitim.6, degi divers[, percufiuneals6 ? D.2 Cedez, de-acum,
pe de-a-ntregul: c6ci ace,l son nu-mi ing[duie cu nimic sd contrazic
Xll. - Picimrele de Ease timpi.
22.1{,.: Pleac6-te, iar'6gi, asupra acestor versuri:
Vdld mndem / tibi prca4 / libdr est in / chartts,Et dpert@m)-y'rd per auras / dnimim per/mlttas-Plicdt htx nam / sdpienrca / rdmtttd(e)in / Erdumiciem rc/bils cigEndis / ddcendr tn/Entdm.l31
116 S. Aurelii i De Mruba
sint inconditi, euos necessitate ad tempu fabricatusVerumtamen et in iis quahior requiro judicium sensus
F.[ e"*m errs*tt"' D""W *td Cafte a da'n Ll7t
D.: Chiar qi asta-i de-ajr-rns' M': Mai cu seam[ curn aceste
'vcrsuri, pe care le-am f6urit din necesitate? Pe moment' Eunt
*fir1ion""t. $i totugi chiar qi-n acestea patou c&ut sd aflu 1'udecata
,rimp;lui t[u. D.: Ce aha Pot si zic, gi-aici, decAt cd ele au sunat
i tru*o. gi congruent? M.: S1rn1i t* oare chia, gi ci cele dou6 dinainteD. Quid aliud et hic possum dicere, Wta* pulchre icongruenterque sonuisse? M. Sentisne etiam duos superi
errnsi.td din "al
doilea ionic, care se numegte rninor, cEi cele'lalte
iord post"rioare au diiarnbul arnestecat? D': $i asta am sirngit-o
dinainte c[ o insinuezi pronun]And H': Ce, nu te mi9c6 oerre
faptul o6, in acele versuri ale lui Terentianus, cu ionicul acela, ce
ic numeqte malor, s-a amestecat dicoreul, in acestea ale noastre
trrs[, "r-.
a] doilea ionic, care se numegte minor, diiarnbul; sau'
altero ionico constare qui dicitur a minore, duosposteriores diiambum habere permixtum? D. Et hocpronuntiando insinuante persensi. M. Quid? illudte movet quod in illis Terentiani versibus ionico eimajore dicitrrr, dichorius; in iis autem nostris alteri iqui a minore nominatur, diiambus mixtus est? an niintelesse arbitraris? D, Imo interest, et videor mihi ratioipsam videre: nam quoniam ionicus a majore a duaincrpit longis, eurn srloi potius copulandum poscit, ubi Io
prima est, id est dichorium. Diiambus vero quod incipitbrevi, congruentius alteri rniscetur ionico a duabusrncrprentr.
23. M. Berne intelligis: quare hoc quoqueest, istam etiam congruentiam, excepta aequalitemporum, in pedibus miscendis aliquantum voportere: non efrim plurimum, sed tamen nonnihil vNam pro omni pede sex temporum, ornnem pedemtemporurn poru posse? rta sersu interrogato judices liprimum molossi exemplum sit nobis, uirtutes: ioniminore, moderatas: choriambi, percipies: ionici a maiconcedere: diiambi, benignitas: dichorii, ciuitasantispasti, wlet finta, D. Habeo ista. M. Contexe igitur i
omnia atque pronuntia, vel me potius pronuntiante acci
quo ad judicandum liberior sensus vacet. Nam ut continumeri aequalitatem sine ulla offensione auriuminsinuem, hoc totum contextum ter pro nuntiabo.satis esse non dubitaveirn. Virtutes moderatas perciconcedere benignitas ciuitasque uolet justa. Vimoderatas percipies, concedere benignitas ciuitasquejusta. Virtutes nloderatcLs percipies, concedere benigni
ix-,at"" socoti ci nu se deosebesc cu nirnic? D': Ba dirnlrctnv[, se
},,,r".'b.* ii ,ni ,. pare c5 v[d 9i ra{iunea insdqi: c6ci, fiindcd
err al doilea ionic, care h"epe de la dou[ scurte'
ciuitasque oolet jfista. Nurn forte aliqurd in hoc pedumaures tnas aequditate [Col. l1l3] aut suavitate fratr
t 18 S. Aurelii A ni De Musi.ca Liber
D. Nrrllo modo. M. Delectavitne aliquid? quanquarn
Ur e*"m er*,r-a", n"sP* *rrr* C"'w " U' Lre
l)electatu-te-a oare ceva? Degi-i consecYent? in acest gen, insuqi
{aptul ca si delecteze tot ceea ce nu va fi ofensat' D': Nu pot
rice c6-s afectat altfel decAt 1i se pare pe' M': Aprobi deci citoate aceste picioare de gase timpi se pot pe drept rrni qi amesteca
tndesine. D,: Aprob.
XIil. - in ce chip se schimbd artistic ordinea picioarelor'
24. Nl.t Nu te temi cu nirnic sd nu cumva sd socoatE negtine
0[ aceste picioare au putrrt s5' aceastd
ordine; ce, daca schimbi insE Aduce,
,lntr-adevir, ceva, dar nu-i dific s-o faci
de-ndatd ce vei avea timp liber: altfel nu vei afla cAt de mult este
lnoantat simp,rl t6u prin multiforma varietatg qi o singura egalitate.
,D.: O voi face: deqi, prin acest exemplu, nu-i nimenea care si nu'
otre bate, qi s[ bagi bine de seamd cAtd duratd de timp este-n
levagiune, cAti, in posiliune. D.: Sunt numai ochi qi urechi, pe c5t
Bunt in stare. M.: Primeqte deci, dimpreunA cu bdtaia din palme,
ec.ea colocagiun e a ta: mdd.dratas, conced6'd, pErcipies, bintgnitrts,
udlet iustd, ctuitasqud, uirtutaslal - D.: Simt c5 aceastd bdtaie nu
qr-ridem consequens est in hoc genere, ut delectet omne
non offendeit. D. Non possum aliter me dicere affe
quam videtur ttbi. M. Probas ergo omneb istos pedes
temporum recle sibi posse copulari atque misceri. D'
XI[. - Ordo pedum quomodo mutetur conctnne.
24. M. Nlhilne formidas, ne quis arbitreturaequaliter istos pedes hoc ordine collatos sonare potuisi autem ordinem permlrtes, non idem posse? D.
quidem affert, sed experiri non est difficile. M' lsLttdfacito cum vacabit non aliter invenies quam sensum
multiforrni varietate et una aequalitate mulceri. D. Faci
quanquam hoc exemplo nemo est, qui non praevinecessario id eventurum, M' Recte existimas: sed quo
proposihrm pertinet, admoto plausu ista percurram,hoc quoque dijudicare possis utrum aliquid, an nclaudicet: atque ut simut aliquid experiaris de comrnutatiillius ordinis, quam nihil claudicationis illaturampraedixirnus; iarrr m.rnc ipsum ordinem muta, et ut hbiest, eosdem pedos collocatos afiter atgue a me collocali s
personandos rnihi plaudendosque perrnitte. D' Primum resse ionicurn a nrinore, secundum ionicum a majore, terti
choriambum, quartum diiambum, quintum antrs
sextum dicholium, septimum molossum. M. Intendeet aurem in sonum, et in plausum ocu-los: non enlm at
sed videri opus est plaudentem manum' et animadacriter quanta temporis mora in levatione, quipositione sit. D, Totus istic sum, quantum valeo. M.
igitur collocatidnem illam cum plausu t:uarn'. Moc
ioncedere, perdipies, benignitas, uolet iusta, ciuiuirtutes. D. Sentio quidem nequaquarn plausurn i
claudicare, et tantum levare quantum ponere;vehementer admiror quomodo eo percuti potuorintpedes, quonrm clivisio simpli et dupli ralione constat?
sunt ambo ionici et molossus. M. Quid hic fieri tarbitraris, cum in his tria Ieventur tempora, totid
Liber tl, Aureliu Aryustin, Despre muzid' Cafiea a doua -- l4t20 S. Aurelii i De Mtuica
ponanhrr? D. Nihil aliud hic.ptott-11,I:1"t q'"-1
ior.g.* syllatlam, quae in ionico " i:l:':^-"'ll,,T:"J----- ' ' '"*
a minore tertia est' plaususecunda, in ionico au'
dividi; ut quoniam duo habet t:r-npora' ""i: i.rp".iori puai, ^L",',t posteriori tribuat' atque rta
tempora levatio positioque sortianlur'
25. M' Nihil hic omnino aliud dici aut intelligi P
Sed cur non 6tiam iile amphibrachus' . quem ab
orr*.ro*it"t" penitus eiiciebamus' hac condjtrone
spondeo, dactylo, et anapaesto' ","].!"'-rt^'1l^1 :ot,ruvv? ----J rtiiluatrrs efficiat? Potest emm sl
aliquid in musica cor
ratione media guogue pedis eius sylala' q"* -Tirg:pi"r., dividi; ,i ",* tcol' 111a1 sinSuia t1:mnora s
lateribus dederit, .o, i** unum et tri?' sed bina te
;;;;t*oqr" "ibi' vindicent: nisi habes aliquid
resistat. D. Nihil sane habeo quod dicam' nisi hunc
".* "ir"m."arrn' M' Aliquid ergo plaudamus guaternol
temporumpedibuso.J*J*at-"qulcontextrrm'-*:t-l;;;il**.;it, et eodem modo sensu explorem,s utrum
i*pn iI" offendat. Et ideo attlnde * hT',111":: p{
iuiicandi facilitatem cum plausu terdo repefltrrm't ii,'il ") p.i n, i o n u t 7' i' m a s^o P t'::* ^ff "!:{""*'"t'ipr;*a, facias honasta' D' Iamiam' obsecro' pal
auribus meis: nam etiam plausulon admoto' iPselllhorum pedum cursus in iilo amphibracho vehementrssrt
"r""Ji"i-. M. Quid igitur putandum est :tT Pt"""' :t
;ffiffi; il"Jh;a'i" *olo'* e't ionicis potuit?
;;;"i"* in iliis aequalia sunt medio '"1":{-1.}fl
"9rr*'o"rr,'"uI'lJ"i"Jr"m suis aequale lateribus' prin
^^---i,,. --,--itl F,rso illi senurn temporum pedes quon-i
ossident, et bina in laterimedium cecidit in latera, qu
--^- :l^'-amicissima aequalitate coniungitLrr' Ngl i** i11T
in amphibracho, ubi sunt imparia medro,,Iate'-il^t1Tl
i" ;IJ=*grfa, in illo J'o **pot" sunt' Huc accedit
in io.ri"l.""t mdlosso medio in latera soluto' terna
a, decAt ci acea silab[este a doua' in ionicul
rin bdtaia insiqi; incAt' fiindciibuie pdrp'i antelioale' :"1."1"11'ia sunt sortite-n cAte trer trmPr'
25. M.: Absohrt nimic alta
eci. Dal de ce s[ nu se
6ltil amPhibrach, Pe c
ln aceaste armoniela3
'tllrt sE fac[ prin sine insugr c .. ^ -:* rlabaFkt noate,-ntr-adev[r, printr-o ratlune srm
i,,i '.,"ai., care-i lungd' s[ fie divizatdp "'Tii;;,; timp i.e.,'a fidat fiecirei laturi'. nu-gr
;ilffi.f"tlffir:;chiar qi aceasta' M': Sd
,1esut in Picioare de Patru timPi'
., care si fie amestecat qr """.1*'n*
, qi s[ explorflm, in acelaqi
pocl, cu sim{ul dac[ nu-I ofense
canza cilnu se Poate-ntAmPlaqi-n ionici, sau fiindc[numirul Par, Primul'ocur6 senarul' Acele
rrir:ioare de Fase timpi, aqadar, {iindcd posedh doi tim-pi in
Ii;i;; ;;;.i tn laturi' 'el mediu cade oarecum cu plrcere
trr laturi, cu care se uneqte-ntr-o atotamicald egalitate- Nu Ia
i',,t ." u"-raampla insfl in ampt ibrach' unde laturile-s impare
,r,,rairrtri, vasdzici in ele-i "Att "rrt'l'
in el sunt doi timpi' La
,,-," * ^i"..gi c6, in ionici 9i gi'in molos' prin mediul de'zlegat
i,, irr,rri, se-fac cate trei timpi, in care, iarigi, se-ntal1esc
l,.to'i egale me.liului; Ceea CO, iarE'qi, ii Iipseqte;;;;;;, in qrlribus rursum medro pari paria Ia
122 S. Aurclii De Mwfua Liber
inveniuntur; guod item defit amptubracJro. D. Ita res
dicis: nec immerito amphibrachus in illa seneauditum, hi vero etiam delectant.
XIV. - Qui pedes quibus ncisceantur. !
, 26. M. Age, m:nc hr per te ab ipso exordireet secundum supra dictas rationes, quos pedesmisc€ri oporteatt quantum 1rctes, breviter explica. D.
pyrrhichio: nont enim alius invenitur totidem temIambo posset chorius; sed propter inaequalem p
vitandum est, quod alter a simplo, a duplo alter i
medio laterum aqqualitas. Porrrc septenum temporum
Blgo tri brachus utrique accommodari potest. Spondt
et dactylum et anapaestum, et proceleumaticrrm amicos ise atque copulabiles video: non enim tantum temporsed plausu etiem sibi congruunt. Enimvero exclamphibrachus, nulla potuit ratione reduci, cui pariltemporurn auxrliari guid, divisione plausuque discorda
quoque ab aliis in plaudendo rron dissonant, quos
dividi cogit conditio syllabarum: tantam vim habet
non potr-rit. Bacchio cretrcum, et Paeones pnsecundum et qiuartum. Palimbacchio autem eum
creticum, et paeones primum et tertium et quartutemporibus et plausu concordare manifestum est'
cretico et paeonibus primo et quarto, quoniam et a
et a tibus temporibus eorum incipere divisio Potest,omnes qurnum temporum pedes possunt slneclaudicatione copulari. Jam illorum qui sex temconstant, omnirrm inter se miram quamdam [Col' 1
esse concordiarrl, satis disputatum est. Quandoquidem
cum sint quatulor, qui epitriti nominantur, prrmursecundum invelrio sibi posse copulari: amborum e
divisio incipit a tribus temporibus, idcirco nec sp
temporis nec plausu dissident. Rursus libenterjunguntur tertius et quarrus, quia uterque in divideincipit a quatqor temporibus? quare et metiuntu
El, Aureliu Augutia Despre muzid, Cafiea a dou,a 123
nrnphibrachului. D.: Faptul e-aga cum spui, gi nu pe nemerit,ll acea serie, amphiblachul zgdrie auzul, aceqtia ins6-I chiardrlecteaz6..
I;lY. - Care cu care picioare se pot anxesteca.
26. lvl.t Haide, acurn urzeqte tu, prin tine insuli, de la;ryrr:hicul insugi qi, dup[ raliunile spuse mai sus, explicd peFrrrrt) pe cAt pogi, care cu care picioare se cuvine s[fir:.mpreunate. D.: Nici unul cu py'rhicul: intr-adevdr, nu se
gllsegte altrrl de tot at6{ia timpi. Cu iambul s-ar putea coreul;rlrrr, din ca:uza bdtdii inegale, e de evitat, pentTu cE unul inceperlc ln simplu altul, de la dublu. Deci, tribrachul se poate potrivirru amAndou['46. Spondeul gi dactilul, gi anapestul,' gi
lrroceleusmaticul le v[d qi arnice-ndesine, gi copulabile: c6ciHrrt congrue-ndesine nu numai prin timpi, ci chiar gi prinlrrltaie. Fapt e cd. exclusul amphibrach, cdruia pari(li)tatealirrrpilor nu i-a putut fi de nici un ajutor, discorddnd prinrliviziune gi bftaie, n-a putut fi readus prin nici o ra]iune. Culrnochiul, creticul qi peonii primul, al doilea gi al patniea. Cuprrlimbacchiul ins6, acelagi cretic qi peonii primul, al treilea qi
nl patrulea e-nvederat ci qi prin tirnpi concordA, gi prin bdtaie.l)oci, cu creticul qi cu peonii primul gi al patrulea, fiindcdrliviziunea lor poate incepe gi de Ia doi, 9i de Ia trei timpi, potllt sr: uneasci, filri. nici un fel de qchiopitare, toate celelaltepicioare de cinci timpi. S-a discutat deja indeajuns cAt delrinunatS. este acea anurne concordie a tuturor indesine, a celoru, consistd din qase tirnpi. Din moment ce nu distonea.z5., tnlrfll,aiela?, fa1[ de celelalte, nici chiar acelea pe care alcltuirea;iLrbelor ne constrAnge a Ie divide altfel: atAta de nr.are puterenlr: egalitatea laturilor cu mediul. Apoi, cum picioarele de qaptelirrrpi sunt patru, care se numesc epitrili, g[sesc cd primul qi alrloilea se pot impreuna lndesine: diviziunea ambilorfi rr urpe,-ntr-adevflr, de la tlei timpi qi, de aceea, nu-s in dezacordrrici prin spafiul trmpilor, nici prin bStaie. Iardqi, se 1eag5, plScutIrrrlesine aI treilea qi al patrulea, fiindcS" amAndoi incep, inrliviziune, de la patru timpi, dreptaceea se gi m[soard gi se gilrrt egal. R[mAne piciorul de opt tirnpi, care se numesLeplaudunrur aeqdaliter. [Col. llf$] Restat octo tem
124 S. Aurulii t, De Musica Libq 8f. Aureliu Augtstin, DuWo **ira C"rt"" " dor* 125:.1_
tliepondeu, ciruia, precum pprhicului, nu-i este egal ruci unul.
Ai de la rnine ceea be ai proptrs gi am putrrt face. Treci Ia cele
e;o-au rdmas. M.: O voi face: dar sE respirflm putrin dupd o atata
de lung[ disculie; gi sd ne aducem arninte de acele Yersuri pe ca-re,
ou pu{in mai inainte, 1ns59i oboseala ni le-a sugerat irnprovizate:
Volo tandem tibi po.rcas, kzbor este in chartisEt apertum ire per auras animum permittas.Plncet hoc nam spaienter, rcmittere interdumAciem rebus agendis decenter intentamtas,
O.: lmi place-ntrr totrrl qi mi supun cu plScerelae.
pes qui dispondeus vocatur, cui sicut-pyrhichio par nu
lst. Habes a me quod poposoisti et facere potui' Perge
reliqua. M. Facian: sed post tam longum sermon
,".pi."** aliquantulum; et illorum yerslum.mSmmennq"I. -iiti exemporales paulo ante ipsa lassitudo sugget
Volo tandem tibi parcas, labor est in cha.rtis'
Et apertttm ire per a.uras animym ee.ryittys,Ptaiet hoe nartz sapienter, remittere interdum
Aciem rebus agendis decenter intentam'
D. Placet sane, ac libenter obtempero'
LIBER TERrtis
In quo erponitur quid intersit discriminis interrhythmum, metrum et uersuml tum agitur seorsim
de rhythmo; ac deinde tractatio de metro inchoatur'
I. - tCol. LlI6l Rhythmus ac metrum quid.
1. M. Tettius hic sermo postulat, ut quoniampedum amicitia quadam concordiaque satis dictumvideamus quid ex his contextis continuatrsque grgn
Quare primum ex te quaero, utrum possint copulatipedes, quos copular'i oportet, perpetuum quemnumerum creare, ubi nullus finis certus appareat:cum symphoniaci scabella et cymbala pedibus fericertis quidem numeris et his gui sibi cum aurtum
iunguntur; sed tamen tenore perpetuo' ita ut si tibiasaudias, nullo modo ibi notare Possrs quousqueconnexio pedum, et unde rLrrsus ad caput redeatursi tu velis centu.m vel amplius? quousque libitumpyrrhichios vel alios qui irrter se amici sunt pedes, cc
connexione decurrere. D. Iam intelligo, et fieliconcedo quamdam pedum connexionem, in qua cert
est usque ad quot pedes progrediendum sit, atque iredeundum. M. Num hujus generis esse dubitas,certam faciendorum versuum disciplinam esse nonet qul versus te semper cum voluptate audisse con
sis? D. Manilestum est et hoc esse, et ab iIIo superioredistare.
2. fu{. Ergo quoniam oportet distingui etiam
CARTEA A TREIA
Diferenla dintre ritm, metru Ei uers' Teoriaritmului, Principiul teoriei metrului.
- Ritm pi metru.
1. M.: Aceasti a treia disculie postuleazd ca, intrucAt despre
r$nicitia gi o anume concordie a picioarelor s-a sPus iredeajuns, sdyodem ce se na$te dintru aceste inte{esSturi gi perioade. Caut,
droptaceea, sd aflu, maiintAi, delatine, dac6, impreunate-ndesine,pirioarele pe care se cuvine sd le-mpreunr ar Putea crea rrn anume
..nrrmir1so perpehru? r,rnde s5. nu apar[ nici un fine cert: precurnsymphoniaciilsl lolesc cu picioarele scabelele gi qmrbalelels2 ,
tl numerels3, bineinfeles, certe gi dintre acelea ce se r-mesc lndesineeu voluptatea urechilor; dar de un tonlsa totugi perpetuu? aga i:rc6t,
dacd n-ai auzi flautele, n-ai putea, cu nici un chip, nota pAnE
unde decurge conexiunea picioarelor gi de unde se intoarce iar54iI la cap5t. Precum dacd tu ai vrea ca o suth sau mai mu.lt, oricAt i1i
' place, de pyrrhici sau alte picioare, ce-s tntre ele amice, sE decurg[' lnft-o continu[ conexiune. D.: Acum inleleg gi conced cd poate sd
fie f[cuti o anume conexiune a picioarelor, in care e cert pAnE la' rAte picioare nebuie sd se tnainteze,iar de aici sd se fac6 revenirea.
M.: Mai indoiegti-te oare de existenla acestui gen, cAnd nu negi ciexist6 o cert6 disciplind a compunerii versurilor trr, care ai gi
rn6rt-urisit cE ai ascultat totdeauna cr-r voluptate versurile? D.:l)-nvederat gi cd aceasta existd, gi cd se deosebeqte de acel gen de
rrai inainte.
2. M.: Deci, fiindcd se cunne afi distrnse chiar qiprinvocabulecele ce-n realitate-s distincte, sd qtii c[ acel gen de-mprer-rnare de
rrrai tnainte este numit de cfltre grect itm155: acesta al doilea ins6,ea quae 4e ab fe distincta sunt, scias illud superius ge
copulatiohis, ,frythmrm a Graecis; hoc autem alterr
72A S. Aurelii De Musica Liber
metrum yocari: latine autern dici possent, illud nuhoc mensio vel mensura. Sed quoniam haec apudnomina late patent, et cavendum est ne arnbrguecommodius utimur graecis. Yides tamgn, ut opinor,recte utrumque nomen srt his rebus impositum' Nquoniam illud pedibus certis provolvitur', peccafireo si pedes dissoni misceantur, recte appelalus est
id est numems: sed quia ipsa provolutio non habetnec stahrtarm est in quoto pede finis aliquis emineat;nullam mensuram continuationis non debuit melrumI{oc autem [Col. 1116] utrumque habet: nam et
pedibus currit, et certo terminatur modo. Itaque nonmetrum propter rnsrgnem finem, sed etiam rhythmuspropter pedum rationabilem connexionem. Quocircametrum rhythmus, non omnis rhythmus etiam metrrmRhythmi enim nomen in musica usque adeo latehabc tota pars ejus quae ad diu et non diu pertirhythmus nomirrrata sit. Sed de nomine, cum res
non esse satagendum, et doctis et sapientibus placuit.'aliquid contadicendum aut dubitandurn putas de his Q
a me dicta sunt? D. lmo prorsus assentior.
ll. - Qui^d intersit inte,r uersum et metrum.
3. M. Nunc ergo mecum illud consideraT utrumomnis versus metrum est, ita omne metrum etramsit. D. Considero quidem, sed quid respondeaminvenio. M. Unde id tibi censes accidisse? anvocabulis quaestio est? Non enim ut de rebusdisciplinam pertinentibus) ita de nominibus pos,slr
respondere inlterlogati: propterea quia res omnlmentibus comnduniter sunt insitae; nomina vero, ut cui
placuit, imposita, quorum vis auctoritate a
consuetrrdine rrlaxime nititrrr: unde etiam esse Iidiversitas potest, rerum autem in ipsa vericonstitutarrrm profecto non potest. A me igitur acclpeipse nullo pacto respondere posses: non versum
Aureliu Augustin, Despre muzid, Cartea a trcia, L29
; latineqte lnsd ar putea fi numite prirnul, numerLtslsb ,nzensin sau filensuro151. Dar, fiindc[ aceste nume au
noi o bdtaie mai largd gi-i de temut sd nu vorbim ambiguu, neosim mai comod de cele grecegti. Vezi totugi, precum socot, cAtpe drept le-au fost impuse acestor lucruri amAndoui numele.ci, fiindcd se desfigoarE-n picioare certe qi se gregegte in el,
dac[ se amestecd picioare disonante, acela a fost pe drept numitfltm, adic6"nurnd.r: dar, fiindcd desfdgurarea insEqi nu are mod1s,;i nici nu s-a stabilit in al cAtelea picior sd e,mine un anume fine,din "rrrr lipsei oric[rei rndsuri a seriei neintrerupte nu a pututfi rrumit metru.. Acestalse insd Ie are pe am6ndou5, cici qi curge-npicioare certe, gi se gi terminS.-n mod cert. $i, astfel, nu mrmaiditr c"rrra finelui tn-semnet, ci, din cauzaconexiunii raliona(bi)leB picioarelor, metrul este qi ritm. Dreptaceea, tot metruJ e ritrn,.hrr lns5. qi tot ritmul este metru. Intr-adev5"r, numele de ritmlo-rrtirrde in muzicd p6ni acolo, incAt este nurnitd ritrrr toatdEoeastd parte a ei care line de diul@ gi non ditl61 . Dar, c5. desprenrrrne nu trebrrie st[ruit, cAnd lucrrr] se-nvedereaz1,,le-a pldcut giGloo1ilor, qi-n1elep1ilor. Sau socofl de contrazis sau de pr-rs la-ndoialdf,nva din astea ce-au fost spuse de mine? D.: Ba, dimpotriv5,pirnt intru totrrl.
ll, - Deotebirea d.intre uers pi metru.
3. M.: Consider'6. acum, impreunb cu rnine, faptul anumedrtcri, precum tot versul este metru, aga qi tot metrul poate sd fierrore. D.: Consider, binetrleles, dar nu aflu ce sd rdspund. M.: Deunde crezi cd gi s-a-ntAmplat asta, sau fiindci e o chestiune deVercabule? Intr-adev5.r, nu tot Ia fel, precum despre ideile162Epa4inend unei drscipline, putem, intrebafl, rS.spunde gi desprentJmer de aceea, fiindc[ ideile ]e-au fost anume comun implantatehrluror mrnlilor, numele ins6, a cdror putere strS.lucegte mai ales
lrrin autoritate gi consuetrrdine, au fost impuse precum i-a pldcutfirr<druia, de unde se poate sd existe pSnd qi diversitatea limbi-lor,c ideilor ins6, constituite intru adevdrul insugi, absolut in nici unrrlrip nu se poate. Primegte deci de Ia mine ceea ce 1u insuli in niciurr fel n-ai putea rd,spunde: nu numai versul l-au numit cei vechilret,ru. $i, a$a, in ceea ce line de tine, vezi gi r:ispunde, cSci numetrum veteres,vocavere. Itaque quod ad te attinet,
130 S. Aurelii De Musim
Cernis pro:fecto quinque superiores versiculos
$t4y e,rS"stin, ktry *rt ird Cafiq'afieia 131
Cdm€naE
t Piellac,, / silb antns
,
el
, Spamdd la/uit almas
1 Ord iilbls / dquosts
Liber
atque responde, non enim jam de nominihus agiLrrr, u
inter haec duo aliquid distet, quod quidam nurrpedum ita certo fine claudatur, ut nihil ad rem perti.rtrl fiut quidarn articulus antequam' veniatur ad fi
e vorba de nume, dacd existd weo diferenl[ intre acestea
r: anume c[ un numir oa-recare de picioare se-ncheie asrfel
fine cert, incAt sd n-aibd nimic de-a face cu faptul in sine,
alius autem non solum certo fine claudatur, sed etiam
Un,l"." faa o anume inciz[, tnainte s[ se ajungd Ia fine; a]-dorlea
f,rrn .rlr doar cI se inchide la un fine cert, ci chiar inainte de fine,
lrn anume loc cert, ernini o anume-mP54ire a sa, ca El cum s-ar
finem certo quodam loco quaedam eius partitio emioornpune din dou5 membre. D.: Nu inpleg M': Ia, aqadar, aminte
ut quasi membris conficiatur duobus. D. Non inteM, Attende ergo in haec exempla:
Ite igitur, CamoenaeFonticolae puellae,Quae canitis sub antrisMelliJluos sonores,
Quae lauitis capillum [CoI. 1117]Purpureum H3ppocreneFonte, uhi fusus olimSpumea lauit almusOra jubis aquosisPegasus, in nitentemPeruolaturus aethram,
aceste exemPle:
Ioco partem orationis habere terminatam, id est
choriambo pede, cui subiungitur bacchius, ut versicul
compleat (namque hi undecim, choriamkro et bac
pediLus constant); caeteros vero excepto Llno, scilicetjubis aquosrs, non eodem loco habere terminatam pa
orationis. D. Cerno istud quidem, sed quo perrineatvideo. M. Eo soilicet ut intelligas, hoc metrum non (
legitimrun locum habere, ubi ante finem versus finiaturorationis: nam sl ita esset, ornnes eodem loco hunc
articulrrm, aut certe rarissime in his inveniretur qur
haberet: nunc vero cum sint undecim, sex ita sr:nt,
non ita. D. Et hoc accipio, et adhuc quo ratio te
exspecto. M. Attende ergo etiam in ista pervrrlgatissima:
Pcgixits, tn / nitentcmPerudldta/ rils aEthraml63'
trure si nu o fiit acum insi, cum sunt unsprezece' qase sunt aqa'
uirumque cano, Tloiae qui primus ab oris. Et ne lt
faciamr-rs, quia carmen notissimum est, ab hoc versu
ad quem volueris explora singulos; invenies finitam
132 S. Aurelii A h Mwiea
orationis in quinto semipede, id est, in duobussemisse: nam hi vefsus constant pedibus quaternotemporum: quare is{e finis de gtro agitul partis oratir
quasi legitimus in decimo tempore est.,D. Manifestum
4. M. lam ergo intelligis inter iIIa duo genera
ante ista exempla proposueram? nornihil distare:aliud scilicet metrum antequam claudatur, noncerturm et starrrflrm aliguem articulum, sicut in illisversiculis exploravimus: aliud vero habet, sicut inmetro qurntus nemrpes satis indicat. D. Iam liquetdtcis. M. Atqui scias oportet? a veteribus doctis, in t
magna est auctoritas, illud superius genus non esse
appellatum; sed nunc definitum et vocatum esse
qui duobus quasi membris constaret, certa mensuraratione conjunctis. Sed tu non multum labores de nomi
-e"*@ Cafteoieia I33
ldicE in dou5. picioare qi jurntrtate: c6ci aceste versuri consistl
dirr picioare de pat -tr tirnpi, dreptaceea finele acesta, de care e
volb;, aI pd4ii rostirii, este cvasilegrtim in aI zecelea tirnpl6a ' D':
,ptrvederat.
quod nisi a me vel a quolibet alio tibi indicarehrr,modo de hoc irnterrogatlrs respondele posses. Sed
ratio docet, in id praecipue et maxime animum intevelut hoc ipsum quod nunc agimus: ratio enim docet i
haec duo genera distare aliquid, quibuslitret vocatnuncupentur: itpque hoc bene interrogatr-rs posses
ipsa veritate confisus; illud autem nisi auctoritatem s
rhythmum, motrum? versum. Quae sic distinguuntur,omne metrum otiam lhlthmus sit, non omnis rhphnetiam metrum. Item omnis versus etiam metrum sit,
omne metrum et[am versus. Ergo omnis versus est
et metrum: naflr hoc, ut arbitror, esse consequens vI
4. M.: inlelegi deci, de-acum, c6, tntre acele doud genuri, pe
6are le-am propus inaintea acestor exemple, existd o. anlrme
doosebire, p"rt t ci prirnul, metrgl vasdzicl, ntl aneT mai inainte
do a se inchgia, certd gi statrratd o incied anurtrre, Precurn arnioxplorat in acele unsprezec,e versulefe; al doilea insd are? precum oiirrii"e indeajuns, ln metrul eroic, aI cincilea sernipicior' D': Acum
o limpede cr;ea (n zici. lt.: Dar se crrvine si gtii ci acel gen de mar
hrainte nu a fost numit vers de cdtre vechii doc{i, intru care-i mare
Autoritatea; dar a fost definit qi numit vers acestaT care sl consta
din douh cvasimernbre, unite printr-o centi mdsur6 qi rafiune'
Dar tu sd nu te munceqti rnult tn leg6tur6 cu nt4nele, despre care,
D,: O vdd, bineinleles, c6-i mai clar[ ca ziua'
1ll. - Ritmul din pyrrhici.
5. M.: Si tratdm, aqadar, pe cAt plrtern? de-1i place, mailntAi despre ritmul in care nu-i nici un metru, apoi desgre metrul
,rnd" .r,r-i versul, in sfArqit, despre versul insuqi D.: Imi place,
D. Video sane: nam est luce clarius.
lll. - Rhythmi ea pyrrhichiis.
5. M. Prius igitur, si placet, de rlrythmo in quornetmm est, deigde de metro ubi versus non est,
de ipso versuT qluantltm possumus, disseramus. D' PI
modus erit? M. Satis est, ut eum tendas (exempli enimid facimus) uslpre ad decem pedes, nam usque adpedum numerlrm non progreditur versus, quod suodiligenter tractabitur. D. Bene quidem tn non mtrltos 1
mihi proposuisti copulandos; sed videris mihr nonjam te satis disctevisse, quid inter grammaticum et
intersit, cum ego tibi respondissem, syllabarumet brevium cognitionem me non habere, quae atraditur: nisi forte permittis, ut non verbis, sed aliguorhythmum istum exhibeam: nam judicium aurtutemporum momenta moderanda rne posse habere nonquae vero syllaba producenda vel corripienda sit, qu
auctoritate sitrrm est, omnino nescio. M. F-ateor nos
dicis, gramrnatiaum a musico discrevisse, et in hoc teinscitiam tuam esse confessum. Quare a me accipe,
exempli genus: .4go celeriter agile quod ago tib; quod a
uelit. D. Ifabeo istuc.
6. M. Ho<: ergo quoties Iibet repetendo, efficieshujus longinrdinem quantam voles, quanquam hipedes ad exemplum sufficiant. Sed illud quaero, siquispiam dicat, non pyrrhichiis, sed proceleumrpedibus hunc rkrythmum constare, quid respondebiProrsus ignoro: nam ubi decem pyrrhichii sunt,proceleumaticos metior; et eo major dubitatio est,
rhphmo consulirnur, qui scilicet Perpetuo fluit. Uenim py'rhichii vel tuedecim, et quolibet imparinon possunt habere integrum proceleumaticorumSi ergo esset cef,tus finis in hoc de quo agitur rhythmo,saltem dicere possemus pyrrhichio potiusproceleumatico eum currere) ubi omnesproceleumatici non invenirentur: nunc vero et
infinitum nobis 'confi-rbet judicium, et si quando n
4"@ Uttuofrzb 135
. M.: Ia-{i, aqadar', de la insuqi inceputrrl, picioarele pyrrhicelntrelese din ele ritmul. D.: Chiar de-ag putea-o face pe asta,
r fi modul? M.: E suficient sd-I intrnzi (cdci facern astaca exemplu) pAnd Ia zece picioare; c5"ci pAnd Ia acest numir
picioare nu inainteazd versul, ceea ce se rra trata mai diligentlocul siu. D.: Bine, mEcar, cd nu mi-ai propus de-mpreunatlte picioare; dar mi se pare cE nu-1i amintegti c5 ai discernut
ja suficient ce deosebire existd intre grdm[tic Ai muzician,glnd eu i1i spusesem ci nu delin cunoaqterea silabelor lungi qi
rte, care e predatd de grflmitici: decAt dac6, poate, imimili sd inf[1igez acest ritm ntl prin vorbe, ci printr-o anumeie, c[ci nu neg cd se poate si am judecata urechilor intru
Inoderarea momentelor tirnpilor; ce silabd trebuie insfl alungitdltu scurtati, ceea ce-i statornicit in autoritate, nu qtir.r absolutdeloc. M": M[fturisesc cd, aga precum zici, l-am driscernut noip,c grEmdtic de muzician gi c[ tu 1i-ai recunoscut negtiinfa inacest domeniu. Dreptaceea, primeqte de la mine acest gen de6r,nr:nplu: Ago celeriter agile quod ago tibi quod anima uelit16.D,: O am pe asta.
6. M.: Asta deci repet6ndo de cAte ori i1i place, vei realizalungimea cAtE o voiegti a acestui ritm, deqi aceste zece picioare-slu(iciente ca exemplu. Dar caut sd aflu ce anurne vei rdspunde,dao6 cineva i1i va spune cd acest ritm consisti nu din picioarepyrrhice, ci din proceler-rsmatice? D.: Ignor cu totrrl, c6ci, unde-slooe pyrrhice, mdsor cinci proceleusrnatice, gi-i cu at0t rnaimare-ndoiala prin faptul cd ne-nvdrtirn in jurul unui ri.tm care?
ri"un cuvAnt, curge perpetuu. Cd.ci unsprezece pyrrhici sautreisprezece, gi pdnd unde vrei de nurnEr irnpar, nu pot aveaintegru numdru-l proceleusmaticilor. DacE ar fi, agadar, un fileocrt in acest ritm de care e vorba aci, am putea zice micar cd elrlrrrge mai degrabd ln pyrrhic decdt irr pnoceleusmatic, unde nurr-cr afla intregi proceleusmaticii: acum lns6 gi insugi infinitul nerurntrrrb[ noufl judecata, gi gi atrrnci cAnd ni se propun unelepioioare, dar de numdl par, precr-rm acestea sunt zece. M.: Darnici ceea ce !i s-a pbrut despre insugi mrmirrl impar de pgrhicirrrr 1i s-a p6.rut destul de Limpede. Ce, intr-adevir, dacd, prinurrsprezece picioare pyrrhice propus€) s-ar zkn cC ritnrul are cinci
v De Mwics
vero. M. Sume ergo tibi ab ipso capite pedes pyrrhichidde hrs rhlthmum contexe. D. Etiam si id possim facere,'
136 S. Aurelii ;, De Musica
tY. - Rhythmus continuus
'7. M' Yidesne illud etiarn ieta ratione cogi' ut
LiberEIALretLu AttSt$ttn' DesP'P ruztd Cettu @ treta 137
'id ,arprr"rri cd acest ritm trebuie numit pyrrhic' mai degrab.d
'rtr,.aii.o".leusmatio? D.: Nu mai stau absolut deloc la-ndoiald:Lreo dr-lbit"s de hac re consultrrs respondere, pyrrhic- o eumaticum istum rhYthmumpotius quam Prgce_l _-_i^. lhri-c rugine cd n-am bigat de seamd mai repede o-atAt
I""".tp"ttaut* O. Iam omnino non dubito: pudet
m*rrif"stt* rationem non me cito animadvertisse'
enim si undecim propositis pedibus pyrrhichiis. ,ploceleusmatici qi un semipicior' se Poate oare respinge' cAnd
,liUr" cd multe rlr.,r.i ""-"th"it cu semipiciot?
P-'' *I 1? dtl"
rhythmus quinque habere proceleumaticos et semrped
,rumq.,id .".i.ti potest, cum multos inveniamus ve
;aud-i semipede?'D' Jam dixi me nercire quid de h
Ji"i po..it.'M' Num etiam illud tresc's, proceleum
;;i;;* esse pyrrhichium? siquidem duobus pyt'lii.o""f.***ri"rrs "oofit;
sicut-prius :st ulum q""-.1: 't;;;;i""i este mai inaintea proceleusmaticului? D':,hlrrt,rt.,d".,rarat. M.: Cum am c[zut deci in aceastd ambiguitate,'dr-,o qrrt- quatuor, ita proceleumatico prior est pyrrhlcJ
n. VJri..i*"m est. M. C:urr- ergo in hanc ambiguitt
incidimus, ut possit in rhythmo et pyrrhichius metil
fr.*f"""l"tl"*, "ui principatum datql sumus? !rro1]
orro iste constati an posteriori, ex quo ille non constat?
iC"r.lirgt Nemo dubitabit priori esse dandum Y, I
ietr n., qtiu ce s-ar putea spune despre acest fapt' M': Nu gtri oare'iri,,; ,.ra"u, faptul La py,thi"'t este inaintaqul procele-ulmatillui'
Art fi*a c['proceltusmaticul se compune din doi pyrrhici;opre.rrr* mai iinainte este unu dec6t doi,,d"i d:":t li:T' Ti
'lntru"at pot fi numbrali in ritm qi pyrrhicul, 9i proceleusmaticuf'ir,ri .r',r"* si-i ddm intAietate: inaintaqului, dintru care c,nsist6
untragul, sau urmaqului' dintru care nu consistd inaintaqul?
D.:NimeneanuSeva-ndoio6trebuiedat[inaintaquluiM.:'De ce, aqadar, consultat despre acest fapt, mai stai la-ndoiald
lde-nvederath raliune.
lY. - Ritmul continuu.
7. M.: Vezi oare chiar qi faptrrl cE prin aceastd ra[iune se
itnpune cd sunt anumite picioare care nu pot face contimru
ritmul? Cici ceea ". .-a *ftt despre proceleusmatic' cdruia-i ia
trvrrhicul intAietatea, asta o socot aflatd 9i despre diiamb' qi
lifrp." dicoreu, gi despre dispondeu: -doar dacd nu !i se pare 1ie
ittr. O.t Ce alta mi se poate p6tt" o dat6 ce, probat6 fiind aceea
prin raliune, nu o Pot imProba Pvczi-le gi pe astea 9r compara !rrtva de-acest fel incert, se pare c[
J'
lr
It
l)ltrti rnult de Partea acester se
lricior sd nu fie scutit.dextr aprobi cu atAt mar rnrlespre piciorul tribrachthrie cd acest ritm curge nu-n
oedes sint, qui rhythmum continuare non possint?
[".a a" p.ocele,,matico inv.91tu1 est, cY':lil pyttir*"iptir*, hoc et de diiambo et de dichorio et
di.po..d"o inventum puto: nisi tibi aliud -{*, ? !*U Aira videri potest, cum probata illa latione hoc
ffiiau improbare non possim? M' Vide etiam is
"oilp*u a" judica. Nam videtur, cum tale incertum I
pl.ru potius debere discerni. quo pede curratur:
:;;I";hi" velis currere, unum tibi tempus levandum' ur\J
ponendum slt; sr- proceleumatico, dlo,o dl'lll1 :i.
apparebit, et nullus peduln erit a rhy:hmi contrnuat:
.i"Irrrr. D. Huic mtgis faveo sententiae' quae nul
pedem ab hac contexti*one esse immunem sinit' M' IIr.o, .t quo magis hoc approbes, considera.de tribr
pede quii ,".porrd"t" possimus, si nihilominus qu
.orrt".rd*t non pyrrhichio aut proceleuirratico i
rhltlemum, sed tribracho currere' D' Video iudicium
138 S. Aurelii
plausum illurn esse rwocandum' ut si unum tempus et
levatione, duo in posfti;, id est'.una et.drrae t'-1*::;contra d,uae in l"'"tio"t, una in posifione; trib
pJ. Aureli,u A&ustin, DesPre muzifr' Cartca a trein I39
bdtaia aceea
adicd una 9iin Posiliune,
r*1 aga-i.
intAietatea in ins5qi ordineatul cE tu ai urmat rafri-rnea; 9r
ruumele ritmului' Cici toate, cAte
,'rrrrt *"".trria inaintaqe' Qi, fiindc[-raliunea' pt ""*"i Ii'it^l]
De Musba Liber
. Ouamobrem iam dic mihi
.t y*t*o Possit adiungi' D'
"liq.r'rrmmod.o:nonerurrconfinuatritr-rrplausus.aequalis;cum;;.il;:;"i'hio sin'su]a' in spondeo vero bina trcL l-ruDluu rr
y:":' M',
r@Iryuuu---.^- '
PrrncrPatum? Ctt-^!-- --- i- rrtra
enim plausu ista controversla non diiudicetur' nam m u1il
bina levamus ac ponunns tempora; Wrf Aiug ilt'3t:iurrr4 reYallw -" t---*d"m ordine prior est? M' F.anor
ille regnet qur irr iPso
te secutum esse sat's'tpprobo; et videq Yt, "'b":-o-t' 1.""""-"t. A. Quid it'd"*? M' Quid putas''
;;;il;d* thvrhmo *.y:fl^::,*f.Hi#ft;;; q"rtq.ott rniscebitur totidem temporum' non (
aliter potest nugcerl ;.;"* 1hr,thil ":-11":::l*i,r"""..'" est. Ortrnes enim priores iIIo sunt' 1ll^t?:'t emp oribus. co nst ant' Et q'
" ":1T;i ::::, ::it t#
d';lelllPurruuo. .oatum darei,
*":#;":f ililil":}"Tfi:l,:H:":ti"iiri'11qlrffir., tlqoo alio [Col' 1l2O] quaturor terrporum
;;i spondilcus aut- dactYlicus i1^:"::::e.ripttift""ft"* enim ab istomm copulatione nume
recte remotum es* convenit' D' Fateor ita esse'
9. M. Nunc ergo ex ordine considera iambit
.L-*L*',- -.otiarn nT rhichrum et proceleumld"'*',Chrare cQuare diut iambi
't Ll
rhvthmus suum rlomen
qui et temPoribgs et Plqur uL .urrlr"--- -- r llregno pollere nofr potestl' I\am crl(JrruD EDL Yutsv^-- r--
et totidem tempprum, "td "o" eod'em modo plauditur'
;:
r
14O S. Aurclii i De Musim, Liber
etiam si aequaliter plauderetur, princrpatum tamen
auferret. M. Quid? spondiaco rhythmo quem tan
10. M. Yideo iam te facile posse caetera ordine
cretico, ornnes qirr post illum sunt qulnqr€ temporurn
Age, jam vide rhythmum trochaicum, et ad eadem de
quogue responde. D. Idem respondeo: nam potest et
non solum spatio temporis, sed plausu etram concu
tribrachus. Cavendum autem iambum quis non videat?
81, AurelA Augustin, Despre muaird, Caftea a fieia L4L---titrrrul trohaic Ai rdspunde Ia tot aceeagi gi d.espre eL D.: Rdspund
'|fr fel, cdci tribrachul poate canta gi dirnpreun[ cu acesta nu numai'tr apaliul tirnpilor, ci chiar qi-n bitaie. Cine n-o vede insd c5-i de
'tamot iambul, care, chiar dac5 ar fi egal bdtrrt, ar lua totugi,rHmestecat, principatul. M.: Ce, ritmului spondaic pe care pioior i-lfwrm,rni, p6n6 Ia urrn6? D.: De br-rnd seam6, in a-sta posibfitatea-i'[lll; se poate de larg[: cdci v5d ci acestuia i se pot amesteca,
netrnpiedic6ndu-ne nici un fel de impari(li)tate a timpilor, nici un'lol de gchiop6tare a b6tiii, nici un fel de acaparare a principatrrlui,';i dactilul, gi anapestul, qi proceleusmaticul.
10. M.: VEd c5, de-acum, tu le poli ugor urma?-n ordine, pe
lsolelalte; dreptaceea, ldsAnd de-o parte intrebarea mea sau, maidegrab6, ca qi intrebat despre toate, r5spunde pe scurt gi lEmuregte,
,po c6t poli, in ce chip picioarele care au mai rdrnas, amestecate.logirim cu altele, ob1in, fiecare in parte, numele lorugi in ritml$.D.: O voi face: gi,-ntr-adevdr, nu-i nici o greutate, cu atAta lumind& rr4ionamentelor infSligatd. Cici tlibrachului nu i se va contopinici unul: cdci toate, care-i sunt lui pare, ii sunt inaintagi.Dactilului i se poate anapestul, cdci ii e qi posterior, gi gi curge-n'timp gi-n b5taie, egal: amAndurora insd proceleusmaticul li se
une$te, vezi bine, prin aceeagi raliune. Acum, bacchiului i se potcorrtopi creticul gi, dintre peoni, primul, al doilea gi al patrulea.Apoi, creticulrri insuqi i se contopesc; pe drept, toate picioareletle cinci timpi, care sunt dupd eI, dar nu loate prin aceeagirliviziune. C[ci unele se divid in doi gi trei, altele, ln trei qi doitimpi. El lnsd, creticul, se poate divide in ambele moduri, fiindcdiourta medie i se atribuie oric[rei pd4i. Palimbacchiul ins5,fiirrdcd divizunea lui, incepdtoare de la doi timpi, sfArgegte inlr"ei, are congrui gi copulzrbili togi peonii, in afara secundului.l)intre trisilabice rdmAne molosul, primul de Ia care incep
Jlicioarele de qase timpi, care, toate, i se pot uni acesh-ria, partetlin cauza raliunii simplului gi dublului, parte din camza aceleihnpd4iri, pe care b5taia ne-o arat6, a silabei lungi, care concederAte un timp amAnduror pd4iloa fiindc6 ln num5.rul senartnedirll este par laturilor. Din care cauz5. gi molosul, qi ambiiionici sunt bituli nu numai in simplu qi dublu, ci chiar qi in1r[4ile egale prin cAte tr-ei timpi. De-aci se face ca, in continuare,
copulabimus pedem? D. Sane in hoc largissima copia
nam et dactylum et anapaestum et proceleurnaticum rimparilitate temporum, nulla claudicatione plausus,prlncrpatlrs ademphone impedienle, hr-uc video misceri
quocirca remota interzogatione meq vel potius P_'+1*,omnibus interrnogatus resPonde breviter, dilucideqquantum potes, quomodo singuli qui restant pedes, e
tegltl-e immixtis, obtinearrt suum norrren in rhlthmo'F*.iam, neque enirn ullius negotii est, tanta rationumpraemissa. Narr{ tribracho nullus rniscebitrrr; omnes en
p;on"" surr! qui ei sunt temlrcribus pares. Dactylo anaPaes
potest; narrl et Ost Posterior, et temlrcre ac plausu cuI
aequaliter, utrique autem proceleumaticus eadem sciliratione copulatr.lr. Jam bacchio creticus, et de paeonilprimus, sJcrrrdu. et quartus rnisceri possunt' Porro i
{..1
i
jure miscenlur, sed non ornnes eadem divisione' Alii nan
ad duo et tria, alii ad tria et duo tempora dividuntur'autem creticus utrogue modo dividr Irctet? quia media b
crrilibet parti trilouitrrr. Patimbacchius autemT quia ejus di
a duobus temlrcribus incipiens, in tria desinit, congruos
copulabiles h"bet paeones omnes, praeter secundu:
Molossrrs de trieyllabis restat, a guo primo incipiunttemporum pedes; qui omnes eidem mnjungi possunq
prop*er sirnpli duplique rationem; partim propter illam,robi. pl",rirs ostendit, partitionem longae syllabae,
singula tempora perti utrique concedit, quia in se
numero par latpribus medium est. Ob quam causa
molossus, et arnlio ionici non solum in simplum et du'
sed etiam in aeqfras partes per terna temPora feriuntur'
142 S. Aurelii De Mwico.
Y. - An sint pedes supra syllabas quatuor'
11. M. Imo,rnecum etiam tuum: ambo enirn
Sed quid tandem restare arbitraris, quod ad rhlattinet? Nonno illud considerandum est utrumfimensio pedis, quamvis octo tempora non excedat,
dispondeus obttinet, excedat tamen numerum qu
efficitur ut deinceps orruribus sex tempor.um pedibus,
totidem tCoL ffrl] temporum posteriores copulari <
solusque arrtispastus, qui nulh:rn sibi velit rniscen,
Hos consequuntur quatuor eprtrrf,, quoalm Prrmussecundurn, secundus nullum, tertius quartum,nullum. Restat dispondeus, rhythmum solus etiam
facturus, quia nec posteriorem guemquam invenit,aequalem. it"q,o" om.r:ium pedum octo !Ynt? qur nullo
*i*to rhythmum laciunt: pyrrhichius, tribracproceleumaticus, pat;on quertus, antlsp.astus, eprr
.""rrdrr, et quartus) et dispondeus: reliqui eos,-q
posteriores sunt, copulari sibi patiuntrrr, ita ut r.ro*"rt obtinea4t, etiamsi pauciores in ea serie mrm'
I-Ioc est, ut opinor, satis a me quod voluisti, expli
atque digestum: hrum est iam videre guod restat'
Liber lftAwutiu Att$ttstfut DBprc ruPiod hton a trcia 143
hrturor picioarelor de gase timpi sd li re poatf, uxri toate picioarele
do tot atAlia timpi; gi ar rdmdne singur anaPesttrl, care n-ar vr'ea
,. .*or"." nici unul cu sine. Pe acestea le urrueaz{ cole patru
itrite, dintre care primul iI admite pe secund, secundul, pe
i unul, al treilea, pe al patrulea, al patnrlea, pe niei unul'
mAne dispondeu.l, care va face chiar gi el insugi singurritmul,
iiina"l nu-l afld pe nici unul nici posterior, nici egal' Qi' -B?a'dirr,r. ,ou,. picioaiele, sunt oPt care fac ritmul, neamestecAndu-se
cu "i"i ,rr,
"larl' pyrrhicul, tribrachul, proceleusmaticul, peonul
rl oatrulea. antispastul, epitrilii secundul gi al patrulea gi
te privegte de-acrrrn sd vezi ceea ce a nrsi rimas'
l, - Dacd ea:istd piciaare de mai mult de ptru silo,fu'
vel offensione aurium, sive guod ad plausum ac
syllatrarum? D. Quare, quaeso? M.fu? tu, quare me l
quam teipsum rogas? An tibi non -vr{etur
sine ulla. f
11. M.: Ba dimpotrivd, dimpreunfi cu mine, chiar 9i pe tine'
edci amandoi c6utim. Dar ce socoli, la urma urmei, cd m&i r6m6ne,
D.: Absolut nimic. M.: Socotegte deci cdte silsbe rou fdcut' D':
V[d cd s-au fdcut cinci' M-: Vezi, deeigur, c[ poate fi depEqit
rrrrrnfirul patu al silalre-lor. D.: Vdd bineinples' M': Ce, dac6-n
Liber Sf. Aureliu Attgttstin, DeaPrc rusid krtca o fiuia 145t44 S. Aurcki De Mwin
D. Video sane. M. Quid, si pro dualus' quae ibi sunt lot
mretuor breves p...,",1"? "o** in uno pade sex syll
;;;; ;;;;#'i? [Gor- ti2t] D' Ita est' M' Qui
mriuslibet epitriti onurel longas solvas in breves? num
i"'""o,"* JtU"m duhitnnd;r eQ D' NuIIo modo' M'
elficiq orm Pro omnibus
Verissimurn eet'
locul a dou[, ce-s acolo lungi' voi fi pus patru Ecurtte? nu-l oan€
neceaar si fie numdrate intr-un singur picior qase silahe? D': Aga-i'
M.: Ce,Ecurte,
D.: CucAnd,E-atotadevdrat.
12. M.: Care-i deci raliunea prin care suntem constrAnqi gi
l[ mdsurim picioare de-atAt de multe silabe, gi sd recrrnoaglem,
Drin rationamentele tratate mai inainte, c5 picionrl care-i adnris
ia ritmuri nu depS'egte Patru silabe: nu 1i se pare oare cd acestea
re luptd-ndesine? D.: Ba cAt se Poate de mult, 9i ignor cum s-ar
asta. M.: Chiar qi asta-i ugor, cu condilia sd te-ntrebi
4i pe tine insu{i dacd mai inainte s-a stabilit rafronal intre noi
p1,*tti""t gi proceleusmaticul trebyre.deiudecap,gi discernuli
b6toie, ca sd nu fie weun picior de dimensiune legitimi care
nu facd ritmul adicd ritmul s[ fie numit de la acesta' D':intr-adev6r, asta gi nu g5sesc de ce s5-mi fie ruqine c6
pl6cut. Dar in ce scop asta? M.: Pentru cd, intr-un cuvAnt,
.""rt" picioare de patrr silabe, cu exceplia amphibrachului,
ritmul, de1in, adicd, principatul in ritm qi'l sdvAr'qasc Prin uz qi
numele: acelea insd care au mai mult de patrr. silabe, multe
rdevdr pot fi puse in locul celorlalte; dar ele insele nu pot,
sirre, if.te ritmut sau se obfni numele ritrnului' qi, desigur,
&ceea vom fi socotit cd ele nu-s de numit nici picroare'ptaceea, acea repugnanl5, care ne tulbura a fost acurn, Precumit, potoliti gi adormitd, din moment ce e posibil 9i si se pund
i multe silabe decAt patrr in locul unui picior anume, qi nici sige numeasc,S tohrqi picior decAt numai acela din care se produoe
nul. Se cuvenea, intr-adevdr, si i se constituie piciorului un
rrl anume aI progresiunii in silabe. Acesta a putut fi insi optim. l:
^-^:-: -^r:-- I-.- ^ -it mnd care, trecut din insdqi ra{iunea numerelor, s-a
rstihrit in quaternar. $i "8" picioml a Puhrt fi de patru silabe
rgi. Cum insf, in locul lui constituim opt sclrrte? pot fi puse inalnria, fiindcd au tot atAta spaiiu in timp. F-iindcd dep59esc,
r, legitima progresiune, adici numdrul quaternar? surlt
.r., prit siml,rl urechilor, ci prin legea disciplinei, sd se
r.46 S. Aurclii A De Musin il.
doi chiar ac;iunea 6gi, legea
or:eea, si pui dublul a{a nu se
vo constitui nici rln Prin care
$ promovflm picionrl pAnd la nurn6nrl quoternar de silnhe' Nu
rocuz insd cd ln locul ecestor picioare ee cuvine sd fie puse
picioarele de mai nrulte silahe, cat timp doufr scurte ocrrpfl locul
urreia lungi.
ll. - Picioarcle mai lungi de patru silotx nu Snt face cu numele
lor ritmul.
14. M.: E ugor deci ca trr sE vezi gi sd concezi chiar qi faptul
r,I unele picioare sunt in locul celor in puterea cdrora-i principotul
iltmului, altele, care se-mpreund c'u acestes, Cdci unde in lofllliccdrei lungi in parte se-ngemdneaz6 sctritele, il punem pe alnrl iq6<'.,1 celui i" *. in st:ipAnire ritrnul; precum tribrachul ln locul
irrmbului sau troheului sau, in locul spondeului, dactilul sau
Liber
rhlt-hmum S4gner sed disciplinae
prohibentur. Nisi Paras't---:i3 cram' l\am q"id tt"t
usque a syllabenrm or:rygl
"um eunrdem numerum ad rhythmum- admitti
videamus? Neque enim me movet' quod pro alio
adnritti: imo hoc me magis admonet quaerere' vel p<
queri, quod non etiam suo nomine,lqtT*-l q:1fl""
;;;;1=t Not ,..irrr,., est" quod .hic falleris; sed fr
lxplicatio veri est. Nam ut.omittam t"."tt q:^"jqtraternario numero iam ante disputata slmt' cur u
iiL,rr. Iieri debeat progressio syllabarum; fac me iam- __ ^l:^
tibi et consensisse usque in octo syllabas pedis d
longitmdinem pomigr, num resistert^O:*t" "":" !11'
ffi';;;;^r"Lyll"tbu.,,t" pedem? certe enim ad
.r*"t"i, syllallarum pervenit P9-t:^"i'.solus ad
p"rr""i, qui brevibus, sed [CoL .f123] etiam qui I
":y1f"Ui. "orr.",. Quo fit ut ;dhibita rursns T l:9:lpa duas breves P]cr- Yn3
longaabrogari non Potest, c
[cet,Ld rexrlecim "yllrl* perteldlmus, lbt st I*A
incrementum statuere lnoit'"ti', in triginta duas
froficiscimur: huc quoqxe -ratio tua Ptd""' lt-^::
il;;;;;;;, rursus ll* ill" duplum numerum breviunl
;.tr.i-";.: atque ita nullus constituetur *"d",tJ^?:
ced-o rationi, qua usque ad quaternarium syltabal
numerum pro-ot..,,tl'' pedeni' Pro his autem legiti
pedibus poni oporte." pld"t plurium syllabarun' d
Lrrn., duae unius longae locum occupant non recuso'
Yl. - Pedes quatuor syllabis longiores rlqtthmum suo
facere nequeunt.
":1.
74. M. Facile est ergo te etiam illud videre
concedere, alios pedes esse pro his,-penes quos rnyurm
p.ft*fp"*iafro', q.i cumhis collocantur'-1,"t.*:iongis-singulis geminantur breves, pro eo qul rn
oUaIrr.,. a"lirr.rr-lo"tn us; velut pro iambo vel t
tritrrachunr, aut pro spondeo dactyh'un aut anapaeritum
r48 S. Aurcki i De Mwim
proceleumaticum. Ubi vero I
cum eo Ponrtur qursqurs
dactylo anaPaeshm' cum ior
;J;;.*t et retiqui simfiter suo iure curir caeteris A:.p*tibi dilucidum, vel tot'" t videtur?..D' Iam inr'elligo'
Liber
Responde ergo utrum illi qui p'"^"Iit ponuntur'
otionr insi ner se facere tt'*h"t*t' D' Possunt' M' Ort I
quinque svllabarum Pes Potest
.i., q.,i. Pio bacchio vel cretico
p"t :t o. u"n :r11:::,1,i*3.
$ facd in nune.le s6u ritmul, fiindcf, poete fi pus in locul
bacchiului ori creticului ori oricdnri peon. D.: Nu poate, bineir4eles;
si gtii ci multora li s-a pirut c5-s de nurnlt prcroere chrar qr
de gase silabe, dar mai amplu, pe cdt qtiu, nu i-a pldcut
o, sYllabam Pe
Pedem' Sed r
Plurium quam
eat cruod ratione timendum est' sallstluE ;ou' ""-^ Jl
Iiilii ".itii*" aisputatum; transeamus ad met
llirnflnui. Iar aceia cirora le-a pldcut asta au negat cd ee cul'ine
l[ fie admise atAt de lungi picioare sPre a naste ritmul sau metmlde Iacare
oare,face
Diciorul; qi aqa, cei care-au intins pAnd la silaba a Qasea' &u
hrdrnrnit sd transfere numai nt te piciorului tn cele care au
tlopfuit-o pe a patra; la principatul insfl care este in ritmuri qi
metre nu au ingdduit, in nici un chip, ca ele sd aspire. Dat, cum
ln locul lungilor scurtele se duplic6, se alunge, aqa cum
Do-n-nvederat ratiunea, pAnE la silaba e ?aptea Ei a opta; numflrpllnfi la care nimeni nu a lntins piciorul. Dar, fiindcd vf,d cd s-a
itnbitit intre noi cA, ori de cAte ori in locul lungii punem douil
lcurte, nici unul de mai mult de patrr silabe nu poate fi pus cu,
ai tn locul a@stor picioare legitime, gi cd nici nu creeaz[ prinlllre insele ritmul, sd nu mearg[ la infinit ceea ce prin raliunelurbuie sd se sfirgeascd, qi socot cE s-a disputat, de-acum,
Ittdoaiuns intre noi despre ritm; sd trecem la metre, de-1i place.
D,l imi place,'ntr-adev6r.
placet. D. Placet vero'
150 8. Autelii
Yll. - De metrc quibtu et quot minimum corwtituqtur
diesertum est: nam quid aliud dicam non lnvemo'
16. M. Meuum quidem esse et eo qud plus est
pes, certumque finem habet, et ipsarum aunum lud
i.,r,.rirrcitur. Non enim tam suavi sonaret aegualitate'
15' M. Dic iginrr, rnetrumne alb-it1eri.s pedibus. fi
". p;;. ,rr".ro. b. No', intelligo' M'. Pedesne T?':metrlrm crearrq an merris conittnJis p&es creannrr? D'
;"* q"id dicas, et coniunctil.P+ibt",i:t** ft:l-'M, Crntandem id putas? D' Quia inter rhyhmum et metr
hL int"trrre dixisti, q,od i" rhyhmo contextio ped
,r.rtt rr,. certum habet finem, in metro vero habet: ita i
fr"", *"r"*io et rhyttrmi et metri:t* i"ttltiqT].t:lillfttitu, hic autem finita constat ' M' Ergo unus pes metrl
*n oi. D. Non utique. M' Quid t""t p"t et senripes?
iGl;guidem. M. Quare? an csrl pcdibys cor
;; ;+1" possunt iici pedes, ubi mimrs quam duo su
D. Ita est. M. Itrspi.itt * igitur metra illa quae a me pl
&nte commemorate ,rr,,ti" videamus quibus pedi
**"r,a, non enim te in hoc Senere arrimadvertendo
esse adhuc decet. Ea sunt autem:
Ite igitur, Cam@naeFonticalac puellae,
Quae canitis sub antrisMeUifluos aonotes.
Satio haec esse ad id quod intendimus pu-to:^tu
metire ista, et quos habeant pedes renuntia' D' Om
;;;p"*;, "o" enim metie;dos puto' qui sibi legit
"op.riari queunt; nec valeo me hinc
"*p"dit:l--Sl^:orirrr.,rn choriurlr fecero, sequitur iambus' qur ten
p* "",,
sed non simfiter plauditur: si dactylum'-non
alius qur ei saltem temporihus coaequehrr: sr chonaml
eadem diffrcultas est; quod enim reetat, nec temporibus
eo, nec plausu convenit. Quare aut hoc.metrum non
u* f.t.Lrn est quod intet nos de pedum copulatl
Yll. - Din care gi din minimum dttc piniutrc w aottstituie ntetrul'
Ite igftar, CdmEndEFonticdlnc pilellctE,
QuaE cdnitis sib ar**MeUWde sdnorcs-
tinrp, nici in ntetru' 6au
fals e ceea ct Picioarelor:t'rlci nu g6eeec alta ce sE zic.
16. M.: Cd este metru o dorrcdegte qi prin faptul crl-i mai mult
rle.tur picior, gi c.6 are un fine cert, gi prin iudecata urechilor firmti'
l'tr-adevdr, ,r, ". "*. prirrtr< atAt de suav6 egalitate, nici nu
rr-trr bate printro ,miEcare atfrt de sirnrerricd, dacd n-ar fr in el armonia
motu tanr concinno plauderetur, si non inesset in
L52 S. Aurclii
numerositas, quae profecto esse rrisi in hac parte
non potest. Falsa vero esse, quae inter nos conshterunt,
quod existimes: non enim aut numeris g,,tdqutrn ot,:aut illa pedunt conunernoratione et co[ocatione ordir
Na.r. ei ipsa mmerorum ratione? cfuae nullo modo
expnessunr est quidquid in eis et ad mulcendas Bures,
obtinendurn in rhythmo principatum, valere perspe)
sed vide potius cum seePe repetor Quae canitis sub t
demtrlceogue ista nunrerositate sensum tuum; quid.
inter hoc, et si adderem ad finenr huius brevem
{r-Awuliu A€ttstin, Despre muziail Covts a trcie I'53
iltmic{ care nu poate fi aceastd
uorte a muzicii. Md nrir (€ sau
rtttomicit intre noi, cdci r6e" nici
mai ordolat dmAt ndn6nata comemolare qi colocare e picioarelor.
CAci dintru inodgi raqitrnea nunrerilor' care in nici un chip nu
, rc-rrgald, +a exprimat tot c@8 ce am innez6rit cd este-n Putere
. lntru ei gi sprenc6ntarea urechilor, gi spre dobAndirea, in ritm, a
Ircd: quaE cdnit:rs silb anmsui?phcut urechilor: tohrgi acesta din
VI[. - Cdte tdcei se cuuine sd ftc pwe in metre. Ce se pootenumi metru.
1?. M.: Bine g0ndeqti. Dar spune-mi gi cAt spaliu eocofi cE
este. D.: E cAt se pate de dificil al mEsura. M.: Adevdrat zici, darnu 1i se pare oare cd-l mlsoari acea silab6 scurtd pe care, ori de
cAte ori am addugato, simprl n-a simlit, in repetarea acclui metru,
nevoia nici a alungirii peste obiqnuita ultirnei lungi, nici a niciunei tdceri? D.: Asimt intm totr-rl: cici, in timp ceJ rosteai giJ
repetai tutine, pe celapaliu detole. M.: Se cuvine deci sE relii cA &ceste spatrii ale tdcerilor sunt
a, ori de lipsegte
va tretru nu se
rndstuatA O qtiu,
rle-acunr, pe asta; urmdreqte-le p celelalte.
De Musim Liber
hulr*r" atriqtrid spatii? D. Q* aliter potest?
YTt|. - Silentict in metis quanta adhibei oPortet' Metntm
dicatur.
77. M. Recte censes. Sed dic mihi eti&m quan
syllabanr, et item istud eodem modo repetetent. Quaeiub antrisoe? D. l0ol. 1126l Utrumque mihi itillnhitur auribus: hoc tsmen posterius, cui syll'abam addi
hrevem, plus tenere spatii ac temporis, siquidem lon
factum esg cogor fatei. M. Quid cum ilh-rd supenus,
conitis sub aitris, ita repeto, ut pott finem nihil si
eademne ad te iucunditas pervenit? D' [mo nesclo
clauduur me offendit, nisi forte illam ultimam plus
caeteras longas produxeris. M. Elgo sive idipsum am'
quod procltrcittlr, sive quod silerur, censesne in tem
spatitrm putas esse? D. Metiri hoc omnino difficile est'
V""rrr. dlcis, sed nonne tibi videtur brevis illa syllaba
metiri, quam cum addidinrus' neque longae ultimae
solitunr p.od.r"tiot "m,
neque ullum silentium in eius
repetitione sensull desideravit? D. Omnino assentior:
et te illud superius pronuntiante etgue repetente'posterius ego apud me ipse repetebam pariter tecum:
. : ---L ^L--^sensi idem spatiunr temporis ambobus occurrere, cl
silentio nro brevis mea ultima corrveniret. M' Teneas igi
oportet haec silentioruor spatia certa rn metris esse' Qrrt
"i* irrr".r".is aliqr,rid deesse pedi legitimo, considerare
oportebit, utrum dimenso atque annumerato sile
conrp€nsetur. D, Teneo ianr istud, persequere caetera'
L54 S. Aurclii i De Musim
78. M. Video iam nmodum: narnque in hobacchium cornperimus,ternporurn ebset sicut choriambusr facillrrne rd
senirunt, et in repetitione tanti spatii silentium intet
coegerunt, quentum sylloba occuParet brevis: at si
choiianrbuni locetur spondeus, duo nobis tempora
eilentio peragenda s,rti ad caPut redeuntibus, veluti
ex, QuaL "oiiti" 1ont m. Nanl te sentire iam credo silen
esse,tut cun, redimrrs ad caput, plausus non claudicet'
ut experiri queas quanta silentii huius mensura sit, i
,.rr".ri "vll"b.m
longam, ut fiat, Quae canitis fontematque hoc cum plausu repete: videbis tantum occu
t *po"i" plausum, quantum in superiore.occupabat,
ibi iut" longa" PoEt ;horian$um, hic tres sint locatae' I
apperet drrrit, ili tenq)orum interponi silentium' At si
clirorianrbun iambus locetur, sicut hoc est, Quae ct
locos, trio temPoro silere cogimur: quod ut explort
adduntur sive per elterum iambum, sive per chorium,
per tribrachum ut sit ita: Quae canitis locos bonos:-QLrce
ccrnitis locos monte; aut, Quoe. canitis locos ner
ili. "rrit, additis, cum sine silentio iucunda et aequal
repetitio movet, et plausu adhillito tanturD spotii h
.i.rgrrlt tenere inveniuntur, quantunr rllyd in qY"^ tt'manifestum fit trium temporum ibi esse [Col' 11
canitis res. Cui si addas vel duas longas, vel longam et
breves, vel brevem et longarn et brevem, vel duas
longam, vel quatuor breves, implebis sex tempon'ml Iut iullo desiderato silentio rePetatur' Talia sunt,
mnitis rcs pulchms, Quae canilis rcs in bona, Qucte mt
,"s bonumoe, ()uae canitis res teneras, Quae canitis
modo bene. g"iU". cognitis atque @ncessis, credo tibi i
Liber
18. M.: V[d ci trebuie, de-acum, sd cercet6m modul t[rcriii: cici, in acest metru, unde dupi coriiamb ddm de-un
[r,rii., urechile au simlit ugor faptul ci lipsegte un timp' ca
In n" a" qase timpi Precun coriiambul, gi ne-au constrAns s[,em in repetilie aiatt spa$iu al tdcerii, cAt l-ar ocupa tilfr-"rt6; dar, dacd dupd coriiamb s-ar ageza spondeul'
IGlntorcAndu-ne la cap[t, avem de patrecut doi timpi in ticere'
Drecum este: qudE cdnitls fanrcm. Cici cred cd tu simli deja cd
litiri. petreculi cu tflterea doi timpi, ca b6taia sd nu
iel,ioprt*'., "11d ne relntoar:"-
11 -",:^r^l Pi:: ;3 ^'|,fln|ili-p#rrr"n* cdtd este m6sura acestei tficeri, adaugfi o silabd
'luiga, ca sd fie: qudE cdnitis fa"Y u6-s, gi.repetl*P cu bfltaia:,voi "*"d"* c[ b6taia ocupE numai atf,ta timp, cAt il ocupa mai
rlnoir.t", degi acolo, dupfl coriiamb, sunt agezate doui lungi'ibi"i, t".i. De unde rerrfta c6 acolo se interpune o t6cere de doi,impi. Dar, dacd se aqazE, dupi coriiaTb,.i"SSjd, pr:1lrl est:
silentium. Potest post choriambum una syllaba lo;
constitui, ut quatuor tempora sileantur' Nam etiarq
choriambus dividi potest, ut simplo et duplo levatio.l
positioque conveniant. Huius metri exemplum est, QI
nuficient de clar acum cd nici nu te lrcate tEcea mai Putin de
rrn timp gi nici nu e de trebuin(A sd so tsc{ mai mult de patrrsatis apparere, nec minus rmo temPore sileri posse, nec
f 56 S. Aurelii i De Mueirp' Liber
quBtuor occuPat tenrPora' !
19, Itaque cum aliquid canitur sive prontrrrtiatur
habeat certurn finem, et plus habeat quam unun p
et naturali mohr ante considerationem numerorum
Bene nremini. M' Cum ergp non sit dictum duobus
sed duobus nembris constare versun\ cunque manu€l
sit versum non Llnum pedt'm habere, sed plures; nonne
quetuor temporibus sileri oporte"": N'rn et ipsa est^i
qua ia.n tt rlt" dicta sunt, .moderata. pt"g-1tj:-l-:t
il;iil". pedibus nulla levatio aut positio amplius $
gf, Awraltu Augttstil" Despre ntta Caft o a I
tirnpi. Caci asta una este insdqi acea progresie moderatE, despre
,ur" .-.,, spus deja multe; qi in toate picioarele nici o levaliune
ruu posiliunerrt nu ocup6 mai mult de patru tirnpi'
19. $i, astfel, cAnd se cAnt6 sau se rosteqte ceva csrre sd aib[
un fine cert qi s[ aib[ mai mult de un picior 9i, printr-o-migcare
neturali, inaintea observdrii weunui ritrn, s[ incAnte simp'rl printr<r
onume epu{in delo t[cereumplerea celui de-alnicioare. ceea ce ocu reia de
in *pet, in weme ce cen6 gi
yrcotitd a intervalului. Dar ag cestora'
f,flre s-au spus, le poli asimli ca gi cunoscute- D': f'e-am cunoscut
ri-asimt. l\i.: Dflndu-mi oare ctez'.te nrie satt vdz6nd prin tine
insuli c6-s adevErate? D.: Prin mine insumi, bineinleles' deqi'
lpunAndu-le ht, cunosc ci acestea-s adev5'rate'
lX. - nin cdpi timpi 9i c.dte picioare poate sd consiste, in cele din
urmd, metrul.
20. M.: Haide ac:rlm) fiindcd am a{lat de unde incepe sd fie
metrul, s-aflE.m gi pAne unde purcede' C6ci metrul incepe de Ia
rku6 picioare, fie prin sonul insugi plin, fie c.tr ticerea anurnirati.pAnE ia a umple """. ""
lipsegte' 6 te mai
i i6 l* """" progresie quaternar[ q Picioare
trebuie se-ttittdem metrul. D.: or' Cl6ci
roiiunea : Ce, igi aminteqti oare
fuptul c[ de cdtre cei docli vers'
(:ure cons qr unite printr<-r raliune
rrrrtfl? D.: Mi-amintesc destul de bine. M': Cum nu s-& spus deci
t[ versul consisti din douil picioare, ci din doud membre, qi ac'um
r-a-nvederat cI versul ntl are trn singur picior, ci mai multe, nu
ilrlicd oare fapttrl insugi cd mem.brull?+ este mai hrrry decdt piciorul?
D.: Aqa, intr-ader'6r. M': Dar, dacd menrbrele-s egale in vers, n-ar
p,,t". fi oare inversatd ordinea, ca prima P.art9 si d-evini, fdrd
lliscriminare, ultima, qi ultima, prima? D.: Inleleg' M': Deci' ca
quadam aequabilitate demulceat, iam netrumtl
Quanquam emm mlnus habeat.guan duos pedes'-ta1
quia excedit unum et silere cogit, non srn€ Inonsuro;
i;;; implendis temporibus *tit ot c"3" tltttidi*' Utus auditus acciPit' quod dupedi; pro duobus Ped
p"d""r occupat tempora donec g:tt"j^:1d-:tliil;;;;'*.,o util^* certum atque dimensum int'
.il"r,ti r*. Sed iarn mihi dicas velint, utrum Ifu qY":r""a *g".it assentiaris. D' Cognovi e1 Pse:tior'
M'Mi;."d"*; an p€r te ipse vera esse perspiciens? 1)' Per me
sane, quanwis dicente te vera haec esse cogrrosco'
IX. - Quot ad suntmum temporibus ac pedibus ntetrum
possit.
20. M, Age ergo nunc quonianr invenimus
metn$l esse incipiat, inveniamus enarn quousque prr
Narr metnun incipit a duobus pedibus, sive ipso sono
deest annumerato silentio'
cere ad illam quaternrerruntiare usque ad guot
.r '- f --:l^*^-metrurn tendere debearnus' D' Facile istud quidem est'
;; Fd"" esse ratio satis docet' M (h'id: iU-ud recol{1
dixisse nos eunr versuur a doctis appellatum' qui d
membris certa ratione dimensis copulatisque constan
res indicat longius ,rrt,i,bt'*' esse quan pedem? D' Ita
M. At si menfira aequalia sint in versu, nonne Praepos
Aurcliu nuaaq& ktt&sbuia f 59f58 S. Aurclii i De Musics Liber
iC.i. ligZt ^u*br. esse oPortere' D' Nullo modo'
L.g" pd". in pyrrhichio consideremus, si.placet' i
ovrrhic. de-ii place, ln care cred cd fe deia dar cd membml nu
ixrate fi or.i .,.i" de trei ti,'pi, fiindcfl asta-i ^ai intdi mai mult
ilo.At r,.r, picior. D.: Asimt. M.: Deci, vereul minim c6li timpi va
' iine discrimine ultima' et ultimaPotent, ut prllne Parc s
i;utZ i. t.rt"ttig". M. Ergo ut hoc non accidat' sa
appareat discernaturque in versu aliud esse men
incipit, aliud quo desinit; non Possumus'I?1f*
pL "t"a" viae; tiUi minus tribus temPori'bus me
esse non Posse, cJuonram id primum est plus quanr
Aseentior. M. Ergo minimus versus quot temPora Por
D. Dicerem to, .ri"i me illa praeposteratio revocaret'
ergo habebit: quia minus quam tria tt':TP-tt'haberep"Ltq pf"" ur** habere,.,otd""ptolPtTi "tt la^,1intetligis. Sed dic quot pedes pyrrhichios habeant
t .t po-t". D. Tres et semis. M' Debetur ergo uruu: 1
silentium, dum ad principium reditur, ut spetrum l
possit impleri. D. Debetur-.,"1:' M' Hoc."l"'*tl-1:".;.;rp.; "*.rt?
D- Octo. M' lJt ergo minimus' qui
p;.ir* est fies, n1in5s S"u* d""i-tt-1:]1':t:.::']est versus, mimrs habere quam octo tempora non PoteE
Ita est. M. Cln"d maximus ver$'rs, quo anrpliorern esse
opott"tt? Gt trrrdt* temporum esse debet? Nonne
',ria"tir, si Ld illsm p.ogr".tiott"m retulerimus arrimr
il;;* tan multa dila sunt? D' Iam intelligo ampli'
quam triginta duum temporum versum esse non poss
21. M. Quidesse dehere quarntam minus ait qr"rr, runrmus versust 5'ur' tt28] D'
censeo. M. Cum ergo metrum incipiat a duobus pec
u".rr. a quahro4, ",it iU"a ab spatio duonrm pedum'
d nu se-nt6mple asta 9i sd aparil-ndestul gi sd se discearrr6 in
il6rs cd unul este membrul cu care inccpe, altu-l, cu care se sfArqegte,
Ru putem recuza cd se cuvrne ca n enrbtele sE fie inegale'.It';i"nici un chip. M.: Asta s-o avem, deci, mai intAi, in vedere in
[a? D.: Aq zice gase, dacd nu m-ar oprr acea rnversare a
ii. Va avea deci gapte: fiindc6 rnernbrul nu poate avea mai
pu[in de trei; si aib6 insd mai mult it inc[' M':
bine-nlelegi. Dar spune cflte picioar evea qB'pte
tilrrpi. D.: *Trei
qi iumltate. M.: E de o tdcere de
I(:ea progresie, despre care s-au spus, de atAtea ori, at6ta de
nrrlte? DI: Acum inleleg ci versul nu poate fi mai amplu de
lreizeci qi doi de tinePi.
rrrrn versul nu-i mai lung de treizeci 9i doi de timpi, qi metnrl este
niuncliunea celor doud nen brein vers, ci se incheie doar la unmai lungd decAt a versului, nu-i
nrrtr invederat cd, precum versul nu se csde si depageaecd opt
;rit:ioare, aQa rru se cade si depageascd nici metrullE treizeci qi
S. Aurelii i De Musin Liber
ita metrum triginta duo tempora excedere non o
D. Assentior. M' Erit ergo idem spatium temporis,numenm pedum et metro et versul, cornmunrccJue
terminus, ultra quem progredi utrumque non dd
quamvis netrum quadruplicatis pedibus, a quihincipit; versus autem quadmplicatis temporibus, a
et ipse esse incipit, finianrr: ut crescendi scilicet m
quaternaria illa ratione servata metrum cunt I
communicaverit in pedibus, versus cum me
temporibus. D. Intelligo, et probo; atque ita se habere'
concordiam consensionemque delector. l
Aurclit tnu,zrno CoftPn otreio 161
i de timpi? D.: Asimt. M.: Acelagi va fi deci spaliul timpului,al metrului, qi al versului, gi acelagi num6rahrl picioarelor gi
anume sfArgit conun, dincolo de care sd nu trebuiascirainteze nici unul; deqi metrul sfArgeqte cvadruplicAnd
icioarele de la care-ncepe s[ fie, versul insi cvadmplic6nd timpii
nrd-ncfrnt c[ aga se prezint[ in sine aceastd concordie 9i
lrnronielT
ilo I. ""t -.,..pe s[ fielto, ca, modul de cregtere pistr6nd, vasizicE,
leca ra{iune quaternari, metml s[ fie pus in comun cu versul
lrin pi"i"-"..,'t ".,rl c'u metrul,. yT. dlipi: O.: Ittd:qllT,t:l:
LIBER Q|ART,IS
Continuatur tractatio de metro' [Col' f127I
1. - Uttima syllaba quare indffirens in metto'
1. M. Redeamus erfJo ad metri considerati
CARTEA A PATRA
Se continud tratarea metrului.
l. - tlltima silabd de ce-i indiferentd de metru.
1. M.: Sd ne intoarcem deci la analiza metmlui, din cauza
deci ticut, pAnE se repetA? D.: Un timp, care este spafiul uneieilabe scrute. M.: Haide, lovegte acum a@st metru' nu cu vocea, ci
cu betaia. D.: Am ficut-o. M.: [-ovegte chizu-in acest nrod anapesttrl.
D.: $i asta am fdcuto. M.: Prin ce fi s-a Pdrut cE se deosebesc? D.:
Prin absolut nimic. M.: Ce, poli oare spune cauza penfiu ce-i aqa?
D.: Mi se pare c-apare-ndesa{: cdci ceea ce-i revine, in primtll,tlcerii, asta-i revine, in cestAlalt, alungirii ultimei silabe, deoarece
tn acelaqi mod se lovegte acolo ultima scurtE, precum aici, lunga, Eipaltrzaumpleurma
interpunerii cdreia o ludm de la capdt. M': Nu absurd au voit ei,
agadar, ca ultima silabi, fie, ea, lung4, fie scurti, sd n-aibd nici oimportanfi pentru lucrul in sine, unde, intr-adev[r, e sf6rqitul,
urmeazd t6cerea c6td tine de insuqi nretrul care se sfArgegte. Sau
socoli ci trebuia ca ei s[ ia, in aceasti cattz6, in considerare o
anume repetare sau intoarcere la capit, gi nu nunrai faptul cA se
propter cuius progressum ac longitudinen-r de versu tec
"Uq"la "g"r. *u"n s sum, cuius trac'tandi postea nobis
repudies, guod ultimam syllabam, quae metrum terml
."L lo.rgt'reu brevis sit, poetae atque horum iudg.rr-rtt"i"i nihil ad rem pertinere arbitrati sunt' 1J' Or
i"pudio' non enim mihi videtur ":?"- Itti"lit ' M' Dic
nbr"".o, quod rnetrum sit in pyrrhichio minimum' D' X
breves. M. Quantum ergo silendum est' dum repetitur?
Unum tempus? quod est unius brevis syllabae spatium'
Age, iaur p"."rtl hoc metrum, non voce, sed plausu'pi,"i,.'M. Percute etiam hoc modo anapaestum' D' Et
teci. M. Quid tibi visum est interesse? I)' Prorsus nihil'
Quid? causam? cur ita sit, Potesne dicere? D' Videtur n
satis apparere: nam quod in illo ad silentium, hoc in
ad productionem ultimae svllabae refertur; nam eo
constitutus locus' Sed primo illud quaero, utrum )
nrodo ibi brevis ultima, ut hic longa, percutitur; et
tantumdem intervallum reditur ad caput' Sed ibidonec spatium pyrrhichii pedis, hic donec longae
impleatur. Ita in utroque par mora est?_ qua rnter
."rr**r,rrr". il4. Non igiiur absurde illi ultimam syl
metri, seu longa seu brevis sit, nilril ad rem pertinere [(
ttt8l voluerint: ubi enim finis est, silentium sequi
quantum ad ipsunr metrum attinet quod fininr' An e[i^" "*r"t rePetltronem ullam vel reditum ad c
i64 S. Aurelii i De Musico Liber
considerare debuisse existirnas, ac non tantummodo
ii**r', quasi deinceps nihil dircndum sit? D'.Jam asse
;;;;uJam indilferenter esse accipiendam' M' Rr
;J;il ;ropter silentium {it, quonipm.ita consider
"r, fi"i., qrr*"i'deinceps nihil soniturus sit qui. finie
ob troc "p"tir.t, tempons in ipsa qrriete litgt:t]*li
air,o, qrr" ibi syllaba locetur; nonne illud est cont
ut ipsa ultimae syllabae indifferential q'":Jt:ll:r1;;^il;;:;;itu., d id proficiat' ut sive ibi hreris q'll
;i;;'k;s;;, ;;' sit'i aures pro lo^ga v-indicentl 1)' Vi
plane esse consequens'
ll. - Quot sytlabis minimum cottstituatur pythichium
quamdiu q uoq ue silendum'
2. M. Yidesne etiam illud, cum dicimus mini
metmm esse PYrrhichiumspatio sileatur, dum ad iuorrm hoc metn-un, an perles anapae$os *ptt*"^;
'; Ihoc clridem pauln ante illa -percussioT.p*":ll -1 '^Yo.r. ,,ri.louid hic est "onf"sum,
distinguendum r
;;il ,rhit "rit?
f). Omnino arbitror' M' Dic utnrm
tiJ""t tC"f. 1129] esse rationem, quae ista distingr-rat'
;;;; pyrrhithium non illud .stt "'it'*'un1-e1o-!
"ia"Uuarrintribusbrevibus,sedinquinque'Posturl;;i;;;";, ac semipedem silere m11 sefiP*-'l:ffi;#il;Iendo pedi, atgue- Ta
redire ad initium' et
minimum metru-m rn pprt ichio constituere non nos
anapaesti parilitas, ut iam demonstratum est: quare Post
p"a'"t ", ser,rip"dem silendum es' ']IO-11"f.^t":3
;;;tu;;; #re volumus' l)' cur enim non duo
sunt n'rinimum metrum in pyrrhichio' et.quatuor syll
breves potius. P*t^ qiT.:q:t=. oP*,Tit':flT Tj;;; opus sit? M. Vigil"""t quidem' sed nc'rn cav
uf n* te ita proceleumaticus, ut ab illo anapaestus exc
a V"..r- dicis. M' Placet ergo hic rnodus in qutn
;.J;, et silentio r-rnius tempo*Z O' pl""tt vero' M.' Vid
mihi oblitum esse te, quemadmodum in rhythmo
F!.. Aurelit AWwtin, Dqpru muzid hrtsggttro L65
rd-i intru totul consecvent'
ll. - Din cdte silabe se urwtituie metrul p1+rhic cel mai mic; cht
Si unde se ta@.
tntr-adevir. M.: Mi se pare ci tu ar urtat cum am zrs ca se
S. Aurelii De Mwico Liber
Pruceleumatoo o
stos numeros ab
distinguendos cornperinrus: quare iam- neque hic is
procellunraticrlu metuo, quem plausu adhibitS a pprhiii"."*.." potero. M. Cur igitur non eumdem plaur
odhibendum vidisti, ut ab lllis tribus brevibus' id
pyrrhichio et semi@e, post que11 gP"tt:t"} unum tenrPu
siiere, disoerneretur *tpu n.? A' J"* intelligo, et in visX
redeo, nretrumque in pyrrhichio minimum y.es.Tlt"b*quae, annurinerato silentio, duorurn pyrrluchron-rm r
crccupant? esse confirmo. M. Probant er8o aures tuae lr0
;;;;'" ;"*.ri; Si aliqua, B.:: !it,.P":: !*; u":",!::\ni^us, Si atiquid, liale uis, Male din, Male fac' Ani
Mdfum esr. D. Satis probang praesertim ornr iam recor<
sim quemadmodum eos plaudi oporteat, ne cum metl
pyrrhichio anapaesti confundantur pedes' l
3. M. Vide et ista: Si aliquid es, Age bene' Malb '
agit, Nihit agit, Et ideo, Misei erit' D' Suaviter ::.t""liJ insinuant, nisi uno loco, ubi finis tertii cunr imuo qua
"op.,tr,,rr. M. Idip"rrr. omnino est,- quod a tuis aurih
desideravi. Non enim frustra s€n€iug offenditut cum on
,yll*b"rrrn nullo interposito silentio ternpora si-_l^3 ^^-.
exspoctat: quam exsPecta-tronem profecto frarrdat c
drarum consonantium, f et ra, cluae praecedentem
longam esse cogunt, et in duo tenrpora extendunt; (
genus grammatici positione longam syllebam vocant'rr L--:-llff^-^-+i-m n
f,rop,"", illam ultimae syllabae indifferentiam'L.i.rrit *t rt hoc metrum, cum id sincerae atque severae
etiam sine accusatore condemnent' Nanr vide' quaet
quantun interest, si pro eo quod est"
rttab qui agit, Nihil agit:
Itlole qui ctgit, Homo Perit'
dicatur,
D. Hoc sane liquidum atque. integrum.est' M'
er€rc nos observemus propter musicae srncentaiem'
LS1
dieoerne in ritm dac6 curge-n pyrrhic sau in proceleusmatic.
D,r Bine mE ddscdleqti: cflci am descoperit cE aceste ritmuri
trebuie distinse unul de altul prin bEtaie: dreptaceea, nici aici
nu m[ mai tem de acest proceleusmatic, pe care, aplicdnd
bltaia, il voi putea discerne de pyrrhic' M': De ce n-ai vdzut,
apd^r, de apliicat aceeaqi betaie, ca sE se discearnd anapestul
lnla a* cele irei scurte? de un pyrrhic qi iumdtate adic6, dup[ouie trebuia tdcut un singur timp? D.: Acum in{eleg gi revin pe
qi c.onfirm cd trei silabe scurte-s metml cel mai mic in py'rhic,
. anumhratd fiind ticerea, ocupfl timpul a doi pyrrhici'
il.: Urechile tale aprobE deci acest gen de ritm' Si aliqua, Bene
0b, Bene dic, Beie fac, Animus, Si aliquid, Male uis' Male
dic, Matefac, Animus, Medium est. D.: [l aprobd-ndestul, mai
0rr seam6 cum mi-am amintit deia-n ce chip se cuvine sd fie ele
h[t..t.. ca sd nu se confunde picioarele anapeste cu metrul
pyrrhic.
3. M.: Vezi-le gi pe ac,estea: Si aliquid es, Age bene, Male qui
[git, Nihil ogit, Et ideo, Miser erittso . D.: Chiar 9i acestea se
lnsinueazi "rt , "., e,xcep;ia unui singrr loc, unde sfargitul celui
rftr-al treilea se une4te cu-nceputul celui de-al patmlearsr ' M': Chiar
nnta-i absolut ceea ce mi-am dorit de la ,.echil" tale. intr-adevdr,
lur-n zadar se simte ofensat simgul, cum aDteapti aparte timpiiltt(uror silabelor, neinterpunAndu-se nici o tdcere: aqtePtare Pe
01re o-ncalcd-ntru totul intAlnirea a dou6 consoane, ,,t' gi ,n',intind inngd prinnimenea
qi severe
lrrrrdamni, chiar gi fEr[ acuzator, una ca asts' CAci ia, numai,
H)ama, rogu-te, c6t se deosebeqte, dac6, in locul a ceea ce--i:
MaIe qui agit, Nihil agit,
s-ar zlce:
Mahz qui agit, Homo Peritlt\2.
D.: Asta-i cAt se poate de limpede gi integru. M.: Asta, pe
rrrrre poefii n<r obserwS din cauza facilita;ii de a canta, s<r observhm
S. Aurclii i De Mwim Liber
noetae non obeewarrt ProPter qu!'"---'-r, .orr* rrohis nece9.ge rPoI
sileeiuqf"lq
I --^-.^
mefflur&e, a fine ad initium redeamus; concedentes
til; ita metra talia finiant, quasi deinceps nihil
;'ir;;;;' ,i'. "til'barn
seu io"gttt' seu brevem iml
constituant: nam in continuatione metrorum aperus:
"orr"i""""aur aurium iudicio' non se debere
ultinranr, nisi quae ipsius metri iure atque ratrone pon
est. Haec autem continuatio fit' cum pedi nihil del
.,*r*rquodsilereco8&mur'D'Intelligo'etgrahrmhl["J*,di" p"Ui".ris exlmfla, quibus nullanr patiatur se
iniurianr'
ll1. - Pynhichiorum ntehorum onlo et numerL$'
4. M, Lge, nunc ordine de his quoque ren
pyrrhichiis:
Quid erit homo
Qui amat hominem'Si amet in eo
Frogilc quod est?
Amet igiturAnimum hominis'
' Et erit hamoAliquid amans'
Quid haec videntur? D' Quid nisi suavissine
integeirime currere? M' Quid ista?
Bonus erit amor,
Anima bona sit:
Amor inhobitat,Et anima domus'Ita bene habitat,ubi bna domus;[Jbi malq, male'
glAwelfu A!{.,tstir- Despre muzi'ci Cofieoapatru L@
noi din cauza sinceritdlii muzicii: ca, de cAte ori ne e' de exemplu'
nocesar sE interpunem unele metre, in care piciorului sd nu-isd le punemuiagi ritnt; tao ofensare a
trrechilor gi cu falsitatea rnisu totugi lor sh
if.|..u""""" Lcest fel de metru astfel, ca gi cum n-ar mai fi nimic de
..rr.- .i- de aceea, s6 constituie nepedepsit fie lung6, fie sc;ur16'
,i i*rrif*u, ceci, tn continuitatea metrelor. sunt Pe falE dovedili
f,t,, lra".tta urechilor ci ei nu trebuia sd o puni ultima decAt
nr.rmar pe aceea care-r de pus prin legea 9i raliunea metrului insuqi'
Aceastd continuitate ."-f.ce insS cand piciorului nu-i este de
trr:buinli nimic din oauza c{ruia sd fim constrAnqi a tecea' D':
ir,1"f"g qi-.ni fa"e plicere c6-mi oferi exemple prin c'are simgrl s[
Itu sufere nici o ofensare'
lll. - Oxlinea si numdrul metrclor pyrrhice'
4. M.: Haide, dE-mi acum, in ordine, rispunsul t[u chiar qi
tlespre aceqti Plrrrhici:
Quid erit homo
Qui amat hominem,Si amet in eo
Fragtle quod est?
Amet igiturAnimum hominis,Et e.rit homoAliquid amans.
f)orut^s erit amor,Anima bona sit:Amor inhabitot,Et anima domus.Ito bene habitat,Ubi bona domus:[Jbi mala, male.
Ce va fi omulCare iubeqte omul,Dacd iubegte-ntru el
Ceea ce-i fragil?Iubeasc'-agadarSpiritul omului,$i va fi Lrn omlIubind el ceva.
Bun fi-va amorul.Sufletul de-i bun'Amoru'-l locuiegte,Iar sufletu-i casa.
Ferice lrrcuiegte-aqa,Unde-i bunii casa;
R[u, unde e rea.
Cum f se par astea? D.: Cum, decAt cd curg atotsuav
r1i-atot-integm? M.: Ctrm, astea?
S. Awelii De Mwin Liber
D. Etiam ista continuata suaviesime accipio' M' Nt
tres sends pedes, vide: i
,Animus hominis est
Mala bonque agitans.Bona uoluit, habet:Malo uoluit, habet.)vrulu uuaqaot t aLlu
D. Haec quogue interposito unius temporis iilgnjjucunda sunt. fo' S"qt,rt rui guatuor pteni p1'rrhichii; I
accipe, et iudica:
Animus hominis agit i
l]t habeat ea bona, 'i
Quibus inhabilet homo, I
Nihil ibi metuitur.
D, In his quoque certa et iucunda mensura est' i
Audi jarn ,rrt" ,ror.^ .yll.ir* breves; audi et iudica'
Homo mahu amat et eget;
Malus etenim ea bona amat,
Nihil ubi satiat eum.
D. Prome nunc quinque pyrrhichios' M'
Leuicula fragilia bo na,
Qui amat homo, similiter habet'
D. Iam hcrc sat est, et probo; nunc adde semi
14. Faciam:
laga leuia fragilia bona,
Qui amat homo, sintilis erit eis.
I). Bene prorsus; ei sex iam exsPecto pyrrhichios'
Et lrns rrudi:
Vaga leoicula fragilia bona,()ui adamat homo, similis erit eis.
muzwo Corlco o
D.: Chiar qi pe acestea ne-ntrtrupte le primesc atotsuav' M':
acum trei Picioare gi iumdtate:
Spiritului omului datu-iTrditu-n bune gi rele.
Bunele le-a vnrt, le are;
Relele le-a vnrt, le are.
, D.: Chiar gi acestea, interpunAndu-se o t6cere de-un timp'
ru"t pia""i;- itr.t Urmeazi i"t"' pytthici plirli; ascultd 9i
Animus hominis ogit Spiritul omului se zbate
Ut habe.at ea bo,'i, Sn aibi acele bunuri'
a"i; inhabitet homo, Cu care omul sd locuiascS'
iiinU iii metuitur. Acolo nu-i nimic de temut'
D.: Chiar qi-n acestea-i cert6 gi plncrrtd mSsura' M': Mai ascultd
ut:um nou6 silabe sc,r-rrte; ascultd qi judec6:
Homo malus amat et eget; [)mul rdu iubeqte qi-i lipsit; -'Mi,
etenim ea bona"amat, intr-adevdr' riul iubegte-aceleDUnUrIr
Nihil ubi satirrt eum- Unde nimic nu-l satur6'
. D.: Di acum la iveal5 cinci pyrrhici! M':
Leuicula fragilia bono, lnurelele fragile bunuri'-O;;;;i i;^o, similiter omul care le iubeqte' intocmai
habet. le are'
D.: Asta-i ac,um de-aiuns gi-o aprob' Adaugd acum o iumitatede piciorrsr. M.: O voi fa<rc:
Vop;a leuia fragilia'bona, Vagi ugoarele fragile bunuri'
Qii-"^", t oio, similis Omul care le iubeqte fi-va
eit eis. similarul lorugi'
D.: Bine-ntru t<-rtul; qi acum a',qtePt gase pyrrhici' M': Ascultd-i
qi pe ei:
l/oga letticuln fragilin bona, vagi uqoarele fragile bunuri,
Qui adamat homo, similis . Omul care le-atotiubeqte fi-va
ent e$. similarul loruqi'
Animus hominis est
Mala bonante agitans'Bonq wluit, habet;
r, Maln wluit, habet.
FLAurelia Augustin, De^spre mttzid' Caftea o Ntra 173
D.: Destulu-i; adaugd iumdtatea de picior! M':
l'luida leoicula fragilia bona, Fluide uqurelele fragrle bunuri'
()uoe adamat iniia, sim,itis, Sufletul care le-atotiubegte
ent e.s. fi-va similaml loruqi'
D.: Destulu-i 9i bine-l d6-mi acum PPte Pyrrhici! M':
l,euiculafragilia gracilia, Ugurelelefragilesubflrelelebona bunuri'
Quae adamat animula, s.imilis Suflelelul ce le-atotiubegte
erfi e.s. fi-va similaml loruqi'
D.: A.dauge-lise ium[tatea de picior; cdci asta se prezinti
elegant in sine. M.:
lhga ftuida leuicula fmgilio Vagi fluidele uqurelebona, fragilele bunuri,
()tne adamat animula, Suflelelul ce le-atotiubeqte fi-va' fit ea similk ei.s. el similarul lorr.qi'
D.: Vnd ci mai rimAn opt picioare, ca si trecem de-aceste
N)ntinfe mai fericiti:
Soticlq bona bonus oma4 et eo qui amat habet'
Itague nec eget omor, et ea bona Deus est'
Bunul iuheqte bunele solide, qi cel ce le iubeqte le are'
$i aqa nici amorrrl nu-i lipsit, iar Dumnezeu este-acele buners* '
D.: [,e am din plin, adunate laolalth, nletrele pyrrhice
IJrmeazd iambicele, ii.t "u.. mi-aiung cAte doud exemple din
fir:care, pe care m5-ncAntd sA le aud fhrd nici o intrerupere'
S. Aurclii i De Musieo
\Y. - De metro iambico.
5. M. Geram tibi morem. Sed ista quae jamquot sunt? D. Quatuordecim. M. Quot etiam iambica
. credis? D, Aeque quatuordecim. M.'Quid, si in eispro iambo tribrachum ponere, nonne multiformioreit?,D. Manifestum est quidem: sed ego exempla istasolis iambis audire cupio, ne longum faciamus: proenim longa ryll"br duas breves posse poni, faci]is disciest. M. Faciam quod vis, gratumque habeo quod intellisequaci minuis laborem meum: sed aurem ad iambipraebe. D. Istic sum, incipe. M,
Bonus uir, Beatus,
Malus miser, Sibi est malum.
Bonus beatus, Deus bonum ejus.
Bonus lxatus est, Deus bonum ejus est.
Bonus uir est beatus, tr/idet Deum beate,
Bonus uir et sapit bonum, Videns Deum beattn
Deum uidere qui cupiscit, Bonusque uiuit, hrc
Bonum uidere qui cupit diem,
Bonus sit hic, uidebit et Deum.
Bonum uid.ere qui cupit diem illum,
Bonus sit hic, uidebit et Deun-r illic.
Beatus est bonus, fruens enim est Deo;
Malus miser, sed ipse poena fit sua.
$f. Awelia AWwtia Despru mwiti Cortcaopatru L75
Jll. - Despre metrul inmbic.
5. M.: i1i voi plini placul. Dar astea pe care le-am fdcutdeja cAte-s? D.: Patrusprezece. M.: $i iamtricele cilte crezi cd
vor fi? D.: Tot patrusprezece. M.: Ce, dacr[ ag vrea sd pun in eletribrachul in locul iambului, nu va fi oare mai multiform6varietatea? D.: Fl-nvederat, desigur: dar eu doresc si audexemplele acestea numai in iambi, ca sd no mai lungim, cdcie-o disciplind facili cE se pot pune in locul oric6rei silabe lungidoud scurte. M.: Voi face cum vrei, gi-mi face pldcere c6-miugurezi c-o inlelegere adecvatd munca: dar pleacE-1i urechea laiamb! D.: Aci-s, incepe! M.:
Bonus uir, Beatw.Bdrbatul bun, Fericit.Mahn miser, Sibi est mahtm.R[ul mizer, Siegi igi este rdu.Bonus batus, Deus bonum eias.
Bunul fericit, Dumnezeu, binele luiBoruts beatus est, Deus bonum eius est.
Bunul este fericit, Dumnezeu este binele lui.Boruts uir e-st beatus, Videt Deum beate.
Bdrbatul bun este fericit, il ,edon mod fericit pe Durmnezeu.Bonus oir et sapit bonum, Weru Deum beatus est,
Bdrbat bun qi gtie binele, VIzAndu-L pe Dumnezeu, e fericit.Deum uidere qui cupiscit, Roruuque ubil, hic uid&it.Oel re dore{te sd-L vadA pe Dumnezeq $i udiege buq aicil, va vedea.
Bonum uidere qui cupit diem,Oel ce doregte sd vadd ziua bunE,Bonus sit hic, uidebit et l)eum.Fie bun aici, gi-L va vedea gi pe fhrmnezeu.llonum aidere qui cupit diem illam,Oel ce doregte sd vad mirifice zi bun6,l,lonus sic hilc, uidebit et Deum illi.c.
I,'ie bun aici, gi-L va vedea qi pe Dunurezeu acolo.Lleatw est bonus, fruer* enim est Deo;Jfericit este bunul, intr-adevEr, imbucurat este de Dumnezeu;Malus miser, sed ipse pena fit sua.lkiul nefericit, dar el insugi se face @eapsa sa.
Liber
Beatws est uidens Deunt' nihil cupit plus;
Malus bonum foris requirit' hinc egestas'
Beatus est uidens Deum' nihil boni amplius;
Malus bonum foris requirit' hinc eget miser'
Beatus est uidens Deum' nihil boni amplius
Malus foris bonum requirit' hinc egenus errat'
Beatus est uidens Deum' nihil boni ampLius
Malus fotis bonum requirit' hinc eget miser
Y. - De metro trochaico' 1l
6' D' Trochaeus s:quitur' pto3" 11":11'::^iffi." hi";'";;i*u' M' F;;"*' etlodem modo quo ram'E
Optimi Non egent' i
Veritate, Non egetur'
Veritas sat est, Semper ltqec manet'
Veritas wcatur Ars Dei suPremi'
Veritate factus est mttndus iste quem uides'
VeritatefactacunctaQuaequegiSnieruidernus.
Veritate facta cuncta sunt' Omniumque forma ueritas'
tCoL 1132l Veritate cuncta facta cerno'
PI An W A,,Fr.t'tut' D*W fl'wd Corw a pdru L11
l, - DesPre metrul trohaic'
6. D.: Llrmeazfl troheul; rostegte ffohaicele: cdci acestea se
prezintd optim in sine' il;; il'ii it' a""ttqi *od ca gi iarnbicele'
0ptimi Non egent'
ifii^ii 1: et.r".'oil Nu-s liPsiP'
'anet'
st[ruie'
uflrnezeu SuPremul'quem Aides'
Pb care<r vezr'
gignier uidemus'
e le vedem cd se nasc'
iumque formo oeritas'
$i forrna tuturor' adev6rul'
Veritate cuncta facta cernct'
i.t* "a""et le vid Pe toate fdcute'
l7a S. Aurclii i De Mueie Liber
Veritas nxanet' nxouentur ista'
I/eritate facta cernb omnia, ,
l/eritas manet, ftlouentur ornnia'
Veritate facta cernis ista cuncta,
Veritas tanxen m@net, mouentur istct'
Veritate facta cuncta cernis optime,
Veritas manet, mouentut haec, sed ordine'
Veritate facta cuncta cernis ordinata,
l/eritas manet, nol)ans mouet quod innouatur'
[/eritate facta cumctt sut'tt, et ordinata sunt'
[/eritas nouat nxanens, mouentur ut nouentur haec'
Veritate facta cuncta sunt, et ordinata cunctct'
Veritas manens nouat, n'touentur ut nouentur Lsta'
Yl. - De metro sPondatco.
7. D. Spondeum sequi video: nam et trochaeus
auriltus fecil- M, Haec sunt metra spondei:
Magnorum est, Libertas'
Magnum est n'Lunus Libertatis'
Solus liber fit, Qwi errorern Dincit'
gJ. Aweliu AWwtb, Dqprc mwid Carw o potru 179
l/eritas nxanet, mouentur *ta'Aclex[rul rfimAne, acestea se migc6'
l/eritate facta cernis ontnia,
lntru adevdr le vezi fdcute Pe toate.
l/eritas naonet, ,nouentur omnulAdevdrul rEmAne, toate 8e mi?cE'
leritate facta cernis ista cuncta,
lntnr adevfir le vezi fEcute Pe toate astes'
leritas tomen manet, motantur $ta'
Adevdrul totugi r6mAne, acestea se migci'
l/eritate facta cuncta cernis optime,
lntru adevdr le vezi optim f6cute Pe toate?
Yeritas manet, mouentur haec, sed ordine'
Adev6rul rflm6ne, se rniqcd acestea? dar in ordine'
leritate facta cuncta cernis ordinata,
lnt* .derna. le vezi f6cute pe toate astea ordonate'
leritas m.anet, notnns mouet quod innovotun
Adevdml rdmAne, innoind migc6 ceea ce se-nnoieqte'
noiascd.
l/eritate facta cuncta sun\ et odinata cunctaT
lntru adevir au fost fdcute toate 9i ordonate toate'
le"ritas manena no\Qt, motvntur ut no')entur islrt'
,ti."et"f rdmAnAnd in.oiegte, acestea se migc6 sd se-nnoiasci"
Yl, - DesPrc metrul sPondaic'
1. D.; Vdd cd urmeazd spondeul; cdci qi trolreii mi-au
lndeshrlat urechile. M.: Accstea-s me'trele spondeului:
Mognorum est, Libertas'A rrrarilor este, Libertatea'Magnum est mundtu Libenatis'Mare-i darul Libert6lii.tlotus liber frt,Qui errcrem uincit'
liingrrr acela de;rrine liber, Carele irrvinge eroarea'
180 S. Aurelii i De Mwim Litur
Solus Liber uiuit, Qui ertorenl jam uicit' I
Solus liber uere fit, Qui erroris uinclum uicit' i
Solus liber uere uit)it' Qui erroris uinclurn jam uicit' ll
Solus liber non falso uiuit,
Qui erroris uinclum jam deuicit'
Solus liber .iure ac uere uiuit,
Qui erroris uinclwm nxagnus deuicit'
Solus liber jure oc non falso uiuit,
Qui erroris uinclum fun'estum deuicit'
Solus Liber.fure clc uere magnus uiuit'
Qui erroris uinclum funestum jam deuicit' l
Solus liber jure ac non falso magnus uiDit'lr
Qui erroris uinclum Junestum prudens deuicit'
Solus liber iure ac non falso securus uiuit' ,x
Qui. erroris uinclum funesturn prudens jam deuicit' j
SoLus liber jure ac non falso securus jam uiuit'
Qui erroris uinclum tetrum ac funestum prudens deuicit
Solus liber jure Qc non falso securam uitam uiuit'
Qui erroris uinchtm tetrum ac.funestum prudens jam de ui
Sotl.m lifur ubk Qui erft)nem iam ubit'Sinsur acela trfliegte liber, Carele a-nvins deia eroarea'
Sotiu lib", uere fit, Qui enoris uinclum uicit'
il;. acela devine cu-adevdrat liber, Carele a-rrvins langr-rl erorii'
froi* ltb., oere obit,Qui erroris uinclum iqm uinit'
flineur aoela udieEte cu-adw[rat rcr, Carelea-nvins deia langrl erorii'
Soiu liber non falso uiuit,
Solus tiber iure ac t-rere uiuit,
$ingur acela tr[iegte pe drept qi cn-adev6ra!
()ul erroris uinclum magruts deoicit'
dla.".le, mare, a nimicit lanpl erorii'
Solus liber iure ac non falso oittit,
Singur acela trdiegte pe drept, +. m1'1 fals,
Qui errorb uinclum funestum deobit'
Car"I" a nimicit funestul lanl al erorii'
Solus liber iure ac oerc magnts uioit,
Singurul mare trdie liber'
Qui enoris uinchtmCarele a nimicit dei
Solus liber iure ac non falso m r,
A2 S. Aurclii i De Mwia. Litur
!fll. - Ttibrachi metra quot sint.
B. D. Nec de spondeo habeo quod requirarn, venl
ad tribrachrrn. M. Ita vero' Sed cum omnes qualsuperiores pedes, de quibus dictum esi, qualrrordena n
pepererint, quae fiunt simul sex et quinquagrnta, plura'
exspectanda de tribracho. In illis enim curn I
semlpedis in silentio est, plus una syllaba non si
hoc autem cum silemus, nrm censes unius brevisspatio tanhrmmodo sileri oportereT an et duarummora silentio contineri potest? quandoquidem n$dubitaverit duplicem huius esse divisionem: narnquel
ab una incipit, et finitur ad duas; aut oontra rncrPr
duabus, una terminatur. Quare hunc necesse est vigi
unum metTa procreare. D. Verissimum est. Nam inciF
a quatuor bievibus, ut duo tempora sileamus: dej^^* _,L: -quinque sunt, ubi unum silemus: tertio sex, ubi
silendum est: quarto sePtern, ubi rursus duo tempora s
sunt: inde octo, ubi unurn: sexto novem, ubi mrllum'ita cum singulae adduntur, donec ad viginti quafi-Lor
veniatur, qui octo sunt tribr'achi, ,.igrtti unum omruno
complentur. M, Expeditissime rationem secutus es:
."r"L.rr" ubiqrte a nobis exempla esse promenda; a
quae illis quatuor primis pedibus subjecimus,p-utandum est luminis caeteris esse praebituta? D'quidem judicio satis. M. Nec ego nunc aliud requrro q
tuum. Verumtamen quoniam iam optime scis in pyrrhimetris mutato plausu posse tribrachos percuti; quaero, [(1133] utrum pyrrhichii primum metrum possrt
tribrachi metrum habere. D. Non potest: majus erum
oportet esse lFram pedem. M. Quid, secundum? D' Inam breves qu'atuor pyrrhichii duo sunt, tribrachuset semipes, ita ut ibi nullum, hic duo tempora srlearr
Mutato igitur plausu habes in pyrrhichiis etram t
exempla usque ad sexdecim syllabas, id est usqtquinque tribrachos et semipedern, quibus debes
contentus: caetetra enim potes vel voce vel aliguo plausu
te ipse @ntexere. Si tamen adhuc aurirrm sensu
gL@A,tswfrn Desprcmttzid Co'rbaapotru L83
Yll. - Cdte pot fi metrcl.e tribrachului
L84 S. Aurclii iDe Mwim Liber
huiuscemod'i numeros arbitraris' D' Faciam equidem
videbitrrr: videamus quae restant'
VIU. - De dactYlo.
9. M. DactyLus sequitur, qui semel dividi potest'
aliter putas? D. Imo ita est. M. Quota erfl: "J"t
ptlt li"* i. silentio? D. Dimidia scilicet' M' Quid, si post
eimpl urechilor. D': Voi face, binein{eles, cum va fi mai bine: e5
le vedem pe celelalte care rdmAn!
UtI. - DesPre dactil.
ii""i"r" ,o.,.'*irrrr., sed amplius quam semipedis
silendum non esse persuaserat' Nam utique mrnus
'.Ufi*". "..
b. Jr* intelligo: nam utique si ultimam syllal
semipes silet-ur in choriambo, ubi post ipsum chor
br""Lirr. collocatur, cujus exemplum est, Fontbolae
Urrir. ".rl* brevis syllabae spatio hic nos silere cognos
;;;;..* temporibus debetur implendis' ';
U:Tl U.l
M. Constituto ergo trochaeo post dactylum' licebitne ai,rrr* ."*p,o ,ii"..? D. Ita cogor b:T: M'Quis te tand
:,- +il-'i .^nicogeret. si mernrinisses superiomm? I-Ioc enim tibi ac<
;;".; i" indifferentia ,rlti*t" syllabae, :t q""T:-1:,Iti*rrn longam vindicent aures, ubi restat spatrum
p..rk;.rr, e"ti.msi brevis sit, quid a"To:ttt*11,l
trochaeo constituto, velit quispiam silere unum tem
;;;; brevi syllaba daciylo debetur implendo? <
.l.po.ra"bi*us? Non enim possumus dicere minus
.p*ir- semipedis sileri non oportere' Ratio emm-sr
brevem, quando restat silentium, Iongam aures accr
sicut superiore ratione exemplisque cognovrmus;I - ^r--I--- r-^^L oarre an cT)olintererii utrum post dactylum trochaeus' an spont
Iocetur. Quamobrem cum repetitio distinguenda silentio
,r"* Ioi g*m syllabam oportet posl -dltfum poner
duomm tempoflrm spatio irleamus' M' Qui$ : qT'hi;;;* pori da"tytlm, rectene fieri-putas?
' *:l^:
nrm utrum idem sit, an iambus, nihil interest: srqul
pro iambo eum necesse est accipi propter ultimam'
io.rg* exigunt aures, quia re"ti 1""111-l*::...roi op"t,Ere poni post dactylum, propter diver
i""*i".i. et posltionis, quarum neutram^ oportet in
habere tria tlmlpora, quis non intelligat?
86 S. Aurelii De Mwi.co Liber
Ix. De bacchio.
10. M. Optime omnino atque sequaciter' Sed quid
tandem -ridetrrr de anapaesto? an eadem rato est?-D' Pro;
eadem. M. larnergo bacchium considerernus, si place! et'
mihi quod pti*"* ejus metrum est' D' Qratuor tyl$Jo*, ,,*.-^br*"o5 et tres longas, ![rarum duae ad lracc]
p"iirr"rrt, una vero ultima ad rnchoationem "i": *it-!ifMl q,, crrm bacc}io poni potes; ut id quorl ei dt
in .iie.rtio, in aliquo tamen exemplo vellem hoc
explorare. M, Facile quidem est exempla subiicere' qu
**.n non te arbitror ita ut supenoribr:s posse delectari:
isti quinum temporlrm pedes, ut etiam septenum' non
suaviter crrrn:nt, quam ii qui aut in aequas Partes c[\aour
aut in simplam elduplam,vel in duplam et simplala tart
interest *[". *qot* mohrc et aequales aut comphct
quibus satis in primo ,llo nostro sermone tractavimus,
ho, pud"t, quinque ac septern scilicet temporum''r1
u"p"r'.ort;". po"*", ita soluta libentirt: assumit cl:"o:: Evrderi facilius in exemplis quae postulasti, potest: nam
anrfi, Inborut magister dmns tildas' Hoc revolve urterp
tri..m te*porurrr "silentio,
quod ut sentires facilius' ideo
tres pedes longam syllabam Postll quod est initium c1
qri trrm bacchio poni potest Nt".,"d primum mett
exemplum dedi quod est quatuor syllabamm' ne unus
non esset satis ad commonendum sensum tuum' quanl-tr
po€t illum atque unarn Iongam srl. ere debeles Quod T 1Ld^*, atque ipse repetam, ut in meo silentio tria tr
sentias: LaLnr-nulhn, Amar magnu's' D' Satis apParet
orationi hos'esse congruentiores pedes, et nihil opue
exemplis caetera "o.rrrir".
M' Yerum dicis: sed num dbi r
silendrm est, una tantum longa videtur pom posse
bacchium? D. Non sane; sed etiarn brevis et longq qur eps
bacchii semipes primus est: nam si nobis inchoare cretr<
Iicuig quia cum eodem bacchio poru potesq. quanto magl8
de ipso becchro facere licebit, cum praeser[m non tofllm
cretico posuerirhus quod primae parti bacchii sit aequ
temporibus?
ffAureliu Attgtutiru Despre muaid Carbo a pauw LB7
lX, - Despre furcchiu.
10. M.: lioarte bine qi absolut consec\Ent. Dar ce 1i separe
lracr:hiul, cand mai cu seanrd nu vom fi pus din cretic totul, pentru
r:a sd fie egal in timpi primei pe4i a bacchiului?
188 S. Ayretii Auswtini De MtBiN' Liber
X. - Pleno pedi quid' addatur ante silentium'
'11'. M. tarn'ergo, si placet, me audiente atque ludrc
trr ipse per caetera excrirre,-et quid ponatut q"tt l]:p"a'"*,'qr"ndo silentio reliquum irrpletur in omni'l
p"a,lr. {ri restarrt, exsequere' D' Brevissimum,il*',"1i
^tqr-." t""ittimurn est quod requiris: narn quod de ba
dictum est, id etiam de secundo paeone dici potest'
iambum, et spondeum; ita ut aut tria tempora' aut
Arrl unum silelt-,rr. Ouod autem de hoc dictrrm est' id
primum et in ultirnum paeonem cadit' J"*.. tr
iJi*l"""ttirm vel unam lot'gam vel spondeu* ":II:d"ot, ql,o.itca et in hoc metro aut tria tempora' aut ul
Julmrr. Eadem conditio est paeonis tertii' Sane ubilU,aestus'iure Ponitur. Posi mol
rl.o, qood ad eius attinet divisionem, ar-rt unam lonl
qr.ao., aut duas ponimus ut duo tempora sileamus'
quoniam et censu et ratione exploralrrm est' ordinari I
1135] cum eo posse omnes senum temporum peuct
post eum locus et iamho, et tria t"Tp:t".-:i]
creticum autem et unam longam syllabam [cet
..*.ll"brrt; errit et cretico, et unum tacebitur;
conditione erit et bacchio' At si in duas breves pnr
cretici, et secundam bacchii solverimus, erit et paeoru gu
Quod autem de molos
pedibus dixerim. Jamt* *"4"", temporibus constaflt, esse rererenouur' nisi
ti". br"rr", post eum locamus' Quod ita est ac sl EmapaeE
t*.^t, p.op,", ultimam syllabam cluae cum silentio
ffii..f",. P.i*o vero epitrito iambus ::"" :lliTet bacchius et cfeticus et paeon quartus' Hoc dicum n
de secundo, ut tempora sileantur aut quatuor' aut duo' I
autem reliquos epitritos recte possunt consequr spon(
"* *otor.rr., ita uipnmam spondei, et primamvel secuq
molossi in duas breves solvere liceat' Brgo in his metrlE
tria temporar aut unum tacebitur' Dispondeus restat'
quem si posuerilmus sPondeum, q:atuo.r temPora s
"t ""at .i irrolo..rno, dut, manente licentia solvendi I'
$f. Aureliu AuSustin, Despte muzid, Cottea a Wtru ].8$
X, - Ce i se adaugd. piciorului plin tnaintea tdcerii.
11. M.: Acurn deci, ascultAndu-te eu gi judecAnd, fugi tuinsuli, de-1i place, prin celelalte qi urmbregte ce se poate pune, inl,oate celelalte picioare care au mai rdmas, dupd piciorul plin,cAnd ceea ce mai rimAne se umple prin tdcere. D.: CAt se poate
de scurt qi facil este acum, socotT ceea ce ceri; cdci ceea ce s-a zis
dcspre bacchiu, chiar asta se poate zice gi despre al doilea peon.
Drrpd cretic se poate pune gi o silabi lung5, qi iambul, 9i spondeul,
ustfel incAt sd se taci fie trei tirnpi, fie doi, fie unul. Ceea ce s-aultimulfie unasau treitreilea.
De burr5. seamd, oriunde se pune spondeul, acolo 9i anapestul se'
pune pe drept. Dup[ molos ins5, pe cAt line de diviziunea lui,ln,u punem una lung6, ca si t[cem patru timpi, sau dou6, ca sitrtrcem doi timpi. Dar, fiindcd s-a probat qi prin socotealSls, 9iprin raliune cE se pot pune-n ordine cu el toate picioarele de
qurse timpi, va avea loc dupi el qi iambul, 9i vor rimAne de t5.cut
lrr.:i timpi; va avea gi creticul, gi se va ticea unul; cu aceastd
condilie va avea qi bacchiul. Dar, dacd pe prima a creticului qi
1re a doua a bacchiului le vom slobozi in doui scurte, va avea
Itrc qi peonul al patrulea. Ceea ce am spus insd despre molos,tucmai asta se poate spune qi despre celelalte picioare de gase
l,irnpi. Acum, socot c5. proceleusmaticul trebuie referit Ia celelalter:c consist[ din patru timpi, afard de cazu] cAnd agezdm dupd ell,reri scurte. Ceea ce-i aga gi dacd punem anapestul, din cauzarrltimei silabe, care, dimpreuni cu tdcerea, se obignuieqte a filrrimit[ lung6. Primului epitrit lnsd i se-mpletesc, pe drept, ;iinrnbul, gi bacchiul, qi creticul, gi peonul al patrulea. Asta se
;roate zioe gi despre al doilea, ca sE se tacd fie patrut fie doitimpi. Pe ceilalli doi epitrili care au mai rdmas ii pot insb, perllept, urma spondeul gi molosul: astfel ca prima a spondeuluirrri prima sau a doua a molosului sd fie ing[duit si se desfdqoare
lrr doud scurte. In aceste metre deci se va. tdcea sau trei timpi,ruu unul. RdmAne dispondeul, dupd care, dac[ vom fi pusrlrondeul, vor fi patru timpi de tdcut; dacd molosul, doi, rimAnAnd
S. Aurelii iDe Musira Liber
in duas breves, vel in spondeo' vel in molosso' exce|
ultima. t{abes qooa *" "L"t"t"'" voluisti' Nisi aliquid fo
ru.
emendabis
- Iambus post dinhorium male ponitur'
72. M.Imo non ego, sed tu' cum aurem ad judicand
adhibueris: ,r"m q'l"J'o a te' utrum :)* d*:,-"-t^fl:
f,ilrJ *.ou* , Ve'is optimus; et hoc' Verus .optimorumioc" V"ritotis inops: tam lucunde hoc tertiuif:1T;superiora tuus $ensus accipiat; cJuod ea- repetendo' et
debitis silentiis pU,ao'ao t""it" i"ai"tfn, ? ,YT,jL. q,rJi""rrdl iil", hoc iniucunde accipiat' M' Non e
;;;; ;ichorium i"*l"J Ponit,r'''-l::::Y;"1autem poni posse post caeteros assentitur qursquls n
;;;'cum'dis"iilina interponendorum silentior
repetierit. r
Fallacem aaue' 'l
MaLe castum caue' ' r
Mutiloquum caue- l
Follaciam caue' l
Et inuidum caue.
Et infirmum caue.
D. Sentio quod dicis, et approbo' M' Yrde "d*-,te nihil offendati cum interposito dporum-tempoT*,:l
io" *"rt"* repetitum lttaequale pergit' Num emm lta sor
ut ista? :i
Veraces regnant. l:
SaPientes regnant' rl
Yeriloqui regnant' t
Prudentia regnat. r
Boni in bonis regnant' !
Pura cuncta regnant'
D. Imo haec aequaliter et suaviter' illud autem
M. iHoc efgo tefrebimus in metris sex temporum Peut
;il;;il"rr,rio, "*opastum spondeo male claudi'
Tenebimub sand.
8f, Aureliu Atqwtiu Desprc mwiad Carteo a pafiv t9L
litrenla de-a desfigura lunga tn douE scurte' fie in spondeu' fie
ln *olo", cu excep{ia 'rltimei' Ai ceea ce ai voit sd parcurg ett in
lugd. Dacd nu vei corecta, Poate' ceva'
,xll, - Iambul se pune greSit dupd dicoreu'
12. M.: Ba din contrd, nu eu' ci tu, cAnd i1i vei fi aplecat
[rcchea spre a iudeca, intrucAt vreau si aflu de la tine dac6',etunci cAnd rostesc sau bat acest metru: Veris Apti/mers; qi rrcesta:
'f|,ris apti/mdrimigiacesta: Vcrimtis/inAps, simlul tiu il pnmeqte
tor ataide pldcut pe acesta al treilea ca pe celelalte dou6 dinainte;
relelalte:
I/Eraces / rEgndnt.SdpiEntes /rEgnant-I/Eildqui / regnant.Prudendd / rEgnat.Banfi")tn bdnw / regnont.Pufr cunctd / reg;ndnt-
Veridicii impdrd{esc.infelepfii impririlesc.Adevdr rostitorii imPdr6tesc.Prudenla impdrileqte.Bunii-ntre buni domnesc.Purele toate domnesc.
D.:M.: Astadicrrreulvom line, bineinleles.
73. M. Quid? causam cur ita sit nonne apProt
tft L ;h6] .i .rrirr,.d*"teris. levation" "c-ry:lo:Tjli;":.'il;it;;;;;ut si qua in eo svllaba T"g'"fl*l ,rr. vel duae, aut uni parti attrihrrltt:: qtt"ttnosteriori. aut in utramque partiantrrr? D' Novi
'il;, ;. verum est: sed q*d "1 r1Y1? M' H": o"Tl:
q"-Jii"""r, tum vi'l;bie facilius 9u1i^reQutrts'marrifestrrmtibiessearbitror'aliosessesinenrediiss;;;". ut pvrrhichius, et caeteri binarum syllabarum;
i" l"if"t medium aut primae l"*,.::t^":,:"^T":utrique, aut neutri' spatio :9"n*1i1t-' Pflmae' q
' r,.i r"..o, vel in p."t ii! "Tll:i, l* i-o:.":l"" :::;#;;;;; i, a"ovto vel in bacchio' rel in peeone ql
;;;"'; in tribracho, sive in moloseo' sive in chorir-. --a . ' i.r , . - -: ^^- -'^,,+-i rrf in cf ettco. Sl.ir"'i., quolibet ionico: neutri' ut in cretrco' srl
;;;ftJ" ;ndo. et tertio, :t""'-" -11:?:lo-':*1il;;; N*.n q..ri pedes in tres aequales partes
**i",. media pars in his convenit TT ry11jt::'q;i;;;^ non'poasunt, l'l"Y* prima tantum' aut
extrema, aut oum neutra' D' Et hoc t"5"" *i:',:t-T,:l
";;;,; M. Quo tandem Putas' nis.r.u1fa11s^i
pr.t ,,^t-^;'.-. ideo rrale poni,c""t t1t11":-T::,
fiJ "lqu{"^tl extremae' et idci
leva iscordat? Hoc etianr de sPo-:l ^-+l-
intelligitur, qui oimiliter p":J .ut':tP*tu"l ^"lt';r;I;;t i. qurdquam nb-i.adve1;m *t111
6.^ilff;';H[?-*'t quod ista offensio quae fit atu
;;il;'Li-p"a"" collocantur' in compa*ti?1"^^f:l
.r""i ",i",
quae oblectat auditum' cum Post cseterot s{
;";;;;;r-hi "*., 'il",.tio Ponuntur ped"'' Nam si
,""iii. me consuleres quemadmodum sonarent' .ex:l
Jl*is. aut post dichoriun iambus' aut pofl sntr
ilffi:, ;;i-silertio positi; dicam quod sentio'uPurruuurr
anorobarem et laudarem'
ot t"iln temerL quod hae
S. Aurclii De Musim Liber
numerorum, sed melirrs sonantium' slcut olcls? uuErr
;,,]i,,, ; improbanda, quod cum eiusdem genens
Sf. Aureliu Atryustin, D*prc runid Cat'teo o patru 1.93
13. M,: Ce, nu vei aproba oare cauza pentru care este aqa,
daci vei fi luat searna ce, prin levafiune gi posiliune, piciorul
e-mpdrfit in dou[ pdrfi, astfel incAt deci existE in el o anume
cilaL6 medie, fie una, fie doud, sau li se atribuie unei p[r1i,
prima gi ultima; in cele care nu a! sau cu
ultimaisau cu nici una. D.: $i a 9i aqtept
Incotro bate. M.: incotro clezi, u sE vezi
r:u astfel de ritmuri, dar, precum zici, mai placut sun[toare,nr:eastd coloc.are nernullume;te; intradevdr, este de neaprobat
prin faptul c6, cum gi acele picioare, care, incheiate cu aceste
S. Aurelii Lk Muaia Liber
XII.
sint pedes, quos his semipedibus clausos labi jucun
"or.fit".r,.,rr, "b ii. di""'"p*'" "ot'
debuit' Sed nonne
videtursecundurrristamrationem'necposteprtrlsecundum iambum cum silentio poni oportere? Nam i
hoc pede iambus ita medium locum tenet' ut nec prn
;; ;;;;.ir'" f..ti" temporibus aequetur' D' Cogir
superior ratio concedere'
- Summa omnhrP metrorum'
14. M. Age nunc, redde mihi omnium me
numerum, si p"Iacet, quae jam tractavimus;,id est
o.r*" " suis pienis p.dibttt incipiunt' clauduntur
1", rJ" p"aiut, pt.rit, ita ut iilenttY*' "'*,11reditur, non interponamus; aut non plenis pedibus.p
silentio, quos tamen eis congruere latio d".tltll tl:tli
numero " drobu. non plenis "qot
ad octo plenos' ita
* ,.igirr." duo tempora nonLxcedantur ':-9t-:q"ide; est quod imponis, est tamen operae pretrum'
ir.*rrri.ro, p^rlo arrie jam pervenisse aa ienlaSlita-l;;; lcol rlr4 pyt.n"r't "t1"e
ad tribrachum'
,ffi-Uirr^rt* .yll"t*,"* pedes quatuordec'*,:]l;;; quae fiunt simul quinquagrnta et sex' Tribra
autem viginti et unum, proptgl. geminam div.rsigneTl
;;;;i;-*;" ". ""pt!* taai*" quat,ordecim dab-o--- il"ni erri* si loientur nu-llo sileret anapaestr totrdem: r r -r^- ^^-+;;"rp;;;etro a d,ob"t ufgue ad octo P:l"::::'Iif..r'"rrt; addrtis vero semipedibus cum :lI":":] :1t-p-'il;^ffi" pede, et ..*ip"tl" perveniente td,Y]lsemis, alia septena. Et fiunt iam omnia cenrurn et ql
Bacchius vero non potest metrum suum ad octo
perd.ucere, ne triginta duo tempora transeat' n
;;i.q";q*r'r*i"*po'"*Plt,-?:l,n^t"t"t::J:'::'fu sex p"rv..,ire. Bacchius ergo et qri er par :st' non
*n.-po-ritrr., sed etiam divisione peeon *"-:1:t:::p"dibr. usgue ad sex procedentes cum rntegn orornr
I*" ,it".rtit, Q[ina *"t'" pariunt; cum silentio a
i.r"ipi"t,". ,b urro semipede, et ad quinque seml
Auruliu fruuttoE htlmo
rror metrelor pe care le-am tratat deia, adicd al eelor ce-ncep
la picioarele lorugi pline, se-ncheie insd fie cu picioarelei pline, astfel incdt, cAnd se revine de la capEt, si nuprrr.r* t6cerea, fie cu picioare nu pline dinrpreuni cu
ra, despre care rafiunea ne-a-nvdfat c6-9i sunt totuqiuente lorugi, ritmul incepAnd de la dou[ nepline pAnE
opt pline, aEa totugi incAt sA nu se depdgeascd treizeci 9i
i de iimpi. D.: Anevoios, desigur, e ceea ce-mi irnpui, totu9i
,rnca iqi are rdsplati. Dar mi-amintesc totugi cd noi am alunsja, cu pulin mai inainte, le gaPtezeci qi gapte de metre, de
pyrrhic pAnd la tribrach, cum acele picioare de cAte douE
nb" fo.*"or6 fiecare cflte patrusPtezecei care fac impreund
i1i de picior, recunoastem cd luneci mai pl6cut, sunt de
i gen, n , trebuia sd se deosebeascd fa{[ de ele' Darnu fi se
" l"i" c6, dupd eceantd rafiune, nici dupd epitritul al doilea
ee csde s[ fie pus iambul dimpreun6 cu ticerea? CEci, 9i inpicior, iambul deline astfel locul mediu, inc6t nu-i egal i1
i nici pd4ii anterioare, nici posterioarei. D.: Rafionamennrl
mai inointe mf, constrdnge si o conced.
- Sumct tututor metrelor-
14. M.: Haide, spune-mi acum' de-1i place, num6rul
izeci gi qase. Tribrachul insd dou6zeci gi una, din cauza
lei diviziuni. Acestor $aPtezeci gi qapte le adf,ugEm:rusprezece dactili gi tot atAlia anapeqti; intr-adev6r, dac6
pun plini, fdrfl nici o ticere, incepAnd metrul de la doudla opt picioare, dau naqtere la cite gapte; addugate insdetile de picioare dimpreuni cu t[cerea, incepAnd metrul
la un picior gi iumdtate gi aiungAnd la gapte gi ium6tate,naitere la alte cAte gapte. $i fac, de-acum, toate, o sutd
i. Bacchiul ined nu-gi Poate intinde rnetrul sdu la optioare, ca si nu treacE de treizeci gi doi de timpi, gi niciun picior de cinci timpi nu qi-l poate' dar acestea qi-l potinde pAn,f, la gase. Bacchiul deci qi peonul al doilea, care-i
c egal nu numai in timpi, ci gi-n diviziune, purcezflnd- de
doue panf la gase picioare, cum ee ordoneazi intregi, fErd
nasc cAte cinci metre; dimpreuni cu tdcerea insE,
S. Awelii i De Mwica Liber
penrcnientes, alia quina cum una longa post eos ponitufl
item q.rina cum brevis et longa: quindena igitur creC
guae irr sunlmam redacta triginta sunt. Et fiunt jam nomnia centum et triginta quinque. Creticus vero, et
pariter dividuntur, paeones primus et quartus, q-Ipost illos et urlam longam, et iambum, et spondeu
-anapaestum tricet ponere, ad septuaginta qui
perveniunt: cuin enim tres sint pedes, quina creant sl
silentio, cum silentio autem viginti, quae simul, ut dicti
est, fiunt quinque et septuaginta, quibus additis supr
summae, d"""* et ducenta complentur. Palimbacchi
qtri ei divisione concordat tertius paeon, qurna par
integri sine silentio: cum silentio autem quina cumlonga, quina cum spondeo, quina cum anapaesto' H
addimus ad m4jorem summam, et habemus metra orr
ducentir quinqrlraginta.
15. Moloeslrs et caeteri sex temlrcrum pedes, qui I
illo simul sePterh fiunt, quaterna crearrt integri: cum
eutorn quoniar4 et una longa post unumclLremque
locari potest, e[ iambus, et spondeusT et anaPaes
bacchius, et cr{ticus, et Paeon quartus; vicena et
complent, quae simul fiunt centum nonagtnta sex,
drcia cum illis quaternis ducenta viginti qu
complentur: sed hinc octo deducendi sunt, quradichlrium iambus, et post antispastum spondeus
ordinantur. Reliqua sunt ducenta sexdecim, quae add
majori summde, faciunt metra omnia quadringeisexaginta sex. Hroceleumatici ratio haberi non poturt
fris ftdibus qu{bus congmit? propter semipedes quihunc plures po4unur. Nam et una syllaba longa post
poni pcest cum lsilentio, sicut post dactylum et ejus con
L art, et tres bfeves ut unum tempus sileahrr; quo ef
ut ultirna brevis pro longa accipiatur. Epitnti metra Fgterna integri, lncipiente metro a duobus pedi
Itl Aweliu Augtptin, Deapte rupifr Caftca ci patru 197
L5. Molosul qi celelalte picioare de qase timpi, care-s?
Liher
iambo,'ternabacchio,ternacretico',ter-na^Paeonequsffi;e"*';;uil';; q""".-'-1"i,#1,;tffl: #lHffiil,o;;"il' epitriti tres ante silentium"Tf:Xleftffr5 Ysru ur Y-*'--
"r* *p".a"o tJrna,.et terna cum anaphestor terna
molosso, terna cum t""i* tti""*'t:11t-f::)*:J,"jlf#ffi;;; illin ternis, quae sine silentro senuenr
I'u'"ffi ;.;;'C's".'qit'iti."ii"::^1ffi*""-i:r.1il';xl111,1# "ili"'J"i'u, ""o
pT""*y. "-"':,...lr-- '--rr:.- ro-i,.nt ouingenta O"t"::1fl,1:1'-tria
integet; adhibito.a
a flrm anapaesto' tnB.* ^l'^.iqa cum chori
quae creat i
^rnnia quit
fiunt decem et octo' lra uru'1 omnia quin
septuaginta et unum'
XIII. - Ratia metiendi metra et silcntin interponendi'
16. M. Essent
post secundum ePpost seculruuur El' ttl'Sed hoc quidem bene s€ ucuet' 't---- ' Lj,l
;;";t.ibi ""t* tangBt netrum hoc'
';
S. Awelii i De Mwim
Triplini uides, ut ortu
Tiuiae rutetur tgnw'
D. Persuav itet' M' Potesne dicere quibus pedi
constet? D. Non possum: neque :l]T-:J,"-li:,i:9Iconsrur'i u' L\vL' .---"tio., .iue ."im pyrrhichium a ca
sibi congnrant quos m-:--^ ^-onaccfirm- sive paeonem tertlun' :
constrtuam' I :---^-i^ Li. arricoonstrtuam, o hic quihis conven et lnvenl
creticum Po "T,l'S;::t f*-fi:Scretlfllm PU "llrx"sri: sed his
cl'rarn creticus post su """ '-:t_:::Il]l-.i.i i"til;;;;^ constare recte non p"t?-"1: nrsr rnr€rP(
silentio trium tenrporum: nunc vero nihil siletur' c'um-{Sllcfllru urur__ --- I
re@tendo Permulcetdebeat a PYrrhichi ,lrr^ arr
ffi::Hd'o"i'".Lpt"t temPora' quorum duo sunt
principio: Potf,'st rtem caput'tenere anapaestus' deir
Sf,.Auretiu A8ustin, Despre mttzi,cd, Cartea a Ntm l9'9
ollte trei cu bacchiul, cAte trei cu creticul, cAte trei cu peonul
;l patrulea, care fac. impreund cu cele cAte trei ce-s fdr5 t6cere'+-o,i inq inl-cq
zeci. Epitrili.i a1 treilla insd qi al patrulea nasc trei inaintea
:rii, "u spondeul cAte trei, qi cAte t-rei .cu
anapestul' cAte
troi cu mot.rl, cAte trei cu ionicul minor, cAte trei cu
^ooriiambul, care fac, dimpreund cu cele cAte trei pe care le-au
gaizeci qi gase de metre, care, adunate, dirnpreun6 cu
uar."i gi ,rr* de proceleusmatice, la suma de mai inainte'
tc cinci sute cincizeci gi trei. RimAne drspondeul, n[scAnd
i el insugi trei, intreg; admis6 ins[ t[cerea, cu sp-ondeul trei'
i trei cu Lnapestul, tiei cu molosul, trei cu ionicul minor' trei
ru coriiambul; care, in sum5, ad6ugatb acelor trei pe care-i
zd'intreg, fac optsprezece Aqa, toate metrele vor fi cinci
fdr[ ticere, tretzecigi gase' Deci, toli epitrilii dau naqtere
gaptezecr Qr una.
. - Ra,tiunea md.surd.rii metrelor gi interpunerii tdcerii'
16. M.: Ar fi, vezi Lrine, de n-ar trebui scdzute trei' cdci +a
lpus ce, dup[ al doi]ea epit1i1, iambul e r6u pus' Dar asta se
p'rezinth. d.sig,rt, bine in sinels: dreptaceea, spune-mi acum cum
i1l uir"g" rirmul acesta la ureche:
Ti"iplici uides, it orta Vezi cum se roteqte foc'ul
miuiae rdtctilr rgnislsl . La-ntreit ortrrl Triviei'
D.: Atotsuav. M.: Pofi oare spune din ce picioare consist[?p.: Nu pot: gi,-ntr-adev[r, nu gisesc in ce chip ipi sunt cor,rqru.e
Rel,, p" .*r" le m6sor: cdci fie sE constitui la-nceput pyrrhicul'
anapestul, fie peonul al treilea, acestora nu le convin cele ce
,."*r6t gi aflu ai.i,.bitteitPeles, creticul dLtph al treilea peon'
r sd rEmAnS, silaba }ung5,'pe care creticul n-o respinge a fir.locatd dup6 el, dar acesi metru n-ar putea pe drept sd consiste
,lin u"".," pi"io"r., decAt nurnai interpunAndu-se tdcerea de
flrri timpi: a^cum ins6 nu se tace deloc, cAnd, repetAldyl, acesta
ii,.ratti auzul. M': Vezi, aqadar, dacd n-ar trebui oare situlnceap[ de la pyrrhic, apoi s[ misur[m dicoreul' apoi
:p,,rd"rl, care plinlqte timpii, dintre care doi sunt la-nceput;
ir,'ute, iariqi, anlpestul si de{ind nceputul, apoi s[ se mdsoare
S. Aurelii De Musim Liber
diiambus metiri, ut extrems Ionga colloceta cum
temporibus anapaesti perficiat,::* tiiTt-":iil;il;";""".ri.,t't, ex quo intelligas licet' partes
,or, ,ot.,* in fine poni, sed eriam in'caprte metro
Jam intelligo
17. M. Quid, si demam unam ultimam.longam'-
sit nretrtrm, Segetes meus labor:.lo-"" animadverti
silentio tluomm temPorum repeti? Ei qYt.marurq
et aliquam partem petlis posse. i"f i1c3lil"i:}"""'". r" fi.r", "t
uliq'""i in silentio' D' Et hoc rnanifr
;ffi;Ji," il".i 'i tli"ho'it-"t' metiaris intesml i
-.rr.r, nam si cliiambun, et a oapite anapaestus
cernis riatrem pedis in principio Posltam' quae naol' ' -o tot"* quae debentur' silen
quatuor temPora: ou :__^:_^-^ n nora
fr;;. E" .1,r., di."it"'-ts1 poss€ metrum incipere " ry,T,
"t d""ir"." ad plenum pedern' sed nunquam sme sl
D. Et hoc PeisPicuum est'
18. [Col. llfl;gl M' Quid? hoc metrum potesne m
* ai"*.'qrifrr. P"dibt'" -constet?
I
Jam satis terris niuis, atque dirae I
Grandinis misit Pater, et rubente
I)eilera sacras jaculatus arces'
(Horat. lib. 1 Carminunr, ode 2')
D. Possum constituere in capite creticun' et
metiri reliquos senum temPorum, pedes' "t11]::l*.jo.i, alterum dichorium, et silere unun tempus
oJfifu, creti.o. ut.sex tempore "Tp;l:^1*::*Ii;;ti.%;.;1"t".i""i tuae' nam cum dichorius est in
;;;;ti;r,ti,,, ultimt eius quae brevis "t"! p^T"-lf
::'":"#.:;; n"" ""guu'? D"I*o fateor' '&f' Nonq-"r"--'-- "' "di"hotittm' nisi nullo in repeti
constitui decet rn trne
;;;;;";;; silentio. ne non iam dichorius' sed epitl
Sf. Atuelil! A@wtin, Despl muziad Cartm opotru ZOL
diiambul, ca ul cu Patru timPi ai
anapestului, sd care coresPund cu
diiamlrl, de und p64ile picioarelor,nu
,,."a pr." numai la-nceputul nretrelor'
D.: Acum infeleg.
17. M.: ul
sd fie altfel: se
repet6 cu oparte a piciorului se Poate PsfArgit, qi alta, in ticere. D.:ue-ntAmpld dac6 misori dicormisori diiambul, 9i la-ncePutpartea piciorului Pusd la-ncePu
i..e, ..r" se datoreazE, se tac la sfArgit' De unde invildm cA
metrul poate s[-nceap6 de Ia Partea piciorului gi sd sfdrgeasc[
iu pi.io"rrl plin, dar .ri"iodu,ta f[rd tdcere' D': $i asta-i destul
de clar.
18. lll.: Ce, metml acesta-l poli oare misura 9i s6 spui din ce
picioare consistd?
Iam frtu t€nis nittis, aqui Ameindesal omdt qi grindin[ Pr[P[d'Gfindinls mtsit Pdtir, Et rilban$Pe pdmAnt dddu tatil, 9i cu dreapta-i
OaUm sr,crc,s iicillatils ar@s'te3
inrogiti lovind sacrele arce'(Hor., (hrm. I, 2,.w. 1-3)
D.: Pot constitui la-nceput creticul qi sd mdsor celelalte
doul picioare rEmase, a unul' ionic maior'
p" ".lil.lt, dicoreu, gi sd adaugd creti<;ului'
.'a s[ se plineascd gase i-a lipsit analizei
tale: o6ci, cAnd e la .fa.qit dicoreul, rdmAnAnd ticerea' ultima
lui, care-i scurte, se ia ca lung6' Sarr vei nega asta? D:: 83
climpotrivA, recunosc. M.: Nu ie "ade
deci a aqeza la sfArqit
,licoreul, aiard de cazul in care' neurmAnd nici o t[cere in
repetilie, sd nu se simt6 dicoreul, ci epitritul al doilea'
S. Aurelii De Musim Liber
secundus sentiatur. D' Manifestum est' Quomoclo
metiemur hr:c metn-rm? D' Nescitl'
XIV - Persequitur rationem adhibendi sileptio in
metrs.
M, Attende ergo utrum bene sonet' cum, ita
,rt o.,st t."" p.i^.""tytt"t'as unum temPus sileam: ita er1
; ffi. ,rir.il i"i"ni*i ut decenter ibi possit esse dichopi
D. Jucundissime sonat'
19. M. Hoc quoque igitur adiungamus artl' ut
solum in fine, secl "r ""t"
finem ct'm oportet sileamus' t
;;; oportei, cum id cpod debetur implendis temp<
o*.1.r*,'.r, indecenter siletur in fine propter ultl
Lr"r"*, ut in hoc quod dictum est;.aut.cum
"r""i*""*r non pleni pedes, unus in capite' alter in
qualis iste est,
Centiles nostros tnter obenat equos'
Sensisti enim, ut opinor, me Post qurnque
Lrngas, moram duorum temporum til"ttltljt.tlldum reditur ad caPut' Si enimin fine silendum est, ' ,rit tibi pri
.orrd"r", r".,ir.t.lut mtllots"' tertius choriambus' qua
"'rrrp.**tr.. S po nd eo
-i gitur de bent"l dY: ::l'fl :1,,"J
;;;;; ,"d'"^ i*pl"""t, et anapaestr:: itaque duo sil
;';;"il *r,," lii,'"*, et duo P::::i:f"f:: t:rSi autem ad legem temporum quatuor; una ltlnga erit'
;; ;i ;; ; ; "
d." d.'o'. m "
t i'o ","
-' p
" I di: 1 1: l*: jrl
;;:;;., ;.;"st una lonsa concludl :l:,T* itasue
tempora post gemlnu* fpo"deun' ante finem' et^dt
ii".l "i#lo "p"d". impleantur, quo.rm dimidias pal
in capite ntgue in extremo Dosulmus' 'tlll (,itPrLc ra.Yuv ur v--'-
20. Norrnunquam tamen quod-duobus non plei
p"aii.,, atU"tr. in principio ": fit:::I31tfi'I:'j*
Iii"",i" redditur; .i t^ttt"* sit ut dimidii spatrum
ncn excedat, qualia haec duo sunt:
il,.e"r"t*arrA*n nqP***rc" C"'a""' ZOg
D.l E-nved.erat. M': Cum vom rn[sura, agadar, acest metru?
[.: Nu gtiu.
XlV. - Sd continud raliunea prcpagdrii tdcerilor in mdsurarea
metreLor.
M.: Ascult[ deci daci sund bine cAnd pronun] a$a' incAt s[
t8c un timp, dup6 primele trei silabe; aga, intr-adev[r' nu se va
mai datora t imit la sfarqit, ca sd poatS fi decent, acolo' dicoreul'
D,r SunE atotPldcut.
19. M.: S-o addugdm deci qi pe asta artei' ca sd t6cem
nlr numai la sfArgit, [i qi inainte de sfArqit, cAnd treb-uie'
Atr.r.r"i ins5 trebuie, cAnd ceea ce se datoreazh umplerii
ii,opllot picioarelor sau se tace indecent Ia sfArqit' din cauza
ultimei scurte, precum in ceea ce s-a spus, sau c1nd, 3e
gonstituie doud'picioare nepline, unul la-nceput' altul Ia
:fArqit, cum este acesta:
GEnf'tlEs nosttws lntdr db€rrdt dquosles '
Ai simlit desigur, Precum socot, ci, dupd cinci silabe
lurrgi, eu arn tdcut o dritta de doi timpi, 9i tot atAt e de t[cut
1,, .iargit, pAn6'se reia de la cap[t' Dacd vei misura deci acest
irr,r*r'aria legea de Qase timpi, primu'fi va fi spondeu' al
tloilea, molosf al treilea, coriiamb, al patrulea, anaPest'
Sf."al"f"i, agadar, i se datoreazi doi timpi, ca sd umple
ui,:io.ul de oas. timpi, 9i anapestului; 9i apa se tac doi dupA
l,'ulo.. inainte de sfareit, qi doi :'ll;i^ll":#::,ctili qi, duP[ unadupd-ngemdnatul
doi la sfArqit, ca sh se umPle
rrrnbele picioare ale cdror jum[tate p[4i le-am pus la-nceput
qi la sfArgit.
20. Uneori totuEi ceea ce se datoreaz6 celor dou[ picioare
ttopline, oolocate la-nceput qi la sfArgrt, ii este redat prin t[cere
,,*1r*l ii.t*lrlrri; daci e numai atet, cat sd nu dep[geasc5 spa]iul
rnrei jum[tili de picior, precurn sunt acestea dou[:
S. Aurelii i De Musba Liber
Siluae laborantes, geluqueFlumina aonstiteint acuto'
Horum enim prius incipit a palimbacchio'
excurrit in molossum, et bacchio terrninatur: silentur
duo temporq quorum unum bacchio' att3rul.nalimba
cum reddicleris, sena ubique tempora implebuntur' [(1140] Hoc autem posterius d1"1Vio in-c\oatur' l* Oii.'
"ho.iarnbum, claudrtr:r bacchio: tria igitrrr tempora I
oportebit; hinc unum bacchio, duo dactylo redhibebrrr
ut in omnibus sint sena temPora'
21. Prius autem redditur quod debetur imp
extremo pedi, quam in principio constituto' Nec
omnino iiuri "rr". sinunt' Nec mirum: id enim t
repetimus, adiungitur capiti quod-prorsus extremum
iiiqr" in hoc metro q"od di"t'm est' .FLu-n."*Y *- 6enis uticonstiterint acuto: cum trra tempora
i..if""ait debeantur, -t1. "t to1 silentio ":U:: ::1-]
,"dd"r", possintque reddi et per iambum' et per chor
et per tribrachum, quia omnes terna tempora
.rrilo *odo ea per chori'm reddi sensus ipse
;;;;;", "., lorg" svllaba' !1"*: posterior: id e
prir, ,or"te debet, quod bacchtt 1:Tlf ::1*i;;;".;;;./;;;, ;.; longa, quae dactvlo prim.' Li
hoc explorare his exemPlis:
Flumina constiterint acute gelida
Flumina corutiterint in aha nocte'
Cui dubium est, duo illatertium nullo modo?
suaviter rePeti, hoc
22. lterr' cum srngula temPora singulis debr
pedibus rninus P1",1i:, tl t" l-"",:..:"*,"-'-":*:l?,i."*,r. in unam syllabam coarctari; mrra omnlno
8;f. Aweliu Atqpstin, Despre muzid, Cartea a,-battfl 2O5
ffih;ae tdbarantes, gdluqud Pbduri gArbovite, gi fluviil'lumind constitdrtnt dcuto.l% incremenit-au de gerul aspru'
de-aici, pe unul i-l vom restitui bacchiului, doi, dactilului, ca intoate sE fie cAte qase timPi.
27. MatintAi insa, decAt celui constiflrit la-nceput, se restitrrie
spre a-l umple, picioruIui de la sfArqit. $ie, cu absolut nici un chip, si se fac6 altfel.cEci, cAnd repetbm, se adaug5-nceputrlui
ceea ce este de totrrl la sfArgit. Astfel, in acest metru) ce s.a spus:
datoreazd bacchiu-lui de la urm6, adic.E silaba scurt5, nu lunga,
care i se datoreazd dactilului de la-nceput' Asta se poate explora
prin aceste exemple:
Fluminit constitdrunt dcuto gdlu.Fluviile au lniremenit de gerul aspru'Flumind constitdnnt dcutc gdL{da.
Fluviile au incremenit inghelate aspru'FLumind cdnstitdrtnt in aha noctd-
Fluviile au incremenit in adAncul noplii.
Cine sh aib6 lreun dubiu c[ primele dou6 se repetd suav,
acesta al treilea ins5, cu nici un chip?
2Z.Iaftgi.cum timpii aparte li se datoreazd aparte picioarelor
mai pulin pline, dacd vrei s5-i restitui prin voce, simqul, printr-ornirificd absolut justilie, nu-ng[duie si-i inghesui intr-o singurd
S. Aurelii i De Musim Liber
Non enim convenit, quod separatim reddendum estt
etiam constitui separatim. Quocirca in illo metro, '),lobomntes, gelrqui, si unam longam pro silentio fini ai
sit:uti est, Siloae laborantes gelu duro, non Probant al
.i* proU^.rt cum dicimr", Siluo" lnbolantes gelu et fril
Quocl satiatissime sentis, cum singr'rla repetis' {
2ll. Item non oportet cum duo minus pleni p
ponuntu.r, maiorem in principio q":T i" fine poni; na
iro" ".rt
d"-nat auditus, tanquarn si dicas, Optimum ten
adest tandem, lrt primus pes sit creticus' secun
ctroriambus, tertius ipo,-rd*,,; ut tria tempora sileai
quorum duo debentur ultimo spondeo ad sena i
"i .-,rrl.r^ primo cretico. At si ita dicatuq Thndem tem
adest optimum, eadern interposita trrum temPorum rrl
i., sileniio, cpis n<.rn sentiat iucundissime repeti? Quare
tanti spatii iecet esse in fine mimrs plenum pedem, qu
est in prirrcipio, ut illud, Sr/aoe laborantes, geluque:
-inor"rn in frincipio, et in fine maiorem, vcluti est,
constiterint ocuto. Neque iniuria, quia ubi est ae
nulla discr.rrdia: uhi auiem dispar est nllmerus, si a miri
ad majorem veniamus, ut in numerando solet, facit rull
ipse ordo concordiam,
24- E;xquo illud est etiam consecluens'.'l "1rt'quibus agitur, minus pleni ponuntu-r pedes, si duobus
irrt".por.in . silentium, id est ante finem et in fine; ta
ante finem sileatur quantum debetur extremo? ti
autent in fine quanhrm scilicet primo: quia mgdiu-m
ad finem; :r fine rero ad principium [Col' l14l] nedt
est. Si autem utrique tantumdem debetur, nulla c'ont
est rluin tanturn ante finem quantum.in fine silendum
Sileri autern oportet non nisi ubi terminahlr pars oratic
In iis autem numeris qui non verhis fiunt, sed altquo ;vel flahr, vel ipsa etiam lingua, nullum in hac re discri
est, post quarn vocerrl p"a"","tiut'"mve sileatur; m'do"i"gi,'i*,r"i secundum supradictas rationes interced
siilntiuur. Quamobrem et a duobus potest nrrnus P
il+"*t*ew"tn"'O"tp***'* C"'m"p"n ZOZ
fihba. Nu convine ca, desigur, ceea ce trehuie restitrrit aparte sd
irli" gi constituit apartel' Dreptaceea, in acel metru siluaE
iiJiri*, g"nqud, d'Lca adaugi'una hrnga in locul tecerii de la
d{trqit, precum estet siluae ld'iorantes gdla darolel' urechile nu
grrob6; dupd cum nu aprobd cAnd ziceir' -slluaE
Ldtnrantes ge(a)
i:i;;i:n*: Ceea ce simli atotdesa{, cAnd le repeli pe fiecare'
' 23.Iardqi, cAnd se pun doui picioare mai pulin pline'.nu
le cade sE se punfl ,,'.i'**" la-nceput decAt la sfArgit' c6ci qi
nlto o condamn[ auzul, precum dacd ai zicn': optimu* t?.*PY
dde^st tandcm'D, ca prirnui picior sd fie cretic' a.l doilea' *1']Tl:&l treilea, spondeu, ca si tdcem trei timpr' drntre care oor I s-e
ilt"r""ra ipondeului ultim, unu, cretrcului prim' tp-tt-1-fi
urrrpfqi "aa.iiqase'
Dar, dacd s-ar zice aga, tandEm tEmpils ddest
ipii*o*, fiind interpus[-n ticere aceeaqr durati de trei timpi'
oine nu simte ci se repeti atotpldcut? Dreptaceea'- sau piciorul
rnai putrin plin de Ia sfArgit trebuie -s5
fie de tot ateta spaFu de
oAt este cel de la-ncep*, p'""t"o acnla: stluae liborantes' gdlaqud'
teu maimicul, Ia-ncep,,i qi mai marele, Ia sfArqit' Precum-este:
no*i"a constitdrint dcatA'- q;nu pe nedrept' c6ci unde-i egalltale
i,l-i"*l . al*.tai", insa ritm"-i inlgal' dacfl venim.de-Ia
rnic la mai mare, pr se obignuieqte in num[retoare' insagr
orclinea restabileqte concordia'
24. Dirltrl care este consecvent chiar qi faptuJ ca, atunci,
oAnd se pun acele picioare mai pulin pline' despre care.vorbirn'
rlac[ t[cerea se intlrpune-tt do'e locuri, adicE inainte de sfdrqit
pi la sfArqit, sd se tac6 inainte de sfArqit atAt cat i se datoreazd
rfArqitului, atdt ins[ Ia sfArgit, cAt, trineingeles' primului: cici
;;;"itinde spre sfArgit; de Ia sfArgit insd e de-ntors la-nceput
Dacd ins6 ".o-Arrdrto.a li se datoreazi tot atet' nu-l nlcr o
rlontroversd de ce sd se tac6 la-nceput atAt cAt Ia sfArqit' Sd se
tac[ insi se cade numai gi numai r;nde se terminl partea rostrru'
tr, *""1" ritmuri ins6 care nu-s fdcu.te prin cuvinte, ci printr-un
;;; p"l. sau suflat, sau chiar cu limba lnsbgi' in acest fapt
,lr-i nici o discriminare d'upd care voce sau perculiune. s[ se
tac5., numai ticerea s[ se inierpun[ Iegitim' dupi 1aqu1ile,rna3i^"lrr" expuse. Dreptaceea, *"tt"I poate incepe 9i de Ia doud
LiberS. Autelii De Mwim
convenienter metiri non Potest'
XY. - Item de silentio in metris interponendo'
pedibus metrum inciPere' si t--:--- -;^". non slt- (ruBm
fine tria tempors slleanrus?.1:" -"--'- '----'--t l
"ffiffi;;;;;"
in fine'.Aliter enim hoc mett
25' Sit hoc etiam in disciplin&' ut'cunt ante nq
silemus, non ibi p*' o*tio"is brcvi t"t"bl,l-:"T1ti:;T#;;;""' I""p"
"orn'',emor&tam regulam' pro
--^iniqt smruente sile..nuo''o:Y::-l:,s silere Post dactYlum tin suPeriore Potersm
---:^.-.-. orflrrP il
non iam dactylus, sed cretrcus sentiatur: atque rta {
ffitt;^;r*.: Plt;t Pedibus' c"d,""1: l:T"::t::;J pl"ftichtrio ei ultimo "'""dX."-::::i;:"";il"1#il;;;;p"; silentio in fine reddendo'
26. Sed illud notsndum est, !n principio p::tt: Tr - -^rl -"+ ihidem reddi debitum per silentrum' 8tt
in fine. veniuis atque ddrse: aut in fine' r
Miltt tt""* Pleno Pedi qui in. . - : -:r ^-.i^ -.'^.1 rlehe-trrr-
ponitur, aut rbrdem restitui silentio' quod debetur' u!
illo, Ite igitur Comm'*"'I; ;, t*",4: T*::T;,*i:';:t,";;'ionau* oiset aruis' adest hospes htru
rT-.,m pnim remDUE oo# d"U"*r ultimo bacchio' vel
Dotest, vel Post Primum e;us r
"r."rod,r* lonicum a minore'
r^-:^ .-^.lih,,o .lehiti est. n'vero me<liis lorte mrmrs plenis pedibus debiti esq non I
ibidem reddi Potest: ut est'
Tuba teribilem sonitum dedit aerc curoo'
Si enim sic metremur hoc metrum' ut pnrql
f aci amu s tr,.p "estt'- " t"rr"d"^ i" "ii"i ^q:".:lt*lr&clsrlruD 'rroPovule--
'"ilicet longa vel prima vel
syl-tabis quinque, solut
gJ, A"*li" AW*k", D"tp* "'wid Cartca a Patru' 2O9
picioare mai Pulin Pline,.d :T,*:lBmAndurora rur este rrat mlc r--
1.,#;t;ciam zis mai t ,, ," ,ff.#fJ
dou[ Picioare rnar PutrnemAndurora nu depilqeqte ca te piciorul; de
oxemplu: montes acuti, ca sdt6ce:n la sfArqit' fie un
il;'ilpt;forrd".' 9i aoi la sfarsit' Altfef intr-adev[r' nu se
poate m6sura potrivil' acest metru'
XV. - lonigi d,esprc tdcerea de interpus tn metre'
25. Fie chiar 9i asta in dis
hrainte de sfArgit, sd nu se
iourt[, Pentru ca, interPun
Iocul uneia lungi,ln acest ffretttui m
uhim, redAndu-i-se o t6cere de doi timpi Ia sfArqit'
26.Dare de notat gi faptrrl c5, pus la-nceput' piciorului puqin
ulin sau i se redd tot acolo debitul
idt:rs rcrr'rs niuis atqud frraE; saolak\.bdr. Mai pulin plinului picior ins
sc restituie tot acolo prin tdoere cee
,l^."t ttfa iaitur CdmfunaE; satin vreun loc dintre medii' precum
il;: : ;;i :;, bi; ; ;;;', rsl t a,,,' ; ide s t-
lt 1s q d s. li ru n ! 12oo,,
tntrad.evdr, un timp, ce i se datoreaz5 bacchru'lur ulttm' poate rr
,i""a fi" a"p[ intregul-ritm, fie dup[ ryrim{ nicior a] amstui ritrn'
rnolosul, fie dup[ "l dti;;;;i #t'o'' CJ"" ""'
intArnplator' Ii
rrt datoreaz[ pl"io.,.to' *"dii mai puqin pline nu Ie poarte fi redat
tlocAt numai qi nrr-ai in acelaqi loc' precum este:
ilM tcrib{l€m sdnitam didit aerd caruo'201
Dac6, intr-adev[r, m[sur[m astfel acest metru' incAt pe
primul si-I facem ";;;;, pe aI. doilea oricare ionic in cinci
rilabe. desf6cut6, "ai"'a, t"1ga, fie prima' fie ultima' in dou6
LiberO S. Aurelii De Mtsira
in duas breves, tertium choriambum' ultimum
H:.J;';p.'"--i" debito' unum extremo bac(
redclendum, et duo trr"p*"'t primo' "1,*ti::fl1YfEuLtsrruuur, ..ne SilefiSed hoc totum spatium f,'rum temporum ln. tI
;".; ffi.o'p"d" incipias' qurnq're'vlP:t^I:1:
"".Ufo iorri"o pol' 1142] metitrrs' t".q"'t"t "t:Iti
irJ" 1r* pedem integrum non invenres:-:lt"l;::i""*f tp*io silere oportebit: quo annumerato' chorralt
;I", ;fiI;bit,,'; bo"'1".9 .':Ii3'?. metrum clausuro'
,"*". unum debitum silebis in fine'
27. Utde iam esse opinor perspicuum,:T :isiletur locis, aut ea restitrri tempora qule in
fine debe
;;;-;; ibi debentur "bi siletur' -*,*::*
"* .r""".." ut sileatur in mediis' cum potest aliter met!
metiri, ut in eo quod paulo ante posuimus' Aliquar
autem necesse est, ut in hoc'
Vernat temperies, aur@e tePent' sunt' deliciae:
nam manifestum est istum numerum' &ut quater
temporum? aut senorum pedibus :"ll^"I: i'^T:Y:silendum est unum t"*p,' post syllabarrt octavam, et
ffi;; ;.iatur Primo'tPot'd""' *"*td:, 9::l*::,::#-d#:r";_;*:i:*t";"Ji"il':i:l-ffi Ji::
a minote, tertius creticus qul trt drcnonus a(rlurruuu oru
unius tempo.o, q"'* tfo":: " *"roIl 3l,t:t-li |.lt;;;; q""*'grnt'g' tempora sileburrtrrr' t"-tT' *1'.^l1:io.rg. in principio locaretur,, qu'arn llni:l:::' i:lTI:ffiffi:. i"ffi;';;r;;;;, d"i"a" balchius' qui rier
antispastus adjuncto silentio :i"i:: ::.1;,::'i:i:t::choriambus metrum clauderel.' ita ut quatuor temporuri
in fine silentium 'Jal'"t" uni.longae i",fi":Li
constitutae. Sed aures istam dimensi.oner.n repudianq q
t"..'O"ar. t^ fri""ipro collocata' nisi major quam dimi
Flr ly*ti* d"S**' D"tp* **t'd C"*" " p"t* 21L
ultimul' bacchiu' vor fi inbacchiului ultim' qt d'or'
gase' Daltot acest sPa,lu
Daci incePi insd de la
ele cinci silabe Pentru orrcare
thcea la sfArqit'
27.D se Poate de limPede c6' ori de
rlAte ori se i se restituie acei timpi ce li se
datoreazbf)trr uneori nu-i necesar s[ se
*6.,r.u metrul, Precum in cel
lnsd e necesar, Prefltm in acesta
uernat tEmpdries, auraE tdpent' sAnt dCLiclaex2'
o6ci e-nvederat cd acest rltm cu
Dacd, insd misur[m alcr Plcl
care se vor t[cea Patru trrnPl'
colocat6 la-ncePut, nu I se r
2 S. Aurclii De Mwim Liber
fuerit, non recte illi post plenum pedem finali siler
redditur ubi debetur: sed aliis interpositis pedibus, scir
quidem quanttrm debeatur; sed non comprehend'tY *I,,,urrto spatio sileatur, nisi minus debeahrr in silentio qu
positum est in sono: guia cum majorem partem pedis
p".eg"tit, minor quae reliqua est, ubiormque facile ocrt
28. Quamobrem metri quod sub lroc exe
posuimus, I/ernat temperies, ou!?": tePen.t., sunt deL
cum sit una necessaria, quam diximus, dimensio, si
decimam ejus syllabam tempus unum sileatur, et qu{
in fine; est alia voluntaria, si quis post sextam tylltbuTsilere duo temPora, et unum post undeciman, et
fine: ut sit in principio spondeus, sequaturchoriambuso tertio spondeo silentium duum tempor
annumeretur, ut vel molossus vel a minore ionicus fi
quartus bacchius adiuncto itidem silentio unius tempo
fiat antispastus, guinto choriambo numerus terminetut
,o"., drobos temporibus in fine per silentium redditis
p.lr,"ipi" locato spondeo. Est item alia' Si enim.1Ifu: F
""*,"^ syllabam unum tempus silebis' et post decim4
unum! post undecirram tantumdem, et duo in fine: utr,
primus spondeus, secundus choriambus, tertt
ialimbac"'hius fiat antispastus uno. silentii te1g1
annumerato, quartus spondeus fiat dichorius [Cot' llaunius temporii interjecto, et unius temporis conseque
silentio, clhoriambus ultimus numerum claudat, ita
silcamus duo tempora rn fine, quae primo debe
spondeo. Est et tertia dimensio, si posl Pnmum sponde
tenrpus unum sileatur, et reliqua quae rn proxruo suPer
serr;ntur; nisi quod in huius fine unum tempus silebi
cpia spondeus ille qui solet in ptinctplg locari' conseg
unius temporis silentio factus est palimbacchius,.ut
uno temp,c,ie nihil ei debeatur, quod in fine silendum
Unde iam perspicis metrie interponi silentia'.quae(
n*r.tiu, quaedan voluntaria: et ne'cessaria quidem'
aliquid pedibus debetur implendis; voluntaria vero,
pleni sunt Pedes atque integri'
w.
oare a r[mas, ocur6 faci] oriunde'
picioarele sunt pline qi integrc'
2t4 8- Awyzlii De Musim Liher
29. Quod autem superius est'..amplius. <
.--*rihrrs silendum ,rot' *, de necessariis silentiis
expllicet
silere: quod si paribus intervallrc te@rrnus' tturr arrt rrlotfl
"lJ.r,F,*".,"''llo certo frne'p1ltl1"':"i: :*:":j
f#.t.] affi"ut"t ti "**"'pii grotia silentiis
distingrere, ut Post primum P"d"',|- :rr:-t- ryi:'":ff.:;;;
"rrJ" p"lp"t,,o 't.""ndum
est' Licet au(
varietate qualibet """;;;;", til"."";.t-
i1;"^1d, ::TiffiH H;; f,rod'*'*, velut in hoc' Nobrs uen
promptu est, tu s' uetum dicis' Licet hic post prry,v,,.FUq "--, - quatuor Fspondeum,q"ltl::_ Jit*Ui-.,'1sequentes. duos: Post Sed multoenim trrgrnta duo [e
-r :- r.:-.^ ronhrm;;ii;t, Jt qrod^ttt*odo lustius' ut vel in fine tantum'
:I;;r*;"*:J;etf ine'it'u**'q"".d"lll-::::.1",,1;#';;;, ,ri i " tit'
Nobis uerum in promptu est' ttt
Derum' Hoc et in metris cse9roTrm,l''"* 1"111IT.;tr:;;;;;;i'-;iil"'iis' sive firnalibus sive mediis r€
;;;, -;;
p e de s imple antur : no n ""]",T--:tL"^" -"^1?I;rrh;.-;;t- P"ait Partem' q'?m levatio
;;;;;", ^Vol',ni"ii" *Lt"*'il"lt]: ::i:1t"":ucuuPorrr' lis supra ec;;#;" pedes silere conceditur' sic'ut exemp
monstravimus. sed t *"i.rrus interponendonrm silentior
ratio tractata srt'
XVI. - De pedum ummirtione' et de metrun'tm copulatiane'
30. Nunc de pedum commixtione' et de. rpso
^"oo*r,, copulatione Pauca dicsmu:: q":T]l:li
dista sunt ""-.*
q"t"'""mus' cluos sibynel "^ryT::rT*::1H:":;;T;";;;'um attinet coPuration
"""""1t* ii"""a" sunt cum- .0" Y""t*-].t^ 11t-::
"""p"ti*".: iunguntur enim sibi 1l^e *:-::::".:.:T
;;;;;; regolL, quas in secundo sermone ape
il;;; ;"** iu"a *1"31":' :::'. "i:':li,?::::I:;H;;;;i; l;* celebrata sunt' habuiEse auctoreo
$f. Aurcliu ArtSustiru Despre muzitd' Cartea L-Patra 2L5
29. Ceea ce s-a spus insi mai inainte, cd nu trebuie si se
un sfArqit cert, de unde si se
rovin6 la cap[t. Dreptaceea, daci vrei, rle exemplu' sd distrngi
Jr doilea
" #t*1tr
[pt gi oarecum mai iust s[ se tamijloc qi Ia sfArgit,l[ Iie astlel, no6rs
,lt'ebuie linutd qi-n
, dr.rtoriile prin t6ce
,rn.",r*pl": nu se cade insi si se tac[ mai mult decAt partea
piciorului pe carelftcerile voluntare inqi picioare intregi,rus. Dar cu asta s
thr:erilor.
M. - Ikspre comittiunea piciaoretor gi despre copulaliuna metrclor'
:il4'::*;:::TfJse amestece indesine; qi, ceea ce
[ine de unirea metrelor, unele trebuie sp.use cAnd vom fi-nceput sd
iliscutAm amdnunf't despre versuril saleag[,-n1r-adevir' indesine
fi se ,mestecd picioarele'dup[ regulile pe care ]e-am descoperit in
ul doit"" dialog. in acesta insd tr;buie gtiytjind c6 orice genu{
rl,, m"tr., "*"L fost deja folosite in mod obignuit de cAtre poeqq
li\r a'Llt autorii qi inventorii lor, de cltre care suntem oprrll sa
i. De Mwim Liher8. Aurclii
inventoressu.o.s.,Bt:::lid;i:iil-"i::ilt:i:'":;convellere prohibe'mur'. -i:-..:,t ihi mutare quaconvellere Prurtuv"---rint aliquid ibi mutare qilli eas ratione trxerru"
;;;; offdnsione pc
^'+o sed historia traditu""'"'*'
t"a historia traditur; I
*nitt"i*t' Neque enim si Phall
----i+ 'rt lrnec sotlant,nesoio qui, metra tt^ "J-pot"it'
ut hoec sonont'
Quando flagella ligas' ita liga'
Vitis et ulmus uti sirnul eant; ;
| -- -^'l ronfirrrunodo credere audien{
musicVila gi ulmul-:* ---rirrnt ru
;;;h* breve' u.ilet[rntrrr: quod sen
iambus, post que'm trla:il^ffirtmHs*fr:I --im nahrrali et @Ienim nanrrali et corru
no[na Praescriberetl,I
?1 v:11
u*U" hii"ttbunr' vel -i1
ionicum nquidquidmutabitur;mutaDrtur;ea qua. observamus^#;:'[';:, i" qriu". mutariinstitui metra lmmol
-- r^ mrn eatis locuti sunrulinstrtur m€tru '1""'.-l-.rr'de quo satis locutr sumuEi
"Pg{-tt'Yt ry.:lp.:ti}o"" o"d". ali's pro aliis licet'intobrlra, rn ^.^o ttirulKlue cono.nrnbrlra, rn arma O;rumque cono. '
est Trajae quolibet loco licet Pd
hic Pro sP r* rrobilia, ut est:hic Pro sP u, 'w ,-ta mobilia, ut est:
AIia nes tota unmoDUr
rrQa precum sunS acestea:
iqa'agL,'206)
eunat;
disciPlinei'
31- Totuqi, fiindcS' acel Po
iDe Musim' LiherS. Aurelii
Pendeat eo humeris dutcis chelYx'
Et numeros edat uarios' quibus
Assonet ornne oirens late nemus' 'l
Et tortb etanE qui Jledbus'
(Terentianus ex PomPonio)
llrenter tr@lrcrv N*
et item :eparatim, lam timerc rwlL' trr sr rH lu'6@' ' -
Vides hic enim ubique et spondeos et dactylos
porr", ;t*.* ult'mum pedet- T:il"T:;i;.#fi.Tesse dactYlum volurt'
.onnrhit valere auctoritatem vides' I
32. Quod autem in-pedum commixtione ad r
..h;;";;;o a" ii' "di" rYi'a'11:5,oiil,fr:#*;;",,* o"d'"' +rae Pffit Tif o'o" trestante suaviter l"c'"t"t' ut iamtrus post dichorium qt
secundum ePitritum,pmt alioe Pedesmal;l-tr-x,[ .utE t'"--" ----
o*rlifot"^ est iarnburn
exemplum indicat u.".'P",
;*;;|*1 TT, :' :-?*: T "J:' ;.; ;;- ;;,1145111451 IdRatio ru
inter sa
certissimaest'cumsrblcoPurBlrrurYurrnterSe;il;J* r* ::,0ffi":"1i:::"r:Lft: ;Y,,t:flomnibus convemunt
;"d;"d" discordiae aliquid oriatur', , '
33. Illud magis mirandum est' quol cum sPol
dii"";;;;;;Ji"f, o'i"*suaviter."t""d:J:'1il::fi:TH:,: il',il;;;; cum ariis copulablibus qt
modo mixtis in un' serie fuerint' spondeus inmOOo rrlr^r
approbante seruu, Po
libenter acciPere sta
8f. Aureliu Ar$wtin, Despre mrpid' Cartm' o'Wtrs' 279
Pendddt et hillndrb duLcts chdlY'
l,ira atfune de umeri, cea dulce'
Et nimd* edat udioq quibisRitmuriAssdndtCrAngu' d[Et t6rt s
Di r[tlcindu'-n cotite meandre'(Terentianus er PomPonio)
une, intr-adev5r, peste tot qi spondei' 9i
tla picior' pe care autoyl *"t"Il,L1:.::aA.
-$i -'e'i' desigur' cd in aceste trer Senun
[utoritatea are o anume Putere'
32. Ceea icioarelor de singurd
rafiu,ea, spre ,*o- ^4",f *'^TlYi
.iul" "u
*J1. p "*:-u,T3^Ti::fl:::ffX?';lIH#:;;;,,-"e prcroare, PrecYm iambul dupd dicoreu qi al
doilea epitrit 9l .po,d":J ddi antispast'.1t "c"'e--t-11*::l.., -' ^ri^ -i^i^orp crr csre acestea vor fi fost "***<;"t:;:X;indicE'
sfArqit:
Primul^ ^^-+^ I
ll oonstitui dicoteu, precum este: uere tErra wretlt-orlous) W aces:a-I
--.--.i--^ ^.'-',I "i-l ..*rl^*ne' Asta-i ugor de experimentat'
vrrp discordie.
33. E qi mai de mirare f,lrvl.)
ltItirrrlului, la sfArqit' Cine, intr-a
grlirnesc cu Plicere Pc aceste
l',rl2ro qi iar69i, scParat: 'om
22O S. Aurelii '. De Musica
res, jam time.re noli; nisi in sohrta oratione audireNec absurdurn minus est, si quolibet loc,e aliqp 6s1
veluti molossum hoc modo: Vir fortis, timenda res, iam tirnli. Yel ita: Timenda res, t)ir fortis, iam timere noli.'etianr ita: Timendtt res, jam timere'uir fortis noli' Cu
absurditatis (nusa est, quod pes diianbus etiam ad
et simplum plaudi Potest, ut ad sinplum et dudir:horius: spondeus autem duplae parti eorumest; sed cum eum ille trahit ad primam, hic ad extre
existit nonnulla discordia; et ita ratio tollit admirati
34. Nec minus nriraculum edit antispastus, cur st
alius pedum, &ut certe solus diiambus misceatur,
iamto metrun claudi, cum aliis autem positus nullo
et cum dichorio quidem ProPter ipsum dichonum;hoc minime miror. Cum c:reteris vero senum
pedihus, cur memoratum trium temporum pedem in fiiepudiet, nescio quae est causa secretior fortasse quam u
nobis erri atque ostendi queat: sed hoc ita esse his exemp
probo. Nam ista duo metra, Potestate placet. Potestcpotentium plncet, nemo ambigit suaviter singula repeti cu
sil"ntio trium temporum in fine. At ista insuaviter cu
eodenr silenti<.r: Potestate praeolara placet. Potestate
multum placet. Potestate jam tibi sic placet' Potest
multum iibi placet. Potestatis magnitudo placet. Quodsensunl attinet, peregit officium suum in hac quaestione,
quitl acceperit, et quid exploserit indicavit' sed de
cur ita sit, ratio consulenda est. Ac mea quidem inohscuritate nihil aliud videt, nisi cum diiambo anti
dimidiam partem priorem habere communem: nam uterqrl
a brevi et longa incipit; posteriorem autem cum dichorii
longa enim et brevi ambo finiuntur' Itaque antispashrs v1
solus tanquam suam prrorem dimidiam, vel cum diiamh
curn c1-ro eam corurruniter [rabet, collocatus, patitur in firmetri esse iambum; et cum dichorio pateretur, si eidet
dichorio talis temrinus conveniret: cum caeteris autenr
patitur, quibus tali societate non iungitur'
Awvliu nxtuzild C,artea a
rds, iam timErd noft, n-ag we4 sd le aud decit numai
timErd nol?12;.ori aqa: timehdd rEs, ulr fdrtk, iam timard
prozd. Si nu-i mai pulin absurd dacd in orice loc il intrelegialtul, precum in acest mod molosuL utr fortw., ilmendd res,
t!61r"'; seu aga: timEndd rEs, iary dmeri utr fartts :qf" -.91"i"clrei absurdil[1i estg ci diiambpl poate fi bdtut de la dublu la
ublu, spondeul insdtrage pe el la prima,discordie; gi a;a
f ationamentul gterge mitarea.
34. Nu mai mic miracol naqte antispastul, cdnria, dach nu
i se poate amesteca nici un alt picior sau, desigur, numai diiambul,;uferi ca metrul sd se incheie cu iamb, pus insi cu altele, in nici
un chip; nici cu dicoreul, desigrrr, din cauza dicoreului insuqi; gi
oga da asta nu, mE mir. Cu celelalte picioare insri de gase timpi,de ce si-l respingd de la sfArgit pe amintirul picior de trei timpi,nu gtiu care este cauza) nlai secret6, po&te' decAt sd poatd fidedusd de noi qi aritatE; dar' cd asta aqa-i, probez Pfin aceste
exeinple. Cf,ci nimeni nu se-ndoieqte cE aceste ddu6 metre:
pdtlstc,ti pldc4t, pdtesfid pdEntiam pldcEtzl; se repetd suav
ii"*.r cu o tflcere de trei timpi. Dar acestea, nepldcrrt, cu aceeapi
t6cere: pdtestatd prdEcldrd,.pldcEtztn, pdtEstfrtd tibi multumpldclt2ti, pdtestati idm tibi sic pldcEt2tt, pdtesmd milltum ttbi'pldcePte,
pot*nd magnitudd pldcEt22o. In ce privegte simlr'I, el
gi-a-mplinit rostul siu in aceastd chestiune gi ne-a indicat Ei ce-a
primit, gi ce-A respins; dhr despre chtrza de ce'i aqa trebuieconsultati raliunea. $i a mea, desigur, in atAta obscuritate nu
vede nimic altal decAt doar ci dntispastul are iumdtatea parte
dintAi comund cu diiambul, cflci am6ndou6 incep de la scurth
Ei lungfi; ultima lnsi cu diooreul: irttr-adevdr, 'amAndoud se
sfArqesc:in lungd qi scurt[. $i aga antispastul?rr fie aqezat siry;ur,
fie dimpreund cu diiambul, cu care o are comun6, ca prirndparte a sa, ingflduie sd fie iernbul la sfArqitul ntetrului; gi-ar
lngAdui-o gi cu dicoreul, daci i-a1 conveni dicoreului insuqi un
*tf"l d" sfArqit; cu celelalte ins6, cu care nu se leagi intro astfel
de asociere, n-o ingdduie.
S. Aurclii Ar4lttstini De Mwim Lihet q
Xl[l. - De metrcrum coPulatone' l
35. Quod vero ad metrorum copulationem attrne
est in-prailntia videre, p"t* tibi arirsa'yna]!1Ltxrpulari, guae tamen pltut', id est levatione ac pogf
conveniant. Diversa J""t ""tt- vel .quantitat":,'i;
*tioru copulantur minoribus' qualia ista sunt' vr
Jam satis terris niuis atque dirae "i'
Crandinis misit Pater, et rubente
Dettera slcrc,s jaculatus arces' '
Tbrruit urbent.
([Iorat.lib. l Carminum, od' 2') ,]
Nam hoc quartum, quod uno choriambo et u
f ine longa terminatur,- g""t PtT'"'. .:'l -1t, 11 . ::f :';;;t';="q"alibus subiectum vides' !'el pedibus sicut
Crato PYrrhq sub antro, Il,ll
Cui flauam religas camam' ''
(tlorat' lib' l Carminum' od' 5') ',
Cemis.quippe horum duorum superlus (
"p""d*-;;;ilti#ro-,etlongaultimlT"-"^:'i:.:iinolenda spondeo debebatur: hoc autem postenus spql
;fi;;;[o, "t a""u"s ultimis brevibus' quae item'
p.i."" "p""aeo-implent sex temPora' Paria.sunt ergo
l"-poril,r., sed in pedibus nonnihil diversitatis tener
36. Est et alia differentia istarum copulationurrq '
alia ita copulentur, ut nulla sibi.silentia i*:l,P:lt-llsicut hsec duo recentissirna; alia inter se sileri ahq
posnrlent, sicut haec:
Aureliu tmldw Cartea a
- DesPrc unirca metrclor'
rrF /\a- --i.,^e+a ..-ires merrelor, e de aiuns, in cele fe.fa+e' 1r :- ^ ^^-^ .6-ci cnnr,nna totll$l
vltt -t"ti
i"d""itt"' care si-qi convind torugt
hr " ?i P":'-ti:::.^::.":,*'#J,:::,i[Xli,r
"*rraia^a", Pre'cum t'a"tr *tio"le se unesc cu minorele' c;um
llttrt,r,'estea, adicS'
224 S. Aureki i De Musica Liber
lides ut aha stet nioe cctndidum
Soracte, nec jam sustineant onus
Sil.uae laborantes, geluque
Flumina constiterint acuto.
(Horat. Iib l Carminum, od' 9)
Nam si haec singula rePetantur, priora duo u
tempus in fine sileri flagitant, tertium duo, quartumCoprrlata vero a primo ad secundum transeuntem, u
terrpus silere cogr-rnt; a secundo ad tertium duo, a tertio
.1.,rit r* tria. A quarto autem si ad primum 1*"T, t:*lunum silebis. Sed quae est ratio est redeundi ad prileadem est ad aliam talem copulationem transeundi'genus copulationum recte nos appellamus circuitum'nep(o6og graece dicitur. Circuitus ergo minor esse non p(
quam qui duobus membris constat, id est duotrus
nec esse rnalorem voluerunt eo qui usque ad tmembra procedit. Licet igitur rninimum bimembrnedium trimembrem, et ultimum quadrimembrem vc
hos enim Graeci: 5(xtolov, tp(xo),ov, t€TpdxolovDe clLro toto genere quoniam diligentius tractaturiut dixi, in eo sermc,ne qui nobis de versibus erit, n
interim lrtrc satis sit.
37. Sane arbitror iam te intelligere, innumergenera esse metrorum, quae quingenta. sexaginta
i.rr"rr"r...r*, cLrm et de silentiis non nisi finalibus ext
essent data, et nulla pedum commixtio facta esset, et
solutio longarurrr in duas breves, guae pedem ultra sy
quatuor porrigeret. At si adhibita omni silentiointerpositione, et omni pedum commixtione, et c
solutione longarum colligere numerum metromm velis; t
existit, ut nomen eius fortasse non suppetat' Sed
exempla quae a [Col. 1147] nobis sunt posita,guaecufirque alia poni POSSurtt, quanquarn ea et Poeta
.gt, A"*lt" A"g*tt", D"tP* *dd C"'t " P
Vi.des ut altc- stet nioe candidum
V"; t"* sti alb de ziPada inaltiSoracte, n'ec iam sustineant oruB
Soracte, gi nu mai suslin Povara
Siluae labontntcs, geluque
P[duri gArtrovirc, qi fluvii[Iu^i"i constilerint acuto
"mincreme,it-au d' 8lH.TItil' 1 carminum' "d'9)
indcd avem s[-l tratEm' Precum
g Prc careJ vom avea desPre vers'
l3?- Socot, desigur' cd tu-
clincolo de Patru silabe'interPunerea tflcerilor gi
intreagi desfacerea lungilexistd unul atdta de mare
s[-l exPrirne' Dar aceste
qi oricare altele se Pot da'
S. Aurelii t, De Mwirs
efficiendo approlret, et in audiendo natura commu
tarnen ,ri.i L" docti et [Col' 114S] exercitati hom
pronuntiatio commende auribus, sensusque audrentitr
.ro., ,it tardior quam hurnanitas postul&t' non possunt
quae tractavimus vera iudicari' Sed quiesca
ii.1,...t-tr*, et de versu deinceps disseramus' D' lta
ii
H'::':1fi;,Tl-[?]1,:H ffii "ffi""'a* despre vers
P,r Aqa sf, fie22n
I.
LIBER Q|INTUS
In quo de uersu disseritur.
- [Col. ll47] Quctmoao differant rlqrthmus, metrum et
1. M. Quid sit versus, inter doctos veteres non
Iuctatione quaesitum est, nec fmctus defuit' Nam inv(
rcs est, et ad notitiam posterorum mandata litteris, gatque certa norl tantum auctoritate, verum etiam radfirmata est. lnteresse igitur animadverterunt inter r]rythm
e;t metrum aliquid, ut omne metrum rhythmus, non
omnis rlrvthmus metrum sit- Omnis enim legitima pe
corurexio numerosa est; quam quoniam meftum hatret,
esse numerus nullo modo potest, id est non esse
Sed quoniam non est idem, quamvis legitimis pedibus,
tamen certo fine provolvi, et item legitimis progredi pe'
sed certo fine coerceri; haec duo genera etram
discernenda erant, ut illud superius rhythmusproprio jam nomine, hoc autem alterum ita rhythmue'
,.r"ir.,*- etiarn vocaretur. Rursus, quoniam eort
numerortxn qui certo fine clauduntua id est metrorum, I
sunt in +tbri. non lrabetur ratio cuiusdam divisionis ci
medium, alia in quibus sedulo habetur; erat etram
differentia notanda vocabulis. Quapropter illud, ubihabetur traec ratio, rhythmi genus Propne metrum voco
est: hoc autem ubi lrabetul', versum nominaverunt' C
appellationis originem fortasse progredientihus nobis r
ipsa monstrabit. Neque hoc ita praescriptum putes, ute,tiam metra versus vocare non liceat' Sed aliud est cu
abutimur nomine, Iicentia cuiusdam r'icinitatis; aliud, c
rern vor:abulo suo enuntiamus' Sed nornin
CARTEA A CINCEA
in .q,e se discutd desPre uers
l. - in ce chip diferd itmul, metntl si uersul'
1. M.: Ce este versul s-a c5utat nu cu mic[ lupt&-ntre vechii
fntr-adevir, care, fiindcd o are metrul, nu se poate cu nici un
ritm, acesta, al doilea, ins[, tot aqa ritm, precum gi metru'larigi, fiindcd din num6rul celor care se-ncheie la un sfArqit
cert, dintr-al metrelor adicfl, sunt unele in care nu se deline
numite versuri chiar gi acele metre. Dar una este cAnd abuzdmrle nume prin licenla vreunei vecindtdli, alta, cdnd enunfimlucrul prin denumirea sa. Dar pdni aici cu comemorare€r
23O S- Aurelii i De Musico Liber
commemoratio hactenus facta sit; in quibus' ut
,iidicimus, <nncessio interloquenhum et vetustatrs au(
totum valet. Caetera, si placet, more nostro rnvest
sensu nuntio, indice ratione; ut illos etialn veteres
non instituisse ista quasi quae in naturs -remm ril
f".i""," .ro., fr".i.,t' sed ratiocinando inveni
appellando notasse cognoscas'
11. - Metra in duas partes dit)i"sibilia caeteris praestanl'
2. Quare primum a te quaero, '-1tt'* ob aliud
&urem -rrl.""t, nisi quod in eo duae illae partes' quo
una in levatione, altera in positione est' numeross
;;;i;;"; respondent? D' Iam hoc quidem mihi
persuasurn est atque compertum' M' Quid-? metrum''m.rrif..tr* est pedum collatione confici' num
rerum genere esse arbitrandum "tl,t9?t',.!1181dividi non Potest; cum omnino et nihil individuunq
;;;". tendi que.at,. ?t quoa "-.dtTd1itJ,.:*:o:::,:
"r.I.Jr..i*" irrdirid,,t'm putetur? D' Nullo mgdo'
senus divisi gl"p .""ip:l"_ :lT.:lT; f.. :. :ru': ji""ipi"", divisionem, nonne pulchriora sunt sr eol
p.i'". A;q"a parilitate concordent,, :TT ;',*::*il.;; '-i;tz
b. nuili dubium est' M' Quid? ipsius piJi"lti."it qui tanderu mrmerus aucror est? an
{r1...............atisi
i* ".i-U. Ur.rgo in duas Partes concinentes dividi
et eo ipso aurem delectare compenmus; sr etram I
;il il;;;iamus, nonne ctet"ti" non talibus i;
antePonetur? D' Assentior'
l1l. - lerstts unde dictus'
3. M. Recte sane' Quare iam iltud responde'
omnibus quae aliqua temporis parte metrmur'
prt""*d*t, al"a."t."quanrq aliud incipiat' *:9 Y;il;h" tibi ',rid.atrr inter pertem praecedentem
incipientem, et illam quae subsequatur ac ter-rmne,t' tntt
ofo'rr".". D. Interessl arbiuor' M' Dic ergo quid in
Vf;-Aureliu Augustin' Despre muzid Carteo a cinceo 231
ll. - Metrele diuizibile in doud pdtli suttt mai prestonte decdt
celelalce.
[el? D.: Asimt.
lll,. - Verxul de unde-i numit'
232 S. Awvlii De Mwim Libo
inter has duas partes ver8us, quarum una est, Lor,uelatarum; altera vero est" oertimus antennarum (Aefrllb. 3, v. 549). Non enim ut idem poeta, obuertimus,
ita versus enuntietur, Cornua oelatarum oertit'antennerum.' nonne saepius repetendo bfficitur i
quee pa.rs prior sr! quae posterior? Neque erum rnnus I
stat versus, cnm ita proferhrr: I/ertimus antcnnanlm cot
oelatarum. D. Plane incertum fieri video. M.
vitandnm? D. Censeo. M. Yide igitur utrum hic setis Yi
sit. Una pars versus est et ea praerecedens, Arma uincanol altera subsequens, Tiojae qui pimus ab oris;
usque adeo inter se diffemnt, ut si ordinem vertas, et
nrodo pronunties, Troiae qui primus ab oris, arluirumque cano,' eltos pedes metiri necesse sit- 2. Inte{{M. At vide, utrum ista ratio in aliis servata sit. Namdimensionis est pars incipiens, Arma uirumgueejusdem esse agnoscis, Italiam fato. Littoru multum illeVi superum saeuae. Multa quoque et bello. Infenutque dt
Albaniquevoles, hasinvenies,onrnino siminus inter se pariles: Troiae qui primus ab oris' P*[qlnuinaque uenit, Tbrris jactatus et alto, Memorem funolrob iram. Passus [Col. f149] dum conderet urbem' Lt
genus unde Latinum. Atque altae moenia Romae'
Manifestissimum egt.
4. M. Quinque igitur et sePtem semipedes ve
heroicum in duo nrembra partiuntur, quem sex
quaternorum temporum constare notissimu-Dl est: et sl
concinnitate quidem duorum membrorum, sive ista, si
aliqua alia, versus nullus est. In quibus ornnihus lrnc rs
demonstravit esse serYandum, ut non posait pars priorposteriore, et posterior in priore loco poni. Quod si alitr
iuerit. non jam versus, nisi nominis abusione, dicetur: ot
autem rhythmus et metrum' qualia rarissimeoarminibus interponere quae l'ersibus contexuntur, nol
Sf. Auruliu Augwtin, Despre muzid Carteo a citwea 233
este: C'ornua uelatarum; a doua
Lib' III, v' 549)230 ' Nu' desigur'
obuertimwLr I' dar' dacd se va
rum uertimus antennarum o'are'
r care,versul,torum'
D.: Vdd ci devine cu tonrl incert' evitat?
posterioarelqut pnmilsalto. MdmdLdin gdnils andd Ldunam' At
E-nvederat, desigtu'
4. M.: Cinci, aqadar, qi q
dou[ membre versul eroic,
din gase Picioare de cAte P
doui membre, fie aceasta,
intll toate, ragiunea a demonstr
cA nu se
posteriors-ar marritm gi metrltse interPun5-insuqi cel Pe care l-am amtn
234 S. Aurelii iDe Musim Liber
indecorum est: quale idem ipsum est quod paulo
commenroravi: Cornua uelatarum uertimus
Quamobrem non mihi versus ex eo appellatus videtu
.ro.ln,rffi putanq quod a certo fine ad eiusdpm numeri c
reditur, ut nomen ductum sit ab iis qui se verturrt
redeunt; nam hoc illi crrn his etiam metris, quae versuc
sunt, apparet esse coflrrmrne, sed magis fortasse a
nomen in enit, ut quemadmodum grammatici
verbum quod r litteram non deponit, sicuti est,.
.onqu.*r, appellaverunt; ita quod dugbu-s menrbris
quorum neutrum in alterius loco salva lege numt
constituitur, quia verti non potest? versrls vocetur'
utrsmlibet harum originem vocabuli tu licet probes'
utramgue irnprobes' et aliam quaelas' aut conternnas me
tot r- ir* quaestionis genus; nihil ad hoc tempus pert
Cum enim iatis res ipsa quae hoc nomine significal
appareaL non est de ".ttri stirpe laborandum' Nisi quid ta
Jt""". D.W" vero nihil sed perge ad caetera' ]
lY. - Tbrmintat uersuum uarius'
5, M. Sequrtur ut de versus termino requilanrus'
et hunc aliqua differentia notatum atque insignitum
voluemnt, ,r"l poti... ipsa ratio' An tu non arbitraris nelesse ut finis, quo prorolutio ntmeri coercehrr, ttot' p"tnl titemponm aequalitate, tamen enuneeq cJu&m sr cum ca(
p".,ib.r. q,ru" fi.r"* non faciunt, ::"fY"*:\'?,-D'',i.rti.a hoc esse melius, quod est evidentius? M'
ergo, uhunr recte insigne^ fil: versus.heroici
#"", cruidam esse ro-lr.erint' Nam in quinque aliis locis
irrrr," *i clactylum licet ponere; in fine autem non I
spondeum; nom quod-- trochaeunr . Putant, tt:p
irrdiffur"rrti*^ fit ultimae syllabee, de qua in merris eetis
sumut, Sed secundum hos iamhicus senarius aut non
versus, aut erit sine ista finis enrinentia; utmmgue
absurdum est. Nam neque qursquan unquam' sl
i*i""i*or'*n Sominurrq sil'e mediocriter, vel edam tenui
eruditorum versr-lm esse dubitavit, Phasebu illn quem
236 S. Aurelii De Musics Li,ber
lnspitcs (Catullus); et quidquid in verbis est taliformahrm: et gravissimi auctores eo quo peritissimi,sine insigrri fine versum putandum esse censuen nt, I
6. [Col. llSO) D. Verum dicis. Quare aliamhujus notam quaerendam esse autumo, non hancin spondeo ponitur approbandarn. M. Quid hoc?dubitas, quaecumque ista sit, aul. in pedis esse,temporis differentia, aut in utroque? D. QualiterM. Quid tandem horrm trium probas? Ego enim,idipsum finire versum ne longius quam oportetnon pertinet nisi ad temporis modum; non arbitroristam notam debere sumi quam ex tempore. An tibiplacet? D. lmo assentior. M. Videsne etiam illud,'tempus hic differentiom habere non possit, nisi quod i
est longius, aliud brevius; quia cum versus finitur, idne pergat longius, in breviore tempore notam finisopc;rtere? D. Video quidem: sed quo pertinetadditnm est, Hic? M. Eo scilicet quod non ubiquedifferentiam in sola trrevitate ac longitudine accipiAn tu aestatis ac hiemis differentiam, aut esse
negas, aut in spatio pntius breviore vel longiore, ac
vi frigoris calorisque constituis, vel humoris et siccisi quid tale aliud? 2. Jam intelligo, et hancquaerimus termini notam, a temporis brevitate desse consentio.
1. M. Attende igitur hunc versum, Rome, Roma,quanta sit deum benignitas, qui trochaicus diciturmetire illum, atque responde quod inveneris deejus et numero petlum. D, De pedibus quidemresponderim: liquet enim eos septen et semrs esse,
menbris autem non satis aperta res est; multis enimpartem orationis finiri videcl: vemmtamen oprnor esse r
partitionem in octavo semipede, ut praecedens nremlsit. Roma, Roma, cerne quanlo; subsequens autem;deum benigni.tas. M. Quot semipedes trabet? D. Se
M. Ipsa ratio te duxit omrrino. Cum enim nihil
SlAutetiuAugtutin,Despremtpd Cottcoocincea 237
ente format prin cuvinte: qi cei mai gravi autori, prin faptul c5-s
nrai informali, au fost de pirere c5, fdrd un sfArqit insemnat' nu
trebuie socotit vers nici unul.
6. D.: Adevdrat zici. Dreptaceea, sunt de pirere cd e de ciutat
din scrrrtimea timPului.
aequalitate melius, eamque in dividendo appetere
238 S. Auelii i De Mttsiea Litur
si minus potuerit obtineri, vicinitas ejus quaeren
ne ab ea ltngius aberremus' [taque cum hic Yersue
quindecim slmipedes habeat, non potuit aequius q
i., o"to et sePtem dividi: nam eadem eqt in septem et
vicinitas. Sea ;ta non servaretur nota finis in t
breviore, ut eam servandam ratio ipsa praecipit'
irli. ""rr,r, esset' Roma cerne quanta sit tibibenignitas, ut inciperet membrum in his semiped
..p, J1,,, R o ma . ?," !
; : q :" : ::, iii :,i1.':it'-:: :- 1,1:teiminaretur, tibi deum benignifas,' non Posset
semipes claudere: octo enim semiPedes quatuor i
p"dt. faciunt' Simul incideret alia deformitas' ut'
!o.d"* pedes in nrembro extremo quos in pt' fi-i-^r---
*..tir"*rr, et prius menrbrunr potius finiretur rl
Ur""i".i. temporis, id est semipede, quam posteriuil
fr"" fnit lure debetur. Nam in illo tres trochaei semis' J[t
"erne qrlnta sit.'in hoc quatuor iambi scanderenturt
chaeos in uts clauditur, utsunt in [Col.
priore quatuor, Roma, Roma.e'erne quanta; in
;;i;; iru. ..-ir" ilt deum benignitas' An contradii
Jquid paras? D. Nihil omnino, et libenter assentior''
B. M' Teneomus igitur has leges inconcr-rssa's' si
ut neque membrorr.ni duorum tendens ad atqtt?
partiti; versui desit, sicuti huic deest' Cornua uelatar
obuertimus antennaram' Neque ipsa aequali
*"m}r.o"r* conversibilem, ut ita dicam, faciat partitir
ut in hoc tacit, Cornua uelatarum uertimus antennaru'
Neque cum ista vitatur conversro, nrmls & se m
discdant, sed quantum poseunt Proxrmrs numerrc
u"or.rr,,.r, ,," di"u*" haec ita posse dividi' ut o**irip"a.t praecedant,
-C o rnuo oelatctrum,'"':iy1,
q.rtt-,o. subseguonttrr, id est, antcnnarum' Nec membrd
fro..".ir" ptris ,r,-rrt rri semipedes habeat' sicuti "ilJjl'ieum benignrlos, ne pleno pede versus !yl* non habr
ternrinurc f,r*oio." tempore notatum' D' Habeo iam is'ta'
mando nemoriae quanhrm valeo'
24O S. Awulii i De Musics
Y. - Heruici fini-s.
9. M. Quoniam igitur jam tenemus, non deberefiniri pleno pede, quomodo nobis herorcum vemetiendum putas, ut et membrorurn lex illa servetul, et
termini noto.? D. Video duodecim esse semipedes; etpropter illam conversionem vitandam senos semihabere membra non possunt; neque e se longediscedere ut sint tres et novem, aut novem et tres;paris numeri semipedes posteriori membro dandisint octo et quatuor, aut quatuor et octo, ne plenoversus finiatur: in quinque et septem, aut septem et quidivisio facienda est. Nanr et hi numeri sunt ambo iproximi, et certe propinquius sibi accedunt mernbrain quaternario et octonario numeris accederent.firmissimum teneam, video partem orationis insemipede semper aut pene &mper terminari, ut est inVirgilii versu, Arma uirumque cano: et in secundo,
fato: et in tertio, Littom multum ille et: in quarto itemo
supen m saeuae: atque ita deinceps in toto peneM. Verum dicis: sed videndum tibi est, quos pedes
ut nihil superiorum legum iam inconcusseviolare audeas. D. Quanquam mihi satis ratiotamen novitate contu-rbor, Non enim solernus in hocnisi spondeum pedem et dactylum scandere, quodfere est tan indoctus quin audierit, etianrsi minus idpossit. Hanc ergo penrrlgatissimarn consuetudinem,si sequi voluero, lex illa termini est abrogandq prae<
eniln membrum semipede clauderetur, posteriuspleno pede; quod conua esse debuit. Sed quia illam
est tollere, et in rurmeris lam didici posee
ut a non pleno pede ordianrur; restat ut non hicctun spondeo, sed anapaestum locari judicemus; ut iversua a longa una syllaba, deinde duo pedea velvel [Col. 1152] anapaesti vel alterni membrumrterminent; tuur tr6 rursus alterum vel anapaesti velloco spondeus, sive omnibus, et in fine unu syllaba,versus legitime ierminatur. Probasne ,'.t id?
242 S. Aurclii i De Mwits Liher
70. M. Ego quoque rectissimum esse iudico' sdfacile ista populo persuadentur. Tanta enim esl
consuetudinis, ut ea inveterata, si falsa opimone
nihil sit ininicius veritati. Namque ad.faciendumnihil interesse intelligis, utrum in hoc genere anal
cum spondeo, an dactylus collocetr-rr: ad metiendum
rationabiliter, quod non aurium sed mentis est proP{vera et certa iatione hoc, non irrationabili opinldiscernitur: neque nunc a nobis primum inventa et
multo est h"c inveterata consuetudine antianimadversa. Quare si eos legant qui vel in graec'a rlatina lingua disciplinae huius doctissimi fuerunto
miratruntur ,.i".i" q"i forte hoc audierint: quanquam pimhecillitatis, cum iationi roborandae honrinum auctdi
quaeritur, cum ipsius rationis ac veritatis auctoritete'
profecto est omni homine. melior, nihil deber.et
praestantius. Non enim ut in produ-cenda corripien'
"yUul. non nisi auctoritatem veterum hominum quaeri
ut quemadmodum sunt usi verbis quibus nos qu
loquimor, ita et nos "ryn5; quia in huir-rscemodi re et n
observationem sequi desidrae est' et novam r
licentiae: ita in metiendo versu inveteratahominun, ac non aetern& rerurn ratio cogitanda est,
et moderatam eius longitudinem prius naturalitersentiamus, deinde approbemus rationabili considerati
,,rr*"rotr*, "t errn irsigni fine claudendum esse lrfd
quisquis judicat certius eum quom caetera metra
fir,ie..dum, eumque finenr in breviore tempore notar
esse manifeshxn iit; siquidenr temporis longitudinem
et frenat quodammodo'
V[. - ftursus de fine uersus.
11. Quae cum ita sint, qui potest postenus
membrum nisi non pleno terminari pede? Prioris a
membri exordium aut plenum pedem essei ut lntrochaico, Roma, Roma, cerne quanta sit deum benignil
aut p&rtem pedis oportet, ut in heroico, Atma oirumt
9J, AurcliuAwtstin, Desprcmwi'd Cortcaacircea 243
10. M.: Eu judec, bineinleles, cd-i atotdrept' dar nu uqor li
r,, i*fon p"r.rr*ri, poporului Tt:"' AtAta de mare este'
lntr-adevEr, puteree consuetudinii, incdt' dard s-a ndscut dintr-o
ooinie faha, nu-i este nimic mai inamic adevdrului decAt ea'
itl;;;;;. -ca"i
i.1.r"gi c5, in facerea versurilor' nu'i nici o
rleosebire, dacd-n """r, gJtt se llocd cu spondeul anapeshrl sau
dactilul; intru a-l mdsura totuqi
urechilor, ci minlii, asta se disce
trrin adevdrata 9i certa raliune:
ir.,.r,* intAia oari, de cdme no
lnaintea acestei inveterate consu
ira deloc cei care vor fi auzit'
aga Precum, intru alungireadecflt numai qi numai auto
dup[ cum s-au folosit de cuvinoi, s6 ne folosim gi noi la fel,
rurma nici o normd linenu deci tot la fel tretruie,voinld a oamenilor, 9imoderata lui lungime o
cl aprobdm Prin considerarrfr el trebuie s[ se inc]reie Pr:um cd el trebuie s[ se terminc-nvederat c6 acest sfArgit trebuie notat in timpul rnai scurt' dat
ii;"a .e infrAnl qi constrdnge oarecum lungimea timpului'
Yl. - IamSi despre.finele oersului'
11. Aga stAnd lucrurile' cu ce s-ar putee termina membrul lui
ultim dactr nu cu picioml neplin? Exodiul membrului prim insd
se cade s5 fie sau PiciRomd, drnd qinmd slt
precum ir, etoic: Armd
244 8. Aurclii i De Musim Liber
cano, Tiojae qui primus ab oris. Quapropter, omnidubitatione sublata, etiam ishrm ver€um metir,e, simihi de membris ejus pedibusgue responde,quem oidetis, h^piu". D. Membra quidem huiw in quiet septem semipedes video disnibuta, ut prius sit,i//e; posterius sutem, quem oidetis, hospites: pedes,iambos cerno. [Col. 1153] M. Quaero, nihilne cavespleno versum terminare? D. Verum dicis, et ubi fuerimQuis enim non videret sicut in heroico exordiendumsemipede? guod olm in hoc genere fit, non jam ianrbisluodraeis versum ut eum legitinre senripes
1,2. M. Ita est ut dicis: sed vide quid tibi derespondendum putes, quem asclepiadaeumMaecenas atauis edite regibus (Horat. Itb. 1
od. f). Nam pars orationis in seta s)'llaba terminatur,inconstanter, sed in omnibus fere hujus generisItaque ejus primum est membrum, Maecenasseorndum, edite rcgibus, quod quanam ratione fiatpotest. Si enim metiaris in hoc pedes quattemporum, emnt qurnque rn pnore? rn posterroremembro quatuor semipedesi lex sutem vetatposterius pari numero @nstare semipedum, ne plenoversus terminetur. Restat ut pedes consideremustemporum, ex quo fit ut membrum utrumquesemipedibus constet. Nam ut integro pedemembnrm finiatur, a duabus longis incipiendum est:totus choriambus versum dividit, ut sequente etiamchoriambo mem.brum posterius inchoehrr, claudentesemipede in duabus brevibus syllabis: tot enim tecum spondeo in capite locato, implent sex tenrponrmNisi quid habes ad haec. D. Nihil prorsus. M. Placettotidem senipedibus constere ufiumque menrbmm. D.non placeat? Neque enim metuenda est hic illaqura posrto postenore membro in praecedentis loco, iguod est primum, secundum fiat, non eadem lexpedunr. Quapropter nulla causa estr cur idem semi
8f._.Auruliu Augustin, Desprc muzid Cartca o.cinrea 245
l)reptaceea, intreagri-ndoiala fiind acum inlfrturatd, misoard, cle-1i
plnce, qi versul acesta gi rrflspunde-mi despre menrbrele qi picioarele\i: Phdsclis llld qdEm uideis, hospitcs2+l. D.: Membrele lui,rlnigur, le vdd distribuite in cinci qi gapte jumdtifi de picior, caprinrul sd fie: PhdsElis i//i, ultimul insd,: guEm uldctis, hospites:
lricioarele, intr-adev6r, le vid iambi. M.: Rogu-te, nu te temi deItimic sd ternrini vercul cu picior plin? D.: Adevdrat zici, qi nu gtiutrnde-mi voi fi fost. Cine, intr-adevdr, n-ar vedea ci, precum inoroic, trebuie tuzit de la jumitate de picior, ceea ce curr se-nuimpldIn acest gen, nu mai mdsurdm versul in ianrbi, ci-n trohei, c.a sri-l
hl:heie legitim iumltatea de picior.
12. M.: Aga-i precum zici, dar vezi ce 1i se pare de rdspunstlespre acesta pe care-l numesc ei asclepiad: Mdmenqs dtdoisLditi regibili+5, cdci partea rostirii se termind in silaba a gasea,pi nu inconstant, ci aproape in toate versurile de-acest gen. $instfel prinrul lui membru $tet MdecCnds dtdtt-ts; al doiles editirEglbils, ceea ce se poate pune la-ndoiald prin ce anume rafiunes-a fdcut. Dac6, intr-adev6r, vei m6sura in el picioare de patrutimpi, vor fi cinci iumdtdti de picior in primul memhru, inrrltimul insd., patru: legea ins[ se opune ca memtrnrl ultim sdr:onsiste din numfu par de jumdtEli de picior, ca sE nu se termineln picior plin versul. RimAne sd considerflm de Ease timpipicioarele, din care se face ca ambele membre sE consiste dincAte trei jumdtdli de picior. Cici, ca primul membru sd se
sfdrgeasc6 in picior intreg, trebuie inceput de la douri lungi,rrpoi un coriiamb intreg divide versul ca, urmAnd al doileacoriiamb, sd se-nceap[ membrul ultim, versul incheindu-se cuo jumdtate de picior in doud silabe scurte: aceqti doi timpirlimpreun6 cu spondeul agezat la-nceput umplu picioml de qa^se
timpi. Doar dac6 n-ai ceva la astea. D.: Absolut nimic. M.: I1iplace deci cd amAndoui membrele consistd din tot atAteajum6tdli de picior. D.: De ce si nu-mi placd? Crici nu-i de temutnici acea conversie, fiindcd, pus ultimul membru in loculprimului, aga incdt al doilea sd devind ceea ce este primul, nuva rdmAne aceeaqi legea picioarelor. Dreptaceea, nu-i nici ocauzd pentru cere sd li se nege, in scest gen, membrelor acelaqinumdr de jumritdli de picior, cAnd, fdrri nici un vic:i'-r al
numerus in hoc genere mernbris negetur; cum sine
246 S. Aurulii i De Muain Liber
conversioni Possit teneri, finis
insignioris versus non Plenoterminatur, servandum est'
}{I. - Quomodo semipedum imparilitas in uersuum men
cri porilitatem refetatur' Conciliantur \"q,"^ipedum quatuor et trium' Membra semiper
quinque et trium- \
73. M. Rem ipsam omnino vidisti' quare iamcomperit ratio versuunr esse duo generB, unum ur quo-l
.,,-r"r,r" semipedum, aliud in quo dispar in membril
diligenter considerenrus, si placet? quonam modo
i*p"".fit". semipedum ad quamdam p:il.,1** tttqoblcuriore aliquantum, sed sane suhtilissima rat
numerorum. Na* quaero ex te, cum duo et tria di'
quot nurneros dicom. D. Duos scilicet' M' Ergo et dyo
et tria unus eat numenrc; et quemlibet alium dixerim
Ita est. M. Nonne tibi ex hoc videtur unum cum quq
numero non absurde posse conferri? Siquidem unum
esse non possemus dicere; duo autem unum
quodanmodo: et item tria et quehrqr "T:"1 13e' "9i
ii"i po.u",. D' Assentior. M. Attende aliud:-dicI'{i'.'*. d,rot, quid facfurnt in summa?- [CoL 1f54] fl,fu*'Nun se*'"itria totidem sunt? D' Nullo modo' M' Nunc
respondeas, D. fhrodet
6se quanl quahror. D
longe sane. M. larnne immorer, !g""& regula est: A duol
et ieinoeps quoslibet numeros duos constitueris, nu1o1
*uior"n, multiplicanrs' eum excedat necesse est' D. (hoc dubitaveriti Otid enim tam pervum in plurali nuql
ouam duo? quem tamen numerurn ei millies duxero'
&""a"a mille, ut duplum fiat' M' Verum dicis: sed conet
unum, et quemlibet deinde maiorenr numerurq""*"atr"a"m in illis facielamq, nrinorem ryt;m:iil;ili"", num eodem modo maior
-superabitur? D'
phr,", sed maiori minor aequabitur' N.am unum bis'
L, ,r,r.* decies, decem; et unum millies, mille; et
pt
rronversiunii, ar putea fi )tate' fiind petT".'i
pi i"g"" fi^.lui mai inse se termind-n plcror
noplin. ceea ce trebuie
Vll. - in ce chiP imP ff"la par(li)tate tn-i{poii
s; t.i trc'
jumdtdli de Picior..
24A S. Aurelii i De Musim Liber
guemlibet alium numerrm multiplicavero, unumest aegue t;,;u. M. Habet ergo unum c,um caeteris njus quoddam aequalitatis; non modo quod quicurrlnumerus est, sed etiam guod toties ducqrs tantumdemD. Manifestissimum est.
14. M. Agemrng refer animum ad senripedunquibus in versu fiunt memLrra inaegralia, et nuramaequalitatem ista quam tractavimus ratione reperies.ut opinor, versus minimus inaequali semipedum nmembris est duobus, habens semipedes cJuatuor et tres' u
hoc. Hospes ille quem arrCes; cujus primum menrbrumest, Hospes ille, secai aequaliter potest in duasbinonrm semipedum: secr,rndum autem qud est, quem uil
ita divrditur, ut una pars duos semipedes habeeq altera u4
quod ita est, quasi duo er duo sint, iure illo aegualitatiquo satis egimus, quod habet umrm cum omnibus num{E* qro fit ut ista divisione tarrh.mr sit quodammodomembmm quanhrm posterius. Itaque ubi fuerintqrinqre semipedes, sicut hoc exit, RomQ, Roma, errtes4 non ita probatur, et propterea meturn erlt potrus qulversus, quia ita- sunt membra inaequalia ut ad nullqaequalitatis legem sectione aliqua possint referri.quippe, ut opinor, superioris membri guatuor semi
Roma, Roma, in binos posse discedere: quinqueposteriores, c,eme quanta srt, in duos et tre9 semipedes diubi ntrllo iure apparet aequalitas. Negre enim possunt alir
modo tarrtum valere quinque semipedes Propter duos et
quanfirm guahror valent; quomodo invenimus superiushreviore versu tantum valerc tres semipedes propter ununduo, quanhrm quahror valent. An aliquid non es
aut non placet? D. Imo vero et manifesta omnia et rata
'1.5. M. Age, nunc quinque et tres senriconsiderernus, qualis est ille versiculus, Phaselus illeuides: et videamus quomodo ista inaequalitas aliaequalitatis jure teneatur: nam hoc genus non solumetrum, sed etiam versum esse? olnnes consentiunt. [Ct
Sf. Aureliu Ar4lrtstin, Desprc mnzid Csrte ocinea 249
o mie gi, prin urmare, prrn oricare .alt nunrEr il vei fimultiplicat, e necesar ca unu sd se potriveascE egal' -M't.*-Td".i ,rq cu celelalte numere un &nume drept al egalitdtii2tr'
nu numai c6-i oricare num6r, ci chiar gi cd, luat de atdtea ori'
face tot atdts. D.: E-atotinvederat'
|1. M.: Haide, intoarce-1i acum spiritul la nurnerii
uemipicioarelor, prin care se fac ln vers.membrele inegale 9i: P.l"ver gasi qi o anume mirificdminim este in doui menrbre
rer
jum[td1i de picior, Precum in Bl
i:dmi prim membru, care este: in
doue pa4i de cflte doui iumitdf de picior; al doilea insd' care
eatn, qaem uides, se divide astfel incAt o perte sd aibd dou6'
$i astfel, unde vor fi flost Patrueste acesta: Rdmd, Romd. @mide aceea va fi mai degratr6 me
sunt inegale astfel in<;At Prin Pot
referi la nici o lege a egafitn1ii. ' Tcel n7a'
se
3e
$i-ntr-adevdr, nici nu Pot valoragi trei, tot atAt cAt valoreazd Pversul mai scurt, tot atAt va
doud gi una, cdt valoreazd patru' Ori n-ai priceput ceva' sau nu-F
pltce? D.: Ba dimpotrivd, toate-s qi-pvederate, qi socotite'
15. M.: Haide sd analizim acum cinci qi trei jumdtdli
de picior, cum este cunoscutul'versulel: PhdsELis -'ff 4c*uid*. qi sli vedem cum aceastd inegalitate e finut[ printr-un*rrr-,*" drept al egalit5lii, cflci cu.tolii consimt cE acest gen
este nu numar metru! ci chiar 9i vers' $i, aga' cum vei fi
S. Aurelii i De Mwim Libei
1155] Itaque crun primum menbrrm in semipedes d
tres secuefrs, et secundum in duos et unum; coni
panic,ulas quas in utoque pares inveneris, quia et in
m"rrrbro habemrs duo, et in secundo rett&ntDarticulae. una in tribus semipedibus de priore
.lt"r^ i., uno de posteriore' Has ergo et sociabiliter iguia unum cum omnibus habet tocietatem; et rn
,*r- ",
tria, quatuor frunt, quod est tantrrmdem c
duo et duo. Per hanc iginrr sectionem etiam <
tres semipedes ad concordiam rediguntur' Sed
utrunr intellexeris' D' Ita vero, et admodunr probo'
l[tl. - Membra semilredum quinque et septem'
76. M. Sequitur ut de quinque et septi-m.t*-'Ptdldisseramus, quales srunt versrrn duo illi nobilissimi' he
et quem ianrbicum vulgo vocant, etiarn ipse senarius'
Aria uirumqu" "oni, Troiae qui primu.s ob oris' i
ii.'idiarr. ut frimum eius membmm sit, 'Arrno uirumq-
l ry^:-^ ^--: ^;flcano, qui "rrt qrrit qoe; et secundwm, Ttojae qut pru
ab oris,' qui sunt septem semi@es' E1 Phixehn illc qnt__-^r---
oidetis, io"pit"s, pi.*,,,. mem'brrm habet, Phaselus
; ";-ip.diilt, q..i.qr.; sec'undum.in-"tpt".*' quem uil
hospitis. Sed tanta illa nobilitae.in lege ista aequa
Itto.*t. Cum eninr suporiores quinque semipcdes in
et tres diviserimus, posteriores autem sePtem rn tres !
nrrAtrror: consruent sibi quidem particuloe ternorulguatuori congfuent srDr quroem Purtruui*ip.drr*' ,Id ,i d,rt" reliquae ita. convenir:tt' "] liearLrm c clmque; conlunS
lege illa numeris. cont1lg1
"iio a* sox fierent, quod surrt etiam tres et tres: t
vero quia duo et qu&tuor inveniuntur' summam q
re.fdent senariam; sed nullo aequalitatis iure tanhrm
duo quantum quatuor? ut in hujuscemodi qu
,r*""."i4a;r* "oprrl"t t -rr' Nisi forte quis dixerit satis e
ad aliquam regularn parilitatis, quod ut tres et tres' lta
;qJ;". sex"fiunt. Cui rationi repugnandum.non arbi
.r,-".ri* et haec "Iiqru
aequalitas' Sed illud nollem Llt mai
dJ,@ l@"' n"te* *"""" C"'t"" ":,' ZSt
$igur ci da, qi-aProb intocmar'
VIII.-MembteledecinciEiEaptejumdtdpidepicior.
16. M.: IJrrneazd s6 discut
care
9ase,ud qi
drePt
252 S. Aurelii L De Musica Liber
congruentra qurnque et tres quam qurnqlre et se
sernipedes convenirent. Non emm tantnm nornen estversus quantum istorum; et vides in illo non modo r
summam inventam collatis uno et tribus, quantaduobus et duobus; sed etiarn multo corrcordiores partescum Junguntur unum et tria, propter illam uniuscaeteris omnibus numeris amicitiarn, quam cum dqLratuor copulantur, sicut in istis est..An tibi aliobscurum est? D. Nihil prorsus. Sed nescio quomodooffendit, quod isti senarii cum sint celebratioresgeneribus, et principatum quemdam in versibusdicantur, aliquid in membrorum concordia minusquam rlli famae obscurioris versus. M. Bono ammonam ego tibi tantam in illis ostendam concordiam,soli ex omnibus habere meruerllnt) ut videas, non inieos esse plaelatos. [CoI. 1156] Sed quia ipsa taliquanto est longior, quamvis omnino jucundior,nobis debet extrema, ut cum de caeteris, quantlrmvidebitur, disputaverimus, jam omni cura liberati, adscrutanda penetralia veniamus. ,. Mihi vero placet:jam vellem ut ista quae priora suscepimus, explicata es
ut jam illud audirem commodius. M Istonrm comparatiquae ante disseruimus, fiunt illa dulciola quae
lX. - Membra semipedufft setr et septem, Membra semocto et septem, Membra semipedum nouem et septem.
17. Nunc itaque considera, uhum in duobus meqLrorum primum exhibeat sernipedes sex, alterum se
reperiatr-rr ea aequalitas ut rite esse versus queat. Namquinque et seplern sernipedes hunc esse discutiendum rHujus autem exemplum est: Roma, cerne quanta sitbenigniias. D, Video primum merrrbrum posse indistribui, quae habeant ternos semipedes, secundum inet quatlror. Quare 1'unctis aequalibus fiunl sex semitres vero et quatnor septem sunt, et non aequantrrr illiSed si duo et duo in ea parte ubi quahror sunt, et duo
oelelalte numerele, decAt c6nd se unesc dou6 9i patru, Precum
rnai dulci cele pe care le-agtepfi.
lX. - Membiele d.e pase gi gapte jumdtdpi de picior' Membrele de
opt Si Eapte iumdtdli. Mem,brele de noud 9i Sapte jumdtdpi'
u-:rurn in ea pafle ubi tres sunt, consideremus? junctis parti
254 S. Aurelii A i De Musi,ca Liber
quae binos habent, fit summa quaternarra: Iunctrc al
illis quarum in una duo sunt, in alia unr.llr, si etiam
tanquam srnt quatuor accipiamus, propter uniuscaetlris numeris concordiam, octo simul fiunt, magi
excedult surnmElm senariam, quam curri septem fuisse:
78. M. lta est, ut dicis: et ideo isto genere
a lege versl.rum separato, attende ut ordo postulat, ii
nrr" m"mbra, quorum primum habet octo semipe
septem secundum. Ista vero copulatio habetquaerimus. Nam praecedentis membri partem dimicum parte subsequentis majore, quae dimidiae proxiest, jungens, qro.li*- quaterni semipedes sunt, octoml
numeri summarn faoio. Restant ergo quaflror seml
priore, tres de posteriore membro. Duo inde, et duo fu
iopulati, fiunt quatuor. Duo rursus inde residui) et uJ
hinc, ad legem illius convenientiae copulati, quareliquis par est? quodammodo sumrlrrtur pro quatuor.ljam octonarius superiori octonario congruit. D. Sed'
hujus exemplum non audio? M. Quja saepe commemorati
est: tamen ne suo loco praetermissum putes, ipsum I
Romd, Romi4 cerne quanta sit deum benignitas; vel Ietiam, Optimus beatus ille qui procul negotio, 1
19. Quare jam inspice novem et septem semiped r
connexionem, cujus exemplum est: /ir optimus beatus
qui procul negotio. D, Facilis est cognitu ista congruenf
superius enim memtrrum in quatuor et qurnque, post
in tres et quahror sernipedes dividitur. [Col. 1157] Pars
superioris minor cum parte posterrorrs malore conlul
octonarium numerum facit: et maior superioris cum rni
posterioris, item octonarium: nam illa coniunctio est quatr:l
ert quatuor, ista qr.rinque et tres semipedes. I{uc accedi
quod quinque in duo.et tres semipedes, tres autem in du
Jt,.r.r- si diviseris, apparet alia convenientia duomm cut
duobus, et unius cum tlibus, quia un.um cum omninumeris superius cornmemorata lege confertur. Sed nisi
ratio fallit, nihil restat ulterius quod de membro
Sf. a"*h" aySwtin, Despre rnuzid' Cartea a"gincu' 255
itr face suma quaternari: unite insd acele dintre care in prima+
dou6, in. dou", una, daci Ie ludm 9i pe acestea ca 9i cum ar fiuatru. din cauza concordiei unului cu celelalte numere' fac
i;;;;; opt gi "*"",15
mai mult suma senara decat dacd ar fifost gapte.
18. M.: Aqa-i cum zici: qi,de aceea, separat fiind acest gen de
rnembru cu Partea mar mare a s
iumitdlii, fiindc[-s cAte Patrmrmirului octonar' RimAn d
primul, troopulate, de acolo, 9i una de aici'
o,prrl*r" Pnn care unu le este Par
ce,Lrlulte, se insumeazS,-ntr-un fel, in locul a patru' AQa'
ocum, octonarul e congruu octonarului de mai inainte' D': Dar de
* ,r-*d un exemplu ie-acesta? M': Fiindcd a fost amintit adesea;
qri totrgi, sd nu-l socoli t ecrt cu vederea de la locul s[u' insugi
,"".tr.-l'' Romd., Rornd, cErnd quantd sit ddDm bdntgn^itas; saru
"frl", qi ac,esta: aptimu:.s biatili iltd qnt p&al nfuotio2\3 '
plimului, adunatE deci cunum6rul octonari 9i majora Poctonaml: cdci acea
cinci gi trei jum[t[1ivei fi impd4i in doud
"o.rrr"ri"rrE6 a dou6- cu doui qi a uneia cu tre'i''cdci unu
." *pt",rrre, dupd legea mai rainte amintitE,, ctt toate celelalte
,r*'"r.1". Dar,-dacinu md-nqal6 raliunea' nu rErnAne nimic
mai mult ce si ciutdrn desp'e copulafiunee m€mbrelor:
256 S. Aurelii De Musics
copulatione requiramus: jam enim ad octopedes, quern numemm versui, sicut satisfas est excedere. Quare jam age, illa senariorumheroici et iarnbici vel trochaici, quo iqtentionemexcitasti et distulisti, pande secreta.
x De senariorum uersuum e*cellentia: eos decentissimosesse, nisi uel heroici sint uel iambici.
20. M. Faciam. imo faciet ipsa ratio, quae rnihicomrnunis est. Sed meministine, clraeso, cummetris, dixisse nos et ipso sensu admodum probasse,pedes qr-rorum partes ad sesqua <nnveniung sivc' inet tribus, ut est creticus vel paeones, sive in fiibus et qut epitriti, exclusos a poetis propter minorrs vesonum, solutae orationis severitatem decorarecum his clausulae colligantur? D. Memrni: sed quorsumspectant? M. Quoriam illud volo prius intellihujuscemodi pedibus a poetamm tractatione sejunctis,remanere, nisi eos qurbus ad tantumdem, ut spondeusaut eos quibus ad duplum, ut iambus; aut eos quibusutrumque partes conveniunt, ut choriambus. D. Ita est,,
At si haec est poetarum materies, et soluta oratioinimit:a est, non versus ullus nisi ex hoc generefaciendus est. D. Assentior. Video enim poemataguam aliis ly'icorum poetarlrm metris fieri graudiora,adhuc quo ratio ista tendat, ignoro.
21. M. Ne proFlera: disputarnus enim jam deyersuum excellentia, et prius tibi cupio demonstrare,putero, decentissimos senarios, nisi duorum istogenerum esse non posse? quae omnium etiarnceleberrinra, quomm unum est heroicum, lut, Arma uii
c.ano, Trojae qui primus ab ori,s, quod usus metituret dactylo, subtilior ratio spondeo et anapaesto: alterquod iambicum dicitur, et eadem ratione invenitrochaicum. Nam credo tibi manifestum esse longis
Ef. Aureliu A8ustin, Despre mnzid, Coftm a' ci'nm' 257
versuJui pea-l excede'e versuri-Ior
9i stArnit gi
nri-ai gi amAnat intenfia'
X, - Despre etcelenpa uersurilor senare: cd ele nu-s atotdecente
decdt numai dacd-s fc eroice, fi.e iambice'
20. M.: O voi'face, ba o va face insigi raliunea, care ne e
urmund mie qi 1ie. Dar aminteqte-1i oare, rogu-te, cd noi am zis, qi
picioare. D.: Asimt. Vdd, intr-adev6r, c5 poemele-s fdcute cu versuri
mai grandioase decAt a.Ite metre ale poelilor lirici, dar ignor incd
tncotro tinde ra{iunea asta'
dispu
;:i :i,*:ace celeb
este eroicul, precum: Armo uirumque cano) Tl'oiae qui primusab oris,pe care uzul iI m[soard cu spondeul 9i dactilul, raliunea,
nisi breves interponantur, obtundi quodam modb
258 S. Aurclii A i De Musirs Liber
sonorum; item nisi brerribus longae, nimis concisa et
tremula fieri; neutra esse temperata, quamvrs
Sf. Aureliu Augustiru Despre muzird' Cartea o thua 259
ae interprrn lungile, devin prea concise 9i cvasitrernuritoare; c5
niciunele nu:s temperate, deqi umplu urechile cu egalitatea
timpilor. Dreptaceea, nici acele versuri, care au qase pyrrhici 9i
i".J pr.*f.u'smatici,'n-aspird la demnita'tea eroicului' nici acelea'
;;.";r qase tribrachi, hL trohaicului' La asta se adaug[ c[' in
acestea, pe care insiqi raliunea li le prePune celorlalte' dac[ ai
;;;";J;t"I" ,,'j in iocu-l altuia; se va comuta totul astfel'
lncAt vom mEsura necesax chiar alte picioare' $i astfel sunt' -ca
sd zic aga, mai inconversibile decAt cele care consist[ sau din
toate scurte, sau din toate h.rngi' Idac5, in acestea mai temPerate
cinci qi qapte, fie in gaPte 9i cinln mci una dintre aceste combif6rd o atAta comutafie, incAt sicelelalte ins[, dac5 Poemul s-
prirne memble au cAte cinci iamestece pe cele in care Primde-acum, ae a"
"o.rr.rteascd toate: intr-adevir' nici o comutare a
;*i";.l"t nu impiedic[ conversiunea' Dar li se concede lohrqi
rarisim eroicelor sd-i puni-mpr un5 pe toli spondeii'-ceea.ce6, n-a aProbat cAtugi de Pulin'
iamJricelor, degi se Poate Pune-n
iudecat atotru$inos sE aibi' inastfel de poezii, versul desficut in toate scurte'
22. Ldsate, a.;adar, Ia o parte de la legea versurilor senar.e
oicioare]e epitrite, nu numar pentru ce sunt mai apte rosnnr
IffU"a", "f Jni.. mra.e, dacd ior fi fost Ease, exced6 treizeci gi
doi de timpi, precum dispxrndeii; lEsate Ia o parte chiar gi picioarele
de cinci timpi, Pentru c[ Pe ele
rostirea Ia clauzule; moloqii, iardac#s atotPlEcut in Putere-n Poedetimpi, desPre cscurte? care au fiegi toate numai din lungr, carc
modul senarelor, e necesariemp"r^lirrtii celor care-s variate prin scurte qi lungi: pi' din aceastd
.uu)e,pot fi cu multul mai pulin convertite2ss'
aequalitate aures impleant. Quamobrom nec illi versua
ser pyrrhichios, et sex proceleumatico.s ,ha\nt, aspiran
fr"roi"l dignitatem, nec illi ad trochaici qui sex tribrhabent. I-Iuc accedit, guia in istis quos caeteris ipsa
praeponit, si membra praeposteres, totum rta commu
ut a1i"s etiam [Col. 1158] pedes necessario medamur'
inconversibiliores, ut ita dicam, sunt quam illi qui
omnibus brevibus, aut longis omnibus cohstant' Et
neutTo enim horum ordine converti versus potest slrre
commutatione, ut aliis pedibus currere videatur' In illissi carmen coeptum errt talibus versibus, quorum pr
membra quinos semi@es habeant, non olrcfteat eos mi
in qujbr.rs septeni priores sunt, ne jam liceat orules conveT
,on errim a conversione revocat ulla pedum commrrtatio'
tamen heroicis conceditur spondeos omnes rarr
interporiere, quod quidem posterior aetas haec t
minime probavit. Trochaicis autem sive iarnJolcrs, cum
tribrachum quolibet loco interponere liceat, habere
in hujr:scemodi carrninibus versrlrn solutum in omnes
turpissimum judicatum est.
22 Remotis igitur epitritis pedibus a lege
senaria, non solurn quod solutae orationi sr'rnt aptiores,
etiam quod si sex fuerint, triginta et duo temlrcra
sicut dispondei; remotis etiam quinum temporum
quod sibi eos libentirx ad clar-rsulas vindicavit or3ho;
item et aliis temporum senum, quamvrs ln Povenustissime vigeant, ab hoc de guo nunc agrmus
temporum exclusis; restant versus omnrum brev:
syllabarum, qui vel pyrrhichios vel proceleumaticostribrachos habent, et omnium longarum qui spondeos'
quanquam admittarrtur ad senarium modum, digrutli tarrt
et t"*p.r"tioni homm qui brevibus Iongisque variantur;
ob hoc multo minus rcnverti possunt, cedant nec€sse est'
2ffi S. Awelii A i De Mwim Liher
Xl. - Senarii quomo<7o commorJius metiendi'
23. Sed guaeri potest cur meliores versus iudicatisenarii, in quibus anapaestum subtilis illa ratio metitui
' 1 , I 'l :ii in quibus trochaeum; quam si dactylum ibi, et
iambum metiretur. Sine praejudicio enim sentenl
qf. A"*tt" ArSr.t*, Drtqr" **t d C"fi* "'Xl. - Cum trebuie mdsurate mai comod senarele'
23. Dar se poate intreba de ce si fi fost jr.rdecate mai bune
versurile ,"rrur..,-i, care ac&a raliune subtil5 rn5soard anapestul,
mai comod insd avea mscurta, in fi silaba, Iungd
se prezinti dintre ele se
le Iuau in tora) careinversAndu-se intre ele aceleaqi memtre. Dreptaceea, dac[ a fost
ar fi f6cut prin inversarea acestuia, cum e: Qui procul negotio
beatus ille. lrntse cade a-bsolut def'el si se fac[: totuqi, daci cineva
ilclrdzneqte qi face astfel de versuri, e-nvederat cd eI are sd facS'
alte 6;enuri de senari, decAt care acestea-s mai bune.
24. Acestea deci, cele mai frumoase dintre toate senalele,
rru-Qi puteau nici unul, nici altul obline sinceritatea loruqiimpotriva licenlei oamenilor'. Cici, in genul trohaic, nu numai
pius malo? In qua quaestione facilius et proclivius dixe
forte evenisse, ut isti prius animadverterenturfrequentarentur; aut si id non est fortuitum, melius
visum fuisse, ut heroicus duabus longis, quambrevibus et longa clauderetur, quod in longiscomrnodius acquiescunt: ille autem alter in finali semi
quoniam mrnc de numeris agimus, si versus ita esset: 7li
qui pri,run ab oris arma uirumque cano, vel de illo gen
Qui prcwul malo pir"rs beatus ille; uterqrc horum nec
senarius esset) nec minus brevium longammque
.temperatione moderatus, nec magis converli poterat;utroque membra ita ordinata sunt, ut et in quintoseptimo semipede pars orationis terminetur: curmeliores istis putentur, si potius ita sint, Arma uii
cano, Tlojae qui primus ab oris. Beatus ille qui
longam.yll"b* potius haberet guam brevem' Res qui
sic se habet, ut [CoI. 1f59] quicumque horum prieligerentur, necessatio aliis auferrent locum, qui mer
iisdem praeposteratis fieri possent' Quocirca si mjudioatus est, cujus exemplum, est, Arma uirumqueTiojae qui primus ab oris; inepte jam fieret isto
aliud genus, sicuti est, Tiojae qui primus ab oris,
uirumque cano. Quod etiam de trochaico f
intelligendum est. Nam si est honestior, ktus ille quinq;otin: quod genus isto praeposterato fieret, ut est, Qulpnbgotio beatus ille, he.'i profecto non opodet: tamen si
audeat et faciat tales versus, manifestum est eum aliasenarionrm ess€ factu'ium, quibus sint ista meliora.
24, Hi ergo senariorum omnium pulcherrimi,potuerunt ambo obtinere sinceritatem suam advehominum licentiam. Nam in trochaico genere, non
262 S. Aurelii A i De Musi.ca Liber
solo, sed unde minus incipit- usque ad magnrtuc
extremam quae octo p"des habet' *it"tt'9::r^lputavenrrrt qualuor t Tpo.rY*
p:d"t 91l^t:'-T-1TI;IJ"rr"*"ro.' et C'racci q"ia"* alternis [ocis pnmo.et tol
et ita deincePs, sr a t"*'p"d" vcrsus incipit' :* * ]:-::;;J";;, ,""rndo "t
gt'utto loco' atque tt" d:lTff.t":lintervallis, rnemorati longiores collocantur p31"i-
Y;;il;; l;-iot""'r'm f ie"r et' non sin gulos f :*'^ :" Ip artei, quarum una levatio ll'l *]li^f."":,T:'iir'";If""J""al, diviserunt; sed unum pedem levantes' alteir*---- -m senarium trimetrum vocant?ponentes. unde. rpsu -r^-,,ai- S-.1 qiPUIrEtrt'-r *"-"-.'.r---- r - ---- -.^..-,1^-,,,Lpit ,ito.rm divisionem plausurn retulerunt' Sed sr '
saltem constanter ,"t'"'"it"', quamvis pedes epitriti ml
orationis sint quam poematis' nec lam senarlus'
ternariusversusinveniretur;nontam€nomnimodo,i**".or..* labefactaretur aequalitas' Nunc vero quatl
;;;; pedes, dumm"o" 1 ]::'^:"3?ifl;1 t"::?*ilJ;;"ilr in omnibus ponere' :td +i libet eorun
;-;;= Iitret Nostri vero J'"t' """ ipsa locomm intervffuot-tes tlncl lruDLrr vvtv -"-" -
-
i*".*it"""tlis hui us cemodi p edibus' servare p "'T:-1:
Quale in hoc genere Poet
pi.n" ...""r-,ti -!utt, qtlodpldrrE qDouvu
I".l* in fabulis Poemal'a sorulau ":^"*:-1"1
qoorriu* satis dicirm.gl "* *t"' :::11"::tli:":i;:iffiii=J;;; ;.'"" videamus c,r ipsi senarii me[ores
versus quam caeteri in quolibet itlo neaui^111tH;#. G] q*iJr"u* Ld""""t ista quae disseras'
i."r.." ".."",fo. et jam illam memb::Pl 3"T1Y'
;t;" ;;ilti;"* paulo ante reddidi'sti' si vel nunc';
est, cognoscere vehementer exspecto'
ilI. - Senarii t)ersus cur aliis praestantiores'
25. M. Totus ergo adesto' atque responde' utrum ti
-^,i^-r.,'-,ee.litre;tlongitudoposseinquotlibetpartessecanec dut'imri Posse arbltr(
a dicilur, habeat dimidid
uas lineas decussatim sec(
SJ. A"*tt" A,'S'^tt", D"tp*'*'il'd C".:t*" " "* 263
ln senar, ci de unde incepe cel mai mic pAn6 Ia ultima
de Picior; dacd insd
ele mai h-rngi amrnut
";;i;;;", iett'a"d'-te intervalele 9"'.'T;;;;Jb,I',
1T.tH-1'; t 33**I;
ffi;'lJ#T:;:'l{#itrililor. Dar, dac6 s-ar tine constant macar
asta, deqi picioarele epitrite sunt mar potrivite pt:'i'-1":1'
poeziei, gi nici. nu s-ar r-ecunoaqte senar versul' ci ternar' nu s-ar
distruge totugl, "" "i"i un chip' acea.egalitate a numerilor2se '
Acum tnsa pun6-st ;;;t ii"i'"L'a" de"patru timpi' in Iocurile
amintite, gi-i ing[duit "" do"' sb se pun[ in toaie' "i "'S:.L:
place astfelp[str intrude pi sil fietotul supusatotasemdnbtoarer ^ 1 .---l^^6onaqtc.rersuric6 ei au voit-o. Dar, fiindc[ s_a spus indequns de ce,aceste versu
sunt mai t "touit".'i"itJ "i"#' t"'"edem acum de ce versurile
aenare sunt ele il;il';;;;" decAt celelalte constituite in
oricare ^lt n'me' J cioare' Dacd n-ai' cumvat ce sd obiectezr
impotriva ."".tot"] ;;;;; totul' si' dacd mi-e ingaduit'
tqr"p, cu ner[bdare s[ cunosc' m '"'*' ^"tt egalitate a
rnembrelor, fala ae "tt" *-ti fa"t't nt mai inainte'
ilI. - De ce-s mai prestante decdt ceLelahe uersurile senare'
25.M.:FiidccicutorulatentgirEsoundedac[fscparecd ori ce t"o gi*" !";'t " n'ai'tx l" :^:t:11:##
"o"i :;'.:::1;
*-.* "owinis
it'dest'l; gi socot ch mcr
c[ toati l,"gi*ta"J"iJ J" t',,*tg-t: IT"' n-ar avea iumitatea sa
parte qi" p'it' *tt^]i-;t";;it" iai" to crucig in doua iinii; 9i'
264 S. Aurelii A De Musica Liber
queat: et quia ipsae duae [CoI. 1f6O] Iineae quaesectione fiunt, procul dubio lineae sunt, etiam in ipsis
fieri posse manifestum est. Itaque et quantulaIongitudo in quotlibet pa.rtes secari potest. 14 Expeditissi
atque verissime. Quare nunc illud vide, utrumassevereturT omnem longitudinem ad latitudiporrigendam, quae a-b ipsa oritur, tanhnn valere
latitudinis quadratum occlrpat. Si enim minus autin Iatum spatium proceditrrr quam longa est lineaprocedih[, qua&atum non fit; sin tantum, nihil aliud ququadratum fit. ,. Intelligo et assentior: quid enim verirM. il\i ergo jam sequi, ut opinor, vides, ut si pro liIongr:m ordinati calculi paxes ponantur) non perveruat
longitudo ad quadratam formam, nisi per eum(numerum multiplicati calcrrli fuerint: trt si verbi gratra d$
calculos ponas, quadratum non facias, nisi aliis duobus t
latitrrdinem adjunctis: sin tres, sex adjungendi sunt, sed ter
distributi ad duos ordines similiter in latitudinem: si
ad longitudinem additi fuerint, nulla figura fit Longittttenirn sine latitudine figura non est. Atgue ita proporttlicet considerare alios numeros: ut enirn bis bina, et ter
quadratas figuras in numeris faciunt, ita quater qua
quinquies quina, sexies sena, atque ita per inhmtumcaeteris. D. E,iarn ista rata et mani-festa sunt' M, Atternunc utrum sit aliqua temporis longitudo. D.
dutritaverit nullum esse tempus sine aliqua longitudine?
Quid? versus potestne non obtinere aliquam tempq
Iongitudinem? D. kno necesse est obtineat. M' Quid inIongitudine pro calculis melius collocamus? pedesne,
duas in parles, id est levationem et positionem necess
distribuuntur; an ipsos semipedes potius, qui sin
levationes positionesque obtinent? D. Semiped;congruentirrs judico pro illis calculis poni. l
26. M. Age, nunc oornmemora memtrrum versus
brevius, quot semipedes habeat. D' Quinqte' M' D,
.remplrrm. D. Arma uirumque cano. M. Num igrtur alir
desi<leras, nisi trt alii septem semipedes cum ist!'s
.f. Aureliu Awustin, Despre muzicd' Cartea a cincea 265
liindc[ inseqi celeueclionare, sunt, f5r[fuce asta gi cu ele insFe poate tdia in oricAte Pe4i' M'
Dreptaceea, vezi acum dach se s
lnai adevdrar? M': \'ezi, Precurnfaptr.rl c6, dacd in loculnu va ajunge acea lungvor finrnu.lgili calculii P
celelalte numere: Precum'doi 9i de trei ori cAte trei fac'
Parru ori cAte Patru' de cinci
, qi, aga. la infinit' in ceielalte'
". frf.i Ia, acutn, aminte dacd
. D.: Cine se va fi indoit cd nu
existd nici un timP fdrds[ nu oblin[ o anumee necesar sd obtind. M
ribuie necesar insau mai degrab[are levaliunea qi
e Picior judec cb se Pun maii.
26.|{.ll{aide, adu-p aminte acurn cAte jumitEli de picior
noate. sE aibd membrul mai scurt ' M':' prrn
Zi exemPlul'. D.z -Arma Dlrunque
Ie,.*rr., LL""r", d'ecAl numai ca c r a
266 S. Aurelii A ', De Musica Liber
XIII. - EPilogu,s, l
aliqua aequalitate conveniant? D' Nihil prorsus ali
Quidi'] septem semrpedes possuntne iI]:1,"-1];;;#;;;-;"? i' Posst'nt ""'o' "* tot semipedes ht
i-.'#,rr t"' *l**,,s Yersus, "tTi:t^"-:: T,,1T "ti:li:PtuUuD .1"..."'*-,'-- rmodo inilecte dicis: sed ut versus esse Posslt' qu(
;;"rbt" dividitu'? D' In gualuor scilicet' et tres,semT'i4:;".ergo
in l"g.m qtradraf,iras p"f": singulal' 9t1
quid faciant quatuo^r q't'ater' D' Sexdecim. g;ai::I;, D *;;;,i
-az. q*i,*"'*'-T*'i: -t*Jtl"#TfiM. Septem ergo semiped."t qYo"1** P?:::^--- -^.r*"
'btis suis ad qu'adratorum rat
membra- singulis men . ?
relatis, -.ig.siit - qurnt-urn 1u11erum T,tlT:: I:';rffi';"";.;;;"h"'oi"i' D'.Ita est' M, lteru
isrtur 1
q"*[Jr*q];1qi"-::.'lP?+."':-11lil"H-::ili::ilH;;;J;"ic"r. 11611 divrdi' et dekret aliqua aeq,t
concinere, nonne tota rn quadratum ducenda ?7!*taliud omnino censeo, et iam tandem aqnosco aequahu
mirabilem. Quinque ""i"t q"lt'quies Jucta eadem 1
orrinoue consulnmant' Nec ergo immento senarll 1
H;H"";r"#"ii"t"t nobiiiores{,e f actl sunt: *t :11UAELUI TO
;;;;-;""tum inter illorum aeqr-ralitatem rn mer:nl
i-p"rlfl., et aliorum omnium intersit'
27. M. Non te ergo
ipsa nos, quam uterque
istrrm iam sefinonem. co r .r. +^ff6n aqqrISf,UIIT liiru Darurvuv'^. "- r .r. + .
cum sint metra pene rnnu rerabilia' versurn tamen esge
*-,.", "i"i a"or'T,."*u* :fi 't"l,liij1T*T; ff:'XXffipjHil., ."a'ot'1ott""'sibilibus terminatis' dt'"*;;:;;;;;;"'i' uatt" resibus; aut-dispari l"*:1 :l."r*p.a"*, sed tamen'lifo ' cequalitale t:T:::'*qua*o. et tres? aut quinque o *ll:'",I^tt:T:"":t:H
octo et septem' vel sePtem et noraut sex et sePtem, aut
A il;.;;il f .d' t'o "h*i""1 -lt :i: -of.:': :: :::!#'1,-);'p,o"ut
n"gitin: et a non pleno potest versus
IXIII. - Epilog.
27 . M.:Nu te-a inqelat deci promisir-mea mea' sau' mai degrabd'
nu ne-a inqelat pe noi rafiunea, pe care-o urmdm amAndoi'
ir;.p*;;;, c. si-rr"heiem odat[ aceasta disculie' observi desigur'
gum metrele sunt aproape inumerabile, cd versul totuqi nu poate
f i J".aa numai dirrdouA membre potrivite-ndesine sau din tol
;;;;;-i;t n1i de picioa dar terrninate in nonconversibile' cum
lste: Maecenas atauis ed'ite regibus; sau chiar dintr-un nurnir
i;,;;; J" jumdtali de picior,.dar unite totuqi printr-o anume
cgalitate,B&u Qase
lnate uriLLe quip
268 S. Aurelii i De Musica Liber
est, Vir optimus beatus ille qui procul negotio: ternautem ,riti t ort pleno prorsr-rs non Potest' Sed isti non
pedes, sive.integros semipedes f,4*=1, sicuti est rste t
nunc posur; srYe mrnus lpram dimidium pedem, siq
illo choriambico duae ultimae breves, Maecenas atauis'
reeibus: sive plus quam dirnidium, ut in ejus capite
pi*r"'lorrga-e, "ri i., fine alterius choriambici bacr, D -- -J-i t^ ^^)^^ -^I-- I
".rjr. "o*pllrtt est, Tb domtn Euandri, te sedes celsa
Omnes ergo isti non pleni pedes semipedes nuncul
28. [Col. 1162] Jam vero non solum talia
versibus fiunt, ut in his unum genus teneatur, qu
Epicorum poetarum sunt, vel etiain Comicorrtm; sed'I
qrroque .*bito. quos nep(o6oug Graecr vocantl n9n tarl
lili. *"t i. qrr*" Lg" Yersuum non tenentur, Lyrici pd
faciunt, sed etiam versibus. Nam ille Flacci, i
Nor erat, et caelo fulgebat luna sereno ,'
Inter minora sidera.(Horat. BPod' ode 15)
bimembris ambitrrs est, et versibus constans' Qui duo
sibimet convenire non possunt, nisi uterque ad
temporum referatur pedes. Nam modus heroicus cum rrll
ir*ti.o vel trochaico non concinit, quia illi pedeg
tantumdem, hi ad duplum partiuntrrr' Fir;nt ergo t
aut ornrribus metris non cum versibus, ut illi sunt de
in superiori sermone disputatum 9tl, "'T de ipsis n
ageremus; aut tantum versibus, ut.ii de quibus nunc di
"Ir, "rra ut eJ versibus, et aliis metris temperentur, quale
est:
Diflugere niues, redeunt iam grarnina campis,
Arboribusque comae.(Id.lib. 4 Carminum, ode 7 )
Quo autem ordine Iocenflrr vel versus cum aliis
o"1 -rio." membra cum minoritrus, nilril ltelest ag
voluptatem, dummodo non brevior quan bimembris,
Sf,.Aureliu Augustin, Despre rnuzi'cd Carta o cirucea 269
lrcel atotcunoscut, al lui Irlaccus:
Noa erat, et caelo fulgebat luna sereno
Inter minora sidera265 '
(I{orat. EPod' ode 15)
este acela:
Diffugere niues, redeunt iam gramina campis'
Aiboinusque comae'26e
(Id. Iib.4 Carmim-rsr, ode7')
Ordinea in care se aqaz[ fie versurile cu a'lte metre' fie
membrele maiore cu cele minore nu are nici o importanlS p:"7.rrot.para.. ,.".hilor, cflt tirnp ambitusul nu-i mai rnic decAt de
Sf. Aureliu A@ustin, Despre mu'zhd' Cartea a'cincea 271
unde este str6ind de tot corpul27l '
LIBER SEXTUS
In cluo er mutabilium ntlffLerorum in
inferioribus ,"bu' "o"id"*tione euehitur animus ad
immutabiLes nu*u'o''- qui in ipsa sunt immutabili
ue ritate,
I. - [Cof. 1t16l) Supeiores libri quibus scripti sint' quoue coni
1. M. Satis diu pene atque adeo Plane nutr;t*,
**o"" i,l'* i" *'tigrit "*:-'":i:1#:'T,,t:il]:;;,;;;;;t"* morati t''*'-"' quam nostram nugacn€
ffi :H#;;; il;; -i""tG-l:3:T :::HL:ii'fi
ffi;;';;; .'ot' ob aliud suscrpiendum putavrmus'
;;;r;:---^- .,ol .,rirtslibei aetatis homines' quosaCIoresL;
ingeniogradibugla(r,l-tru :1
eos non haerere ctrlrrouc esL) uuuu
,r-;; ;. nomino rerum "*"',T:-T'j:::lltrffffi tfl'".ii,I ffi;ffi ; ;;u"'ia"t' rncommutabilis veri
amore adhaerescer"* iifot iSitul hbrol :T^
t:*,1'I,eeet. inveruet nos culn grsrnmaticis et P*-tlot arum1s'
'i;tii"J-a".tr."",'"Ji*i""randinecess""*""1,:1i::;frrrr" ,"r"* Iibrum cum venerit' si' ut sPero et suF
'iln;J;, .ii;' ;' Po*t'l:,.^"::": :':l:"I:,Trfl"",i-:.^";:;ftrrp srrhernaverit, et eo quo es.t rnte' :, ^^^^ .-l^m rn
vilis Possessionis esse vilem vre
ecillioribus, nec nos iPsi admodr
-inrrq nennatos I
fortes ambr'rlare malurmus' qu'am minus pennatos
,'r j^-^^ -'rr6c nrecr.roitare. Itt "o', quanlum arbitror'
-^^-- r^ -.,me judicabit, si tamen de r
it. X"* turba caetera de
CARTEA A SASEA
in "oru
sufletuL se ridicd, de la analizanumerilor mutabili din lucrurile inferioare, lanumerii imutabili, care sunt tntru tnsupi imutabiluladeudr.
l, - Scopul cdrfilor de mai tnainte.
incflecoamenilor trinevoitori, munca oficioas6, pe care n-am socotit-o de
Iuat asupra-ne de alta, decAt numai ca adolescenfii sau oameniide orice etate, pe care Dumnezeti-a diruit cu bunul ingeniu, sh
nu prepunS, ci, cdhducAndu-i raliunea, sd se-ndepdrteze, nu inpripa, ci prin anr:rne trepte, de simlur'ile c6rnii 9i de literele carnale,
"aror. " dlfi"it ca ei sd nu li se alipeasc5, qi, prin iubireaincomutabilului adev6r, sd I se alipeascd strAns UniculuiDumnezeu-Iui qi Dommrlui tuturor lucrurilor, Carele ptezideazd
o natur[273. Cine vavieluind cu spiritele
;:":15#;.'jflrsper qiscopulinlelegcare $
dimpreund cu mai sldbulii, decAt a ne precipita, rnai pulinimp6nali, prin aurele mai libere. $i, "tq va iudeca, pe cAt socot,
ch noi sau r1-am pbcbtrrit cu nirrric, sau nu mult, dac5 el va fi fost
totugi din numS.rul bdrhaliior spirituali' Cici, ?rrcaltea, turma
274 S. Aurelii i De Musica Liber
Iinguarum tumultuantium, et ad plaudentium stler..r-rlgari levitate laetantium, si forte irruerit in has litttaut contemnet omnes, aut illos quinque libros sufficere
arbitrabitur istrrm vero in [Col. 1163] quo fructus iest, vel abjiciet quasi non recessarrurn, vel differetpost necessarium, Reliquos vero qui ad ista intelligercruditi non sllnt, si saclamentis Christianae puriimbuti, in unum et vemm Deum summa charitate nicuncta puerilia lransvolaverunt, fraterne admoneo ne
ista descendant, et cum hic laborare coeperint, de tardisua conquerantur, ignorantes itinera difficilia et
pedibus suis, volando se posse etiam ignorata transire, I
autem ii legunt qui et infirmis aut inexercitatis gressih
hac ambulare non possunt, et nullas pietatis alas
quibus ista neglecta praetervolent, non se lnserinconyenienti negotio; sed praeceptis saluberrimae relig\et nido fidei Christianae Pennas nutriant, quibusIaborem ac pulverem huius itineris evadant, magis i
patriae quam viarum {Iexirosarum amore flagrantes. Ienim haec sclipta sunt, qui litteris saecularibusmagnis implicantur erroribus, et bona ingenia in ntconterunt, nescrentes quid ibi delectet. Quodanimadverterent, viderent qua effugerent illa retia,,quisnam esset beatissimae securitatis locus.
ll. - Sonorum numei quotuplicb generis, et an quodquegenus sine alio esse possit, Primum genus nunterorun1ipso sono. Secundum genus in ipso sensu audientis.
2. M. Qrarnobrem tu cum quo mihi mrlc ratiofamiliaris meus, ut a corporeis ad incorporea trr:esponde, si videtur, crrm istum versum pronuntramus,creator omnium, istos quatuor iambos quibus constatrl
tempora duodecim ubinam esse arbirreris, id est, in s,
tantum qui auditur, an etiam in sensu audientis quiaures per'linet, an in actu etiam pronuntiarrtrs, an ![ulaversus est, in rnemoria qLroque nostra hos numerosfatendum est? D, In his omnibus puto. M' N
Sf. Aureliu Auqustiru, Despre muaicd Cartea a Qasea 275
Iimbilor infierbAntate din gcoli qi a tumultuosilor cu urlgarB'
urEurin1i inc6ntali de zgomotul aplaudanlilor, dacd va fi nimerit,poate) peste aceste scrieri, sau le va dispreiui pe toate, sau va
iocoti c6-i sunt de ajuns siegi acele cinci: pe aceasta ins5, in care
este rodul <relorlalte, fie o va az'tAili ca nenecesard, fie o va ISsa
deopalte ca mai tArziu necrsar'5. Pe ceila$ ins6, care n-au fost invdlafi
spre a le-nlelege pe-acesteq dac6, scSldaf in puritatea sacramentelor
creqtine gi titoat"rl cu suprem6 caritate intru Unul 9i adevdratril
Dumnezeu, au trecut in ztror peste toate copildriile, ii sfituiesc fratern
sd nu descind[ la acestea qi, ctrm vol.fi-nceput sd se munceasc5 aici,
si se plSng[ de-ncetinea]a loru;i, ignor6nd parcursurile dificile -li
rel" pent " picioarele lorugi, irrtrucAt se poate ca ei sE Ie treacd in,bo.u-le, ignorate, cleiar' gi pe acestea. Dacd citesc insd aceia care,
cu pagii inlirrni gi neexercitali, nici n-o pot cdlca pe asta-, qi n-au
niciun fel de aripi ate pietdpi, prin care, zburAnd, sd le lase deoparte,
neglijate, pe acestea, nu se vAre ei intr-un nego1 nep.otrivit, ci
,rrteasca-gi penele cu preceptele religiei atotsalubre 'i-n
cuibul
credinlei "..qt ,". prin care, pufl€
' sd scape de munca gi pulberea
acestui drum, arzAnd mai rnult de iubirea patriei inseqi, decAt de a
ciilor intortocheate. Acestea au fosq intr-adevir, scrise pentru cei
care, dedagi literelor seculare, se-ncurcS-n marile erori gi-qi prapidescmarile talente in fleacgri, negtiulori cn dele61.eazil acolo' Cdci, daciar baga de seam6, ar vedea incoto sn fugd de acele smAcuri qi care
anume este locul atodericitei secr-rritdli'
ll. - Numerii sonori: de genuri oicdt de multiplicate, gi pdnd tncdt genul lar poate erista fd,rd ahul. Primul gen aL numerilyitn ionul tnsiEi. Al doiLea gen, tn tnsugi simlul auzitorului'
2. M.: Dreptaceea, tu, prietenul rneu, cu care-mi desfdgor acumjudecata, ca siirecem de Ia corporale la incorporaleTs, rispunde,dacd 1i se pare, cAnd pronun{Ern acest vers: Deus creatoromnium216, acegti patlu iambi qi doisprezece timpi, dintru care
consistd, und,e socofi tn oare ci sr:nt, numai i.tr sonul care se &ude,
adic6, sau gi in sim1ul, care gine de urechi. al auzitorului, sau
chiar qi in actul pronun$dtomlui sau, fiindcd versu-I este cunoscut'
trebuie m[rturisit ci acegti numeri2?7 sunt chiar gi-n rnemoliancastr[? D.: In toate aceetea, socot. M': Nic[ieri altunde, oare? f)':
276 S. Aurelii A De Musim Liber
amplius? D. Qurd aliud restet non video, nisi fota" '
et superior aliqua vis sit unde ista procedunt. M. Non
lFraero quid suspicandum sit: quare si haec quahrorita tibi apparent? ut nullum aliud videas quodmanifestum sit, discernamus ea, si placet, ab invivideamus utrum singula esse sine invicem possint.credo non te esse negahrrum fieri po*se, ut in aliquoaliquis somrs e.xistat hujuscemodi morulis et
verberans aerem vel stillicidio vel aliqr:o alio pulsuubi nullus adsit auditor. Quod cum fit, num praeter
Sf. Aureliu Awwtin, Despre muzid Cartca a qaxsecl 27 7
Nu v[d ce altceva poate sE rim0nE, dacd nu exist5, poate) o Elrrume
putere interioar6 gi superioari de unde purced acestea. M.: Nucaut e;u sd aflu ce-i de presupus: dreptaceea, dacd aceste patrugenuri $ apar {ie astfel, incAt nu vezi nirnic alta care se se-nvedereze
la fel, sE le discernem, de-1i place, pe ele-ndesine gi sd le vedem pefiecare dacd pot fi unul fArA alhrl. Cdci nu cred c6 ttr vei nega cise poate-ntflmpla ca, intr-un anurne loc, si existe un anume sonde-acelaqi fel de-ntinderi qi dimensiuni, lovind aerul fie plinpicurare, fie prin oricare alt puls al corpurilor, unde sd nu fie niciun auzitor. Ceea ce, cAnd se-rrtAmpl5, gdsegte-se oare, in afara aceluigen, c6nd insugi sonul ii are pe acegti numeri, r.r'eun altul din cele
patrr? D.: Nu-l vdd pe nici un altul.
3. M.: Ce, acesta, al doilea, care-i ire simgrl ar-rzitoru-lui, poateel oare fi, dacd nu suni nirnic? $i nu int;reb, desigur, daci auacele urechi puterea de a percepe dac6 va fi sunat ceva, de care,hineinples, nu-s lipsite, dacd lipsegte sonul: c5ci qi cAnd e linigte se
deosebesc foarte mr-rlt de cele surde; ci intreb dac6-i au pe inqiqinumerii, chiar daci nu sund nimic? Dat fiind c5" una este a avear-rumerii, alta, a putea simli sonul numeric278. Ceci qi dac[ atingicu degetul un loc sensibil al corpului, ori de cAte ori este atins, totde atAtea ori se simte prin tact acel num6r gi, c6nd se simte, nueste lipsit de el simlitoml; ci la fel se inrr€abe dac[ se a"fl5-n interior,chiar neatingdnd nimeni, nu simprl acela, ci numS'rul. D.: N-ag
putea facil zrce cd" simlul e lipsit de astfel de mrmeri, constitrrili insine, chiar qi inainte sE sune ceva, c.5ci altfel nici nu s-ar inc.Anta
de armonia, nici nu ar fi ofensat de ahsurditatea lor. Orice este,
aqadar, acesta insugi, prin care fie aprob6.m, fie avem oroilre) nt1
prin raliune, ci prin fire, ori de cAte ori sunfl ceva, pe acesta ilnumesc numdlul2?e simlului insugi. CEci aceasti putere de aaproba sau a irnproba nu se face in urechile mele atrrnci cAndaud sonul. IJrechile nu sufer5, binein{eles, alflfel decAt pe cele relesunetele bune. M.: Ia, tohrqi, searna c5' nu trebrrie, cAtugi de pu1in,s[ se confrrnde aceste dou[ anume. Cici, daci orice vers se poatepronunla? cAnd mai prescurtat) cAnd mai alungit, nu-i necesar sE
se lind acelagi spafiu al tmpului, degi-i pistrath aceeagi rafiune apicioarelor. Aceeagi puter.e, prin care ni le-nsuqirn pe cele armbnioaseqi le respingern pe cele absurde, face deci ca, prin insuqi genul sdu,
primum genus, cum ipse sonus hos numeros. habet,
horum quatuor reperihrr? D. Nullum aliud video.
3. M- Quid iste alter, qui est in sensu audipotestne esse si nihil sonet? Non enim quaero u'Labeant illae aures vim percipiendi si quidqsonuerit, qua utigue non carent si desit sonus: nonet cum silentium est, nihil a surdis differunt; sed
utrum ipsos numeros habeant, etiamsi nihil [Col. Isonet. Siquidem aliud est habere numeros, aliudsentrre numerosum sonum. Nam et si sentiencorporis locum digito tangas, quotieslibet tangitur,sentifur tactu ille numerus: et cum sentitur, non eo
sentiens: sed utrum insit etiam tangente nullo,sensus ille, sed numerus, similiter quaeritur' D.facile dixerim, carere sensum numeris talibus inconstitutis, etiam antequam aliquid sonet: nonaliter aut eorum mulceretur concinnitate,absurditate offenderetur. Idipsum ergo quidquidquo aut annulmus aut abhorremus, non rationenatura? cum aliquid sonat, ipsius sensus numerumNon enim tunc fit in auribus meis, cum sonumhaec vis approbandi et improbandi. Aures quippealiter bonis sonis quam malis patent ' M. Yide potiusista duo sint minime confundenda. Nam sr vequilibet modo correptius, modo productius pronuntispatium temporis non idem teneat necesse est, quaeadem pedurn ratione sei'vata. Ut ergo ipso suo
278 S. Aurelii A De Mwia,
aures mulceat, iIIa vis facit qua concinna ad
et ahsurda respuimus. Ut autem breviore temsentiatur cum celerius, quam cum tardius promitur,interest aliquid nisi quamdiu aures tangentur s(
Affectio ergo haec aurium clrm tanguntur sono, 4modo talis ist ac si non tangantur. Ut enim differt au
Sf. Aureliu Augustiu Despre muzicd, Cartea a fasea 279
clin urmE mr pot fi fdrd de cei dintAi'
1ll. - Al tt'eilea gen al numeribr, in tnsugi actul pronunpdtorululAl patrule"a gen aL numerilor, tn tnsdsi memoria'
ab eo quod est non audire, ita differt hanc vocem au
ab eo quod est alteram audire, Haec igitur affectioultra porrigitur, nec infla cohibetur; quoniammensura ejus soni qui facit eam. Altera est eriambo, altera iin tribracho; productior in piambo, correptior in correptiore; nulla in silentio'si numerosa voce fit, etiam ipsa numerosa sit nest, Neque esse potest, nisi cum adest effector ejus
similis est enim vestigio in aqua impresso, quodante formatur quam corpus rmPresserls, neque lerrcum detraxeris. Naturalis vero illa vis quasi iudiciquae auribus adest, non desinit esse in silentio,nobis eam sonus infert, sed ab ea potius? sive P
sive improbandus excipitur. Quare ista duo, nisidistinguenda sLlnt; et fatendum numeros, qui s
ipsa plssione arfrium, cum aliquid auditur, sono inauferri silentio. Ex quo colligitur numeros qui suipso sono, posse esse sine istis qui sunt in eo qaudire, cum hi sine illis esse non possint.
III. - Tbrtium genus nuruerorum in ipso actu
Quarturn genus rlumerorum Ln Lpsa memorla.
4. D. Asserttior. M. Attende igitur hoc tertiumquod est in ipso, usu et operatione pronuntiantis; et
utrum possint esse hi numeri sine illis qui sunt in me
Nam et taciti apud nosmetipsos possumus aliquoscogitando peragere ea mora temporis, qua etiampeiagerentur. Hos in quadam operatione animimanrfestum est, quae quoniam nullum edit son
nihilque p"ti.ii.-ilj:rt aurikrus, ostendit hoc genus
ilIis Cuobus lcoli 1f65] es,se posseT quorum unum rn
S. Aurelii i De Musica Liber
est, alterum in audiente, qu.ando audit' *U lexisteret, nisi adjuvante memorra' quaerrmus'
est. M. Considera igitur et quarhrm genls' eorum scl
si anima hos numeros agit' quos rn. venarum pr
invenimus, soluta quaestro est: nam et'in operatrone
esse manifestrrm est' et nihil ad eos adjrrvamur merr
Or"a .i de his incertum est, utnrn ope anlis animaeqnrrrfrr nflflllts. nulli du
de istis certe quos recrproco sprntu agrmus' rurrtr uur''I
est, quin et temporum rntervallis "1fl:Il-:'if.,:i"":1anima operetur, ut etram vohrrrtate adhibita multis mt
variari queant: nec tamen ut agantur' "11" :p::j;;;;*] ,. Videtur milu hoc genus sine. tribus caet(
e6ca n^cse Orramvis enim pro temperatronor^"".T:1respirationis interv-alla fieri r
"rri*u fieri, negare quis audi
-- ^]ii. ^olonnrQui crrrsus et sr pro orversitate corporum aliis celerior
,,'Iii, tardio.; nisi tamen adsit anima quae id agat' nY
l'V. - Quinturn genus nutnerorufti in ipso naturali judicio sentit
Er quinque recensitis numerorunt generibus quod
numerorum qui sunt in memoria: nam sr eos recoroal
depromimus? et clrm in alias "9gi'"]l:::t-.9*ttl:";i;;;ilquimus velut in suig secretis 'econditos'
;;i;"t, o""rlir* est eos esse posse sine caeteris' D'uv'rvrr caeteris; sed tamen nisi auditi'dubito eos esse srne
ffi*i, non mandarentur T"Toti1"1-tt-t*:^:::::Yt rugrL4Lr.
illisdesinentibusmaneant,iisdemtarnenpraecedentiimprimuntur.
antecellat.
5. M. Non resisto tibi, et ve'llem jam quaerere'
tandem horum quatuor generum praestantissimum iudi<
-i-i --Lri+rorer" rirrm illa tractamus' nesclo unde apparui
od est in iPso naturali iudjparilitate numerorum, vel t
in eis peccatr-rr, offend'imur'\on enim contemno quod
;i.;;;, sine quibusdam numeris in eo late*tibus'
;;;;ttrurn nullo modo agere potuisse' An forte
Sf. Aurctiu nugusArr' D"spre 'n"ai'c'd Cartefl
" $6@ 281
de n-ar veni in aiutor memoria' De altminteri' daci sufletu] ii face
or, chestiunea a
Iucra.re, 9i cE nuFaPt e c4 daci
nu ai sufletlilui lucrhtor' desPre
rin suflarea reciProc[282 ' nu-i
intervalele timPilor gi ci aqa-r
Iucreazfl pe ei spiritr-rl, inc6t pot fi 9i ""1"f in multe moduri prin
rJ*irri.t "r"..rtirr1"i, 9i tott'qi, * t5' '" fac6' nu-i nici o nevoie de
sunt f6cute prin sufletr.rJ lucr6tor? Care curs gi dacE' in raport cu
diversitatea co.pu"l;;;;, pentru unel9, 1ai reped3' pfT- -'tt*
mai incet, .r-i ,i*i", a"tlAt "rr*"i fiindci este de fa16 sufletrrl
c,are il face pe el. M.: Consideri-I, aEadar' 9i Pt 4 llaTtll=""-g:tvastrzicl,,al acelor ritmuri, care sunt in memonel chcr' daca pe ere
i.-*""r"* prin arnintire qi, ori de cAte ori ne lds[m puflaF -d-e
Al'e i'n camar[eamrntre, Ie lasam? raragl, p ate in chmirile
lorugi, rrl este? socot, ocult cE celelalte' D': Nu
mi-ndoiesc cE ele pot exista nu i-ar putea fi
totrrgi incredinfate-memoriei decAt numai anzite sau cugetate: Et'
d. ,."".", deqi r5mAn duph-ncetarea acelora' se imprimd totrrqt
precedAndu-I e arnlea. insele'
IV. e numeri, tn tnsdgi fireasca putere.de
Care Q.nume, dintre ceLe ctnct genurl de
se ri.dicd deasuPra'
5. M.: Nu rnd opun [re, qi aq wea totupi s6-ntreb pe care
pari(li)tatea numerilor sau suntem
ofensali ori d,e cAte o.i ." g'"9"9te in ei C-aci nu dispreguiesc {aptulcA |ie 1i s-a pirut .a, fetaL"*e numeri latenli in el' acest siml al
.ro.*o n-ar fi puttrt, in nici un c , sE lucreze' Sau socoli, Poate'
282 S. Aurelii L De Musiro, Li,ber
istomm quahror aliquod genus hanc tantam vrm pertirt
r.Uitrttis? D. F,gil,erJ ab illis omnibus hoc gei
distinguendum puto' Siquidem aljud.est sonare'
"orpo'i tribuitur,. t"U *1":.T:11"_.::'f::.Tl
.on'i. pttitrr, aliud operari num:.ro: vel, productius
"ort"pii"., aliud ista meminisse, aliud de his omnibue
urr.t,J".rdo .rrel abhorrendo quasi quodam natrrrali iure
sententiam.
6. M' Lge. nunc dic mihi quinqt'9-h:t'*maxime "*""IiJ.
D. Hoc quintum puto' M' Recte
;;;;;", de illis posset, nisi excelleret, judicare' Sed
![uaero) caeterorurn quatuor q""d P'Ty'e probes' D' Il
p'r.f""t quod est in-memoria; quia video ibi diuturnic
esse numeros, quam "lr* to"t't, ve} cum audiuntur'
""* ^g".*r.' iI. Pru.oonis erso fl.:'".t fo:111t1!i;;i|
;;; qi;;. ir, *.*oii+ ab ilfs atiis imprimi rau]o 1di*isti. D, Nollem Praeponere: sed rursus quomodo. rorc"oorr"* diutrrrniora-minus diutrrrnis' non video' [Ct
ifO61 M. Non te istuc Tov-eat' Non enim ti""' ,l:l-"li
i"*por"1ib"s, ita ea quae diutius abolentur' iis quae brt
ternpore transermt, praeferenda ?*t Q"i" o **5.diei'profecto est melior, quam multortl- di:.t*"
]i ri"pi""aa optandis to*p"'"*"s, melior est unius tlf""r", ir"rn plurium scriptio, si eadem res uno die legatr
q.r*"'pi.rribus scribitur' Ita numeri qui sunt in mem
eisi dirtius manent quam illi a quibus imprimuntrrr'
eos tamen anteponere oportet eis quos agrmus' non
corpore, sed irr anima: utrique.enim praetereunt',.1
""sJ"dorr", alii oblivione' Sed illi quos operamur)
nondum cessantibus nobis successione sequenhrrm vrder
rrri"..i, dum primi secundis, et secundi tertiis' atque
deinceps prioi.s posterioribus praetereundo conce
Io"r*,'dorr"c ultimos perimat ipsa cessatio' Oblivione
plures' sirnul mrmeri, quamus p"F1o*,, :lYry:1Y:;111"" ip.i aliquandiu marlent integn Quod enim post e
-r"rbi gtr.ti", in memoria non invenilrrr.' etiam post
di"- iam minus est: sed non sentihr ista diminutio:
284 S. Aurelii i De Musira
tamen falso ex eo conjicitur. quia non utique pridiecompleatur annus rePente totwn evolat: unde intelligiab iilo tempore quo inhaeret memoriae, incipere labi.
est illud quod plerumque dicimus, Tenuiter memlnl)
aliquid post tempus recordando repetimus, antequam pll
totr.urr excidat. Quapropter utrumque hoc numerorum ge
mortale est. Verumtamen facientes factis iure anteponun
1). Accipio, et probo.
7. M. Jam ergo tria reliqua lntuere, et eorum quoqlquod sit optimum et caeteris praeferendum, edisserct, ]
Non est hoc facile. Nam ex illa regula qua factis faci
oportet anteferre, cogor sonantibus numeris palmam t
hos enim sentimus audientes, et cum hos sentimus,
patimur. Hi ergo faciunt eos qui sunt in aurium passi
ium audimus: hi autem rursus quos sentiendofaciunt alios in memoria, quibus a se factis reipraeferuntur. Sed hic quia et sentire et meminisse anirnt
est, non moveor, si aliquid quod in anima fit, alicui quk
Liber
item in ea fit anteponam. Illud me conturbat, quom
sonantes numeri, qui certe corporei sunt, vel q
modo in corpore, magis laudandi sint quam illi, gui,sentimus, in anima esse reperiuntrrr. Sed rursus contlr
quomodo non magis laudandi sint, cum hi faciant, IuU f,ir fiant. M. Mirare potius quod facere aliquidanima corpus potest. FIoc enim fortasse non posset,r:l
non peccato primo corpus illud quod nulla molestia
summa facilitate animabat et gubernabat, in detercommutatum, et corrupti<lni subjaceret et mortl:tamen habet sui generis pulchritudinem, et eo ip5
dignitatem animae satis commendat, cujus nec plaga,
-urhr.. sine honore alicujus decoris meruit esse. Qr
plagam summa Dei Sapientia, mirabili et ineffabi'sacramento dignata est assumere, cum hominem sin
peccato, n,tn sine peccatoris conditione suscepit Nam
iras,:i humanitus, et pati et rnori voluit' Nihil horu:merito, sed excellentissima [Col. ff67] bonitate; ut nds
caveremu-s magis superhiam, qua dignissime in ist
286 S. Aurelii A ;. De Musba Liber
cecidimus, quam contumelias quas indrgnus excepi
anirno aequo mortem debitam solvelemus, si propter,r{potuit etiam indebitam sustinere; et quidquid s9cr91i
atque purgatius in tali sacramento a sanctis et meliorihin;[igi poi".t. Ergo animam in carne mortali operantei
passionem corporum sentire non mirum est. Nec c
ipsa est corpore melior, melius putandum est omne qr .'., '
^ -^l^ ^in ea fit, quam omne qr-rod fit in corpore- Credo
tibi videri verum falso esse praeponendum. D.
dubitaverit? M. Num Yero est arbor, quam videmussomnis? D. Nullo modo. M. Lt. ejus forma in animahujus autem, quam nunc videmus, in corpore facta
Qria.'e cum e1 verum falso, et anima corpore meliorverum in corpore melius est quam falsum in anima'ut hoc in quantum Yerum, non ln qlranfllm rn corP
fit, melius est; ita illud in quantllm falsum. nonquantum in anima fitr fortasse est deterius. Nisi qu
habes ad haec. D. Nihil equidem. M' A:udi aliud qu'
sit, ut puto, vicinius quam melius. Neque enrm
quod decet esse melius, Quom id quod non decet.
Irno fateor. M. At tn qua veste decens est mulier, in eadt
virum indecentem esse posse, quis ambigat? D' Et hd
manifestum est. M' Quid si ergo folma ista numerordecet in sonis, qui allabuntur auribus, et dedecet
anima, cum eos sentiendo ac patiendo habet,magnopere mirandum est? D. Non opinor. M' Quiddubitamus sonantes numeros atque corpore(praeponere iis qui a-b ipsis fiunt, quamvis in anima fiar
quae corpore est melior? quia numeros nume:eJficientes factis, non corpus animae praeponrmCorpora enim tanto meliora sunt, quanto numerosiot'talibus numeris. Anima vero istis quae per corpus accipi
carendo fit melior. cum sese avertit a carnalibus sensi
et divinis sapientiae numeris reformatur (o)' Ita quip
in Scripturis sanctis dicitur: Circumiui ego, ut scirem
consideraretn et quaet'erem saPlenttam et numerurl(Eccle. VII, 26). Quod nullo modo arbitrandum est
St. Atr'letiu AWwtiu D:esprc mtrzid CortetoWaq %37
$t'tdt'ei#6 ce so Poate tnleleot0t de mffe sacffiflrent de
Nu-i de irrirare deci cd sufletrrl Iel irrsuqi este mai bun dec8l
ce se lnt6mPld in el este mar
tla in corP. Cici cred cd P se Parg
ci adeviratul trebuie presupuit falsului' i'' Cine T#ffiil.13':a acesnria ined'
aum.9rcorPul,
adwErarul in corp.€ste nrai bun decltt hleul in sullet' Dar' pretrrm
affist8.eEte mai bun intrlr c&t cte adevdrag nu irrtnr cet ede f'6Cut
in corpraqa acela wtedt este fdcut in sullet-hineinPles' M;: Aucio Pe altalmai invecinattrdedt rnai hun6'o.*" o" €e ouvfuio dee$t eeea @ nu ffi crrvine' D'i Ba dimpouiv6't
chiar mdfirrisGso" M,: Dar cirte ar ga lendoialfl c6'-in vgernflnyl
h care muierea e decent6, inlot acelaqi, bErbatul poate eA fi*
ir,a"."tttl D.: $i asta-i invederat' M': Ce, dnei forma a(Eastale
nurnerilor to cr$ine ln sonurile care li 6e strecoari ur,echilor, gi nu
ee Lawine fn aufli4 c6nd ii 6rePe ei aimlind ei Pf,timind" este oale
*,lr"t, aqa de mirare? D': Nu ffi;ffffi.fruXffisuflet, care este rrr8r
r numerii, f6cutelor
crr c6t' surt.nuii mffiexraae{r
288 S. Awehi i De Mwi;co Liber
his numeris dictum, quibus etiam flagitiosa th
personant: sed de illis, credo, guos non B co-ryor.g acl
.rrit ro, sed acceptos a summo Deo ipsa potius impri
;;.ti. Quod quale sit, non hoc loco est cbnside
Y. - Anima an a corPorc ptatiatur, et quomodo sentiat' '
,8. Verumtamen ne illud occurrat' arboris vital
meliorem esse quam no$tram, quoniam non accrP
sentiendo a c,orPore numeros (nullus enim ei sensus esl
aiiig"",". co.rside.and,o' :-tt r1:** revera.nihil t" *tIq.ro'd di"i w audire, nisi aliquid a corpore in arrima tiei
dJ p"r*b.,r.dum est fabricatori t'"tP:ti mlteriam 111modo tnim"t, subdere. Nunquam enim aruma est c
J"t"rio*; et omnis ruateria falrFcatore deterior' Nullo
[iirr, ..ri-u fabricatori [Cor: l16s] corpori est sub11c
riateries. Esset autem, si aliquos in ea numeros corP'
op"r"r"trr. Non ergo, cum audimw, tiunt,ln anima numt
i.b-il q";. ir, .orii. cognoscimus' An aliqu'.1t:llltl .
q"id "i, ergo quod in-audiente contingit? M' Quidqdr
iif"a ri q.roi foi"..e invenire aut e'xplicare not. possumrjuuu q&
""* *a iroc valebit, ut animam corPore meliorem esi
dubitemus? Aut cum hoc fatemurr Potenmusne operSp
corpnri et numeros rmponenti eam subdere'; -lli'l*'ifabricans, haec autem materies de qua et in-gua.numer9,:q
"[;ffi il;i""tr.? Quod si credin"'s, deteriorem illar
credamus necesse est. Quo quid miserius, qurd detestahiliri
"rJi po.otZ Quae cun-ita sing.conalor equidem'
;;:ii"""re dignabit"r. quidnamatque disserere. Sed si hoc Propter'.u--f -
nostrum infirmitatem mrnus pro voluntafe. succtiuDcrrr'
,lo, ipsi alias sg'o'i""' id investieabimus''IIOD rPDr orrod . tl
intelligentioribus inve "":y;;;fflatere Patiemur: non tamen l
;;""it" amitterc. D' Tenebo istud inconcussum-si P"*.t?iet tamen latebram istam non esse impenetrabilem nobrg
velim.
Y. - Pdtimegte oare sufletul de la corp, 9i tn ce chip simte'
nou6 imPenetrabilh,
29O S. Aure\ii. i, De Musina Liber
9. M. Cito dicam quid sentio: trr vero aut sequere'
etiam praecede, si ',,tlebis, ubi me cunctari et haesi
animaiverteris. Ego enim ab anima hoc corpus erumal
.., frr., nisi inte"ntione-facientis'.T* t ttl? q:-'-l:li:iilr.o ptti arbitror, sed facere de illo et in illo tanquar
.obj""io divinitrrs dominationi.suae: aliquando ta.'ne: "lIfaciiitate, aliquando cum difficultate operari' quanto p
eius meritis magis minusve iIIi. cedit natura corpore
iorporalia "rgo qr*"",mqu9 huig corpori ingeruntur
objiiiuntur i.io""",rt,-non in anima, sed in tO::.::''aliquid faciunt, quod operi eius- aut adversetur'
"ongruat. Ideoque cum renititur "{:::tuld, :t Ttt::
,iUi".rrU1""t** 1., operis sui vias difficulter impingit' fi
oit"rtior'ex difficupate in actionem; quae difficultas propte
attentionem, cum eam non latet, sentire dicitur' et
,o..rlrr. dolor aut labor. Cum autem congruit quod infe
aut adjacet, facile totum id vel ex eo quantum opus est' rI
sui operis itinera traducit. Et ista ejus actio gua suum corprll---^-i ^1i..--^jr- -,^-iom
nront6'convinierrti extrinsecus corpori adjungit' clllomam p
q"iJa^* adventitium attentius agrtur' noi latet, sef 1
ctnvenientiam, cllm voluptate sentitur' At cum desunt
quibus corporis detrimenta Leficiat, .egestas consequrtur; (
f.','^" ^"tio.i"
difficultate cum fit attentior', et talis ejus ope-rati
non eam latet, fames aut sitis, aut tale aliquid appellat
Cum autem suPersunt ingesta, et.ex eorurn onere nascrrq
J*t""fa"t operlndi, ,'"qti" hoc sine attentione fit; et cun
talis actio nJn latet, cruditas sentitrrr: attente etiam operattt
""* q*it superfluum, si leniter, cum voluptate; si aspert
"u* iofo.".'Morbidam quoque perturbationem corpo
attente agit, succurrere appetqns Iabenti atque diffluenti;
fr"" ""ti.'." non latente morbos et aegrotationes senti
dicitur.
10. [Col. 1169] Et ne longum faciam' videtur r
anima "*, ,"rrtit in corpore, non ab illo aliquid pati'
* "1r."
passionfius ltttentius agere) et has.actiones sive facile
propter convenrentiam, sive difficiles propte
irr"ort errientiam, non eam latere: et hoc totum est quor
Sf. Aurcliu Augustin, Despre muzicd' Cartea a $asea 291
9. M': Yoi zrce rePede ce
orecede, dacivei fiin stare, unde
i", "rit. Eu, irltr-adev[r, nu soc
cdtre suflet decAt numai gi
nici nu socot cd suflenil P6timeg;;til;;ilf"".r- d#n sup's'lui dominatiunii sale' cd' urleorr'
Iucreazd totuEi ", f^d#tt, J#";*u-"" a'ncultate' pe cflg datorit[
..".ir"f". lui, ii cede* 26. hi. mai mult sau mai pufin' natrrra
corporal5. CorPoralele deci,
extrirrsec acostur corpl rru lrr
care sau i se-ncontreazi lucr[riacee&, cAnd i se oplrneo-mpinge cu dificultatedintru dificultatea in aclrune; care dificultate' dirr canza atenlrer'
cum nu-i rarnane ascr.rsd, se zice cd Simte, iar asta se nurneqte
arr.." sau chin. CAnd insl ceea ce se vAr[-n16untru este congruu
sau se-nvecirteazd-. pt tot'e asta' sau cAt este necesar din ea', -o
i;;;;a"t 1* "iilt lucririi sale' $i aceast5 acliune a sa' pnn
care-I adaugd pe corpul s6u corpului convenient extrinsec' fiindc['
clin cauza a ceva venit din afar[,., este:efacd
prin aceastd dificultate a ac(ruml'
mai atent, 9i o astfel de lucrare a s nu-i r[m6ne ascuns6' se numegte
lbame sau sete .", "tt'" a"-acest fel' CAnd insd sunt prea multe
ingeratele qi dintm p""*;i"! se naqte dificultatea de a l'ucra' nici
asta nu se fac,e firri atenge; 9r, cu
se simte cruzimea: intr-adevsuperfluul:Desigur, mos6.-i vin[-nacliune nertrmAnAnd ascr'rnsi,
10. Si, ca s5 n-o mai lulgesc :" q".t" c[ sufletr-rl' cA^nd
simte in corp, nu pdtimeqte """" d" la eI' ci lucreaz6 mar atent
i"it" puai#.1" t i, qi c[-aceste acqiuni' fie uqoare din cauza
convenienlei, fie dificile din cauza inconvenienfel' lt: r[mAn
ascunse; 9i asta toat[ este c'eeil ce se numeqte a simli Dar ac'est
', De Mrtsba Liber2gZ S.-e"'aiil
senlire dicitur' Sed iste sensus' qui etiam dum nihil sentimu
inesttamen,instrumentumestcorporis'quodetne$t larusrr, ttrv "* -temperatione agitur ab
i ^-:^ -,,* qttcnlronel
rmu'I
et mobilissimurr' ul aurrplrs' uahr-.midrm, in tactrr terre n ethumtourl, ur EULU !'^
cum quiete, ti "' qt-'*Jito;.ll ":'::::,:*,:%til1$;ililttH:"H#;-;;;"sione cesserunt cum aute:
;:l,"i:1tri:' J.1fi:ffi #I"T.;;.', ;' :::=:.:.0:il::"#:H. ";i;? il;;*" "e"
p a' s ionibus corp oris'pu'
animam exhibere cum sentit' no" ea"dem passiones recryer
11 Quapr_opt:r :: * :r;#Tffiiffi]H;
ar-rres animatum membrum esse rruu'e
1-' -^^.1^ ll.y' cr:rn .rn.iJ q""d in eo membro t'*1:tg
Dutamus aut c€Bsale Posse
^rr "od"* modo movere co
aut eodem mooo rlruY'j
suae. quo movebat antecruam ill€ l[an-rsrstu
ffi"il;""t;; aliter' M' Hoc "ql *l'-:"'^T'#''i;lil*lT#:'J fiH";,; p"f;z a Jta est M' Non igi
absurde credimus *;;; t";t i"i*"1'**'il'lllift,:::ffi:"",, ;il q"" "rio lomine
commodius signt
ptr.rr,t, non latete cum sentrt'
sr,
simt, care, chiar 9i cAnd nu
este instmmentrrl corPului, c
in lucrare de cdtre suflet, ca intr
prirrtr-o anlrlTre
folosite cele care
a?ecteazhcorpul cu o arulme' ca itate' qi va {i dat Ia
;;it;t".i -ti atente,. aco dea sau, "rrl,"ij|"ffi.1ff1i:JJ
oic mai Put-in' M': Ce' nu concezt
oare c[ aceleaqi urechi sunt un *"*hru animat? D': Conced' M'l
Cum, aEadar, ceea c€, in acel lelovindu-l aerul, socotim not o
Nu mi se Pare decAt numar gr
deci nu trebuie oare m[rtrrnsrtD.: Aqa-i. M.: Nu credem, Pnn t
,", ".Prt il", sau oPeraliunile' s
comod, semnificate, nu-i r[mAn ascunse sufletului' cAnd simte'
254 S' Aurelii i De Musira
72. Hae autem operationes, vel praeceden
corporum passionibus adhibenturl ut sunt cum
oio.r- nostrorum lucem folmae interpellarr-t, aut in !influit sonus, aut nalibus exhalationes, palatocaetero corpori quaelibet solida et corpulenta admove.l
extrinsecu{ vel in ipso corpore de loco in locum mi1
aliquid sive transit, vel totum ipsum corpus suo ahep
porrd"r" movetrrr: hae sunt operationes quas adhibet ani
praecedent bus passionibus corporis; quae delectant
associarrtem, of{endr-rnt resistentem. Cum autem ah ei
suis operationibus [Col. 1170] aliquid patitur, a sei
patitur, non a corpore; sed plane cum se accor
"o.pori, et ideo apud seipsam minus est' quia colpus
minus quam rlPsa est
13. Conversa ergo a Domino suo ad servum sl
necessario deficit: conYersa item a servo suo ad Dorni
suum, necessario proficit, et Praebet eidem servo facilli
vitam, et propterea minime operosarn et negotiosam, i
quam propter summam quietem nulla detorqY."?tl
uit"rrtio; silut est affectio corporis quae sanitas dici
nulla quippe attentione nostra opus habet, no-n g-ui1
tu.rc agif anima in corpore' sed quia nihil facilius
Nam i., omnibus operibus nostris tanto quidqurattentius, quanto difficilius operamur' Haec autem sanit
tunc firmissima erit atq te certissima, cum pristi4stabilitati, certo suo tempore atque ordine, hoc
fuerit restitutum? quae resurrectio ejus antequam plenissit
intelligatur, salubriter creditur. Oportet enim animam
regi a supeliore, et regere inferiorem' Srrperior illaDJus est, inferius iIIa solur corpus, si ad omnem et
animam intendae' Ut ergo tota esse sine Domino, t
excellere sine sen'o non potest. IJt arrtem Dominus ei' ita servus minus. Quare intentamagrs est cluam rpsa, rta scrYus rrllltub. vu
Domin m intelliSit aeterna eius, et magis est, magisque
etiam ipse servus in suo genere per illam' Neglecto aur
Domino intenta in servum carnali qua duciconcupiscentia; sentit motrls suos guos illi exhihet, et mi
ff. A"-ru Arrgr.tt", D"rP- -"r*' C"tu'" Wffi12. Aceste operaliuni ins6 sr-rnt date la iveald fie prin petimidle
precederrte ale corPurilor,lumina ochilor noqtri sa
r',xhal6rile sau, in palat, gusturile," .f.opi" din afare iridiferent ce solide qi corpolente' fie intm
trrsrii.o.pul migreazl,ceva sau trece din loc in loc, fie se migci tot
,:o.prl insugi frin ponderea sa t".u ? altuia; acestea sunt
upJrrpr.it" i. "...Ie primeqte sufletul nrll freggdenPle patimiri
iccotprlui,'care il deiecteazS pe el, asociindu-li-se' i1 ofenseaz['
,, ,r.iia* fi-se. C6nd insd p6rimeqte ceva de la aceleaqi operaqiuni
i" .uI", de 1a sine insuqi patimegte, nu de Ia corp; dar' absolut'
oum se acomocleazd pe sine corpului; 9i de aceea este mar pulan
trp a" sine insuqi, dJo"."ce corpul este plrrurea mai pufln decdt
el insuqi.
13. lntors deci de la Domnul sau la servul s[u, pierde cu
necesitate: intors, iarflgi, de Ia sen'u] siu Ia Domnul s6u' c64tig6 cu
necesitate qi-i oferd aceluiaqi serv o viafi mai uqoari qi' de aceea'
rninim ingreunat6 qi nelinigtitd, la c.are, din cauza supremer
quietudini, nu-I poate intoarce nici o atenlie' precum- este
,if.qir.r", corpului care se numeqte sindtate: nu a-re' intr-adevdr'
nevoie de nici o atenlie a noastrS, nu fiindc6 atunci sufletrrl nu
face nirnic in corp, "i fiind"a nu face nimic mai facil' Cbci' in
toate lucrdrile noastre, facem ceva, cll atAt rnai atent crr cAt lucrb'rn
rnai dificil. Aceasti sirndtate insi afirnci va fi atotfermd 9i atotcertd,
"6t d, d".ig,o, la timpul gi ordjnea stabilitd, acest corp va fi fost
restituit strXvechii sale stabilitaF'u', resurecqie a sa' care, mai inainte
.a ." i.t1.I.rgd pe deplin, se crede salu-bru'. Se cuvine, inlr-adev[r'
g'i "a
.uiletul"s[ire imp5r5lit de c[tre superior, 9i s[J impdr[leascd
i* irrf"tior. Superior lui singr-u Dumnezeu ii este, inferior lui singur
corpul ii este, dac5 1ii ."i,,,'t de tot 9i intreg sufletul' Precum'
uq.'d*, f[r5 Domn nu poate sE fie tot, aqa nu poate s5' exce]eze
[6r[ serv. Precum insd Domnu]aga servr-rl, mai Pulin' I)rePtaceeternele Lui qi este mai multservr-rl tnsugi, in genul siu. Neglij
prin concupiscerrqa carnald de care este condrrs, intru serw' srrntcl
miqc[rile .LI", p" care i le efibl aceluia, qi este mai pulin; nsi
296 S. Aurelii i De Mwica Ltber
est: nec tamen tantum minus, quantum rpse servlrs,
cum maxime est in natura propria' Hoc autem
dominae multo minus est quam erat, cum illa ante deli
ma€rs esset.
14. Quocirca mortali iam et fragili, cum m
difficultate atque attentlone dominatur' Hinc illiincurrit, ut voluptatem corporis, quia ejus altentronr cl
materies. pluris aestimet quam ipsam sanitatem,
attentione nulla opus est' Nec mirum, si aeru
implicatur, praepbnens curam securitati' Convertet
autem ad Dominum, major curlr orifirr, ne avertatur; d
carnalium negotiorum requiescat impetus, effren
consuetudine diuturna, et tumultuosis recordatron
conversioni ejus sese inserens: ita sedatis motibus
quibus in exteriora provehebatur, agit otium inlrrlib.rr-, quod signiiicatur sabbato; sic cognoscit
Deum esse Domirrum suum) cui uni summa liservitur. Non autem illos carna-les motus, ut cum Iibet
ita etiam cum libet exstinguit. Non enim sicut p
in ejus potestate est, ita etiam Poena.peccatl'qutppe r'ts est ipsa anima, nec ad opprimendos lasci
*oi-rr. suos idonia sibi remanet' Valentior enim peccat
post peccatum divina lege facta imbecillior, minus 1x' est aufe.re quod fecit. Wti. ego homo, gurs [Col' 1
me liberabit-de corytore mortis hujus? Gratia Dei per
Christum Dominum nostrum (Rom' YII, 2{, 25)'
igitur animae servans impetum suum, et nonolJxstinctus, in memoria esse dicitur: et cum in aliintenditur animus, quasi non inest animo pristinus
et reyera minor fit, nisi antequam intercidat, q
simrlium vicinitate renovetur'
15. Sed velim scire, utrum te adversus ista nihil
D. Probabiliter mihi dicere videris, nec ausim resistere' '
Cum igitrr ipsum sentire movere sit corpus adversus illt
mot rni *t i. eo factrrs est, nonne existimas ideg nos n
sentire cum ossa et ungues et capilh secantur' non qula
, chiar qi cAndacest delict al
a era mai mu-lt
inainte de delict.
14. Prin u-rmare, ll dorninfl cu mai mult6 dificu]tate pe deja
muritorul qi fragilul. b.-*ici cade asupra hri eroarea ca' fiindci
materia sarevine in atenlia lui, s6 estimeze mai mr;lt voluptatea
corpului decAt insaqi s5n6tatea,
$i, prepunAnd securitdlii grija,necazuri. Convertindu-se Pe s
mai marea griii s6 nuneinfr Anatul, Printr-o cons
r:arnale, inserAndu-i-sc Pe sinconversiunii lui; aga, Iinigtitelntru cele exterioare, real:rueazil intrinsec oliul liber' care este
cunoaqte ci singur Dumnezeu este
se serveqte cu suprema liberlate' Acele
stins chiar aqa cum ii place, precum le
dci nu, Precum este in Potestetea sa
pflcatul, este tot aqa 9i pedeapsa pdcatului' Mare lucru.este'
intr-adevhr, insuqi sufletrrl, qi nici n
' GraPia lui Dumnezeu Prin lisul
Christos, Domnul nostru (Rom' Y11,24,25)' Migcarea sufletului'
agadar, slujind pornirea sa, 9i nestin e in
-"*ro.i"; qi; "a.rd
spiritul tinde lntru este
spiritului iJduntru strdvechea miqcare mai
mic, in afar[ de faptul ch, mai inainte s[ piar[, este renovat pnntr-o
€urume vecindtate a sirnilarelor'
15. Dar aQ wea si qtiu dacd nu te migch nimic impotriva
acestora. O.: imi pare cE vorbeqti verosimil qi n-ag indrizni sd md
opun. M.i Crrm, agadar, insugilmpotriva acelei miqc5ri care s-
de aceea nu sim{irn noi c6nd se
i De MusicaLiber
29,8 S. Aurelii
in nobis omnino non vivunt' norl enim aliter a'
continerentur'"' -" *"* h rr aut "'"*ji"]li i5rilffi#@ntrnereiltrr auu ed quia minus b-bet
suam in serenda ento,.quam ut moqaere penetranlur) ,ro* "it ille adversaere pcnetranlur' ,,o*
"i1 ille adverst
il,i po':Ll :l#:Ti,:T#, il.l1'""a,i vira cu1,i
:;f I'i'J.Tfi ;":l'fi fi ::;"*'":'t'^"-:1:l*il;;ilffi ':nhH':'ylmT-":.T::.1":ffi :X"#'lli*:
pa$tirurroD ""' r ". -Probo et assentror' i
vl r n rcr se y 17 :" :
* : :::' :' :;:r#:;;t
dbi videan'rr exceuere. j] XIH;ffi .J-ri.."* a".".: -r- ^l- rfl-nllll tltl\.ru '{
-"- l- '- l:-^romrrs- ru51 cnfoo 'u[ rourvrrL"" -- /
r d,rrn audimus rndum audimus uts
iisdem in memlabsfialrflrmhos etie anirnactu eactu et
quomo.do '"o" "1-,.*^^;; silentio non recordans E
audiendo movenris'::"u?il#"":o.ir. nz.
"d""f *sui? D. Accipio ]tl*. --^^-+onfrn,es illi iudiorrri? l)' Accrpro'"'*",i-ri
pt"estantiores illi iudicenturmanendumne arbitrarl
s,nt ad corPs, qo*'o + t[''::l'.-"d".::T, IT,t'fff; . :#ir.rnt ad corP$': q"*" l"rrr;; ;n, +r sunt in silerrtio,D. Liberiores mihi udt
E. n"A-" nry*n, O"tp* **t"a Carta' a';reea 299
fiindcd acestea nu triiesc absolut deloc intru noi' c[ci aUa 11c19Larsuntztcil,atAt
se zice cilarbori gi-n
rePusd, nu
nimic din suPrem[ Prostie, alta'
C[ci in una lipsesc instn-rmentele
;;J"i;1;h.a, p[timirile insele D': Aprob qi asirnt'
W. - Ordinea genuilor numerilor Ei numeLe lor'
16. M.: intoarce-te, aqadar' dimpreund cu mine la ceea
ce ne-am proPus qi raspu"de care amlme' dintre cele trei
rrai prestant, decAt numalT Poate' rr
suntin acfiune sunt de preqys-c9]o1
alta., decAt numai ql tttl#*i iiitta"a ei sunt f[cdtorii' ceqtilalli'
tdcufii de cbtre .i, pti" aceeaqi raliune qi pe abeqtia care' in
;il;" ;; sunt i,.iiuntru, in suflet' se cuvine s6-i antepunem
,*iJ. ""t" sunt f[cu1i de cdtre ei inqiqi in memorieT precum mr
in mai inainte' U'iNu socot absurd rE'spunsuleri, care sunt intruce chiP ii discernichiar gi cdnd, in
I face ceva armonios Prin sPalii
nt ai sufletului miqcdndu'se Pe
ceqtilalf ins[ sunt ai sufletului
migcAndu-se, intn-r d a1)zt)pe sine':,t"gi impotriva p[timirilor
,,..p"f"i2 D.: Mie *i " p*'-o ai liberi cei ce sunt in thcere
decAt cei ce sunt arli f" iveal5 nu numai cStr:e corp' ci chiar
3OO S. 4"r"lii-i. De Musi.ca Liber
oui non solum ad corpus' sed ad passiones etiam cc
:;;;;;; t- Distincta a nobis' "t 'r-"ft'd1T-T:'i;;ib;-.rdinata video quinque [Col' 1772) gen
.ffi;";, q,ribr., si placet, tmpola+us congrua Iocab
ne in reliquo serrnone pttrrlt"tt ""ifi" ti""* retrus uti nece
;;;.-d; vero. M' vo"tttt" ergo prirni ludfr,alf'ffiYoro*.r.or"r, tertii occursoresr quarti recordabiles" quil
il;il; ,' Teneo, et his nominibus utar libentius'
lflIl. - Nurneri jud'iciales an'sint immortales'
17. M. Attende igitur deinceps? et dic mihi' gui
istorum immortales tibi videarrtur? arr omnes surs t
iJl "tq""-"*raere existimes' .D'
Judiciale: "*t-,ioTto,"l"..t"svideo-veltransire"u1n.rylll:1*^:::iUti-""" deleri. M'Tarn' certug es de istortrm rnmortarrte
+ram de interitu caeterorum; "" j'I*"ltt* -T11 J-":"ti"r*a". sint, oporLet quaerere? D' Quaeramus sane'
;1;;;;; .,r* rliq"toto. correptiut,ti"" P1:11:l:t::;;;il',;;po',* Iesi qua simPlo 1$
dunlurn I
conveniunt, versum p'iountio' num offendo ulla f
judicium sensus trri? D' Nqui correPtioribus et quasrqu wrrvl/*-^*--
.
pot"r, pt . temPoris-occup*t: q*T" "Yl'il*1^Y:-";:lil.-1"a1"i"f", ".go
illi numeri si vinculo tempons rn tal
.^dh^ +pnprcnlrrr- ouAnto isti sonantes digesti sunt; possenr-l--^+i,-- ^-l^- iomhroductius eadem iarnb
D. NuIIo modo' M' Igi
apparet hos mora tempomm? qui iudicando praeside
non teneri. D. Prorsus aPPa"ret'
'18. M. Recte annuis' Sed si nulla teneren'
q,r..,. oilr ", p ro dy 91ius., t " e itlTi l,'1i :::t'-'il31"bj
;;["rt"", *..or, .,ihilominus ad iudicandum adht)erentt
;;; ;"t" si ederem unam svllabam quanta mq
;;;;; (rre m'ltum dicam) tres passus incedentis''
aliam duplo, atque ita,.deincept iT ]Tq11:1:l;;di.*";' simpli-et dup)i lex illa rrihilosecius se
Sf. Awvtfu AtBwtin, Deeprc muzid. Cartcaovseo 3Ol
Numeacd-se deci primii iudiciali, secunzii, progresoriDo, terlri,
ocursori2ur, qua4ii, recordabili, qufnlii, sundtori. D': Primescgi md voi folosi cu plicere de aceste nume.
W. - Sunt oarc numedi judiciali nemuribi?
17. M.: Ia, deci, in continuare, searna 9i spune-mi care anume
de niciricAt dervale; qi
o silabide o durati cAt se petrec trei pagi ai unui trecdtor, qi alta, dublu,qi aga ag rAndui, in continuare, atat.de lungi iarnbii, s-ar pdstraia.e .,i"i un fel de urmare legea aceea a simplului qi dutrlului,
3O2 S. Aurehi Arywtini De Musia I'ifur @'s
nec tarren naturale illud iudiciuur his dimensionibusappro.bandis adhibere Pos8omu6. Arl tibi non videqu? D'
N}are non llossrru ita videri: narrl nrea gurdern sentontia
reb in aperto e'st. M. Tenenhrr ergo et hi iudiciales nonnullie
finibus iemp"rralium spatiorum, quo6 in iudicando exoderenequeunt, et quidquid excedit haec spatia, noqassequuntur ut ludicent: atque ita si tenentur, quomodo
Sf. Aureliu Augustin, Despre muzicd Cartea a Fosea ' 3O3
qi totuqi nu am putea folosi, spre aprobarea acestor dimensiuni,acea putere de judecat[ naturale. Sau gie nu !i se pare? D.: Nupot nega cd aga se pare: c5ci, bineinfeles, dup[ p5rerea mea,
Iucrul este ldmurit. M.: Sunt 1inu1i, prin urmare, qi acegtiajudiciali in anumite limite ale spaliilor temporale, pe care nu lepot depEgi intru a judeca, qi, orice depdqegte aceste spalii, nu-s
potrivili sd judece; dar, dac6 sunt linu1i aqa, nu v6.d in ce chipsd fie nemuritori. D.: Nici eu nu vdd ce sd rdspund. $i, deqi
prezum rnai pulin acum despre imortalitatea lor, nu infelegtotugi prin ce pact sunt dovedili, de aici, muritori. Cdci se
poate-ntAmpla ca, oricAt de mici spalii pot ei judeca, si poatipururea asta, fiindcd nu pot zice ntci ci sunt qterqi, precumceilalli, de uitare, nici cd sunt atAt timp sau se extind in atAta,
cdt timp se rosteqte sonul qi in cAt se extind ocursorii aceia,nici cAt timp se rostesc sau se produc cei pe care i-am numitprogresori, c[ci gi unii, gi allii trec dimpreund cu insupi trmpullucr5rii lor; acegtia judiciali insd in ins[gi firea omului d[inuiescin mod cert, nu qtiu dac5 gi in suflet., Pentru a judeca desplecei ce li se ofer5, degi variazi de la o scurtime certd pflni la ooert[ lungime, aprobAnd intru ei cele armonioase qi damnAndoele perturbate.
19. M,r Concezi m[car c[ unii oameni sunt ofensali mairepede de nurnedi care qchiopflteazd, al7i, mai tAlziu, 9i c[ cei
rnar mulli judecd numai qi numai dintru compararea celor irrtegri
ou cei viciogi, ori de cAte ori ii vor fi auzit pe unii congrui, pe alfi,incongrui?1D.: Conced. M.: De r-rrde socoli totuqi c6 existb aceast[diferenl[, dac[ nu fie prin fire, fie prin exercitare, fie prinamAndou5? D.: Aqa socot. M.: Teantreb deci daci ar putea cinevas[ judece gi sd aprobe, uneori, intervalele mai pre,lungite, pe care
altul nu le-ar putea? D.: Cred cd e positril. M.: Ce' cel ce nu poate,
dac5 se exerseazd congruent gi nici nu-i chiar aqa de intArziat, nuva putea, oare? D.: Va putea, desigur. M.: Pohr-se oare intindeuceqtia, intru judecarea celor mai prelungite, pAn6-ntr-atAt, incAtsd poati cuprinde prin acel siml judrciar spaliile dutle qi simplerile orelor sau ale zilelor, ori chiar ale lunilor sau anilor, degi ar filmpiedicali cel pulin de somn; gi sd le aprobe prin semne alernigcdrii proprii, care le exprim5 voinla, intocmai ca pe acei iambi?
Sed quanquam de immortalitate horum iam min-ys
p""""rr^"m, Rorlr tamin Quo Pacto hino morteflfsLonvincantur intelligo. Fieri enim Potest? ut quantactrmque
spatia iudicare possunt' semper id possint, quoniam non
,iort olt t*, aut oblivione aboleri Posslrm dioere, aut tamdiuesse vel in tsnhrm"extendi, qr-lamdir.r so4
quann m eilendrurnrr occ'uftlorles ilh, autvel quantum prdy,STIT res vocaunruq nanl
"infu; .""r'ipso- ternpo suae transeunt: hiautem iudicialis, utrum et in anima nescio' it ip::,rffI.:hominis natlrra manent, iudicaturi di oblatis, quanquiini a
usque ad certam longitudinem varienttii,''hi" ,t,r*..oo, et pe,rnrrbata danrnando' l
sint immortales non video. I)' Nec ego vidm quid re+ondeam'
19. [CoL ll7$|1 M. Saltem illud concedis, alioe homicitius offendi claudicantibua numerie, alios tarditlso et
pleroeque nonniei ex comparatione integromm iudicore,iti*".r,cum et illoe eongnros et illm incongruos audiorint'D Goneedo. M. Ijnde tandom hanc di{ferentiamexistere, nisi aut netura, aut exercitatione, aut utroque? D'gic,arbitror. M. Quaem igitur utrum pmsit aliqub aliqrrando
productiora intervalla iudiearc et 'aPprobarc' quae alius non
poesit, D. Credo w pos*.ili" Quid? ille qui non potest,'
se orerceet @rryuenten, 'noc adeo taldus eig'nonno poteri
D. Poerit vtro. i,4 Nhun in tarrhrn:prxr.Ett isti profimreprodlrciora',|udicandor=ut horanun" vel dierum, vel etitmensium annorutrtrt*e duple.et-,eimph sPstla' cum- ffilt(somno interpediantur, sensu illo ludiciario' poaeintcomprehendere, ef, tanquem illos iarnbos motionis nutihue
approbare? D, Non Possunt. M' Quid ita n.-n possunt' nisi
304 S. Aurelii De Musi,ca Liber
quia unicuique animanti in genere Propno, proportuniversitatis, sensus locorum temporumque tributusut quomodo corpus ejus proportione unive.rsi cor'1
tantum est, cuJus pars est, et aetas elus propoftrone
saeculi tanta est, cuius pars est; ita sensus ejus actrom el
congruat, quam proportrone agit universi motus? cuius ha
pars est? Sic habendo omnia magnus est hic mundus, t
.u"p" in Scripturis divinis coeli et terrae nomimrncupafur, culus omnes partes si proportione mlnuitantus est; et si proportione augeantur, nihilomimrs 1
est: quia nihil in spatiis locorum et temPorum per serpi
rn*gn * est, sed ad aliquid brevius; et nihil rursus inper seipsum breve est, sed ad aliquid malus, Quapropte
, -_ -^ti- ^^-^--.i hr-ur,t" naturae ad carnalis vitae actiones talis
tributus est, quo malora temporum spatia judicare nr
possit, quam intervalla postulant ad talis vitae-usupe.tirr".riir; quoniam talis hominis natura mortalis e
etiam talem sensum mortalem puto. Non enim frustconsuetudo quasi secunda, et quasi affabricata natur
dicitur. Videmus autem velut quosdam sensus novos ijudicandis cujuscemodi rebus corporeis consuetudino
affectos, alia consuetudine deperire'
VIIII. - Numeri caeteri judicialium etamini subiiciuntur' ;
20. Sed quoqLro modo se habeant hi numeri iudicialesieo certe praestarr-t quod dubitamus, vel difficile pervestigamus
utrum mortales sint' De caeteris autem quatuor generibus
nec quaestio est quin mortales sint; quorum etsi quosdarn
Sf. Aureliu AuEustiru, Despre muzid Cartea a gasea 3OS
nu pot ast{el, decAt numai fiindcE fiec5rriropriu, i-a fost atribuit, in proporfialocurilor qi timpurilor, ca, precum ccirJrul
cdrei pd4i, toate, dac6 sr-rnt micqorate-n proporlie, atAta este, Ei,
dac5. ie mdresc in propo4ie, cu nimic mai pulin atAta este, cici,in spaliile Lrcurilor' gi timpurilor, nimic nu este mare prin sine
insugi, ci fajd de ceva mai mic, qi, iar5.qi, nimic din ac,estea nu este
mic prin sine insuqi, ci fa16 de ceva mai mare. Dreptaceea, dacd
naturii umane i s-a atribuit, la acliunile vielii carnale) un asemenea
sim1, prin care sd nu poatd judeca spaliile mai mari ale timpurilorde cAt posh-rleazd intervalele apa4initoare de uzul unei astfel de
vie1i. fiindc5 o astfcl muritoare. socol
muritor gi un astfel de ar consuel-udinea
se numegte cvasi a. dou naflrrd2u2. Vedem
insi, de pildd, cd unele sim!5.minte noi' artificial create princonsuetrrdine, pier printr-o alt6 consuetrrdine.
VTII. - Ceilalpi numeri se supun totugi etamenului.iudicialilor'
20. Dar, in orice chip sd se prezinte in sine aceqti numerinsuqi faPtul cd ne-ndoint
;ilXl"J*""Ti":fi.r.*;nu-i crrprind, fiindcd s-au
intins dinoolo de legile ltirugi, totrrqi genurile insele 9i Ie revendicd
examerrului lor. C[ci qi cei progresori, tiri de cAte ori doresc weo
acliune armonioasd in ctlrp, sunt modificali dup[ aprobarealatentd a acestora judiciali. Pentru c6, intr-adevdr, cel care rleinfrAneazA qi ne opregte pe noi, fie, plimbAndu-nt',, de Ia paqii
irnpari, fie, lovind, de la imparele intervale ale bdtdilor, fie, mAncAnd
-sau hAnd, de Ia imparele miqciri ale fSlcilor, sc5rpinAndu-ne, infine, de Ia imparele ductrrri ale unghiilor, qi, ca s[ nu mai str[bat
306 S. Aurelii i. De Musica Liber
nos in qualibet attentlone agendi aliquid per corpo
;.-";;."'ab imparibus motibus refrenat et cohibet'
quamdam parilitatem tacite imperal; i{iPs"a ::l]"ffii"r"io quid, quod conditerem anirnalis insinuat lJeuj
quem certe decet credere auctorem omhis convenientii
atque concordiae.
27. Et illi occursores numeri, qui certe non pro s'
nutu, sed pro passionibus corporis aguntur,'i Tilt:L"r"* intervalia potest memoria custodire' in taltrrm I
pai"i"iiU"s ju&c"'di o{feruntu: i:11" -l*t:::l:fuu*".r, namque iste qui inter''allis temporum co
.ii "a;"""*r. i., eo memoria',judicari 3 lt-bi:
""","i"t".t. Quamlibet enim brevis syllaba' cum
i"-*"i "iaesiiat, alio tempore initium ejus' et.1tt" fi
,orrtt. Tenditur ergo et ipsa quantulocumque tempt
;"r.r""ff.. et ab in-itio t't p"i medium suurrr tendit
finem. Ita ratio invenit tam localia qlram temporal
;;; iJ"i;;* division em,1":iP,:' "^1.:: *::: ::ll.IffJr" ""* initio finis auditur' In audienda itaque
l'r""i..i".u syllaba, nisi memoria nos adjuvet' -ut
;.;";. t"mpori, quo iam non initium' sed finis sylla
"."^r, -t.r"ui ille motus in animo.' qui factus est.c
initium ipsum somrit; nihil nos audisse possumus
lll"" ".t'iff*d quod plerumque alia cogitatione o(
coram loquentes non nobis videmur audisse' "ot 1:o""rr.or", illos numeros non agit tunc 3PT*' cum,sr
i"Ui. Eonus ad aures p"t""t'i"t' et illa in passiottl
corporis sui cessare non ptssit nec.possit ti:' "'ft"I-*^oJ-n:uurlrurru -' ,,"i; sed quia intentione in aliquam si illa non treretl seo qula rrrlcrrr
.
.,rUi.ra" exstinguitur motionis impetus' qu1 sr.manel
i., *"*orl, utlque maneret, ut nos et inveniremus'iffi
.""ii."t"*. audisse' Quod si de una syllaba brevi mindB
.;ilir". ;"ns tardior quod invenit ratio' de d,abus certt
nemo dubitat, quin ""3-'i"'f nula anima possit audird'
fr'#' ;"#'3;#;;; 1", "i. i p rima d e s'tite rit : quo&
autenl simul sonare norr Potest, simul'audi'i qui,potestf
il il; nos ad ""pi""d' spatia locorurn diffr-rsib
SjLlurclht Attgttstin, Desprc mwicd' Cortza a fusea N7
308 S. Aurelii i De Musim.
radiorum juvat, qui e brevibus pupulis in aperta
et adeo sunt nostn corPorrs, ut quanquam rn p
sonum motus ille animi, qui attentione ad pr
versemus: cum autem alia pars aspicitrrr, si exciderit
est aspectum in alia, frustratur omnino ju.dican
irt".ttii, quia et hoc aliqua mora temporis fit; cui vari
opus est invigilare memonam'
22. Recordabiles vero numeros multo evidentius
positis rebus quas videmus, a nostra amma vege
o, "rgo eorum effusione adiuvamur ad capienda
Iocorim, ita memoria, quod quasi lumen est tempo
spatiorum, quantum in suo genere quodammodo r
potest? tantum eorumdem spatigrul capit' Cum aut''airrtlr. aures pulsat sonus nullis distinctus articulis,
ab aliquo tandem fine conjunctus alter duplo, aut eti
tanto Jditur spatio; attentione in succedentem perpe'
Sf. Aurcliu Augustin, Despre muzid, Cartea a Fasea 3O9
ne ajutd pe noi difuzarea razelo4 c.are, din rnicile pupile, scap5rd
tn cele descoper.ite gi sr-rrrt pan5.-n1r.atat ale corpului nostru, lncat,
s-a fdcut prin atenlia Ia sonul trecut qi scipat pe cAnd txecea, se
vegheze atent.
22.Eeteinsd cu multrjl rnai evident cd numerii recordabili,oferindu-ni-i insirqi aceeaqi memorie, ii judecdm prin acegtiajudiciali. Cdci, dacd ocursorii sunt judecali atAta cAt sunt oferilide c5.tre ea, cu multul mai mult aceia, Ia care ne intoarcem prinamintire, ca qi pdstr 5si1i cd trdiesc
in ins[gi memoria. rechemim inmemorie, decflt c5, afl5m ceea ce
am pus la p[strare? Recuri ocazluneasirrrilarelor, o rniqcare a suflet ste ceea ce
se numeqte amintire. Aqa, fie fie chiar 9i
Liber
et elapsum sonum cum transibat est factus, reprimiid est non ita remanet in memoria' Quapropter judicii
iIIi numeri, qui numeros in intervallis temporum sl
exceptis progressoribus quibus etiam. ipsum progresr
modificanl;, judicare non possunt msl quos ers tanqu
*irri.,r* *"-ori" [Col'- 1175) obtulerit; nonne iexistimandi sunt per certum spatium temporis tendi?
interest quibus tlmporum spatiis.vel. excidat nobis.'
-"*i.r.ti*r. qrrod iudicant' Siquidem nec in ipicorporum formis quae ad oculos pertinent' po!:YTrotunda vel quadia, vel quaecumque.alia solida
determinata ir-di"rre, et omnino sentire, nisi ea ob oct
quod. eadem ipsa offerente merroria, judicamus
lidi"iutit rr.. Nam si @cursores, {.uantum,ab ea offe11
iantum judicantur; multo magis ii, ad quos -tanqulrepositos' post alias intentiones t"YlT*.tecordatione'if'r* *"*otia vivere.inveniuntur' Quid enim aliud agim
.rrm revocarnus rlos rrr memoriam, nisi quodammodo qu
reposuimus quaerimus? Recurrit autem in cogitation
#r.iorl" sirnilium motus animi non exstinctus, et haec
quae dicitur recordatio. Sic agimus numeros, vel rn
310 S. Aurelii AWustirti De Musiy! Lfur
cogitatione, vel etiam in membrorurn mohl, quos lam eg
ali"quando. Inde autem scimus non v.enisse, -d T9]::"in logii"ti""em, quia cum meutoriae mandarentur'
Jitii"""tr"r" repJtebantur, et indigebamus aliI
praemonstrationecum sese rpsl acco
temporibus atque ordine suo, tarn lacrle ut qur venerr
inhaeserunt, "tiu'* aliunde cogitantibus nobis' iam
proprio nutu peragantur, non eos utrque novos
i"..Iir.,r.. Est'etiair aliud unde nos sentire arbi
praesentem motum animi aliqu*.do j*: fuigse, quldi.*garot""r", dum recentes mofirs elus aclrorus rn qua srx
"r*- .""o.damur, qui certe vivacrores sunt) cu
recordabilibus iarn seiatioribus quodlm interiore lumit
comparamus : et talis agli-ti3, recognrtro,"tt . "t.'::".iT,?*
Judicantur ergo et .""o.i"bil"t numeri ab his judicialib-l
,rrlrrqr"* .oll, ..d adjunctis 1ctr1s,. aut :":"totilyL:l-11
utrisiue, qui eos tanquarn e latebris ?*t l'mamtestup.odr"att, et quasi redintegratos qui jam abolebantu
irrra.r* recordantur. Ita cum occursores In tantul
i,rJi"".t,r., in quantum eos memoili ]*l:1L:l:Ldmorrerit, possunt vicissim et recordabiles qui sunl imemoria occursoribus eos exhibentibus judicari: ut hc
intersit, quod occursores ut pdicentur, quasl 1Te31tra
eoru
irgi".ttl,rrrr vestigia offert memoria; r'eoordabiles aute
q"?"a. eos audlendo iudicamu!, Quasi ":d"11-"-tlqo=""rraorltros transeuniibus revirescunt' Iam porro dsonantibus .rr*"tiJ- q,,id opt" est dicere" cum iioccursoribus iudicentur, si audiantur? Si vero rbi sonar
ubi non audiuntur, quis dubitet eos a nobis non poss
judicari? Sane ut in sonis per !1sgrm aurrum' rta
saltationibus caeterisque visibiiibus motibus' quod
temporales numeros attinet, eadem [Col' 1176] adj
-"*ori, iisdem numeris ludicialibus dijudicarnus'
lX. - Numeri alii in anima iltis judicialibus praecellentes' i
23. Haec cum ita sint, conemur, si possumus, ist
numeros judiciales transcendere, et quaeramus utrum
Sf. Aweliu Atrgwtiru Deepre ruuzid Cartpa a W's@' SlL
prin aceiagi numeri iudiciali.
lX. - Al,tt numei, tn suflet, superiori ceb) iudi"ioll" '
23. Cum astea-s aqa in sine, sB ne s[o45m, dac[ putem' s5.
ffanscendem aceqti numeri iudiciali gi sd c5utlm sd afl6m dac'5
312 S. Aurelii ', De Musira Liber
remotius a corpore dtque slncerrus'
24. M. De vocabulis quidem nihil satagas; res i
superiores. In his enim quanquam-spatia ternporum l
-ini*" videamus, non tnmen adhibentur, nisi ad
judicanda quae in spatio temporis fiunt; nec ipsa qurd
omnia. sed quae possunt articulari r.rremoriter' Nisi q
habes forte quod contra haec velis dicere' /J' Movet n
plurimum istorum judicialirrm vis atque potentra: rpsr
mihi videntur esse ad quos omnium sensuum mini
referuntur. Itaque his excellentius utrum quidquara
numeris invenil'i possit, ignoro' M' Nihil deperit qu
diligentius quaerimus. Aut enim inveniemus supenores
,r.iir. hrrmana. aut hos in ea summos esse firmabimus'
tamen illud claruerit, nullos in ea esse praestantiores' Ali
est enirn non esse, aliud non posse inveniri, sive ab u
homine, sive a nobis. Sed ego puto cum ille a nobi' itul Deus creator orruniuml rrcs <proposrtus versus canl
i, o""rr"oribus illis numeris audire, et recordabili
recognoscereT et progress-oribus pronuntlare' et
judiclalibus delectari, et ncscio.qritrus aliis ""tq*1t:' :lista delectatione quae quasi sententia est iudicialiistorum, aliam secundum hos latentiores certiorem
sententiam. An tibi unum atqure idem videtur delectari
et aeslimare ratione? D, Diversa esse fateor' Sed primo i
moveor vocabulo, cur non potius isti vocentur iudicirquibus inest ratio, quam isti quibus inest. delectatio' Dei
.,.r..,. ne nihil sit aliud aestimatio ista rationis, c[ram eor
de seipsis quaedam diligentior iudicatio: ut non alii
,ro-"ri in ielectatiot ", ,lii in ratione; sed uni atque i
alias judicent de iis quae aguntur rn corpore, cum eos'
.rrpr^ d"*onstratum est, o.ffert.memoria; alias de seil
Sf. Auteliu ABustiru, Despre mueid, Cartca a gasea 3lQ
<le cdtre noi. Dar eu socot c5, ori de cate ori se cantdversul celebnr,
propus de noi, De auzim Prin acei
,ru-eri ocrrsori, il , iI 9i PronunlEmprin progresori, gi 9i estimdm Prin
rnai indepdrtat de corp gi mai sincer'
24.Nl,r inc,alte, despre vocabule si nu te {rdm6n}i cu absolut
potestate est: placito enim, non natnra rmPonunhrr'
autem eosdem esse arbitraris, nec duo genera mrme
haec vis accipere; illud, ni fallor, te rapit, quod eadem ani
utrumque agit. Sed animadvertere te opus est) et I
f , o g, "..
o.ibis e a-,l"m "il*1f _': IP_T"T L1:,::1,-::;d". moveri; et in occursoribtrs hanc eumdem passioni
314 S. Aurelii A De Mwica Liber
ejus ire obviam; et in recordabilibus istam ipsam,guodammodo detumescant, ipsis quasi fluctuimotionibus. Nos ergo in istis generibus numerandiddistinguendis unius naturae, id est, anirnae raffectionesque dispicirnus. Quare si ut aliud est ad ea
corpus patirur moveri, guod fit in sentiendo; aliud morse ad corpus, quod fit in operando; aliud quod ex'motibus in anima factum est continere, quod est
ita est aliud annuere, vel tenuere his motibus, [Col. 1aut cum prrmrtus exseruntur, aut cum recordatrdresuscitantur, quod fit in delectatione convenientiae,,offensione absurditatis talium motionum sive affecti
et aliud est aestimare utrum recte an secus rsta
quod fit ratiocinando: necesse est fateamur ita haecduo genera, ut illa sunt trio. Et si recJe nobis visum est,
quibusdam numeris esset ipse delectationis sensus imbutnullo modo eum potuisse annuere paribus intervallis,perturbata respuere; recte etiam videri potest ratio, qq
huic delectationi superimponitur, nullo modo siquibusdam numeris vivacioribus, de numeris quos infoahabet posse judicare. Quae si Yera slrnt, apparet inveesse in anima quinque genera numerorum, quibusaddideris corporales illos quos sonantes vocavlmus,genera nurnerorum disposita et ordinata cognosces.nunc) si placet, ini qui nobis subrepserant ad principatrobtinendum, sensuales nominentrrr, et judicialiumquoniam est honoratius, hi accipiant qui excellentiolcompertl sunt: quancluarn et sonantrum nomen mutancputem, quonlam sr corporales vocentur, manifesti'significabunt etiam illos gui sunt in saftatione) et irl caete
motu visibili. Si tamen ea qlrae dicta sunt probas. .D'
sane: narn et vera et manifesta rnihi rridentrr. I-Iorum eliemendationem vocabulorum libenter accipio.
X. - Rationis ui^s in perspiciendis quae ad Musicam perttubi nihil aliud quam aequalitas dele-ctat.
25. M. Age, m:nc aspice in vim potentiamquequanrum ex operibus ejus aspicere possumus. Ipsa en
Ff. Aureliu A@wtirt, Despre muzicd, Cartea a Wsea SlE
tntAmpinarea p*tirnirilor hri, c6, 9i in recordabili, tot el insugi
<rrasifluctrreaz6 cu rniqcErile lnsele, p6nd ce, intr-un fel anume, se
potolesc. Noi, agadar, tntrr entrmerarea 9i distingerea acestor.genuri'
cliscernem cu mintea rnigcSrile gi afe4iunile r-rnei r-rnice firi, adic6
de numeri, cdrora c6nd li-i vei fi ad6ugat pe cei corporali, pe ca-re
i-am nurnit sunetori, vei cunoagte, dispuse qi ordonate, gase genuri
de numeri. $i acum, in cel
r;are ni s-au strecurat , Ei
il vor Prirni aceqtia care
-ri#T$";'ffti:lsunt in dans qi ill alt[
migcare vizibile. Dacd aprobi totuqi cele ce s-au spus. D.: I e aprob
bineinleles, cdci mi se par gi adevbrate, qi-nvederate. Primesc cu
pl5cere gi emendaliunea acestor vocabule.
X. - Forya rapiunii tntru a priui cele ce pin de muzicd, unde nu
delecteazd. nimic aLta decdt egalitatea.
25. NI.: I{aide, privegte acum intru for{a gi pul;tlrotrraliunii, cAt putem privi dintru operele er. Cdci ea ins6gi, cu
3f6 S. Aurelii ', De Musiro, Liber
mora esset, modestis intervallis, et llumano se
accommodatis articulatim varios efficeret nume
*oiifi"".tais nutus suos exhibet, sic agit; quid est qrrod
ut id potissirnum dicam quod ad huius operis susceptlone
attinei, primo quid sit ipsa bona modulatio consideravit,
eam in quodam motu libero, et ad suae pulchritudirus
converso esse perspexit. Deinde vidit in motibus corl
aliud esse quod brevitate et productione tempons varlare
in quantum magis esset minusve diuturmrm, aliud Iocali
.p.tio.o* percussione in quibusdarn Sradibus celerita
ei tarditatii: qua divisione facta, illud quod in tempo
eorumque genera et ordinem usque ad modulos versultl
p"r'r""rt* e'st. Postremo atten-dit quid in his moderandi
Lperandis, sentiendis, retinendis ageret anima, culus cap\
ipsa esset, hosgue omnes animales numeros a corporalibu--:-^^ l-,^+^-,
#pr,ru-.it, seque ipsam haec omnia nelple animadverte
r."q"" distrngurere, nelFe rect:, numlrT" ^tT^"_,:*Hlj
26. trt nunc cum ipsa sua delectatione, quae ii
temporum momenta perpendit, et talibus numeris [CoI' 1t7[
suis numeri. po*t.." cognowit, eosgue caeteris inferi
ordinis judiciaria quadam aestimatione praeposurt' '
sensibili numerositate diligimus? Num aliud praettparilitatem quamdam et aequaliter dimensa intervalla? Ar--------ille pyrrhichius pes, sive spondeus, lfve anapaestus, srvr
d.*"tyir., sive proceleumaticus, sive dispondeus nos.alite
delectaret; nisi partem suam parti alteri aequali divisionl
conferret? Quid vero iambus, trochaeus, tribrachulpulchritudinis habent, nisi quod *Tot"-:11 parte rnalorert'suam
partem in tantas duas aequaliter dividunt? Jam porn
sex temporum pedes, num aliunde blandius sonant atquql
festivrus, nisi quod utraque lege partiuntrrr; scilicet aut mduas aequales partes terna tempora possidentes-, aut ]: unaql
simplarnex aequalibus parte-m? et alteram dYOIT', il .T, ut
*.io, habeat tis minorem? et eo modo ab illa dwidarum,r
*eqralit"r, duobus temporibus quetuor tempora in bina,demetiente ac secante? Quid ilti quinum septenlrmque
temporum pedes? unde sclutae orationi, quam versibus
Sf, Aureliu A&ustin, Despre rrunicd' Cart'ea a $asea 3f!
si nurneopere, aa vdzutsPre fin
ste variat Prin scurtr*:' :'mai mult sau mal Putln de
ilor locale, in trePte anume
Prin care, o datS' f[cut[' a
od'erate in durata timPului
qi, acornodAndu-le simlului uman',face ritmuri varii' qi^a'
il;;* g";r.il. gi o'Ji;"' to', pdn[ la m[surile versurilor' In
""f. ai" ir-[, a iat seama ce face, intru modelarea' operarea')
simlirea, retinerea ";;;;;, sufletul' al cdrui cap este ea.ins6qi;
qi i-a separ"* p" aoli """qtl numeri-de cei corporali; 9i a
"r-,.ro""rrtl c[ ea ins[qi nu poate nici sd obs-erve toate acestea'
"lA .a Ie distingfl, nic; sa IL numere corect f[rd anume numerl
ai sdi, qi pe ei li i-a plepus, printr-o anume estimare iudiciard'
""f.tf"'ffi a" .arrg ittfttio''
26. $i,acum, cum ea insaqi ''"'i;r':;ifrj.]}'J$'.ru1;l
oare intru rnodificareaindrdglm intru armortra
""*I" Pari(li)t61i 9i a
, acel Picior PYrrhichiu' sau
iI, sau Proceleusmatlc' sau
Parte n-are frumselenumai c5,
.majord in
se-mpart qi duPd o lege, 9i d
3r8 S. Aurelii A t, De Musba
articulo [otata, cui non caeterae quanta possunt
consentrant.
videntur aptiores, nisi quod eorum pals minor inaequales ,.taiorem non dividit? Et hi tamen ipsi
admittuntur in sui generis ordine ad tempo
numerositatem, nisi quia et in quinque {emporibus ta
duas particulas habet pars rninor, quantas malor tres; et
septem tantas tres rmnor, quanlas mai?I quatuor? Itei
o#ribr. pedibus nulla pars minima est alicuius dimens]
timpi de unde par mai apte prozei decAt versurilor, daci nu
din'faptul cE partea lor minorE n-o-mparte pe major6 in.pdr{i
"g*1.? $i acestea insele to ordinea
gErrrlri lo*, 1a ritmicitatea i-n cinci
Iimpi partea minor[ are Rum ra' doar
r,rei, qi in gapte, numai trei mrnora, doar patru majora? Aga'
ln toate picL*o"I" nu exist[ nici o parte minim[, notat5 cu
inciza rri.rrei dirnensiuni, cdreia celelalte s5' nu-i consimti
cu cAtA egalitate Pot.
2T.Eltrine,fieirrtindd.seaceastdconir-rnclieinpicioarelecnniuncte prin liber5 perpetuitate, precrrm in ritznuri, fie reoheme-se
de cdtre ,-ir, *ru*t iine cert, precum in metre, fie trnpartd-se in
cAte doud membre congruente-ndesine prirrtro lege anume' plecum
in versuri, prin care "il lrc.,r, in cele din urrn[, este piciorul amic
piciorului, dacd nu Prin eg
Iungd, a molosului sall amomente pare nu Prinrostitorului qi a Percutomlui, ca
timpilor, cAnd se adaug[ celela]te care se dr
"", 'd""[ ru numai prin dreptr:l dominator al egalitElii, genlru c5.'
este, veri-bin", egali latunloi sale, care sunt de cdte doi tirnpi' cum
fie* i.rsaqi ".i."d" doi tirnpi? De ce,iar5qi, nu poate Ii ftrctb T
amphibrach, cAnd *-mpleiegtt cu celelalte de patru timpi' decAt
numai fiindc[ acolo nu se afl[ e
laturile simple? De ce .imFJtdcerilor, dacd nu numai qi
suntem opriqi de aceeagi. cunoscuti lege 1sonul fn Hps6i $i, astfel, firea auzirii 9i tacerii
prelungeasc6 mai mu-lt de doi timpi, ca sd se
Liber
27. Lge, in conjunctis pedibus sive libera perp'
porrigalrrr Ista conjunctio, sicut in rhyhrnis; sile ab
LertJfin" revocetur, sicut in metris; sive etiam in c
.rrr-1r.. quadam lege sibimet congruentia tribuatur, si
in versibus; qua tandem alia re, nisi aequalitate Pes
amicus est? Unde molossi, et ionicomm syllaba media
Ionga est, non sectione, sed nuhr ipso pronuntiarrtis atl
plaid"ntis in duo paria momenta distribui potesl ut eti
.d t".r,. tempora pes totus conveniat, quando caete
qui eodem modo dividuntur, adjungitur; cur. n
a'eqralitatis jure dominante, quod scilicet aequalis.
lateribus suis, quae binorum temPorum srrrrt? cum et I
sit duum temporum? Cur idem fieri in amphibracho
potest, qrandl caeteris quatuor temponrm adjungitrrr,
irl^ t"t tu ibi non invenitur aequalitas- duplo m
late.ibrs simplis? Cur in silentiorum intervallis nulla fsensus offeniitur, nisi quia eidem iuri aequalitatis, etie
non sono, spatio tarnerrtemporis quod debetur, exsolvi
Cr. sequente silentio etiam brevis syllaba pro
accipit r, non institutg, t"9 ipso nalurali examine
"r.ib.r= praesidet; nisi quia in spatio temporis longio
sonum ciarctare in angustias eadem illa aequalitatis Ie
prohibemur? Itaque syllabam ultra. duo tempot'
p.o.Lt""t", ut etiarn sono -impleatur quo$ silentio t*.*:
por".r, admittit nahfa audiendi et tacendi: ut autem I1r1r7gl minus quam duo tempora occupet syllaba, i
-__ --^__^t:restai spatium tacitis nutibus, quaedarn fraus aequal
est, quia minus quam in duobus esse aequali';as non pr
S- Aurelii i De Musica Liber
Jam vero in ipsa aequalitate membrorum qua varla
ifri .*ui,"., q,ot Graeci 1r€pt66ous vo:ant' "":1^il;',,i*;1ri*odo ad eamdem aequalitatem s
rediturl nisi ut rn ambitu brevius membrum
aequalibus Pedibus. ad
occuldore consrderafloneocculllul u uurroruvr q!-----
membra junguntur, vim aequautaf,ru 'dueru .r'v"'4rrl
28. Quaerit ergo raho'
quae iudiciales Partes. sibic[uau luuKre'"" r*^ --1.
i. snatiorum tern'poralruIrr numen dctlu@.^
ilGffi; u.J,,o quasdrmque,1"q:1t ::::.:*:::"r,
fi"ri possit, ut una earum "dut" productius' non
;i ;;;: ;uj-" modum, *d i"fr ".q"T1*t*:;:;;.T;;;"u*' N.,* negari P"J:'t' *:1 ff::"haec delectatio ista non sent-iat' et inaequalibrrs
;;;rl,#;"deat? qrq :rrorc :t t":1.11u.it1y"i;i
il.,[I-"H;r"** ab tris avertere gaudium' quae urutr
aequalitatem, et utrum Tl"-iiI*::H*:*;;;;;;, imo q*od non irnplearrt fortasse **'P-':Yet tamen in quarrtum imitantur' pulchra esse rn suo
et ordine suo, negare non possumlrs'
Xl. - Inferioribus non off""d': *|i" t,\l*:'::::::i1;:':;;;;;; niffu,"iii" phantasiae et phantasmatts' I
29. Non ergo invideamus inferioribus q"ii-l,r*..., nosque ipsos intelillt q*" tl*"-T:-:"1tt',.1cnrae supra nos sunt, ita Deo et Domino nogtro opltu
::ffiffi; "ii"r"'i"ilE 1o' o.ffend3m1r,.::ll'j
."p"ril.U". delectemur' Delectatio qurpPe quasl Porli
est animae. Delectatro ergo ordinat "i:T1i ?: "::T"iii""i""r", t""s, ibi e'ii Zt cor tuum (Mtlll' VI' 21):
r-'r^-+^+l^ ;I-,i th".arrrus: ubi autem cor, itri beatitudosr:nt, nisi illa in quibus sun
aeterna manet aequalitas?
nullum est tempus' quia nulla mutabilitas est; et
*Tp"t" ftbtic't'''tt-ti et .ordinantur et modific
Sf. Aurclia Augustin, Despre mrtzitd' Caft'ea a Fasea 321
lnlru insdgi egalitatea membrelor, prin care se rlesfdgoar6variat aoele
ambitusuri, pe care grecii le numesc nepL6Soug' qi se figureazE
versurile, in ce chip J ..r'i"t mai secret Ia aceeaqi egalita:e' dec6t:
.r*l intrucat, in-ambitus, membrul mai scurt convine' l'a bitaie'nsiderare a
ma]orurur rn PI
nflnurrror. ""re descoPerite
cE au fo4a egalitElii?
sd afle gi intreabd carnala delectare
siegi p[4ile iudiciale, cum o-ncAnta
egalitatea numerilor, dacd srmt cu
curte) Pe orlcare Ie va fi auzit, sau
poate-se ori nu sd se-ntdmple ? "1 dintre ele sH fie emisd mai
i.J""gi*, nu pAnE la misura sila h:ngi, ci cu oric6t mai pu{in'
prin care sa? Poate oare sd fie negat cd
e posibil astE delectare nu simte asta qi se
bucurd d e, decdt care eroare gi inegalitate
;;-i;; ruginos? Dintru care suntem sf6tuili si ne intoarcema, qi nu Putem fnlelege
Poate, c[ n-o umPlu' gi
qi ordinea ronrgi. sr-rnt frumoa-"e in genul
Xl. - Conuine a .fi delectapi numai d'e numerii superioli, nu ar fiofensali delei inferio'ri' Diferen,ta dinte fantezie Eifantasmd"
29. Sd' nu privim deci cu ochi rdi inferioarele fa1'a de cum
suntem noi, gi, aqa, ajutAndu-ne Dumnezeul 9i Domnul nostru' sA
,. .ra.t a* pt ,.i i.rqir," intre cele ce-s dedesubtrl nosffu qi cele
ce-s deasupr. ,rou.,rei ircAt s6 nu fim ofensali prin infrerioare' sd
ne delectdm ins[ de singure superioarele' Delectarea' desigur' este
cvasiponderea sulletulur' De
tntr-adetdr, ua ft tezaurul21): unde delectarea, acolo teb."titrdirr.* st,u mizeria' Care sunt insl superioarele'-dacd nu
acelea in care rEmAne suprema, netulburata, incomutabila' eterna
"gJi*"1Unde nu-i nici un timp, fiindc6 nu-i nici o mutabilitate'
iia" ,..a" se fabric6 timpurile gi sunt (o)rAnduite 9i modificate'
322 S. Aurelii i, De Musi,ca Liber
aeternitatem irnitantia, dum coeli conversio ad idem
et coelesria co{pora ad idem revocat, diebusque et ret annis et lustris, caeterisque siderum orbibus,aequalitatis et unitatis et ordinationis obtemperat'coelestibus telrena subjecta, orbes temporumnumerosa successione quasi carmrnl uruversrtatrs
30. In quibus multa nobis videntur inordinatd'perhrrbata, quia eorum ordini pro nostris meritis a
sumus, nescientes quid de nobis divina providentia I
1180] pulchrum gerat. Quoniam si quis, verbi gratia;
u,*pli.iim"rum pulcherrimarumque aedium uno aliq
angulo tanquam statua collocetur, pulchritudinem ifab]ricae sentire non poterit, cujus et ipse pars erit'universi exercitus ordinem miles in acie valet intueri' Etlr
quolibet poemate si quanto spatio yll.lfae sonant,
viverent atque sentirent, nullo modo iIIa numerosi
contexti operis pulchritudo eis placeret, quam tperspicere atque approbare non possent? cum de i1
rirg.rii. praeteieuntibus fabricata esset atque perfecta'
peiantem homirrem ordinavit Deus turpem, non hrrpite
Turpis enim factrrs est voluntate, universum amittendo qrril
Dei praeceptis obtempelans possidebat, et ordinatus inest, ut qui i.g"* tg.t" noluit, a lege agatur. Quidquid r
legitime, utigue juste; et quidquid iuste, non uttque hlrpr
.[it rn quia et in malis operibus nostris Dei opera bc
srlnt. Flomo namqLre ln quanhrrn homo est, "Iiq"od
est; adulterium autem in guantum adukerium est,
opus est: plerumque autem de adulterio nascitur homo;
malo scilicet hominis opere bonu-m opus Dei'
31. Quamobrem ut nos ad propositum, propterhaec sunt dicta, referamus, hi ntlmeri rationis
praeminent, a quibus si prorsus abscinderemur, cuiiinclirramur ad corpus, progressores numeros sensuales nol
modificarent: qui rursus movendis corporibus agunt sensih
tempomm p"lchtit-,dines: atque ita sonantibus obvii eti
occursores numeri fabricantur; quos oflrlres rmpe'lus su
eaclem anima excipiens, quasi multiplicat in seipsa, et
Sf. Aureliu Augustin, Despre rnuzind, Cartca a gasea 323
cvasipoemului universului.
30. intru care multe ni se par nou5" ne(o)rAnduite gi
perturbate, fiindcd am {ost strAns legagi, datoritd meritelornoastre, ordinii lor, negtiind ce {rumsele sivArqeqte dintru noiDivina Providen{[. Cdci, dacd cineva ar fi agezat. de pildd, precumo statuie, intr-un coll anume aI unor edificii atotample 9iatotfrumoaseT nrl va putea sirnli frumselea acelei fiurdrii, a cireiparte va fi gi e! insugi. Nici soldatrrl din front nu-i in stare sd
vadi ordinea intregii armate. $i, in oricare poem, dacS silabelear trii qi ar simqi in atAt spaFu, in cAt sun6, in nici un chip nule-ar esute, Pecare fabricat[gi de Pe omulpdcdtos I-a (o)rAnduit Dumnezeu de rugine, nu in mod ruqinos.I)e rugine, intr-ad.evdr, s-a ficut prin voinf6, pierzAnd universul,
Pe Car )
apa, a )
sd fie )
desigur, just gi tot ceea ce se face just nu se face, desigur, ruqinos,fiindc5, qi in lucrdrile noastre rele, lucrarea lrri Dumnezeu este
bund. Cdci gi omul, intrucAt este om? este br-rn, adulterul ins5,
intrucAt este adulter, este lucrare rea; de multe ori insd omul se
naqte din adulter, din reaua lucrare, adic6, a omului, br-ma lucrarea Iui Dumnezeu.
31. Dreptaceea, ca s[ ne intoarcem la scopul pentru care au
fost spuse acestea, preernind prin frurnselea raliunii acegti numeri,delacare, dac[ ne-am smulge absolut, cAnd ne-nclindm c.6tre corp,sensualii nu i-ar modifica pe numerii progresori: care, iar69i, ca sd
se miqte corpurile, fac frumsefle sensibile ale timpilor, 9i aqa, iniretAmpinarea sun5torilor, Eunt fiptrili gi numerii ocursori; pe
aceste toate impulsuri ale Ior prirnindu-le acelagi suflet, lecvasimultiplicd-n sine hsuqi Ei-i face pe recordabili, fo4i care se
324 S. Aurelii A t, De Mwica Liber
recordabiles facit' quae vis ejus memoria dicitur' r
q""aau- adiutorium in huius vitae negotiosissimis
32. Haec igitur memoria quaecumque.de mo{
animi tenet, qul "d.,"tsus
passiones dorporis acti sr
fcrtaoio, grl""" vocantur; nec invenio quid eas Id-. - -^_^:malim vocare: quas pro cognitis habere atque pro qtt*I
opinabilis vita est, constituta in ipso errons rntrortu'. q
.,rm sibi isti motus-occursant, et tanquam diversis
repugnantibus intentionis flatitrus aestuant' alios ex a
*i-, pariunt; non j1m eos qui *"tY: "t ?::f:*J;;ti;;"* corporis'impressi de sensibus, similes tam
tanquam rmagrnum imagines, quae phantasmall jplacuit Aliter enim cogrto patreT-''"* q.uem saepe
aliter avum q,r"* ,t r,{,am vidi' Flor-um rynmum thy".q-Ja"*"-
phantasm-a' Illud in memoria invenio' hoc
eo motu arumt, lpl ex iis ortrrs est quos habet memol
Q"o*oa" autem'oriantur haec, et invenire et explic
i;'fnat" est. Arbitror tamen, quod si nunquam humr
c.oroora vidissem, nullo modo ea Possem visibi[ I
,og'irurrao figurare. Qugd autem ex [Col' 1l*,']:"-
uiil f""io, ,riemo.ia facio: et tamen aliud est in mernot
invgnrre phantasiam, aliud de memoria facere yhantasu
Quae ornnia vis animae potest' Sed vera etiam phantasn
hr^bu." pro cognitig' summus error est' Quanquam srtli
,raroqr"'g""".! qood nos n?n absurde,.scire dicamus'ri
".t, .l*ii" nos tiia, vel imagrnari nos talia' Patrem deni
me habuisse et avum, non temere Possum dicere: i1
autem esse quos animus meus in phantasia ve1
phantasmate tJnet, dementissime dixerim fuTt*jr1^a,-*
l""""Ui pharrtasmata slra tam praecipites, ut nulla,sit ali
materies omnium falsarum oprnronum, quam
phantasias vel pharrtasmata PIo cogruus, c[u'ae cogrlosLrur
iL, ."rr."-. QL.te his potissimum resislayrut: ry i'^tt"r,,"* """o*-odemus,
ut dum in his est cogita
intelligentia ea cerni arkritremur'
33. Cr-rr autem si hujusmodi numeri qui fiunt in anirtt
rebus temporalibus dedita, habent sul gene
Sf. Aureliu Augustin, Despre muaicd Cartea a gasea 325
nrunegte rnemoria lui, un rnare ajutor in atotneliniqtitele acte aleviegii acesteia.
32. Acestea, aqadar, oricare le degine memoria, dinre migc5rilespiritului, care au fost fd.cute-mpotriva pdtimirilor corpului, se
numesc greceqte gcvrgofq,l, qi nici nu gdsesc cum ag voi s6. lenumesc latinegte: pe caxe a le avea de cunoscute gi ca precepte
flne de viala opinabilS, constituitE tntru insdgi intrarea erorii.Dar, cSnd aceste miqcdri se intAmpli-ndesine qi se incing precumin sufluri ale intenliei, diverse gi repugnante, migcirile se nascunele din altele; de-acurn ni: cele ce-s linute dintrrr oculsoriipitimirilor corpulu| irnprimate din simluri, similare tohrgi precumimagini ale imaginilor? care s-a convenit a fi numite fantasme. Cdcilntr.un fel il cuget pe tatSl meu, pe care l-am vdzut adesea, altfel,pe strdmoqul meu, pe care nu l-am vizut niciodati. Prirna dintreacestea este fantezie, a doua, fantasmS. Pe prima o gdsesc inmemorie, pe ceastalalt5, ln acea migcare a spiritului care a r6sdritdintre acelea pe care le are memoria. In ce chip insd r6sar acesteae dificil gi a afla, gi a explica. Socot totugi c6, dacd n-aq fi vdzutniciodatd corpuri omenegti, nu le-ag fi puhrt in nici lm chip figura,cuget6nduJe, in speld vizibild. Ceea ce insE fac din ceea @ alrlv6zut, cu memoria fac; gi totuqi rma este a g5si in memorie fantezia,alta, a face din memorie fbntasrna. Pe care toate fo{a sufletului Iepoate. Dar, adevS.rate, chiar qi fantasmele, a le avea in loculcunoscutelor este suprema eroare. Cu toate cd e in arnbele genuri,pe oare nu absurd noi le-ncrediofi- c5 le qtirn, cd noi am sim:Eit,adic5., unele ca qi astea sau c5' noi ne-am imaginat unele ca astea.Desigrrr, nu temerar pot zie- c5, eu arn atut tate gi str[mog, cd suntinsd ei ingiqi cei pe care spiritul meu ii line in fantezie sau infantasmS, atotdement ag zice-o. Unii insd igi r-rrmeazd atAt deprecipitali farrtasrnele lorugi, i::cAt nu existd alti materie a tuturoropiniilor false, decAt a avea fanteziile gi fantasmele ln loculcunoscutelor, care se cunosc prin sim1. Dreptaceea, sI Ie rezistimatotputernic acestora qi nici sd nu ne acomoddm lor mintea astfel,inc6t, c6t tirnp cugetarea este iretru ele, sd credem cd ele-s vdzutecu inteligenla.
33. De ce insd, dach nrrmerii de-acest fel, care se fac in sufletu-ldedat lucrurilor ternporale, au o fmmsele sui generis,'depi o
326 S.A","lii i De Musira Liber
mrlch,ritrrdinem, quamvis earn transeundo actitent'
ffi;;;ffi.;dlni divina Pr ovid en tialq:?: ::tturu Purur,- ro'*o""' quam justissima Deipoenali mortalitate t'meruimus: in qua tamen rro' not' ita'deseruit' ut
valeamus racrrrre.re- et a carnalium sensuum .""]::f illrlir"*i".r revocari' Taltg e;
delectatio n:4"fi'"-I{sensibus. Flaec autem arrimae consuetudo facta crrm ca:
;";;".* ";;"alem affectionem, in Scripturis divinis o
I,o#J;;. ^i]r"" t""tti obluctatur'
^cum jam ut"1
lronomlnatur. l-taeu rueuLr ""'*"":".^:'^ . r ri
"-""iJr"* llTttd: Mente seruio legi Dei'. carne autem
;i;;;t (n "m.
vII, 25)' sed * :ryY11?"i:1'"1,:Tir'r---- ' oente, etiam hujus consuetatque ibi fixa et manente' eual'
1.:l::^,i*fi*t frangitur, et paulatim *pj-::-t:t
^":jl1ut-t;ltri..Tfi;;;;il.-.q,Jt"*"; non tarren omnino m-rllus' '
certe minor est cum eum refrenamus' ,"tq":^':1-ff;;;;J;. ab omni lascrviente motu' in quo deteq
essentiae est anlmae' delectatione in rationis -111:
ffi#;j"I)""* i*" vita nostra convertitur' dans corl
numeros sanitatis, non accipiens inde. h"tl1T:^T;;;;;"rreriore homine, et ejus in melius commutat
Xll. - De numeris spiritualibus et aeternls'
JZ F*ainir Arrtern memoria non'solum carnales::-:*. - -. -^,1
*rri*i m diximus; sed etiu
spiritu r , .-q::-"1':-:YU-*.lrr,, "o
verborum mrnus' sed plurimum serenae
;;iil;t. Aequalitatem illam quam in sensibilibus I
non reperiebamus certam et manentem' sed
adrmbtatam et prae-tereuntem a gnos ""b T-'l.t' ri
::;t""r";;;"ir"i*t" nisi alicrfii nota esset: hoc autdr- "--alicubi non in spabrs locomrn ettemporumtfili^TT::il;-;t;;*reunt' IJbi ergo censesl responde' quaeso' [tft6
iiilf '.i ;"tes. Non erurn in "Tp"-l"x,.::lTli",'"113;,Tl|i#i""#-il ""q"a*
t'"'go^t* dfcere audebis: aut
I"Ho"r"i*",","4tii, ltt quibus similiter utrum sit alitg
Sf. Auteliu A@ustin, DesPre muaicd Cartea a Wea 327
aciveazdpe ea trecand, de ce deci Divina Providenl[ sd priveasc[
cu ochi r[i o ast{el de fnrmsele, car
noastr6 Penal6, Pe care am me
Dumnereu, intru care totrrgi nu
nu fim in stare sd ne intoarcemAinii Lui, s[ fim revocali de Ia delec'i""'"a."a.,
o astfel de delectare :i infige vehement memorlel ceea
;;;g;t* simlw'ile lubrice' tceasie c'onsuetudine a su{letului
Dar, cu mintea susPerrdatistatornicitd, e frAnt chial qi
gi, reprirnat Pulin cAte PuFn,
"arrlit urmErn; nu toflr;i ab
cAnd il infrAndm, qi aga, Prinmigcarea la-qcivient6, in care e
delectarea restituiti ln numemconverteqte Ia Dumnezeu, dA
neprimind de aicibucuriq ceea
orrirfri exterior 9i intru comutarea lui intru mai bine'
XII. - Despre numeii spiituaLi gi eterni'
34. Primeqte-n sine memoria nu numai rni'gcdrile carnale ale
spi.itrlri, rrr-"ti d".p* care am vorbit deia mai sus' ci chiar 9i
.il.itrrt"l", despre ".ie 'oi vorbi pe sctrrt' C[ci' cu c6t sunt mar
,i*pl", cu atAt ^, mai pupn nevoie de cuvinte' dar in foarte mare
m6sur6 de mrnte ."*rre. Egalitatea aceea, pe csre nu o gdseam in
numerii sensibili cert6 qi stat
adtunbritd gi trec[toare, nu ar
nu i-ar fi fost de undeva cun
spaFile locurilor 9i timPurilor,tiec. Unde deci gAndeqti, rbsP
soco1ize7 in formele corpurilornicicAnd nu vei indr[zni sE Ie
timpurilor, in care, de asemen
324 S. Aurelii De Musita Liber
etiam suPra arumam nesclo'
.locti homines nonnullas produ:rissent quas corrrpuerun
lo admoneri ' M' C.ur ita' nisi quraoblitus est, rnterroga-nc
aliquanto qlram oPortet p-roductius vel correptrus
;;;"* Iugiat, ignor-amus' Illarn quippe a:qualitatem,l
Ji ".r" uibio"rir, quam intuentes cupimus aequalia er
quaedam corpora. vel corporuf *:tT' ff, *19^":l:
L.riJ"...t.. Li. fid"'" t'on ^udt*"s' D' Ibi puto quo!
".i-""rp".lUus excellentius; sed utrum in ipsa anima' a1
35. M. Si ergo lflraeramus artem istam rhythmicam
metricam, qua utuntur qur versus-faciunt' purasi"**aliquos numeros, .sect*dim
quos. fabricant. versus? D' N
alliud possum exrstrmare' M' Quicumque isti :r;* tt;loraeter'ire ribi videntur cum versibus, an manere? D'
tr*r.. A. Consentiendum est ergo, ab aliquibr-rs ma
numeris praetereuntes aliquos fabricari? D' Cogit me
"or""r't,i.". M' Qurd? hanc artem num aliud l"'T l
;ff;;;;;"r. quamdam esse animi arr:ificis? D' ita ctedo' N
ir.A..r" hanc af{ectionem etiam esse in eo' qui hu1u1 3rti*""ri*.est?D.Nullomodo'M'Quid?inilloquioblig
"ra?*tp. Nec in illo quidem, qula et ipse imperit-us eEl
"""*.i n i. peritus aliqulndo' M' Qlllld? si eum guisqu
interrogandJ "ororr"*oret? remigral:, "d ."T- lll1t-1
,r*".o. ab eo ipso qui interrogat; an illumintrinsecus aput
mertem suam movere se ad [igo'd, unde sibi quod f-sfr9r"afti"li-tZ D. Apud semetipsum puto i{ agere' M' Nulrl
;;;;;" "ot ipirt r'
"yll^bu, q"""*
-pl9::li::"t: f1H;;;rd", "o.**ir",i
eum interrogando arbitraris; cutr1
;;;;;risco placito et consuetudine' aliis'*'':1 1I;;i;; *; .yu"ti. data sit? Nam profecto si natura vG
Ji.i.pfi." id fixum esset ac stabile, non 'ecentiolit:lry.l
arr:tiqui, vel corripuissent quas produxerrrnt' D' Puto et
;; ;.'.,' qro ni u * quantumvi t q"',9 q,1 "l:'j i:f ^pj'i.rt"rrogrtione commemorante redire in memorram' 'll
itii."-".i opinaris. quovis interrogante posse te recorda
ouid ante annum coenaveris' D' Fateor me non posse' neo
illum jam exrctrmo oe syllabis posse,.PlruT tp"lt-? rylT
Sf. Awetiu Awastiru Dccpru muzid Caft'ea a $wa 329
sufletului, nu qtiu.
35. M.: Dac[ cercet[m arta aceasta ritmic5 sau metuic[' de
De Musiro, LiberS. Aurelii
Manilestum est' '
XI[. - Animus unde fit ut a ueitate incommutabili a
hoc nomine qud' Inlin dioitur' prima syllaba pro '--- -----r-- -h^-i.rrrn corripiebatur, et nunc pro
-,-,,'- a+ rilrn nollunum et duo non sint
ndeant, nullus morhr(
ootuit, nullus vivorum pote-slr l"]I,'" posterorum po
|J#":D,*"ffih;""ii"'ti"t' M' puid si ersg isto-r^n1a^o.
;;;- et de duobus apertissime quaesrvrmus' caerqlLIE UIIU
omnia, quae ad illos num
qui non oblivisc'endo, sed
or? .ror*" errm cerrses si
posse cognoscere? D' QPUUDE uvb4""""--'
etiam iStUm mOtU1'Um nuTi1s. uL rrruuLr vlw ----r
""*".i""i-ru^* ft"i# 1$egtronem
[Col' 1183] uuae inUmefr, t:L urour rev'*
Ji"ir".i an huic saltem iIIe inter
iroio "*i"- ishrm arbitror aPud
quae interrogantur, vera egse intellrgat alqut' rEDPuuuve;r
36. M.Ase, nunc t1*H ottl llf::::'iKT,," d;JI":,';;;;;0il' *'" tibi rideantur D' Nr
modo, M. F.rgo aeternos esse non negas-,"- Yt-l1tTii"iJz *"*rr", iIIe non sub erit' ne aliqua nos rn'
H;;','#;i"r*t;'fJrrlme-o1lli:^::u""-t:'""1;ffiffi;";i:::::,#"H"jJ;:1l["jffi*:"::1ffi T'r --- ^l na+arnrtn .-r^^
-,.i.l alin video quidnonne manil,s ad Deum.
est, eum qLrr allo rrrtorruuarw.::* -:-.-r; :.1 '""* *:
ut verum incommutabilJ intelligatt "i:i,11i^d-"f. ::suum memoria teneat' "ott
pJt'" ad intuendum ill$
verum, nullo extnnsecus -admonente
revocari?"'q
31. M' Qtaero ergo quonam iete ab huiuscemodi reri
" o rt ""*pttttt'"
ai"l a't' ut illt-tm 11^:T ::::: ::,;;;;; ."vocari' An forte in aliud intentus arumus'r
numai fiindcd in acest nllrne, care se zicn, Italin,prima silabd seprescurtaT dripd voinla cAtorva oameni, qi acum, dupE voinlaaltgra, se prelungegte? Ins[, ca unu qi doi sd nu fie trei, qi ca doi sdnu-i r5spundn dublu lrri unu, nici unul dintre mo4i nu a pu1u1,
nici urrul dintre vii nu poate, nici unul dintre r:rma4i nu va puteaface. D.: Nimic mai irrved6rat. M.: Ce, dac6, in acest mod, in carene-am intrebat atotdeschis despre unu gi despre doi, este deciinh'ebat despre toate celelalte, care fln de acei numeri, gi cel carenu uitAnd, ci fiindc5 nu a invElat niciodatd, este nepriceput, nugAndegti tu oare cd eI poate sirnilar cunoa€te aceastE artE, cuexceplia silabelor? D.: Cine se va fi lndoit? M.: Unde socoli decic6 are sd se migte gi acesta pe sine, ca sd i se imprime mi4ii luiacei numeri gi sd facd acea afecliune, care se numegte arti, sau i-iva da acestuia, mdcar pe ei, intrebdton:l? D.: ln acelagi chip chiarsocot ci face gi acesta irrtru el insugi, ca s5. inleleag[ pi si r5spunddcE cele ce-s inhebate sunt-adevdrate,
36. M.: Haide, spr-rne-mitrr mie, acum, dacd acegti numeri, desprecare se.ntreabd aqa, F re parc Fe ch sunt comutabili. D.: In nici unchip. M.: Deci, nu negi cd ei sunt etemi? D,: Ba, dimpoffivE, m6rtr:risescchiar. M.: Ce, nu ne va cuprinde oarE atotornoscuta tearnd sd nunengele cwnvq in ei, o anufire inegalitate? D.: A.bsolut nirnic nu este
penftu mine mai sigr-rr decAt egalitatea aoestora. M.: De unde e decide crezut cE i se aribuie sulbtului ceea @ qste etern gi incorrrutabil,dacd nu de Ia urricrrl qi eternul qi incomutabilul Dumnezeu? D.: Nuvdd oe alta sd se c'uvinE a fi crezut. M.: Ce, for sfArgiq nu este oareirevederat faptul cd acelia care, inhebat de cdtre ,1t4 .e migcd pe sineinterior cf,tre Drmneze\ ca sd inleleagi adeva(rat)ul incomutatril,nu poate f:r" nefEcAndu-l nimeni extinsec s64i aminteascnT revocat casd prirneascd adevH(rat)r.rl acela, decAt numai gi numai frindc6 defne-nmemorie aoeeagi migcsle a sa? D.: Envederat.
XIII. - De unde se.face ca spiitul sd se tntoarcd fapa de adeudruLincomutabil.
37. M.: tntreb deci de ce &nume sd se departd eI de lacontemplarea unor astfel de lucruri, ca sE fie necesar s6-l rechemela ea memoria? Sau trebuie, poate, gAndit cd spiritul, atent la alta,
332 S. Aurelii De Musica Liber
reditu indigere putandus est? D- Sic existimo' M' Yideatt
si placet, [uid-tanrum illud sit quo possit intendi, utincommutabilis et summae aequalitatis contemplatidX
avertatur. Nam tribus generibus amplius nihil video' Aenirn ad aliquid par atgue ad eiusmodi aliud se intenanimus. currrhinc avertitur, aut ad superius, aut ad irrferi
D. De caeteris duobus quaerendum est: nam qurd 'l
superius aeterna aequalitate non video' M' Videsne iIIu
ob's.cro, quidnam ei par esse possit, quod tamen aliud 'e
D. Ne id qurdem iden. M. Restat erSo ut cluaeramus?
sit inferius-. Sed nonne tibi prius ipsa anima occurrit,
certe aequalitatem illam incommutabilem esse confrtett
se auteri agnoscit mutari eo ipso quod alias hanc, ali
aliud intueiur; et hoc modo aliud atque aliudvarietatem temporis operatur, quae in aeternrs
incommutabilibus nulla est? D. Assentior' M' Haec igSt
affectio animae vel motus, quo intelligit aeterna, et
inferiora esse terilrcralia, etiam in seipsa; et haec aPpeter
potius qr*" .,rp"iiora sunt? S,r"m ][9 quae infenor-a stj
,rorit, ,',.orr-r" tibi prudentia videtur? D' Nihil aliud videt
38. M. Quid ilIud? mrm mimrs considerandum pu
quod. nondum ir,r ea simul est aeternjs inhaerere, cum iirr .a sit nosse his esse irhaerendum? D' Imo maxime
consideremus peto, et unde accidat scire cupio' M' Fe
id videbis, si anirnadverteris quibus rebus maxime anirr
soleamus intendere, et magnam curarn exhibere: nam 6i
opinor esse quas multum t***, an tu alias opinaris? 'l
Nullas equidem alias. M. Dic, oro te, num possumus
nisi pulcirra? Nqm etsi quidam videntur amare de:
qro. ,.r1go Graeoi ostpogftoug vocant, mterest [Col' flB{*r.r.r, qiranto rrlinus pulchra sint quam illa quae pl"tttplacent. Narn ea neminem amare manifestum est, quorl
to.dit.t" sensus offenditur. D, Ita est, ut dicis' M' Haec igilwuL4E
pulchra numero placent, in guo iam ostendimu
aequalitatem tppeti. -Non enim.hoc tantuT '1^:
pulchritudine drrae ad aures peilinet, atque rn
-.po.* est, inienifuu, sed in ipsis etiam visibilibus
Sf. Awrcliu Augntin, Despre muzicd, Cartea a goaed 3gg
agadar, prin care in{elege eternele qi cd temporalele le sunt lorinferioare, chiar gi in sine insuqi, qi qtie cA sunt mai degrabi de
dorit acestea ce sunt superioare, decAt oele ce sunt inferioare, 1u
{i se pare 1ie prrdenp? D.: Nu mi se pare nimic alta.
38. M.: Ce, srrctili tu oare mai pulin de <pnsiderat faptr:l cd
nu este inc6 in el totodatd a li se alipi str6ns2o'' ete,rnelor, cr-rn este
deja in el a gti ci acestora trebrrie sd li D': Ba,
dimpotrivd, r:er in cel mai inalt grad sd erare Ei
.lorei. sd qtiu de unde se intAmpld. M a, dac6
vei fi luat seama spre care lucmri obignuim sd ne-aqternem maximspirirrrl qi sd le-ar[tflm mare grijd, cdci, socot, ele sunt cele pe ca-re
te lutim mult; sau trr le soco{i pe alteleT D.: Pe nici unele altele,
hineinleles. M.: Spune, rogtl-te, putem noi oare iubi altele decAt
frumoasele? CEci, degi unii, pe care grecii ii numesc lndeobqte
odtrpoqftroue, par importanfd totuqi cu
cAt sunt mai pulin plac celor mai mulf '
CEci e,-nvederat c[ e de-a cdror urAqenie
se ofenseazi simlrrrile. D.: Aqa-i, cum zici. M.: Aceste frumoase
plac, aqadar, prin num[r, in cere am ardtat deja cd se doreqte
egalitatea. CEci s-a descoperit cd el nu este numai intru acea
frumsele care line de urechi Ei in miqcarea corpuriiclr, ci c,hiar gi
334 S. Aurelii Augustini De Musica Liber sentus
in quibus jam usitatius dicitur pulchritudo. An aliud guamaegualitatern numerosam asse arbitraris, cum paria paribusbina membra respondent: quae autem singula sunt, mediumIocum tenent, ut ad ea de utraque parte paria intervallaserventur? D, Non aliter puto. M. Quid in ipsa luce visibiliquae omnirrm colorum habet principaJum, nam et colornos delectat in corporum forrnis; quid ergo aliud in luce etcoloribus, nisi quod nostris oculis congruit, appetimus?Etenim a nimio firlgore avers€unur, et nimis obscura nolumuscernere, sicut etiam in sonis et a nimium sonantibueabhorremus, et quasi susurrantia non amamus. Quod nonin temporum intervallis est, sed in ipso sono, qui quasi h:xest talium numerorum, cui sic est contrarium silentium, utcoloribus tenebrae. In his ergo cum appetimr.rs convenientiapro naturae nostrae modo, et inconvenientia respuimus,quae aliis tamen animalibus convenire sentimus, nonrre hicetiam quodam aequalitatis jure laetamurT cum occultioribusmodis paria paribus tributa esse cognoscimus? Hoc inodoribus et in saporibus, et in tangendi sensu animadverterelicet, quae longum est enucleatius persequi, sed explorarefacillimum: nihil enim est honrm sensibilium, quod nobisnon aequalitate aut similitudine placeat. Ubi auaequalitas aut similitudo, ibi numerositas; nihil est quippetam aequale aut simile quam unlrrn et unum: nisi quidlrabes ad haec. D. Omnino assentior.
39. M. Quid? superior illa tractatio nonne persuasitnobis agere haec animam in corporibusT non a coryoribuspati? D. Persuasit sane. M. Amor igitur agendi adversussuccedentes passiones corporis sui, avertit animam acontemplatione aeternorum, sensibilis voluptatis cr:ra ejuoavocans intentionem: hoc autem agit occursori-bus rrumeris,Avertit etiam amor de corporibus operandi, et inquietamfacit: hoc autem agit progressoribus numeris. Avertuntphantasiae atque phantasmata: et haec agit recordabilibuenumeris. Avertit denique amor vanissimae cognitionis taliur"nrerLun: et hoc agit sensualibus numeris, quibus insunt quaeiregulae quaedam artis imitatione gaudentes: et ex hie
Sf. Aurcliu Attgustin, Despre mwicd' Cartca a 99'sea 335
in insegi formele vizibile, in care fnrmselea este deja mai uzitatnumitfl. Sau soco{i cd este alta decAt egalitatea arrnonioasd, cAnd
gi culori, d.acd nu ceea ce e congruu ochilor nogtri? Desigur,
nerntoalcem de la prea marea strdlucire 9i nu dorirn si privimatotobscurele, precum gi in sonuri ne-ngrozim de foartesundtoarele qi nu iubim cvasisusurantele. Ceea ce nu este inintervalele timpilor, ci in sonul insuqi, care este cvasiluminanumerilor de-acest fel, cdruia aga-i este contran'ie tScerea, precumculorilor intunericr.rl. lntru acestea deci, cAnd dori6 convenienteledupd modul firii noastre gi respingem inconvenientele, care
simlim totrrgi c6 le convin altor animaleT nu ne bucurdm oare
chiar gi aici de un anume drept al egalitilii, cum recunoaqtem
c6., in moduri mai oculte, li s-au atribuit parelor parele? Asta se
poate observa ln mirosuri qi-n gusturi gi in simpl pip[itului,L".^ "*
e lung a Ie ulmdri aminunlit 9i mai facil de explorat:intr-adevdr, nu exist5 nimic dintre cele sensibile care sd nu ne
placi prin egalitate sau similitrrdine. Unde-i insd egalitatea sau
similitudinea, acolo-i anrnonial nimic nu este, lntr-adev6r, atAt
de egal sau similar ca unu gi unu; dacd nu ai ceva la asta' D':Asimt intru totul.
39. M.: Ce, analiza aceea de mai sus nu ne-a convins oare cisu-fletul le face pe acestea ir:r corpuri, nu cE le suferd de Ia corpuri?D.: Ne-a convins, bineinleles. M.: Amorul de a lucra impotrivapdtimirilor succedente ale corpului s6u intoarce, a,gadar, sufletul
de l* .ontemplarea. eternelor, grija voluptefi sensibile atrdS6ndatenlia lui: asta insi o face prin numerii ocursori. II lntoarce chiar
bucurAndu-se de imrtalie: 9i dintru. acestea se naqte curiozitatea,
336 S. Aurelii i De Musi,ca Liber
40. Generalis vero amor actionis, quae avertit
J.t i., sanctis f,ibris: Initium superbiae hom
.ion lo"o.rr* iptiio, sed mentis affectu?
41.. Tste autem animae appetitus est sub se h
curiositas nascitur ipso curae nomine inirnica securltatr'
vanitate impos veritatis.
Sf. Aureliu Augustin, Despre nuzi.d. Cartaa a Fgsea 337
prin insuqi nurnele glijii, inamica securit[1ii, 9i, prin vanitate,nestdp6nd a adevdrului.
40. Amorul general insd aI aciiulri, can'e-I intoarce de la adev5r,
porneEte din superbie, viciu prin care sufletr-rl a maivoit sd-L imitepe Du-rereu, decAt s6-I serveascd Lui Dumnezeu' $i astfel, pe^drept
s-a scris in C64ile Sfinte: inceputuL superbiei omuLui, a.se
tntoarce apostal\| de la Dumnezeu; qi: inceputul a tot pd'catului,superbia. N-a putut fi, intr-adev6r, rnai bine demonstrat ce este
superbia, decAt prin ceea ce s-a zis acolo: La ce se sumelegte tdrdnagiLenuga, fiindcd tn uiaya sa tgi azudrle intimele sale (Ecl' X.74,15, 9, 10)? Cum, intladevdr, sufletul, prin sine insuqi, nimic este,
cdci aldel n-ar fi comutabil, nici n-ar suferi eclipsa de Ia esen1[,
crrm, aqadar, eI lnsugi prin sine este nirnic, orice ii este insd lui a
fiml este de la Dumnezeu: rEmAnAnd intm ordinea sa, este vegetat,
in minte gi congtiinlS, de prezenfa lui Dumne,eu lnsuqi' $i, aqa,
acest bine il are intimul. Dreptaceea, a se umfla de superbie, asta
inseamnd pentru el a inainta intru ultirnele gi, ca s5 zic aqa, a se
aneantiza, ceea ce-nsearnnd a fis2 din c.e in ce mai pufin' A inaintatnsi tntn ultimele, ce alta imseamni decAt a azvArli intirnele, adicd
a-L face d.eparte de sine pe Dumnezell, nu prin spaliul locurilor,ci prin afectul minfi?
41. Acesta este insd apetrtul sufletului, ca el sE le aibh su-b
sine pe alte suflete; nu ale dobitoacelor, care i s-au conces prindr.pirrl divin, ci ralionalele, adici proximele sale 9i, sub aceeaqi
Irge, .rr.rt" gi consoarte. Asupra acestora doregte sd lucreze sufletul
srp..b, pi aceastd actiune i se pare cu atAt mai excelentd decAt' r"L"t asupra corpurilor, cu cat tot sufletul este mai bun decAt tot
coqpul. Dar a lucra asupra spiritelor ra1ionale' nu prin corp,- ci
plin sine insugi, nurnai Dr-lmnezeu poate' Prin condilia phc6toqilor
se-ntAmpl5. totuqi ca sufletele sd fie ldsate in voie s[ Iucreze ceva
asupra srflet.lo., semnificAndu-le pe acele miEc'Andele prin unul
din doud corpuri, fie prin semne naturale, cum slrrlt privirea sau
gesturile, fie convengionale, precum sunt cuvintele. Cdci 9i
porr-rncindele, gi sfdtr-rindele, gi orice alta este, pe lAngd poruncd qi
.fit,fir", prin care sufletele lucreaz[ ceva asupra sufletelor gi cu
sufletele, Iucreazb prin sernne. Pe drept a tirmat insi ca toorlai
vero, a superbia proficiscitur, quo vitio.'Deum imitr
quaT D'o se,,i.e .1ni1a fiy]:R::,:-:TI1" 1:,j:apostatare a Deo; et, Initium omnis peccati supe
hion potuit autem melius demonstrari quid ti' :if:or"rn in eo quod ibi dictum est: Quid superbit lCit851 t"rro ei cinis, quoniam :".u:!" sua projecit intisua?'(Eccli. X, 74, i5, 9, 10.) Cum enim anima 1
;;rp.; nihil sit; non-enim aliter esset commutabilis'
paieretur defectum ab essentia: cum ergo rpsa per
linil .ir, quidquid autem illi esse est, a Deo sit; in ordi
.ro -".."or, ipsirrs Dei praesentia vegetatur in mer
atque cons"i".rti". Itaque hoc bonum,]iabet intimug,ir." superbia intumescere, hoc illi est in exti
irog.edi, "t rrt it" dicam, inanescere, quod. est mi:
lri.r"rtq"" esse. Progredi autem in extima, quid est aliud
qr"* intinra projic-ere; id est,.'""F"" a se facere Deumt
alias animas; non pecorum, quas divino jure conceszum;
"rt, ."d rationalesi id. est, proximas suas, et sub eadern
Iege socias atque consortes' De his autem appetit operari
,r.,'i.nr, "rp"rbt. et tanto excellentior videtur haec actiorI
Liber338 S A","hi i De Musira
excellere cupierunt, nec suis partibus atque corporib
.i"""'ilit Jiot" "t dolo r'1"" i-mp er ent' f:lti3,'"T"
t T,
::l"Ji'd?:;"*"1'b'* membris' asst av atae' Et his i gi
numeris et motrbus quibus animae "d'""1T-1i:qlhonores laudesque appetendo avertuntur a perspectlo
il;;'it*"..i'"i"'i"'*1'T^1.::Y:H":''1"#'"?:il;;;"atam faciens in occufto coram se luste
viventem.
42. Motus igitur quos exserit anr'ma l
inhaelrentibus sibi, "et subditis animis' l:fl:t:::
iiit;;;;;t*iles; agrt enim tanquam de ":To:: suo' r'tr
autem motus quos exserl ' ugg"gu'e sifi ,tIlT.:::""1
ffi;;;;t"i.- i,t occursorum numero deputanl
Asit enim tanquam '" '"::ll::..:'"fili;ff;,"17;"t;;li;'
-q'-tJa ""t"t extrinsecus admovetur' et qr
;;;;J repellatur' u1 h.:' 111i,'Y"^::-5ii;;;"";:;;,";, ."'"otd"ril"s facit' simili modo in phantae
et p h ant as m ttiu" t, -t",ii*'* 1 "l'.-": 3::l::t:i::';;J;;;;;;. x"" illi tanquam examinatores numeqj
desunt, qui sentiant uurcl"rn * ":t'bt-"::3i"* IIil""H#J" ;;;;', ;uos item sensuales appellare ndt
ii t!:#;';; t "' " "'it i r1- I e;: - : yii,: : 15 ;:ffi #i1ll1ffi;;;';#;;g"'' fi" tot et tantis intentionibut
a n i m a i mp I i c at a, gi' i J * 1 "11 :.:i, 1-"'^T ?T"'l :. "'::'1l:'Jtl;.;;";il'i it q"'"tum quidem "'! ll':1'j:3vellLtilrD dv ut ut'| u! ' -- I
in illa maneri,la"iittuq sed quia nondum ?"t ,"Y'"1'i-- ^-i-- nnoqr
"J" .f"r*t. e' q"o fit ut non simul habeat anrma nossi
r -ir. nnnsistere: SQ(
il';il;; "o,t'it'".'d'm sit' et posse consistere: seq
;,,}ilJ tu forte adversus haet? D' Nihil est quot
contradicere audeam'
XlV. - Ad Dei amorem p'o,'n":y::nima er nunTerorLtm et ordl
rcltione quam in rebus dr'ltgtt'
43. [Col. tth6) M' Quid erso ':""*^]l-"-10::1"i"rrt fotrri*,s inquinationem et aggravatronem anrrr
consideravi*,t, "o""*''" q""nJ* iili actio-,divini
imperelur, qo. p"g"t uqt-t" "*o'"rata revolet ad qui
acelea, care au dorit, prin superbie, sd excele srluPra celorlalte' eE
scruto.nea clar'pAtnrnz6toare a mirific punrlui qi sinoer adevflnrlui'
Clici singur fhr**u onoreazd sufletul, fflc6ndu-l fericit pe in
ocult in fals Ea iuet qi viu trditonrl'
42. Mig:ilrile p care le dil la iveal6, agadar, sufletul in privintra
strdns utipit"to. "ieqi
gin privir4a sulletelor suPuse sunt similare
acelor p*gr.*ri, "ciioneaz6, intr-adevEr, precum in privinla
corpului s[u. Acele miqcdri inenqi le alflture sieqi Pe unele sau sd
oq.rff nrilor. A4ioneazE, inn-adca sd devinA una cu sine ceea
respins ooes c€ nu Poate. $i
^er.,o.i" gi le face' recordo atothrmultuos in
clocote, it tr-rn mod similar t fel in fantezii 9i
farrtasme. $i nu lipsesc nici acei nurneri ca exnminatori' care sisimtd ce este migca.t comod sau incomod in aceste acte, pe care'
iardqi, nu fie nrginos a-i numi sensuali, pentm cd sunt semne
.u*'ibil" ceJe prin care sufletele aclioneazd, in acest mod' asupra
sufletelor. it ."."t t atatea qi atAt de mari intenfiuni implicat
sufletul, ce-i de mirare dacd se-ntoarce de la contemplarea
adevdrului? $i, desigur, cAt respir[ fald de aoestea, il vede pe el'
dar, fiindcE r,r, l"-t tt"i* incd de totul pe ele, nu i se ing6duie sd
se statorniceascd lntnr el. Dintru core se face sd nu-i aibfl deodatfl
sulletul pe B qti lntru care sd trebuiascd sd consiste gi pe a putea
sd consiste; Ju. .,, te opui'tu oare cu ceva ocestora? D': Nu-i
nimic ce sE crrtez sE contrasrc.
XIV. - Sufletul este clwmat ln iubi,ec. bi Dumneal dintru ruliunea
oilinii gi a numedlar, Pe Nue o inilrtge4te tn lucrui'
43. M.: Ce rimAne, aqadar? Sau co, intrucAt am irnalizat' pe
cAt. am putut, intinarea gi ingreunarea-suflehrlui, sd vedem r:e
acfiune anurne , "" po.t .".gte in mod divin, prin care, Purgat gi
delpov,irat, sd rer6oare spre odihnd qi sd intre intru bucuria
34O S' Aweki A@ttstini De Mwim Liber s&ttal
et intret in gaudium Domini su
putas hinc diutiw debere d::1:'PtrlE rurulohrrninilrr. et tanta ",,1:'i*T, :' "*:X^-". jl.r^-,;-,,*,nobisamr aliud agant, "i"i "
diligamus Deum et Dominurn'
nostnrm ex toto "ord., "r
tota aiima, et ex tota mente; ot]
,"-.rinsos? Ad;iL'.H; r;;;;; ""ttrum tanquam nosmetipsos? Ad
hunc isinrr finem sr *'o i[:: 11111'1.1Hil'-T:T1lll"J:il," H;;;;:;; dubitatio3e mundabimur' An
aliucl existimrrz b.'rt{*'ll " Y1:* aliud' sed quam hoo
ffi;;;;, tam factu difEcile atque ardu,m' ri
44. M. Quid ergo facile est? an amare colores' et voces'l
et placentas, u. .o"t" "t :"tp"i-1 l"lll:l::':**:ffiT
Dt sordloa c0glrilE, r
nilril disclusum loci
An exstruere moles
BC ElImrE Ulur'ur1 YuvM
od si ita est, cur ab ills-.:- ^,,ienis suis'ill" qri
(Matth.o-im iri
XI, 30). I ahoriosior est trulus "'ll* uruur' vuuu erum m
.:., --r-^ -roonr mnstarfli8m scilicet ""*tti***t:rrT:infimasununospecies
+-ntrrmmndo temDore coml quae et
Sf. Awvhu A tstin, Despte mttzid Cartna a;aaea 341
Donmului sEu? D.: Aqa si fie' M': Ce ctezi, apoi, cE trebuie sd zic
mai mult, currq prev6zute cu atAt de mare autoritate gi sanctitate
qi ir, t aa"" rol.rrrre, Divinele Scripturi nu ne vorbesc nou6 nimic
"ltr d."At numai sd-L iubim pe Dumnezeul 9i Domnul nostru
Jna* toatd inima, dintru tot iufletul 9i dintru toat6 mintea; qi
sdl iubim pe aproapele nostm Prerum pe noi inqine? Spre 1ces1
fine, agadar, aaca vom reintoarce toate acele migciri ale a4iunii
,rrn.rr" qi numerii, ne vom curila fdr6 nici un fel de dubitaliune'
Srr, "..ri alta? D.: A-bsolut nimic alta' Dar, pe cAt e de uqor de
auzit asta, pe atAta-i de greu qi de anevoios de fdcut'
44. M.z Ce-i, prin urmare) uqor: a iubi oare culorile 9i vocile
qi pldcintele gi rorele qi cxrrpurile blAnd-molatice; ii este oare utor
sufletului sd le iubeascd p"-acestet, in care nu doreqte nimic alta
decAt numai gi numai egalitatea 9i simititudinea 9i, considerAnd
un pic nui diligent, aUi"-i cunoaqte extrema ei unrbrE qi urma'
ql "
difi"it a-l- irili pe Dumnezeu, pe Carele, cugetdndy-I1'P" "e:
".t" .l in stare, rdnit inc[ qi sordid, nu poate bEnui nimic inegal
in El. nimic neasemflndtor Sieqi, nirnic separat prin locuri' nimic..r.ri.t i., timp? il delecteazd oart cd inalld colosul edificiilor 9i cd
se extinde'n lucrdri de-acest fel, in c'are, dac6 plac numerii (nu
gfisesc, intr-adev[r, nimic alta)ii*ilur, de c-are s[ nu-qi rddd raga este, de ce alunecd, din cullaafostzioecflci ceea ce caut6 sE afle in el sufletul, constanla adici qi
eternitatea, nu le gdseqte; fiindcd prin trecerea lucrurilorse-mplineqte infima 6rmse1em3, gi ceea ce imitd-ntru ele constarrf[
".t. t*r,"i..at de la Supremul Dumnezeu prin suflet: fiindci mai
presus este frumselea co
comutabilE qi prin timp, gi
sufletelor de citre Domnul invapostolul loan, ce sd nu indrigeasci' Nu uoi1i, zice, a iubi lumea:
"d"i toot" cdte-s tn llrrne coniupbcenla cdrnii gi tnncupiscenla
ochilor Si ambigia secalului sunt (I loan,ll, 15, 16)'
342 S. Awelii Ar{lttstini De Mwim Liber aeg;tu'
45. Sed qualis tibi homo videtur' qui omnes illoe
numeros qui sunt d" *tpott, et adversus'*t::T:;Pr",Xet oui ex his m"mo'it continentur' non
^ad carnalom'
;;#;;:';d ad salutem tTq* *'P"T.*iiiT:T:til.t;;t1; rai,,""tit animis operahtur' :"1
qlt-^{
^diungendus exseruntur, .tl
q* * t"-t Pi:T":r1":::Hil;'i;;*tr.t" "*"tllentiam
suam' sed ad ipsarum
animarum utilitatem redigit: [Col. r1B7] illis etiam qui ip
utroque Senere qt-rast *oderatores ""t1:11'"j::q-":caeterorum transeuntiun in sensu Pti::ilTt':T ::Laurluavru.- "-- - .
tem, sedsuoerf luam veI perniciosam curlosrta
il;;; probut'io""^ vel improbation*""yt; ^1
etistosomnesnumerosagit,et.nulliseorumlaqueil;,iliyl.gl":.*::51il:1;J:T":,tTH:J,:ffiirrpediatur eligit, et onrnes eas acbones ao ulrruf,u'r
."Jo"",, r.,"r,i progl:. -TT:::t"jT" #:::* J;;;;;'."ip.r* iiligtt" iussus est'.D' Magnum quemdan
"i.,i* ., ".r1" lt,,tt'o"issimum praedicas'
46. M. Non igitur, numeri qui sunt infra rationem e
i. .rl' ;;;";.- "pt't",t"i. t'-tttt' sed "*9,1 1Tlt^ti.,,t..t *i*ii.ris animam polluit: quae cum in illa non modo
aequalitatem, ae qu9 pro t"19t3 "p*",:11d^1:::il;;il;;;, o.iirr"- diligat, amisit ipsa.ordinem suum; nop'
*". "*."rsit ortlinerir re rm' quandoquidT iPl :::f I
ita est, ubi esse, et quomodo esse tales' ordinatissimuryr
est. Aliud enim est t""tt" ordinem' aliud ordint t"i"ltTenet ordin"*, .tipt* tota diligens quod supra se est'.ifl'
est l)eum, socias outem animas tanquam seipsam' Hqol
a"frp"-tlf"ctionis virtute inferiora ordinat' nec qp
inferioribus so.didattlr' Quod autem illam.sordidat' n11'
;;;il;, quia etiam corpus creatura'"iitt: :::::fqrrq orr&rlvis infima decoratur, sed prae anrmae drgnlBTrE
::1 3lffi;: ;ffi:"ffiis',ii,;' "i*1" o'**atissimi "'e"SutjlltgrruuLlA, urvq* --
;;r_*,t""" sordes"it. Quapropter quicumque de nostrg,
;;rr,* poenali mortalitate numeri ll.tl-:y1t':,t: :T.il;i:;*;. a fabricatione divinae providentiae' cum slllr
i,, g"rr".* suo pulchri' Neque arrlemus eosr ut queS!
Sf. Awuliu Augttstin, Dqpru ntttzirf- Caftcaofleeo 9ll
45. Dar cum fi se pare 1ie omul, care pe toli acei numofir
care sunt dintru ."tp qi impotriva pdtimirilor corpului 9i coi
cu adevdrat atotuman predici.
este a line ordinea, alta a fi finut de ordine. fine ordinea,indrigind dintm intreg sinele sdu c€ea ce este deasupra sal Pe
Dumnere, adica, sulletele surate insi, precum pe sine insuEi' Prinaceastfl virtute a indrdgirii ordoneazd, dmigur, inferioarele 9i nicinu este macr.rlat de cdtre inferioare. Ceea ce il maculeazd lnsd nueste un r6u, cdci chiar gi corpul eEte creaturs lui Dumnezeu Ei,
penald, sE nu-i Bbdicnm pe ei de la fiurirea Divinei Providenle,ctim sunt, in genul lor, frumoqi. $i nici ed nu-i iubim p ei, pentru
344 S. Aurelii i De Mwim
perfruendo talibus beati efficiamur' His etenim: QUorllr
t"*por.l"s sunt, tanquam tabula in fluctibu:' ""qffii"r,ao qrrrsi on.rosos, neque amplectendo qua
frrd^to., ."i br.r" utendo carebimus' A dilectione aute
proximi tanta quanta praecipitur, certis'simus gradus
nobis, ut inhaereamus Dr o, et non teneamur tantl
ordinatione illius, sed nostrum etiam ordine
inconcussum certumque teneamus'
41. Ln fortasse ordinem non diligit anima illis eti
numeris sensualibus attestantibus? Unde ergo pnmus Iest pyrrhichius, secundus iambus, tertius trochaeus'.
d"i.r""pt caeteri? Sed iure ho-c dixeris rationem
secutam esser non sensunr' Quid itaque' illudsensualibus numeris dandum est, quod cum tant
temporis occupent, verbi gratia, octo longae syllat
q""i*^ ,"*d.ri* breves, il "?** tsmen tptt1"-l:"^1:
longis potius misceri exspectant? De quo sensu cum ratri
ilil et ei procele,r.r.*titi P."d:: :tt" aequales T":1"].,...libus renuntiantur' nihil aliud hic valere invenit' qua
IrJi"t,i."is potentiam, quia nec longae syllabae ni
brevium comparatione longae sunt, nec-breYes- rursur.
hreves sunt ni;i comparationi longarum' ideoque iambicu
versus [Col. 11SS] quarnlibet productius Pronuntlatus'*"t"*'*grrto.i*pli "t
dupli, nec nomen amittit: at ille vr
["] py.Iftichiis pedibus constat, paulatim addit
firorrrntiur,di moia, fit repente spondiacus', tl ,1"'grammaticam, sed musicam consulas' At::T tl-Ol1^t-I
iut anapaesticus sit, quoniam longae mlxtarurn br
**pur"aior.e sentiunturr- qunlihet mora. pronuntienrr'
,o*"n suum. Quid additamenta semipedurn non ead
i;g; * capite qua in fine servanda, :"" o,'"3i" tT*"ri-d.*
pttr-,..rttt coaptentur' adhibenda?. quid duarum
"fiq"""a" brevium pt-'ti'-ts, qua1
-unius longae in fine
priii"z nonne ipso .ensu..modificant"{ Te: l",Lt:aeq,ralitati" numerr-rs; cui nihil deperit, sive illud sive
sit, sed ordinis vinculum reperitur" Longurn e.st pero
caetera ad eamdem vim pertinentia in numeris temPorum'
346 8. Aureki i De Musica Liber
Sed nempe etiam forma.s visibilm sensus ipse aspernatur,pronas contro quam dece( aut capite deorsum, et simiJia,:iquibus non inaequalitas, manente partium parilitate,perversitas improbatur. Postremo in omnihus sensibus.operibus nostris, c,um insolita pleraque, "t ob ho" injucrlnquibr-rsdarn gradibus appetinri no6ho concfiarmrs, et ea prir4tolerabiliter, deinde libenter accipimus; nonne ordiconteximus voluptatem, et nisi priora mediis, et medjpostremis concorditer nexa sint, abhorremus?
48. Quamobrem neque in voluptate camali, neque ihonoribus et laudibus hominum, neque rn eoexploratione quae forinsecus corpus attingunt, nostracollocemus, habentes in intimo Deum, ubi certum est,,jincommutabile omne quod amamus. lta flrt, ut et cumhaec temporalia, non tamen eis implicemur, et sinedoloris guae extra corpus sunt, absint: ipsum autem corpqaut nullo, aut non gravi sensu doloris adimatur,,reformandum naturae suae morte reddatur. Attennamque animae ad corporis partem inquieta necontrahit, et urriversali lege neglecta privati cujusdam opel
amor, quod ipsum tarnen ab universitate quam Deus rynon potest alienali. Itaque subditur legibus gui non arrleges
XY. - Corporales numeros post resurrectionem aget anima qubl,lVirtutes quatuor quibw hic qnima perfrcitun
49. Sed si de rebus incorporeis et eodem modosemper habentibus, plerumque attentissime cogitantes, i I
quos forte illo tempore agimus numeros temporalesilquolibet corporis motu, facili sane atque usitatissimo,deambulantes, sive psallentes, prorsus nobrs i
transeunt, quamvis nobis non agentibus nulli essentldenique in ipsis nostris inanibus phantasmatibus cu
occupati sumus, similiter ista praetereunt agentibussentientibus nobis quanto magis quantoque constantiijcum corruptihile hoc induerit incorruptionem, et
Sf. Aurcliu A,4€,Iustiz. Desprc muaiad CafiEa a Fqseo 347
simpl insugi respinge chiar qi formele vizibile, fie inclinate altfelde cum se cuvine, fie cu capul in jos, gi cele similare, ln care,stdruind pari(li)tatea pd4ilor, nu inegalitatea, ci perversitateaeste improbatd. In afArgit, in toate simlurile qi lucrf,rile noastre,cAnd, prin anumite trepte ale apetitului nostru, conciliemineolitele gi, pentm asta, neplAcute, gi mai lntAi le acceptdmtolerabil, apoi cu pldcere, nu intrefesem oare in ordinevoluptatea gi nu ne-ngrozim decAt numai dac6 n-au fostconcordant urzite primaqele mediilor gi mediile codagelor?
48. Dreptaceea, av6ndu-L pe Dumnezeu intru adAncul intim,unde este oert gi inoomutabil tot ceee ce iubim, sd nu ne colocdmbucuriile noastre nici intru voluptatea cannald, nici intnr ononrrilegi laudele oamenilor, nici intru erylorarea r:elor ce ating pe dina{ardcorpul. A.g.
". face ca, qi cAnd sunt de fald temporalele acestea, sd
nu ne implic{m totugi lomqi gi si lipseascd, f6rd simldmdntuldurerii, cele ce srrnt in afara oorpului; corpul insugi inCIl sd ni serf,peasc5 sau fdrd nici unul, sau nu cu un grav simldmAnt al durerii,gi sd fie redat prin moarte rraturii sale spre a fi reformat. Cdci riiotenFa sufletului cdtre partea corpului atrage asupra-i negolurihrrhulente, qi, negliidnd lElpa universalE, amoml unei lucriri private,pentru cd nu s@ poete toh€i aliena pe sine de la universalitatea pecare o imp6rdpqte Dunrnezeu. $i, ,!*, este supus legilor cel carenu iubegte legile.
XY. - Dupd resurecfie, sufletul pune-n miqcare EniEtil numeiiatporuli. Wu(ile, patru, prin wrc se desdtfrrgegtz aicisufietul.
49.Dax, dacd despre lucrurile necorporale gi pururi in acelaEimod avAndu-se? de multe ori atotatent cugetdtori, daci numeriitemporali, pe care-i facem, poete, in acel timp in orice migcare acorpului, ugoar6, desigur, gi atotuzitatd, fie plimbAndu-ne, fiepsalmodiind, trec, ignordndu-i noi cu totul, degi, neficAndu-inoi, n-ar fi nici unul; dacd, desigur, cum am fost ocupali intruinseqi deqartele noastre fantasme, ace,atea, similar, trec fdcAndu-lenoi, dar nu qi aimlinduJe, cu cAt mai mrrlnrl gi cu cAt mai constant,cdnd coruptibilul acesta ua fi tmbrdqa.t incoruppiunea, Simuritorul acesta ua fi-mbrdcat imortolitetea (I Cor. XV, 513),
348 S. Aurelii i De Mwba
non posse gaudere.
hocindueririmmortalitatern(IConXV'S3)'idest'uthciJ"* ff""irs eloquar, cum Deus vivificaverit -".t1ilicorpora n()strar sicut AP
manentem in nobis (Ilom'll8g]magis in unum Derrlut dittum est, facie ad facrcm, numeros qurous trctt-nl
il; nulla'inquietudine s"ntiemus,, "l g""d:bi::?-Il
forte credtndum est, animam cum de iis quae Per Ip
Lo.,u ,.,rrt, gaudere possit, de iis ex quibus ipsa bona
SY. Aurcliu Anstutin, Desprc ntuzid Cat*aagea 349
adic{, s-o rostesc pe asta ins6gi mai de-a dreptul, cAnd Dumnezeu
va fi vivificat corpurile noastre nruritoare, precum zice Apostolul,din cauza spiitului trtmdstitor intru noi (Rom. Ylll, 11); cu cAt
mai multul ahrnci, agadar, concentrali intru Unul Dumnezeu gi
fagd cdtrevom simlitul cd e de
ctez:utcd sufletul, cum poate sd se hucure de cele ce-s bune prinel insugi, nu poate s[ se bucure de cele dintrrr care este bun elinsuqi.
50. Dar aceast6 acgiune prin care, ajutAnduJ Dumneze-ul gi
Domnul sdu, sufletul se extrege pe sine de la amorul frumseliiinferioare, atacAnd cu rizboi gi ucigAnd consuetudine& sa'luptitoare impotriva lui, el cane va triurrrfa, prin acea victorie intrusine irsugi, astupra potestililor vdzduhului a<.eluia, fald de care,
invidiindu-l gi dorind sd-l find in la[, igi ia zboml [e Dumnezeu,stabilitatea sa gi fundarnerrtul; nu 1i se pare lie cd asta este virtuteacare se numeqte temperanld? I).: Recunosc qi-n1eleg. M.: Ce, apoi,crrm pfigeqte-nainte, in acest drrm, presimfnd deia eternele buarriiqi aproape prinz6nduJe, oere pierderea lucnrrilor temporale sau
r,reo nroarte ll ahate pe deia-n+tarele sd le zici solilor #i: Bine-mieste mie sd md dizob gi sdfu cu Christas, sci rdmdn insd-n carneefie necesar, din cauza Lwtstil (Filip' I,23-24)? D.: Aga socotesc.
M.: Dar a<rastd afecliune a lui, prin care nu-l infricd adversitilile,nici unele, nici moartea, ce alta decAt fortitudine trebuie numitn?D.: $i asta o rectrnoEc. M.: in fine, ins55i rAnduiala lui, prin care
nu sluieEte nimdnui decAt numei Unului Durnnezeului, nu este
egalul nimdnui, dec6t numai atotpurelor spirite, nu doregte sd
domine aoupre nim[nui, decAt numai asupra firii bestiale gi
corporole, care virtute 1i se pare ;ie, la urma urmei, cd este? D.:Cine srtr nu-npleagi cd asta este iust{ia? M.: Drept inleleg
X}{. - Desprc cele patru uirtupi, dacd sunt ele gi cum intru fericifi.
51. Dar te mai intreb totuqi, cum mai sus s-a conrenitils intrenoi cd prudenfa este &ceea prin care sufletul inlelege unde trebuiesd coruiste, p6nd unde se ridici pe sine prin temperan[6, adicA,
prin conversiunea lntru Dumnezeu & iubirii, c&re se numegte
Liber
50. Sed haec actio qua sese anima' opitulante Deo t
Domino suo, ab amore inferioris pulchritudinis extrahi
J.U"ff"". atque interficiens adversus se militante
ctrnsuetudinem suarn' ea victoria tnumphaturl 1n se.letip
cle potestatibus aeris huius, quibus invidentibus e
p.tJp"air" cupientibus, ""91".t ad suam t"-bllY.::.i
ti.-"*.n** D.rrtt; nonne tjbi videtur ea esse urtus quol
;;;t;#dicitur? D' Agnosco.et intelligo' M A'd !:-1?i
"r* in hoc itinere proficit, itt aeterna
. gaud{
praesentientem ac pene prehendenterL num T-tt: l:Ytemooralium, aut mors ulla deterret janr valentem dicen
;.i"ii".iU"" sociis: Bonum est mihi dissoloi' et esse cutl
christo: fiictnere autem in carne, necessarium prcpter^^uoslf
iifiltilp. i, zs, z+.1D. sic existimo' M' At ista,ei]' f{"l1;;;il;Ju"oio,.t mortemve formidat' quid aliud quarn
i""i*a" ai*nda est? D' Et hoc agnosco' M' Iamvero ipsa
eius ordinatio qua nulli servit nisi
nisi purissimis animis, nulli domi
bestiali atque corPoreae, quae
videtur? D. Quis non intelligat hanc esse 1usnflamr /vr' rr'ecrG
intelligis.
X1{. - De quatuor uirtutibus an et quomodo sint in beatis' '
51. Sed illud ian quaero' cum prudentiam superiug
eam esse constiterit inter nos, qua intelligit aninra 'P'qlconsistendum siq quo sese attollii Per temperarrtiam' id esto
.o.""..io""m amt.is in Deunr, quae charitas dicitur' et
350 S. Awelii De Mrnba Liber sqtus
aversionem ab hoc saeculo, quam etiam fortitudo et iustitiacomitantur; utrum existimes cum ad suae dilectionis et
conaflrs fmcnrm perfecta sanctfficatione pervenerit, perfecta
etiam vivificatione illa corporis sui, et deletis de memoria
sequatur nisi in adversis; aut temperantra, quae amorem
non avertit nisi ab adversis; aut fortitudo' !ilrae non tolerat
nisi adversa; aut iustitia, quae non appetit aequaribeatissimis animis, et inferiori naturae dominari, nisi inaclversis, id est, nondum assecuta idipsum quod appetit'
52. M. Non usquequaque absurda est responsio tua;
et quibusdam doctis visum hoc esse, non nego' [Col' ff90]Sed' ego consulens Litrros, quos nulla antecellit auctoritas,
ita inienio dictum ease: Gustate et uidete, quoninm suaois
ext Dominus (Psal. XXXIII, 9). Quod aPostolus etiam Petnrs
suavitate aeterna.rum. Ubi autem venhrm fuerit ad illud quod
canitun Filii autem hominum sub te6;mine alarum tuarum
saecularium vanitatum atque phantasmatum' Contexitdeincle caetera, et dicit: In lumine tuo uitlebimus lumen'
Sf,AtilutiuAu$rltin,Despremasifr Carteoaweo 361
adversele, fie lustilia, care nu dsuflete gi sfr domine firii inferiadici nedobdndind incd insuqi
52. M.: Nu-i lntru totul absurd r6epunsul tdu; qi nu neg
c6, li s-a pfirut asta cAtorva doqi. Dar eu, consultflnd CE4ile,
pe care nu le intrece nici o autoritate, aga glse_sc :[-:-l-:pY::bustapi Si ttedepi, fiindcd suau este Domnul (Psal' XXII, 9)!
Ceea ce gi apostolul Petru a intrepus: Dacd totuqi ali gustat,
fiindcd suau este Domnul (I Petru II, 3). Socot cd asta este ceea
ce se face intru aceste virtuli, care, prin insiqi conversiunea,
purgheazd sufletul. tntr-adevdr, amorul lucrurilor temporale n-ar
ii ir."irr. de totul decAt nunai printr-o anume suavitate a
eternelor. Unde insd vo fi ajuns la ceea ce se cAnt6: Fiii insd aioamenilor sub acoperdmdntul aripilor Tale spera-uor:imbdta-se-uor de la ubertatea casei Tble Ei cu torcntul uoluptitpii
Thl.e addpa'i'rtei pe ei; fiindcd la Tine este izoorul uiepii: mtmai zice cd prin gustat va fi suav Domnul, ci ia aminte ce
revdrsare qi afluen1fl a izvorului etern este predicatE; pe care o
urnreazd chiar qi o anume be1ie, nume prin car.e rnie mi se pare
ci se semnificd mirabil acea uitare a vanitdlilor peculare qi a
fantasmelor. Le-ntrelese, apoi, pe celelalte 9i zicet Intru luminaTa uedea-uom lumina. Asterne-le misericordia Th stiutorilor
352 S. Aurelii AWustini De Mwica Liber sqtw
tuam scientibus te' In lumine'ndum, qui SaPientia Dei est' et
Ubi ergo dicitur, l/idebimus, et,
scientibus te, rrcgainon potest futtrr"m ibi esse prudcntiam'
An videri verum bonum anlmae et sciri potest, ubi nulla
prudentia est? D. Jam intelligo'
53. M. Quid? recti corde Possunt ts.l "i1: iustitia?
D. R."ogrro."lu ir,o nornine cre'hrius sigrrificari iustitiam',nf. O"iditgo admonet aliud propheta idem consequenter'
""."- """ii,"f t justitiam tua i iis' qui recto sunt
,corde? D'
rrn..ir"r*^ .ri. M. Age deinccps, recordare, si placet,.satis'
;;;;;;s tractassf, superbia labi animam ad actiones'
quasdam Pote s tatls. tt"", "t, "'ive rsali
-lr" q: ::l'::;::"::
"=r""a" qru"dt* privata cecidisse, quod dicitur apostetare
;"il. ;. M;;i'',nbro. M' cum "tgt id agit ne ulterius id
a*f".",", aliquando, noRne tibi videtur amorem suum figere
i"'O"",-"-,' ah omni inquinamen'-1. -t"'pt'utissime et
-,,"i"";.r," e.t securissime ilnt"'i D' Videtur sane' M' Vide
AcciPio et sequor'
54. M. Restat igitur fortitudo' Sed ut temperantra
cont; lup"rr* qur estin lihera voluntate; sic fortitudo contra
ri-*la.i, q.r,, .ti*m cogi quis potesl si d3yt fortis sit ad
ea quibus evert&tur, " " '' :imus jaceat'
.Haec autem vis
a""i"i". i" Scripnrris nomine significari solet' Qui
;;;;;;; ti.r, "iti peccat )res conantur inferre? Quod
irr.r" p", itlipsum communitur anima' et custoditur "
ii..rr**".,., DLi, ,t 6oc illi nul o modo undecumq,e_possit
Sf. Aurcliu Al{ltrstin, Despre mwifr Cartea d gosea 363
de Tine. intru lumino, adicd, trebuie primit: tntru Cristos' Carele
;;; kt.i;ciunea lui Dumnezeu gi luminl de atAtea ori numit'
Unde se zice deci Vedea-uom 9i ;tiutorilor de Tine" nu se poate
;;;;.i """1o
are si fie prudenla' Sau. poate fi r'flzut adevdratul
biie al sufletului 9i gtiui unde nu-i nici o prudenld? D': Acum
inleleg.
53. M.: Ce, dreplii cu inima pot fi fdrA iustilie? D': l"::"1:"cd prin acest nume este semnfi*iA
""1 mai adesea lustilio' M': Ce
^lta t e atrage luarea aminte acela
$i justQia Ta, celor cu inimade-acum inainte, aminteqte-f i,
mai sus cd sufletul lunec5 Pripotest6fii sale qi ci, negliiAnd le
fac,e pe unele privater ceea ce se zlce c&
U,r-l"r"r. D.; i"d amintesc. intr-adevdr' M': CAnd insd o face pe
acrea dincolo de care sd nu se bucure nicicAnd mai mult' nu fi se
p"r" p" cd iqi infige statornic Dumnezeu gi cd
irdiegte atottemperat qi ato r faffl de toat[intiniciunea? p.: il{i se pare, b nurnai, seama in
ce chip o adaug[ qi pe asta p Nu-mi uind mie
54. M.: Rrimffne, a,gadar, fortitudinea' Dar, precum ternperar+a
e-n putere impotriva lunecirii, c aQa
fortitdinea e-n putere contra for$eu rnai
pulin puterniq Poate fr constr6ns la cete pr rnat
ii "a ,""a atotrnizer. Aceastd fo46 insi se obrqnuiqlte s[ fi9 decent
semnificatd in Scripnrri cu numele mAinii' Cine apoi' daci nu
pflcitogii, se fo4eazl si provoaoe aceastA fo4i? Pentru cd atuncr
sufletrl este int[rit prir. ir.suqi acest fapt 9i este- custodit de
firrnamentul lui Dumnezeu, ca ast& sd nu i se poat6 lui intAmpla' in
nici un chip, de nicdieri, poartn o amrn€ poten{ri statrild 9i' T te
zic aqa, imiasibilA, care, Jaci nu-1i displace;ie crva, este pe q:pt,.r-i a fortitudine, qi pe eq socot, o nunteqte cAnd adaugd:
-Nrcimilna pddttasita, si iu ma ctinteascl pe mine (Psal' X)$ 12)'
;;;iJ".", potentiam quamdam. stalileT' .et' ut ita dicam' '
i*p...iUii"m gerit, quae, nisi .quid tibi displicet' recte
fortin_rdo nominatur, "t "u.r, dici arbitror cum adiungitur:
Neque nlonus Peccatorum dirnoueat me (Psal' [Col' 1191]
xxxv, B-12).
fmstra laboremus, pro istis virtutibus, quibus constihrta in i
laboribus utitrtr anima, tales quaedam potentiae in aeterna i
ei vita sperandae sunt.
Xl{I. - Quod peccatrir anima numenos agat, et numeris agatur"
Conclusio oPeris.
56. Nos tantum meminerimus, quod ad susceptampraesentem disputationem maxime pertinet, id agi per
55. Sed sive hoc sive aliud in his verbis intelligendum
sit, tu negabis in illa perfectione ac beatitate animam, '
constitutam, et conspicere veritatem, et immaculatamlmanere, et nilil molestiae pati posse, ed uni Deo subdi,
caeteris vero supereminere naturis? D. Imo aliter eamr
perfectissimam et beatissimam esse posse non video' M'i{"".
".go contemplatio, sanctificatio, impassibilitas, I
ordinatio ejus, aut illae sunt quatuor virtutes perfeaae atque
consummatae; aut ne de nominibus cum res conveniant,
ac similitudine pulcher est, et ordine copulatur' Quamobremquisquis fatetur nullam esse naturam' quee non ut srt
quidquid est, appetat unitatem, suic4re similis in quantum
potest esse conetur, atque ordinem- proprium vel locis vel
iempo.ibus, vel in corpore quodam libramento salutem suam
teneat: debet fateri ab uno principio per aegualem illi ac
similem speciem divitiis bonitatis eius, gua inter se unurn
et de uno unum charissima, ut ita dicam, charitate
iunguntur, omnia facta esse atque condita quaecumquesunt, in quantumcumque sunt-
57. Quare ille versus a nobis propositus, Deus crcqtor
omnium, non solum aunbus sono nuneroso, sed multo magis
Sf. Awulia Atl€rustin, Desprc muzid Cartca o 9!8eo 35?
55. Dar, fie cd trebuie asta, fie alta inleleasE in aceste cuvinteo
vei nega tu cE sufletul, constituit intru acea perfecliune gi
beetitudine, gi cE poate privi clar adevdrul, 9i cE poate rimAneimacrrlag qi cd nu poate pdtini nici o riutate, 9i ci i se supuneUnului Dumnezeului, celorlalte naturi lnsd le superenrin6? D.: Ba,
dimpotrivE, nu vid c6 el poate sd fie altfel atotperfect qi atotfericit.M.: Acestea, deci, contemplafia, sanctificalia, impasibilitatea,rAnduiala lui, sau sunt virtufile lui paur.r, perfecte gi consumate36,sauT ca sd nu ne muncirn zadarrric cu numele, cdnd lucnrrile convinpenfiu aceste virtuli, de care, consdtuit intru chinuri' se foloseqte
su-{Ietul, tretruie sp€rate unele potenfe de-acest fel, intru eterna luiviatr.
Xt{I. - Cd sufletul pdcdtos face numeri gi e fdcut cu numeri.Concluzia operei.
56. Sd ne-amintim numai c@a ce 1ine, in cel mai inalt grad,de prezenta disput6 luatd asupra-ne, c[ aga se face prinProvidenla lui Dumnezeu, prin care le--a creat qi le-mpdrdtreqte
pe toate, ca pAni gi sufletul pEcdtos gi chinuit si fie f6cut cunumeri gi sd facd numeri, pdnd la infima compliune a c6rnii:care numeri, desigur, pot fi din ce in ce mai pulin qi mai pulinfmmoqi, a fi lipsili insd cu totul de frumsefe nu pot. Dumnezeuinsd, suprem Bunul gi suprem fustul, nu vede cu ochi rii nici ofrumsefe care este fdcutl fie prin damnaliunea sufletului, fieprin perseverare. Numdrul insd qi incepe de la unu, gi este frumosprin egalitate qi similitudine, se gi copuleazd prin ordine. Motivpentru care oricine mdrturisegte ci nu existfl nici o naturd care,ca sd fie orice este, sd nu doreascd unitatea qi sd nu se sfo4ezes[-qi fie, pe cAt poate, similar[ siegi qi sI nu lind ordinea sa fieprin locuri, fie prin timpuri, fie, in corp, printr-un anumeechilibm, sEndtatea sa: trebuie si mdrturiseascd cum cd toatec6te sunt, ln mfisura in care sunt, &u fost f[cute gi zidite de cEtre
un principiu prin frumsefea egald lui qi similard bogdliilnrbunEtnfii sale, prin care unu gi, dintru unu, unu se unesc indesinecu atotiubiti. ca sd zic aga, iubire.30?
57. Dreptaceea, celebrul vers propus de noi' Deus crectktromnium, nu este plicut numai urechilor, prin sonul artn<lnir),
356 S. Aurelii Au$ustini De Mnsica Liber sqttg
est animae sententiae sanitate et veritate gratissimus' Nisi
forte movet te tarditas eorurn, ut mitius loquar, qui negant'
de nihilo fieri posse aliquid, cum id omnipotens Deus fecisse
dicatur. An vero faber potest rationabililius humeris qui
sunt in arte eius, sensuales mrmeros cpi sunt in dorrsuetudine
.i* op".t u et sensualibus numeris progressores ill. os quiblls
,rr.^b.* in operando movet, ad quos iam- intervalla
,.r.rportl* pertinent, et his rursus formas visibiles de ligno
fabricari, l.',.ot m intervallis numerosas: et rerum natura
Dei nutibus serviens, ipsum lignum de terra et caeteris
elementis facere non potest; [CoL lf92] et ipsa extrema
non poterat de nullo? Imo et arboris locales numeros'
temporales numeri antecetlant necesse est' Nullum est enim
stirpirrm genus quod non. certis pro. suo :"*it:dirnensionurtus temponm et coalescat' et germmet' et-m :Yasemicet, et folia explit:et, et roborehrr' et sive fruchrrn' sile ipsius
bgru occt lti*simi' ttum"ris vim nrrsus seminis referat: quarrto
#agis a..imuli"m cnrporas -- q"iryt intervalla membrorum
numerosarn parfitatem multo magis aspectibus offerunt? An
ista de elementis {ieri Pofieri de nihilo? Quasi ve
abiectius quam terra est'
corPoris hahet, in qua u
esse convincitur' Namqlongitudinem necesse est porrigatur quaelibet eius
quBntllquartarprimoaequalitas quoque
et altinrdine rePer
Atqui haa: si terrae ademeris,
D"rr. t"r.or,, fecit, et de nihilo terra facta est'
Sf. AwuliuAnswtir- DesprprruEid Cartruaguea 357
ci, cu mult mai multul sufletului, prin sinitatea gi adevflrulsentinlei. Dacd nu te nriqc6., poete, pe tine incetineala, ca sd
vorbeec mai blAnd, acelora care neagd cd Poate fi fflcut ceva
din nimic, cAnd se juruiegte ci asta a fdcut-o DumnezeuAtotputernicul. Oare, intr-adevf,r, fdurarul poate' prin numeriiraliona(bi)Ii, care sunt in arta lui, s6-i ff,ureasc6 pe numeriisensuali, care sunt in consuetudinea lui, qi, cu numerii sensuali,pe progresorii aceia prin care-gi miqc6, lucrAnd, m6dularele, decare mni 1in intervalele timpiloq gi, cu acegtia, sf, fiurea-scd dinlemn forme vizibile, armonice prin intervalele locurilor; qi firealucrurilor, servind migc6rilor aprobatoere ale lui Dumnezeu,nu poate sf, fac5, din pdmAnt gi celelalte elemente, insuqi lemnul;qi extremele lnsele nu le putea, dintru nimic? Ba dimpotriv[, qi
pe numerii Iocali ai arborelui e neoeaar sd-i premeargi numeriitempora.li. Nu exieti, intr-adevdr, nici un gen de arbuqti care,
la certe dimeneiuni ale timpilor, in virtutea seminlei sale, s[ nuse prindd Ei eE nu germineze gi s[ nu fAgneasc[-n vdnturi 9i sd
nu-qi desfacd fmnzele gi ed nu se-ntdreasci gi sd nu-gi intoarc[iardgi fie fmchrl, fie, prin numerii atotoculfi ai lemnului.insugi,fo4a seminlei: cu cAt mai muld corpurilor animalelor, intrucare intervalele oferd cu multul mai mult priwirilor pari(li)tateaarmonicd a m6dularelor? Acestea pot fi oare f6cute din elemente,gi elementele insele nu puteau fi f6cute din nimic? Ca gi cum,intr-adevdr, poate fi in ele ceva mai vil qi mai ablect decAt este
pf,mf,ntul! Care are intAi frumselea generalfl a corpului, intrrcare se aratd convingdtor cd existE o anume unitate qi numeriiqi ordinea. Cdci orice particuld a lui, oric6t de micd vrei, este
necesar sd se-ntindi in longitudine de la o anume not6indivizibild, s[-gi ia a treia ldlimea, a patra, infll1imea, princare se-mplinegte corpul. De unde, aqadar, acest mod alprogresiei de la primul pAnd la al patrulea? De unde, incaltea,qi egalitatea p64ilor, care se giseqte in lungime gi-n ldlime ginindlfime? De unde, rogu-te, vin acestea, dacd nu de la acelsuprem gi etern principat al numerelor qi similitudinii qi egalitEliigi ordinii? Ei bine, dacd i le vei fi rdpit pe acestea pimdntului,nimic va fi. Prin urm&re, Omnipotentul Dumnezeu a fdcutpEmAntul, gi dintru nimic a fost fdcut pf,mAntul.
358 S. Aurclii i De Musba
58. Quid porro? ipsa species qua item a caeterrs
elementis terra discernitur, nonne et unum aliquid quentum
taquarum natura, nitens et ipsa ad unitatem, speciosior et
perlucidior propter maiorem similitudinem partium, et
custodiens llc.rm ordinis et salutis suae' Quid de aeris
natura dioam, multo faciliore complexu ad unitatem nitente'
et tanto speciosiore aquis, quarn illae terris sunt, tantoque
superiore ad salutem? Quid de coeli supremo arnbitu, quo
tota universitas visibilium corPorum terrrunatur, et summa
in hoc genere species, ac ta
certe omnia {.uae.carnali:, €t.
'Do*iro ,".r.r, omnium, non temPoralia habens digesta
intervalla numerorum suorum' sed tempora ministrante
potentia;beatarrmsine quanumerstiad terrena et inferna jura transmittunt'
Sf. Aurcliu Awwtin, Dqprc muzid Cartea a iasea 369
58. Ce, apoi, insdqi spela prin care, iar[gi, se discernepdmdntul fala de celelalte elemente, nu il arat5. oare cdt l-a primit,pe acel ceva unic, gi nici o parte a lui nu este diferita fap de tot, 9iprin conexiunea gi prin concordia, in genul sdu, a aceloragi p[4ifine atotsalrrbra s.lezare infimE? Cdmia ii este suprazidit6 naturaapelor, tinzAnd qi ea ins6qi spre unitate, mai frumoasd pi maitranslucidd din cauza mai marii similitudini a p64ilor, gicustodindu-gi locul ordinii gi sdndtdlii sale. Ce sE zic de naturaaenrlui, tinzdnd spre unitate prin mult mai facila putinld de a se
sftAnge laolaltd, qi cu atdt mai fnrmos dec6t apele, cu cAt sunt elenrai frurnoase decAt p5.mAnturile, gi cu atAt superior spre sdn[tate?Ce, despre ambitusul supremului cer, prin care se termin6 intreagatrniversalitate a corpurilor vizibile pi suprema fnrrnsetre in acest 6;engi atotsalubra excelenld a locului? Acestea toate, desiErr, pe care lenumdrdm prin ministeriul simgului carnal, gi oricare sunt in elenu-i pot nici primi, nici avea pe numerii locali, care par ci suntintr-un stadiu &nume, decAt numai qi numai precedAndu-i, intimiqi in liniEe, nurnerii temporali, care sunt in miqcare: De asemenea,pe cei agili tn intervalele tinrpurilor li precedd gi-i modifrcd milcarcsvitald, servindu-I Domnului tuhrror lucrurilor, neavdnd impd4iteintervale temporale ale mrmerilor Sdi, ci timpurile adrninistr6nduJeprin potenli; deasupra cdreia numerii ralionali gi intelectuali aisrrfletelor fericite qi sfinte, primind, neinterpun6ndu*e nici o naturi,insagi legea lui Dumnezeu, fdrd de care nu cade frunzd din arboregi cSreia-i sunt numdragi perii capului nostru, o transmit pAnd lanormele pimAntegti gi infernaleru.
CONCLUSrc OPERIS CONCLUZIA OPEREI
59. Ce-am putut gi precum am puhrt, dintru at6ta de mari,atdticupr.l conferit-am cu tine. Dar, dacd citesc weunii acest dialogal nostru incredinlat literelor, sd gtie ei cd acestea au fost scrise decu multul mai infirmii dec,At sunt cei care, urmAnd autoritateacelor doud Testamente, venereazd qi cultivrl consubstanliala giinconruta-bila Trinitate a tlnului gi Supremului Dumnezeu. dintrucare, toate, prin care, toate, intr-u care_. toate, pe ea crezflnd-o,sperAnd-o qi iubind-o. Ei, intr-adevir, nu prin scAnteietoareralionamente umane, ci prin atoWalidul gi atotarzdtorul foc alcaritdlii se purgheazfl. Noi insd, cAtd weme nu socotim ci sunt deneglijat cei pe care ereticii ii in$aln cu promisitrnea rnincinoasd araliunii gi qtiinlei, am inaintat mai incet in analiza cdilor insegidecAt sfinlii birba;i, care, zburAnd, n-au considerat demn sd leia-n seamd pe acestea. Ceea ce nu-ndrdzneam totugi si facem,dacd nu vedem ci pioqii fii ai Bisericii catolice (: universale),mai<:a optimd, care, prin studiile puerile, gi-au dr:bAndit, cAt estede sa1, facultatea de a vorbi qi de a raliona, au fdcut acelaqi lucrudin necesitetea de a-i combate pe ereticiilP.
59. Quae potui et sicut potui de tantis tantillus tecum
contr-rli. Sermonem autem hunc nostrum mandatlrm litterib
charitatis igne purgantur. Nos autem dum negligend": PP.no. existi;anl,s quos haeretici rationis et scientiae fallaci
pollicitatione docipiunt; tardius incedimus, considerationdIpru*,r., viarum, quam Bancti viri qui eas volando non
dig4trrtrt attendere. Quod tamen fscere non auderemusl'.riJi *ulto" pios Ecclesiae catholicae matris optimae filios,
qui puerilibus studiis loquendi ac disserendi facultatem
qrrtrrt.o, satis est consecuti essent? eadem refellendorumhaereticomm necessitate fecisse videremus.
NOTE SI COMENTARII
lMagistrul este Augustin insugi.
3 Picior, altfel, aci g passim, acceptat tn limbaiul tehnic: pes, url (n).
; Bonue (8) adj. ("oop. melior, melius; superl. optimus) bun, valoros.6 Pone imp. de la pono - a pune.? Pone adv. inapoi, in urmd, din urmi. Gri.mdticii insistau intru a
semnala diferenp de pronunlare dintre cuvintele omofo'e; nu se gtie,insd, pAnd la ce puna sd fi fost asta o reguld general acceptatd.
8I
suo,(P.L.prinaocentul pe prima silabfi, iar adverbul, pe ultima. conclude c6 de aci se
Ampina gi litera (lira) sugerAndprincare era desemnatd muzica
ro Altfel' loviri, b6tdi' misuri ritmice'
r I Despre atitudinea Sfant,lui l"g*ll lS de muze' af ' Retntcl'lib ' :
I,*;;i;.r-siDedoctrinachristinna.'-ll-'27' . .1,-..-:^::,:lrh *r: i:::i :T:"ffi ;:' :ff; ::,:',1', .,1"
! -:^: .- -f-.i.p la lm si timo sgu la6"nici o referire laloc ai timp sau la
a dat, in cursul timpului' naqtere i
multorglosse.-.v r ^f, -.i*:o o *.,.iri i r rrtd pAnE la Varrc (11627 a' C' )' unhrermlul I
I
latini' care, PrinlimbiilaRomaei
it qEruuP4 r^r.5 '*-_
zice: deflnitionernot.ilrr ri e SfAntului''
meam, defin[ia mea, unu exegep ?'t:tt Y':i'*'atribuie SfAntului'
Augustin defffia' Faptrrl "' it absolut nici o importanl6 referitor la'Augtlsflrr ucruulr4' I -r'*hffi,11-;"
f. 1 imbi^are armonioasd, regulare' o'do"*";2'
16 subauzi, etimologig m6sura, care se su-baude i, toate ce urmeaz6' '
r? Apirarea unei muzici nobile qi repudierea celei vulgarizate Pnn;
histrioni este o *th"tt#'" p""'iti'gti'qti; cf' Pindar' Is'^'*'::':: ,^.
18 Dictio, onis f. 1 exprimare, promrnlarei; I vorbire (oratoricd)' lel dl
a vorbi, exerciliu de voJ;;;;;";;F ; 4 (rar) rasptrns aI oracolului
Pre.,zrc'e.re. r ^ - -^r:- -.ii-ia mnrPrltul de modulatie (modulare) asupra- '
-:- , r an*r vrl ?4,^rfl:numeau PrinPunxrl t61w1
II. ceP' Xit',39. P' L' t' XXXI[
co1.1013. , - -E20 Aici sunt sutrinlelese sensurile verbului moveo de la modus; cf
supra, caP' [, n' B'
2r Srrbauzi: ritmic6'zPreznnTa fl*
platonicianfl, t^"j[t"r)laloruulilrd,ffioi,;:]c'.a ce se carvr,c' .* @ '- cade)' -- --
Notc si mmcnlorii 366
arta,ginunumai(Versi6ru introducrp. 53, dupi care am redactat 9i alte note-).
23 Sintagma tempori congnrit semnificd, de.opotrivS, gi circumsarrlqjocul de cuvinte este cvasiintraductibil.
2* Altfel: ritmurile ineele.l:'Din nou rlovada ci Augustin cunoqtea' more antiquo, valoarea
ac<rntelor.
e.ultur6 qi cregtinism.2r in sensul cd sunt lipsite de cuvAnt; necuvAntAtoare'?sAd litt., obtemperare a corpului-
XXXII,col.1001.*) Problema memoriei, una dintre temele centale la Platon 9i la
neoplatonici,l-aprerrcupatin mrxlsSrecialpe sf6ntulAugrrstingi o trateaz6
mirific in multe din operele sal e. Cf.- Confe-ss X,17-25' ArnAnat6 aci, ea va
fi tratatd in continuare, in cantea a M-a, fV, 6'31 Ad. litt.: de la natur6 (in sens, evident, crealionist)'12 Altfel: prin firea.*'Sub impdratul Constantin, aureus eolidue sau, simplu, solidug'
".4 o *on"d[ de aur care, prin reforma din 324 p' C', avea rl valoare
invariabild. Ar,ea imprimatri cifra [J(XI[, ca fraqiune a librei'tA Aic.i, Ms. A. adaug6: .$i
qi nu doresc inlelegerea dince este mai vil fald de <reaacesteia', adaus de,str-rl cle prostesc, dupdMlgne-
'5 Distinc;fiaintre o muzicd
in cercurile socratice' Plato
mrrzio'i; c.f. lbdo n, 61 a'
'h Altfel, Forma pi propo4ia miacdrilor ritmice'
'3? Altfel: diuturnit6fii; sau: alungirii'3s Altfel' al tardit6iii velocitatea'
+) Ad litt.: diuturnului'aoAd litt.: non diuturnului'*r in sensul artei oratorice de inf6fi$are' prezentare; Parte a
discurstrlui in care se enun16 subiectrrl, tema de cercetat.
*2 Terminologia migcdrilor raliona(bile qi iraliona(bile este oea c
r.,r"gii';;;?n """Pl"t"nice' Prirnele':
"T, :T::# rrurnere
;-"HJ;;F"na(bi)lit e"hi"alau f ra4ionarelor noastre'
1, AnorYlrnus I amblici ofer.il interesante fl*T: T:T:H:::::.t ##:#il#.#rf*i". posido.i rs int oduce aoeast. speculafe
ffiffi;;;il5"i;"P,izvorulcom,nP""I"ry-'Eltlf-'^T-T'u+."1* Sfa""rf ittg'"tit'' intreagd doctrina e de origine pitagoreicE'
{4 (-lar.:r:^-'ao etimoloqici a lui eesque (=sesqui)' pe care Sfflntt/ld
Augustincare s-au
Animaduersiones in libros De Mtts
Phereponus: CaP' 10, $ 17' Sesguer rwrvt------- , ' ,, nn -t*_-.- rln
mtione affecti sunt, ut tot PasuiewnPmedit' Nn-ini* direrln'l"2SUI€Wt ptttYwto'
forle sesque quasquatuor, absque't**'*"'' -- ' ruI
fl Xi,T',I-:#ffi l"*"o#;;;;;il"""0i'119:::Y...*i-i ^-^ cemrq Act-nilIm
i;1il;;;o;"tica, rlp ci Pro semrs ae
;:Jfi;".I::';;:;;:^ rerici,sconiecit
qu()Cl loerrr s
@:2,','"f]oito\ton]lfilet st,rllrs, ouruo' ---a-€ s
otiuite fald de sine pin acea raliune o, -: -:^' ^.. ^ ^Atn nnrte ii
mai-ma.rele sd aibd atdtea parpile' fapd de mai-mic' cu a cdta parte d ,'"i*-tir"."aa...Origineaacestui::::::,:'::i:;tr2fi::;;t#
";;:;i;:;;;;, ],i','"oroe otr si se absque' adicdfdri de sine'
Notc si cvmentarii 367
sd rdmAnem la explicalia augustiniand.
'i Ntfel: mipcf,rile ritmice.*6 Altfel: sE ss lntoarci iar69i la unitate (aau unime)' care eate
principiul numerelon' t'oPera
fost, e€ parunu gi doi,care se bazeazd metrele gi versurile.
ts Subauzi, aci gi passim, incePut-*" Subauzi, aci,gi passim: efar$it.n Subauzi, aci qi passirn: miiloc.
12 Migcdrile,,modulate", crevasizicd.i" Din aritmeticd, adici.s" Subauzi, numerici.s Altfel: insugi ritrnul timPilor.tu Altfel, unitatea $ dublul ei.;1 Altfel: ritmicitatea, sau, 9i mai bine, aci qi passim, Pentru a evita
folosirea vocabulei ritm, p6n6 ce o folosegte Augustin insugi: cadenfa.
ca exemplu de cezurri; ca demonstrur" , rrr"i mirifice maniere de_a
loslire a lui: qui primis abgi pleonastic, dar nu sensul
?3 Altfel: m6sura ritmic6.?n A]tfel: elemente ritmicex Ad litt.: diuturnitrflfii.78 Ad litt.: numeroeitate.?" Ad litt.: anumili numeri.m Ad litt.: am inchoat aceastd ra$iune.Br Subauzi: perte Bau jumEtate de picior.82 Subauzi, aci gi passim: la-nceput.8r Altfel, pentn-r a evita ple.onasmul, degi este, el, figr_rrd de stil: se
impart.* Aqr, calchiind; altfel: nenumErate.
, in acest dialog, ooeie soootc6elar
e Pyrrhir:ul, la noi, mai e numit qi pyrrihic. Dupd teoria alor no,qni, noinu avempyrrhici.
Br Fuga, ae f. fugd; in rrlmdneqte-i troheu.s Parens, ntie m. f. (pario), 1 tatri sau mam6, (pl.) pArinli; 2 bunic,
snimoq; 3 fondator, inventator. Brrnic Ei strdmoq sunt iambi.a'Meta, ae borni (laarnbelecapetea-leterenului, fl^"I*i, b)pivot lapiatra de
moar{ 13 pun a., cap5i. Bornd qi dpdt sunttohei.
el Macula, ee f. 1 patd; 2 rchi (la o retea sau fesnturi); B (fig,) rugine,
37O Sf' Aweliu A8uatin' DesPre muzid' 't
e2 Maenalus, i, Menalul' murrte din Arcadia'r'onsacrat zeului Pan' i
er Carina Pfu{ 11e formeazd coaiade nuc6;
2 pAntecele coai6 cle nucd); 3 coiabie'
ea Erato, e; muzd (in general)'
eilnrom6neqteise matzicnqibacchiacul' l
% Achates, ae m. 1 rAu in Sicilia; 2 amicul Iui Aeneas'
fl Ineulae, aicr, irr sensul ecleziastic: 1 gi4i' neamuri' 2 templu' bisericS' '
e8 in romAne$te, numit qi antibacchiacul'
e NatrrrS' ae
fel;3 (sPec. desP
Iege a naturii; 5
*Tt:l"".""' ae m' Enea' fiul lui Anchise 9i aI Venerei' intemeietorul
l
puteriiromane'1o1lra Augustin f6ra ,,s" '
rm ^ r---r^ -- f -XqErici.prin lege, legiuit' Iegitim; 2 in regul6' '
re 2 proprietate Ia pr6' cas6; 3 locuin16'
drJ'*"rr.uemuE, i m. Meneclem:-1 Menedem din Eritrea' filosof'
discipol al lui Platon; 2 #;;;; 3 general aI lui A-Iexandru cel Mare
9. a.
16 Celeritas, atie f iulealb' agilitae' rapiditate sau' pur qi simplu:
celeritate.10? c^,. ;^aiarrl rni0.
TYdeus din Kaledon' "1" {i intemeind oraEul ArPi' in i
tin. i
1@ Armipotene, ntie adi. puternicprin arme' r[zboinic' brav' \:
110 Sau ionicul mare.111 lunonius (3) ad1' alhrnoner'
112 Propinquitas, atis f' 1 apropiere' vecinitate; 2lruudire' grad de'
mderue.
Augnstirrq fie cu izul arhaic: lewpiune gi posisiune, fie lewsie gi po"$ie'
rz3 Din nou, proba covArgitoare cd Augustin urmeazd traditria'
12{ Altfe}' ritmul, armonia'tzi Ad litt.' la numeri.126 Subauzi, aci gi passim: coboarfl, depune.tu Adicd de o dat6 gi iumdtateItsAdicd de un intreg qi o"treime.tP Amphibrachul.rm Aldel: a unit6fii.r3I Adicd' coriiambul, diiambul, dicoreul, antiepastul'
132 Permixtir-mea, adic6'
,s Egalitatea cantit'qii permite,combinarea picioruIui de ritm
clescendent, precum a""tiflf' cu altele de ritm ascendent' precum
anaPestul.1s Unele Ed' au utcumque - de indatd ce' Precum'
ls AItfeI: mlsura ritmictr, tactul, bltaia' cadenfa'
1s Avem aci un posibil argume e Augustin
a@Steversurl:
Quisquis amat absentumdere uitam
Hanc mensanm in'dignam nowit esse sibi'
NouSicrrlrr;"G
Ordinl nEEleta, prc Tb, qud onditur abs Tb'
Haec'fua sunt; bona sunt qukt,TL bonus ista creasn''rvll^*irl.r*
"ri in
"i", nisi quodpecaaftius omantes'
Tfuteale Thles; sunt bune, 'frcq
Burwle' Til leai crwt d'mn
N ui dede raastrc, tn ele. nimic, drur d" rw nnaTvdloQtrdi'
Pddtuim, il-Lbitorii tn lrcu-fq a e faurilaL
inchrse in cartea a XV-a, cap' al XXIIJe'a din De Civitete Dei ( Deep-E€
Cotatea lui Dumnezeu;'cutumiar: Cetatea lui Dumnezeu)' Le
ffiffi*t'Hi1ffil;,binelui foarte qi a suPrem binelui'
sensul iubirii, conclude: Ita ee hobot omnie creatura' Cum enim
bona eit, et bene potest amari, et male: bene scilicet ordine
custodlto; male, ordine perturbato' Quod in laude quedam Cerel
no"it"" vereibue dirfu a d i c 6 t Aga se prezintd in sine tootd cteatul'
Ci* "rr., tntradeodr, bund, poate |i 9i Ain" iubitd'' pi rdu: bine'
ourtiriu-r", fuegte, ordi,,s; iu prrutffirtdu're.olhm.' lan 7,ayzisa, pe rcurt, lnuersui./Aci, benomnsg odunumoersibus di*it, ad i c d: Aga, P0nE I
ilfiH:;HItradus acum. penrm intaia oar6, t
5,T Tffitil THffi *ilrff
dacdnucumvasfandAugrrstinarfigiautorulExrrltet.uluisauPraeconium-ului paschale dL t'inrrgnierul roman' S-a dernorritrat'
ins6, cd autocAtn filosofie'in doar trei versuri, se Poate vedea,
sfr4ii pdrinli gi marii doctori ai B
.*"*iL., talentrl in compunerea unor minunate versuri' flrE sA se
considere neapar6t poe(i, in sensul pe care-l acord[m lndeobqte
termenului, ,,,r-i p..rt ,, ,,imtni ' noutate: Sfantul Thoms d'Aquino a
"o-p* "l i.rrugi versrri, care, irrtocnrai ca qi ale SfAntului Augrretir5 au
3'7 4 Sf. Aureliu Attgrtstin, Despre rnu^zha
rdmas, de-a lungul secolelor, nu neintrecute-'-ci nici rndc"t "Cd"l"l"l'^:1
i*ta." r.rrr"t" drI-rir," a mugit Marele Bou Mut ( cr''* 9t" t:p'T'--5't'Angelicul de cdtre p.oftsJtii sdi 9i de citre coalumni )' de-ndatb ce
a-nceput sd vorbeascd:
Se nosceru dedit socium,
C o rute soe ru in eduliu'rn"
Se morieru in Pretiurn,Se regnar* dat in Praemium'
N d's cdnd u- Se, sol ni Sa d'at
$i. comesean, El, d'ern&ncat,
Muin{ Preg ne<t fiscumPdtat'
$i P re miu dd-niSe- MPdrut'
iat6, deci, 9i tot Pentru Prc6te opt silabe fiecare gi-n mo
sensul adevhratei lupte cleqtine'
, sPerarrlei 9i iubirii'
13e Ad litt.. continuu.rnViltupilelnueis>ercepemod'erate;benignitateapiciuilitotmtnnisdle
anceadd Pe cebit*ste'
'*' Agt, cuvintele sunt simple mdsuri'
142 Altfel: arsis-ul ale trei timpi 9i tot trei timpi are qi thesirul'
143 Subauzi dtmicitate'1aa Anrphibtachul, adic6'I4s Acl. litt.. /s umd-pi optimele, co sd faci on'estele' Literar:,, N tot ceea
ce ai mai bun, ca sd' faci ceea ce este onest'
1s Subinplege: picioarele, adicE iambul 9i troheul'
14? Altfel' aici qi passim: tact, ictus'las Cf. suPra, n' L42",* i, io"rt numeric, care Ie place unor:r"g"Ji.+l 1"131;_111J11i+"
"o*porigi"i d,ialogului, cartea a [I-a prezintd' in prrunfa intmd'err' o
."ttliU."ta "orespindenla
in rapoort cu c€r:tea a V-a'
1il Su-bauzi, ritm, cadenti.
Notc ficomentarii 516
r3r Altfel: muzicanfii.132 Scabelele erau niqte @ale cu lame vibrante, ple care-se :p61a
"p." Jt* ti*"t llautistului; crymbalele erau doud discuri de alam6'
csre se loveau ritrnic intre ele.
r:13 Subauzr: rihuri' cadenfe'ln Subauzi: curs.rs in demonuralia pe care o face, SfAntulAugtrstin folmepe' aci' penuu
nihil est asPerum aut durum-linguarumLdiernarum rima, sed hac significatur finis versuum
bfr8io".lralia(rv' quae signifrcatio a Graeca^voce plane aliena est' Non
fuisset hoc obse**ra*t,".tiesset emditus Gahrs, qui hac in re peccavit'
quem nomine non aPPellabo
cee{r oe se numeqte Sreceqtetem ca nu c,trrnva Augustin sd fr
ferice este aci limba greacd8ecAt
Tdt'giettt,tbcre,qi este ceea ce
s6 ajrurge mai plicrrt la uredn.
a, dar prin acesta tesemnificalieii estecu
totul strdini ctrvAntului grecesc. Nu urra ca asta' dac6 n-ar
tr un gal erudit, p. crr" ,r:r-l lroi numi pe nume, cale a gregit in amt lucru'
ltu Adicd num6r.r;? Adic6m6eurfl.r:* Su-bauzi, aci gi Passim: misurl'til Metrul adic6.rr(' Adica indelung.It,l Adicd nFndelunB.
376 Sf. Aureliu A8lstin' Despre muzi'cd' j
roz 4d litt.: lucrurile. i163
I
Iri" i
Care ud scdlda,ti cosila i
I
fr
i*'PonogeleaPoase, :
St6'nd' sd zb'nre-n Pur eterul'
Aga,literar,literal, ins[: ,
M"Wl,.dard"Comwne' I
IzwmPcoPiLe,Care cdnn,ti. sub grote'
Ci ntic'w dulci melarlti'
CarcPdrulPutPuriuYi- L s Pd la,ti tn i"zuoru L
H irytene, und'', cdndua'
Rerd'rsat, gura- n sPwne'
ALm Pegaxs Ei<tsPdlat'
ca o combirralie de coriiarnb qr anubacclxu'. r ezL:uru u "w
@ot 'v w' w@e' -
fonticola (izvoraql, to','a"t"t'i"augustinian' Nu surrt' totuqi' sigur; dac6
;:;;l;;""ilae este,\ntr-adevbr' itacrezS" gi nu personficarre? asa cum
am tradus-o in variarrta literard'16a Cezura Penlhemimerd, adici'ro;I1rm6;g, sdlc.6.
166 Fac rcPed.e fdcuta ce !i-o fac' cdt sufLetul o uoiegte'
1r']7 Altfel' un timp in arsis' doi in thesis'
t 6 Adic6 ele dau numele rirrlt*u]ui'
Note Si cvmentaii 377
r@ Altfel: ritmurile.rm Prin teoria tdc,erilor, SfAntrll Augustin urmdreqte
puritatca originar6 a ritrnului'171 Aldel' arsls-ul 9i theeis-ul.rz Altfel: in raPort de unu la doi.1?3 Aldel: arels gi thesls.r?{ Altfel, tehnic, aci gi passim: henristih'rFBtinrpix4:S2,totdeaunadupdnedintitalegeanumirului
c{uatemar.th CeImai nric metrueste de douri picioare; optpicioare formeszEdeci
cel mai lung nretnr; cel nrai mic vers este de opt timpi; dqi: 8 x 4 : 32'
III-a i se relevdficeamaisofiA
l?s Dm nou ni se inrrcdereazd cd Augustin nu inventeazE, ci urnreaz6
tradfia, dar tare md tem ci eu cam demonstrez demultQor evidenlele'
rF Altfel: egalitotea' aeerrrAnares.tffi h esti oen/ Fd bhe,/ C*l e fau ny' Nu fan nimic/ $i. dc aueo/ ra
fi""kri.ir.r&t La: Male qui ogil, Nkil agit.t@ Omulmretarc fiu Pbre.re3 Aldel, tehnic, aci gi paasim: eemipee, -uri're Oricevorfi zicdnd
dar qi oelelalte, incare ene irrvedereazd crrmcdconvertitul, ci deia filosoful cregtin.
1&q Aldel: proza.tffi Se chinuie|te magistru[ hfilbndui p leneal
181 Amorul mare nu-i nici un chin en se pare' o sentin1d, adesea Ei crr
378 Sf- Aureliu Awrstiru Despre muzlca
1s Citind censu; unii maivoiesc si citeascd eensu (: siml' ureche'
Note fi comentarii -98
leluate in strof6, mai ios.rq Pd.durik gIlbouitn de gerul durlss Pddurile gd.rbottite de ger gideftig'lss TimpuL optim e'n sfdrgit de fa;d'N Prim.doara bldndd e-nflaate pe &'mpii' rdndunina ni< oaspete'
onornatoPeea2oz'fimpul se-mprimdudreazd, aureLe se-ncdbesc' aistd-ncdntdri (ad
Litt.: delicii),2oB Ad.eudruL ne e la-nd.em6'nd, dacd tu spui adeudrul'
x+ Adeudrul ne e ln-ndem6'nd', tu zi adeudlul
20s Altfel arsie-ul sau theeis-ul'
in mdsurarea aceshr metru'
ubstituiri sPondaice, atribuili90 a' C ), cultivator al comediei
multe titiuri, dar puline versuri'
zoe Citind suaviter; trebuie citit insuaviter : neplicut'
210 Lucrulnu-idetemut'
leaAdica. -U-l- -UU l-a-V.gentilis,noetros. Esteunde Patrur
38O Sf. Aureliu Attgt'irrtin' DeePre rn'u'zind'
271 Nu tE mai terne,
212 Bdrbatul puterni'c, h'rctttl de temut' nu te mo'i teme'
213 Acela$i sens, crr inversarea topicii'
zr+fuidem.
21s Plnce prin Potestate' prin potestatea celor puternici plnce'
216 PLace pin Potestatea tru'ted'ero'td'
2n fie tPi p lnce mult Pin Potestate'218 fk-acum, pin potestate fb aga-pi plnce'
N Pt:in potestate fi'e-fi place muh'
221 astul era una dintre dilemele
metr potestatea ne-o demonsfieazd
222Hor
de metrutimpi, cucoriiambb.
22? AItfeI' cadenfatl, ritmicl'228 Altfel: cadenf6, armonie'2D Cezura,vasizich'm Coarnele uergelelor cu fi'rbe lqate de catarg le tntoarcem'
Bt tnutaroemsPre'%2 Cdnt armele qi Pe bdrbatuL'
m CareLe ptimul din pdrmurii Tfoi'ei'
Notc Si cvmentarii 381
'* As., stria etimologic; altfel: incizate'2s Suntprimele gapte versuri ale Eneidei:
Arma oirumque & no, Ttoiae qui prilrun ab oris
I nliom fan p rcluga lnttiniaque oenil
Litom, ^uium ilE
"t Erris iactatus et aln
l/i Superum, scte')(E memarcm lunanis ob imm'
Mulia quqre et fullo psstts, dum onderet utSem
I nfenetque deas Latio, geruts unde l-atinwnAit"n;que ptrcs atq ue alhe moe nia Romaa
Armele cilnd gi bddnt'4 e, primul' din Sarmwii Tlobi'
So4ii prcfug, a wnir in ltalia,n Sdrmii lauinbi'
Mub'zbuciimat pe uscar gi pe marc de forya cellm
Dintru tdii Prin nestin'w minb a crudei lunone'
Multendufind gi-n fizhoi, p€tn' sdi punir' el' utbei temeful
$i sdi aducd tn Laliu pe *ii, de unde-btinul
Neam $ panrpii albanici gi zidui a' Romei tmltc'
% Tirx.,iardqi, in ale sal e Animaduers ia nes in *Ei: {ifrty"ifr
t, quod a certo line ad
[CoL AZ26D]ab iisquiilkcum his etiom metris quaeoemts
nan sunl, aPWrct eEse @fiunune'versus dicuntur, sed et quaevis sc
loquinrtrr, ut recte
VERSUS. Idem
natuxa su4 non nrinus solutae
poetae veraus suos certo
frequentius 0 e rtunt, }nirrc
Gr[.* Adde hisc'e versunr revera in agricultura sutcrrm$1111t' scriplurae signarrt, esse eharn er
ostendit loan' Croius Port' 1
t DrcPtawa, mie nu mi se Porc d
382 Sf. Aureliu Augwtin' Deapre muai'ca
23? A1tfel' Prin antifazi'H Lucror a c6gtiga, a avea ca Profrt, a econornisi' a se trece crr vedereq
conqueror a se PLAnge, a dePlAnge'
tse Catul., fV, 7' FeLuca ceea@o wdepi uoi, oaspefL
2slocdecuvintefapcudublutirrleles,aci,altimpului,cuvAntrr]tehnic
din metr ic6r gi cuvSntul comr:n'%lRomqRoma,uitedtiibund'tateazeilor;ctanxgiseptenartrohaici'
2e Roma, uite cdtd-pi este bundtatea reilor
acestei disciPline.
I1"#ll*ry#f,;1"":i":arn zice af,6zi), sem5nAnd
cu o pistaie de fasole, de unde 9i numele'
Carm., I, 1; strict: micul asclepiad, trimetru c'oriambic format dintr-cr
bazd spondaicd, doi coriarnbi 9i un pyrrhic'2$ Subauzi: marcat.2*? Aici gi passim, altfel: semipicioare sau smipesuri'2+tr Aici gi passim, altfel: hemistihuri.2"e su-bauzi, in aceastd form[ a c.uv6ntului, cvasiidentitatea, numdr -
ritm, clard in latinegte, mai obscurd in limbile romanice'
:,oelelalte numere.
2tr De cinci gi trei jumntagi de picior (semipesuri), adici'2i'2 De cinci gi gapte iumdtdli de picior'53 Exemplul este luat din Horaliu, din a doua epnrd6. Modificarile
serveau doar ca exemple pentru inv616cei.
2ilSubauzi: Prozei.25:'Acestd suprematie a senanrlui line de o tradilie legendara, care se
referd la Iupta lui Apollo cu garpele Pvthon.25o Subauzi: ritmuri.2i1 Ac,el piosfeticit, mre departe de riu.2is Subauzi: ritm.z5e Sutrarrzi: ritmuilan2d)E circumscrisd, aci, o anume nostalgie fap de o presupusd
,,perfecliune" a trecr.rtului, proprie oricAmi paseism'
2nt Pietricelele de la th:bliple de socotit; un fel de pioni'2n2 Altfel: si inceapd cu picior complet sau incomplet, dar e6 se
termine numai gi numai in picior incomplet'2r'iJ Versul este din Terenliu.2* Altfel: semipesuri.26 Noapte em, Si, pe cerul senin, stritlucea h-tna,
intre mdruntele stele (Hor., l)pod., XV, 1-2)' E'ste distih pythiiamtric
fotrnati din hexametru dactilic ai quaternar (dimetru) iambic'
r-
384 Sf. Aureliu Auauatin, Despre muzi.cd
266 A]tfel' dietih.?67 Altfel' mlsura.268 Adic6, eroicele in acelagi raport, iamtricele gi trohaicele in raport de
unuladoi.26e Neaua deacum sa topit gi sentoarce ilr iarba pe cd.mpuri
Afuorii iar tnfbresc (Hor.. Ca nn.,N,7, 1-2); este tipul de strofd archilohicdprimd, compusd din hexarnetru dactiJic Ai archilohic rninor (ternar dactiliccata-lectic), cu ululu-u1 picior incomplet.
2?o Altfel' cuiburile.271 Curn am mai arnintit, in jocul numeric. in gtiinla compoziliai
dialogului, cartea a V-a relev6, in privinla irrtinderii, o sernni-ficaliv5"
corespondenlicu cartea I.272 Neologistic: nugacitete.2?3 in momentul c6nd elaboreazd aceast6 certe a \4-a, sfAntul Augustin
cornpr:sese deja dialogul De Magistro, o disputd cu fiul sdu Adeodatrrs, incare elaborase de1'a, bine articulat4 doctrina sa asupra inlelegerii (teoriacturoaqterii). La ea fac,e referire aci. Scurt: cunoa$terea adevdrr-rrilorimuabile, nu se face prin abstractie, ci prin iluminarea de cdtre CuvAnt asufletului. lnfluen1a sensibilului este (cum vom vedea in aceastd carte incap. V, 8, ) ordusa, intrucAq inferiorul ( corpul)nupoate influenfa(sufletul). Pentru a afla gi a crrnoaEte adev5rurile imuabile e de cdutat, nusub noi, ci deasupra noastrd. Spiritul se pr;ne a,gadar la gcoala Magistruiurinterior, a Cuvdntului I-ui Dumnezeu. Carele loc;uiegte intru noi gi neIumineazd l[untric, gi aqa el ( spiritul) inva]E adevdrul de la Adevdrulinsuqi, ajungAnd la-nlelepciune, Iuminat de insdgi lnlelepciunea,neinterpr:nAndu-se absolut nici o aItE natr-rri, intrttcAt, oricare a-lta s-ar
interpune, ea ar fi fie egala lui, fie inferioara, qi nu ar avea cum sd-l
tansforme in materia sa de lucrr, in materia asupra cdreia sd-qi exercite,adicd, propria lucrare.
2?a Nu alegerea locuirii ci necesitatea cllitoririi circrimscrieclarissim orientarea gAndirii augustiniene, din care s-a ndscut mareleaugustrmsm.
27s Tiecerea de la corporale la incorporale este, nu doar irr acest dialog,cardina metod ei augustinie n e.
216 Dumnezeule, crcatorul tuturor: versuleste primul dintr-r-rn celebruimn vesperal, compus de Sf6ntul Arnbroziu, pdrintele spiritual aI Sf6rrhnui
:X,'Xl, t-".arro, SfAntul Augustin, trist, la OstiaTibetind' dupd moatea
maici sale:
I)eus, creator omnlum,Po lique rec to r, ues t'iens
Di.emdearolumine,N ctcte m soPo ris gro tia :
Artus solutos utqui'esReddat laborb usui,
Men' tesque fessas all'eue t,
Luctusque soluat andas'
Atoate, Doomne, ceator
$i rc cto r centlui, ce-n ue"1ti
in schPdt, ziua, de lumini
$ i noaPtea-n graPie de somn:
RePaosuLaPtsdrcd@Lucrdrii truP ul refdcut,
S d' ntreme mi ntea gea de g' 1i t"
Sd gtearyd Pl6'nsul insPdimat'
virtual pe toate.2?s Ad. Iitt.; numeros; subauzi: sunetul ritmic' sunetul armonioe'
2?e Subauzi ritmul.28osubauzi: versul.281 Altfel' ee Pun in lucrare'282 Altfel' prin inspirafie 9i expirafie283 Ad. Iitt.: ceeafiunea.2sa Aci, unii exegep augustinieni simt nevoia s[ dea o notd despre.oorfr
c.a. inchisoare " .rrIl"t.rLrl qi sd ne trimitd Ia sursa platonicd 9i plotiniarrd '
386 Sf. Auretiu Awustin' Despre r1'uzicd' -
Dirnpotrivd, eu vdd, aci, deja platonismul creqtin' augustinian' deci' bine
articulat.285Yezi' Rettact.,lib' I, cap XI' n' 2 , supra' ly'otd introductiud'
286 Aci,numdrul insugi, pitagoreicul,-c31vertit, primegte piin punerea
maiJor',tui Auga6tin taina bo'tezulu.r. un fapt crucial pentru devenirea
filosofiei cregtine.
il "U lit1.: numeros' ritmic'
despresufleq intuntione
facie am' a dat naqtere Ia tot
soiul cE ln chiar r6ndurile subsecvente'
2ssVezi' Retract.,lib. I, cap' XI, n 3, supra' Nolri introductiud'
2eo Cf. suPra, caP' V'
D1 Ibidem.2e2 subauzi: fire'
cusu.tilIurideimd.;Armoniile
ruYionali' a armoniilor eterne'
zea Cf. suPrq caP. II'2es Altfel. intfu.2e6 Subauzi' dietrugerea, anihilarea'2e? CXci nu-l socoli: pe aoel undeva, adic['2gsSeililjndepesine;aqqstrrctetirnologic;ald,el,srrbauzi:6easterne;
tinde.2e Aga, dup6 sens; subauzi, neologistic' aci gi passirn: a li se inhera'
m Folosesc aci pleonasmul Pentru o mai clar6-n{elegere; strict: a
rposto.m1 Altfel: firea, sau, mai strict: fiirea'302 S,*;auzi, a fiin{a'
'o'Aq*, citind: infima pulchritudo; altfel: infirma - infirm6' cf'
Retract.,lib. I' "*p.
XI,t' 4,supra, Nofd introductittd'
304 Cf Rett'act, lib. I, cap' XI, n 4, supra' Notdinuoductiud'
ms CI. suPra., caP XI['M Subauzi, etimologic: atotperfecte'
nemarc6nd, adic5, aPriat ar'nldul
unum; altfel, marcAnduJe aPriatativ aequalem illi, interPretoret
..ac similem"': trebuie eA
m6rturieeasc6 c[ de cfltre unul, principiul' prin egalul lui 9i
prin bogdliilor bun6titii eale eimilara epi;a' prin carea Ee uneac
irrtt "i.r"'ona
Ei dintru unul una, prin atotiubita' ca ei zic aga'
iubire, au fost f6cute toate 9i zidite oricdte sunt' in m6sura in
care sunt. Cum unii exegeli ougustinieni ne atentioneaz6 c'5 intrr acest
prinr:ipiu care se ."p.oAlt'" i; iln'aginea de sine insuqi' perfect egali lui
irr.,rEi" gi intru aceasti unitate ieqitE dintm-unitate trebuie sI vedem od
Ji. ".,.r,u
despre unul dintre <'le m ;T$*fifrffi,''*ilT;rl"I"1;indoid6' traducerea ad litteram
mdrturigeasci c6 de c6tre unul
principiul prin egalE lui 9i buniti$ii bognfiilor eale eimilard
ip$" -t"oU"uzi:
frumselea, n' n'), prin carea intre sine una
ii.ot"ulit.n n. n.) 9i dint"u unu una (neutraliter' n' n') prin
atotiubita, ca sd zic a;a, iubire 8e unesc' au fost f6cute toate 9i
zidite oricdte sunt, 9i in mdsura in care eunt'
'tosYezi lletmcr', lib. I, tap' I, n' 4' supra, Notd intrcductiud'
rp Exegelii augustinieni 'ior'.rr-oi.""i com"Poziliei 'l ^'d1intre t<-rate celelalte, nu numai prin rnal
intinsd decAt c64ile a II-a, a III-a Si a V-a, luate seParat' qi o intrece t:u o
pur al gdndirii cregtine.
CUPRINS
Notdintroductitfr,.'.'.......... """""""""""' 5
Notdttsupru"nr+ni.....".... """""""""""' 29
DESPRE MUZICA '.....'.....'..'....'.30
C,rnrr:r INTAI ............ """"'32I. Observarea dimensfurnilor erte ale eomrrilor nu privegte
gramatica,cimuzica """""""""""" 33
tr. Loi *roi".. Cerrseamn6a modula...""" "" """' 35
X Numere complicate qi sescvate .'."""""'r"r"""""""""""""""" 61
XI. Cum sd se nre4in6 la o form6 certi rnigcdrile 9i numeriitinzAnd lainfrnit """" 611
Xtr. De oe s-a fiort in numirare, inaintarea de la unu la zece qi
iardgiintoa-nce,realaunu ....'..". """' 67
XItr. Despre ftrrmselea migc5rilor propo4ionate, in mdsura in
care seiudecd dupdsirnluri """"""71
Clnrsl A DouA """""'""' 80
t Spagrle sil,abelor de-alnrnde le ia-n searn6 grfuniticul,dJturrde,mrlzicianul:...'.';.r. """""""""""""""' 81
I preversdin autoritate, muzicianul
[. : ::: : : H
228Clntsl A oINCEA
I. in ce chip diler6 ritmul, metml gi versul " " " " " " 229
tr. Metneledivizibileindou[p64isuntmaiprestantedecAtcelelalte """"""""""?*31
[ Versu] derlnde'i numit """"""""'231fV. Sfa"qit l af.At alvereurilor ' """"'235v sfiAil.*icrrf"i ."241
M. irte$a*po" finelevereului" "'243
VII. inoechipimgar(li)tatea a
parifii)tatein*"nrL,ele*reur de
po,^ gi *i1,r*6td$de picior' Membrelede cinci gitrei
p*a,fla"picior ...""""" """"""'247Mtr. Membrele de cinci qi gapte iwnntf$ de picior " " " " " " " " " " " " " 257
IX. Membrele ae 9a"" ji qapte ium[tA1i de picior' Membrele de'rrele
de noud 9i qapte ium6tdli ""'253w €atotdecenteu\-
.....2s7
XI. Cumtrebuie mdsurate mai c ""'261
X[. Epilog ..'.... """"""267
Cenrrn A sASEA """"""'272L Scopulcd4ilordtr. Numerii sonori:
genul lor Poate existB fdrdsonul tnsugi. Al doilea gen
m Al treilea gen al numerilor,AI patrulea gen aI numerilo
