Sfânta muceniţă Filofteia de la Curtea de Argeş, iubitoare de Dumnezeu (7 decembrie)

8/3/2019 Sfânta muceniţă Filofteia de la Curtea de Argeş, iubitoare de Dumnezeu (7 decembrie)

http://slidepdf.com/reader/full/sfanta-mucenita-filofteia-de-la-curtea-de-arges-iubitoare-de-dumnezeu 1/188

Sfânta Muceniţă Filofteia de la Curtea de Argeş, iubitoare de Dumnezeu(7 decembrie)

Sfânta Muceniţă Filofteia a trăit în sec. al XIII-lea, în sudul Dunării, însă nu se ştie cu exactitadacă provenea din nea de roâni sau de !ul"ari. Numele său în limba greacă înseamn"iubitoare de Dumnezeu". #entru că a dovedit ilă faţă de oaenii sărani, a fost oorâtă de tasău, la vârsta de nuai $% ani. &'iar dacă oaştele sale se află la &urtea de (r"eş de la sfârşitul seal XI)-lea, a!ia în anul $*+, Sinodul / a decis "enerali0area cultului Sfintei Filofteia.

Index

Eang!elia şi A"o#tolul zilei$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$%Canonul Sfintei Muceniţe Filoteea$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$&



Acati#tul Sfintei Muceniţe Filofteia$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$'&(ugăciune către Sfânta Muceniţă Filofteia$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$)&*aracli#ul Sfintei Muceniţe Filofteia de la Curtea de Argeş$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$)+iaţa şi "ătimirea Sfintei Muceniţe Filofteia de la Curtea de Argeş$$$$$$$$$$$$$$$$-)Sinaxar . *omenirea Sfintei Muceniţe Filofteia, fecioara$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$&%iaţa şi neoinţele Sfintei Muceniţe Filofteia de la Curtea de Argeş$$$$$$$$$$$$$$$$&+Sfinţi români . Sfinţi români din #ec$ /II./III . Sfânta Muceniţă Filoteia de la Curtea d

Argeş$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$0)*r$ *rof$ Dr$ Mircea *ăcurariu . Sfânta Muceniţă Filofteia$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$00Sfânta Muceniţă Filofteia de la Curtea de Argeş 1 Sfinte Moaşte$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$+2*redici şi editoriale$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$+3

*redica *ărintelui Sofian 4og!iu 5Mănă#tirea Antim6 la Sfântul Ierar! 7icolae şi SfânMuceniţă Filoftea$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$+8*r$ Dr$ Dorin 9ctaian *icioruş . *redică la "omenirea Sfintei Muceniţe Filoteea:Filofte$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$82Ar!ie"i#co"ul Calinic 1 Editorial . Sfânta Muceniţă Filofteia cea mai tânără #fântă din lum$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$8&

Daniela ;iadaru . Sfânta Filofteia, ocrotitoarea <ării (omâneşti$$$$$$$$$$$$$$$8+Adrian Cocoşilă . Sfânta Muceniţă Filofteia, o #fântă de numai ') ani$$$$$'2)

Adrian Cocoşilă . Sfânta Filofteia$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$'2&Florian 4ic!ir . Sfânta Muceniţă Filofteia de la Argeş$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$'2+;a fetiţa Filofteia n.a enit Moş 7icolae$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$'''*rof$ =ni$ Dimitrio# >oni# . Sinaxar . Cuioa#a Filoteea de la Argeş, următoare a ieCuio#ului Amoun, nitriotul$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$''%Sfântul *atriar! Eftimie, de ?ârnoo . Adeărata iaţă a Sfintei Filofteia de la ?ârnoo ')Sărbătoarea Sfintei Muceniţe Filofteia la Curtea de Argeş$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$'%-

Sfânta Filofteea @ntre două tradiţii diferite Muceniţă #au cuioa#ăB A fo#t Sfâncă#ătorităB$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$'%0Moaştele Cuioa#ei Filofteea de la Curtea de Argeş$ Sfânta Filofteea 1 muceniţă de doar aniB$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$'%3

Mădălina Mi!ăilă . Muceniţa care a ale# #ă ină la Curtea de Argeş . ?aina "e care o "oarSfânta Filofteia$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$'%8Siliu Da#călu . Floarea #fântă din grădina Argeşului$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$'--

Ar!im$ dr$ C!e#arie >!eorg!e#cu . Mănă#tirea Curtea de Argeş$$$$$$$$$$$$$$$$$$'&)Mi!ai.Alex 9lteanu . Sfânta Muceniţă Filofteia @n iconografie$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$'3-Icoane$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$'30



Eang!elia şi A"o#tolul zilei

Eang!elia

E$ Matei &, '-.'8



Zis-a Domnul către ucenicii Săi:1. !oi suntei lumina lumii# nu $oate o cetate a%lată $e &'r% de munte să se ascundă.1. Nici nu a$rind %ăclie i o $un sub obroc* ci în s%enic i luminează tuturor celor din casă.1+. ,a să lumineze lumina &oastră înaintea oamenilor* aa înc't să &adă %a$tele &oastre cebune i să slă&ească $e atăl &ostru el din ceruri.17. Să nu socotii că am &enit să stric /egea sau $roorocii# n-am &enit să stric* ci să îm$linesc.10. ăci ade&ărat zic &ouă: nainte de a trece cerul i $ăm'ntul* o iotă sau o cirtă din /ege nu &

trece* $'nă ce se &or %ace toate.12. Deci* cel ce &a strica una din aceste $orunci* %oarte mici i &a în&ăa aa $e oameni* %oarmic se &a c3ema în m$ărăia erurilor# iar cel ce &a %ace i &a în&ăa* acesta mare se &a c3emîn m$ărăia erurilor.

A"$ >alateni %, )%.)8 -, '.&

4railor*56. ar înainte de &enirea credinei* noi eram $ăzii sub /ege* %iind înc3ii $entru credina caa&ea să se desco$ere.

5. ,st%el că /egea ne-a %ost călăuză s$re 8ristos* $entru ca să ne îndre$tăm din credină.5. ar dacă a &enit credina* nu mai suntem sub călăuză.5+. ăci toi suntei %ii ai lui Dumnezeu $rin credina în 8ristos isus.57. ăci* c'i în 8ristos &-ai botezat* în 8ristos &-ai îmbrăcat.50. Nu mai este iudeu* nici elin# nu mai este nici rob* nici liber# nu mai este $arte bărbătească $arte %emeiască* $entru că &oi toi una suntei în 8ristos isus.52. ar dacă &oi suntei ai lui 8ristos* suntei deci urmaii lui ,&raam* motenitori du$%ăgăduină.

1. Zic însă: 'tă &reme motenitorul este co$il* nu se deosebete cu nimic de rob* dei este stă$'$este toate#5. i este sub e$itro$i i iconomi* $'nă la &remea r'nduită de tatăl său.6. ot aa i noi* c'nd eram co$ii* eram robi înelesurilor celor slabe ale lumii#. ar c'nd a &enit $linirea &remii* Dumnezeu* a trimis $e 4iul Său* născut din %emeie* născusub /ege*. a $e cei de sub /ege să-i răscum$ere* ca să dob'ndim în%ierea.



Canonul Sfintei Muceniţe Filoteea

?ro"arul Sfintei1

2ntru ră!darea ta ţi-ai a"onisit plata ta, Fericită Filofteea, întru ispite neîncetat ră!dând, în !ătsuferind, în neca0uri !inevoind, pe săraci iluindu-i şi pe flăân0i săturându-i3 roa"ă-te lui 4ristDune0eu, !ună fecioară, să ântuiască sufletele noastre. Cântarea I

Irmo#ul 4ristos Se naşte, slăviţi-56 4ristos din ceruri, întâpinaţi-56 4ristos pe păânt, înălţavă6 &ântaţi Donului tot păântul şi cu veselie lăudaţi-5 popoare, că S-a preaslăvit.

Sfântă muceniţă Filofteea roagă.te lui ri#to# Dumnezeu "entru noi "ăcătoşii

Mie, celui ce voiesc a lăuda nevoinţele tale, cele de !iruinţă purtătoare, cere-i de la 4ristos, Miretău, să-i dea dar de cuvânt şi luinare, inte cuprin0ătoare şi iertare de "reşeale, ca să lavite7iile tale, Sfântă Filofteea, de-a pururea poenită, cu ru"ăciunile tale cele către Donul.

Sfântă muceniţă Filofteea roagă.te lui ri#to# Dumnezeu "entru noi "ăcătoşiiDin pruncie deprin0ându-te cu fapta !ună şi cu nevoinţe plăcute lui Dune0eu, prin ele te-î!o"ăţit, fericită fecioară, cu untdelenul facerii de !ine şi prin curăţie ai strălucit. #entru aceasîn căara cea veşnică de nuntă ai intrat şi cu fecioarele cele înţelepte te veseleşti.



Sla&ă atălui i 4iului i S%'ntului Du3

Socotind vră7aşul cel foarte iscusit că va slă!i tăria ră!dării tale, a adus asupra ta ulţie dneca0uri şi ulte feluri de ispite. Dar lovindu-se de turnul ră!dării tale, cel înteeiat pe #iatra dcapul un"'iului, în spue şi-a risipit valurile sale.

9i acum i $ururea i în &ecii &ecilor. ,min. (a Născătoarei de Dumnezeu)

Dă-i !iruinţă, #reasfântă, ceea ce eşti cu totul neîntinată, ie, celui ce aler" su! acoperăânttău, scoţându-ă de-a pururea, cu ru"ăciunile tale, din ispite şi din prie7dii. &ă tu ne-ai născut p&uvântul cel de o fiinţă cu 8atăl şi cu Du'ul şi de-a pururea îpreună 9 vecuitor şi de un scaun.

(Cântarea a II-a lipseşte din toate canoanele, căci Sfinţii Părinţi au rânduit să ne aducem astfaminte de căderea cetei îngereşti care l-a urmat pe satana)

Cântarea a III.a


&u fapta şi cu viaţa ta cea fără pri'ană, nuele tău, iu!itoare de Dune0eu, încărcându-l, daruîpărţeşti celor ce au tre!uinţă3 că priind darul cel desăvârşit, care se po"oară de sus, de la Miretău, î!o"ăţeşti pe toţi cei ce te cinstesc pe tine.


&el ce prin tiranii cei de deult a adus asupra sfinţilor ucenici c'inuri şi dureri de ulte felu

neputând suferi să vadă viaţa ta cea plăcută lui Dune0eu, a pornit pe părinţii tăi să aducă asupra ispite, neca0uri şi !ătăi, ai pe ură şi oarte ucenicească3 prin care ai 0!urat către căara ccerească.


2ncin"ându-te cu tărie de la Dune0eu, din pruncie, şi cu pricepere î!o"ăţindu-te, ai supus întâi toate plăcerile trupului cu !ăr!ăţie, iar ai pe ură ai surpat şi seeţia vră7aşilor deonfericită fecioară şi, cu a7utorul Sfântului Du', ne!iruită ai răas.


&arte nouă te-a vă0ut ai înainte proorocul, având scris, fără condei oenesc, întru tine, p&uvântul lui Dune0eu, care a rupt 0apisul păcatului străoşilor, Fecioară fără pri'ană, şi a i0!ăvdin !lesteul cel de deult tot neaul oenesc.

Irmo#ul Doane, &el ce ai făcut cele de deasupra cru"ului ceresc şi ai 0idit iserica, 8u pe iă întăreşte întru dra"ostea 8a3 că 8u eşti ar"inea doririlor şi credincioşilor întărire, :nuIu!itorule de oaeni.



Cântarea a I.a

Irmo#ul (u0it-a, Doane, taina iconoiei 8ale, înţeles-a lucrurile 8ale şi a preaslăDune0eirea 8a.


8u eşti odrasla cea preafruoasă a 8ârnovei, lauda /oâniei, ocrotirea cea tare îpotriva tuturprie7diilor, caldă i7locitoare către Dune0eu3 tu eşti folositoarea cea "ra!nică a celor ce alearla tine cu credinţă. #entru aceasta toţi te ferici, ca pe o ireasă prea de aproape a lui 4ristDune0eu, Sfântă Filofteea de Dune0eu priită.


2n7u"ând fecioria cu ilostenia, cu aceste două fapte !une ca şi cu nişte aripi prea uşoare ai 0!uratînălţiea faptelor !une şi ai a7uns, pe cât este cu putinţă firii oeneşti, la ăsura vârstei lui 4risto#entru aceasta şi uşile căării celei de nuntă, ca unei fecioare înţelepte, ţi s-au desc'is şi ai intrat

nunta cea nestricăcioasă şi veşnică, !ucurându-te.


c'rmuitoare &ieii mele te $un $e tine* mireasa lui 8ristos* S%'ntă 4ilo%teea $realăudatc'rmuiete-mă cu &etreala rugăciunilor tale i îndre$tează-mă la limanul m'ntuirii. 9i cdumnezeietile su%lări ale adierilor celor bl'nde ale rugăciunilor tale* $rea%ericită* îzbă&ete-mdin în&ăluirile $atimilor.

9i acum i $ururea i în &ecii &ecilor. ,min. (a Născătoarei de Dumnezeu)#e Dune0eu, &el ce S-a întrupat din tine, fără sc'i!are, curată, răânând ceea ce era după fiîntocai cu 8atăl, şi cu tine făcându-Se de o fiinţă, roa"ă-5 să dăruască iertare de "reşeale ântuire sufletelor celor ce te laudă pe tine cu credinţă.

Cântarea a .a

Irmo#ul Dis de diineaţă stri"ă ;ie, Doane, ântuieşte-ne pe noi3 că 8u eşti Dune0enostru, afară de 8ine pe altul nu şti.


2ntrarându-te cu ara Sfintei &ruci ai ieşit la luptă îpotriva vră7aşului şi ai înfrânt toaulţiea deonilor şi cu totul o ai !iruit, şi din cursele lor te-ai i0!ăvit. Iar acu stai înaintea l4ristos, Mirele tău, ca o uceniţă purtătoare de !iruinţă, îpreună cu uceniţele3 cu care roa"ă-să ântuiască pe cei ce săvârşesc cu dra"oste sfântă poenirea ta.




(r0ând de dra"oste fier!inte după Dune0eu, ai urât luea şi pe toate ale ei cele fruoase şi, ca do!ândeşti !unătăţile cele din ceruri, pe toate cele păânteşti deşertăciune le-ai socotit. #entaceasta ai suferit şi lovitura !ardei părinteşti şi, !ucurându-te, oarte ai priit din partea celui ce ta născut.


Sfântă uceniţă Filofteea ai !iruit, dar nu ai fost !iruită3 că pe deonii cei ce se sâr"uiau să îpiedice de la fapta cea !ună i-ai !iruit, întărită fiind cu puterea lui 4ristos, fericită fecioardeparte de picioarele tale i-ai alun"at pe ei şi ai aler"at după Mirele tău, ca să-5 a7un"i3 de a &ărdra"oste te-ai şi aprins şi acu cu Dânsul îpărăţeşti.


&ei ce te-a câşti"at pe tine 0id de apărare şi sunte pă0iţi cu ocrotirea ta şi ne lăudă cu ărirta cea dune0eiască, cu credinţă te ferici pe tine. &ă tu, #reasfântă Fecioară, ai născut cu trup p<iditorul tuturor făpturilor, &are ne-a dăruit veselie, !ucurie şi veşnică ântuire.

Cântarea a I.a


=ici năvălirile deonilor, nici !ătăile aicii tale celei vitre"e, nici c'inurile ce le-ai ră!dat de tatăl tău, nu te-au putut opri pe tine de la lucrarea faptei !une, până ce pentru dânsa cu sfârşucenicesc te-ai săvârşit şi la Mirele tău te-ai dus. 2naintea &ăruia stând, fă poenire pentru cei te laudă pe tine.


:iită fiind de dulceaţa irosului irurilor lui 4ristos, Mirele tău, ai uitat toate cele fruoase aluii, desfătarea tinereţilor şi săltările trupului, şi te-ai afierosit pe tine toată lui 4ristos oştenitoare îpărăţiei 5ui te-ai făcut. 2ntru care desfătându-te, roa"ă-te pentru cei ce săvârşepoenirea ta şi laudă nevoinţele tale.


(rătatu-te-ai poru!iţă curată, cu auritele aripi ale fecioriei şi ale ilosteniei, cu care uşor ai 0!urşi te-ai făcut ireasă de aproape a 2păratului ceresc. &ăruia acu stându-I înainte şi de vederfeţii 5ui îndulcindu-te, roa"ă-5 să îpace luea aflată în ră0!oaie.


Sălăşluindu-te netrupeşte într-o fecioară, Doane, 8e-ai arătat oaenilor pe cât puteau ei să 8e vape 8ine3 şi pe aceasta =ăscătoare de Dune0eu şi Maică 9 Fecioară cu adevărat ai arătat-a7utătoare credincioşilor şi spri7initoare întru prie7dii, :nule, Iu!itorule de oaeni.



Irmo#ul /u"ăciunea ea voi vărsa către Donul şi 5ui voi spune â'nirile ele. &ă s-a uplsufletul eu de răutăţi şi viaţa ea s-a apropiat de iad3 şi ca Sfântul Iona ă ro"1 Dune0eule, dstricăciune scoate-ă.

Condacul Sfintei1Sfântă Filofteea, preafericită, din pruncie te-ai adus, prin faptă !ună, 7ertfă fără pri'ană Dune0eu, &elui ce ai înainte de a te naşte te ştia pe tine, care te-ai făcut podoa!a fecioarelor

locuitoare căării celei de nuntă, vrednică de laudă. #entru aceasta cântă ţie1 ucură-te, fecioarpururea poenită6

Ico#ul Sfintei1Iată, a strălucit purtătoarea de luină şi dune0eiasca poenire a prealăudatei Sfinte fecioaFilofteea, care luinea0ă feţele şi iniile credincioşilor cu luină neînserată şi, !olnavilor, celor alear"ă la dânsa cu credinţă, sănătate le dăruieşte. )eniţi dar, iu!itorilor de pra0nic, pentru a săvâcu !ucurie dune0eiasca ei poenire cea de peste an şi, prin cuvinte de cântări, să încununăcreştetul ei şi către dânsa să stri"ă1 ucură-te, fecioară, pururea lăudată6

Cântarea a II.a

Irmo#ul 8inerii evrei au călcat în cuptor văpaia cu îndră0neală şi focul în rouă l-au sc'i!cântând1 ;ine eti cu&'ntat* Doamne Dumnezeule* în &eci.


2preună cu cetele cele fără de trup şi cu oştile ucenicilor stând înaintea scaunului lui Dune0eprealăudată, şi plină de ărire, de 'ar şi de luinare fiind, de0lea"ă-i întunericul "reşealelor e

cu ru"ăciunile tale, ca să cânt1 ;inecu&'ntat eti Doamne* Dumnezeul $ărinilor notri.Sfântă muceniţă Filofteea roagă.te lui ri#to# Dumnezeu "entru noi "ăcătoşii

5uină neapropiată şi dune0eiască a luinat Sfântă Filofteea, după vrednicie, sufletul tău şi c'ip de ne"răit te-a strălucit pe tine Mirele tău şi către viaţa cea plăcută lui Dune0eu te-a povăţuşi te-a învăţat a cânta1 ;inecu&'ntat et Doemne* Dumnezeul $ărinilor notri.


/idicatu-te-ai la înălţiea cea cu adevărat dune0eiască şi inte înaltă ai avut, preafericită. #entaceasta te-ai şi sălăşluit în strălucita căară de nuntă, îpreună cu fecioarele cele înţelepte, cântân;inecu&'ntat eti Doamne* Dumnezeul $ărinilor notri.


(devărată ireasă a Stăpânului te-ai arătat, Sfântă Filofteea, de Dune0eu purtătoare, şi oartesuferit din âinile celui ce te-a născut, !ucurându-te ca o uceniţă ne!iruită. #entru aceastîpreună cu uceniţele cânţi1 ;inecu&'ntat eti Doamne* Dumnezeul $ărinilor notri.




Iată don din Iuda şi povăţuitor din coapsele lui a lipsit de acu3 dar din tine, cea curată, a răsăStăpânul a toate, &el ce este, după spusa proorocului, aşteptarea neaurilor3 pe &are !inecuvântea0ă toate neaurile, seinţiile şi li!ile în veci.

Cântarea a III.a


&u fecioria luinându-te, cu ilostenia î!o"ăţindu-te şi cu ucenicia strălucindu-te, te-ai făcireasă de aproape a lui 4ristos, 2păratul tuturor, &el ce a iu!it fruuseţea curăţiei tale. #entaceasta te-a c'eat pe tine în căara 5ui şi, îpreună cu fecioarele şi cu uceniţele te-a sălăşlupe tine, ceea ce cântai1 8ineri !inecuvântaţi-5, preoţi lăudaţi-5, popoare preaînălţaţi-5 întru tvecii.


)ă0ând ulţiile dune0eiasca strălucire cea revărsată în 7urul trupului tău şi "reutatea cea presus de fire, au cunoscut că în loc străin voieşti să te sălăşluieşti pentru 4ristos, Mirele tău, &el S-a înstrăinat pentru ântuirea noastră şi au preaslăvit pe Dune0eu, cântând1 8ineri !inecuvânta5, preoţi lăudaţi-5, popoare preaînălţaţi-5 întru toţi vecii.


8atăl tău, cel întunecat la inte, necunoscând fapta ta cea !ună şi !ineplăcută lui Dune0eu,

c'inuit ai înainte trupul tău cel fecioresc cu !ătăi şi cu ocări, şi cu dosădiri a necă7it sufletul tăIar ai pe ură, te-a şi triis, prin sfârşit ucenicesc, la 4ristos, Mirele tău cel nestricăcios, ptine, care cântai1 8ineri !inecuvântaţi-5, preoţi lăudaţi-5, popoare preaînălţaţi-5 întru toţi vecii.

;inecu&'ntăm $e atăl* $e 4iul i $e S%'ntului Du3* DumnezeuDacă a fost înştiinţat donitorul /oâniei că voieşti a te sălăşlui îpreună cu dânşii, teîntâpinat cu făclii şi cu tăâie şi cu alai donesc. >i cu vrednică cinste şi evlavie, precu ţi cădea, ca un !inecredincios te-a priit întru ale sale şi, ca pe o adevărată uceniţă, spre folospoporului său celui !inecredincios te-a aşe0at, cântând1 8ineri !inecuvântaţi-5, preoţi lăudaţi-popoare preaînălţaţi-5 întru toţi vecii.


Scară du'ovnicească, a7un"ând până la cer, te cunoaşte pe tine, Fecioară, prin care &el #reaînpo"orându-Se în trup, îpreună cu oaenii a petrecut şi pe cei seriţi i-a înălţat şi către înapetrecere a cerurilor i-a povăţuit. #entru aceasta, ca pe cea ai înaltă decât cerurile, ai ărdecât în"erii şi ai cinstită decât toată făptura, te ări, #reasfântă Fecioară, întru toţi vecii.

Să lăudăm* bine să cu&'ntăm i să ne înc3inăm Domnului* c'nt'ndu- i $reaînăl'ndu-/ $

D'nsul întru toi &ecii.



De şapte ori cuptorul c'inuitorul caldeilor l-a ars ne!uneşte pentru cinstitorii de Dune0eu. Dvă0ându-i pe aceştia ântuiţi de o putere ai are, Făcătorului şi Mântuitorului a "răit1 8ine!inecuvântaţi-5, preoţi lăudaţi-5, popoare preaânălţaţi-5 întru toţi vecii.

Cântarea a I/.a

Sfântă muceniţă Filofteea roagă.te lui ri#to# Dumnezeu "entru noi "ăcătoşiiMintea şi cuvântul oenesc nu poate povesti cinstirile cele ai presus de fire şi ărirea ccerească pe care acu le-ai do!ândit de la 4ristos, Mirele tău, uceniţă, îpreună cu Dânsîpărăţind şi de vederea feţii lui ne"răit îndulcindu-te. #entru aceasta, îndră0neală ultă cătDânsul având, roa"ă-5 ca, cei ce săvârşesc poenirea ta, să do!ândească ilă în 0iua 7udecăţii.


Scoală, vino de-aproapea Mea, fruoasa Mea, poru!iţa Mea, a 0is către tine 4ristos, Mirele tă

că iată iarna a trecut şi ploaia, neca0urile, ispitele şi !ătăile cele pentru fapta !ună s-au isprăv(cu florile s-au ivit şi "las de turuturică s-a au0it în păântul nostru3 via s-a copt şi a dat irossău. Deci, scoală, vino de-aproapea Mea, sălăşluieşte-te întru odi'na şi !ucuria pe care a "ătitpentru tine.Sfântă muceniţă Filofteea roagă.te lui ri#to# Dumnezeu "entru noi "ăcătoşii

&a o luptătoare preafruoasă şi ca o fecioară prea vitea0ă îpletitu-ţi-a cununa dreptăţii, după le"călcând cu trupul pe cel fără de trup şi purtătoare de !iruinţă făcându-te, roa"ă-te Mirelui tău să ântuiască de ispite şi de prie7di, pe noi cei ce cu credinţă şi cu dra"oste săvârşi cinstita

sfânta şi întru tot lăudata poenire a ta.Sla&ă atălui i 4iului i S%'ntului Du3

#entru ru"ăciunile fericitei Sfinte Filofteea, fecioara şi uceniţa 8a, Doane, îpacă luea care "ăseşte întru ră0!oaie şi !inecredincioşilor creştini dă-le !iruinţă asupra celui potrivnic3 opreşnăvălirile celor rău credincioşi şi pe poporul tău cel !inecredincios apără-l3 pă0eşte credinnevătăată de eretici şi ântuieşte sufletele noastre ca un !un şi de oaeni iu!itor.


&ântările şi ru"ăciunile noastre cele neeşteşu"ite prieşte-le, Stăpână, şi risipeşte norprie7diilor celor aare care năvălesc asupra noastră. )iforul isericii potoleşte-l, #reacurata!erele vră7aşilor risipeşte-le şi din c'inurile ce au să fie i0!ăveşte pe ro!ii tăi, cei ce cu dra"oste ăresc.

Irmo#ul &u adevărat =ăscătoare de Dune0eu te ărturisi pe tine, Fecioară curată, noi, cântuiţi prin tine, cu cetele celor fără de trupuri slăvindu-te.



Acati#tul Sfintei Muceniţe Filofteia

(ugăciunile @nce"ătoare

n numele atălui* i al 4iului i al S%'ntului Du3. ,min.

Sla&ă <ie* Dumnezeul nostru* Sla&ă <ie =Sla&ă <ie* Dumnezeul nostru* Sla&ă <ie =Sla&ă <ie* Dumnezeul nostru* Sla&ă <ie =

m$ărate ceresc* >'ng'ietorule* Du3ul ,de&ărului* care $retutindenea eti* i toate le im$line!istierul bunătăilor i Dătătorule de &iaă* &ino i te sălăluiete întru noi* i ne curăete $e nde toată intinăciunea* i m'ntuiete* ;unule* su%letele noastre.

S%inte Dumnezeule* S%inte are* S%inte %ără de moarte* miluiete-ne $e noi. S%inte Dumnezeule* S%inte are* S%inte %ără de moarte* miluiete-ne $e noi. S%inte Dumnezeule* S%inte are* S%inte %ără de moarte* miluiete-ne $e noi.



Sla&ă atălui i 4iului i S%'ntului Du3. 9i acum i $ururea i în &ecii &ecilor. ,min.

?reas%'ntă reime* miluiete-ne $e noi#Doamne* curăete $ăcatele noastre#Stă$'ne* iartă %ărădelegile noastre#S%inte* cercetează i &indecă ne$utinele noastre* $entru numele ău.

Doamne* miluiete = Doamne* miluiete = Doamne* miluiete =


atăl nostru* are eti în ceruri* s%inească-se numele ău* &ie îm$ărăia a* %acă-se &oia $recum în cer aa i $e $ăm'nt. ?'inea noastră cea s$re %iină dă-ne-o nouă astăzi. 9i ne iarnouă grealele noastre* $recum i noi iertăm greiilor notri. 9i nu ne duce $e noi în is$ită* ci n

izbă&ete de cel rău. ă a a este m$ărăia i $uterea i sla&a* a atălui i a 4iului i a S%'ntulDu3* acum i $ururea i în &ecii &ecilor. ,min.

>iluiete-ne $e noi* Doamne* miluiete-ne $e noi* că ne$rice$'ndu-ne de nici un răs$unaceastă rugăciune aducem <ie* ca unui Stă$'n* noi* $ăcătoii robii ăi* miluiete-ne $e noi.

Sla&ă atălui i 4iului i S%'ntului Du3.

Doamne* miluiete-ne $e noi* că întru ine am nădă@duit# nu e m'nia $e noi %oarte* nici $ome%ărădelegile noastre* ci caută i acum ca un >ilosti& i ne izbă&ete $e noi de &ră@maii notri* c

u eti Dumnezeul nostru i noi suntem $o$orul ău* toi lucrul m'inilor ale i numele ăc3emăm.

9i acum i $ururea i în &ecii &ecilor. ,min.

Aa milosti&irii desc3ide-o nouă*binecu&'ntată Născătoare de Dumnezeu* ca să nu $ierim cei nădă@duim întru tine* ci să ne m'ntuim $rin tine din ne&oi* că tu eti m'ntuirea neamulcretinesc.

rezul red ntr-Anul Dumnezeu* atăl ,toiitorul* 4ăcătorul cerului i al $ăm'ntului* al tuturor cel&ăzute i ne&ăzute.9i întru Anul Domn isus 8ristos* 4iul lui Dumnezeu* Anul-Născut* are din atăl S-a născumai înainte de toi &ecii. /umină din /umină* Dumnezeu ade&ărat din Dumnezeu ade&ăraNăscut* nu %ăcut* el de o %iină cu atăl* $rin are toate s-au %ăcut.are $entru noi oamenii i $entru a noastră m'ntuire.S-a $ogor't din ceruri 9i S-a întru$at de Du3ul S%'nt i din >aria 4ecioara 9i S-a %ăcut om.9i S-a răstignit $entru noi în zilele lui ?ilat din ?ont* 9i a $ătimit i S-a îngro$at. 9i a în&iattreia zi du$ă Scri$turi .



9i S-a suit la ceruri i 9ade de-a drea$ta atălui. 9i iarăi &a să &ină cu sla&ă* să @udece &iii morii* , cărui m$ărăie nu &a a&ea s%'rit.9i întru Du3ul S%'nt* Domnul de &iaă 4ăcătorul* are din atăl $urcede*ela ce îm$reună cu atăl i cu 4iul este înc3inat i slă&it* are a grăit $rin $rooroci.ntru-una S%'ntă Sobornicească i a$ostolească ;iserică*>ărturisesc un botez întru iertarea $ăcatelor*,te$t în&ierea morilor i &iaa &eacului ce &a să %ie. ,min =

Condacul '&a ceea ce din pruncie 7ertfă fără pri'ană te-ai adus lui Dune0eu, prin fapta !ună, Filoftpreafericită, &elui ce din pântecele aicii tale te cunoştea pe tine, ceea ce te-ai arătat podoafecioarelor şi locuitoarea căării celei de nuntă, vrednică eşti de laudă6 #entru aceasta cântă ţ;ucură-te* 4ilo%tee* %ecioară $realăudată=

Ico#ul '#lecând acu "enunc'ii înaintea Făcătorului tuturor şi âinile tin0ându-le către &uvântul &el înainte de veac, iertare "reşealelor noastre cere, putere de cuvânt, luinare şi pricepere innoastre, ca să lăudă nevoinţele şi vite7iile fericitei Filofteea şi către dânsa să "răi cu căldu

unele ca acestea1ucură-te, Filofteea, cea din rău tată născută3ucură-te, că de aă credincioasă ai fost crescută3ucură-te, trandafirul răsărit din ărăcine3ucură-te, că tot tipul !un iros reverşi din tine3ucură-te, că în lue ai fost !lândă ieluşiţă3ucură-te, că a ta aă ţi-a fost !ună păstoriţă3ucură-te, poruncă sfântă, cu desăvârşită inte3ucură-te, că de ică ai ers pe căile sfinte3

ucură-te, că în c'inuri ţi-a fost totdeauna traiul3



ucură-te, că ră!darea te-a făcut să câşti"i raiul3ucură-te, că neca0uri suferit-ai ulte foarte3ucură-te, că de Donul te-ai preaărit după oarte3;ucură-te* 4ilo%tee* %ecioară $realăudată=

Condacul al ).leaMutându-se din viaţa aceasta vreelnică, !inecredincioasa aica ta, te-a lăsat pe tine la toată lip

plinitoare şi oştenitoare faptelor ei celor !une, pe care urându-le, ai cântat lui Dune0neîncetata cântare1 ,liluia=

Ico#ul al ).leaFrică şi cutreur ne cuprinde pe noi, cei întunecaţi la inte, că nu ne pricepe de unde vo încea-ţi aduce ţie laude, fecioară, sau care cântare îţi vo cânta, sau cu ce cununi te vo încununa3 dîndră0nind, pentru ru"ăciunile tale cele către Dune0eu, cu iniă uilită cântă ţie acestea1ucură-te, odrăslirea cea în 8ârnov răsărită3ucură-te, cea de Donul în rai acu răsădită3ucură-te, auroră cu ra0e strălucitoare3

ucură-te, stea cerească ce luine0i ca un soare3ucură-te, că în lue te-a 'rănit cereasca ra0ă3ucură-te, că prin tine creştinii se luinea0ă3ucură-te, că pe tine te-a câşti"at !o"ăţie3ucură-te, că povaţă ne-ai dat cu să ură ţie3ucură-te, că prin tine a priit 'rană cerească3ucură-te, pilda celor ce vor să se ântuiască3ucură-te, călău0a sufletelor celor drepte3ucură-te, îndreptarul fecioarelor înţelepte3

;ucură-te* 4ilo%tee* %ecioară $realăudată=Condacul al %.lea(u0ind tu, fericito, "lasul ?van"'eliei Donului, care fericeşte pe cei ilostivi, tare l-ai întipărit inia ta şi cu atâta credinţă l-ai priit şi atâta l-ai iu!it, încât cu înfocată şi dune0eiească râvnaprin0ându-te, cu însutite osteneli şi cu sâr"uinţă ultă ai cântat lui Dune0eu1 ,liluia=

Ico#ul al %.leaMultă purtare de "ri7ă ai avut în cu"etul tău pentru săraci, fericită Filotee, pentru că râvneai ca să nrăână nici unul neiluit din cei ce aşteptau de la tine ilostenie, nici un flăând să nu se du

nesăturat, nici un "ol neî!răcat, nici un â'nit neân"âiat3 pentru care, lăudăndu-te, cântă ţacestea1ucură-te, cooara ilei, cea-n veci nedeşertată3ucură-te, î!răcarea celor "oi fără de plată3ucură-te, celor flăân0i pâine !ună, 'rănitoare3ucură-te, celor străini casă adăpostitoare3ucură-te, i0!ăvitoare a celor prie7duiţi3ucură-te, alinare a rănii celor scâr!iţi3ucură-te, celor că0uţi "ra!nică spri7initoare3

ucură-te, la nevoie fier!inte folositoare3



ucură-te, feciorie, cu ilostenie-nsoţită3ucură-te, tinereţe, cu viaţă-!unătăţită3ucură-te, ân"âierea celor ce se roa"ă ţie3ucură-te, că prin oarte ai răas de-a pururi vie3;ucură-te* 4ilo%tee* %ecioară $realăudată=

Condacul al -.lea

)ă0ându-te pe tine vră7aşul firii oeneşti că te-ai apucat de lucrarea ei săvârşirea faptei celei !uşi ai vârtos de fapta care fi-va lăudată în 0iua @udecăţii, a socotit să te îpiedice pe tine oarecând pe ?va în rai, dar n-a putut, căci neîncetat cântai lui Dune0eu1 ,liluia=

Ico#ul al -.lea&a viforul s-au pornit asupra ta urâţii şi spurcaţii diavoli şi ispitiri fără de nuăr ţi-au adus, ca prulţiea şi "reutatea ispitelor să te întoarcă pe tine de la o lucrare ca aceasta. Dar tu, fericită, fiinînteeiată pe 4ristos, #iatra cea din capul un"'iului, tare i-ai sfărâat pe ei3 drept aceea vrednieşti a te cinsti cu acestea1ucură-te, fericito, cea de fapte !une plină3

ucură-te, că prin c'inuri te-ai î!răcat cu luină3ucură-te, desfătarea aicii tale iu!itoare3ucură-te, diadeă a-nţeleptelor fecioare3ucură-te, pruncă sfântă a Donului urătoare3ucură-te, ilostivă, cea de săraci iu!itoare3ucură-te, că pe diavol tu l-ai uplut de ruşine3ucură-te, că satana a fost !iruit prin tine3ucură-te, că credinţă ai avut în 4ristos, tare3ucură-te, că răsplată do!ândit-ai prin ră!dare3

ucură-te, vite7ie, în trup de copil lucrată3ucură-te, !iruinţă, de Du'ul Sfânt insuflată3;ucură-te* 4ilo%tee* %ecioară $realăudată=Condacul al &.lea)ifor de ur"ie are a pornit tatăl tău cel întunecat la inte şi îpietrit la iniă, suflând cu în"ro0şi cu c'inuri asupra ta, fericită Filoftee3 dar n-a putut să te clintească, pentru că inteeiată erai #iatra credinţei, 4ristos, pe care tu, preaînţeleaptă fecioară, stând, lui 4ristos, &elui ce te întărea tine, ai cântat1 ,liluia=

Ico#ul al &.lea

&ine din păânteni poate să spună cu de-aănuntul c'inurile tale câte ai suferit de la tatăl tău cîntunecat la cu"et, şi de la aa ta vitre"ăA >i ce inte poate să priceapă ră!darea ta, întru toacâte ai pătiitA Drept aceea, inunându-ne de viaţa ta cea ai presus de fire, te lăudă cu fericca acestea1ucură-te, cea de Donul pentru ilă rânduită3ucură-te, că ult fost-ai de tatăl tău c'inuită3ucură-te, că adesea fost-ai şi crunt !iciuită3ucură-te, că pe spate şi pe o!ra0 ai fost lovită3ucură-te, căci c'inuri "rele şi !ătăi ai îndurat3

ucură-te, că pe toate cu tărie le-ai ră!dat3



ucură-te, că-n trup răni, ca 4ristos ai suferit3ucură-te, că din cale niica nu te-a clintit3ucură-te, că în toate !ucuroasă ai pătiit3ucură-te, că şi viaţa pentru Donul ţi-ai 7ertfit3ucură-te, că de Dânsul eşti acu în cer ărită3ucură-te, că luat-ai cunună neveşte7ită3;ucură-te* 4ilo%tee* %ecioară $realăudată=

Condacul al 0.lea&ând tu, preafericită Filoftee, îpărţeai 'rană săracilor, atunci satana, ca şi la Iuda, a pus în inttatălui tău "ând rău şi uci"aş3 că pândindu-te pe tine din loc ascuns şi vă0ându-te 'rănind flăân0îndată s-a uplut de drăcească ânie şi a 0vârlit în tine cu !arda cea plu"ărească3 şi rănindupiciorul îndată ţi-ai dat sufletul în âinile lui Dune0eu, de care !ucurându-te tare, ai cânt,liluia=

Ico#ul al 0.lea2n"er s-a triis atunci din cer ca să luine0e trupul tău cel fecioresc, uceniţă Filoftee3 şi venind

stat nevă0ut şi a început a "răi către tine1ucură-te, uceniţă, cea de tatăl tău ucisă3ucură-te, că dând ilă, către Donul eşti triisă3ucură-te, că ră!darea te-a suit la înălţie3ucură-te, că de-aproape ve0i pe #reasfânta 8reie3ucură-te, că de Donul eşti aleasă şi priită3ucură-te, că de Dânsul eşti în rai sălăşluită3ucură-te, că de-a pururi porţi luinată cunună3ucură-te, că în ceruri stai cu drepţii îpreună3

ucură-te, că ai parte între sfintele fecioare3ucură-te, că de slavă te-ai făcut oştenitoare3ucură-te, că în ceruri eşti de-a pururi desfătată3ucură-te, că-n tot tipul de noi eşti !inecuvântată3;ucură-te* 4ilo%tee* %ecioară $realăudată=

Condacul al +.lea<ăcând trupuşorul tău cel curat pe păânt şi încă sân"e din piciorul tău cel tăiat cur"ând, cstrălucire cerească a fost încon7urat, încât şi locul cel dipre7ur s-a uplut de luină3 şi aceasvă0ând ticălosul şi uci"aşul tău tată, cu spaiă înfricoşându-se, a aler"at în cetate şi a spus cele ce

vă0ut, că nu ştia întunecatul să cânte1 ,liluia=

Ico#ul al +.lea(ler"ând fecioarele dipreună cu aele lor la locul unde erai ucisă, ca să te vadă pe tine, fericiFiloftee, şi vă0ând cu oc'ii lor strălucirea luinii care te încon7ura, inunându-se întru sine, aînceput a te lăuda, 0icând1ucură-te, Filoftee, înţeleaptă şi prea!ună3ucură-te, că eşti nouă soră scupă şi cunună3ucură-te, că în ceruri s-a proslăvit al tău nue3

ucură-te, că luină eşti fecioarelor în lue3



ucură-te, că la Donul ţi-a fost inia de ică3ucură-te, că iu!indu-5, de c'inuri nu ţi-a fost frică3ucură-te, că spre !ine ult ai fost sâr"uitoareucură-te, că în toate întreci pe alte fecioare3ucură-te, că pe Donul 5-ai câşti"at acu ire3ucură-te, că "uşti de-acu a raiului îndulcire3ucură-te, că în ceruri te ave i7locitoare3

ucură-te, că la Donul ne eşti caldă ru"ătoare3;ucură-te* 4ilo%tee* %ecioară $realăudată=

Condacul al 3.lea(u0ind ar'iepiscopul 8ârnovei cele spuse de tatăl tău, îndată, cu dre"ătorii cetăţii şi cu tot clerulpoporul a venit la tine3 şi vă0ând trupul tău strălucind de luină, cu frică au cântat lui Dune0e,liluia=

Ico#ul al 3.lea8ot oraşul 8ârnovei şi satele dipre7ur au aler"at la locul ce strălucea, fecioară Filoftee3 şi vă0ân

inunea care s-a săvârşit întru tine, dipreună cu ar'iepiscopul ţi-au îpletit cântări, 0icând uneca acestea1ucură-te, a 8ârnovei laudă nestricăcioasă3ucură-te, sfânt vlăstar din aică !inecredincioasă3ucură-te, crinul fra"ed din "rădina lui 4ristos3ucură-te, floare al!ă cu neveşte7it iros3ucură-te, c'ip al ilei şi al dra"ostei creştine3ucură-te, viaţă scurtă înveşnicită prin ult !ine3ucură-te, că prin trude eşti utată între sfinte3

ucură-te, că "uşti raiul care l-ai dorit fier!inte3ucură-te, că acolo ţi-ai "ăsit pe aica !ună3ucură-te, că te veseleşti cu dânsa îpreună3ucură-te, că podoa!ă iserica te câşti"ă3ucură-te, că tot oul te laudă şi îţi stri"ă1;ucură-te* 4ilo%tee* %ecioară $realăudată=

Condacul al 8.leaStrânsă fiind toată ulţiea popoarelor îpre7urul tău, cu frică s-au apropiat de tine, vrând să ridice de la păânt3 dar vă0ând "reutatea cea ai presus de fire a trupului tău, toţi s-au uplut

irare şi cu spaiă au cântat lui Dune0eu1 ,liluia=

Ico#ul al 8.lea2nţele"ând popoarele că nu-ţi este voia să te ridice de la păânt, cu neduerire se uitau unii la alţapoi, luinaţi fiind de sus, au început să nuească toate ănăstirile şi vă0ând că vrei să er"i !iserica din &urtea de (r"eş, au început a "răi ţie1ucură-te, că tu însăţi ţi-ai 'otărât locuinţa3ucură-te, că prin Donul ţi s-a îplinit dorinţa3ucură-te, că departe s-a vestit al tău sfânt nue3

ucură-te, că viaţa ţi s-a cunoscut în lue3



ucură-te, fericito, tu preascup al nostru rod3ucură-te, că te-aşteaptă /adu =e"ru )oievod3ucură-te, că er"i astă0i să lucre0i în /oânia3ucură-te, că departe ţi-ai întins apostolia3ucură-te, că poporul vine voia să-ţi plinească3ucură-te, iu!itoare de ;ara cea /oânească3ucură-te, că roânii te-au câşti"at !o"ăţie3

ucură-te, că de-a pururi şi noi îţi vo cânta ţie1;ucură-te* 4ilo%tee* %ecioară $realăudată=

Condacul al '2.leaDacă s-a dat ştire lui /adu =e"ru )odă că vrei să vii în ;ara /oânească, cu lacrii de !ucurielăudat pe Dune0eu şi luând ulţie de popor a aler"at către Dunăre întru întâpinarea ta3 vă0ându-te de ult popor petrecută, a cântat lui Dune0eu1 ,liluia=

Ico#ul al '2.lea#riit-a Donul ;ării /oâneşti, /adu =e"ru )odă, cu are !ucurie şi evlavie cinstitele şi sfinte

tale oaşte şi lăudând pe Dune0eu, a "răit către tine aşa1ucură-te, Filoftee, uceniţă preacinstită3ucură-te, cea de Donul, ţării noastre dăruită3ucură-te, voitoarea noastră cea de prea ult !ine3ucură-te, că păântul ni s-a luinat prin tine3ucură-te, că noi astă0i te prii ca pe un soare3ucură-te, că în 7uru-ţi verşi ra0e ân"âietoare3ucură-te, că la (r"eş ţi-ai ales locaş în lue3ucură-te, că poporul îţi cinsteşte al tău nue3

ucură-te, că podoa!ă fi-vei isericii veşnic3ucură-te, fruuseţea şi stâlpul cel puternic3ucură-te, pă0itoare a credinţei străoşeşti3ucură-te, ândră floare a "rădinii roâneşti3;ucură-te* 4ilo%tee* %ecioară $realăudată=

Condacul al ''.leaFăclie purtătoare de luină te ave pe tine, fecioară Filoftee, că luine0i toată iserica din ;a/oânească şi i0vorând !ună ireasă, neîncetat reverşi tăăduiri celor ce alear"ă cu credinţă racla sfintelor tale oaşte6 #entru aceasta lui Dune0eu, &elui ce 8e-a preaărit pe tine,

neîncetate ulţuiri cântă1 ,liluia=

Ico#ul al ''.lea(vând noi sfintele tale oaşte pe păântul nostru ca pe o cooară nepreţuită, ne uple sfinţenie şi privind la dânsele ca la o luină cerească, cu frică şi cu cutreur cântă ţie acestea1ucură-te, că tu însăţi ţi-ai ales această ţară3ucură-te, că la (r"eş oaştele ţi se aşe0ară3ucură-te, Filoftee, sfânta noastră !o"ăţie3ucură-te, că ari daruri ţi-a 'ără0it 4ristos ţie3

ucură-te, strălucirea credinţei celei creştine3



ucură-te, îndulcirea celor ce vin către tine3ucură-te, lecuirea !olilor nenuărate3ucură-te, dătătoare de puteri şi sănătate3ucură-te, ru"ătoarea cea pentru noi cu căldură3ucură-te, că prin tine spre noi Donul se îndură3ucură-te, că tot oul din a7utoru-ţi apucă3ucură-te, că pe nieni nu-l laşi â'nit să se ducă3

;ucură-te* 4ilo%tee* %ecioară $realăudată=Condacul al ').lea(u0it-a, fecioară Filoftee, viaţa ta cea dune0eiască, vă0ut-a şi inunile tale şi îndulcindu-ne facerile tale de !ine ce arăţi nouă în toate 0ilele, crede şi îndră0nirii tale către Dune0eu. Dreaceea, lui 4ristos, &elui ce te-a ărit pe tine, din iniă 2i cântă1 ,liluia=

Ico#ul al ').lea5ăudă nevoinţele tale, Filoftee fecioară, cinsti patiile, ări îndelun"ă-ră!darea ta, fericisfântul tău sfârşit, cântă !ăr!ăţia ta cea neînvinsă ce s-a arătat în trupul tău cel tinerel şi crud3

privind toate ostenelile vieţii tale care te-au preaărit pe păânt şi în cer, unde acu locuieşti,ru"ă, fă poenire şi de noi, cei ce aler"ă la racla sfintelor tale oaşte, ca, i0!ăvindu-ne de toanevoia şi îpărăţiei cerurilor făcându-ne părtaşi, să te lăudă pe tine, "răind unele ca acestea1ucură-te, cea la 8ârnov în ul"aria sfinţită3ucură-te, cea de ceruri roânilor dăruită3ucură-te, că acu locuieşti la înălţie3ucură-te, că în lue săvârşeşti inuni ulţie3ucură-te, că stai veşnic între cetele ărite3ucură-te, că prin tine ila Donul ne triite3

ucură-te, că ve0i faţa <iditorului a toate3ucură-te, că prin tine din prie7dii ?l ne scoate3ucură-te, că solia-ţi are trecere la Donul3ucură-te, că-ţi ascultă ru"ile pentru tot oul3ucură-te, că eşti nouă a7utor întru prie7dii3ucură-te, că pe tine te ave stâlp al năde7dii3;ucură-te* 4ilo%tee* %ecioară $realăudată=

Condacul al '%.lea, întru tot lăudată şi ult ilostivă uceniţă Filoftee, priind ulţuirea noastră cea săracă

această puţină ru"ăciune de acu, de toate relele ne pă0eşte, pace luii i7loceşte, de vră7aşii cvă0uţi şi nevă0uţi ne ântuieşte şi ne apără pe noi de veşnica osândă, ca dipreună cu tine, l4ristos Dune0eu să-I cântă1 ,liluia= Bde trei oriC

(poi iarăşi se 0ice1

Ico#ul '#lecând acu "enunc'ii înaintea Făcătorului tuturor şi âinile tin0ându-le către &uvântul &el înainte de veac, iertare "reşealelor noastre cere, putere de cuvânt, luinare şi pricepere in



noastre, ca să lăudă nevoinţele şi vite7iile fericitei Filofteea şi către dânsa să "răi cu călduunele ca acestea1ucură-te, Filofteea, cea din rău tată născută3ucură-te, că de aă credincioasă ai fost crescută3ucură-te, trandafirul răsărit din ărăcine3ucură-te, că tot tipul !un iros reverşi din tine3ucură-te, că în lue ai fost !lândă ieluşiţă3

ucură-te, că a ta aă ţi-a fost !ună păstoriţă3ucură-te, poruncă sfântă, cu desăvârşită inte3ucură-te, că de ică ai ers pe căile sfinte3ucură-te, că în c'inuri ţi-a fost totdeauna traiul3ucură-te, că ră!darea te-a făcut să câşti"i raiul3ucură-te, că neca0uri suferit-ai ulte foarte3ucură-te, că de Donul te-ai preaărit după oarte3;ucură-te* 4ilo%tee* %ecioară $realăudată=

Condacul '

&a ceea ce din pruncie 7ertfă fără pri'ană te-ai adus lui Dune0eu, prin fapta !ună, Filoftpreafericită, &elui ce din pântecele aicii tale te cunoştea pe tine, ceea ce te-ai arătat podoafecioarelor şi locuitoarea căării celei de nuntă, vrednică eşti de laudă6 #entru aceasta cântă ţ;ucură-te* 4ilo%tee* %ecioară $realăudată=

(ugăciune către Sfânta Muceniţă Filofteia

Sfântă Mare Muceniţă a lui 4ristos, Filoftee, ne ru"ă ţie cu "enunc'ii plecaţi şi cu lacrifier!inţi, adu-ţi ainte de neputinţa firii oeneşti, care cuprinde şi îpresoară pe tot uritorul, de



naştere tocai ca re7ele păian7enului. Intru aceste re7e fiind că0uţi şi noi, seriţii, şi neputânscăpa de ele fără a7utorul lui Dune0eu, te ru"ă pe tine să ne fii i7locitoare către Dânsul. &ă 2nsuşi te-a preaărit şi te-a triis în această ţară ca s-o aperi şi s-o pă0eşti de toate răutăţile.

(şa Sfântă Mare Muceniţă a lui 4ristos, Filoftee, ilostiveşte-te spre lacriile !ătrânilor, spsuspinurile aicilor, spre cererile pruncilor şi spre noi, care căde cu "enunc'ii plecaţi şi cereprin ru"ăciunile tale cele sfinte, a7utor şi ântuire din supărările ce ne cuprind.

&ăci şti, Sfântă Muceniţă, că pentru păcatele noastre pătii acestea toate, adică1 !oli, sărăcipri"oniri de la vră7aşi, neploaie la vree şi alte aseenea rele. #entru aceasta căde ilostivirea ta ca să nu pătiească şi cei nevinovaţi din pricina noastră. Fie-ţi ilă şi roa"ă-te lDune0eu pentru noi, ca să stri"ă ţie1 ucură-te fecioară, Mare Muceniţă Filoftee. (in.B4ilo%teea* mucenia Domnului* mireasă i bună %ecioară* izbă&ete $atria i $o$orul rom'nede toată &ătămarea* rug'nd $e Dumnezeu ca să ne liberăm toi din stricăciune* din urgie i d$rime@diiC (/umin'nda).



*aracli#ul Sfintei Muceniţe Filofteia de la Curtea de Argeş

[Preotul face o!işnuitul început, "icând #inecu$ântat este %umne"eul nostru&'

&iteţul1 (in. Slavă ;ie, Dune0eul nostru, slavă ;ie6

ugăciunile înce$ătoare:

m$ărate ceresc* >'ng'ietorule* Du3ul ,de&ărului* care $retutindenea eti* i toate le im$line!istierul bunătăilor i Dătătorule de &iaă* &ino i te sălăluiete întru noi* i ne curăete $e nde toată intinăciunea* i m'ntuiete* ;unule* su%letele noastre.



?reas%'ntă reime* miluiete-ne $e noi#Doamne* curăete $ăcatele noastre#Stă$'ne* iartă %ărădelegile noastre#S%inte* cercetează i &indecă ne$utinele noastre* $entru numele ău.





atăl nostru* are eti în ceruri* s%inească-se numele ău* &ie îm$ărăia a* %acă-se &oia $recum în cer aa i $e $ăm'nt. ?'inea noastră cea s$re %iină dă-ne-o nouă astăzi. 9i ne iarnouă grealele noastre* $recum i noi iertăm greiilor notri. 9i nu ne duce $e noi în is$ită* ci nizbă&ete de cel rău. ă a a este m$ărăia i $uterea i sla&a* a atălui i a 4iului i a S%'ntulDu3* acum i $ururea i în &ecii &ecilor. ,min.

Doamne* miluiete = Bde $% oriC*#almul '-)Doamne* auzi rugăciunea mea* ascultă cererea mea* întru credincioia a* auzi-mă* întdre$tatea a. Să nu intri la @udecată cu robul ău* că nimeni din cei &ii nu-i dre$t înainta. !ră@maul $rigonete su%letul meu i &iaa mea o calcă în $icioare# %ăcutu-m-a să locuiesc întuneric ca morii cei din &eacuri. >'3nit e du3ul în mine i inima mea încremenită înlăuntrmeu. ,dusu-mi-am aminte de zilele cele de demult# cugetat-am la toate lucrurile ale* la %a$tem'inilor ale m-am g'ndit. ntins-am către ine m'inile mele* su%letul meu ca un $ăm'însetoat. Degrab auzi-mă* Doamne* că a slăbit du3ul meu. Nu-i întoarce %aa a de la mine* c

să nu mă asemăn celor ce se coboară în morm'nt. 4ă să aud dimineaa mila a* că la ine îmeste năde@dea. ,rată-mi calea $e care &oi merge* că la ine am ridicat su%letul meu. Sca$ă-mă &ră@maii mei* că la ine alerg* Doamne. n&aă-mă să %ac &oia a* că u eti Dumnezeul meDu3ul ău cel bun să mă $o&ăuiască la $ăm'ntul dre$tăii. ?entru numele ău* Doamndăruiete-mi &iaă. ntru dre$tatea a scoate din necaz su%letul meu. 4ă bunătate de st'r$ete $&ră@maii mei i $ierde $e toi cei ce necă@esc su%letul meu* că eu sunt robul ău.

Dumnezeu este Domnul i S-a arătat nouă. ;ine este cu&'ntat el ce &ine întru numeDomnului. (de 6 ori)* apoi

?ro"ar, "lasul al -lea1&el ce 8e-ai înălţat pe &ruce de !unăvoie, poporului 8ău celui nou, nuit cu nuele 8ău, îndurăr8ale dăruieşte-i, 4ristoase Dune0eule. )eseleşte cu puterea 8a pe credinciosul nostru popodăruindu-i lui !iruinţă asupra potrivnicilor, având a7utorul 8ău ară de pace, ne!iruită !iruinţă.

?ro"arul "las $1Intru ră!darea ta ţi-ai a"onisit plata ta, fericită Filofteia, întru ispite neîncetat ră!dând, !ătsuferind, în neca0uri !inevoind, pe săraci iluindu-i şi pe flăân0i săturându-i3 roa"ă-te lui 4ristDune0eu, !ună fecioară, să ântuiască sufletele noastre.


=u vo tăcea nicicând, de Dune0eu =ăscătoare, a spune pururea puterea ta noi, nevrednicii, că nu ai fi stat tu înainte ru"ându-te, cine ne-ar fi scăpat pe noi de atâtea prie7dii, sau cine ne-ar pă0it pe noi până acu slo!o0i A =oi de la tine, Stăpână, nu ne vo depărta, că tu ântuieşti ro!ii tăi pururea din toate nevoile.

?salmul E



>iluiete-mă* Dumnezeule* du$ă mare mila a* i du$ă mulimea îndurărilor ale* terg%ărădelegea mea. >ai &'rtos mă s$ală de %ărădelegea mea* i de $ăcatul meu mă curăete. %ărădelegea mea eu o cunosc* i $ăcatul meu înaintea mea este $ururea. <ie Anuia am greit* rău înaintea a am %ăcut* aa înc't dre$t eti u întru cu&intele ale i biruitor c'nd &ei @udecu. ă iată întru %ărădelegi m-am zămislit i în $ăcate m-a născut maica mea. ă iată ade&ăruai iubit* cele nearătate i cele ascunse ale înele$ciunii ale mi-ai arătat mie. Stro$i-mă-&ei ciso$ i mă &oi curăi* s$ăla-mă-&ei i mai &'rtos dec't ză$ada mă &oi albi. ,uzului meu &ei d

bucurie i &eselie# bucura-se-&or oasele mele cele smerite. ntoarce %aa a de către $ăcatemele* i toate %ărădelegile mele terge-le. nimă curată zidete întru mine* Dumnezeule* i Dudre$t înnoiete întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă le$ăda de la %aa a* i Du3ul au cel S%'nu-/ lua de la mine. Dă-mi mie bucuria măntuirii ale* i cu Du3 stă$'nitor mă întăretn&ăa-&oi $e cei %ără de lege căile ale* i cei necredincioi la ine se &or întoarce. zbă&ete-mde &ărsarea de s'nge Dumnezeule* Dumnezeul m'ntuirii mele# bucura-se-&a limba mea ddre$tatea a. Doamne* buzele mele &ei desc3ide i gura mea &a &esti lauda a. ă de-ai %i &o@ert%ă* <i-a %i dat# arderile de tot nu le &ei bine&oi. Fert%a lui Dumnezeu* du3ul umilit# inimîn%r'ntă i smerită Dumnezeu nu o &a urgisi. 4ă bine* Doamne* întru bună&oirea a* Sionului* să se zidească zidurile erusalimului. ,tunci &ei bine&oi @ert%a dre$tăii* $rinosul i arderile d

tot# atunci &or $une $e altarul ău &iei.

Canonul Sfintei Muceniţe Filofteia

Cântarea I

Irmo#ul (pa trecând-o ca pe uscat şi din răutatea e"iptenilor scăpând, israeliteanul stri"I0!ăvitorului şi Dune0eului nostru să-I cântă.

Sti'1 Sfântă Muceniţă Filofteia, roagă.te lui Dumnezeu "entru noi$

&u faptele cele !une ca şi cu nişte flori înţele"ătoare îpodo!indu-ţi sufletul, ai intrat în căara cde nuntă cu în"erii şi ai priit din âna &uvântului cununa slavei3 pe (cesta roa"ă-5 să nu nlepede pe noi în afara căării pocăinţei.




#e vră7aşul cel ce oarecând a înşelat pe ?va în /ai ai !iruit cu puterea =oului (da şi dtul!urarea veacului acestuia trecător te-ai utat în "rădinile /aiului, unde lau0i neîncetat Dune0eu şi te ro"i pentru sufletele noastre.

Sti'1 Sla&ă atălui i 4iului i S%'ntului Du3.

5auda fecioarelor înţelepte şi !ucuria celor necă7iţi te arăţi uceniţă Filofteia, ceea ce prin vifor

pătiirilor ai trecut netul!urată şi prin âna cea ânioasă a părintelui tău ai fost dată prucenicie în âna #ărintelui ceresc, pe &are roa"ă-l să ne desc'idă şi nouă !raţele ilostivirii Saspre iertare.

Sti'1 9i acum i $ururea i în &ecii &ecilor. ,min.&unună scupă a fecioarelor 8e-ai făcut, #reacurată, &eea &e eşti Icoana cea luinată a fecioriecătre privirea căreia îndreptea0ă şi "ândul eu cel or!it de deşertăciunile luii, ca să te cinstetotdeauna cu credinţă.

Cântarea a III.a

Irmo#ul ,, 8u eşti tăria celor ce alear"ă la 8ine, Doane, 8u eşti luina celor întunecaţi3 şi pe 8i8e laudă du'ul eu E.


2n toată vreea te osteneai a odi'ni pe săraci, căci purtând în sufletul tău "ândul lui 4ristos &elMilostiv, te-ai făcut slu"ă tuturor îplinind le"ea dune0eiască a iu!irii3 şi acu arată-te ilostiascultătoare şi a7utătoare nouă, celor aflaţi în nevoi.


Deşi în sărăcie şi lipsuri petreceai, fiind pi0uită de aa cea vitre"ă şi aspru ustrată de tatăl tăpă0it-ai nerăpită de tâl'arii înţele"ători virtutea ilosteniei ca pe o cooară oştenită prtestaent de la aica ta, îpreună cu care roa"ă-te să fi noi iluiţi de 2păratul &el veşnic .


)ă0ând vră7aşul ântuirii şi urâtorul a tot !inele că săvârşeşti fără clintire faptele cele !ineplăcuDonului, furtună de ispite a slo!o0it asupra ta, dar având înteeiat "ândul pe piatra 4ristos răas ne!iruită, iar acu te ro"i pentru sufletele noastre.

Sti'1 9i acum i $ururea i în &ecii &ecilor. ,min.

Mai strălucită decât toate fiicele ?vei eşti, &eea &e 8e-ai învrednicit a fi Scaun al slavei Stăpânulupe &are roa"ă-5 neîncetat pentru noi cei ce ne-a a"onisit nuai ocară prin lucrarea faptelrăutăţii.



(poi aceste #ti!iri1)ârsta cea fra"edă nu ţi-a fost piedică în calea ta de desăvârşire şi viforul ispitelor nu a stins făcdra"ostei care luina în căara iniii tale. Deci, acu noi, cei î!ătrâniţi în păcate, te ru"ă aprin0i făcliile "ândurilor noastre spre a vedea lăurit calea ântuirii noastre aşe0ată înainte d4ristos.

Maica &uvântului, nuai din pântecele 8ău a răsărit 2păratul vieţii, pe care roa"ă-5 să tre0eas

sufletele noastre otrăvite de păcat din sonul orţii şi să ne aducă pe toţi în căara cea de nuntăslavei Sale.

Sedealna, gla# ), "odobie &eea ce eşti ru"ătoare caldă şi 0id ne!iruit, i0vor de ilă şi luscăpare, cu deadinsul stri"ă către tine, =ăscătoare de Dune0eu, Stăpână1 )ino de"ra! şi i0!ăveşte pe noi din nevoi, ceea ce eşti sin"ură "ra!nic folositoare.

&u ru"ăciuni şi lacrii ai îpletit ilosteniile tale, căci Du'ul lui 4ristos Se odi'nea în inia 8ate îndena la ră!dare pentru dra"ostea 8atălui, pe &are roa"ă-5 acu să ne întărească şi pe noipurta crucea cea "rea a neca0urilor în i7locul tul!urărilor luii.

Cântarea a I.a

Irmo#ul,, Sfatul cel neurat şi dune0eiesc al întrupării 8ale celei de sus, celei din Fecioarproorocul (vacu socotindu-l a stri"at1 Slavă puterii 8ale, Doane 6E.

Sfântă Muceniţă Filofteia, roagă.te lui Dumnezeu "entru noi$

&uvintele ?van"'eliei lui 4ristos foarte s-au întipărit în inia ta, fericită Filofteia, şi vă0ând

săracii pe care îi întâlneai c'ipul Stăpânului pe toţi i-ai cercetat cu ilostivire şi ai luat din âini2păratului &elui neincinos, cununa slavei Sale.


Furtună aspră de !ătăi şi ocări ai ră!dat de la aica vitre"ă şi de la tatăl tău, dar luina iu!irii l4ristos strălucea pe pa7iştea sufletului tău ca într-o 0i de priăvară3 de aceea, cu"etând fruuseţile /aiului "ătit ostenitorilor, potoleai valurile întristării, iar acu ân"âie-ne pe noi casupriţi de neca0uri.


2naintea raclei oaştelor tale căde cu credină S%'ntă 4ilo%teia* i te rugăm* noi* cei căzui: ausus$inurile inimilor noastre i lacrimile noastre nu le trece cu &ederea* ci cu grabnirugăciunea ta scoate-ne la lărgimea bucuriei du3o&niceti.




2ntru 8ine S-a odi'nit &el =eîncăput în palatele cereşti şi pe (da cel ce 0ăcea cuplit în iad lscos la lăr"iea /aiului3 pe (cesta roa"ă-5 să ne scoată din teniţa patiilor la luina pocăincelei ântuitoare.

Cântarea a .a

Irmo#ul,, =e"ura sufletului eu, Mântuitorule, risipeşte-o cu luina poruncilor 8ale şi

luinea0ă ca un sin"ur 2părat al păcii E.Sti'1 Sfântă Muceniţă Filofteia, roagă.te lui Dumnezeu "entru noi$

=orii neca0urilor alun"ă-i de la ro!ii tăi, prealăudată Sfântă Muceniţă Filofteia, răsărindu-ne no!ucurie, ca una ce ai !ăut pa'arul întristării cel "ătit din ulte neca0uri, iar acu la asa ccerească te veseleşti cu cetele în"ereşti.


)ră7aşul ântuirii oaenilor pus-a "ând viclean în intea tatălui tău care te-a urăîndeaproape, voind a descoperi calea nevoinţelor tale şi de ânie fiind înne!unit spre fapta ccuplită a uciderii s-a pornit, de care pă0eşte-ne şi pe noi.


=u a înţeles cel or!it la inte de răutate şi îpietrit foarte la iniă faptele tale cele !une şi uitâiu!irea cea firească, piciorul tău a rănit de oarte cu securea, dar l-a a7uns securea 7udecăţii lDune0eu, de care i0!ăveşte-ne pe noi, cei ult "reşiţi..


)eselia în"erilor şi #odoa!a a toată luea pe 8ine 8e şti, noi, cei ce în neca0uri aler"ă la a7utor8ău. 2ndulceşte inia noastră c'inuită de aărăciunea patiilor cu purtarea 8a de "ri7ă neîncetatăCântarea a I.a

Irmo#ul /u"ăciunea ea voi vărsa către Donul şi 5ui voi spune â'nirile ele3 că sufletul s-a uplut de răutăţi şi viaţa ea s-a apropiat de iad. Dar ca Iona ă ro"1 Dune0eule, dstricăciune scoate-ă.


=iic nu a putut să te despartă pe tine de iu!irea faptei celei !une şi viaţa săvârşindu-ţi-o pe caluceniciei, te-ai utat la cele cereşti, de unde te ro"i neîncetat pentru sufletele noastre.




)ă0ând nele"iuitul tată luină în 7urul trupului tău oorât de el s-a înspăiântat şi a ers vestească în cetate cele despre tine3 acu până la ar"inile luii se face poenire de viaţa ta şi ro"i neîncetat pentru toţi.


(dunându-se popor ult în 7urul tău şi însuşi ar'iepiscopul 8ârnovei s-au inunat căci nu put

ridica de la păânt trupul tău şi, luinaţi de sus, au început a rosti nue de !iserici şi ănăstunde ai fi voit să petreci până la sfârşitul veacurilor.


Maică *reafericită, @ntri#tarea inimilor noa#tre o "otoleşte cu dulceaţa rugăciunii taleada"ă.ne din izorul credinţei, ca #ă răbdăm "ână la #fârşit mulţimea tulburărilor lumeşti$

(poi aceste #ti!iri1

2n"eri de sus te încon7urau cu !ucurie, iar oaenii se tân"uiau pentru oartea ta nedreaptă, dar praceasta ai îndră0neală la Dune0eu şi te ro"i neîncetat pentru sufletele noastre.

#reacurată, care, prin cuvânt, ne"răit ai născut pe &uvântul în 0ilele cele ai de apoi, roa"ă-te 5uca una ce ai îndră0nire de Maică.

CondaculFilofteia preafericită, din pruncie te-ai adus prin faptă !ună 7ertfă fără pri'ană lui Dune0eu, &elce ai înainte de a te naşte te ştia pe tine, care te-ai făcut podoa!a fecioarelor şi locuitoare căă

celei de nuntă, vrednică de laudă. #entru această stri"ă ţie1 ucură-te, fecioară pururea poenită

"las %, podo!ie 1 &u sân"iurile tale...

5a !iserica de la &urtea de (r"eş ai voit a er"e, ascultând porunca due0eiască, iar noi priindte ca pe un dar de are preţ de la 4ristos, cu laude şi cu ru"ăciuni fier!inţi încon7ură sicrioaştelor tale, cerând vree de pocăinţă, stârpirea neca0urilor şi are ilă.

*roc!imenul, "las 1 Minunat este Dune0eu întru Sfinţii Săi, Dune0eu lui Israil.

Sti! Sfinţilor celor ce sunt în păântul 5ui, inunate a făcut Donul toate voile întru dânşii.

Din Eang!elia de la ;uca B%$1 $%-$*C citire1

,, Zis-a Domnul: Dar* mai înainte de toate acestea* îi &or $une m'inile $e &oi i &ă &or $rigond'ndu-&ă în sinagogi i în temnie* duc'ndu-&ă la îm$ărai i la dregători* $entru numele >eu. &a %i &ouă s$re mărturie. ?unei deci în inimile &oastre să nu g'ndii de mai înainte ce &erăs$unde# ăci Gu &ă &oi da gură i înele$ciune* căreia nu-i &or $utea sta îm$otri&ă* nici sărăs$undă toi $otri&nicii &otri. 9i &ei %i dai i de $ărini i de %rai i de neamuri i de $rieteni*



&or ucide dintre &oi. 9i &ei %i ur'i de toi $entru numele >eu. 9i $ăr din ca$ul &ostru nu &a $ier?rin răbdarea &oastră &ei dob'ndi su%letele &oastre.E

Sti'1 >iluiete-mă* Dumnezeule* du$ă mare mila a i du$ă mulimea îndurărilor ale curăe%ărădelegile noastre.

Sla&ă atălui i 4iului i S%'ntului Du3. "lasul al %-lea

?entru rugăciunile u&iosului ău* >ilosti&e* curăete mulimea greelilor noastre.

9i acum i $ururea i în &ecii &ecilor. ,min.

?entru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu* >ilosti&e* curăete mulimea grealelor noastre

(poi sti'ira "las Bfora "lasului %C,

"odobie G8oată năde7dea ea spre tine o pun, Maica lui Dune0eu, pă0eşte-ă su! acoperăânttău.E

Sti! >iluiete-ne* Dumnezeule* du$ă mare mila a i du$ă mulimea îndurărilor ale curăe%ărădelegile noastre.

Sfântă Filofteia, fapta !ună nu ai părăsit până la capăt şi pe calea uceniciei ţi-ai dat sfârşitul ca înfloreşti în "rădina /aiului ca un crin preafruos plin de ireasa iu!irii, cu care alun"ă iroscel "reu al patiilor noastre, aprin0ându-ne râvna spre fapte !une.

H %iaconul (iar în lipsa lui, preotul ) rosteşte rugăciunea ântuieşte, %umne"eule, poporul ău !inecu$ântea"ă moştenirea a, cercetea"ă lumea a cu milă şi cu indurări, înălţă fruntea creştinilortodocşi şi trimite peste noi milele ale cele !ogate* pentru rugăciunile Preacuratei Stăpânnoastre +ăscătoarei de %umne"eu şi pururea ecioarei aria* cu puterea cinstitei şi de $iafăcătoarei Cruci* cu ocrotirile cinstitelor, cereştilor netrupeşti Puteri* pentru rugăciunile cinstitulumăritului Prooroc, naintemergătorului şi #ote"ătorului Ioan* ale Sfinţilor, măriţilor şi intru tlăudaţilor .postoli* ale tuturor sfinţilor sfinţiţilor ierar/i* ale sfinţilor, măriţilor şi !unilor !iruitomucenici* ale preacu$ioşilor şi de %umne"eu purtătorilor Părinţilor noştri, ale Sfinţilor (+), a căr

pomenire o să$ârşim, ale Sfântului Ierar/ Spiridon, ale sfinţilor şi drepţilor dumne"eieşti PărinIoac/im şi .na şi pentru ale tuturor sfinţilor* rugamu-ne, ult-milosti$e %oamne, au"i-ne pe npăcătoşii, care ne rugam 0ie, şi ne miluieşte pe noi&'

[Strana %oamne, miluieşte (de 12 ori)&'

Cântarea a II.a



Irmo#ul &'ipului celui de aur neînc'inându-se tinerii lui (vraa, s-au lăurit ca aurul topitoare3 că, în cuptorul cel de foc, ca într-o căară luinată, dănţuiau, cântând1 ;inecu&'ntat eDumnezeul $ărinilor notri = E.


&eata fecioarelor te-a priit cu !ucurie, punând pe capul tău cununa laudelor îpletite de ele, i

ucenicii cu "lasuri vesele au săltat priindu-te pe tine în odi'na lor. Dar tu, fericită, nu-ţi întoarprivirea dinspre păânt şi nu ne uita pe noi, săracii tăi, până în sfârşit.


=oi, cei tul!uraţi de !oli, la năde7dea ru"ăciunilor tale aler"ă şi în neca0uri află odi'npreţuindu-te ca pe o cooară !o"ată de daruri dune0eieşti.


#ăântul roânesc saltă şi se !ucură la pră0nuirea ta, căci icoana vieţii tale este întărire pentru cce ra!dă nedreptăţi, ân"âiere fecioarelor înţelepte şi i0vor de luinare celor aflaţi în nevoincălu"ăreşti.


&ununa tuturor laudelor ;i s-a dăruit nuai ;ie, căci ai întrecut cu adevărat toate cetele în"ereştide oaeni eşti preaărită neîncetat pe păânt cu "lasuri ca acestea1 ;ucură-te* ea $lină de daaco$erăm'ntul m'ntuirii noastre =

Cântarea a III.a

Irmo#ul 2n văpaie de foc stau ;ie înainte 'eruviii şi serafiii, Doane, şi toată 0idirea cântafruoasă cântă ;ie1 5ăudaţi-5, !inecuvântaţi-5 şi-5 preaînălţaţi întru toţi vecii 6


#rin ilostenie ai câşti"at cooara ilei dune0eieşti şi în căările cele de sus ai fost priită tcea străină pe păânt, dar ult iu!ită de cetele Sfinţilor şi de creştinii care te cinstesc .


?rin $ilda &ieii tale* în&aă-ne i $e noi a ne îm$odobi su%letele cu lumina %a$telor bune* ca dob'ndim de la 8ristos $lata ostenelilor $ăm'nteti i grădinile cele minunate ale aiului.Sti'1 Sla&ă atălui i 4iului i S%'ntului Du3.

>i astă0i "lasurile săracilor se aud de departe, c'eându-te în a7utor, căci neîncetat cercete0i pe cnecă7iţi, ca una ce încă din viaţă în ciuda vârstei fra"ede te-ai arătat ca o aică celor sărani.




8oate se !ucură de 8ine, #reafericită, căci cu !lândeţe asculţi "lasurile celor din nevoi şi nu crunici o osteneală, ca să ne scoţi pe noi din osteneala pătiirilor, ân"âind pururea iniile ro!il8ăi.

Cântarea a I/.aIrmo#ul ?va adică, prin păcatul neascultării, !leste înăuntru a adus, iar 8u Fecioară Dune0eu =ăscătoare, prin odrasla purtării în pântece, luii !inecuvântare ai înflorit3 pentaceasta toţi 8e slăvi.


&'eând în a7utor pe Maica &uvântului, roa"ă-te să fi noi eli!eraţi din teniţa neca0urilor şi prosteneala faptelor !une să ne a"onisi cooară în cer spre slava Donului şi a noastră ântuire.


(u0i-ne Sfântă Filofteia, pe noi cei acu cuplit tul!uraţi de ulte ispite, ci cu ru"ăciunea opreşte tot viforul neca0urilor şi ne întăreşte a purta crucea noastră fără cârtire.


"lindă a înţeleptelor fecioare şi întărirea nevoitorilor eşti, prea nevinovată Sfântă Filofte

cercetea0ă-ne pe noi în dureri şi neca0uri şi toate le rânduieşte spre ântuire cu starea ta de faînaintea tronului 8reiii.

Sti'1 9i acum i $ururea i în &ecii &ecilor. ,min.)indecă patiile iniii ele, #reacurată, ca :na &e fără cârtire ai priit străpun"erea iniii răsti"nirea Fiului 8ău, şi din oartea patiilor ă ridică la du'ovniceasca înviere.

(poi 1 u&ine-se cu ade&ărat să te %ericim $e tine Născătoare de Dumnezeu* cea $ururea %ericii $rea ne&ino&ată i >aica Dumnezeului nostru. eea ce eti mai cinstită dec't 8eru&imii i m

slă&ita %ără de asemănare dec't Sera%imii* care %ără stricăciune $e Dumnezeu u&'ntul născut* $e tine* cea cu ade&ărat Născătoare de Dumnezeu* te mărim.

(poi aceste sti'iri, "las , podo!ie1J&eea ce eşti ai cinstită...J.

ucură-te, cununa cea luinată a fecioarelor, poru!iţa cea dulce "lăsuitoare de ru"ăciune pentpăântul roânesc, scutul cel ne!iruit al călu"ărilor, ân"âierea aicilor şi odi'na tuturor celpri"oniţi de neca0uri.



8rup plăpând ai avut, dar pe vră7aşul cel fără de trup ai !iruit, fiind î!răcată de 4ristos în aruiu!irii şi a sereniei, iar acu în strălucirea cea luinoasă a slavei Sale.

S-a ruşinat vră7aşul ântuirii, căci cetele ucenicilor şi ale fecioarelor te-au priit pe tine !ucurie, iar noi în ceruri te ave ru"ătoare neîncetată.

#rivi"'etoare cu dulce cântare te vede pe culile slavei dune0eieşti, întrecându-te întru laude

serafiii şi vărsând înaintea tronului 8reiii durerile noastre cele ulte.De0lea"ă neputinţa firii ele, ceea ce fire sla!ă având de copilă, cu puterea lui 4ristos ai 0dro!capul şarpelui şi ai luat cununa ăririi.

Stând înaintea Mirelui 8ău &elui ceresc, pe ine, cel ce -a făcut slu7itor păcatelor, ă ridică fruuseţea cea dintâi a sufletului, ca să atin" pra"ul faptelor celor !une.

etele $uterilor netru$eti* cu ;otezătorul* cu ,$ostolii lui 8ristos* cu S%'nta >uceniă 4ilo%tei cu Născătoarea de Dumnezeu >aria* %acei rugăciune ca să ne m'ntuim.



?reas%'ntă reime* miluiete-ne $e noi#Doamne* curăete $ăcatele noastre#Stă$'ne* iartă %ărădelegile noastre#

S%inte* cercetează i &indecă ne$utinele noastre* $entru numele ău.



atăl nostru* are eti în ceruri* s%inească-se numele ău* &ie îm$ărăia a* %acă-se &oia

$recum în cer aa i $e $ăm'nt. ?'inea noastră cea s$re %iină dă-ne-o nouă astăzi. 9i ne iarnouă grealele noastre* $recum i noi iertăm greiilor notri. 9i nu ne duce $e noi în is$ită* ci nizbă&ete de cel rău. ă a a este m$ărăia i $uterea i sla&a* a atălui i a 4iului i a S%'ntulDu3* acum i $ururea i în &ecii &ecilor. ,min.

şi după ecfonis cântă 8roparul, "las , "odobie1 De"ra! ne întâpină pe noi ai înainte până nu ne ro!i, când vră7aşii 8e 'ulesc pe 8ine şi ne în"ro0esc pe noi, 4ristoase Dune0eul nostr#ierde cu &rucea 8a pe cei ce se luptă cu noi, ca să cunoască cât poate credinţa dreptăritorilcreştini, pentru ru"ăciunile =ăscătoarei de Dune0eu, :nule, Iu!itorule de oaeni.



&a o vră!ioară ai 0!urat către locaşurile cereşti, i0!ăvindu-te din toate cursele neca0urilor, iar acune întin0i nouă ână de a7utor, scoţându-ne din cursele ispitelor celui rău.

(poi cântă această sti'iră "las %, podo!ie1 J&ând de pe len...J, vree în care ne înc'inăicoanei Sfântului1

Mân"âierea fecioarelor şi ră!darea celor pri"oniţi, pleacă-ţi prea dulcea privire de poru!iţă

asupra noastră şi cercetând neca0urile şi rănile sufletelor noastre, dă-ne "ra!nică tăăduire untdelenul ru"ăciunilor tale.Stă$'nă* $rimete rugăciunile robilor tăi i ne izbă&ete $e noi de toată ne&oia i necazul.

oată năde@dea mea s$re tine o $un* >aica lui Dumnezeu* $ăzete-mă sub aco$erăm'ntul tău.

iaţa şi "ătimirea Sfintei Muceniţe Filofteia de la Curtea de Argeş



4ecioria i milostenia sunt două %a$te bune $rea mari* care %ac %ecioară înelea$tă $e ceea ce are* îi um$le &asele su%letului cu untdelemnul %acerii de bine* îi în%rumuseează candela* o um$cu untdelemn* o luminează* îi desc3ide ua cămării celei de nuntă* o duce înăuntru la nunta ce&enică* o unete cu mirele cel %ără de moarte* cu unire nestricăcioasă. 2nsă nuai câaândouă sunt îpreună le"ate. &ăci fecioria sin"ură, neunită cu ilostenia, deşi este o are fapai presus de fire şi în"erească, dar dacă nu va avea ilostenia însoţită cu ea, nu nuai că nu poaa"onisi untdelen în vasele sufletului celei ce o are, nu nuai că nu poate a-i luina candela, adesc'ide uşa căării celei de nuntă, ci tot neînţeleaptă se nueşte3 iar vasele le deşertea0ă, cande

o stin"e, uşa căării o înc'ide, apoi o face să audă1 =u te ştiu pe tine. După cu au au0it despneînţeleptele fecioare din ?van"'elie, care, deşi au avut fecioria, dar de vree ce n-aveau ilostivire către aproapele, pentru aceea uşa căării li s-a înc'is şi au au0it1 =u vă ştiu pe voi.

,cestea auzindu-le S%'nta %ecioară 4iloteia în S%'nta G&ang3elie* a unit %ecioria cu milostenia cu os'rdie $e am'ndouă le-a îm$linit* în care $rea bine a i s$orit. Ga i-a agonisit untdelemn &asul su%letului său* $rin ele bine i-a în%rumuseat candela sa* $entru ele i-a $us su%letul* răbdat moarte c3iar din m'inile aceluia ce a născut-o i a intrat în cămara cea de nuntă c%ecioarele cele înele$te. ,cum îm$reună cu d'nsele se &eselete* îndulcindu-se de %rumuse&ederii >irelui său celui nestricăcios. #entru aceasta este cu cuviinţă şi cu cale a istorisi du

putere, viaţa, pătiirea, petrecerea ei şi aducerea sfintelor oaşte în ;ara /oânească, cu aşe0area lor în !iserica donească din oraşul &urtea de (r"eş.

Deci această %iică a luminii celei neînserate* motenitoare a cămării celei de nuntă* îm$reun$etrecătoare cu %ecioarele cele înele$te* îm$reună dănuitoare cu s%intele mucenie i mirese alui 8ristos* adică s%'nta %ecioară i muceniă a lui 8ristos 4iloteia* s-a născut în marea ceta'rno&* din $ărini cu credină cretină i de neam bulgari iar cu meseria $lugari. Maică-sa, duce a născut pe această stâlpare a raiului aducătoare de !une roade, puţină vree a ai trăit această viaţă vreelnică, nuai până când a deprins pe prea iu!ita sa fiică la lucrarea faptelor !un



&ăci cu este poul, aşa este şi rodul, cu este rădăcina, aşa şi odrasla3 apoi fiicele vor fi cu suaicele şi aceleaşi fapte pe care le au aicile pe acelea le deprind şi fiicele.

Deci, după ce a deprins !ine pe fiica sa în fapta cea !ună a fecioriei şi a ilosteniei, după învăţătucea !ună, a început a o învăţa credinţa creştinească. (dică despre lucrarea tuturor faptelor cel!une, despre veşnicia îpărăţiei cerurilor, despre deşertăciunea şi vreelnicia vieţii celei trecătoaşi stricăcioase3 şi astfel a tipărit-o adânc în inia şi în sufletul copilei cel oale ca ceara. (poi s

utat la viaţa cea veşnică şi nepieritoare, lăsând-o oştenitoare a faptelor ei celor !une îplinitoare a lipselor ei pe preaiu!ita ei fiică şi odraslă, care n-a "reşit întru niic. &ăci fericităîplinit lipsa faptelor !une a aicii sale şi s-a suit la vârful desăvârşirii, pe cât este cu putinţă fioeneşti3 apoi cu oarte ucenicească s-a săvârşit, după cu se va arăta ai 7os.

/ăânând copila orfană de aică şi având seănate săânţa faptelor !une de aică-sa în păântiniii sale, apoi şi ea fiind din fire păânt !un evan"'elicesc şi roditor, nu s-a dat la 7ocucopilăreşti, îpreună cu cele de vârsta ei, nu s-a dat la cântări lueşti, nici la iu!irea 'ainelor cescupe şi fruoase, nici la îpletiturile părului, nici la îpodo!irea cosiţelor BtâplelorC, nici sulienirea feţii şi la dresul sprâncenelor, nici la âncări şi !ăuturi alese, nici la priviri de 'ore

dansuri, care pot oleşi sufletul. =u s-a lipit de inia ei nici una din cele lueşti, îndulcitoare aă"itoare ale tinerelor iu!itoare de unele ca acestea, după cu o!işnuiesc fetele vreii de acu,ea avea !ună voire, fiind plecată către lucrarea faptelor !une şi se pricepea la lucrurile cele înţelepunoscătorul de inimi Dumnezeu* trimi'ndu-i dar de sus* a întărit-o* a luminat-o i a îndemnao către neguătoria cea du3o&nicească* s$re a cum$ăra cu cele $ăm'nteti i stricăcioase* $e cecereti i &enice.

• 3a a început încă din $ârsta copilăriei a călători pe calea e$ang/elicească, cea strâmtăcu neca"uri, care duce la $iaţă, după cu$ântul %omnului&

•

. început a se iscusi şi a-şi su!ţia trupuşorul său cel crud şi copilăresc cu postul, potoli şi domolind poftele şi 4ocurile cele tinereşti&• . început a merge la !iserică adeseori, a sta cu e$la$ie la sfintele slu4!e !isericeşti,

asculta cu luare-aminte cele ce se citeau, pe care le sădea în inima sa şi se ruga l %umne"eu cu lacrimi, ca să-i dea dar şi putere spre a împlini cu fapta cu$intele ceau"ite&

(stfel Sfânta Filoteia, er"ând adeseori la !iserică şi ascultând cu luare-ainte Sfintele Scripturiadăpându-se cu învăţăturile ce se citeau acolo, apoi punându-le în inia sa, s-a întâplat odatăau0i citindu-se acea Sfânta ?van"'elie, în care Donul fericeşte pe cei ilostivi1 4ericii cmilosti&i* că aceia se &or milui. u&'ntul acesta at't de mult a intrat în inima sa i at't de bine a $rins în cele dinăuntru ale ei* căci cu at'ta credină l-a $rimit* ca i cum din însăi guDomnului l-a luat* ca i cum ar %i %ost Domnul de %aă i nsui i-a grăit aa: J4iloteio* dacă &milui $e a$roa$ele tău cu cele stricăcioase* Gu te &oi milui cu cele nestricăcioase# dacă îi &ei dlui bunătăi $ăm'nteti* Gu îi &oi da ie bunătăi cereti# dacă &ei sătura $e cei %lăm'nzi cbucate tru$eti* Gu te &oi sătura $e tine cu bucate du3o&niceti# dacă &ei îmbrăca $e cei goi c3aine stricăcioase i &remelnice* Gu te &oi îmbrăca $e tine cu sla&a cerească i &enicăJ.



#e acestea priindu-le cu astfel de credinţă şi aprin0ându-se cu râvnă înfocată şi dune0eiascultă sâr"uinţa a pus în "ândul ei şi cu ultă purtare de "ri7ă şi-a pus în cu"etul său, cu i-ar fi putinţă a face, să nu răână nici unul neiluit, din cei ce ar fi cerut de la dânsa ilostenie, nflăândul să se ducă nesăturat şi nici cel "ol neî!răcat. (cestea făcându-le, voia să-şi ascunfapta sa cea !ună, ca să n-o vadă sau să o ştie cineva dintre oaeni. &ăci foarte ult se tefericita de slava oaenilor, care poate pierde toate ostenelile faptelor !une ale creştinului, care face pe faţă ca să fie slăvit de oaeni3 deci fericită aşa ura poruncii Donului, care 0ice1 /ua

aminte să nu %acei milostenia &oastră înaintea oamenilor* ca să %ii &ăzui de d'nii# iar de n$lată nu a&ei înaintea atălui &ostru cel din ceruri. 9i tu c'nd %aci milostenie* să nu tr'mbieînaintea ta* $recum %ac %ăarnicii în adunări i în ulie* ca să se slă&ească de oameni# amin z&ouă* că i-au luat $lata lor. ar tu %ăc'nd milostenie* să nu tie st'nga ce %ace drea$ta ta* ca %ie milostenia ta într-ascuns i ?ărintele tău cel ce &ede într-ascuns* &a da ie la arătare.

(stfel de cale sau ai !ine să 0ic suişuri, după David, punând în inia sa şi afierosându-se cu totfaptei !une şi pironindu-şi toată intea şi cu"etul la dânsele, şi pornindu-se cu toată pre"ătirea cdu'ovnicească către lucrarea lor, a început a 'răni pe cei flăân0i, a î!răca pe cei "oi cu 'ainesale, a ilui pe cei săraci cu cele ce avea şi cu cele ce-i da âna, având dra"oste fier!inte din t

sufletul către Dune0eu şi către aproapele ca pentru sine, iar ai vârtos pot 0ice că avea acdra"oste şi ai ult decât către sine. >ilosti&ire către cei din ne&oi i în li$să* răbdare nebiruiîn is$ite i în necazuri* mărime de su%let în su$ărările ce i se aduceau asu$ră-i de mamă &itregi de la tatăl-său* $entru lucrarea %a$telor bune* neco&'rita neîm$uinare în os'rdia sa cătsă&'rirea acestora i necontenita i smerita cugetare desă&'rită* care a întărit-o $e d'nsa s$să&'rirea %a$telor bune* c3iar la s%'ritul ei cel %ericit i mucenicesc* du$ă cum se &a arăta m@os. (cestea le lucra în toate 0ilele după cu 0ice Scriptura1 oată ziua miluiete i îm$rumudre$tul.

Dar oare %ericita* lucr'nd acestea* a scă$at de is$itele &ră@maului m'ntuirii omuluiH are $e eco$ilă t'nără i neis$itită în lucrurile i înt'm$lările lumeti* au cruat-o is$iteleH &ăci, cu dâns-au îplinit cuvintele ?clesiastului care 0ice1 4iule* dacă te-ai a$ro$iat să slu@eti Domnului tăgătete-i inima $entru is$ite= =icidecu, iu!ite cititor, căci fapta !ună care nu are ispite şi care lucrea0ă fără osteneală şi fără "reutăţi şi îpiedicări, 0ic sfinţii că nu este lăurită şi nici lDune0eu !ine priită. Drept aceea, vă0ând vră7aşul firii oeneşti că a început lucrarea faptel!une ai sus arătate şi ai vârtos a acelei fapte !une care se laudă la 7udecată, după cu 0icuvântul1 &ă se laudă ila la 7udecată3 şi pe aceea pe care şi Mântuitorul 4ristos o voieşte ai udecât 7ertfele, 0icând1 >ilă &oiesc* iar nu @ert%ă, uplându-se de 0avistie, a 0is către diavolii sJ)edeţi prieteni că şi această sla!ă şi neputincioasă copilă, strănepoată a ?vei cea de deult, pe ca

cu înlesnire a aă"it-o noi, s-a ridicat asupra noastrăA )edeţi cu nu se tee de noi şi întru nisocoteşte puterea noastrăA =oi pe ?va a aă"it-o şi a scos din rai şi prin ea, pe străoşneaului oenesc l-a po"orât în stricăciune, cu oarte l-a osândit şi în iad l-a sălăşluit3 iaceasta nu !a"ă în seaă puterea noastră cea are. Deci, veniţi să năvăli asupra ei cu ispite, prin ulţiea şi răutatea ispitelor s-o îpiedică de la o lucrare ca aceastaJ.

(cestea sfătuindu-se diavolii, ca şi asupra lui Iov, au năvălit asupra fericitei Filoteia.Să vedeţi viclenie şi ăiestrie a răilor şi viclenilor diavoli. >tiind ei că, fireşte, aele vitre"e ură asupra copiilor - căci tată-său după oartea aei sale şi-a luat altă feeie, şi aflând-o p

aceasta aşa după cu o arăta cuvântul, ca şi pe tatăl fericitei Filoteia, "roşi la inte şi sipli -



aândoi i-au făcut uncitori ai fericitei. #e vitre"ă, înăuntru, adică în casă, iar pe tată-său în cedinafară, ca nicăieri sfânta să nu afle răsuflare de neca0uri şi de ispite3 ca astfel !iruindu-se dacestea şi cu sufletul îpuţinându-se, să se lase de lucrarea faptelor !une. Deci, aa cea vitrepornindu-se asupra fiicei sale cu ură şi cu pi0ă, o ocăra şi o !ătea, o c'inuia cu diferite unci,pâra tatălui său, îi făcea fel de fel de neca0uri şi de sc'in"iuiri. >tiu acestea toţi, iar ai vârtos copcare sunt a7unşi într-acest fel şi care au pătiit şi pătiesc unele ca acestea. ar S%'nta %ecioa4iloteia toate le răbda cu bucurie* mulumind lui Dumnezeu* ăruia se i ruga* să-i dea $uter

ca $e toate să le rabde $'nă la s%'rit. (cestea şi ai ulte decât acestea, în toate 0ilele pătifericită de la aă-sa cea vitre"ă.

Iar tatăl ei cel "ros la inte, întunecat la 7udecată şi ai întunecat la cunoştinţă, vă0ând pe fiica că socoteşte toate cele păânteşti "unoaie, după cu 0ice (postolul, şi n-are nici o purtare de "rpentru trupul său, a-l în"ri7i şi a-l îpodo!i după o!iceiul tinerelor, nici de 'ainele !une şi fruoape care i le făcea şi la pra0nice o î!răca - deşi era adeseori cu ânie pornit asupra ei, dar fii!iruit câteodată de părinteştile ilostiviri, îi făcea 'aine de acest fel şi i le da. &u toate acestea eneîn"ri7indu-se de nici unele dintre acestea, pe toate le dădea în âinile săracilor. &ăci 'ainele ce!une, atât nuai le purta până când întâlnea vreun sărac şi îndată se de0!răca de dânsele aşa de uş

precu alţii s-ar de0!răca de nişte 0drenţe şi le da săracilor. ,a era* %ără $atimă de bani* aa ecu bucăele* aa era cu tru$uorul său* aa cu des%ătarea tinereilor# i at't era de robită i uimide dragostea lui 8ristos* >irele ei* at't de biruită de dorul bunătăilor din ceruri* înc$etrecerea ei* du$ă cum zice ,$ostolul* era în ceruri. Gra cu totul răsădită în casa Domnuluîn%lorită în curile Dumnezeului nostru. Dar să întoarce cuvântul iarăşi la începutul său.

)ă0ând-o tatăl său într-o aplecare ca aceasta, după cu arată cuvântul, în loc să se !ucure şi ulţuească lui Dune0eu că l-a învrednicit a se face tată al unei fecioare ca aceea, de care toaluea nu era vrednică, în loc să se folosească sufleteşte şi să ure0e faptei !une a fiicei sale, c

înţeleaptă şi de Dune0eu luinată, şi să facă aceleaşi fapte !une şi el ca şi fiica sa, ca îpreună dânsa să oştenească 2părăţia cerurilor, pe care ea acu o oşteneşte, el nu nuai că n-a voacestea să le facă şi să le ure0e, ci ai vârtos o uncea cu ulte feluri de !ătăi şi c'inuri. #entrceA &a să o oprească. 6 "rosie de inte şi întunecare de la lucrarea unor fapte !une ca acestepricinuitoare de viaţă veşnică. &ăci î!răcând-o cu 'aine noi şi fruoase, după cu se spuse, pepra0nice, iar ea dându-le săracilor şi er"ând fără dânsele acasă, tatăl ei între!ând-o de 'ainfericită tăcea şi nu răspundea niic. (tunci el o c'inuia pe dânsa cu ulte feluri de !ătăi, o târa păr, o lovea cu !iciul şi cu lene, o !ătea cu punul în spate, cu pala peste o!ra0, ca pentru niş"reşeli prea ari şi cu altele ai ulte decât acestea, o c'inuia şi o uncea în toate 0ilele, pânăa7uns la vârsta de doispre0ece ani. Iar fericita le ră!da pe toate acestea cu du' uilit, cu ărie d

suflet şi cu osârdie, ulţuind lui Dune0eu că a învrednicit-o a pătii acestea, pentru dra"osteasfintele 5ui porunci. #entru aceasta, pe cele dinapoi le uita, după cu 0ice Sfântul (postol #avella cele dinainte privea.

(cestea săvârşindu-se astfel, a sosit vreea de seănături, în care tot oul se sâr"uieşte a arunca păânt seinţele pentru tre!uinţa 'ranei celei trupeşti. Deci a ieşit şi tatăl fericitei cu plu"ul câp, că această eserie avea, şi a poruncit feeii sale să-i "ătească !ucate, apoi să i le triităcâp prin Filoteia. Mer"ând Filoteia cu !ucăţele la câp ca să le ducă tatălui său, în fiecare săracii, ştiind-o pe dânsa aşa de ilostivă, îi ieşeau înainte şi-i cereau ilostenie. Iar ea, fiind !iru

de ilostenie şi cu altceva neavând să-i iluiască, îi 'rănea cu !ucate din ceea ce-i ducea tatăl



său. (ceasta făcând-o ai ulte 0ile, neaducînd !ucate de a7uns tatălui său, ci răânând tatăl sflăând, neştiind ceea ce făcea fiica sa, apoi neputând a ai suferi, er"ând odată acasă, a 0is cătfeeia sa1 J#entru ce nu triiţi !ucate de a7uns şi răân totdeauna flăândAJ Dar feeia, ştiind totdeauna a triis !ucate destule, i-a răspuns făcând iputare pentru fiica sa1 J?u totdeauna ţi-atriis !ucate destule, dar ştiu eu ce face fiică-ta pe cale cu dânseleA #oate, după o!iceiul ei, le săracilorJ. (cestea au0indu-le el, a tăcut.

Iar diavolul i-a !ă"at în inia lui "ând rău şi uci"aş. ( pus în intea lui să pândească pe fericită, vadă ce face cu !ucăţele. Deci* duc'ndu-se iarăi la c'm$ la lucrul său* a ate$tat $'nă la &remîn care era să &ină %ericita cu bucăele. ?lec'nd s%'nta cu bucăele de acasă i &enind la locul cobinuit - $recum i îndem'natic $entru lucrarea %a$tei bune a milosteniei - i du$ă obicîncon@ur'nd-o săracii* a înce$ut %ericită a le îm$ări din bucate i a-i 3răni. ar tatăl său* dlocul acela din care o $'ndea* &ăz'nd ceea ce %ăcea %iică-sa* um$l'ndu-se i biruindu-se dm'nie* ca să a@ungă la d'nsa i* du$ă obiceiul său* să o a$uce de cosie i să o bată $'nă c'nd î&a ast'm$ăra m'nia cea dobitocească* a z&'rlit într-însa cu barda cea $lugărească* $e carea&ea la br'u i* lo&ind-o* a rănit-o la un $icior. ,tunci îndată o= minune* i-a dat s%'ntul %ericitul său su%let în m'inile lui Dumnezeu.

>are eti Doamne i minunate sunt lucrurile ale i nici un cu&'nt nu este de a@uns a $o&esminunile ale= 't sunt de neurmate căile ale* nea@unse @udecăile ale i neînelese r'nduieliale=

=u era pri"oană asupra creştinilor ca de deult, pe vreile tiranilor îpăraţi, nu erau tirani ca poruncească, nu erau uncitori care să c'inuiască. &i, ea a %ost c3inuită în &reme de $ace* &reme de cretinătate* nu de cei străini* ci c3iar de cel ce a născut-o i de &itrega sa mamă* caerau cretini cu credină. ,$oi* $rin răbdarea is$itelor celor aduse de la d'nii asu$ră-i* $rdragostea cea către Dumnezeu i $rin r'&na către lucrarea %a$telor bune* s-a %ăcut muceniă* n

mai $re@os dec't cele de demult* care au mărturisit $e Dumnezeu înaintea tiranilor i au $ătimde la d'nii. 9i aa* cum am s$us* cu cunună mucenicească s-a încununat* du$ă cu&iină. (ceas-a fă"ăduit prin proorocul, ce 0ice1 ntru ce te &oi a%la* într-aceea te &oi @udeca. ăci a &ăzut-o $d'nsa Domnul* are &ede toate cele ascunse ale tuturor oamenilor* că este mare la su%let* &iteazla minte* tare în credina către Gl* în răbdarea is$itelor i a necazurilor celor aduse asu$ra ei dla dia&ol i de la oameni* a&'nd nebiruită &oină către lucrarea %a$telor bune* %iind bătr'nă c&'rsta cea du3o&nicească i întru %a$ta cea bună a a@uns la desă&'rire i la măsura &'rstei lu8ristos. De aceea a iconoisit prin acest sfârşit "ra!nic şi lesnicios, ca să treacă de la cepăânteşti, vreelnice şi pline de neca0uri, la odi'nă cea veşnică şi la veselia cea neîncetată.

n acest c3i$ să&'rindu-se S%'nta 4iloteia* s%'ntul ei su%let* suindu-se la Dumnezeu strălucincu negrăită sla&ă cerească i dumnezeiască* încon@urat de s%inii îngeri i de cetele s%inilor* a %o$etrecut la îm$ărăia cerurilor i aezat îm$reună cu %ecioarele cele înele$te# iar acum &eselete i se îndulcete de %rumuseile cele negrăite ale >irelui ei celui &enic i nemurito(cest lucru vă0ându-l ceata diavolilor - care ai înainte se lăudau şi nădă7duiau că precu pstrăoaşa, aşa şi pe strănepoată o vor aă"i prin ăiestriile lor şi o vor îpiedica de la lucrarfaptelor !une, că o vor !irui şi o vor face vânat al lor, fiind ei sin"uri !iruiţi şi ruşinaţi, s-au dtân"uindu-şi neputinţa şi ne'ărnicia lor, căci n-au putut !irui pe o copilă siplă. (şa au lucrneputincioşii contra fericitei prin eşteşu"urile lor şi au îndelun"at asupra ei fărădele"ea lor. D

Donul cel drept a tăiat "rua0ul lor şi n-a lăsat toia"ul păcătoşilor peste soarta fericitei, ca să nu



întindă fericitele sale âini la vreo fărădele"e. Sufletul ei s-a dus ca o pasăre din cursa vânătorilocăci cursele care le întinseseră ei s-au 0dro!it, iar ea s-a i0!ăvit.

S%'ntul ei tru$ răm'n'nd $e $ăm'nt i încă curg'nd s'nge din $iciorul cel tăiat* a strălucit csla&a cerească* înc't lumina i locul dim$re@ur. (cest lucru au0indu-l ticălosul, sau ai !ine 0uci"aşul tată, a fost cuprins de spaiă şi cutreur. #e de o parte, pentru că s-a făcut uci"aş sin"urei sale fiice3 iar pe de alta, pentru strălucirea slavei celei dipre7urul sfintelor oaş

>erg'nd să a$uce i să ridice s%'ntul ei tru$* nu $utea nici să se a$ro$ie* nici să se atingă d'nsul* $oate $entru strălucirea sla&ei celei dim$re@urul lui* sau $oate i $entru ne&rednicia sa.

,ceastă minune dacă a &ăzut-o* a alergat în cetate i merg'nd la ar3ie$isco$ul i la cei mai maai cetăii le-a s$us toată $ricina cum s-a înt'm$lat i cum s%'ntul ei tru$ acum zace $e $ăm'nt cum este $roslă&it de Dumnezeu* cu sla&ă cerească. ar ar3ie$isco$ul* îm$reună cu toi ar3ierecu tot clerul său i cu toi cei mai mari ai cetăii i mulime de $o$or* auzind lucrul aceminunat* au alergat cu %ăclii i tăm'ie* cu slu@be i cu rugăciuni# i* a@ung'nd* au &ăzut s%'ntei tru$ strălucind cu acea dumnezeiască lumină i s-au minunat cu toii. ,$oi au $reamărit $Dumnezeul minunilor* are i acum în &remile noastre $reamărete nu numai $e robii Săi* ci

$e roabele sale cele care îm$linesc cu %a$ta $oruncile /ui cele s%inte i %ac &oia lui cdumnezeiască.

4ăc'nd rugăciuni i $salmodii multă &reme* au &oit să ridice s%'ntul ei tru$# dar* a$ro$iindu-îngro$ătorii* du$ă $orunca ar3ie$isco$ului i a ar3iereilor* ca să-l ridice i să-l ducă în cetatnicidecum n-au $utut să-l ridice i nici măcar să-l mite sau să-l clatine. ,tunci* mai mus$ăim'nt'ndu-se i minun'ndu-se* cu mai multă s'rguină i e&la&ie au înce$ut a se ruga luDumnezeu i S%intei 4iloteia* ca să bine&oiască a merge cu ei în cetate. ,$oi* a$ro$iindu-ar3ie$isco$ul singur* îm$reună cu ceilali ar3ierei i încerc'nd a ridica s%intele moate* n-a

$utut nicidecum. ăci Dumnezeu* &r'nd să $reamărească cu minuni $e roaba sa* a îngreuitru$uorul cel %ecioresc* ca o st'ncă de $iatră neclintită. !ăz'nd ar3iereii acest lucru i t$o$orul* s-au s$ăim'ntat %oarte.

unosc'nd toi că nu este &oia lui Dumnezeu i a s%intei a merge cu d'nii în cetatea care er$atria ei* au înce$ut a se ruga către d'nsa i a zice ast%el: "= s%'ntă a lui Dumnezeu 4iloteidacă-i este ur'tă $atria ta* i nu $rimeti a te odi3ni într-însa i s-o răs$lăteti cu %aceri de bincu ocrotire de &ră@mai i de $rime@dii - $entru că aici te-ai născut i ai crescut i aici bine $lăcut lui Dumnezeu i te-ai s%init - arată-ne unde bine&oieti a te înstrăinaH !ino onstantino$ol* ca S%'nta ?arasc3e&a* la So%ia sau la &reo mănăstire de $rin munii acetia

Dar nicidecum nu s-a urnit din locul unde zăcea. ,$oi au înce$ut a-i s$une $e nume locuri dincoace de Dunăre. -a $omenit ;ucuretiul* i-a $omenit raio&a i alte t'rguri mai mici# i-$omenit mănăstirile de $rin t'rguri* de $rin muni* dar n-a &rut să asculte rugăciunea lor* $'nc'nd i-au $omenit* în treacăt i %ără năde@de biserica domnească din oraul urtea de ,rge. 9cum i-au $omenit această s%'ntă biserică* îndată s-a uurat* mai mult dec't greutatea ce%irească.

2n acea vree donea în ;ara /oânească !inecredinciosul don /adu )oievod, poate acela case poreclea =e"rul, care 0idise din teelie !iserica ai sus aintită, de care don s-a făcut oraş

acela şi ulte alte târ"uri şi ănăstiri care şi până acu se văd, fiind foarte iu!itor de Dune0eu



fier!inte râvnitor al !unei credinţe. Deci ar'iereii şi cei ai ari ai cetăţii 8ârnova, vă0ând vosfintei, şi ai vârtos a lui Dune0eu, ca să ân"âie cu credinţa cea dreaptă pe poporul roâneunde nu deult venise (pic'ie din Italia şi se aşe0ase în locurile acestea - apoi să-l î!o"ăţească facerile de inuni ale sfintei - au 'otărât să înştiinţe0e ai întâi prin scrisoare pe !inecredinciosuliu!itorul de 4ristos, /adu )oievod, despre toată viaţa sfintei, pătiirile, lucrarea faptelor !unoartea şi în"reuierea trupului ei cel cu neputinţă de ridicat şi că toate cetăţile şi ănăstirile cedipre7ur şi cele din )ala'ia, i le-au poenit şi că la nici una dintre acestea n-a voit3 iar cu i-a

poenit !iserica donească din &urtea de (r"eş, îndată s-a făcut ai uşoară decât "reutatea ei cfirească. Deci, 0iceau ei1 "unosc'nd i măria ta bună&oirea s%intei* că &oiete să se dăruiasc$o$orului măriei tale cel rom'nesc* iar mai &'rtos Dumnezeu de sus* bine&oiete ca măria ta scinsteti i să îmbogăeti ara i $o$orul măriei tale cu acest odor scum$ i de mult $re# a$oi $l'ngă altele* a te arăta %ăcător de bine i cu această $rea mare %acere de bine. ?entru aceasta esde trebuină a lua osteneala i a &eni $'nă la Dunăre* ca să o $rimeti i cu cinstea cecu&iincioasă să o duci i să o aezi în biserica cea numită din ,rge* dorită de ea. ar noi o &omaduce $'nă acolo".

/adu )oievod, după ce a priit scrisoarea aceasta şi a înţeles cele scrise, foarte ult s-a !ucurat

cu lacrii a ulţuit lui Dune0eu şi sfintei. >i îndată, cu are sâr"uinţă, luând ar'iereii cu tclerul cel !isericesc şi pe toată !oieriea, cu şi ulţie de popor, care covârşeau cu râvnă cătDune0eu, cu dra"ostea, evlavia şi credinţa către sfânta, cu tăâie şi cu făclii au ieşit înainte Dunăre în întâpinarea sfintei. u mare cinste* sla&ă i alai $rimindu-i s%intele moate aduc'ndu-le cu c'ntări de $salmi i cu doIologii* le-au aezat în biserica domnească. De atun$'nă acum se a%lă nestrămutate din acel ora* cu toate sc3imbările &remilor* stă$'nilor răscoalelor* ce adeseori s-au înt'm$lat în ările acestea.

(ceasta dă ultă şi tare încredinţare celor cunoscători şi dreptcredincioşi că acest lucru nu este

puterii şi al "ri7ii oeneşti, ci al facerilor de inuni şi al voii sale de a petrece în acelaşi oraş, uns-a aşe0at. Ga dă tuturor* celor ce aleargă la d'nsa cu credină* tămăduiri de multe %eluri de boorbilor &edere* bolna&ilor însănătoire* izbă&ire celor su$ărai de du3uri necurate i* în scuoricine aleargă la d'nsa cu credină %ierbinte* cu s'rguină i cu lacrimi se roagă ei* îdob'ndete cererea sa.

(ceasta a fost viaţa şi petrecerea Sfintei Filoteia, aşa i-a fost râvna pentru faptele !une, aşa a fodin pruncie, cu totul afierosită faptelor !une, încât însăşi pe sine s-a făcut faptă !ună. &u a 0ea era de neam bulgăresc* născută din $ărini cretini din marea cetate îrno&o* crescută dmaică-sa cea %irească în în&ăături dre$tcredincioase i* din &'rsta cea t'nără* a înce$ut c

os'rdie a lucra %a$tele cele bune* a merge adesea la biserică* a asculta dumnezeietile Scri$tucu luare-aminte* a $osti i a $ăzi %ecioria cu dinadinsul* nu numai cea tru$ească* dar i cesu%letească# a milui $e cei săraci* a sătura $e cei %lăm'nzi* a adă$a $e cei însetai* a îmbrăca $cei goi* a-i în%rumusea $rin acestea candela su%letului său* a-i agonisi untdelemn în &asesale* a se $regăti $entru intrarea în cămara cea de nuntă.

Deci ea ră!da toate ispitele, neca0urile şi strâtorările. După cu Sfânta Scriptură 0ice1 4iule* date-ai a$ro$iat să slu@eti lui Dumnezeu* gătete-i inima s$re is$ite. Fericita, făcând acesteară!dat toate pentru fapta !ună. ătăile de la aa-sa cea vitre"ă3 ocările, dosădirile, păluiril

sc'in"iuirile, pâra către tatăl-său, cu şi tot felul de neca0uri şi ispite. >i nu nuai acestea, ci şi p



cele de la tatăl ei le-a ră!dat cu osârdie, până la oarte, încât nu avea nici 0i, nici ceas în care ai!ă răsuflare şi să nu se afle într-unele ca acestea. (dică, înăuntru ispite, tul!urări, în"ro0iâ'niri3 în afară pri"oniri, neca0uri, !ătăi, sc'in"iuiri. #entru că diavolul năvălise asupra ei cu toaputerea, ca asupra lui Iov cu ispitele, ca o!osind-o cu ră!darea, s-o oprească de la lucrarea faptel!une. Iar fericita, nu nuai că nu o!osea, ci încă stăruia, după cu 0ice (postolul #avel1 J n is$ii necazuri* $e cele dina$oi le uită i către cele dinainte se întindea J, până când ea a ră!datoarte din âinile celui ce a născut-o şi cu sfârşit ucenicesc s-a încununat, priind cunună d

!iruinţă de la începătorul de nevoinţă 4ristos, Mirele ei cel fără de oarte, şi în căările cele ceres-a aşe0at cu fecioarele cele înţelepte şi cu uceniţele, ea care a urit pentru dra"ostea lDune0eu, ca uceniţele şi pentru poruncile 5ui sufletul şi-a pus.

,cum su%letul ei cel %ără $ri3ană i s%'nt se odi3nete i se &eselete în ceruri în îm$ărăia lDumnezeu* în locaurile dre$ilor i de îngeri se slă&ete &enic. ar s%'ntul ei tru$ se $ăzenestricat i întreg* ca a celorlali s%ini i se cinstete de $o$orul cel cretinesc i iz&orăte de$ururea tămăduiri* celor ce cu credină i cu e&la&ie năzuiesc cu rugăciuni către ea.(cesta este, o, sfântă Filoteio, cuvântul care ţi-a fă"ăduit când -ai învrednicit de !inecuvântarta. Iată a îplinit fă"ăduinţa, nu după cât se cădea, ci după putere. #lătind astfel şi pentru i

datoria şi ulţuindu-ţi pentru patrioţii ei, care s-au îndulcit atâta vree de facerile tale de !ines-au învrednicit de tăăduiri şi de darurile tale3 iar patria s-a apărat de tine cu ulte ocrotiri şi niunul nu s-a aflat să-ţi aducă ulţuirea şi lauda cea datorată.

Deci tu, o= S%'ntă 4iloteio* care ai cugetat totdeauna cele cereti în toată &iaa ta $ăm'ntească ai zburat în ceruri* $ri&ete $este noi cu milosti&ire# căci nici du$ă ce ai lăsat cele $ăm'nteti* nne $ărăseti* ci mai &'rtos $ori gri@ă* aco$eri i $ăzeti $e $o$orul tău* $e care l-ai ales a răm'ncu d'nsul.

ăci s-a dat i acest dar s%intelor su%lete. Deci* acum c'nd mai &'rtos te-ai a$ro$iat de Dumnezei $erdelele cele tru$eti s-au dat în lături i %aă în %aă &orbeti cu Gl* mi@locete $entru noi ca ne îndre$teze i să ne $o&ăuiască către cele $lăcute /ui. ,$oi $ărtai ai îm$ărăiei /ui - dei esmare cererea i mai $resus de &rednicia noastră - să ne %acă însui 8ristos Dumnezeul nostrăruia se cu&ine toată sla&a* mărirea i marea cu&iină* îm$reună i celui %ără de înce$ut al l?ărinte i ?reas%'ntului i de &iaă %ăcătorului Du3ului Său* acum i $ururea i în &ecii &ecilo,min.



Sinaxar . *omenirea Sfintei Muceniţe Filofteia, fecioara

8ot în această 0i, poenirea Sfintei Muceniţe Filofteia fecioara, ale cărei sfinte oaşte se află #araclisul Sfintei Mănăstiri &urtea de (r"eş.

(ceastă fruoasă stâlpare, aducătoare de roade vrednice de îpărăţia cerurilor, Sfânta Filoftefecioara, s-a născut în area cetate 8ârnova, din părinţi creştini, !ul"ari cu neaul, lucrători

păânt cu eşteşu"ul şi sipli cu cunoştinţa. Maa sa s-a utat la Donul după ce copila a a7uîn vârsta cea priitoare de învăţăturile faptei !une şi după ce a seănat în inia şi în sufletul ei c!un seinţele faptelor !une ale fecioriei şi ale ilosteniei, că din rod se cunoaşte poul.

Iar copila răânând orfană de aica ei cea firească şi având în inia ei întipărite învăţăturile ei,înce$ut a lucra cu os'rdie %a$tele bune cele înce$ătoare* înele$ind-o Du3ul S%'nt* adică:merge la biserică* a asculta dumnezeietile Scri$turi cu luare aminte* a $osti* a $ăzi neîntina%ecioria cea tru$ească i cea su%letească* a milui $e cei săraci* a sătura $e cei %lăm'nzi* a adă$$e cei însetai i a îmbrăca $e cei goi. i îm$odobea cu acestea candela su%letului ei* îi agonisuntdelemn în &asele ei i se gătea către intrarea în cămara de >ire cea cerească* ca %ecioare



cele înele$te. 8oate faptele !une le săvârşea copila cu statornicie şi cu ră!dare, ne!ă"ând în seaispitele şi neca0urile cele de la urâtorii !inelui, aşa precu "răieşte Scriptura1 JKătitu-m-am i nm-am tulburat a $ăzi $oruncile aleC. Dar, fiindcă fapta !ună totdeauna este pi0uită de cei răi, a fost cu putinţă să nu pătiească şi sfânta ii de ispite, până şi oarte ucenicească.

>i iată cu1 du$ă ce a murit mama s%intei* tatăl ei i-a luat altă soie i %iindcă mai totdeauna înt'm$lă că mamele &itrege nu iubesc $e %iicele ce nu sunt ale lor* aceasta s-a înt'm$lat %ericitei. ă mama &itregă &ăz'ndu-i milosti&irea i alte %a$te bune ale ei* îndemnată %iind ddia&olul* ur'torul binelui* îi %ăcea necazuri neîncetate* băt'nd-o i $'r'nd-o tatălui ei $ornindu-l s$re m'nie. De multe ori &ăz'nd %ericita $e săraci i $e %lăm'nzi* biruită dmilosti&ire îi da 3ainele ei i le îm$ărea din bucatele $e care mama &itregă i le da să le ducă arină* tatălui ei.

?entru %a$ta aceasta a ei de multe ori el o bătea %ără milă $'nă ce* în cele din urmă i moarte$ătimit din m'inile tatălui ei.

>erg'nd ea du$ă obicei în toate zilele să ducă bucate tatălui* care era cu $lugul la arină*

ieindu-i înainte săracii i %lăm'nzii* că tiindu-i milosti&irea i aezarea su%letului cea iubitoade săraci* de-a $ururea îi ieeau înainte cer'ndu-i milostenie* i ea nea&'nd altce&a să le dea* îm$ărea din bucatele ce le ducea tatălui său* i îi 3rănea. ,ceasta %ăc'nd-o de multe ori* i tatei răm'n'nd %lăm'nd* a certat $e %emeia sa* care l-a încredinat că trimite totdeauna bucate da@uns* încă i de $risos. 9i dia&olul a $us în mintea lui să $'ndească $e %ericita ca să &adă ce %acu bucatele.

Deci merg'nd la &remea la care tia că &ine %ericita cu bucatele* s-a aezat la loc $otri&it $'ndind-o* a &ăzut ce %ăcea %iică-sa cu bucatele* %iind de m'nie biruit i uit'nd dragost$ărintească* s-a $ornit asu$ra ei* ca totdeauna* să o a$uce de cosie i să o bată $'nă ce îi &

ast'm$ăra %ierberea m'niei sale dobitoceti# i %iind în mare a$rindere a az&'rlit în ea cu bardce o a&ea la br'u i lo&ind-o a rănit-o la un $icior* i îndată* o* minune= i-a dat s%'ntul %ericitul ei su%let în m'inile lui Dumnezeu.

ar s%'ntul i %eciorescul ei tru$ răm'n'nd $e $ăm'nt i încă s'nge din $iciorul cel tăicurg'nd* cu sla&ă cerească a strălucit că se lumina i locul dim$re@ur. ar ticălosul tată &ăz'nînt'm$larea* a %ost cu$rins de s$aimă i de cutremur* înt'i $entru că a a@uns ucigaul %iicei sala$oi din $ricina strălucirii celei dumnezeieti care se re&ărsase în @urul s%intelor ei moate. &r'nd să ridice s%'ntul ei tru$* nu $utea să se atingă i nici să se a$ro$ie de el.

Deci a alergat în cetate i a s$us ar3ie$isco$ului i mai-marilor cetăii toate $e r'nd cum s-aînt'm$lat i cum acum tru$ul %ericitei zace $e $ăm'nt* i că este cinstit de Dumnezeu cstrălucire cerească. ,ceasta auzind ar3ie$isco$ul îm$reună cu cei mai mari ai cetăii i cu $o$oau alergat cu %ăclii i cu tăm'ie i cu rugăciuni* i &ăz'nd s%'ntul tru$ strălucind cu acedumnezeiască lumină* s-au minunat cu toii i au lăudat $e Dumnezeul minunilor* are i acumîn &remurile noastre cele mai de $e urmă* $reamărete $e robii Săi* care îm$linesc cu %a$s%intele /ui $orunci.

,$oi &r'nd să ridice s%'ntul ei tru$* du$ă $orunca ar3ie$isco$ului i să-l ducă în cetat

nicidecum n-au $utut* nici c3iar să-l mite din loc. Deci* mai mult s-au s$ăim'ntat. 9i cu mult



e&la&ie au înce$ut a se ruga lui Dumnezeu i S%intei 4ilo%teia* dar nici aa nu au $utut s-o ridică &r'nd Dumnezeu să $reamărească cu minune $e roaba Sa* a îngreuiat ca o $iatră tru$ul ei.

(poi, înţele"ând că nu voieşte să fie dusă au început a-i poeni ca unei fiinţe vii ţările, ănăstiril!isericile de peste Dunăre şi cele de această parte de Dunăre şi nicăieri n-a voit. Dar cum a $omende ;iserica Domnească cea din 'rgul ,rgeului* îndată s-a uurat mai mult dec't greutatea ce%irească i îneleg'nd toi că acolo este &oia lui Dumnezeu i a s%intei a merge* îndată a întiincu scrisoare $e adu !odă* cel $oreclit Negru (de care i biserica este zidită) de toate cele des$s%'ntă.

,cesta cum a %ost întiinat* %iind binecredincios i r'&nitor a-i îm$odobi ara i $o$orul său codoare de mult $re ca acestea* îndată cu mult alai* cu %ăclii i cu tăm'ieri* cu multă e&la&merg'nd la Dunăre* a adus s%intele ei moate în <ara om'nească i le-a aezat în ;iseriDomnească* cea zidită de el în oraul ,rge. ,colo au stat s%intele ei moate $'nă la zidir>ănăstirii urtea de ,rge* de către Neagoe ;asarab.

,ici au %ost trecute s%intele moate. ar acum se a%lă aezate în ?araclisul >ănăstirii urtea ,rge. 9i acolo %iind* dă tămăduiri de tot %elul de boli celor ce aleargă cu credină la s%intele moate.



iaţa şi neoinţele Sfintei Muceniţe Filofteia de la Curtea de Argeş

2n sal!a de ăr"ăritare a nuelor sfinţilor din fiecare 0i, la K dece!rie, se face poenirea SfintMuceniţe Filofteia - Fecioara.

,ceastă %rumoasă st'l$are aducătoare de roduri &rednice de îm$ărăia cerurilor s-a născut $e 15E+ în marea cetate a 'rno&ei , capitala îpărăţiei roânilor şi !ul"arilor, din sudul Dunăr#ărinţii sfintei erau creştini şi se ocupau cu a"ricultura.



Maa fecioarei, de nea vala', fire evlavioasă şi teătoare de Dune0eu, ura pilda sfintelfeei, ca1 ?ilia - aa Sfântului )asile cel Mare3 (ntu0a - aa Sfântului Ioan Lură de (uMonica - aa Fericitului (u"ustin şi altele. Mer"ea adesea la sfintele slu7!e !isericeşti, ascultâncu luare ainte dune0eieştile Scripturi, străduindu-se să fie îplinitoare a lor. /u"ăciunile făcucu ultă căldură sufletească şi posturile ţinute cu ultă "ri7ă erau podoa!ele ei du'ovniceşti. #lân"ă !una c'ivernisire a "ospodăriei nu uita să-şi pă0ească de "ânduri tul!urătoare curată căacea lăuntrică a iniii. Milosteniile şi alte fapte !une erau lucrarea ei din fiecare 0i.

&opila Filofteia, trup din trupul aei sale şi fire din firea ei, era nelipsită de lân"ă dânsa !iserică, la ru"ăciune, la postiri, la ilostenii şi la faceri de !ine.

&ând ea a a7uns la vârsta deprinderii învăţăturii creştineşti, a fruuseţii fecioriei, a iu!irii de străişi a altor virtuţi, care fac pe o plăcut lui Dune0eu, aa ei scupă s-a utat la cele cereşlăsând-o în "ri7a tatălui. /ăânând orfană de aă, fetiţa s-a arătat un păânt !o"at în rodiri fapte !une. ?a nu s-a dedat la pier0ătoare cântece lueşti, nici la iu!irea 'ainelor scupe, niciîpodo!irea părului, fapte care oleşesc sufletul. :rând învăţătura Sfântului (postol #etru, căuta să îpodo!ească omul cel tainic al inimii* întru nestricăcioasa $odoabă a du3ului bl'nd

linitit* care este de mare $re înaintea lui DumnezeuE BI #etru N, N-C.După pilda aei sale, tânăra fecioară se îndeletnicea îndeose!i cu lucrarea ilosteniei, ştiind Mântuitorul Iisus 4ristos nu nuai că fericeşte pe cei darnici, dar Se şi face una cu cei suferin0Sădind în inima ei această $oruncă* buna 4ilo%teia nu mai trăia $entru ea* ci $entru mirele eisus 8ristos* du$ă cum o arată i numele: iubitoare de DumnezeuE. 4ainele ei încăl0etrupurile săracilor şi 'rana ei îndestula pe cei flăân0i. 8oate acestea le săvârşea fericita în taină, foarte se teea de slava oaenilor, care pierde toate ostenelile făcătorului de !ine. De aceea Mântuitorul 0ice1 Deci* c'nd %aci milostenie* nu tr'mbia înaintea ta* cum %ac %ăarnicii sinagogi i $e ulie* ca sa %ie slă&ii de oameni# ade&ărat grăiesc &ouă: i-au luat răs$lata lor.

însă* c'nd %aci milostenie* să nu tie st'nga ta ce %ace drea$ta ta* ca milostenia ta să %ie întascuns i atăl tău* are &ede în ascuns* îi &a răs$lăti ieE BMatei , %-C.

2ndeletnicindu-se cu plu"ăria, tatăl fericitei avea şi el credinţă creştină, dar nelucrătoare. Lri7acestei lui şi deşertăciunile vieţii înă!uşiseră îndenurile evan"'elice, care se ofileau înainte rodire. De aceea, !inefacerile şi ilosteniile fiicei sale le socotea o pa"u!ă, se ânia, adesea o cerşi c'iar o !ătea, în loc să ia ainte la psalistul care 0ice1 ;un este bărbatul care se îndură îm$rumută* îi r'nduiete &orbele sale cu @udecată* că în &eac nu se &a clinti E B#s. $$$, +C.

După ce a trecut la cele veşnice aa fetei, tatăl ei şi-a luat după o vree, o feeie străină vieţuirea creştină, neilostivă şi plină de 0avistie. De aceea ura de oarte pe fericita copilă, deaceasta o a7uta în "ospodărie şi o asculta, însă nu ai ult ca pe Dune0eu. Mer"erea la !isericătinerei i se părea aei vitre"e o pierdere de tip, postirile şi ru"ăciunile ei o porneau spre ânla îndenul celui urâtor de oaeni şi al firii ei pline de răutate. S-a pornit, aşadar, cu ură neîpăcaasupra !unei fecioare, pe care o !ătea, c'inuind-o cu felurite unci, şi căuta, ca o altă Irodiadvree potrivită să învră7!ească şi ai ult pe tată asupra propriei sale fiice, însă nici ispitiridiavoleşti, nici !ătăile părintelui său, nici c'inurile pe care le ră!da de la vitre"a aă n-au putut o oprească de la ilostenii şi de la lucrarea faptelor !une, după cu 0ice proorocul David1 Kaam %ost i nu m-am tulburat să $ăzesc $oruncile aleE B#s. $$, C.



2ntre ultele ascultări pe care i le dăduse aa vitre"ă !unei Filofteia era şi aceea de a duce tatăl'rană la câp. Mer"ând ea cu !ucate în fiecare 0i la ţarina unde lucra acesta, unii oaeni săraştiind-o ilostivă, îi ieşeau înainte, cerându-i cu ultă stăruinţă să-i iluiască. Fericita, vă0ânduatât de lipsiţi, se înduioşa şi, neavând altceva să le dea, le punea înainte din !ucatele pe care le ductatălui său. Făcând în ai ulte 0ile astfel de fapte, părintele său era 'rănit neîndestulător. De aceel îi reproşea0ă soţiei1 - #entru ce nu-i triiţi !ucate îndea7unsAE. Iar feeia i-a răspunînvinovăţind-o pe fată1 - ?u totdeauna ţi-a triis !ucate destule. Dar ştiu eu ce face fiica ta

eleA #oate, după o!iceiul ei, le îparte la săraciE. (u0ind acestea, tatăl copilei a tăcut, punându-şi "ând să o urărească.

Mer"ând într-o 0i la ţarină ca să lucre0e, când s-a apropiat vreea să vină fericita cu 'rao!işnuită, s-a aşe0at la pândă, să vadă ce face fiica lui cu !ucatele. După o!iceiul lor, săracii i-ieşit înainte şi, cu ai ultă sâr"uinţă, i-au cerut să le îpartă din cele ce ducea tatălui ei. =eavânaltceva, aceasta a început să le îpartă âncarea pe care i-o dăduse aa vitre"ă.

Din locul în care se ascunsese* tatăl &edea cum %iica lui miluia din bucatele $e care le ate$ta. loc să se bucure de buna de$rindere i de o %a$tă ca aceasta* $ornit %iind $e %ericită de în&inuiri

mamei &itrege i orbit de ur'torul binelui* el s-a a$rins într-at't de m'nia cea dobitocească* încn-a mai a&ut răbdare i* sco'nd de la br'u barda $e care o $urta de obicei* a aruncat-o asu$ei. ănind-o gra& la $icior* s'ngele a înce$ut să curgă iroaie. 4ericita 4ilo%teia* la &'rsta de 1ani* d'ndu-i în m'inile lui Dumnezeu %eciorescul ei su%let* a adormit $entru &iaa cea &enică.seninătate a luinat atunci faţa ei în"erească, după cuvântul proorocului1 nu te teme de ocaoamenilor i de bat@ocura lor să nu te în%ricoezi E BIsaia +$, KC.

=evrednicul ei tată a fost cuprins pe loc de spaiă şi cutreur. ?l se făcuse uci"aşul fiicei sale care o vedea acu strălucind de ărirea lui Dune0eu care se revărsase asupra ei. )enindu-şi întpărintească ilă, s-a "ândit să o ridice spre a o înorânta în od o!işnuit. Dar Dune0e

preaărind-o cu darul facerii de inuni, a în"reuiat trupul ei cel tânăr şi fecioresc ca pe o stâncă piatră şi nieni n-a putut să o ridice. =eduerindu-se de cele întâplate, âniosul uci"aş a aler"în cetate la ar'iepiscop, unde a istorisit toată întâplarea şi cu trupul fecioarei se află pe păâproslăvit de Dune0eu cu cerească luină.

(cesta, îpreună cu ai arii cetăţii, cu clerici şi cu ulţie de credincioşi, au venit cu făcliităâie la locul unde se afla sfânta. !ăz'nd tru$ul ei strălucind de o lumină mai $resus de %ire* a$reamărit $e Dumnezeu* are Se arată minunat întru s%inii Săi. Du$ă ce au înălat cu torugăciuni %ierbini către Dumnezeu* au slă&it $e $rea-$lăcuta cerului cu imne ca acesta: !eni

iubitorilor de $raznic* să %ericim $e $reas%'nta %ecioară 4ilo%teia i să-i mărim ne&oinele ce$entru %a$ta bună. ă ea* 4ericita* nu i-a miluit &asul cel de lut* ci cu multe %eluri de bătăi lc3inuit# $ălmuiri i scui$ări a răbdat* $'ndiri i moarte mucenicească de la cel ce a născut-osu%erit E B ineiul pe luna decem!rie, în şapte "ile&C. După îndelun"ată slu7ire, e!rii so!orului voit să ridice sfintele ei oaşte şi să le aşe0e cu cinste în catedrala cetăţii 8ârnovo, dar n-au putut o clintească din loc. (r'iepiscopul şi toţi ceilalţi clerici, spăiântându-se şi ai ult, au făcru"ăciuni cu toată evlavia către Dune0eu, dar oaştele nu se lăsau nicidecu ridicate.

neleg'nd că nu este &oia s%intei să %ie dusă în cetatea aceasta* au înce$ut slu@itorii să enumenumele di%eritelor orae* biserici i mănăstiri din drea$ta i din st'nga Dunării. Dar* minun



c'nd au rostit numele bisericii cu 3ramul S%'ntul Nicolae de la urtea de ,rge* din anoastră* tru$ul s%intei s-a arătat mai uor dec't era %iresc. ntiin'nd i $e &oie&odul adNegru des$re &rerea S%intei >ucenie 4ilo%teia-4ecioara* el a &enit în grabă cu mare e&la&ie Dunăre* încon@urat de &lădici* clerici i nu $uin $o$or dre$tmăritor. &u slavoslovii, cu tăâiericu făclii au fost întâpinate sfintele ei oaşte. >i a mers aa măreu alai $rin t'rguri i sate* zii no$i de-a r'ndul. 9i $e unde trecea* bolile celor ce o $rimeau cu credină se tămăduiau. 9duc'nd-o* au aezat-o în B;iserica DomneascăC* din &ec3ea cetate a ,rgeului E.

2n anul $+$K, donitorul =ea"oe asara! ctitoreşte ânăstirea &urtea de (r"eş, unde se uşi oaştele Sfintei, răânând acolo până astă0i, ca loc de pelerina7 şi de înc'inare. (stfel, #fintemoaşte ale Sfintei Muceniţe Filofteia.Fecioara au deenit "entru ţara noa#tră o binecuântaa lui Dumnezeu, iar "entru "o"orul român, izor ne#ecat de binefaceri, de 3 eacuri ocrotind Curtea de Argeş şi "e credincioşii ortodocşi$

Multe locaşuri ăreţe s-au ridicat întru poenirea Sfintei Muceniţe. Icoana ei se află la loc de cinsîn casele creştinilor. =enuărate dreptcredincioase îi poartă nuele. De aceea, ea a devenit i0vtăăduitor de ulte suferinţe, celor lipsiţi, a7utătoare, celor întristaţi, ân"âietoare către Don

Iisus 4ristos - tuturor i7locitoare B ndrumătorul pastoral al #isericii 5rtodo6e 7omâne, $ol& #ucureşti, 1891, p& :;:C.

< =/erasim , 3piscopul 7âmnicului şi al .rgeşul

Sursa: ?atriar3ia ;isericii rtodoIe om'ne* S%ini rom'ni i a$ărători ai /egii strămoeG..;.>.;...* ;ucureti* 1207* $. 501-50* S%'nta >uceniă 4ilo%teia Bde la ,rgeC.



Sfinţi români . Sfinţi români din #ec$ /II./III . Sfânta Muceniţă Filoteia de la Curtea deArgeş

,ceastă s%'ntă %ecioară i mieluea iubită a lui 8ristos era de neam rom'no-bulgar* născ'ndu-$e la înce$utul secolului L (circa 15E+)* în oraul 'rno&o* &ec3ea ca$itală a ;ulgariei. 8asău era lucrător de păânt, iar aa sa, de ori"ine vala'ă, era casnică.

După ce dădu fiicei sale o aleasă creştere du'ovnicească şi o le"ă cu inia de dra"ostea lui 4ristoaa se ută la viaţa veşnică, lăsând copila orfană în "ri7a tatălui ei. (poi el, recăsătorindu-selăsat pe fericita Filoteia în "ri7a aei vitre"e. Dar, ca de o!icei, copila era adeseori asupripedepsită şi c'iar pârâtă la tatăl ei, pe otiv că n-o ascultă, ci er"e prea des la !iserică şi risipeşte averea casei, dând-o ilostenie la copiii orfani şi săraci. #entru aceasta era certată de taei.

2nsă fecioara Filoteia nu se tul!ura, nici nu punea la iniă aceste ispite ce i le făcea satana prinvidia aei vitre"e, pentru a o îndepărta de la faptele cele !une, pe care le învăţase de la !una aă. &i dipotrivă, $e măsură ce cretea* 4iloteia mergea continuu la slu@bele biseric



îm$ărea 3ainele ei bune i m'ncarea la co$iii săraci care îi ieeau în cale* iar acasă se ruga $ostea mereu. ăci trei erau %a$tele ei bune care o încununau: rugăciunea* %ecioria milostenia.'nd a&ea numai 15 ani* a bine&oit Dumnezeu s-o în&rednicească $e %ericita 4iloteia de cununmuceniciei i de bucuria îm$ărăiei cereti* într-un c3i$ ca acesta.

4iind toamnă i tatăl ei lucr'nd la c'm$* 4iloteia era trimisă zilnic de mama &itregă să-i ducă d

m'ncare $e ogor. Dar %ericita obinuia să îm$artă c'te $uin din m'ncare la co$iii săraci* careieeau în cale. bser&'nd tatăl ei că m'ncarea nu-i a@unge* i-a certat %emeia $entru aceasta* iaea i-a zis:- ntreabă $e %iica ta ce %ace cu m'ncarea* că eu îi trimit m'ncare destulă la c'm$=,tunci* ticălosul tată* m'niindu-se $e %ericita 4iloteia* i-a $us în minte s-o $'ndească $e cale să a%le ce %ace cu m'ncarea de nu-i a@unge. ntr-o zi* la amiază* $e c'nd el o $'ndea dintr-udesi* a &ăzut $e 4iloteia cum îm$arte m'ncarea la co$iii săraci care îi ieeau înainte. ,tunc$ornindu-se cu m'nie de %iară* din îndemnul dia&olului* a aruncat cu barda ce o $urta la br'asu$ra S%intei 4iloteia i* tăind-o la $icior* în $uină &reme* din cauza rănii* %ericita i-a dsu%letul în m'inile $readulcelui ei mire* isus 8ristos. ,st%el* tatăl ei du$ă tru$ a de&en

$rigonitorul i ucigaul ei $entru credină* du$ă cu&'ntul G&ang3eliei* care zice: J 9i &a da %ra$e %rate la moarte i tată $e %iuJ BMatei $,%$C.

u$rins de %rică i mustrare* a încercat să ridice de @os s%'ntul ei tru$* dar n-a $utut* căci tru$S%intei 4iloteia* de&enind %ăcător de minuni* se îngreuiase ca o $iatră. ,tunci ne%ericitul tatăalergat la ar3ie$isco$ul 'rno&ei i* mărturisindu-i $ăcatul* i-a s$us toate cele înt'm$lat,r3ie$isco$ul cu tot clerul i mulime de $o$or au ieit a%ară din ora* cu tăm'ie i lum'nări m'ini* să ridice tru$ul cel $roslă&it al S%intei >ucenie 4iloteia i să-l ducă în catedrala dcetate. Dar cu r'nduială di&ină* tru$ul ei nu se lăsa nicidecum ridicat de la $ăm'nt.

)ă0ând că nu este voia Sfintei Filoteia să răână în patria ei, ar'iepiscopul cu slu7itorii săi au făculte ru"ăciuni către Dune0eu şi către uceniţă, nuind nueroase ănăstiri, !iserici catedrale din sudul şi nordul Dunării, să vadă unde anue doreşte să răână sfintele ei oaşte. Dtrupul ei nu se uşura. /a urmă au numit i >ănăstirea urtea de ,rge i* $rin minundumnezeiască* moatele S%intei 4iloteia s-au uurat i au $utut %i ridicate i aezate în sicriu s$rînc3inare.

neleg'nd că S%'nta >uceniă 4iloteia dorete să %ie dusă în <ara om'nească* la >ănăstirurtea de ,rge* ar3ie$isco$ul a scris &oie&odului adu Negru să $rimească acest s%'nt

ne$reuit odor $entru ocrotirea i m'ng'ierea $o$orului rom'n binecredincios. ,st%el* cleric'rno&ei au însoit în $rocesiune s%intele moate $'nă la Dunăre* iar de aici le-au înt'm$inclericii* mona3ii i credincioii rom'ni în %runte cu mitro$olitul i domnul ării i le-au dus calai domnesc la >ănăstirea urtea de ,rge* unde le-au aezat în biserică.,a au a@uns moateS%intei >ucenie 4iloteia în ara noastră.

?le se !ucură de are cinste în iserica rtodoxă /oână, alături de ale celorlalţi sfinţi care aoaşte pe păânt roânesc. Dar ai ales în 7udeţele (r"eş, Dâ!oviţa şi #ra'ova, Sfânta Filoteeste cinstită în od deose!it cu pelerina7e locale la oaştele ei şi cu ru"ăciuni pentru cei !olnav

dintre care ulţi capătă sănătate şi a7utor. &el ai are pelerina7 la oaştele Sfintei Filoteia se fac





*r$ *rof$ Dr$ Mircea *ăcurariu . Sfânta Muceniţă Filofteia

2n calendarul sfinţeniei creştine, la K dece!rie, este poenită Sfânta Muceniţă Filofteia, ale căroaşte se "ăsesc de şapte veacuri la &urtea de (r"eş. După anuite ştiri privitoare la viaţa ei, aflăcă s-a născut pe la începutul veacului al XIII-lea în oraşul 8ârnovo, care pe atunci era capitaiperiului roâno-!ul"arG înteeiat şi condus o vree de fraţii #etru şi (san, roâni de neas-a dat din botez numele 4ilo%teia* care în grecete înseamnă Biubitoarea de DumnezeuJ* luc$e care îl &a do&edi cu %a$ta în cursul scurtei sale &iei $ăm'nteti. Se spune că şi aa viitoarsfinte era roâncă de nea din sudul Dunării şi o feeie foarte evlavioasă. De la ea a de$ri$runca 4ilo%teia dragostea de Dumnezeu i de a$roa$ele* %a$tele de milostenie* rugăciunile

$ostul i alte &irtui care trebuie să îm$odobească su%letul unui ade&ărat cretin. Fiind copilă încDune0eu a c'eat la Sine pe vrednica sa aă, răânând astfel orfană. &u încredere Dune0eu, a răas în casa părintească, respectând toate cele ce învăţase de la aa ei, trăind ult pentru 4ristos şi pentru cei aflaţi în suferinţă.

Dar după o vree, tatăl ei s-a recăsătorit, luându-şi o feeie cu o viaţă cu totul diferită de ceapriei sale soţii. ?ra firesc atunci ca aceasta feeie să n-o iu!ească pe Filofteia, o!isnuită ru"ăciunea, cu postul şi cu ila faţă de aproapele. Drept aceea, s-a pornit cu ultă ură îpotrivacesteia, ai ales când se ducea la !iserică sau când se ru"a şi făcea fapte de ilostenie. 2n acela

tip, căuta să întărâte şi pe tatăl !lândei copile îpotriva ei. Dar toate vor!ele de ocară, !ătăile



uncile la care o punea tatăl şi ai ales aa ei vitre"ă, n-au putut s-o a!ată de la virtuţile careîpodo!eau sufetul, ai ales de la faptele ilosteniei.

n inima ei se înti$ăriseră cu&intele >'ntuitorului: B4ericii cei milosti&i* că aceia se &or milu(atei 9, ;), dar mai ales cu&intele $e care le &a s$une Gl la drea$ta @udecată: B!enibinecu&'ntaii atălui >eu i motenii m$ărăia cea $regătită &ouă de la întemeierea lumăci %lăm'nd am %ost i >i-ai dat să măn'nc* însetat am %ost i >i-ai dat să beau* străin am %oi >-ai $rimit* gol am %ost i >-ai îmbrăcat* bolna& am %ost i >-ai cercetat* în temniă am %oi ai &enit la >ineJ (atei 29, :>-:?)&

2ntre altele, de ulte ori, când ducea âncare tatălui ei la câp, o parte din ea o dădea unor oaesăraci. ntr-una din zile* $e cand a&ea 15 ani* tatăl a urmărit-o ca să &adă ce %ace cu m'ncarea $care trebuia să i-o aducă la c'm$. ncredin'ndu-se că o dădea celor li$sii* s-a în%uriat at't dtare* înc't a scos securea $e care o $urta la br'u i a aruncat-o asu$ra %etei. , rănit-o gra& la u$icior* înc't du$ă $uină &reme i-a dat su%letul în m'na Ziditorului a toată %ă$tura.

Ne&rednicul tată* îns$ăim'ntat de uciderea $ro$riei sale co$ile* a încercat să-i ridice tru$ul s$

a-l înmorm'nta. Dar Dumnezeu a îngreuiat în aa %el cinstitul ei tru$* înc't nici tatăl uciga* niali oameni n-au $utut să-l ridice. ngrozit* a alergat la ar3ie$isco$ul cetăii 'rno&o* istorisindi toate cele înt'm$late. ,cesta* îm$reună cu mai marii cetăii* cu $reoi* călugări i mulime dcredincioi* s-au îndre$tat s$re locul în care se a%lă tru$ul neînsu%leit al tinerei 4ilo%teia. oi au încredinat că erau în %aa unei minuni dumnezeieti. erar3ii i $reoii a%lai acolo* asă&'rit slu@ba $ro3odirii ei* du$ă care au încercat să-i ridice cinstitul tru$* s$re a-l duce catedrala ar3ie$isco$ală din 'rno&o. Nici de data aceasta cinstitul ei tru$ n-a $utut %i ridica,u îneles că 4ilo%teia $utea %i socotită acum ca o ade&ărată muceniă a lui 8ristos i că ea însănu &oia să %ie dusă în cetatea 'rno&o.

Sinaxarul ei arată că sfinţii slu7itori au început să spună nuele unor oraşe, !iserici şi ănăstiri ddreapta şi stân"a Dunării, spre a vedea dacă nu se uşurea0ă trupul sfintei la rostirea vreunuia din e'nd s-a rostit numele oraului urtea de ,rge* deodată tru$ul s-a uurat i a $utut să %ridicat.

, %ost întiinat de îndată domnitorul rom'n de la ,rge de dorina S%intei 4ilo%teia* ca cinstitei tru$ sa %ie adus în ara sa. , %ost înt'm$inat la Dunăre de domnitor* ierar3i* $reoi* călugări credincioi* cu rugăciuni* c'ntări du3o&niceti* lum'nări i tăm'ie. Sicriul cu tru$ul ei a %ost dua$oi la urtea de ,rge.

.de$ărul este că moaştele ei au rămas la ârno$o şi au fost aduse în 0ara 7omânească numai dupanul 1:8:, când ţaratul !ulgar de la ârno$o a fost ocupat de turci& Se pare că de aici au fost duspentru scurt timp la @idin, pro!a!il până în 1:8?& Pentru a nu fi profanate, au fost oferidomnitorului ircea cel #ătrân (1:A?-1>1A), care le-a aşe"at în #iserica Sfântul +icol(domnească) din Curtea de .rgeş, pe atunci catedrală mitropolitană, ctitorie a domnitorilo#asara! I ntemeietorul şi +icolae .le6andru, fiul său&

oaştele Sfintei au rămas acolo până în 1A8:, când B datorită stării de degradare în care a a4u!iserica B au fost mutate în #iserica Sfantul =/eorg/e, apoi în #iserica .dormirea aic

%omnului-5lari, din aceeaşi localitate& n timpul primului ră"!oi mondial, când o !ună parte d



ţară era ocupată de trupe străine B au fost duse în paraclisul mănăstirii .ntim din #ucureşti& %upînc/eierea ră"!oiului au fost readuse la Curtea de .rgeş, dar de data aceasta în măreaţa !isericctitorită de +eagoe @odă #asara!& %in 18>8 au fost mutate în paraclisul din încinta acest!iserici, unde se găsesc şi a"i&

2n felul acesta, Sfânta Filofteia a devenit o adevărată ocrotitoare a ;ării /oâneşti. Moaştele ei suvenerate atât de credincioşii din partea locului cât şi de alţi creştini, din alte 0one ale ţării, care îndreaptă paşii spre pria capitală a ;ării /oâneşti. 2n ai ulte rânduri s-au făcut procesiuni ţară cu sfintele ei oaşte, ai ales în vree de secetă. De la aducerea oaştelor sale în ţară şi pâna0i, în nueroase !iserici s-au 0u"răvit fie c'ipul ei, fie scene din viaţa ei Bca în !isericiDo!roteasa şi Sfântul L'eor"'e din ucureşti, Sfânta Filofteia şi Sfânta )ineri din #loieş(dorirea Maicii Donului din Mi0il şi alteleC. Icoane cu c'ipul său îpodo!esc casecredincioşilor. :nii părinţi dau nuele Filofteia fiicelor lor la !ote0, iar unele credincioase care iîn"erescul c'ip al călu"ăriei, de aseenea poartă acest nue. ?omenirea ei cu laudă se %ace %iecare an în ziua de 7 decembrie. , %ost aleasă această zi ca dată de $raznuire* îndată du$ă ziuS%'ntului Nicolae* întrucat moatele ei au stat secole în ir în biserica domnească din urtea d,rge* care are 3ramul S%'ntului Nicolae* deci la + decembrie.

)iaţa Sfintei Filofteia este trecută în Mineiul pe dece!rie şi în )ieţile de sfinţi pe această luntipărite la noi în ţară, iar însenările de călătorie ale unor străini care au trecut prin &urtea de (r"enţionea0ă pre0enţa oaştelor ei în acest oraş, precu şi cinstirea de care se !ucură din partcredincioşilor roâni.

/a 50 %ebruarie 12E* S%'ntul Sinod al ;isericii noastre a 3otăr't generalizarea cultului uns%ini ale căror moate se găsesc în ara noastra* între care i S%'nta 4ilo%teia de la ,rge. Slu7specială înc'inată acestei "enerali0ări a avut loc în ocoto!rie $*++, la &urtea de (r"eş, în pre0enpatriar'ului @ustinian Marina şi a nueroşi ierar'i roâni şi străini, invitaţi acolo, precu şi

nueroşi clerici şi credincioşi. Să cinsti şi noi prin cântări du'ovniceşti pe această sfânocrotitoare a ;ării /oâneşti, 0icând1 /ăudăm ne&oinele tale* 4ilo%teie %ecioară* cinstim $atimimărim îndelungă-răbdarea ta* %ericim s%'ntul tău s%arit* c'ntăm bărbăia ta cea neîn&insă ce sarătat în tru$ul tău cel tinerel i crud i $ri&ind toate ostenelile &ieii tale care te-au $reamărit $$ăm'nt i în cer* unde acum locuieti* te rugăm %ă $omenire i de noi* cei ce alergăm la racs%intelor tale moate* ca izbă&indu-ne de toată ne&oia i îm$ărăiei cerurilor %ăc'ndu-ne $ărtasă te lăudăm $e tine* grăind unele ca acestea:;ucură-te* cea din ceruri dăruită rom'nilor#;ucură-te* că acum locuieti la înălime#

;ucură-te* că stai &enic între cetele mărite#;ucură-te* că $rin tine Domnul milă ne trimite#;ucură-te că-i ascultă rugile $entru tot omul#;ucură-te* că eti nouă a@utor întru $rime@dii#;ucură-te* că $e tine te a&em st'l$ al năde@dii#;ucură-te* 4ilo%teie* %ecioară $realăudată=C

(%in .catistul Sfintei ilofteia, icosul 12



Sfânta Muceniţă Filofteia de la Curtea de Argeş 1 Sfinte Moaşte



Moaştele Sfintei se află la1 iserica #araclisului Mănăstirii &urtea de (r"eş, situată în oraşul &urtde (r"eş la cca. N O =) de la #iteşti.





#ărticele din Moaştele Sfintei se află la1 ănăstirea 7ecea, comuna %um!ră$eni, 4udeţul @rancea, la 21 m S@ de ocşani şi la 1;

nord de 7âmnicu Sărat* ănăstirea Săraca, este aşe"ată în plină câmpie !ănăţeană, în localitatea Demlacul

comuna =ătaia, la ?; m sud de imişoara, pe drumul care leagă cele două localităţi&

S%'nta >uceniă 4iloteia de la >ănăstirea urtea de ,rge(sec. L-L) - Scurt istoric

Sfânta Muceniţă Filoteia s-a născut în cetatea 8ârnovo, din părinţi sipli şi neînvăţaţi. /ăânânorfană de aă din fra"edă copilărie, tânăra fecioară se îndeletnicea cu lucrarea faptelor !une, acu o învăţase aa ei. Gra neli$sită de la biserică* tăcută i %oarte iubitoare de săraci i 8ristos* acestea %iind bunătăile du3o&niceti care îm$odobeau su%letul ei. (poi, ulte pătiide la aa sa vitre"ă, nevinovata fecioară a ră!dat toate pentru Dune0eu. cară, !ătăi şi tot felde năpăstuiri.

dată* $e c'nd ducea m'ncare tatălui său la $lug* %ecioara 4iloteia* %iind %oarte iubitoare iubită de săraci* a înce$ut a îm$ări din m'ncare co$iilor %lăm'nzi care îi ieeau în cale. Decurmărind-o tatăl său i &ăz'nd milostenia ei* s-a $ornit cu m'nie dobitocească îm$otri&a s%int%ecioare i a aruncat cu barda $lugărească asu$ra ei* rănind-o tare la $icior. n ceasul acela* cr'nduiala lui Dumnezeu* S%'nta >uceniă 4iloteia i-a dat su%letul în m'inile Domnului* %iind

&'rstă doar de 15 ani. Deci încerc'nd ucigaul tată să ridice tru$ul s%intei* n-a $utut* că tru$ul se lăsa %oarte greu. ,tunci a anunat $e mitro$olitul din cetatea 'rno&o* care a ieit înaintemuceniei cu tot clerul i cu %ăclii a$rinse.

neleg'nd că &oia S%intei >ucenie 4iloteia este să %ie dusă în altă $arte* au înce$ut a numi toamănăstirile i bisericile de $e $ăm'ntul ;ulgariei* unde anume ar &oi să %ie dusă. Dar tru$s%intei nu se lăsa micat din loc. ,$oi au înce$ut a numi bisericile din <ara om'nească. 9i c'nau a@uns la biserica domnească din urtea de ,rge* îndată tru$ul s%intei s-a uurat mai mudec't era du$ă %ire. ,tunci au cunoscut toi că acolo este &oia S%intei >ucenie 4iloteia să %

dusă.



Deci* tăm'ind tru$ul s%intei* care strălucea de oarecare lumină dumnezeiască* l-au ridicat i l-ainut în biserica mare din 'rno&o $'nă au anunat $e domnul <ării om'neti* adu Negrcum că S%'nta >uceniă 4iloteia dorete să meargă în $ăm'ntul rom'nesc.

,uzind de aceasta* &oie&odul adu a ieit îndată cu tot clerul* cu boieri i mulime de $o$or Dunăre de au $rimit acest s%'nt odor i l-au dus în biserica domnească din oraul urtea ,rge. ,ici au stat nestrămutate $'nă în ziua de astăzi* %ăc'nd nenumărate minuni de tămăduia tot %elul de boli i dureri omeneti.



>oatele S%intei >ucenie 4iloteia au %ost $roslă&ite de Dumnezeu cu darul ne$utrezirii i %acerii de minuni. ?le s-au pus în racla de ar"int şi au stat sute de ani în fruoasa catedradonească a lui =ea"oe asara! de la &urtea de (r"eş, unde a fost şi ănăstire cu ulţi călu"ăDar în ultiele decenii, 0idindu-se la (r"eş noi clădiri, sfintele sale oaşte au fost utate paraclisul de iarnă, aşa cu se văd şi astă0i.

,ceste s%inte moate constituie încă un odor dumnezeiesc* încă un $rotector al $ăm'ntului

neamului rom'nesc. &ăci, părăsind de !ună voie neaul său, Sfânta Muceniţă Filoteia s-a făc



ru"ătoare şi i7locitoare a isericii /oâneşti şi a între"ii rtodoxii, dorind să răână cu noi şi ve"'e0e peste secole pentru poporul nostru credincios, înaintea tronului #reasfintei 8reii.

Dintre minunile S%intei >ucenie 4iloteia

>oatele S%intei >ucenie 4iloteia sunt încă un iz&or nesecat de tămăduiri miraculoase* încă udoctor %ără de argint al $o$orului i ;isericii om'neti. (seenea celorlalte oaşte din ţa

noastră, oaştele Sfintei Muceniţe Filoteia s-au dovedit de la început a7utătoare în nevcredincioşilor şi vindecătoare de toată !oala şi neputinţa.

&ine poate spune câte feluri de !oli, parali0ii, epilepsii, uflături şi dureri ale trupurilor oeneşti au vindecat aiciA Din oşi-străoşi se păstrea0ă tradiţia ca să vină credincioşii, ai ales cei dpărţile (r"eşului şi Muşcelului, la oaştele Sfintei Filoteia, ori de câte ori se siţeau !olnavi, lovde "rele suferinţe, aeninţaţi de prie7dii şi de oarte. >i, după râvna şi credinţa lor, cei ai ucăpătau sănătate prin inune, uşurare de dureri şi ân"âiere sufletească.

Mai ales cei !olnavi de epilepsie şi de !oli interne, "reu de tăăduit sau nevindeca!ile, aler"au

oaştele sfintei uceniţe, se ru"au cu credinţă, treceau pe su! sfânta raclă, li se făcea Sfântul Masşi se întorceau acasă uşuraţi sau cu totul vindecaţi. Mare păcat că niciuna din vindecările acestiraculoase făcute la oaştele Sfintei Muceniţe Filoteia nu s-au scris. Fiecare s-a !ucurat când svindecat, când a "ăsit un aseenea doctor inunat, dar toţi au uitat să ărturisească aceste inuprin scris şi viu "rai, "eneraţiilor viitoare, spre lauda lui Dune0eu şi a Sfintei Muceniţe Filoteia.

,stăzi* ca i altădată* aleargă credincioii la aceste s%inte moate i ca$ătă multă m'ng'iere uurare de su%erinele tru$eti i su%leteti* $rin 3arul S%'ntului Du3.





urtea de ,rge - >ănăstirea urtea de ,rge în $ar%um de magnolii=

urtea de ,rge - ca$ela-$araclis unde sunt moatele S%. 4ilo%teia* %lancată de magnolii roz *redici şi editoriale



Predica Părintelui Sofan Boghiu (Mănăstirea Antim) la Sântul Ierarh Nicolae ş

Sânta Muceniţă ilotea



GFraţi creştini, ne întâlni astă0i şi âine în poenirea cea de peste ani a celor două făptudune0eieşti, Sfântul Ierar' =iculae şi Sfânta Muceniţă Filofteia. Diferenţa de tip şi de loc esare între aceşti sfinţi ai lui Dune0eu, pentru că Sfântul =icolae trăieşte pe la trei sute patru0eci, atunci îşi înc'eie viaţa păântească, iar Sfânta Filofteia pe la o ie trei sute trei0etrei0eci şi cinci, patru0eci. Deci, o ie de ani distanţă de tip între aceşti doi.

;unul S%'ntul Nicolae era un mare ierar3* un ar3iereu al lui Dumnezeu care a&ea legătudirecte cu îm$ăratul onstantin* Mla $rimul Sinod de la Niceea* un om cu multe relaii

lumea aceasta $ăm'ntească. S%'nta 4ilo%teia* o %etiă* o ărancă săracă* $oate nu tia nici să se iscălească* cu ni $ărini modeti* săraci* $lugari* trăind într-o localitate din ;ulgaria.

Sfântul =icolae, Hdupă cuP s-a vor!it în @iaţa lui, el însuşi făcând inuni în viaţa lui păânteasciar M$e s%'nta 4ilo%teia nimeni n-a cunoscut-o în &iaa ei* dec't în momentul martiriului ei.totuşi, ne întâlni cu aândoi aceşti sfinţi ai lui Dune0eu în aceste 0ile, astă0i şi âine, şi astă0iîn şapte dece!rie.e-i unete $e d'nii i ce-i %ace lăudai i neuitai de memoria lumiiH 4unătatea inimlor$ Sfântul =icolae a fost un o foarte ilostiv, la diensiunile lui şi Sfânta Filofteia de aseene

la sărăcia ei. (ândoi erau plini de 'ar, plini de putere dune0eiească. Dragostea de Dumnezluase legătură cu u&oiul dragostei din inima lor. %e aceea au a4uns de neuitat&



&u Sfântul =icolae, noi ave o socoteală ai personală la ănăstire aici. (dică S%'ntul Nicolae%ost $atronul bisericii de lemn care a %ost c'nd&a $e acest loc unde %ericitul ,ntim &ireanu

căut'nd loc $entru o biserică de $iatră, ne"ăsind în altă parte, a priit acea ofertă a ctitorilor devec'ea ănăstire, vec'ea !isericuţă de len, să facă în locul ei această !iserică de piatră şi, recunoştinţă sau ca plată, să fie socotit şi Sfântul =icolae patronul acestei sfinte ănăstiri - el fiinpatronul !isericuţei din len care a fost înainte aici. 4ericitul ,ntim a %ost de aceeai înelegere cei i a $ăstrat $e S%'ntul Nicolae $atron acestei s%inte biserici. n această icoană cu patru sfincare sunt patronii lui .ntim şi patronii mănăstirii, al doilea e Sfântul +icolae B IcoaEctitoriceascăF din 1;19, păstrată lângă catapeteasma !iserici mănăstirii .ntim, menţionată ctitor în .şe"ământul dat mănăstirii sale .r/im& Sofian #og/iu, Sfântul .ntim I$ireanul ănăstirea uturor Sfinţilor, #ucureşti 2GG9, p&128, 1:9, 198& Su! figura stând în picioare Sfântului +icolae este pictată minunea miluirii fetelor sărace&

62ntâiul este (lexie oul

Dune0eu, al doilea Sfântul =icolae, al treilea Sfântul (nti, patronul lui (nti Ivireanul şi a paSfânta ("ata. 8oţi au le"ături cu această ănăstire şi cu fericitul (nti Ivireanul. Deci Sfânt=icolae are le"ături directe cu această ănăstire3 a0i a fost şi 'raul ănăstirii.Sfântul =icolae, aşa cu ştiţi de fapt - din an în an se repetă ulte lucruri din viaţa lui păânteascdin ilosteniile lui - a făcut ulte lucruri înalte în viaţa lui păântească şi după aceea. SfânFilofteia a făcut nuai după oartea ei ulte lucruri inunateQ şi ulte vindecări.

5a Sfântul =icolae se povesteşte cu detalii şi ca stăruinţă, între inuni, acea %a$tă de milostenielui %ăcută către o %amilie în care erau trei %ete sărace.



atăl lor era dis$us să le lase să-i trăiască &iaa de lume* o &iaă în $ăcate* ca să $oată să-i duc&iaa lor mai de$arte. ,%l'nd S%'ntul Nicolae acest lucru* a %ăcut* aa cum %ăcea el de obicei* ugest care a %ost sal&ator $entru acea %amilie* ca i $entru multe altele. ,dică tii* în tim$ul no$s-a dus cu o $ungă de bani de aur i i-a aruncat $e %ereastră unde tia că dorm acele trei %etDimineaa s-au trezit cu această bogăie neate$tată de nicăieri. n noa$tea următoare a %ăcacelai lucru# tatăl %etelor care a a%lat de acest %a$t* %ără îndoială că a rămas uimit i era dornsă tie cine e acest mare bine%ăcător. , stat la $'ndă i* în noa$tea următoare* c'nd a %ost dnou S%'ntul Nicolae cu darul lui* l-a obser&at. 9i a căzut în genunc3i mulumindu-i* aa cu$utea să mulumească un tată dis$erat în asemenea ocazii* că sal&a cinstea celor trei %ete ale lu(ici 7os, su! icoana Sfântului =icolae, e această inune , acest oent din viaţa lui1 cele trei fe

care dorm aici, Sfântul +icolae la fereastră aruncă !ănuţii& De aceea S%'ntul Nicolae a răm$atronul %etelor sărace i al %etelor care &or să se mărite i nu $ot. #entru că de o!icei în lueacest sc'i! de !unuri păânteşti. Dacă ai 0estre !ună te iau, dacă nu, te lasă şi interesea0ă. ele care se roagă cu ade&ărat la S%'ntul Nicolae au acest răs$uns bine%ăcător de el.

De aseenea, S%'ntul Nicolae tii că este $atronul co$iilor* cu darurile. .cest o!icei este i"$ordintr-o minune a Sfântului +icolae& ,dică* într-o călătorie a S%'ntului Nicolae* a trecut $e la u3an i (O) 3angiul* un om rău* un criminal am $utea s$une* a luat trei co$ii* i-a $rins el de un

i-a $rins* i-a adus i i-a @ung3iat în $i&nia lui ca să %acă m'ncare la călători. S%'ntul Nicolatrec'nd $e acolo a a%lat. , întrebat: BDe ce ai %ăcut %a$ta aceastaHC P BN-am %ăcut-o=C PBoboară cu mine în $i&niă=C , cobor't* bieii co$ii erau @ung3iai* curgea s'ngele din eS%'ntul Nicolae a %ăcut rugăciune* i-a binecu&'ntat i co$iii au săltat &ii. ,ceastă minunerămas de neuitat* din ea s-a născut acest obicei* ca în a@unul S%'ntului Nicolae să $rimeascco$ilaii g3etue sau alte obiecte la măsura* la &'rsta lor: daruri de la S%'ntul Nicolae.



>i alte ulte inuni a făcut Sfântul =icolae în viaţa lui păântească. , luat $arte la sinodul de Niceea, cu ştiţi, priul sinod ecuenic, când s-au făcut priele şapte articole din Cre"ul nost

creştin1 Cred întru Hnul %umne"eu, atăl atotţiitorulE şi celelalte articole. 9i aici era o dis$utcum tii* o dis$ută cu un mare eretic* ,rie* care tăgăduia că isus 8ristos e de aceeai %iină catăl ceresc. (dică spunea acest (rie că a fost cândva un tip, în depărtată veşnicie, când Fiul nera1 Iisus 4ristos, &uvânt al lui Dune0eu, 5o"osul cu spun teolo"ii, n-a fost. r, ?l era &uvân8atălui şi ?van"'elia Sfântului Ioan de la început spune aşa1 /a înce$ut era u&'ntul G, acest Iis4ristos3 la început, şi n-a fost vree când ?l n-a existat. ,ceastă discuie a %ost la sinod i ei S%'ntul S$iridon, pe care îl săr!ători săptăâna cealaltă. ameni care nu erau mari cărturaînsă erau nite oameni $lini de du3ul lui Dumnezeu. >i Sfântul Spiridon a făcut acea inune cărăida1 lu'nd o cărămidă în m'nă* cum tii* a binecu&'ntat-o i a str'ns-o în m'nă. , 'n

%ocul în sus* a curs a$a în @os i a rămas cu lutul în m'nă. 9i a s$us: B,ceastă cărămidă este usingur obiect* însă are în ea trei elemente: %ocul* a$a i lutul. ,a e i S%'nta reime* sunt trei%ormează unaJ* unitatea aceasta a S%intei reimi. >i a convins foarte ult Sfântul Spiridon. S%'ntul Nicolae* c't era de bl'nd i de bun* &ăz'nd încă$ă'narea lui ,rie* i-a tras o $almă sinod care l-a durut $oate mai $uin* însă l-a ruinat %oarte mult , pentru că din râvnă fac şi sfinaseenea "esturi care pentru unii oaeni sunt de scandal. nsăO a %ost necesară această $almacelui b'r%itor de Dumnezeu* ,rie ereticul $e care s%inii ?ărini îl în%ierează cu cu&inte grel$entru că a atacat dumnezeirea 4iului lui Dumnezeu are ne-a m'ntuit $e noi toi.



S%'nta 4ilo%teia, cu ştiţi, a a&ut o &iaă sim$lă. Dacă aţi ascultat acatistul din seara aceasta, acatist e povestită viaţa ei care e foarte siplă. o$ilă crescută %oarte %rumos de mama ei care

în&ăat-o să %ie cuminte* să meargă la biserică* să se roage* să %ie bună* să a@ute $e toi care ane&oie de a@utorul ei. 9i ea* cu su%letul curat* a $rimit tot ce i-a dat buna sa mamă ca în&ăăturăca 3rană de toată &iaa ei. nsăO mama ei bună a murit* lăs'nd-o de t'nără or%ană. 8atăl ei srecăsătorit, luând o altă feeie. 9i acea %emeie* soia tatălui S%intei 4ilo%teia* se $urta %oarte răcu această co$ilă. 9i adeseori o bătea* mai ales atunci c'nd o simea că risi$ete a&utul %amililor. ă aa se socotete* a %ace milostenie însemnează a risi$i=

0ine pentru tine, să mănânci până crapiJ >i fără îndoială, era foarte supărată că dădea câte cevaşa, din puţinul care îl aveau şi ei. >i erau discuţii în failie, că tatăl său, un plu"ar, er"ea la câ

şi nu-i a7un"ea âncarea şi soţia lui îi spunea1 trimit mâncare, îţi trimit câtă ştiu că ţi-e de folos2nsă el spunea că nu-i a7un"e şi atunci, într-o bună zi* s-a $us la $'ndă tatăl S%intei 4ilo%teia ibăgat de seamă că atunci c'nd MS%'nta &enea cu m'ncarea la c'm$* la tatăl său* a dat ce&a dm'ncare i unor necă@ii $e drumul ei. atăl său a &ăzut* s-a con&ins că soia îi trimite m'ncade a@uns* însă risi$ete 4ilo%teia i $lin de m'nie a aruncat cu barda în ea* a rănit-o în amăsură* tăind-o la $icior* înc't a căzut moartă $e loc. 8aică-său s-a uiit de această criă, irevenit siţăântul de tată şi fără îndoială i-a părut rău, dar era prea târ0iu. Aşa cum facem şi nnişte "ro#tii, ignim "e cinea, #"unem un cuânt greu #au facem un rău, du"ă aceea ne "arău$ Dar rana ai făcut.o, foarte greu #ă o indeci$ S-a întâplat aşa şi la acest tată al SfinFilofteia. S-a apropiat de ea, însă o luină foarte puternică a apărut învăluind trupul ei, în tip



sân"ele cur"ea. , încercat s-o mite de acolo* s-o aducă unde era el* unde lucra* unde erau $lugi carul* însă n-a $utut-o ridica. Gra %oarte grea* i era micuă= 9i atunci* s$eriat* s-a dus 'rno&o - de acolo era Q i a &estit $e ar3ie$isco$ul i $e cei care erau acolo* s$un'ndu-le %a$lui* în $rimul r'nd* căindu-se că a %ost ucigaul $ro$riei sale %iice (O)

M?entru aezarea moatelor s-au $omenit multe nume de mănăstiri i c'nd a a@uns $omenir$'nă la urtea de ,rge* s-a %ăcut mai uoară dec't era* dec't $utea să %ie un asemenea tru$.

i-au dat seama că acesta era un răs$uns - acolo &rea să meargă. >i !ineînţeles, au ridicat-o cinste de la catedrala din 8ârnovo, au pro'odit, au cântat cântări cu se cântă în aseenîpre7urări fericite, şi a fost adusă la &urtea de (r"eş.

>i era /adu )odă, /adu =e"ru, care e ctitorul !isericii doneşti de la &urtea de (r"eşQ au făccorespondenţa între cele două ţări, au adus-o până la Dunăre, la Dunăre a ieşit donul îpreună sfatul ţării şi cu itropolitul de atunci, cu toţi preoţii şi călu"ării care erau pe vreea aceea, a fostpriire nespus de ăreaţă. 9i au adus-o în c'ntării $'nă la urtea de ,rge. 9i acolo a stat întrraclă %rumoasă în biserica S%'ntul Nicolae domnesc* în $artea de nord. >i acolo dacă vă duceţi,!iserica donească din &urtea de (r"eş, să vă uitaţi pe stâlpul care er"e către altar R stâlpii

acolo patru suprafeţe pictate toate R pe un stâlp de către altar este viaţa Sfintei Filofteia, 0u"răvacolo BQC. să vedeţi pe taică-său arând, o vedeţi pe Sfântă venind cu âncare, vedeţi oentcând aruncă cu !arda, şi o vedeţi încon7urată de so!orul acesta de clerici aducând-o la &urtea (r"eş şi instalând-o în acea !iserică fruoasă de la curtea donească.

%upă aceea, mai târ"iu, când +eagoe #asara! construieşte !iserica [mănăstirii' de acolo, [a"catedrala de la Curtea de .rgeş, !iserică frumoasă cu turle răsucite, ea a fost adusă acolo

aşe"ată în !iserica [lui +eagoe' de la Curtea de .rgeş&

După aceea şi în tipul de acu, S%'nta 4ilo%teia se a%lă în $araclisul mănăstirii urtea de ,rgeîn $artea de răsărit a mănăstirii şi acolo e mereu cinstită, mereu $i"itată de foarte multă lume îndeose!i de lume necă4ită& Di pe cărările acestea către Sfânta ilofteia merge multă lume necă4işi mulţi se întorc foarte !ucuroşi înapoi, primind un dar de la ea, de la Sfânta ilofteia, dar dmângâieri du/o$niceşti&

>i în înc'eiere am să $ă spun o întâmplare [care' a a$ut loc aici, în această mănăstire, în timpră"!oiului, primului ră"!oi mondial& >tiţi că la un oent dat, ţara noastră era ocupată - Munteni



de neţi. 9i ;ucuretiul era sub stă$'nire străină* conducerea noastră era în >oldo&a. bisericile erau înc3ise. S%'nta 4ilo%teia era mutată de la ,rge aici* în această biserică M>ănăstirii ,ntim* n.n.. Nu tia nimeni însă că este aici* $entru că $e &remea aceea mănăstire,ntim era metocul mănăstirii urtea de ,rge$ Metoc, adică &urtea de (r"eş avea o casă şi!iserică în ucureşti, şi aici era ca şi casa ei. (cesta era etocul ănăstirii &urtea de (r"eş. S%'n4ilo%teia era aici* însă $ăstrată în taină.

biată mamă care a&ea $atru co$ii $e %ront* se ruga lui Dumnezeu* >aicii S%inte i S%inilor lDumnezeu ca să-i ocrotească co$iii* să &ină sănătoi acasă de $e %ront. ntr-o noa$te* du$rugăciune îndelungă* a ai$it i a &ăzut interiorul bisericii mănăstirii ,ntim* cum era atunci* i $S%'nta 4ilo%teia. , &ăzut-o st'nd deasu$ra raclei ei* &ie i MS%'nta i-a s$us: Bdacă &rei săsal&ezi co$iii* intră aici* %ă o slu@bă aici* la racla moatelor meleJ.

S-a trezit imediat* a doua zi a &enit aici i Mbiserica era înc3isă* încuiată. nt'lnete $reotul iroagă să-i dea &oie să &ină la S%'nta 4ilo%teia. Gl a s$us: Bnu e* nu e S%'nta 4ilo%teia aici=CB?ărinte= ,m &ăzut toată această curteJ* aa cum era curtea aici* Bi interiorul bisericii. ,i$ărinte* $rid&orul* ua asta am &ăzut-o. !reau să intru înăuntru* tiu în care $arte e S%'n

4ilo%teia=C !ăz'nd $reotul că nu se $oate tăinui acest ade&ăr* i-a desc3is. ntr-ade&ăr* aa ecum

i-a s$us. , &enit* a căzut în genunc3i* a %ăcut un acatist la S%'nta 4ilo%teia* la racla ei* i a $lec

biata %emeie %oarte mulumită i con&insă că %iii ei se &or întoarce sănătoi.9i aa a %ost* toi $atru s-au întors acasă sănătoi* deci Q o minune= Ga* ca recunotină*comandat o icoană* era atunci un $ărinte mona3 Ka&riil* zugra& de icoane. >i i-a spus ea cuvă0ut-o pe Sfânta Filofteia în vedenia ei, şi cu detalii 9 aşa, aşa, aşa î!răcatăQ >i icoana care eacolo, la racla cu sfintele oaşte, icoana Sfintei Filofteia 5 .r/im& Sofian #og/iu, Sfântul .ntI$ireanul&, p&1>:-1>>& .stă"i a fost înlocuită cu icoana celor >G de ucenici&C este după dictaracestei feei. (ceastă ţărăncuţă î!răcată foarte siplu care s-a arătat aşa cu era ea, aşa i sarătat şi acestei fericite ae care, ca recunoştinţă, a poruncit să-i facă icoana. >i a răas de atunîn acest sfânt locaşQ ( fost ai înainte aici, în acest colţ, unde-i sfeşnicul acu - s-a ut



între tip acolo. >i aşa s-a petrecut cu acest sen de dra"oste al Sfintei Filofteia către o aă cas-a ru"at pentru salvarea copiilor săi din ră0!oi.

Fraţi creştini, a aici în ână o carte, un para"raf scurt din Dida3iile fericitului Antim Iireanin care vor!eşte ai pe lar" de Sfântul =icolae, episcopul de la Mira 5ic'iei şi a să vă citeaceastă înc'eiere HînP care sunt nite s%aturi* ce trebuie să %acem ca să $utem merge i noi $e caleaceasta a lui Dumnezeu* $e calea $oruncilor /ui. Să pute şi noi să ne prinde în aceas

ulţie de oaeni î!unătăţiţi care er" către 2părăţia lui Dune0eu. 2nsă a să spun înainte, în le"ătură cu 3$ang/elia citită în seara aceasta, cele "ece fecioare 5Matei %+,$-$%această o!servaţie care se poate constata din citirea Sfintei ?van"'elii, că %ecioarele neînele$te sanebune* cum scrie în G&ang3elie* în momentul c'nd &ine >irele 8ristos i e s%'ritul &ieii* s$omenesc că n-au untdelemn în candele - cele înele$te a&eau untdelemn* au alimentcandelele* le-au a$rins - ele însă constată că nu au untdelemn$ H...P. >i atunci ele cer îpruut la cele care aveau untdelen şi Hacelea leP spun1 nu cum&a să nu ne a@ungă nici nouă* nici &ou>ai bine mergei la cei ce &'nd i &ă cum$ărai E.

e însemnează aceastaH Gn#emnează că fa"ta bună @naintea lui Dumnezeu nu #e "oa@m"rumuta$ ?rebuie #.o faci "er#onal$ ele înele$te au %ăcut %a$te bune în &iaa lor* i-acum$ărat untdelemn* l-au a&ut la îndem'nă atunci c'nd se %ace socoteala $entru %a$tele noastbune. &ele care erau neînţelepte, n-au avut fapte !une H fapte de milă autentică şi care să aduroada %u/ului Sfânt, potri$it tâlcuirii Sfântului Serafim de Saro$ , n.n.P. .u a$ut numai aceas

feciorie trupească, această curăţie, această uscăciune de du/& ?oi să $ăstrezi curăia tru$eascînsă îi trebuie i cealaltă* su%letească. 9i această bunătate din inimă* această ne&ino&ăie această dragoste trebuie să cu$rindă întreaga ta %iină. =-au avut aceste fapte !une, nu le-au putîpruuta, aşa încât în viaţa păântească trebuie să a&em gri@ă cu aceste %a$te bune care ne &desc3ide uile m$ărăiei lui Dumnezeu. 4ără ele nu $utem intra la Dumnezeu. Nu $utem intîn această îm$ărăie a binelui i a dragostei dumnezeieti* Dumnezeu %iind dragostea însăiO

De aceea să ţineţi inte acest lucru, acest aănunt care este esenţial1 că aceti doi sărbătoriS%'ntul Nicolae i S%'nta 4ilo%teia* au %ost nite oameni sim$li* nu erau mari cărturari* însă a



a&ut această esenă du3o&nicească a &ieii lor* această bogăie du3o&nicească* %a$ta bună: erageneroi* nu erau egoiti* erau darnici i buni. Să învăţă şi noi acest lucru, acest !a"du'ovnicesc pentru 2părăţia lui Dune0eu, pentru veşnicie, şi că atunci nu se $ot îm$rumu%a$tele bune: merge %iecare eIact ca la eIamen* cu tot ceea ce are în el* cu at'ta merge. >tii, !i- nu ştii, te eliină sau te aână pe altă dată, în viaţa păântească, însă acolo, nu6 8e aână saueliină pentru veşnicie, în focul acela de care vor!eşte ?van"'elia.

>i acu a să vă citesc aceste câte$a cu$inte din S%'ntul ,ntim &ireanul , în le"ătură cu Sfânt=icolae B .ntim I$ireanul, ECa"anie la sfântul +icolaeK, în 5pere, #ucureşti 18;2, p&99-9?&C, şi Sfânta Filofteia, fără îndoială1 Bubiii mei %ii du3o&niceti* c'i &-ai adunat astăzi ca să $răznuisă &ă bucurai de $omenirea S%'ntului Nicolae i S%intei 4ilo%teia* s$unem noi* Btrebuie du$ă c&a %i cu $utină %iecăruia* lu'nd $ildă de la %a$tele lor bune* să ne asemănăm lor i să iubim înt

$e Dumnezeu* du$ă cum este scris în $orunca cea dint'iC a Decalogului Bi $e a$roa$ele nostrSă iubim &ră@maii notri* să le %acem bine. MSă cinstim $e $ărinii notri tru$eti i $ărinsu%leteti (O). Să ne %erim $e c't ne &a %i cu $utină de des%r'nare* de beie* de za&istii* d&'nzări* de a$ucări* de nă$ăti i de alte multe ca acestea* că sunt a%lări ale (O) dia&olulacestea* $entru ca să ne des$artă de 8ristos Domnul nostru i să-i bată @oc de noi* du$ă $o%lui. 9i dacă &om $ăzi acestea c'te am zis* atunci &om %i cretinii buni i ade&ărai ucenici >'ntuitorului 8ristos i %ără de nici o îndoială* să a&em năde@de bună că aici în această lum&om $etrece &iaă $anică i %ără tulburare* iar în cea &iitoare ne &om &eseli îm$reună cu S%'ntNicolaeC i S%'nta 4ilo%teia Bi cu toi S%inii în m$ărăia erului* care cu toii au dob'nd3arul lui Dumnezeu în &eciJ.

(

(în: ?ărintele So%ian* Gditura ;izantină* 5EE7* ;ucure

Pr! "r! "orin #cta$ian Picioruş % Predică la &omenirea Sfntei Muceniţe

iloteea'iloteia



Iu!iţii ei, a ţinut să vor!esc astă0i despre dune0eiasca Filoteea Biu!itoarea de Dune0euFilofteia fiind o roâni0are a nuelui "recesc, c'iar dacă ea e de naţionalitate !ul"ară, d8ârnovoC, pentru ca să-i ulţuesc în od special, iarăşi şi iarăşi, şi să ă !ucur dune0eieşte această 0i.

#entru că, dacă dune0eiescul (r'iepiscop =icolae al Mirei 5ic'iei este patronul spiritual onlineului nostru, dune0eiasca Muceniţă Filofteia Bprefer roâni0area nuelui eiC e priul Sfâcăruia i-a sărutat Sfintele Moaşte, pe la $%-$N ani, înainte ca să er" la Seinar şi care i-a dat

sit în străfundul fiinţei ele ce înseanăQcurăţia dune0eiască.

#entru că atunci când i-a sărutat Sfintele MoaşteQdarul ei pentru ineQea1 copilă, eu1 copilQfost acela de a siţi 'arul curăţiei ei dune0eieşti lucrând în ine şi îndenându-ă şi pe ine feciorie şi la curăţie dune0eiască, lucru care a arcat Bîn od fundaentalQavea să îi daseaa ai târ0iuC întrea"a ea viaţă.

Lura i s-a uplut de dulceaţă dune0eiascăQiar inia i-a fost răpită de sfiiciunea, delicateţefruuseţea du'ovnicească care a ţâşnit din trupul eiQîn trupul eu, ea devenind o Maică pent

ine şi o #rietenă plină de cuviinţă şi de înţelepciune.

>i oricât a păcătuit şi a "reşit după aceea, după acest sărut sfânt, când i-a adus ainte dlecţia ei practică de sfinţenie, făcută în trupul şi în sufletul eu, i-a venit în fire şi i-a adainte de cel care tre!uie să fiu.

#entru că c'earea Donului prin aceasta, prin curata Filofteia, a fost la curăţie, la "in"ăşsufletească şi la !ucurie dune0eiască. Iar ea -a învăţat în od practic toate aceste sentientestări dune0eieşti doar printr-un sărut, fără ca să le citesc undeva şi fără ca să le aflu printr-o asceîndelun"ată.



#entru că, atunci când a a7uns să îi cunosc scurta ei viaţă dar plină de fruuseţe dune0eiască,atunci când a început să ă intii0e0 cu ea, cu roa!a lui Dune0eu Filofteia, a înţeles că cetrei 'arise1 curăţia, "in"ăşiadelicateţea şi !ucuria erau în ea din destul şi de aceea i le-a datie să le sit.

, nu, nu a făcut niic special pentru asta6

( călătorit aproape toată noaptea cu trenul1 /oşiori, #iteşti, &urtea de (r"eş, a a7uns în 0oîntr-o 0i răcoroasăQdupă care a ţâşnit soarele în spatele ipo0antei "ări din &urtea de (r"eş, aa7uns prin între!ări la Mănăstire, a intrat, ai întâi, în paraclisQşi pe la ora $-$$ diineaţa afost uplut de teolo"ie practică de Sfânta FilofteiaQ

>i a fost uplut de teolo"ie practică Bpentru ca să nu o uit uşorQşi să înţele" că această calecredinţei e plină de dureriQdar du!lată de 'arCQpentru că -a pre"ătit pentru ceea ce avea ure0e. >i ceea ce avea să ure0eQa avut şi are în coun ulte cu viaţa ei.

#entru că, acelaşi tată, ca şi în ca0ul eiQde ai ulte ori, fie cu toporul, fie cu securea Bdin caunenorocitei necredinţe şi a !lesteatei de !eţiiC era să ă ooare. >i acu îi aduc ainte de utopor, cu coadă lun"ă, care a trecut la o pală de capul eu Btatăl eu l-a aruncat direct în ine6Cde a cărui oarte a scăpatQdoar pentru că !unica ea a ţipat cu putere6

>i când a ţipat, eu a întors capulQşi aşa a ratat, ca şi cu alte oca0iiQuceniciaQplănuită însatât de 7osnic, c'iar de către cei doi, care, într-un început de viaţă con7u"alăQ-au conceput ddra"oste.2nsă dra"ostea trupească Baternă, paternă, filială, frăţească etc.CQcând luptă îpotriva dra"os

de Dune0eu devine 7osnică, onstruoasă. #entru că, prin ne"area credinţei din cel pe careiu!eşti trupeşte dar or!it de necredinţă, lupţi în priul rând cu Dune0eu şi cu ântuirea sufletultău.

Dune0eiasca Filofteia, pe scurt, de atunci şi până astă0i, -a învăţat teolo"ie practică, alături ulţi Sfinţi şi 2n"eri ai lui Dune0eu, fapt pentru care ă sit dator, în conştiinţa ea, ărturisesc şi să ulţuesc pentru 'arurile !unătăţii lor, a fiecăruia în parte şi a tuturora la un lopentru atâta condescendenţă faţă de ine.

>i dacă priviţi adânc înlăuntrul duneavoastră, cu si"uranţă, că fiecare dintre duneavoastră put

ărturisi ulte astfel de inuni tacite sau pline de ăreţie, pe care Dune0eul nostru, prin SfinSăi, le-a făcut în viaţa duneavoastră şi pe care sunteţi datori să le ărturisiţi intiilduneavoastră sau la cât ai ulţi, pentru că prin asta 2l lăudă şi 2i ulţui lui Dune0e&are lucrea0ă prin Sfinţii Săi inuni fără nuăr şi fără seaăn.

Sfânta Filofteia, fecioara, copila DonuluiQrăânând orfană de ică, dar cu exeplul !un aei ei în iniă, î!ina fecioria cu ilosteniaQfapt pentru care era !ătută de tatăl ei şi de noaă, pentru că îşi îpărţea 'ainele copiilor săraci.



&urăţia, delicateţea şi iu!irea ei pentru Donul şi pentru oaeni erau aşadar lucruri rele, pentnişte părinţi răi, invidioşi pe ea şi în"uşti la inte şi la iniă.

Fapt pentru care, Sfânta Filofteia oare uceniceşte, fiind ucisă de propriul ei tată în !ătaie şi prlovire cu !arda în picior, pentru că îpărţea săracilor din 'rana pe care tre!uia să i-o aducă lui câp.

ânie drăcească, dai cu palaQarunci o !ardăun topor în propriul tău copilQşi apoi reali0e0i nenorocire ai făcut.

8otul se întâplă extre de repedeQşi începe o puşcărie lun"ăQîn care îţi !lestei toate 0ilele.

>i SfântaQdin !ătaia tatălui şi din lovirea cu care el a lovit-o cu tăişul în piciorQa adoriediatQ

oarte linăQdar plină de inuni6#entru că încă cur"ându-i sân"e din picior, trupul ei s-a uplut de luină dune0eiascăQşi tată

uci"aşul intepestivde"ra! oorâtorul s-a în"ro0it. =u putea nici să se apropie de eaQ

>i, se pare, că a fost şi el, cuva, învăţat de Dune0eu ce să facă, ăcar acu, dupăQascultând Dune0euQpentru că s-a dus şi a ărturisit ar'iepiscopului de 8ârnovo ce a făcutQşi ce sîntâplat cu fiica lui artiri0ată.

2nsă inunile au continuat6 #entru că nici alaiul !isericesc nu a putut să işte din loc icul său trucenicit. >i nuai când s-au nuit cetăţile pentru ea, unde să ducă Sfintele ei MoaşteQşi snuit şi &urtea de (r"eş, atunci, îndată, trupul ei în"reunat în od inunatQa putut fi ridicat de

păânt.>i ortodocşii !ul"ari au tre!uit să consită voinţei Sfintei Filofteia, care a vrut să vină în ;a/oânească, aici, la roânii ortodocşi, plecând din ţara sa, unde e şi până astă0i.

Iar dacă ea a venit la noi şi face inuni nenuărateQiar pe lân"ă capul eu a trecut de ulte o!arda, şi Dune0eu -a ridicat din ulte pericole de oarte şi din orţi iediate, înseană Dune0eu, cu fiecare dintre noi are un dru de parcursQşi fiecare dintre noi tre!uie să consiţivoii lui Dune0eu.

>i dacă, uneori, crede că nu înţele"e care e voia lui Dune0euQşi Dune0eu parcă tace în cece ne priveşte şi nu ne spune ce să faceQasta nu înseană că tăcerea 5ui sau răânerea noastpe loc nu înseană un pas ai ult, ai departe în viaţă cu Dune0eu, atâta tip cât şi ră!darecât şi uilinţa, cât şi neca0ul, cât şi pericolul de oarte, c'inul şi suferinţa pentru Donul sunt tai ulţi Oiloetri du'ovniceşti făcuţi în intiitatea 5ui.

9i mărturia mea $entru dumnea&oastră e aceasta: nimic nu e la înt'm$lare în &iaa noastră* totul e $ro&ideniat=



Dumnezeu ne conduce* $e %iecare în $arte în locul care ne m'ntuie* care ne întărete* care ns%ineteOînsă marele $ericol e să nu sesizăm ce trebuie să %acem în %iecare moment* i în %iecaloc* i în %iecare demnitate $e care o $rimim de la Gl.

Dacă credem că am a@uns cine&a în lumea aceastaO$entru ca să trăim în indi%erenă %aă de Gatunci &om $ierde tot=Dacă crede că ave sănătate, prieteni, !ani, po0iţii pu!lice, denităţi şi stări în iserică

societate pentru ca să ne anifestă discreţionar, ranc'iunos, !ădăranQvo pierde totQşi ult decât atât6

#entru că ceea ce nu înulţi cu Dune0eu pierde definitiv. >i ceea ce păre să aveQde fanu ave, pentru că a avea înseană a fi, a creşte în 'ar şi în !unătate şi în cunoaştere dune0eiasprin tot ceea ce face.

Iar o copilă prea fruoasă, Filofteia !ul"arilor, care a vrut să fie roâncă, să se roâni0e0e la nBde aceea o nuesc Filofteia, aşa cu i-au "reşit nuele roâniiQşi l-au pronunţat pe li!a lorşi nu pe li!a "recilorC ne învaţă că şi copiii, aceia care au priitQsau nu au priit astă0i,

Sfântul =icolae un cadouQpot fi 8eolo"i ai isericii, pentru că pot să ne înveţe ce face Dune0din nişte copii şi din nişte tineri plini de poruncile lui Dune0eu.

&ăci Dune0eu &el viu, &are îi uple pe toţi de !ucuria şi de ila şi de curăţia şi de sfinţenia 5uîi uple şi pe copii şi pe tineri de teolo"ie dune0eiască, de o teolo"ie atât de tul!urătoare prcurăţia şi delicateţea ei.

>i fie ca şi noi, pruncii, copiii, tinerii, aturii, vârstnicii, !ătrânii, cei vec'i de 0ile să învăţă de fiecare Sfânt al lui Dune0eu diversitatea darurilor şi a 'ariselor #rea Sfintei 8reii, cu ca

Dune0eu i-a uplut şi ne uple pe toţi cu iu!irea Sa.(



Arhie&isco&ul alinic *ditorial % Sânta Muceniţă iloteia cea mai tânără

sântă din lume

8ot ereu ă "ândesc la ceea ce a dorit Du'ul Sfânt, să ne spună nouă prin cuvintele lăsate prversetul !i!lic1 J >ari i minunate sunt lucrurile ale* Doamne* toate cu înele$ciune le-ai %ăcutB#salul $N, N%C >i tot editând, "ândul iniii i-a ers la ceea ce tot Du'ul Sfânt ne-a arătatunci când a 0is1 J >inunat este Dumnezeu întru S%inii Săi=J B#salul K, NC Miile şi ilioane

de sfinţi proslăviţi, ai ales de la venirea lui Iisus 4ristos pe acest păânt au fost, prin 'arul lDune0eu, aşe0aţi în calendarele creştinilor pentru a fi cinstiţi, după cuviinţă, ereu, dar ai alatunci când s-au săvârşit din viaţa aceasta şi au plecat în ;ara de peste vrei6

(u fost sfinţi dintre cetele ostăşeşti, filo0ofi, oaeni de ştiinţă, păstori de oi, i"'eoni Bconducătode cetăţiC, re"i, îpăraţi, ţărani, dascăli, ierar'i, cuvioşi călu"ări şi călu"ăriţe, preoţi de ir şDoane, din câte stări sociale nu şi-a luat Dune0eu pe ărturisitorii Săi de-a pururi6 &ât despvârstă, Du'ul Sfânt a plutit pe deasupra luii şi S-a co!orât acolo unde a "ăsit cu cale.

De aceea, nu ne iră atunci când sfinţii s-au proslăvit, de la vârsta de doi ani ai în 7opaispre0ece ii de prunci, ucişi la porunca lui Irod, care se pră0nuiesc la %* dece!rie, în fiecaan, până la vârste care au a7uns la sute de ani. Ne amintim* că de $e $laiurile acestea rom'neti s$roslă&it de Dumnezeu întru s%inenie* oan !ala3ul sau om'nul* care este $răznuit la 15 mas%'nt din neamul nostru doar la &'rsta de 1 ani* care a %ost s$'nzurat de turci* ne&r'nd să sle$ede de credină* în anul de la 8ristos 1++5. &'iar atunci, Ioan &ariofil, un are dre"ăt!isericesc de la #atriar'ia din &onstantinopol, fiind de faţă şi vă0ând artiriul lui Ioan )ala'ul, iscris )iaţa, docuent de priă iportanţă, ărturia unui străin despre un sfânt roân. obor'ns$re %rageda &'rstă* credem că S%'nta 4iloteea este cea mai t'nără martiră din lume* la &'rsta ddoar 15 ani=



Sunt si"ur că #runcuţa - Sfântuliţa, cu i se spune aşa de fruos şi cu dra"oste de ar"eşeni,cunoscut viaţa Sfântului =icolae şi a înţeles de la el ce înseană !unătatea şi !ucuria de a dărui, dinia copleşită de iu!irea lui Iisus, şi celor care duceau lipsă ca şi în 0ilele noastre.

De aceea cred că inspirat i s-a aşe0at, de iserică, cinstirea pe K dece!rie, iediat după pră0nuirSfântului Ierar' =icolae. ?i, ca şi toţi sfinţii preaăriţi de Dune0eu, sunt ari făcători de inun

0i de 0i aducând ân"âiere îndureraţilor.(şadar, aem @n Gm"ărăţia lui Dumnezeu, din (omânia, "e cei mai tineri #finţi din lumSfântul Ioan ala!ul de '& ani şi Sfânta Filoteea de la Argeş, de ') ani

?uturor bunilor creştini, !ar şi binecuântare de la Dumnezeu, iar de la Sfânta Filotebucurie şi mângâiere, iar celor cu numele ei @ndemn "entru a i #e urma credinţa şi fa"tebune

Să ne !ucură şi să fi încre0ători în 0iua de âine, ru"ându-ne lui Dune0eu să

!inecuvânte0e, iar ru"ăciunile adresate Sfintei Filoteea, cea iu!itoare de Dune0eu, să ne a7ututuror ca şi până acu.

2ntru !uni şi !o"aţi ani şi acelora care poartă nuele de Filoteea, în traducere Iu!itoare Dune0eu6

(alinic ,r3ie$isco$ al ,rgeului i >uscelulu

"aniela +i$adaru % Sânta iloteia, ocrotitoarea -ării .omâneşti



Sfânta Muceniţă Filofteia a trăit în sec. al XIII-lea, în sudul Dunării. =u se ştie cu exactitate daprovenea din nea de roâni sau de !ul"ari. ( fost artiri0ată la doar $% ani de tatăl său. >oatesale se a%lă la urtea de ,rge de la s%'ritul sec. al L!-lea. 2n şedinţele Sinodului / din $*+s-a decis "enerali0area cultului Sfintei Filofteia de la (r"eş, poenită la K dece!rie. n tradi$o$ulară este numită ?oitra lui Nicolae.

H ,ceastă icoană a %ost zugră&ită ca semn de mulumire intru cinstirea numelui* %a$telor minunilor %ă$tuite de S%'nta 4ilo%teia %amilieiO , adus &indecări într-un mod absolut miraculomi-a adus s$or în casă* recunoaterea o%icială în arta iconogra%icăO ,cestea toate i multe alte

stau mărturie că i astăzi cei ce se a$ro$ie de racla cu moatele S%intei i cu inima curată îi ca@utorul nu răm'n neascultai i %ără de a@utor (Călin #ogătean)

De $este +EE de ani* ara om'nească este &eg3eată de S%'nta >uceniă 4ilo%teia* a%lată urtea de ,rge. ;ine%acerile sale sunt nenumărate. ămăduitoare de boli* a$ărătoare îm$otriîncercărilor &ieii* aducătoare de $loaie* $rotectoare a animalelor* dar i a &iilor* $atroanăco$iilor i a tinerilorO Iată doar câteva dintre ele. Despre viaţa ei scurtă, de doar doispre0ece anse ştiu ulte. )iaţa sa a fost repede alcătuită de cei care au cunoscut-o, pro!a!il în special datoriinunilor pe care le-a săvârşit iediat după artiriul său.



An co$il înc3inat lui Dumnezeu

Despre Sfânta Filofteia se ştie că a trăit la începutul sec. al XIII-lea, la sud de Dunăre, în oraş8ârnovo. (cest oraş era în acea vree capitala ;aratului roâno-!ul"ar. =u se poate afira exactitate de ce naţionalitate era. Datorită vitre"iei tipurilor, s-au înre"istrat ai ulte i"raţii alocuitorilor de pe cele două aluri ale Dunării. :nii reveneau la locul de !aştină, alţii răâneau satele adoptive. &'iar şi înteeietorii ;aratului roâno-!ul"ar, fraţii #etru şi (san, erau doi roâ

sta!iliţi în 8ârnovo. S%'nta 4ilo%teia s-a născut în @urul anului 15E+. Numele său se traduce $rJiubitoare de DumnezeuC. (cest lucru l-a deonstrat scurta ei viaţă.

Armătoare $oruncii iubirii

>ama 4ilo%teiei a %ost o cretină e&la&ioasă* care a în&ăat-o iubirea de Dumnezeu i a$roa$ele* milostenia* $ostul i rugăciunea. ( urit însă de tânără, lăsând-o pe Filofteia orfană lavârstă fra"edă. #entru a face faţă "reutăţilor pe care le presupunea creşterea unui copil, tatăl săudecis să se recăsătorească. 8radiţia spune că noua soţie nu era un o al ru"ăciunii şi al ilostenie=ici cu Filofteia relaţia nu era foarte !ună, ai ales când fetiţa se ducea la !iserică, se ru"a şi arăta ăriniia sufletului. ( început să o persecute, triiţând-o la diferite unci "rele. 2n acela

tip, se pare că încerca să îl întărâte şi pe tată îpotriva copilei sale.

>artirizată la doar 15 ani

:na dintre îndatoririle Filofteiei era cea de a-i duce âncare tatălui ei, care uncea la câp. #dru însă, întâlnindu-se cu oaenii săraci, care îi cereau ăcar un colţişor de pâine, nu o lăsa inisă treacă nepăsătoare ai departe. (stfel, ea le dădea din âncarea tatălui său. 5ucrul s-a repetastfel încât tatăl, răânând ai ult flăând, şi-a certat soţia. (ceasta însă s-a apărat, spunânducă Filofteia este vinovată, căci îparte âncarea la săraci. Mânios peste fire, tatăl s-a pus la pânşi, surprin0ând-o pe Filofteia în tip ce făcea ilostenia o!işnuită, a aruncat spre ea cu !arda ce

purta la !râu. 8ânăra Filofteia a fost "rav rănită la un picior. 2n ura acestei răni şi-a încredinsufletul Donului, la vârsta de doar $% ani. ?ra în anul $%$.

ru$ul %ăcător de minuni

2nspăiântat de fapta sa, tatăl a încercat să îi ridice trupul, pentru a o înorânta. Dar Dune0euproslăvit-o, iar trupul ei a devenit atât de "reu, încât nu l-a putut clinti, deşi a c'eat şi pe aoaeni în a7utor. 2n"ro0it de această inune, l-a c'eat pe (r'iepiscopul de 8ârnovo. (cestavenit însoţit de un alai de preoţi şi credincioşi, citind ai ulte ru"ăciuni de de0le"are, pentruputea duce trupul Sfintei în catedrala din 8ârnovo. SinaIarul s$une că* nedorind să meargă acol

tru$ul s-a lăsat greu ca $rin minune. ,st%el* ierar3ul a înce$ut să rostească numele mai multorae* a%late de o $arte i de alta a Dunării. 'nd a %ost $ronunat numele etăii de ,rgetru$ul s-a %ăcut dintr-o dată uor* 4ilo%teia arăt'nd în ce casă dorea să %ie dusă.

,ducerea la urtea de ,rge

Istoria arată însă că oaştele Sfânta Filofteia au fost duse iniţial la 8ârnovo, unde au răas până anul $N*N. 2n acel an, ;aratul !ul"ar a fost ocupat de turci, care au şi ars oraşul. #entru a le feri dprofanare, oaştele au fost duse la )idin, unde au stat puţin tip, pro!a!il până în $N*. Duînfrân"erea aratelor creştine la =iOopole, crescând aeninţarea turcă, oaştele au fost oferdonitorului ;ării /oâneşti, Mircea cel ătrân B$N-$$C. (cesta le-a aşe0at în vec'ea ctitor



donească, cu 'raul GSfântul =icolaeE, de la &urtea de (r"eş, pe atunci catedrala itropolitan2n acest fel se explică şi ale"erea 0ilei de K dece!rie drept 0i de poenire Biediat după 0iu'rauluiC. După construirea noii !iserici de către =ea"oe asara!, sfinţită la $+ au"ust $+$oaştele au fost aşe0ate aici a doua 0i, când s-a făcut şi proclaarea canoni0ării Sfântului Iera=ifon al &onstantinopolului Bpria canoni0are la noiC.

crotitoare a rom'nilor

>oatele au rămas la urtea de ,rge $'nă în 1026* c'nd* datorită stării a&ansate de degradarebisericii* au %ost mutate în bisericile JS%'ntul K3eorg3eC i J,dormirea >aicii DomnuluiClari* din aceeai localitate. 2n tipul priului ră0!oi ondial, datorită utării frontului apropierea acestei localităţi, oaştele au fost duse în paraclisul Mănăstirii (nti din ucureşDupă terinarea ră0!oiului, au fost readuse la &urtea de (r"eş, iar din $** se află în paraclisacestei ănăstiri. #elerinii care au trecut de-a lun"ul tipului pe la racla Sfintei Muceniţe Filofteau lăsat ărturii atât despre nueroasele inuni care se săvârşeau aici, cât şi despre evlavia de case !ucură în rândul credincioşilor de pretutindeni. Datorită acestei cinstiri deose!ite, în şedinţeSinodului isericii rtodoxe /oâne din % fe!ruarie $*+ s-a decis "enerali0area cultului SfinMuceniţe Filofteia în întrea"a ţară.

asa rom'nească a S%intei 4ilo%teia

iserica GSfântul =icolaeE Donesc de la &urtea de (r"eş este cel ai vec'i onuent păstrat ;ara /oânească. &onstrucţia a fost începută de donitorul asara! I, dar, trecând la cele veşniîn $N+%, lucrările au fost continuate de uraşii săi, =icolae (lexandru şi )ladislav )laicu. iseriuieşte prin diensiunile ari pentru epoca sa, poate şi fiindcă a fost destinată să fie catedraitropolitană. Stilul este cel !i0antin de cruce înscrisă, caracteristic dinastiei !i0antine &onenilor, iar pictura ipresionea0ă prin so!rietate. 2n !iserică se ai pot vedea şi unele pictuulterioare, aparţinând stilului !râncovenesc. 2n apropiere, în sec. al X)I-lea, donitorul =ea"

asara! a construit actuala &atedrală episcopală.acla în care se a%lă moatele S%intei 4ilo%teia a %ost restaurată în anul 5EE. S-a drapat lencu catifea roşie, s-au aurit piesele din ar"int, s-a reaurit capacul, s-au sc'i!at picioruşele de spri7confecţionate din aluiniu. 2n plus, s-au înlocuit !ucăţile deteriorate din lenul de c'iparopăstrându-se totuşi inscripţia1 G ,cest sicriu de c3i$aros s-au %ăcutu de 8ag@i oan ?iti din ?loiela a treia &enire a s%intelor moate în ?loieti în trei ani $e r'ndu. ?rin rugăciunile să&'rite dnorodu la înt'm$inarea s%intelor moate Dumnezeu s-au milosti&itu i în aceti trei ani 10+10+0 i 10+2 i au %ost %oarte multă abundenă în rodirea $ăm'ntului.C

?oitra lui Nicolae2ntrucât Sfântul =icolae se !ucură de o iportanţă deose!ită în cadrul panteonului popular,săr!ătoarea sa este una pe ăsură. ?a durea0ă trei 0ile, începând din a7un B+ dece!rieC şi prelun"eşte până a doua 0i, pe K dece!rie. &iuda sau #oitra Sfântului =icolae este astfel cea detreia 0i de pră0nuire a Sfântului. Sfânta Filofteia este considerată ocrotitoarea copiilor şi a tineriloşi în special a fetelor, pe care le a7ută să se căsătorească şi să ai!ă o viaţă liniştită. &onsiderată o soîndepărtată a Sfântului Ilie, cinstirea ei constituie o "aranţie a ploilor ănoase de peste an. De altfSfânta Filofteia este nuită Gaducătoarea de ploiE. Istoria consenea0ă ai ulte procesiuni oaştele Sfintei pe tip de secetă, iar tradiţia spune că prin i7locirea ei în faţa lui Dune0eu



plouat, iar roadele au fost !o"ate. Săr!ătoarea Sfintei Filofteia se ţine şi pentru a fi feriţi de difer!oli şi neca0uri atât noi, cât şi anialele noastre. &'iar şi viile sunt prote7ate de ană sau de filoxeîn ura ru"ăciunilor Sfintei Filofteia.

Adrian ocoşilă % Sânta Muceniţă iloteia, o sântă de numai /0 ani



#e K dece!rie, iserica rtodoxă o pră0nuieşte pe Sfânta Muceniţă Filofteia, o sfântă de nuai ani. (ceasta a trăit în sec. al XIII-lea, în sudul Dunării. =u se ştie cu exactitate dacă provenea dnea de roâni sau de !ul"ari. Moaştele sale se află, de la sfârşitul sec. al XI)-lea, la &urtea d(r"eş. 2n şedinţele Sinodului / din $*+, s-a decis "enerali0area cultului Sfintei Filofteia de (r"eş. =uele său se traduce prin Jiu!itoare de Dune0euJ.

>artirizată la doar 15 ani de tatăl său

Din inforaţiile cu privire la viaţa sa, cunoaşte că una din îndatoririle Filofteiei era aceea de aduce âncare tatălui ei, care uncea la câp. 2nsă, Filofteia întâlnea în dru ulţie de săraci fiind ilostivă îpărţea din ea săracilor, atră"ând neulţuirea şi reproşul părintelui. 2ntr-una d0ile, tatăl descoperă fapta ei şi or!it de furie scoate o !ardă pe care o avea la el şi loveşte pe fată picior. 8ânăra Filofteia a fost "rav rănită la un picior. 2n ura acestei răni şi-a încredinţat sufletDonului, la vârsta de doar $% ani.

,ducerea moatelor la urtea de ,rgeIstoria arată că oaştele Sfintei Filofteia au fost duse iniţial la 8ârnovo, unde au răas până în an$N*N. 2n acel an, ;aratul !ul"ar a fost ocupat de turci, care au şi ars oraşul. #entru a le feri dprofanare, oaştele au fost duse la )idin, unde au stat puţin tip, pro!a!il până în $N*. Duînfrân"erea aratelor creştine la =iOopole, crescând aeninţarea turcă, oaştele au fost oferdonitorului ;ării /oâneşti, Mircea cel ătrân B$N-$$C. (cesta le-a aşe0at în vec'ea ctitordonească, cu 'raul JSf. =icolaeJ, de la &urtea de (r"eş, pe atunci catedrală itropolitană. acest fel se explică şi ale"erea 0ilei de K dece!rie drept 0i de poenire Biediat după 0i'rauluiC. După construirea noii !iserici de către =ea"oe asara!, sfinţită la $+ au"ust $+$



oaştele au fost aşe0ate aici a doua 0i, când s-a făcut şi proclaarea canoni0ării Sf. Ierar' =ifon &onstantinopolului Bpria canoni0are la noiC.

oaştele au rămas la Curtea de .rgeş până în 1A8:, când, datorită stării a$ansate de degradare!isericii, au fost mutate în !isericile LSf& =/eorg/eL şi L.dormirea aicii %omnuluiL - 5lari, daceeaşi localitate& n timpul primului ră"!oi mondial, datorită mutării frontului în apropieracestei localităţi, moaştele au fost duse în paraclisul ănăstirii .ntim din #ucureşti& %upterminarea ră"!oiului, au fost readuse la Curtea de .rgeş, iar din 18>8 se află în paraclisul acestmănăstiri&

>oatele S%intei 4ilo%teia sunt întregi* într-o raclă de argint aurit. ?xistă un !leste prin care suafurisiţi B!lesteaţiC cei care ar îndră0ni să înstrăine0e fra"ente din Sfintele Moaşte1 J osm>ilosti& ;ogin - cu mila lui Dumnezeu ,r3ie$isco$ >itro$oliei Angro&la3iei* %iindcă nîntiinăm smerenia Noastră ca din S%intele >oate ale S%intei >ucenie 4iloteii* ce se a%lă î;iserica Domnească din oraul ,rgeu* s-ar %i risi$indu în mici $ărticele* iată dar* $oruncicu&ioiei tale* ,r3imandrite c3ir ?artenie* igumen ,rgeului* să le $ecetluieti într-un săculede bogasin nou* lăs'ndu-i a%ară numai m'na cea drea$tă $entru sărutarea norodului. 9i a

$ecetluite să le aezi în sicriu. 9i să tie %iecare să se %erească a nu cuteza să ciu$ească* c't $uin din s%intele moate* că am $us blestem asu$ra cui a cuteza a se atinge să ia. ntr-aceastac3i$ să urmezi= 9i să %ii blagoslo&it= 1721* mai 1E.J BMitropolitul &osa #opescu al :n"rovla'$KK-$K*%C

S%'nta 4ilo%teia în tradiia $o$ulară

Sfânta Filofteia este considerată ocrotitoarea copiilor şi a tinerilor, şi în special a fetelor, pe care

a7ută să se căsătorească şi să ai!ă o viaţă liniştită. 2n tradiţie, Sfânta Filofteia este o soră îndepărtaa Sfântului Ilie. (stfel, ea ai este nuită şi Jaducătoarea de ploiJ. Istoria consenea0ă ai ulprocesiuni cu oaştele Sfintei pe tip de secetă, iar tradiţia spune că prin i7locirea ei în faţa Dune0eu a plouat, iar roadele au fost !o"ate.



Adrian Cocoşilă . Sfânta Filofteia



Sfânta Muceniţă Filofteia este săr!ătorită pe K dece!rie. Gste una dintre cele mai tinere s%inte dcalendarul ortodoI* a&'nd în &ederea că ea a trecut la cele &enice $e c'nd a&ea doar 15 anNumele 4ilo%teia sau 4iloteia este de origine grecească i înseamnă "iubitoare de Dumnezeu".trăit la începutul veacului al XIII-lea în oraşul 8ârnovo Bul"ariaC. Maa sa era o persoaevlavioasă. De la ea a învăţat câtă !ucurie aduce dra"ostea faţă de Dune0eu şi aproapele. Deaa sa oare, Filofteia nu va uita niciodată îndenurile ei de a iu!i neîncetat.

#otrivit tradiţiei, Sfânta Filofteia dăruia 0ilnic săracilor din âncarea pe care tre!uia să o prieastatăl ei la câp. rice sărac care îi ieşea în cale era 'rănit. Din acest otiv, tatăl răânea uneori fă'rana îndestulată. (flând de la cea de-a doua soţie că Filofteia îparte âncarea săracilor, 'otărăşte să o urărească. vede îpărţind 'rana celor sărani şi neînţele"ând ilostenia, îloveşte fiica cu securea la un picior. (tât de "rav a rănit-o, încât şi-a dat sufletul. (vea nuai $% an

>oatele S%intei 4ilo%teia la urtea de ,rge

Moaştele Sfintei Filofteia au răas la 8ârnovo până în $N*N, anul în care ;aratul !ul"ar a foocupat de turci. #entru a le feri de profanare, oaştele au fost duse la )idin, iar după câţiva ani i-a

fost oferite lui Mircea cel ătrân B$N-$$C. (cesta le-a aşe0at în vec'ea ctitorie donească, 'raul JSf. =icolaeJ, de la &urtea de (r"eş, pe atunci catedralâ itropolitană.

Sunt $ersoane care susin că moatele muceniei au &enit direct din locul în care ea a %omartirizată de tatăl ei. ?otri&it acestei &ersiuni* tru$ul S%intei 4ilo%teia nu a $utut %i ridicat decnumai du$ă $omenirea numelui cetăii urtea de ,rge. nsă* $otri&it studiilor recente* moateei au &enit în <ara om'nească du$ă ce au stat o &reme în !idin. n tim$ul $rimului răzbmondial* moatele S%intei 4ilo%teia au %ost duse în $araclisul >ănăstirii ,ntim din ;ucureti* iadu$ă terminarea războiului au %ost readuse la urtea de ,rge. Din 122 ele se a%lă în $araclis

acestei mănăstiri.ultul S%intei 4ilo%teia

&instirea Sfintei Filofteia a fost la început locală. 2n şedinţă din % fe!ruarie $*+, Sfântul Sinod isericii rtodoxe /oâne a 'otărât "enerali0area cinstirii ei în toată ţara. Slu7!a proclaăacestei "enerali0ări a avut loc în octo!rie $*++, la &urtea de (r"eş.

S%'nta 4ilo%teia în tradiia $o$ulară

S%'nta 4ilo%teia este considerată ocrotitoarea co$iilor i a tinerilor* i în s$ecial a %etelor* $e cale a@uta să se căsătorească i să aibă o &iaă linitită. 2n tradiţie, Sfânta Filofteia este o soîndepărtată a Sfântului Ilie. (stfel, ea ai este nuită şi Jaducătoarea de ploiJ. Istoria conseneaai ulte procesiuni cu oaştele Sfintei pe tip de secetă, iar tradiţia spune că prin i7locirea ei faţa lui Dune0eu, a plouat şi roadele au fost !o"ate.

lorian Bichir % Sânta Muceniţă iloteia de la Argeş



2n calendarul sfinţeniei creştine, la K dece!rie este poenită Sfânta Muceniţă Filofteia, ale căroaşte se "ăsesc de şapte veacuri la &urtea de (r"eş. S%'nta 4ilo%teia a de&enit o ade&ăraocrotitoare a <ării om'neti. Moaştele ei sunt venerate atât de credincioşii din partea locului, cşi de creştini din alte 0one ale ţării, care pornesc în pelerina7 spre pria capitală a ;ării /oâneşMii şi ii de ar"eşeni, în super!e costue naţionale, vin să-şi plece "enunc'ii la racla adăposteşte oaştele Sfintei Filofteia. ?omenirea ei a %ost r'nduită* îndată du$ă ziua S%'ntulNicolae* întruc't moatele ei au stat secole în ir în ;iserica Domnească din urtea de ,rgecare are 3ramul S%'ntului Nicolae (+ decembrie).

>oate o%erite lui >ircea cel ;ătr'n

( a7uns la &urtea de (r"eş pe o ploaie ăruntă, ce părea a ne spăla toate păcatele. L'id !inevoitne-a fost însuşi #rea Sfinţitul &alinic al (r"eşului şi Muscelului, le"at indisolu!il de ăreacatedrală voievodală a lui =ea"oe asara!. &ărturar pasionat, #rea Sfinţitul s-a dedicat din %restaurării catedralei, ca un nou Meşter Manole, după $N+ de ani Bultia restaurare se făcuse sudonia /e"elui &arolC. ?piscopul locului, &alinic, ne-a copleşit cu date, istorii, povenecunoscute...

Moaştele Sfintei Muceniţe Filofteia au fo#t adu#e @n <ara (omânea#că @n anul '%8%, cântărâmul bulgar de la ?ârnoo a fo#t ocu"at de turci$ Se "are că de aici au fo#t du#e "entr#curt tim" la idin, fiind "ă#trate, "robabil, "ână @n '%80$ *entru a nu fi "rofanate, au fooferite domnitorului Mircea cel 4ătrân 5'%30.'-'36, care le.a aşezat @n 4i#erica Sfânt7icolae 5domnea#că6 din Curtea de Argeş, "e atunci catedrală mitro"olitană, ctitorie domnitorilor 4a#arab I şi 7icolae.Alexandru, fiul #ău$ Moaştele Sfintei au răma# acolo "ân@n '38%, când, din "ricina #tării de degradare @n care aun#e#e ace#t lăcaş de cult, au fomutate @n bi#ericile Sfântul >!eorg!e şi a"oi Adormirea Maicii Domnului . 9lari, din aceealocalitate$ Gn tim"ul "rimului război mondial, când o bună "arte din ţară era ocu"ată de tru"



#trăine, au fo#t du#e @n "aracli#ul Mănă#tirii Antim din 4ucureşti$ Du"ă @nc!eierea războiulau fo#t readu#e la Curtea de Argeş, dar de data acea#ta @n măreaţa bi#erică ctitorită de 7eag4a#arab$

m$ăm'ntenită de &eacuri* canonizată în 12E

Din 122 au %ost mutate în $araclisul din incinta acestei biserici* unde se găsesc i azi G, spu#.S. &alinic, care s-a apucat şi de restaurarea #alatului voievodal, palat în care a trăit încă doi an

după stin"erea /e"elui &arol I, /e"ina ?lisa!eta. <ilnic, tip de doi, ani s-a dus la orânt/e"eluiG, preci0ea0ă vlădica.

?rinci$alele momente ale mutării moatelor S%intei 4ilo%teia de la 'rno&o la !idin i a$oi ,rge au %ost zugră&ite $e coloana de $e latura nordică a %aadei altarului ;isericii Domneti durtea de ,rge* unde $ot %i admirate i în zilele noastre.

/a 50 %ebruarie 12E* S%'ntul Sinod al ;isericii noastre a 3otăr't generalizarea cultului uns%ini ale căror moate se găsesc în ara noastră* între care i S%'nta 4ilo%teia de la ,rge. Slu@b

s$ecială înc3inată acestei generalizări a a&ut loc în octombrie 12* la urtea de ,rge* $rezena ?atriar3ului Fustinian i a numeroi ierar3i rom'ni i străini* in&itai acolo* $recum inumeroi clerici i credincioi G, spune #.S. &alinic.

Bubitoare de DumnezeuJ

/eputatul acadeician pr. Mircea #ăcurariu susţine că după anuite ştiri privitoare la viaţa uceniţa s-a născut pe la începutul veacului $N în oraşul 8ârnovo, care pe atunci era capitaIperiului roâno-!ul"arG înteeiat şi condus o vree de (săneşti, roâni de nea. I s-a dat d!ote0 nuele Filofteia, care în "receşte înseană iu!itoarea de Dune0eu, lucru pe care îl

dovedi cu fapta în cursul scurtei sale vieţi păânteşti. Se s$une că i mama &iitoarei s%inte erom'ncă de neam* din sudul Dunării i o %emeie %oarte e&la&ioasă. De la ea a de$rins $runc4ilo%teia dragostea de Dumnezeu i de a$roa$ele* %a$tele de milostenie* rugăciunile* $ostul i al&irtui care trebuie să îm$odobească su%letul unui ade&ărat cretinG, susţine pr. prof. #ăcurarDune0eu a c'eat la Sine pe vrednica sa aă, Sfânta Filofteia răânând astfel orfană. &încredere în Dune0eu, a răas în casa părintească, respectând toate cele ce învăţase de la aa trăind ai ult pentru 4ristos şi pentru cei aflaţi în suferinţă.

atăl ei s-a recăsătorit* lu'ndu-i o %emeie cu o &iaă cu totul di%erită de cea a $rimei sale soGra %iresc atunci ca această %emeie să n-o iubească $e 4ilo%teia* obinuită cu rugăciunea* c

$ostul i cu mila %aă de a$roa$ele. Dre$t aceea* s-a $ornit cu multa ură îm$otri&a acesteia* males c'nd se ducea la biserică sau c'nd se ruga i %ăcea %a$te de milostenie. n acelai tim$* căusă întăr'te i $e tatăl bl'ndei co$ile îm$otri&a ei. Dar toate &orbele de ocară* bătăile i muncile care o $uneau tatăl i mai ales mama ei &itregă n-au $utut s-o abată de la &irtuile care îm$odobeau su%etul* mai ales de la %a$tele milosteniei G, se enţionea0ă în viaţa Sfintei.

>ilosti&enia S%intei de 15 ani

>ilostenia este una dintre marile calităi ale S%intei 4ilo%teia, cu ale cărei oaşte s-au făcnenuărate procesiuni în ţară îpotriva secetei. De multe ori c'nd ducea m'ncare tatălui ei



c'm$* o $arte din ea o dădea unor oameni săraci. ntr-una din zile* $e c'nd a&ea 15 ani* tatăl 3otărî să a%le el singur ade&ărul# o urmări $e %etiă i &ăz'nd că* într-ade&ăr* îm$arte m'ncarecu săracii* într-un moment de m'nie* lu'ndu-i necuratul minile* a aruncat asu$ra ei cu bardrănind-o gra& la $icior. S'ngele se scurse re$ede din tru$ul %ira& al %etiei de numai 15 ani* carmuri $e loc. ?ra K dece!rie $%$.

8radiţia susţine că, înspăiântat de uciderea propriei sale copile, tatăl a încercat să-i ridice trupuspre a-l înorânta. Dar Dune0eu a în"reuiat în aşa fel trupul, încât nici tatăl uci"aş, nici aoaeni n-au putut să-l ridice. 2n"ro0it, a aler"at la ar'iepiscopul cetăţii 8ârnovo, istorisindu-i toacele întâplate. (cesta, îpreună cu ai arii cetăţii, cu preoţi, călu"ări şi ulţie de credincios-au îndreptat spre locul în care se afla trupul neînsufleţit al tinerei Filofteia. 8oţi s-au încredinţat erau în faţa unei inuni dune0eieşti. Ierar'ii şi preoţii aflaţi acolo au săvârşit slu7!a pro'odirii edupă care au încercat să-i ridice cinstitul trup, spre a-l duce în catedrala ar'iepiscopală din 8ârnov(!ia la ru"ăciunile ierar'ului şi ale preoţilor, trupul sfintei a putut fi ridicat şi depus cu cinste catedrala ortodoxă din 8ârnovo, devenită apoi loc de pelerina7.

Sinaxarul sfintei susţine că sfinţii slu7itori au început să spună nuele unor oraşe, !iserici

ănăstiri din dreapta şi stân"a Dunării, spre a vedea dacă nu se uşurea0ă trupul sfintei, la rostirvreunuia din ele. &ând s-a rostit nuele oraşului &urtea de (r"eş, deodată trupul s-a uşurat şiputut să fie ridicat. ( fost înştiinţat de îndată donitorul roân de la (r"eş de dorinţa sfinFilofteia, ca cinstitul ei trup să fie adus în ţara sa. ( fost întâpinat la Dunăre de donitor, ierar'preoţi, călu"ări şi credincioşi, cu ru"ăciuni, cântări du'ovniceşti, luânări şi tăâie. Sicriul trupul ei a fost dus apoi la &urtea de (r"eş, unde eană ilostenie, vindecare şi !unătate canesteată a ortodoxiei.

(/umea redintei* anul * nr. 15 (17) Decembrie 5EE - ,@utoare de su



+a etiţa iloteia n%a $enit Moş Nicolae

/oânii, sâr!ii şi !ul"arii sunt fii ai Dunării3 s-au le"at de Dunăre cu se lea"ă noul născut de adin cristelniţă când se !otea0ă în nuele Sfintei 8reii şi n-au ai plecat de lân"ă ea, de cele ulte ori făcându-şi daruri durerile şi !ucuriile, uneori c'iar sfinţii.

&u de ani în ură, la sudul Dunării, în vec'ea capitală a ul"ariei, 8ârnovo, se năştea o feti#ărinţii ei s-au !ucurat ult. ?ra fruoasă ca un în"eraş, sănătoasă şi vioaie, le"ată cu iniioara dra"ostea lui 4ristos prin 8aina Sfântului ote0 şi prin purtarea de "ri7ă a aei. Maa, aa iar aa... 2plinise doar $ anişori Filofteia noastră când aa ei a plecat la ceruri. 8atăl srecăsătorit şi noua aă a copilei a urât-o dintru început pentru puritatea, faptele şi tăria credinei1 !a că er"ea prea des la !iserică, !a că-şi îpărţea 'ăinuţele copiilor săraci şi orfani... 8at!lând de altădată a început să se lase ispitit de satana3 îşi certa şi îşi !ătea fetiţa tot ai des, o tră"de codiţe pentru a o îndepărta de la faptele cele !une1 ru"ăciunea, fecioria şi ilostenia.

Fetiţa noastră nu se tul!ură. (vea un suflet are, atât de are încât a!ia ai încăpea într-un trup aplăpând. 2n acest suflet, !una ei aă, care acu o privea din cer, sădise atâta ilă, încât fecioa

de $% anişori a7unsese de7a aa săracilor, orfanilor, văduvelor şi !olnavilor din cetate.

2ntr-o 0i pe la aia0ă, tatăl, or!it de răutate şi invidia aei vitre"e, a stat la pândă ca un uci"aş sfinţi. Filofteia a ieşit pe poarta cetăţii. ?ra î!răcată într-o căaşă lun"ă, al!ă, ţesută de !una aă. (erul curat se încăl0ise prea ult ar0ând păântul. Florile torceau olco a ru"ăciuneîn"enunc'eat, a de0velit coşuleţul cu erinde şi a început să îpartă copiilor flăân0i1 ia şi tu, iatu, să fie pentru sufletul aei ele6 Deodată păântul s-a cutreurat, parcă dintr-o cupl!e0nă a istoriei a ieşit el, tatăl Bnevrednic de acest "radC. &opiii au fu"it speriaţi, uplâorfelinatele tuturor tipurilor. Filofteia noastră a răas dreaptă ca o sfântă luânare. 8atăl a arunc



cu !arda. 8ăiată la picior, în scurtă vree, din cau0a rănii, Filofteia şi-a dat sufletul în âinile l4ristos, iar seritul ei trup s-a pră!uşit într-o cuplită încleştare cu păântul.

(r'iepiscopul de 8âovo a ieşit cu tot poporul din cetate, cu luânări aprinse în âini, încercânsă ridice trupul proslăvit. Doar când a fost poenit nuele ănăstirii &urtea de (r"eş, oaştefecioarei Filofteia s-au făcut uşoare ca în"erii şi au fost aşe0ate în raclă, spre înc'inare, a7un"ânastfel în ţara noastră.

=e între!ă1 de ceA #oate pentru că Dunărea este o Fecioară. Sau dacă Filofteia s-a născut c'iar 0idurile ănăstirii &urtea de (r"eşA Manole, Manole, 0idul rău ă strân"e, trupuşoru-i frân"copilaşu-i plân"eJ.

#oate a uitat să ne iu!i copiii, poate nu ai ave copii, poate n-a fost niciodată copii6 Sapoate aşa vrea Dune0eu, ca sfinţii să-şi alea"ă neaul6

2n fiecare 0i de K dece!rie, când Sfântul care a avut ilă de cele trei fecioare încă n-a plecat dlue, să ne ainti că la fetiţa Filofteia n-a venit Moş =icolae. MotivulA =-aş vrea să-l divul

Sunte sau alţii vo fi, părinţi6

(?reot Se&er Negrescu* ?rolog din $roloage. /ecturi $atristice dintr-un calendar uitat* GdituDoIologia* ai* 5E11* $$. 7-2)

Pro! 1ni$! "imitrios 2onis % Sina3ar % u$ioasa iloteea de la Argeş, următoare

$ieţii u$iosului Amoun, nitriotul



S%'nta >uceniă 4ilo%teia - %rescă de oan ?o$a* >ănăstirea ,%teia* Fudeul ,lba*2n afară de &uvioasa Filoteea din (tena, cinstită cu ose!ire de iserica Lreciei, ai există şi o alsfântă cu acelaşi nue, cinstită în special de către creştinii ortodocşi din /oânia, dar şi de cătpopoarele slave, ai ales de !ul"ari, cu toate că această a doua &uvioasă Filoteea a trăit în (sMică !i0antină, ai precis în cetatea #olivoto din provincia #afiliei. #ână de curând necunoscude creştinii ortodocşi din Lrecia, cinstirea ei lipseşte din viaţa litur"ică a !isericii "receşti. (celucru este ciudat, însă există explicaţii.

&uvioasa Filoteea de la (r"eş face parte din acea cate"orie de sfinţi ale căror oaşte au luat cal

uitării în vreuri "rele. =ăvălirile continue ale turcilor în interiorul (siei ici, i-au o!li"at plocuitorii #olivotului să i"re0e în estul 8raciei, aducând oaştele sfintei îpreună cu ei.

?xploatând căderea Iperiului i0antin su! 7u"ul cruciaţilor în cea de-a patra &ruciadă B$%!ul"arii au adus din 8racia ca pradă de ră0!oi oaştele &uvioasei Filoteea de la (r"eş, aşe0ânduîn capitala celui de-al doilea stat !ul"ar B$$-$N*NC, adică la 8ârnovo. După căderea oraşului re"al !ul"arilor în âna otoanilor B$N*NC, pentru oaştele cuvioasei a început o nouă peripeţie. 5iniţiativa consilierilor !isericeşti şi politici ai conducătorului )idinului, oaştele cuvioasei au foaduse cu cinste şi fast în capitala icii foraţiuni statale a )idinului, pentru a fi cinstite de căt

locuitorii ortodocşi ai acestui stat !ul"ar în fruntea căruia se afla 2păratul Ioan Sratiir, fiul ţaruIoan (lexandru B$NN$-$NK$C.

>ederea oaştelor cuvioasei Filoteea în ul"aria a pricinuit scrierea a două texte despre viaacesteia. :ltiul patriar' al isericii !ul"are, ?ftiie B$NK+-$N*NC, înainte de căderea 8ârnovei âna otoanilor B$N*NC, fiind un cunoscător desăvârşit al li!ii "receşti, a copus în li!a !ul"aBvec'eC textul cu titlul )iaţa şi petrecerea &uvioasei aicii noastre FiloteeaE. După utaroaştelor &uvioasei la sediul Mitropoliei de laa )idin, Mitropolitul de atunci, Ioasaf, a contri!uitscrierea cu titlul ?lo"iu cu inunile şi viaţa &uvioasei şi prea ăritei noastre aici FiloteeaE.



Mutarea sfintelor oaşte şi copunerea celor două texte de ai sus în li!a !ul"ară au dus pierderea textelor "receşti. =u s-a păstrat nici cea ai ică ură a &uvioasei în textele litur"icai ales pentru că cinstirea ei era la început liitată la (sia ică şi nu s-a înfăptuit niciodatrecerea ei în Sinaxarul #atriar'iei &onstantinopolului.

&instirea deose!ită a oaştelor &uvioasei Filoteea de către !ul"ari nu a fost un lucru suficiepentru ca ele să răână în ul"aria. )idinul a fost ocupat de otoani în $N*, iar oaşte

&uvioasei, în condiţii care nu se cunosc, au fost exilate în nordul Dunării. 2n cele din ură au a7ula &urtea de (r"eş, unde se află şi în 0iua de a0i. (colo s-a întâplat ceva foarte curios1 pentru utarea oaştelor &uvioasei nu a fost însoţită de textul cuprin0ând viaţa ei scris de patriar'?ftiie, a fost creat local un nou text cu viaţa sfintei care nu avea nici o le"ătură cu viaţa adevărată.

Sfânta este repre0entată ca uceniţă, care s-a născut şi a trăit în 8ârnovo, capitala celui de-al doilstat !ul"ar B$$-$N*NC, fiind oorâtă c'iar de tatăl ei datorită arilor ei virtuţi a filantropiei şiilosteniei. 5a fel, ale"erea oraşului (r"eş ca loc de înc'inare la oaştele ei este descris ca fiinales de însăşi sfânta, prin sen, în c'ip inunat.

(l patrulea capitol al vieţii cuvioasei Filoteea are o iportantă specială, deoarece face referire viaţa (vvei (oun e"ipteanul, la căsătoria lui şi la îpreună-'otărârea de a trăi în feciorie cu soţlui. De exeplul (vvei (oun s-a folosit Filoteea pentru a-şi deterina soţul, cu nue&onstantin, să ure0e această viaţă păântească întru feciorie.

&onţinutul acestui capitol este urătorul1 &ând a îplinit vârsta de paispre0ece ani, fără voia ei, silit-o la cununia trupească. Soţul ei, evlavios fiind şi aseănându-se întru toate cu Filoteea, avvârsta de şaptespre0ece ani. Fata, casnică a lui Dune0euE, când a reali0at că era de7a căsători

fără voia ei, nu ştia ce să facă pentru a se păstra neîntinată şi, din tot sufletul ei, din iniă, înălneîncetat ru"ăciuni către Donul1 TDoane Dune0eule, îndreaptă privirea ta cu ilă spre seriroa!a ta şi dă-i putere să-i ţin nepătată fecioria ea, până când ă vei c'ea lân"ă tineU.

>i astfel ru"ându-se în fiecare clipă, stăpânită de tristeţe, a "ăsit oentul potrivit, atunci când saflat îpreună cu !ăr!atul ei şi s-au înc'is în căară1 a că0ut la păânt şi a început să plânneân"âiată, udând păântul cu lacrii şi lovindu-se peste faţă cu âinile şi 0icând1 T)ai ie, vie, ce i s-a întâplat6 Desc'ide-te, păântule şi în"'ite-ă pe ine, ticăloasa, de vie6U

)ă0ând-o plân"ând neân"âiată, &onstantin, soţul ei, cu durere a ridicat-o de la păânt şi

între!at-o despre pricina plânsului ei neîncetat.

(ceasta cu "reu a încetat să ai plân"ă şi înlăturând orice ruşine, i-a spus1 TDonul eu, iată-în între"ie su! stăpânirea ta. Dacă ă aştepţi, dacă ă asculţi şi prieşti cuvântul eu, sufletenoastre o să le ântui şi altora o să fi de a7utorU.

(cela i-a spus1 TLrăieşte orice doreşti şi alun"ă din tine orice îndoială şi fricăU.

Iar de Dune0eu iu!itoarea i-a 0is1 &ând a citit cărţile sfinte a "ăsit o vec'e istorie1



fată evlavioasă s-a căsătorit cu un !ăr!at nuit (oun, din părinţi evlavioşi, cu rădăcini no!il&ând a venit vreea să se unească cu ireasa, acela într-un od "in"aş şi cu voce caldă i-a spuSoţie prea dorită, cunoşti ispita !ăr!ăteascăAE, priind răspuns1 =u donul eu, în nici un fel ncunoscE, aşa că a început a-i vor!i soţiei1 (scultă-ă cu atenţie şi o să îţi descriu toate care vor să ni se întâple dacă ne uni unul cu celălalt. 8u pentru ine vei a7un"e pricina ultor "ri7i, iţie îţi vei pricinui tristeţe şi c'inuri fără nuăr. &ând vei 0ăisli în pântecele tău, o să te stăpâneasdureri de neră!dat, âncarea n-o să-ţi ai placă, iar visele tale or să fie 7un"'iuri şi tunete. &ând v

fi să naşti, vei fi cuprinsă de neputinţă şi de suspinuri, de contracţii, pe scurt, oartea si"ură aşteaptă. )ei privi încoace şi-ncolo şi n-o să "ăseşti pe nieni să te a7ute. Dacă vei naşte cu !ine,să fii stăpânită de lupte şi dureri fără nuăr, cu ar fi alăptarea, înfăşarea pruncului, spălatu'rănitul, o!oseala şi alte nenuărate "ri7i1 pentru !ăr!at, pentru stăpânire, pentru !iserici şi 'ainDacă cel pe care-l vei naşte se va dovedi fără de inte, vei îpovărată cu îndoită tristeţe3 cappeste toate vei avea "ri7ă pentru 0estre. Dacă ne va a7un"e sărăcia, ai !ună ar fi oartea , ne voind o astfel de viaţă. (scultă-ă, îţi dau un sfat !un1 să trăi în curăţenie această scurtă viapentru a do!ândi viaţa veşnică, unde nu este nici durere, nici întristare, nici suspin. =u există aconici întuneric, nici stele, nici vară, nici priăvară, nici răcoare, nici arşiţă, ci nuai luină !ucurii. (colo este 4ristos, #oul )ieţii, unde se !ucură toţi sfinţii, cinstiţi fiecare după ăsu

curăţiei lor. Să-i iită, aşadar, să ne strădui şi noi să îi a7un"e.

(u0ind soţia cele spuse de către soţul ei, cu oc'ii plini de lacrii i-a răspuns1 Dacă aceste lucrudonul eu, se petrec aşa şi luea are o astfel de viaţă, iată eu sunt pre"ătită întru toate să te ascuFă, deci, cu doreşti. ?u deloc nu voi er"e ai departe cu voia eaE. >i aşa cei doi, după ce s-aînţeles unul cu celălalt, şi-au făcut 7urăânt, petrecând viaţa lor în feciorie şi curăţenie. Iar după cetrecut destulă vree, după !ună învoire, au 'otărât să se despartă de lue şi să trăiască sin"urătate BonaxiVC, deoarece le era teaă ca nu cuva cineva dintre oaenii cei răi şi iorali îi înşele şi să îi îndrepte spre patiă şi îpreună cu trupul, să piardă şi sufletul.

Sfătuiţi fiind de (ntonie cel are, au a7uns până la untele =itriei. (colo, în pustie, şi-au construo coli!ă sărăcăcioasă unde au răas ulţi ani, ru"ându-se adeseori cu în"enunc'eri şi o!osintrupul cu post şi prive"'ere. Diavolul însă, care urăşte !inele, pentru că nu ră!da fecioria şi virtutsfinţilor lui Dune0eu, îi dădea "ânduri ispititoare feeii, iar aceea suferea ult şi se c'inuneîncetat. Iar când prea înţeleapta şi iu!itoarea de 4ristos ireasă şi-a dat seaa de ceea ce sufercu înţelepciune şi 7udecată i-a ărturisit şi fericitului (oun, ru"ându-l să 0idească pentru eacoli!ă ică deose!i,care a şi făcut. (stfel trăind cu totul optspre0ece ani, şi-au păstrat până la sfârcurăţia şi fecioria. După ceva tip, fericita a adorit întru !inecuvântatul son şi s-a utat lân4ristos, lucru pe care şi-l dorea foarte ult. Iar virtuosul (oun, ve"'eat de Du'ul Sfânt, a

trăit şi el câteva 0ile şi a adorit întru Donul. (ntonie cel are, deşi se afla la are depărtare dacela, cale de cincispre0ece 0ile, i-a vă0ut sufletul utat de în"eri la cer.

TDar şi ulţi alţii au trăit o aseenea viaţă prea !inecuvântată. Dacă şi noi a face ca ei, a priplată aseenea lor. (cu doresc să îţi dau sfatul eu, stăpâne şi soţ al eu1 să trăi în curăţieaşa vo păstra nepătate trupurile noastre. #entru că nu va fi deloc folositoare plăcerea noastvreelnică şi nici prea ult tip nu vo trăi, ci din nou în ţărână ne vo întoarce. Să trăi cu fride Dune0eu şi să luă !unătăţile cele fă"ăduite îpreună cu toţi cei care se te de DonulU.



(u0ind &onstantin acestea de la soţia sa, i-a 0is1 TDacă aş putea să cred că tot ceea ce spui esadevărat, cu !ucurie aş face-o, dar ă te ca nu cuva să fie ceva înşelător şi să ne face de râsU

Dar ea i-a răspuns1 T@ur pe Dreptul @udecător, cel &are va 7udeca vii şi orţii. (devărul ţi-a spcă voi păstra trupul eu neatins până la sfârşitul vieţii ele, c'iar dacă aş îndura de nenuărate ooarteaU.

Iar acela, cre0ându-o că ărturiseşte adevărul, s-a supus de îndată sfatului ei şi au trăit în fecioriecurăţie pe teeliile 7urăintelor aânduroraE.

WWW(tunci când cititorul terină lectura atentă a textului despre această viaţă, va fi ru"at să răspundă urătoarele între!ări de !a0ă, care apar spontan1

aC &are au fost sfintele cărţi pe care le-a citit &uvioasa Filoteea, în care a "ăsit naraţiunea despre ((ounA!C Fra"entul din (vva (oun se "ăseşte în )iaţa alcătuită de autorul "rec sau a fost introdusă

varianta !ul"ară a )ieţii scrise de patriar'ul ?ftiie AcC &are este relaţia dintre textul lui ?ftiie şi sursa priară a fra"entului din (vva (oun A

/ăspunsul la pria între!are este relativ siplu. ?ste cunoscut faptul că naraţiunea despre (v(oun din =itria este cuprinsă în Istoria 5ausiacă a lui #aladie, lucrare scrisă în anul %. Sudator să enţione0 că cel care a copus )iaţa &uvioasei Filoteea a avut la îndeână varianta scurşi nu cea extinsă a textului 5ausiac.

)iaţa pe lar" a (vvei (oun conţine descrierea a patru inuni1

aC )indecarea tânărului ieşit din inţi.!C Moartea căilei unui vi0itator care a refu0at să-i aducă (vvei (oun un vas are de lut.cC8recerea inunată a râului 5Oos de către o!ştea ona'ului 8eodor.dC )ederea înălţării la cer a sufletului (vvei (oun de către Sfântul (ntonie cel are.

2n descrierea pe scurt a (vvei (oun sunt enţionate ultiile două inuni. De enţionat descrierea vieţii (vvei (oun o fac, fiecare în stilul său, istoricii !isericeşti So0oen şi SocratSo0oen este foarte apropiat de textul lui #aladie, de ulte ori copiindu-i cuvintele şi fra0ele, excepţia faptului că So0oen adau"ă în textul lui şi inunea vindecării copilului ieşit din inBalături de inunea trecerii râului şi a vederii înălţării sufletului la cer a (vvei (oun de căt

Sfântul (ntonieC.

&ele de ai sus nu sunt vala!ile pentru Socrate. 2n principal, acesta alcătuieşte un text propriu, dcare lipseşte !io"rafia cronolo"ică şi alte eleente. 2n orice ca0, dependenţa lui de Istoria 5ausiaeste un eleent cunoscut, deoarece şi acesta relatea0ă nuai două inuni Ba trecerii râului şivederii înălţării sufletului (vvei (oun la cerC.

2n cele din ură, nu cred că textele celor doi istorici !isericeşti sunt cunoscute de către ?ftiie, întextele lui #aladie erau cunocute şi accesi!ile, deoarece au fost traduse în slavona vec'e în cadr

#atericului Slavon, fiind lar" răspândite. HQP



5a a doua între!are, răspunsul este "reu de dat, deoarece până astă0i textul ori"inal "rec al )ie&uvioasei Filoteea nu a fost "ăsit. Se !ănuieşte că ?ftiie a căutat textul şi l-a adus în 8ârnovunde a ela!orat traducerea sau adaptarea )ieţii &uvioasei Filoteea în !ul"ara edievală. (cest luca condus, printre altele şi la dispariţia din li!a "reacă a )ieţii sfintei. (stfel, nu e cu putinţă copară cele două texte. 8otuşi, luând în considerare că evenientele cununiei Filoteei &onstantin şi al deci0iei lor să trăiască în feciorie forea0ă eleentul central al )ieţii, tre!uie

acceptă că această naraţiune aparţine ori"inalului "rec./ăspunsul la a treia între!are este cu putinţă să fie dat atunci când se copară istoria din 5avsaiOBvarianta scurtăC cu textul )ieţii &uvioasei Filoteea a lui ?ftiie, enţionat ai sus. #rincipalediferenţe între cele două texte sunt destule şi le întâlni în urătoarele puncte1aC ?ftiie oite anul căsătoriei lui (oun Bla vârsta de %% de aniC.!C 5a #aladie, după cereonia cununiei lui, (oun vor!eşte cu soţia sa, vrând să o deterine să păstre0e fecioria după nuntă şi să trăiască separaţi în locuri diferite. #entru a-şi întări cuvântul şi ada o şi ai are iportantă, el foloseşte citate ale (postolilor şi ale Mântuitorului, dar şi proprilui cuvinte despre feciorie şi curăţie. 5a sfârşitul cuvântării lui, i-a propus soţiei să trăiască cu tot

separat, însă aceasta a preferat să răână în aceeaşi casă, dar în paturi diferite.

2n textul lui ?ftiie, conţinutul cuvântării lui (oun către soţia lui ia o foră ai extinsă şi transforă într-un paflet îpotriva căsătoriei şi într-un elo"iu al fecioriei.

(oun descrie în detaliu suferinţele căsnciei1Lri7a pentru soţie, suferinţa şi â'nirea din cau0a lui.#ro!leele cu sarcina şi cu naşterea.2n"ri7irea, creşterea şi 'rănirea copiilor.

Lri7a pentru diverse lucruri.8risteţe în ca0ul în care copilul ar fi fără de inte.Lri7ă pentru asi"urarea 0estrei copilului.Sărăcie.

(oun îşi înc'eie cuvântul cu propunerea de a trăi în curăţie, pentru a oşteni viaţa viitoare.

cC #aladie însă ne preci0ea0ă exact câtă vree au trăit cei doi îpreună în aceeaşi casă, în patudiferite1 optspre0ece ani, pe când ?ftiie vor!eşte siplu despre şederea îpreună a celor dvree îndelun"atăE3 la fel, #aladie oferă şi alte aănunte, precu acela că eseria lui (oun e

aceea că făcea !alsauri.dC #aladie scrie în 5avsaiOon, că, la propunerea soţiei sale, (oun pleacă de acasă pe unte=itriei, unde îşi construieşte o c'ilie, în vree ce soţia răâne acasă. ?ftiie scrie că ei au decis coun acord să plece de acasă şi să trăiască în pustie, iar la sfatul Sfântului (ntonie cel are s-sta!ilit pe untele =itriei într-o coli!ă săracă pe care au construit-o, iar la sfatul soţiei sale, pentruevita ispita, (oun a construit o coli!ă separată pentru ea şi aşa şi-au continuat separat viaţa lascetică.eC 2n tip ce #aladie enţionea0ă cu preci0ie tipul pe care (oun l-a petrecut în deşert B%% aniC şi constată că (vva şi-a vă0ut soţia de două ori pe an, ?ftiie enţionea0ă nuai optspre0e

ani de viaţă în pustie.



fC 2n Istoria 5ausiacă se enţionea0ă doar adorirea lui (oun, în tip ce ?ftiie vor!eşte despoartea aândurora într-un interval scurt de tip."C?xistă de aseea diferenţe la nuărul de inuni enuerate la sfârşitul descrierii naraţiun#aladie pre0intă pe scurt două inuni Btrecerea râului 5Oos, vederea înălţării sufletului (vv(oun la cerC, în tip ce ?ftiie face referire nuai la a doua inune.

(ceste diferenţe o!servate în cele două texte nu ascund vreun şiretlic din partea !io"raful

&uvioasei Filoteea. =araţiunea despre (vva (oun nitriotul, desi"ur, este un exeplu clasic pentacele cupluri care doresc să-şi petreacă căsnicia în curăţie şi feciorie. 2ntr-adevăr, acesta este undintre cele ai vec'i exeple în acest sens. #entru !io"raful cuvioasei Filoteea nu au iportandetaliile vieţii (vvei (oun, ci esa7ul transis de cuvintele lui, viaţa lui şi răsplata divină Bsuflesău s-a înălţat la cer, să se !ucure de 2părăţia viitoareC. Iar acest esa7ul este transis într-un exeplar de Filoteea soţului ei &onstantin. Mai ales descrierea extinsă a suferinţelor vieţii con7u"aşi a caracteristicilor po0itive a vieţii întru sfinţenie şi curăţie. Desi"ur, în viaţa Filoteei s-au inversrolurile persoanelor prota"oniste. 2n naraţiunea despre (vva (oun, iniţiativa o are soţul, în tip în viaţa &uvioasei Filoteea, iniţiativa o are soţia. (cest lucru nu este un paradox, deoarece cei suferăE preiau iniţiativa de a ieşi din ipas, iar în acest ca0 ipasul este constrân"erea exercitată d

rude pentru a se căsători. 2n naraţiunea despre (vva (oun, victiă a constrân"erii a fost !ăr!atBdeoarece era orfanC, spre deose!ire de )iaţa &uvioasei Filoteea, unde victia a fost feeia Bicând a îplinit $ ani, în ciuda propriei ei voinţe, au le"at-o cu căsătoria trupeascăEC.

Mesa7ele transise de (oun soţiei sale şi de Filoteea soţului ei sunt tratate în od siilar de cătdestinatari. Soţia lui (oun a fost de acord cu su"estia soţului ei de a trăi în tipul căsătoriei feciorie şi castitate, dar i-a cerut soţului ei să îi dea învăţăinte practice pentru punerea în aplicarecererii, dar atunci când (oun a 'otărât ca fiecare dintre noi să răână sin"urE, ea a reacţionspunând1 să răâne în aceeaşi casă, dar în paturi diferiteE.

/eacţia sotiei arată nu nuai disponi!ilitatea ei de a lupta îpotriva ispitelor, dar şi respectul pentinstituţia căsătoriei şi încrederea ei în puterile ei sufleteşti. (cestea nu se aplică, însă şi &onstantin1 au0ind povestea despre (oun şi cererea soţiei sale de a trăi în curăţie, el s-a îndoit dcuvintele ei şi s-a teut pentru viitor, !ănuind că în spate se ascundea o eroareE care îi va face drâs. Filoteea, pentru a risipi îndoielile şi teerile lui &onstantin, a făcut un 7urăânt tocai penta-l asi"ura de adevărul spuselor ei, convin"ându-l pe &onstantin.

2n acest fel, Filoteea şi &onstantin nu nuai că au iitat exeplul (vvei (oun şi al soţiei lui, dşi starea celor dintâi oaeni, (da şi ?va, de dinainte de cădere, atunci când viaţa lor e

în"erească, feciorească, în vree ce însoţirea trupească a fost o consecinţă a neascultării lor.

Sântul Patriarh *timie, de 4ârno$o % Ade$ărata $iaţă a Sfntei iloteia de la

4ârno$o



H$P #ră0nuită în întrea"a iserică rtodoxă, dar ai cu seaă în /oânia, ul"aria, Ser!ia, pe dade K dece!rie. (lcătuire a Sfântului ?ftiie, patriar'ul slăvitei cetăţi 8ârnovo Bn.tr.C.

#atria acestei fericite cuvioase a fost cetatea Molivot din ţara #afiliei. #ărinţii ei se nueau Io#atric'ie şi Irina, oaeni de viţă no!ilă, care petreceau necontenit în frica lui Dune0eu, cercetâ0iua şi noaptea dune0eieştile locaşuri, 'rănind pe cei flăân0i şi dând cele de tre!uinţă oaenilce aveau nevoie de ilă. 2nsă dorinţa lor cea are era să ai!ă un copil. >i nu s-au înşelat aceştîntru năde7dile lor, ru"ându-se într-adins şi vărsând lacrii fier!inţi din destul. (stfel s-a născsfânta şi au nuit-o Filofteia, uplându-le iniile lor de nespusă !ucurie. >i au înălţat atunci cătDune0eu cântări de ulţuire. 8recând însă trei ani, fericita Irina a părăsit pe soţul şi pe copila

utându-se în locaşurile cele veşnice.

Iar Ioan #atric'ie a răas în are irare, căci copila, încă de la naştere, nu priea lapte de la aisa şi nici de la altă feeie. 2nsă ea a fost 'rănită, în c'ip inunat, de Dune0eiasca #ronie, fiinferită de orice rău. (7un"ând la vârsta de şase ani, Filofteia a dorit să înveţe sfintele cărţi. >i întatâta s-a deprins cu învăţătura, că a învăţat pe de rost întrea"a Scriptură. (stfel că toţi se inunaiar vestea despre aceasta s-a răspândit până departe. >i ult a sporit ea şi întru înfrânare, că toasăptăâna o petrecea fără de 'rană, şi doar sâ!ăta şi duinica 9 după ce se îpărtăşea Dune0eieştile 8aine 9 "usta doar pâine şi !o! uiat, iar după aceea din nou începea să-şi ti

pravila, îndelednicindu-se 0iua şi noaptea cu 5e"ea Donului şi săturându-şi sufletul său Scripturile cele sfinte. &ând a a7uns la vârsta de $ ani, în ciuda voii sale, fata a fost dată după sospre le"iuită nuntă. 5o"odnicul său, &onstantin, era un tânăr de nea no!il şi întru toate aseănătFilofteiei, fiind de aproape $K ani ca vârstă.

Iar iu!itoarea aceasta a lui 4ristos, vă0ându-se căsătorită îpotriva voii sale, era în aneduerire, între!ându-se prin ce faptă de isteţie să-şi poată pă0i fecioria şi din toată inia sufletul înălţa către Donul stăruitoare ru"ăciuni19 Doane, Dune0eule, ia ainte la serenia ea şi dăruieşte-i putere, ca să-i pă0esc feciorpână ă vei c'ea la 8ine6



(stfel se ru"a în fiecare ceas, fiind cuprinsă de nespusă întristare. >i aflând vree potrivită, fiind lo"odită, iată, cu &onstantin şi aflându-se aândoi 0ăvoraţi în odaia de nuntă, a că0ut îndată păânt şi a început să plân"ă neân"âiată, stropind cu lacriile sale păântul, iar cu pale!ătându-şi faţa şi stri"ând1 ,,)ai, vai, cu să ai îndurA #ăântule, crapă şi ă în"'ite pe ine vie, cea vrednică de dola6YY

#rivind-o &onstantin, cu are "reutate a ridicat-o de la păânt şi a început s-o între!e desppricina acestei tân"uiri fără de ân"âiere. Iar fecioara, a!ia oprindu-se din plânsul său şi lăsând laparte orice ruşine i-a spus1- Stăpânul eu, iată, eu ă aflu fără doar şi poate în âinile tale. 2nsă dacă aştepţi şi asculţi sfateu, pe care ţi-l voi da, noi aândoi ne vo salva sufletele noastre şi vo a7un"e pricină spre pilultora.

Iar el i-a 0is atunci1- 5asă orice îndoială şi teaă şi spune ce vrei să-i spui6

(tunci iu!itoarea de Dune0eu i-a spus lui1- &itind Dune0eieştile Scripturi, a aflat o vec'e poveste, în care se spun urătoarele1 ,oarecare evlavioasă fecioară a fost dată după soţ. (cesta se nuea (un şi era de nea ales. &ândsosit ceasul ca fecioara să ear"ă la casa soţului său, (un i-a spus cu "las liniştit şi plin uilinţă astfel de cuvinte1 ,,Iu!ita ea soţie, ai cunoscut oare ispită !ăr!ăteascăA

(ceasta i-a răspuns1 ,,=u, stăpânul eu, nu a cunoscut nicicu una ca aceasta.YY

(tunci (un i-a spus1 ,,(scultă-ă cu luare ainte şi eu îţi voi spune cu de-aănuntul tot ce se

întâpla dacă vo avea însoţire unul cu celălalt6 Mie îi vei face ulţie de "ri7i, iar ţie întristaneăsurată şi c'in necontenit. 2n afară de aceasta, când vei răâne "rea, te vor cuprinde duraproape de neră!dat, în aşa fel că nici 'rană nu vei putea cu dulceaţă să o ănânci, iar fiii tăi vorîpunsăturile şi oftatul. >i când va fi să naşti, câte neputinţe vei întâpina, câte "eete, câte dureale naşterii. 2ntr-un cuvânt, vei fi cuprinsă de oartea cea fără de năde7de şi îţi vei îndrepta oc'ii tîn toate părţile şi nu vei afla pe nieni ca să dolatrZ. Dar şi dacă vei naşte cu !ine, te vor cuprind"ri7ile cele fără de nuăr şi uncile1 să alăpte0i pe prunc, să-l scal0i, să-l înfeşi, să-I porţi de "ri7ătre!uri nesfârşite6 2nsă şi de !ăr!at să te în"ri7eşti, de rânduielile casei, de !iserică, de 'aine. Idacă se naşte cu vreun !eteşu" pruncul, vei fi cuprinsă de îndoită întristare. r, ai ult decât atâsocoteşte şi "ri7ă de dolat6 >i dacă ne cuprinde cuva sărăcia, vo începe să ne dori oartea

ult decât această viaţă. De aceea ascultă-ă pe ine, care îţi vreau !inele1 Să trăi în feciorie această scurtă viaţă, ca să oşteni viaţa cea de dincolo, unde nu este durere, nici întristare şi nisuspin. (colo nu este nici întuneric, nu sunt nici stele3 nu este nici vară, nici dolatrZ3 nici iarnă, niarşiţă3 ci nuai luină, nuai !ucurie. (colo 4ristos este poul vieţii din care toţi sfinţii îndulcesc după vrednicia lor, fiecare după cu s-a curăţit pe sine. Să ne aseănă şi noi lostrăduindu-ne să do!ândi una ca aceasta6YY

(u0ind astfel de cuvinte, lo"odnicei i s-au uplut oc'ii de lacrii şi i-a spus lui1 ,,Stăpâne, dacă astau lucrurile şi dacă astfel este viaţa în această lue, eu sunt "ata să te ascult întru toate. Fă, aşad

după cu voieşti3 eu nu ă voi îpotrivi voii taleYY.



2ndată ce s-au învoit unul cu altul şi au întărit aceasta cu 7urăânt, au vieţuit din acel ceas în fecioşi în curăţie. >i trăind acolo vree îndelun"ată, iarăşi cu îpreună învoială au 'otărât să îndepărte0e puţin de lue şi să trăiască ai în sin"urătate, întrucât se teeau ca nu cuva vreuoarecare o cu năravuri rele şi stricat să-i adeenească, să-i întoarcă spre patiile cele trupeştisă-şi piardă astfel sufletele din pricina trupului. 5a sfatul arelui (ntonie, au ers la Munte=itriei şi şi-au 0idit acolo o coli!ă sărăcăcioasă în pustie, petrecând ulţi ani în acel loc

înc'inăciuni, post, prive"'ere şi ru"ăciune. >i astfel şi-au înfrânat ei trupurile lor. 2nsă diavolul, caurăşte tot !inele şi nu poate să ra!de ultă vree curăţia şi virtutea plăcuţilor lui Dune0eu,aşe0at în feeie "ânduri pătiaşe şi suferea ea ult şi necontenit pătiea. ( fost însă ireaînţeleaptă a lui 4ristos, căci vă0ându-se în astfel de patii, plină de ultă înţelepţie, a ărturistoate fericitului (un, stăruitor ru"ându-l ca să-i ridice o coli!ă ceva ai departe. ?l a îplinru"ăciunea soţiei sale şi astfel au petrecut vree de $ ani, pă0ind până la capăt deplina curăţi#uţin după aceasta, a adorit fericita în pace şi a ers la 4ristos, pe &are 5-a iu!it.

&uviosul (un, care era sălaş al Sfântului Du', a ai stat puţine 0ile după ea şi şi-a aflat apsfârşitul, iar sufletul lui a fost dus de către în"eri la ceruri, fiind vă0ut de Sfântul (ntonie cel ar

care se afla atunci cale de cincispre0ece 0ile depărtareYY.

>i ulţi alţii s-au arătat cu aseenea vieţi, cărora şi noi dacă ne vo aseăna vo prii plaaseenea lor. >i acu să-ţi fie !un sfatul eu, stăpâne şi soţ al eu, şi să petrece în curăţipă0indu-ne trupurile noastre întru feciorie. &ăci nu există folos trainic din plăcerile acestea de scuvree3 căci fie şi vree îndelun"ată de a trăi, tot în ţărână ne vo întoarce. (stfel, 'aide să nînvoi să petrece în frica de Dune0eu, ca să prii !unătăţile pre"ătite îpreună cu toţi ccare s-au teut de Donul6

(u0ind cuvintele ei, &onstantin spuse1-(ş crede că toate câte ai spus sunt adevărate şi cu !ucurie le-aş îplini. 2nsă ă te să nîntâpină vreo oarecare ispită şi să nu pute a ocoli certările.

5a acestea, fecioara i-a răspuns19 Mă 7ur pe Dreptul @udecător, &are va 7udeca viii şi orţii, că ărturisesc adevărul1 până sfârşitul vieţii îi voi pă0i trupul în feciorie, fie şi de aş ră!da de o ie de ori oartea6

>i cre0ând el că cele spuse sunt adevărate, îndată s-a supus sfatului ei şi cu 7urăânt au întăaceasta3 iar de atunci au petrecut în feciorie şi în curăţie.

Iar după o vree, &onstantin a fost ales în rânduiala clericilor. După aceea, la puţin tip, tafericitei Filofteia şi-a dat o!ştescul sfârşit. Iar ei s-au sălăşluit acolo, îplinind toate poruncile lDune0eu1 pe săraci 'rănind, pe cei "oi î!răcând, iar de la !iserică 0i şi noapte nedând înapoi. toţi urau pilda vieţii lor celei !une şi prieau are folos din aceasta. (u petrecut ei în acest c'vree de aproape şase ani, apoi &onstantin a urit. >i i-a făcut în"ropăciune fericita după cuvenrânduială şi a înălţat cântări de ulţuire către Dune0eu. >i aflând vree potrivită, a slo!o0it ptoţi slu7itorii şi toate slu7nicele, iar averea şi !o"ăţia sa le-a îpărţit celor săraci şi neputincioşi, ducu este spus1 /isipit-a, dat-a săracilor3 dreptatea să răâne în veacul veacului H#s. $$$, .P.



ultă !o"ăţie a c'eltuit pentru !iserici şi ănăstiri, înfruuseţându-le din destul. Iar în cele dură a luat cu sine pe o slu7nică şi astfel a ieşit din casa sa.

Iar lân"ă oraşul Molivot era un ie0er, în i7locul căruia se afla un ostrov. (colo s-a sălăşlupreacuvioasa, şi-a ridicat o c'ilie şi petrecea departe de orice tul!urare, înfrânându-şi trupul cu poşi prive"'ere, întru ru"ăciune şi a dorit pe păântul "ol. >i astfel se nevoia ea îpotriva patiilîncât şi pielea i se lipise de oase. 2nsă diavolul, urătorul de !ine, nu a ră!dat ultă vree ca ea

răână neispitită. >i a înălţat îpotriva fecioarei felurite ră0!oaie, venind când cu înfricoşări, câncu ulţie de vedenii care să-i tul!ure inia, înc'ipuindu-se în şerpi şi în fiare spre a o înfricoşIar ea necontenit avea în "ură cuvintele cele din #sali1 Depărtaţi-vă de la ine toţi cei ce lucrafărădele"ea6 H#s. , *.P

Iar într-o noapte, pe când sta după o!iceiul său la ru"ăciune şi îşi înălţa către cer intea şi âinisale, locul a pornit să se cutreure pe neaşteptate, iar de afară a început să se audă tul!urare arestri"ăte, ca şi cu ar fi sosit vreun îpărat. >i se c'inuiau unii să desc'idă uşa, iar alţii încercau do!oare coli!a, stri"ând19 #uneţi âna îndată, prindeţi-o şi a0vârliţi-o în ie0er6

(tunci iu!itoarea de Dune0eu a înţeles că aceasta este lucrare diavolească şi a adău"at ru"ăciupeste ru"ăciune1 ,,Iisuse 4ristoase, :nule-=ăscut, &uvinte al 8atălui, &are ai !inevoit să întrupe0i din feeie, ca să tăăduieşti călcarea poruncii de către feeie, luând fire oenească d#reacinstita Fecioară =ăscătoare de Dune0eu, ia ainte la ine, serita roa!ă a 8a, care ssălăşluit aici pentru dra"ostea 8a6 Iată, vră7aşul, începătorul răutăţii, răcnind ca un leu încon7urat şi caută să ă în"'ită. &ăci a luat o!iceiul a se năpusti ai cu seaă asupra fifeeieşti şi să o acopere cu ruşine, pricind îpotriva noastră vină şi făcându-ne !at7ocură. 2nsă 8&are ai răsărit în c'ip nespus din Fecioara Maria şi în acest c'ip ai !inecuvântat firea feeiacsă şi

luat de la noi deplin vina de care era cuprinsă, triite-i şi ie, netre!nicei, a7utorul 8ău, ca să întoarcă ruşinarea asupra capului său şi toată puterea vră7ăşească să fie făcută de !at7ocură6 &a fii 8u !inecuvântat în vecii vecilor6 (in6YY

>i însenându-se cu senul crucii, îndată toate vedeniile s-au risipit. Iar ea n-a ai contenit cânte şi s-aducă slavoslovii lui Dune0eu până diineaţă, adău"ând nevoinţe peste nevoinţe suişuri peste suişuri în inia sa. >i cu ar putea fi arătate i0vorul lacriilor ei, neîncetatele sasuspine, tăcerea cea inunată, necontenitele ru"i, ulţiea plecărilor "enunc'ilor, unepătiire, dra"ostea către Dune0eu, vieţuirea cea în"erească şi ulte altele aseenea, ca"răiesc de dune0eiasca sa iu!ireA

)ieţuind astfel, şi în trup aseănându-se în"erilor celor fără de trup, Donul nu a lăsat ai ult să-i fie ascunsă viaţa sa, ci s-a răspândit vestea despre ea în tot acel ţinut şi slava ei se purpretutindeni şi toţi prea slăveau pe Dune0eu pentru Filofteia. Mulţi oaeni plini de credinaler"au la ea, iar cuvioasa îi întărea cu dune0eieşti cuvinte. (tunci rătăcirea cea pă"ânească înai stăpânea pe ulţi şi capiştile deonilor erau întotdeauna pline de iresele cele 7ertfiidolilor şi de tăâieri. >i ulte ii de ărturisitori erau ucişi, iar cei credincioşi se plecau i7locul furtunilor şi al tul!urărilor HDe aici se poate deduce că Sfânta Filofteia a trăit la putinvree după Sfântul (ntonie cel are B[ N+C, datorită faptului că în vreea vieţuirii ei ai er

încă ulţi pă"âni şi idolatri Bn.tr.C.P. (cestea se petreceau aproape în fiecare 0i.



Filofteia au0ea, se uplea de ultă întristare şi îi învăţa pe toţi cei care o cercetau dDune0eieştile Scripturi, i0!ăvindu-i de rătăcirea cea pă"ânească. #riise şi darul de a tăădui cei !olnavi, ulţi neputincioşi şi idolatri priind din partea ei vindecare. >i cunoscând FilofteDune0eiasca Scriptură desăvârşit şi cuvântând ea cu teaă de Dune0eu, pe toţi îi atră"ea spînţelepciunea cea dune0eiască, precu un a"net atra"e fierul.

feeie, fiind "rav !olnavă, a venit într-una din 0ile la Filofteia. #ieptul acesteia era âncat deoarecare !oală şi ulte c'eltuieli făcuse prin doctori, însă nici un folos nu priise. Iar iu!itoarea Dune0eu, vă0ând-o suferind, a durut-o sufletul şi s-a ilostivit de ea.

2ndată s-a pus sfânta la ru"ăciune cu ulte lacrii, spunând1 ,,Doane (totţiitorule, cruţă 0idirea şi nu o lăsa ai ult să se c'inuiască6YY >i luând puţin untdelen de la sfânta icoană a Maicii lDune0eu, a uns sânul feeii şi a însenat cu senul crucii pe deasupra, şi astfel, în scurtă vrea triis-o sănătoasă acasă.

După ce a trecut o vree şi vestea despre această inune s-a răspândit pretutindeni, un o pe nu

?ftiie, având un !eteşu" la picior, a venit pe ostrov la sfântă ca să priească tăăduire. Fericitluând ainte la el, l-a între!at de pricina acestei neputinţe. Iar cel !etea" îi arăta piciorul său rănitvărsa lacrii.

(tunci, această prea!ună între feei, fericita Filofteia, l-a între!at precu odinioară 4ristos pe cslă!ăno"1-)rei tu oare să te faci sănătosA

Iar el i-a răspuns1

9 )reau, doana ea, ult doresc aceasta6 Fie-ţi ilă de ine, nefericitul6 &red că orice ai cere tîţi va fi dat de Dune0eu.

Fericita i-a spus atunci celui !etea"19 Iată, tu suferi din pricina li!ii tale. ?a ţi-a fost dăruită de Dune0eu ca să-i aduci 5ui slavoslovşi laude. Iar tu ai folosit-o spre deşertăciuni, "lue şi cuvinte urdare. Fă le"ăânt că de acu nvei ai avea îndră0neală spre aseenea lucruri6 Dar şi de către ne!uniile cele pă"âneşti 9 slu7!e învăţături 9 te vei lepăda, precu şi de acele cuvinte 'ulitoare şi filosofări care îţi vatăă inteIar Donul eu te va tăădui de"ra!ă.

(cesta, pe loc şi cu !ucurie, a fă"ăduit să îplinească cele poruncite şi a făcut le"ăânt că de atunînainte nicicând nu-şi va ai în"ădui astfel de fapte. (tunci sfânta s-a atins de piciorul !olnac'eând prea sfântul nue al lui 4ristos3 iar peste câteva 0ile l-a triis sănătos la casa lui.

?l a plecat plin de !ucurie, slăvind şi dând ulţuire lui Dune0eu. >i această inune s-a aupretutindeni şi toţi oaenii slăveau pe Dune0eu şi înălţau laude de ulţuire.

Iar fericita nu se înălţa nicicu la aseenea inuni, ci întotdeauna lua ainte la cuvintele lDavid, ori ai de"ra!ă ale Sfântului Du'1 =u nouă, Doane, nu nouă, ci nuelui 8ău se cuvi

slavă6 H#s. $$N, *.P >i neîncetat spăla-voi patul eu cu lacriile ele H#s. , K.P. >i avea înainte



oc'ilor săi înfricoşătorul şi "roa0nicul Divan al @udecătorului celui neitarnic, pe neilostivîn"eri şi acele văi de c'in şi ruşinea celor păcătoşi, iar în cele din ură aarnica 'otărâre1 Ducevă de la Mine, !lesteaţilor6 HMat. %+, $.P (stfel, în "lasul suspinelor sale, uita să-şi ănânpâinea sa H#s. $$, +.P.

>i după ce s-a ostenit în acest c'ip ultă vree, petrecându-şi viaţa sa, şi-a prevestit sfârşitul. având o!iceiul să se în"ri7ească ult de do"ele isericii rtodoxe, povăţuită de Du'ul Sfânt

'otărât plină de înţelepciune să nu lase iserica nici după oartea sa fără purtare de "ri7ă, întărindîntru vieţuirea cea după do"ele dreptei credinţe. De aceea a c'eat la sine pe toţi clericii isericdin acele locuri şi le-a "răit lor cuvinte sfinte, ca ierea cea cur"ătoare.

5e-a spus, deci, lor19 ( sosit vreea utării ele de aici. #entru aceasta a socotit cu dreptate să luaţi ainte #redanie şi la cele 'otărâte de dreapta credinţă a Sfinţilor (postoli şi a Dune0eieştilor #ărin&ăci, după cu este cu neputinţă să ear"ă cineva drept dacă nu are oc'i, tot astfel este neputinţă să trăiască după voia lui Dune0eu acela care nu pă0eşte cucernicia. &unoaşteţi dreapta credinţă este lucrul cel ai de căpetenie al vieţii noastre. 2n stăruinţa lor de a ne-o lăsa

fără de pată, Sfinţii (postoli au ră!dat oartea în felurite c'ipuri. #entru aceasta şi voi tre!uie frică şi cu cutreur să o pă0iţi dola şi neîntinată, şi să păstraţi neclătinate predaniile !isericeşti şi nu vă lăsaţi aplecaţi încoace şi încolo de felurite vânturi. &'iar şi de ar îprăştia vră7aşul vienoastre, diavolul, necuratul şi întinatul pretutindeni, străduindu-se să strice credinţa noastră cdreaptă. &ăci Donul Iisus 4ristos >i-a vărsat sân"ele Său pentru ea şi nu lasă iserica să fniicită până în sfârşit. >i-I va da ei a7utor, şi-I va fi 'ără0it să iasă !iruitoare.

?u, sărana, a fost crescută întru cucernicie încă din copilăria ea şi a priit dreapta credinde la părinţii ei ca pe o cooară de are preţ. #entru aceasta vă ro", ca şi căpetenii sfinţitoare a

isericii, să nu uitaţi #redania Sfinţilor #rooroci şi (postoli, după cu arele #avel îi scrie l8iotei1 Fiule 8ioteiQcele ce ai au0it de la ineQacestea le încredinţea0ă la oaeni credinciocare vor fi destoinici să înveţe şi pe alţii HII 8i. %, %.P. )ouă vi se cuvine să ţineţi dreapta credinţăsă nu vă ţineţi nicicu de !asele cele oeneşti. Fie şi de ii de ori să ne ocărască, fie şi de ii ori să ne 'ulească, însă niciodată inciuna nu va !irui adevărul, nici răutatea nu va stăpâni pesînţelepciune6 &ăci ei ărturisesc nuele dune0eirii în 0idire, în oaeni 9 o, necurăţie6 9 în poîn pietre, în pisici, în câini şi nu se ruşinea0ă în a cu"eta că 0idirea s-a născut prin sine însăşi şi nînţele" cele necu"etate 9 în răutatea lor cea necurată şi în filosofia lor 9 că totul a fost adus dnefiinţă întru fiinţă de către :nul (devăratul Dune0eu, &are a făcut cerul şi păântul cu toate cevă0ute şi nevă0ute. Iar dune0eii care nu au făcut cerul şi păântul vor pieri HIer. $, $$

(seenea lor să fie cei ce fac şi toţi cei ce se încred în ei H#s. $$N, $3 $N, $.P. <icând că suînţelepţi, au a7uns ne!uni. >i au sc'i!at slava lui Dune0eu &elui nestricăcios cu aseănaroului celui stricăcios şi al păsărilor şi al celor cu patru picioare şi al târâtoarelor H/o. $,%%-%NSă vadă cei vrednici de unde s-au ivit trupurile cele cereşti şi făpturile cele păânteşti care vieţuieîn vă0du' şi în ape, dar ai cu seaă de unde s-au ivit încă cele dintâi 9 cerul şi păântul, vă0du'şi firea apelor6 &ine le-a unit şi le-a despărţit6 &are este părtăşia lor una către alta, îpărţirea învoirea6 &ine le işcă şi le conduce6 &u o sti'ie potrivnică după fire alear"ă îpreună cu o alfără vătăare în plinătatea acestei lui6 &u fiinţea0ă şi se înţele" fără să se sfătuiască şi vor!ească6 8oate acestea sunt lucrarea Dune0eieştii #ronii. >i ei au lăsat pe <iditorul, şi au cins

şi au slu7it făptura în locul Făcătorului şi în 0adar se rătăcesc şi se îndrăcesc îpotriva credinţ



noastre !la"ocestive şi îpotriva !la"ocestivilor creştini care o ţin, cărora le aşea0ă necruţătoac'inuri şi-i constrân" să se lepede de dulcele nue al lui 4ristos.

=u luaţi ainte la înfricoşările lor, c'iar dacă vă conduc spre c'inurile de pe roată, spre ca0aneclocotinde, spre sa!ie ori spre foc şi nu vă teeţi de înfricoşările lor6 #e noi ne aşteaptă o altă viaşi un alt veac neî!ătrânitor, în care prorocii dănţuiesc, iar apostolii se !ucură îpreună cu cetepreacuvioşilor postitori, cu în"erii şi ar'an"'elii, cu ucenicii şi cu toţi sfinţii. (ceasta întotdeau

cu"etaţi, aceasta scrieţi în iniile voastre6 5uaţi ainte asupra voastră şi asupra între"ii ture pescare Dune0eu v-a aşe0at pe voi păstori şi învăţători, ca să vă pă0iţi şi pe voi curaţi şi fără de pat8oate cele fruoase şi iu!ite din lue se vor îprăştia precu praful şi vor fi uitate, sin"uvirtutea va dăinui în veacul veacului. De aceea, străduiţi-vă să vă păstraţi pe voi curaţi şi să scoatetura încredinţată vouă la păşunea cea dătătoare de viaţă, iar Stăpânul tuturor, vă0ând stăruinvoastră, vă va învrednici pentru osteneli de răsplată şi vă va face vrednici de 2părăţia Sa6

>i după ce a "răit toate acestea înaintea clericilor isericii şi după ce le-a întărit iniile, i-a lăsslo!o0i, poruncindu-le să vină din nou după patru 0ile. (tunci, preacuvioasa Filofteia s-a 0ăvorâtc'ilia sa fără să ai "uste 'rană şi a petrecut acele 0ile în prive"'eri, lacrii şi ulţie d

înc'inăciuni. Iar într-a patra 0i, aşa cu spusese ai înainte, din nou a venit la ea adunar!isericească şi s-au îndulcit de scupa ei învăţătură. >i iarăsi i-a învăţat din destul şi le-a desc'inia tuturor către frica de Dune0eu.

Iar când s-a făcut seară şi a siţit că i se apropie ceasul orţii, i-a îndenat pe toţi la ru"ăciunspunând1-)reea despărţirii ele s-a apropiat HII 8i. , .P şi e de tre!uinţă să vă osteniţi îpreună cu io vree6 =ădă7duiesc cu tărie că prin ru"ăciunile voastre voi prii şi eu ilă în 0iua înfricoşătoar@udecaţi a Dreptului @udecător, în ceasul cel straşnic6

>i ulte altele aseenea a spus înaintea sfinţitului cler. Iar ei, au0ind acestea, s-au îndurerat cinia şi au înălţat vaiet cu suspine, însă preacuvioasa făcea sen cu âna şi neân"âiatul dola tuturor, spunând19 =u vă tul!uraţi sufletele voastre, stăpânilor şi donilor, căci încă sunt cu voi şi voi petrece vrecu voi cât voieşte Donul6 #entru aceasta, prive"'eaţi îpreună cu ine şi îndreptaţi către Donru"ăciuni de ulţuire6

>i a!ia ce s-au oprit din vor!it şi au început să se roa"e, într-un "las înălţând cântare pentcuvioasa. >i pe când cântau, ea şi-a dat du'ul său lui Dune0eu. >i plânsul a oprit cântarea şi s

făcut nu plân"ere şi tul!urare, iar vaietele upleau vă0du'ul. &ând au aflat de cele întâplate, todin îpre7urii oftau şi îpreună plân"eau pierderea cea de o!şte. &u cucernicie au pre"ătit atuntrupul spre în"ropare şi plini de cuvioşie, l-au cinstit cu cântări de în"ropăciune şi l-au aşe0at !iserica precinstitei Maici a lui Dune0eu, care se ai nueşte şi Sfânta Sofia, unde preacuvioasăvârşea neaiau0ite, prea slăvite şi nenuărate inuni care, dacă a purcede să le povesti cde-aănuntul, nu ne-ar fi de-a7uns nici ăcar un an. 2nsă pentru a nu întinde ai ult cuvântul vopoeni doar puţine din acestea, care vor fi de a7uns pentru cei înţelepţi ca să priească şi celelalca adevăr.



:n !ăr!at de ran" înalt şi slăvit, pe nue =avcratie, din oraşul (oreea, a fost nuit de îpăratdin acea vree voievod al ?ladei. >i i s-a întâplat lui ca să poarte lupte cu a"arenii cei fără dDune0eu şi după ce aândouă părţile s-au ciocnit, după neştiutele 7udecăţi ale lui Dune0eîntrea"a lui arată a fost !iruită1 unii dintre ostaşi au fost ucişi, iar alţii au fost luaţi pri0onieriduşi în Sicilia. 2preună cu aceştia a că0ut în ro!ie şi un stratilat B"eneral-n.n.C, pe nue (rtavadin oraşul Filoelia. /ăpiţi de necredincioşi, ei au fost înc'işi într-o teniţă întunecată şi pă0ită ultă luare-ainte. (stfel, fiind ţinuţi acolo, cei înc'işi erau în are neduerire, încât nu ştiau

să ai facă. >i cuprinşi de întristare ultă c'eau a7utorul (totputernicului Dune0eu şi plăcuţilor 5ui celor ai apropiaţi. (tunci (rtavan şi-a adus ainte şi de Sfânta Filofteia şi a începsă le povestească lor despre prea slăvitele inuni ale acesteia, precu şi faptul că priise darul detăădui felurite neputinţe şi !oli. &ând =avcratie a au0it aceasta, inia lui s-a aprins şi a începdin tot sufletul său să c'ee a7utorul acestei cuvioase. >i pentru că se upluse el cu dune0eiasrâvnă şi se aprinsese fier!inte de credinţă, nu s-a putut ai ult să ascundă aceasta, ci a ridicat toţi la osârdnică ru"ăciune stropită cu râuri de lacrii.

>i într-un suflet c'eau a7utorul iu!itoarei de Dune0eu Filofteia, spunând19 /udenie şi roa!ă a lui 4ristos, neîntinată ireasă, poru!iţă, sălaş al Du'ului Sfânt, dacă vei l

ainte cu ilostivire către noi, seriţii şi de0nădă7duiţii, şi ne vei slo!o0i din această înfricoşătoateniţă şi noi vo "lăsui despre nenuăratele tale inuni cu are "las şi le vo propovădui, iar cealaltă vree a vieţii noastre care ne-a ai răas vo trăi întru curăţie şi neîntinare. , prcuvioasă aică, nu ne trece cu vederea, căci plini de aar pătii în această teniţă6 >i întrea"noapte au petrecut în aseenea ru"ăciuni şi în lacrii aare, oftând din adâncul iniii. Iar când sfârşit ei prive"'erea de toată noaptea, s-au aşe0at să se odi'nească şi să dea ân"âiere prin sotrupului.

>i îndată ce au adorit, li s-a arătat lor preacuvioasa şi le-a !ucurat iniile cu ân"âietoare cuvin

spunându-le19 /u"ăciunea voastră a fost ascultată şi Dune0eu nu a trecut cu vederea suspinurile voastMer"eţi în pace şi vă întoarceţi la casele voastre, dând ulţuire lui Dune0eu, &are vă slo!o0eşdin lanţurile celor le"aţi în o!e0i H#s. K, K.P.

?i s-au deşteptat plini de !ucurie şi au vă0ut că lanţurile de fier 0ăceau alături, iar teniţa era ladesc'isă. >i au înţeles că vedenia este adevărată şi îndată au vă0ut teniţa desc'isă. Iar stradorea de parcă era oartă, astfel că au ieşit neîntre!aţi. 2nsă, ai înainte de a se întoarce la caselor, au ers pe acel ostrov ca să ulţuească preacuvioasei. >i îndată ce au îplinit aceasta toţi, au întors la casele lor şi au povestit tuturor prea slăvitele inuni ale #reacuvioasei Filofteia.

După ce vestea s-a răspândit pretutindeni, un lepros plin de credinţă şi de fier!inte osârdie a venit !iserica prea cuvioasei aici, cerând ilostivirea ei şi cu stăruitoare ru"ăciuni şi cu dese înc'inăse ostenea pe sine prin ulte nopţi de ve"'ere şi post, şi neîncetat petrecea în dune0eiasca !iseria cuvioasei.

Iar fericita, vă0ând osârdia lui şi !oala lui trupească, îndată s-a aplecat spre ilostivire şi i s-a arătîn vis paracliserului !isericii, poruncindu-i acestuia să-l un"ă cu untdelen de la sfânta icoană#reacinstitei Maici a lui Dune0eu peste tot trupul. >i, desteptâdu-se din son, paracliserul



îplinit porunca. >i nu după ulte 0ile l-a triis pe el sănătos la casa lui, ca să prea slăvească pDune0eu şi să-I ulţuească 5ui şi plăcutei Sale cuvioase.

>i a trecut vree îndelun"ată, şi s-au petrecut acolo ulte inuni.

2părăţia "recească a slă!it într-o anue vree întru totul, iar cei ce ţineau sceptrul au că0ut "rele neca0uri. >i aflând vree prielnică, râlenii H#articipanţii la cea de-a I)-a &ruciadă, care

înteeiat în #eninsula alcanică un iperiu latin, după care au cucerit &onstantinopostăpânindu-l între $% şi $%$ Bn.tr.C.P, s-au aruncat îndată plini de cru0ie asupra îpărăţi"receşti şi i-au adus acesteia neca0uri cu neputinţă de purtat. 2n acea vree îpărăţia !ul"ărească întărise ult şi cu silnicie stăpânea toate îpre7uriile. 2n părţile ul"ariei stăpânea atunci pr!la"o"estivul şi slăvitul ţar &aloian HIoniţă &aloian 9 $$*K -$%K Bn.tr.C.P. )ă0ând acesta îpără"recească slă!ită într-atâta, s-a năpustit şi el şi a ro!it şi a pustiit ulte cetăţi şi sate. >i adunând tce afla în cale, străuta în slăvita lui cetate 8ârnovo 9 şi a străutat tot poporul şi toate anialeleţara sa. Săvârşind aceasta, a au0it şi despre inunile #reacuvioasei Filofteia şi inia lui sînfier!ântat foarte ult. /o!ind acele părţi, a ers şi acolo unde se aflau cinstitele oaşte şi suplut de nespusă !ucurie, lăudând pe Dune0eu şi ulţuindu-I 5ui plin de osârdie sfântă.

că0ut înaintea cinstitelor oaşte ale preacuvioasei, le-a udat cu lacriile sale şi le-a sărutat plin cucernicie. (poi a poruncit să se slu7ească prive"'ere de toată noaptea şi a dat ilostenie din destcelor nevoiaşi. Diineaţă s-a slu7it Dune0eiasca 5itur"'ie, la care a luat parte şi ţarul, plin ultă !ucurie, îpreună cu întrea"a lui oaste. >i a luat !una 'otărâre să străute oaştele sfintei îpărăţia sa. 2nsă a !inevoit ca să îpărtăşească acest "ând ce-l avea şi sfetnicilor şi voievo0ilor sIar aceştia, au0ind cele spuse, au stri"at că într-un sin"ur "las1 ,,Inia re"elui în âna DonuluH#ilde %$,$.P ;arule fă îndată ceea ce ai în "ând6 =oi crede că dacă vei îplini această 'otărâare folos vei da sufletelor noastre, dar şi îpărăţia şi cetatea noastră va prii folos din destul6YY

>i după ulte 0ile, ţarul a poruncit ca oaştele preacuvioasei să fie străutate în slăvita ceta8ârnovo cu ultă cinstire şi cucernicie. #entru aceasta au fost 'otărâţi N de ostaşi aleşi, în fruncu un conducător de seaă pe nue 8eodor, o !un şi cinstit, !la"o"estiv şi credincios, vitea0 întră0!oaie şi fruos la înfăţişare. Doar că la oc'iul stân" avea o al!eaţă de foarte ulţi ani şi ulc'eltuială pe la ulţi doctori făcuse şi nenuărate "ri7i avea din pricina aceasta, căci nici un folnu priise. >i luând şi de la ţar porunca de pe ură, după ce şi-a adunat întrea"a oaste, s-a îndreptîndată către oaştele sfintei plin de osârdie şi din tot sufletul său le-a sărutat vărsând ulţie lacrii, cerând să priească ilă pentru oc'iul vătăat. >i aprin0ându-se de fier!inte credinţăluat âna stân"ă a sfintei şi a aşe0at-o pe oc'iul său. >i, o, inune6 De îndată vătăarea oc'iulsău parcă s-a topit şi el cu oc'ii săi a vă0ut lipede strălucirea luinii soarelui şi s-a !ucurat foar

de inunea cea slăvită a tăăduirii vederii lui.

(ceastă inune s-a răspândit pretutindeni şi toţi slăveau pe Dune0eu şi pe #reacuvioasa FilofteiIar 8eodor, cu întrea"a lui oştire, a luat cinstitele oaşte ale iu!itoarei de Dune0eu şi a pornit plde !ucurie, ca după o are !iruinţă precu !ucuria cea de odinioară a dune0eiescului părinDavid, de dinaintea c'ivotului din cort. (tunci, la această străutare, Dune0eu a arătat ultefelurite tăăduiri care este cu neputinţă să fie povestite cu de-aănuntul pentru cei credincioşi, doar cu credinţă să priească ei aceasta şi să râvnească după virtute.



(propiindu-se de 8ârnovo şi aflând patriar'ul despre sosirea sfintei, a adunat el pe toţi clericisericii şi între" poporul şi a ieşit în întâpinare cu făclii, cădelniţări şi tăâieri şi plin de evlaviesărutat cinstitele oaşte ale preacuvioasei şi cu osârdie din adâncul iniii, cu lacrii şi cu frân"ea spus aceste cuvinte pline de !ucurie1- (devărată roa!ă a lui 4ristos, sălaş al virtuţii şi sălăşluire a Sfântului Du', locuitoare în pusticu ai 0!urat tu dinspre răsărit şi ai a7uns până la noi, seriţiiA ine ai venit la noi şi nu doar să ncercete0i, ci să răâi întotdeauna cu noi şi să înveţi pe cei neînvăţaţi ca să ure0e dune0eieşti

tale cărări şi să râvnească la curăţia ta cea dăruită de Dune0eu6 8rupul tău să răână aici, ca 0ălocăci cu du'ul şti că te îndulceşti de fruuseţea cea cerească şi priveşti nu ca printr-o o"lindă sîn "'icitură pe #readulcele Iisus, ci faţă către faţă HI &or.$N,$%.P şi vor!eşti cu ?l nu prin cineva, tu însăţi şi curat 2i aduci 5ui ru"ăciunile tale pentru oaeni6 /oa"ă-te pururea pentru noi, tura tca să ne săvârşi întru pace viaţa noastră, întru toată cuvioşia şi !unăvoinţă6 HI 8i.%,%.P =u încesă ne cercete0i şi să ve"'e0i asupra noastră, să ne ocroteşti, să ne a7uţi şi să ne povăţuieşti ca să pă0i de năvălirile vră7aşului6 &ăci crede că orice vei cere de la Dune0eu, ?l îţi va dărui ţ>i ult ne !ucură noi şi ne veseli că te-a câşti"at pe tine ca pe o are ocrotitoare.

>i îndată a luat oaştele ei şi le-a aşe0at în slăvita cetate 8ârnovo, în !iserica #reacinstit

=ăscătoare de Dune0eu Maria nuită 8enisOa, unde se află până în 0ilele noastre şi săvârşeşinuni ari şi fără de nuăr tuturor celor care vin către această cuvioasă cu credinţă şi dra"osHDupă căderea ul"ariei su! ro!ia turcească, oaştele #reacuvioasei Filofteia au fost duse la )idiiar de aici în ;ara /oânească, în cetatea &urtea de (r"eş, unde se află până în 0ilele noastBn.tr.C.EP .E

Săr5ătoarea Sfntei Muceniţe iloteia la urtea de Argeş



GSă poeni, cu a7utorul lui Dune0eu, nuele lui Iisus 4ristos, să cere să vină în inia noastîn sufletul nostru, în casa noastră, să poeni nuele Maicii Donului, nuele sfinţilor a cărnue îl purtă fiecare şi a sfinţilor la care veni să fi în couniune la ru"ăciune cu a fostastă0i cu Sfânta Muceniţă Filofteia. )ă ulţui din toată inia pentru solidaritate ortodoroâneascăE, a spus în cuvântul de învăţătură 2naltpreasfinţitul #ărinte (r'iepiscop &alinic, ducu inforea0ă 8/I=I8(S 8).

GSfânta Filofteia a răas în istoria isericii prin actele de ilostenie pe care le-a făcut şi pr

iu!irea 7ertfelnică pe care a avut-o faţă de Dune0eu şi faţă de aproapele. &ei doi sfinţi, SfântIerar' =icolae şi Sfânta Muceniţă Filofteia, ne îndeană pe fiecare dintre noi ca să ne luă crucşi să îl ură pe Mântuitorul Iisus 4ristos pe druul acestei vieţi şi să căută să ne îpodo!isufletele noastre cu alesele virtuţi creştine şi ai ales cu toată fapta cea !unăE, a spus #reasfinţit#ărinte )isarion.

G=oi, din ?piscopia &aranse!eşului, ne-a !ucurat astă0i venind la &urtea de (r"eş, venind şi acest an la invitaţia 2naltpreasfinţitului (r'iepiscop &alinic ca să slu7i Sfânta 5itur"'ie şi să înc'ină cu evlavie purtând în iniile noastre poelnicul tuturor preoţilor şi credincioşilor d

?piscopia noastră, ru"ând-o pe Sfânta Filofteia să i7locească pentru ântuirea noastră înaint8ronului #reasfintei 8reiiE, a spus #reasfinţitul #ărinte ?piscop 5ucian.

GMulţui 2naltpreasfinţitului #ărinte (r'iepiscop &alinic al (r"eşului şi Muscelului pentdra"ostea părintească şi pentru !ucuria cu care ne prieşte de fiecare dată aici în /eşedin(r'iepiscopală. #entru credincioşii care vin să se înc'ine şi să se roa"e la oaştele Sfintei Filoftenici un efort nu este prea are având în vedere darurile pe care Dune0eu le revarsă asupra noastprin lucrarea sfinţilor !ineplăcuţi 5uiE, a spus #reasfinţitul #ărinte #aisie, lu"o7eanul.



G5a toate pelerina7ele din ţara noastră şi la Sfânta #arasc'eva şi la Sfântul Diitrie asara!ov, ca aici la &urtea de (r"eş la pelerina7ul la oaştele Sfintei Muceniţe Filofteia, credincioşii vin ultă dra"oste, ră!dare şi credinţă. (ceastă putere de a îndura fri"ul vine din 'arul lui Dune0edin credinţa pe care o poartă în sufletE, a spus #reasfinţitul #ărinte ?ilian 5ovişteanul.

Moa6tele Sfintei Muceni7e Filofteia au fost depuse încă de aseară în fa 7a &atedralei (r'iepiscopaîntr-un spa7iu special aena7at. 8eperatura scă0ută nu a fost o piedică în calea pelerinilor veni7i

ceară de la unul Dune0eu îplinirea ru"ăciunilor prin i7locirea Sfintei Filofteia.Sfânta Muceni7ă Filofteia ocrote6te de peste de ani (r'iepiscopia (r"eşului şi Muscelulusfintele oaşte fiind aduse în iserica Mitropolitană din &urtea de (r"eş în anul $N*, în tipdoniei lui Mircea cel !ătrân. ?ste ocrotitoarea tinerilor, a copiilor, "ra!nic a7utătoare a celor aflaîn diferite suferin7e trupeşti şi Gaducătoare de ploiE.

Din anul $** racla cu sfintele oaşte se află în paraclisul ar'iepiscopal, urând să fie utată viitorul apropiat în noua catedrală, înc'inată Sfintei Muceniţe Filofteia, care se construieşte foaraproape de ctitoria donitorului sfânt =ea"oe )odă asara!.

Sursa !asilica&

Sfânta Filofteea @ntre două tradiţii diferite Muceniţă #au cuioa#ăB A fo#t Sfânta că#ătorită

H?leentele provin din vec'ea viaţă a Sfintei pe care a redactat-o &uviosul ?ftiie de 8ârnoBpoenit pe % ianuarieC în ura cererii călu"ăriţelor din Mănăstirea 8enisOa din 8ârnovo3 dacest otiv în tradiţia !ul"ară sfânta este cunoscută ca Sfânta Filoteia de la 8enisOaP

Sfânta Filoteia era ori"inară din Molivoto #afiliei Bai de"ra!ă este vor!a despre #olivoto dFri"ia SalutariaC şi era fiica unei failii înstărite. 5a vârsta de $ ani s-a căsătorit cu un !ăr!î!unătăţit şi a i0!utit să-l convin"ă să trăiască o viaţă de înfrânare. #uţin ai târ0iu, soţul eidevenit preot, iar Filoteia a continuat să trăiască în lue în"ri7ind cu dra"oste de săraci şi de cei pătieau. După oartea soţului ei, şi-a eli!erat ro!ii, şi-a îpărţit averile şi s-a retras cu o sin"u



slu7nică într-o insulă din lacul de lân"ă patria ei, unde a înfruntat ulte ispite de la deoni şităăduit cu ru"ăciunea ei ulţi leproşi.

&unoscându-şi de ai înainte sfârşitul, i-a c'eat pe toţi să se pă0ească de toate ere0iile. (poi sretras în sin"urătate, a petrecut patru 0ile cu post şi ru"ăciune şi şi-a încredinţat sufletul Donului, după ce ai înainte a dat ultiele porunci credincioşilor care se adunaseră în 7urul ei.

Moaştele ei au fost aşe0ate apoi cu pră0nuire în iserica din Molivoto, unde au săvârşit ulinuni. Mulţi ani ai târ0iu, după ce sfântul ei trup a fost adus în 8racia, aflând de aceasta, ţariperiului roâno-!ul"ar Ioaniţă &alolian B$$*K-$%KC s-a dus să i se înc'ine şi a 'otărât să adusfintele oaşte cu toate onorurile cuvenite în capitala lui, la 8ârnovo. 5a puţin tip după cucerir8ârnovei de către turci B$N*NC, ţarul Straţiir le-a adus la )idin, reşedinţa #atriar'iei ul"ariHaceastă aducere a fost condusă de Mitropolitul Ioasaf de )idin, ucenicul Sfântului ?ftiie 8ârnovoP. :n an ai târ0iu B$N*C, )idinul a că0ut în âinile turcilor şi cinstitele oaşte au foduse la &urtea de (r"eş, su! donia voievodului ;ării /oâneşti Mircea cel !ătrân Bîntre $N*$C .

#otrivit studiilor recente, se pare că aducerea oaştelor a avut loc în tipul stăpânirii turceş#entru că )iaţa pe care a redactat-o Sfântul ?ftiie s-a pierdut, o altă tradiţie referitoare la sfântă srăspândit la &urtea de (r"eş şi a fost scrisă în sinaxare.

#otrivit acestei tradiţii, Sfânta Filoteia s-a născut în 8ârnovo, într-o failie de creştini evlavioMaica ei evlavioasă a urit preatur. #uţin ai târ0iu, tatăl ei s-a căsătorit cu altă soţie, carec'inuia pe fiica ei vitre"ă. &u toate acestea, Filoteia îndura toate relele-pătiiri cu ră!dare şiînaintat în virtute. &ând era de doispre0ece ani, aa ei vitre"ă a triis-o să ducă âncare tatăluicare lucra în ţarină. #e dru însă a întâlnit săraci şi le-a îpărţit cea ai are parte din âncar

Seara, tatăl ei s-a întors acasă, foarte ostenit şi înfoetat şi a între!at-o pe feeia lui de ce i-a triatât de puţină âncare. ?a i-a răspuns că i-a triis o cantitate suficientă şi că vinovată era FiloteiDupă ce acelaşi lucru s-a repetat în 0ilele urătoare, tatăl ei s-a ascuns ca să vadă ce făcea fiica lcu âncarea. &ând a vă0ut-o îpărţind âncarea săracilor, nu a putut să-şi stăpânească ânia, şiprins copila, a le"at-o cu o funie şi a lovit-o cu securea în picior. Sân"ele a început să-i cur"ă şuviar Filoteia şi-a încredinţat sufletul ei Donului. 8atăl criinal a încercat să-i ridice trupul ca săascundă, dar nu putea pentru că trupul ei fusese învăluit de o slavă luinoasă şi se făcuse ai "rc'iar decât plu!ul. &onştienti0ându-şi fapta, a aler"at în 8ârnovo ca să se predea autorităţilor.

Fiind înştiinţat de acestea, Mitropolitul s-a dus la locul unde se afla trupul îpreună cu ulţi cleri

şi o ulţie de oaeni, ca să-l aducă în &atedrală. 8oate încercările s-au dovedit în 0adar. ('otărât atunci să enuere toate &atedralele cunoscute din luea creştină şi din ul"aria, în sperancă sfânta va face vreun sen. #entru că trupul ei a răas "reu şi neclintit, au enuerat Sfinte&atedrale din ;ările /oâne, iar când au rostit nuele nou construitei iserici de la &urtea d(r"eş din ;ara /oânească, oaştele sfintei au devenit deodată uşoare şi toţi au recunoscut în acefapt voia sfintei de a fi dusă acolo.

5-au inforat printr-o scrisoare pe voievodul /adu I B$NK+-$NKKC care s-a "ră!it să vină cu toacurtea sa şi cu ulţie de popor la alurile Dunării ca să preia oaştele şi să le aşe0e în !iseri

lui.



Moaştele se află astă0i în &atedrala lui =ea"oe asara!. ( se vedea ona'ul #atapie şi \.]. ^_`&uvioasa Filoteia de la (r"eş Bîn "reacăC, (tena %P. #entru inunile sfintei, Mânăstirea &urtde (r"eş a fost şi este unul din cele ai ari locuri de pelerina7 din /oânia.

(traducere: 4răia rtodoIă >isionară BS%inii rei Noi erar3isursa: BNoul SinaIar al ;isericii rtodoIe

Moaştele Cuioa#ei Filofteea de la Curtea de Argeş$ Sfânta Filofteea 1 muceniţă de doar ')aniB

8uturor ni s-a predicat, unii au citit, iar alţii au au0it în slu7!a Sfintei Filoteea că cea cinstită ar"eşeni ca GsfântuliţaE este o fetiţă de doar $% ani, care a fost ucisă de tatăl său, pentru că aceastaîpărţea la săraci âncarea triisă de soţia sa de-a doua şi aa vitre"ă a Filoteei.

2n racla de la &urtea de (r"eş însă, cei care se uită cu atenţie o!servă că âna sfintei este acounde ar tre!ui să fie picioarele Gcopilei de $% aniE, iar acea ână este o ână de feeie în vârstă

nici pe departe nu seaănă cu ânuţa unei fetiţe de $% ani.

De altfel, cei care au vă0ut-o pe GsfântuliţaE ar"eşenilor dau ărturie şi susţin1 Eracla e prea icşi Gpicioarele sfintei sunt pe lân"ă corpQ spre capE.

#ornind de la inforaţiile de ai sus, sunte îndreptăţiţi să dă cre0are ona'ului cărturar #atapat'onitul, !i!liotecarul Sc'itului avsoOalivia din Sfântul Munte (t'os, care deonstrea0ă întrlucrare de-a sa că GsfântuliţaE de la &urtea de (r"eş este &uvioasa Filoteea din #afilia, care cpace s-a săvârşit, la adânci !ătrâneţi, a cărei viaţă a fost scrisă de către Sfântul #atriar' ?ftiie

8ârnovei şi a fost tradusă în ultiii ani şi în li!a roână.(r'iepiscopia (r"eşului ar tre!ui să facă luină în acest ca0 şi în consecinţă, să procede0e înţelepciune şi discernăânt la 0u"răvirea unei icoane confore vieţii autentice, la aşe0aroaştelor într-o raclă pe ăsura răăşiţelor făcătoare de inuni, precu şi la realcătuirea slu7!eacatistului şi sinaxarului sfintei Filoteea spre resta!ilirea adevărului, işcaţi fiind spre aceasta porunca a *-a din Decalo", ca şi de cuvintele înfricoşătoare ale Donului1 G(devărat, adevărat spun vouă3 că pentru orice cuvânt deşert pe care-l vor rosti fiii oaenilor, vor da seaă în 0i7udecăţii6E.

Mădălina Mihăilă % Muceniţa care a ales să $ină la urtea de Argeş % 4aina &ecare o &oartă Sânta iloteia



Moaştele Sfintei Filofteia au fost aduse la &urtea de (r"eş în vreea doniei lui /adu B=e"r)odă. &u privire la viaţa ei există o taină, deoarece sunt nişte nepotriviri în consenările desp!io"rafia acestei sfinte care a devenit şi ocrotitoarea roânilor.

&titoria JSfântul =icolae DonescJ B(r"eş IIC, ce şi-a păstrat funcţia de priă !iserică a ţăîncepând cu $N+*, când ia fiinţă pria itropolie a ;ării /oâneşti, o!servă că diensiunile sadepăşesc necesităţile unei capele şi sunt ult ai adaptate cereoniilor şi slu7!elor ce iplicparticiparea unui cler nueros, pe care îl presupune o reşedinţă sau un scaun itropolitan, utat

$+$K la 8âr"ovişte şi în $ la ucureşti. După ai puţin de o 7uătate de veac de la înteeiere,tipul donitorului /adu B=e"ruC )odă B$NKK-$NNC sunt aduse cu are cinste şi aşe0ate aioaştele Sfintei Muceniţe Filofteia, ca nişte daruri de preţ, potrivit unui &uvânt de laudă însenea0ă viaţa acestei protectoare a ţaratului !ul"ar.

#atriar'ul ?ftiie, itropolitul Ioasaf şi ar'idiaconul #aul de (lep

?xistă însă o taină asupra acestui su!iect, din cau0a unor nelăuriri sau lipsei de le"ătură întdatele cuprinse în viaţa Sfintei Filofteia, scrisă de patriar'ul ?ftiie de 8ârnovo şi cea

itropolitului Ioasaf de )idin, pe de o parte şi tradiţia orală de la noi, consenată în $+, ar'idiaconul #aul de (lep, însoţitorul patriar'ului Macarie al (ntio'iei, în călătoriile acestuia pr;ările /oâne, :craina şi /usia, pe de altă parte, între acestea şi viaţa descrisă de itropolitul "r=eofit, în anul $K.

#otrivit Sfântului #atriar' ?ftiie, care însenea0ă viaţa acestei protectoare a ţaratului !ul"pră0nuită în toată iserica rtodoxă pe data de K dece!rie, dar ai cu seaă în /oânia, ul"aşi Ser!ia, oaştele au fost aduse tocai din )idinul cucerit de turci, după ce o vree au stat area !iserică din 8ârnovo.



5e"at de străutarea oaştelor Sfintei Filofteia, ca şi cele ale Sfintei #arasc'eva din ?pivat de 8ârnovo la )idin, ave un cuvânt de laudă rostit la % ai $N*+, 0i în care Sfânta Filofteia esser!ată pentru pria dată ca ocrotitoare a cetăţii Dii B)idinC, de către itropolitul Ioasaf, înscăundupă cu se pare, de însuşi patriar'ul ?ftiie. (cest fapt este confirat în $K* de o copieanuscrisului, cuprinsă într-un #ane"eric al Mănăstirii /âla. 8itlul coplet este J&uvânt de laudăparte din inunile şi viaţa preacuvioasei şi întreit-fericitei aicii noastre FilofteiaJ şi pe lândatele 'a"'io"rafice, sunt relatate îpre7urările istorice şi sosirea itropolitului de )idin

8ârnovo, episodul cererii sfintelor oaşte şi cel al străutării lor. 5a puţină vree, aşa cu aspus, în $N*, are loc şi căderea cetăţii )idin, oent în care urele itropolitului Ioasaf se pier:nii istorici sunt de părere că a trecut Dunărea în ;ara /oânească, luând cu sine şi oaşteSfintei Filofteia, ce vor fi întâpinate, pro!a!il, de Mircea cel !ătrân, alături de Mitropolit(tanasie al Severinului şi aşe0ate în iserica Donească de la &urtea de (r"eş. #riele ărtusi"ure despre pre0enţa oaştelor la &urtea de (r"eş datea0ă, însă, a!ia din a doua 7uătatesecolului al X)II-lea şi aparţin lui #aul de (lep, în textele slave nefiind consenată deloc sufora în care o ave a0i şi nici în scrierile roâneşti.

&opila sfântă a ales să treacă Dunărea la noi

2n varianta tradiţională, din viaţa Sfintei Filofteia, cuprinsă în voluul J)ieţile SfinţilorJ pe lundece!rie, află că, nici după ulte ru"ăciuni şi nici la porunca ar'iepiscopului şi ar'iereilor vensă ridice trupul unei copile artiri0ate de tatăl ei, n-au reuşit creştinii să-l ute şi nici ăcar işte, voind Dune0eu să prea ărească pe ro!ii Săi. 2nţele"ând că nu este rânduit a er"e cetatea sa, au început a poeni către sfânta nuele ultor locuri, pornind de la &onstantinopolpână la ţinuturile aflate dincolo de Dunăre. (u poenit ulte târ"uri şi ănăstiri de prin unţi şi s-a clintit până ce, în treacăt şi fără năde7de, au 0is de iserica Donească despre care vor!iîndată s-a făcut ai uşoară decât "reutatea firească a unui o. (stfel, a fost înştiinţat prin scrisoa

/adu B=e"ruC )odă că !unăvoirea sfintei este de a locui pe păânt roânesc şi au întâpinat-o cfăclii aprinse, cu tăâie şi cântări de psali şi doxolo"ii, înfruuseţând reşedinţa cu acest c'făcător de inuni, venit să luine0e şi să îndrepte0e credinţa unui nea.



#re0enţa oaştelor a deterinat ai ales după transferul în !iserica lui =ea"oe asara! B$+$$+%$C în pria parte a secolului al X)II-lea, nu doar un anue presti"iu, ce depăşea 'otarele, acu se întâpla la reşedinţa voievodală din Suceava, unde erau aduse, în $%, de la Moncast

B&etatea-(l!ăC la Sfântul L'eor"'e - Mirăuţi, relicvele Sfântului Ioan cel nou, ci şi de0voltarea unîntre" cult şi a unei !o"ate icono"rafii ce se poate citi în pronaosul isericii doneşti JSfânt=icolaeJ. Iată cu cinstirea sfinţilor, cu iplicaţiile sale pe plan cultural, literar şi artistic, devine,?vul Mediu oriental şi occidental, un od cu totul deose!it de a su!linia autoritatea instituţiileclesiastice.



Studiile recente ale unor cercetători preocupaţi de acest su!iect BD./. Ma0ilu, #aul &ernovodeanpr. acad. Mircea #ăcurariuC se pun în acord asupra faptului că oaştele Sfintei Filofteia au venit d)idin în ;ara /oânească după un anue tip, şi nu direct din locul în care a fost artiri0ată părintele ei, considerând adevărată varianta scrisă de Sfântul #atriar' ?ftiie.

iserica JSfântul =icolae-DonescJ, o cooară ar'itecturală

Moaştele Sfintei Muceniţe Filofteia se află în capela sau paraclisul Mănăstirii &urtea de (r"elân"ă !iserica episcopală ridicată cu ari sacrificii de =ea"oe asara! şi Doana Despina, prMeşterul Manole, a7utat de Jnouă eşteri ari, calfe şi 0idariJ, potrivit le"endei populare culese )asile (lecsandri şi inscripţiilor păstrate în !iserică. 5ucrările şi pictura au fost finali0ate a!ia $+%, de voievodul /adu de la (fuaţi B$+%%-$+%*C, din punct de vedere constructiv aparţinânstilului !i0antin, în tip ce, la exterior, eleentele decorative sunt de influenţă areană, persan

"eor"iană şi ara!ă, într-o perfectă aronie şi ec'ili!ru date între anii $K+ şi $+ de restaurăriconduse de ar'itectul france0 (ndre 5ecote de =ouZ.

2n ura cercetărilor ar'eolo"ice întreprinse în $** la (r"eş, în interiorul isericii JSfântul =icol- DonescJ din secolul al XI)-lea, s-au aflat vesti"iile unui lăcaş din secolul al XIII-lea, nu(r"eş I, cu trăsături evident le"ate de onuentele !ul"are din 7urul anului $N. 8eeliile păstrasu! pava7ul naosului pre0intă pe alocuri părţi de 0iduri cu înălţii şi "rosii varia!ile, dispuse pe plan tipic Jîn cruce "reacăJ, cu altar poli"onal în trei laturi la exterior, posi!il circular în interior, un pronaos ce prelun"eşte laturile naosului, având, pe cât se poate deduce din fora planului, u



siste de acoperire în seicalotă la altar, !olţi seicilindrice în naos şi !oltă seicilindritransversală în pronaos, iar în partea centrală a edificiului, o turlă sau cupolă.

Sil$iu "ascălu % loarea sântă din grădina Argeşului



8oţi sfinţii sunt !ineplăcuţi lui Dune0eu şi ne dau răspuns !un cererilor noastre atunci cânstărui cu iniă curată în ru"ăciune. 2nsă Dune0eu a rânduit ca în fiecare parte a ţării să exiscâte un sfânt care să fie ai apropiat de sufletele noastre, ocrotind în od deose!it epar'ia în case află. 2n 0ona (r"eşului şi Muscelului, a fost rânduită să ne priească cererile cele de folos SfânFilofteia, pră0nuită de iserică în fiecare an pe K dece!rie.

#aşii pelerinului aflaţi în căutarea liniştii şi a unui răspuns !un la ru"ăciunile înălţate din iniă îpot "ăsi alinare în vec'ea ctitorie donească de la &urtea de (r"eş. ctitorie încărcată de istordar şi de le"ende, copletată în plan du'ovnicesc de veacuri !une de ru"ăciunile Sfintei MuceniFilofteia, ce a dorit în c'ip inunat ca în acest loc să îşi odi'nească sfintele ei oaşte.

5ocul este unul deose!it, ce î!ie la ru"ăciune şi editaţie, iar uşa paraclisului ar'iepiscopal care se află racla cu cinstitele ei oaşte este desc'isă întruna de pelerinii ce vin să îi sărute ânsfintei şi să îi ceară i7locire.

&'iar cu câteva 0ile înainte de cinstitul ei pra0nic, luea venea necontenit şi îşi pleca "enunc'ii faţa sfintei, îi ulţuea pentru a7utor sau îi cerea spri7inul, plecând încredinţată de !unăvoinsfintei, care 0â!eşte, parcă, în sen de ulţuire pentru fiecare ru"ăciune adusă din iniă.

>i pe c'ipurile tuturor credincioşilor se vedea o apropiere faţă de sfântă, o dra"oste prieteneasărturisită de luina c'ipurilor lor.

:nii credincioşi şi-au făcut un o!icei din a veni diineaţa şi a citi (catistul sfintei şi a!ia ai aper" acolo unde au nevoie.



Despre !inecuvântarea sfintei şi despre ce înseană pre0enţa ei în această epar'ie ne-a vor!2naltpreasfinţitul #ărinte &alinic, (r'iepiscopul (r"eşului şi Muscelului.

Iu!itoarea de Dune0eu, Filofteia - nuindu-se în li!a ?ladei, însorită şi scăldată în al!astrcerului - este o are !ucurie pentru ar"eşenii care o alintă cerându-i în ru"ăciune şi spunânduTSfântuliţaU6 &ând a a7uns la (r"eş, cu slu7irea statornică, a vă0ut, inunându-ă, arapropiere faţă de Sfânta Muceniţă Filofteia a ar"eşenilor, dar ai ales a ar"eşencelor şi a pruncilo

pe faţa cărora se vădea un optiis dinaic, o !ucurie si"ură şi !lândă. 8răia o stare sufleteasunică. #araclisul, cu 'raul =aşterii Maicii Donului, este de aproape un secol locul în care SfânFilofteia stră7uie (r"eşul şi ;ara /oâneascăG, ne-a ărturisit 2naltpreasfinţitul #ărinte &alinic.

)ă0ând ulţiea pelerinilor ce se perindă la racla cu oaştele sfintei, nu putea să nu ne între!ăde unde vine această dra"oste a credincioşilor faţă de sfânta uceniţă.

Despre aceasta ne-a vor!it tot c'iriar'ul locului, I#S #ărinte &alinic.

Fiecare dintre noi, pe cât ne ţin puterile, adresându-ne tainic şi în pu!lic purtării de "ri7ă a l

Dune0eu şi a sfinţilor Săi, prii de"ra!ă sau cu oarecare aşteptare, răspuns la dorinţele noastexpriate prin ru"ăciuni stăruitoare, cu credinţă, năde7de şi dra"oste de Dune0eu şi de 0idirea !inecuvântată. &âtă !ucurie şi neuitare ne-a cuprins atunci când a priit răspuns la ru"ăciunnoastre, scurte şi cu foc triise către urec'ile şi inia lui Dune0eu6 =e inundă o luină !lând#rii în iniă încura7are. =e lipi viaţa noastră de Dune0eu şi de sfinţii Săi, deveni casnilui Dune0eu, aşa cu ne încura7ea0ă Sfântul #avel, apostolul neaurilor6 &ei care a prirăspuns la ru"ăciunile noastre adresate lui Dune0eu şi Sfintei Muceniţe Filofteia ne arătărecunoştinţa cu ulţuire către Donul Dune0eu, cât şi Sfintei Filofteia, prin care vine a7utorupentru că TMinunat este Dune0eu întru sfinţii SăiU, prin care face inuni6 /ăâi atât

ipresionat, când au0i ărturisiri ale credincioşilor, de odul cu au fost a7utaţi de sfinţii lDune0eu şi de Sfânta Muceniţă Filofteia. 2nsui, să-i fie iertată ărturisirea, a fost în "ri7a lDune0eu, prin Sfânta Muceniţă Filofteia, de la ruperea piciorului - din neatenţie - până la toata!solut toate lucrările de aproape N de ani, de când sunt în Lrădina Maicii Donului Bcele!iserici din parcul Mănăstirii (r"eşului având 'raul Maicii Donului1 Tuna )estire, =aşterMaicii Donului, (dorirea Maicii Donului, Intrarea în !iserică a Maicii Donul(coperăântul Maicii DonuluiUC şi în "rădina Sfintei Muceniţe Filofteia, unde ve"'ea0ă cu "rpe cei care slu7esc iserica şi spaţiul !inecuvântat de istorie, cultură, du'ovnicieG, ne-a ai explicI#S #ărinte &alinic.

:n lucru fruos, ne-a ai ărturisit c'iriar'ul (r"eşului şi Muscelului, este că dra"ostcredincioşilor pelerini a crescut şi creşte ereu faţă de sfântă, pe de o parte, atraşi de acest lucinunat care este ucenicia unui prunc, dar şi de faptul că sfânta le răspunde cererilor.

rice întâlnire între credincios şi sfântul la care ne spune aarurile şi !ucuriile - ai rare - esteîntâlnire personală, tainică, 'arisatică. Mi-a fost dat, din ilostivirea lui Dune0eu, să ve"'e0 căpătâiul sfinţilor1 &alinic de la &ernica, Diitrie cel nou, şi ai ales Sfânta Filofteia. 2n oconstant şi peranent, la &urtea de (r"eş a vă0ut, înainte şi după $**, aproape aceeaşi statudu'ovnicească a creştinilor din (r"eş, dar şi din alte părţi ale ţării. Du'ul seculari0ării suflă pe un

poate şi peste oricine este pe druul acestei lui. De noi depinde dacă ne lăsă !ântuiţi şi striv



de du'ul seculari0ării, care nu se vindecă decât prin întoarcerea noastră la i0voarele rtodoxipractice, la o!ârşia străoşilor cu oenia şi fruuseţea cea dintâiG, ne-a ai explicat ierar'(r"eşului şi Muscelului.

De + de ani stră7er al sfintei

5ân"ă racla cu oaştele Sfintei Filofteia a avut !ucuria să întâlni şi pe unul dintre ona'ii ca

stră7uiesc aici de aproape şase decenii. ?ste părintele &leent 4arala, care îplineşte aproape secol de viaţă. ( intrat în ănăstire iediat ce a terinat ră0!oiul, în sen de ulţuire Dune0eu l-a ţinut viu în acele teri!ile clipe şi deşi este oldovean şi l-a avut du'ovnic pe părinte&leopa de la Si'ăstria, c'earea Sfintei Filofteia a fost ai puternică, aşa că a venit la &urtea d(r"eş. >i din anul $*+ şi până în pre0ent, urea0ă 0ilnic aceeaşi rânduială, înălţând de diinearu"ăciuni la căpătâiul sfintei şi citind poelnicele lăsate de credincioşi pentru a fi poeniţi.

=u sunt prea ulţi aniG, ne spune părintele. &ând e vor!a de stat în prea7a sfinţilor, niciodată nuprea ult. 2nsă, în aceşti puţiniG ani, a avut oca0ia să vadă ii şi ii de c'ipuri îpovărate de "rsau !ucuroase că au priit a7utor, veniţi să îi sărute âna sfintei. >i c'iar dacă au fost şi vreu

ai tul!uri, credinţa oaenilor şi năde7dea în protectoarea lor nu s-au îpuţinat niciodată.

5a fel şi 'raurile din perioada counistă. &'iar dacă au fost vreuri tul!uri, cu ulte restricţoaenii veneau în continuare cu are evlavie la sfântă şi i se înc'inau încredinţaţi că vor pria7utorul sperat.

După ce a fost dat personalul afară de aici, a răas episcopul, părintele stareţ şi eu. >i 0ilnic eraaici de diineaţa şi uneori până noaptea târ0iu, pentru că veneau oaeni întruna să se înc'ine. (fost oente când venea de la şase diineaţa şi stătea până la ora $ noaptea. 2nc'idea

!iserica aici şi er"ea dincolo în catedrală şi desc'idea să intre luea care venea ereu !isericăG, ne ărturiseşte părintele &leent.

#rocesiuni în ai ulte epar'ii din ţară

#entru că evlavia faţă de sfântă este are, nueroase counităţi de credincioşi din ţară au cer2naltpreasfinţitului #ărinte &alinic ca cinstitele oaşte ale sfintei să ear"ă în procesiuni în ulte oraşe din ţară. &'iar dacă, ărturiseşte 2naltpreasfinţia Sa, uneori a e0itat. 8otuşi, SfânMuceniţă Filofteia a a7uns în ?par'ia /ânicului, în cea a Slo!o0iei şi &ălăraşilor, a ucureştiloru0ăului şi )rancei sau în (r'iepiscopia Si!iului, toate aceste procesiuni desfăşurându-se

!inecuvântarea #reafericitului #ărinte Daniel, #atriar'ul isericii rtodoxe /oâne.

>i în fiecare dintre aceste locuri în care a ers, sfânta a fost întâpinată cu dra"oste şi serenie toţi credincioşii, nuărul are al celor care s-au alăturat procesiunii fiind o dovadă de netă"ăduitdra"ostei pe care credincioşii o au faţă de sfântă.

De altfel, de-a lun"ul veacurilor, istoria consenea0ă ai ulte fapte inunate ce au avut loc ura procesiunilor cu sfintele oaşte ale Sfintei Filofteia. De ulte ori, la vree de secetă, racla cinstitele oaşte a fost scoasă în procesiune şi Dune0eu s-a ilostivit pentru ru"ăciunile veni

din iniă şi a triis ploaie acolo unde a fost nevoie.



#ro"raul 'raului din acest an

>i în acest an, credincioşii care au evlavie la Sfânta Muceniţă Filofteia sunt aşteptaţi la &urtea d(r"eş pentru a participa la seria de eveniente dedicate pra0nicului sfintei.

Săr!ătoarea va dura şi de această dată ai ulte 0ile şi va cuprinde ai ulte eveniente.

2nceputul săr!ătorii va fi în a7unul pra0nicului Sfântului =icolae, (r'iepiscopul Mirelor 5ic'iei, + dece!rie, la iserica Sfântul =icolaeG Donesc. (ici, începând cu ora $1 va avea loc slu7#rive"'erii, urând ca sâ!ătă, dece!rie, să fie săvârşită Sfânta 5itur"'ie ar'ierească tot iserica Sfântul =icolaeG Donesc. După-aia0a, tot de la ora $1 va avea loc din nou slu7#rive"'erii, în cadrul căreia va avea loc şi procesiunea cu racla în care se află oaştele SfintFilofteia. /acla cu cinstitele oaşte va fi scoasă din paraclisul ar'iepiscopal şi dusă spre &atedra(r'iepiscopală, fiind aşe0ată în !aldac'inul din faţa sfântului locaş spre înc'inarea credincioşilor.

( doua 0i, pe K dece!rie, în 0iua de pră0nuire a Sfintei Filofteia, vor avea loc diineaţa Sfinţir

ică a apei, 8aina Sfântului Maslu şi (catistul Sfintei Filofteia, urând apoi Sfânta 5itur"'ar'ierească săvârşită de un so!or de ierar'i.

5a aceste fruoase slu7!e ne îndeană şi 2naltpreasfinţitul #ărinte &alinic să participă şi aduce cinstire sfintei uceniţe.

&ooara sfinţeniei şi dreptei cupăniri este în vatra noastră roânească şi ortodoxă. &u aceasta înden să vă apropiaţi de iserica lui Dune0eu şi sfinţilor Săi, printre care Sfânta MuceniFilofteia străluceşte ca o luină şi ân"âiere6G, a înc'eiat I#S #ărinte &alinic.

viaţă pilduitoare a unei prunci uceniţe

Sfânta Muceniţă Filofteia s-a născut la începutul veacului al XIII-lea în oraşul 8ârnovo. Fiind copîncă, Dune0eu a c'eat la Sine pe vrednica sa aă, răânând astfel orfană. După o vree, taei s-a recăsătorit. 2ntre îndatoririle pe care aa vitre"ă le-a dat Filoteii se nuăra şi aceea deduce tatălui său 'rană la câp. #e druul spre ţarină, adeseori întâlnea oaeni săraci, cărora copile dădea din âncarea tatălui său. 2ntâplându-se acest lucru de ai ulte ori, tatăl răânea fă'rană îndestul. 2ntre!ându-şi soţia ce se întâplă cu !ucatele, aceasta i-a răspuns că ea îi triite cetre!uincioase, dar că Filofteia îparte âncarea la săraci. 8atăl a urărit-o şi vă0ând cu Filofte

îpărţea săracilor din âncarea pe care tre!uia să i-o aducă, a scos securea pe care o purta la !râua aruncat-o asupra fetei. ( rănit-o "rav la un picior, încât, după puţină vree, fetiţa şi-a dat sufletîn âna <iditorului a toată făptura.

Filofteia, în vârstă de nuai $% ani, şi-a dat viaţa în âinile Donului. 8atăl nu a putut să riditrupul fiicei sale, întrucât era foarte "reu şi neduerit, a aler"at la episcopul cetăţii. (cesta, însode clerici şi ulţie de credincioşi, a înălţat ru"ăciuni către Dune0eu şi a vrut să ridice truppentru a fi aşe0at în catedrala cetăţii. )ă0ând că nu reuşesc, au înţeles că nu era voia sfintei să dusă în cetate şi au început să spună nuele diferitelor cetăţi, !iserici şi ănăstiri din dreapta

stân"a Dunării. &ând au rostit nuele isericii Sfântul =icolaeG de la &urtea de (r"eş, trup



sfintei s-a făcut ai uşor. )oievodul /adu =e"ru a venit la Dunăre, încon7urat de episcopi, clericiult popor, şi a aşe0at oaştele Sfintei Filofteia în !iserica de la &urtea de (r"eş.

2n anul $+$K, donitorul =ea"oe asara! a ctitorit Mănăstirea &urtea de (r"eş, în care a utoaştele sfintei, ele aflându-se astă0i în paraclisul !isericii Mănăstirii &urtea de (r"eş.



Ar!im$ dr$ C!e#arie >!eorg!e#cu . Mănă#tirea Curtea de Argeş

Mănăstirea &urtea de (r"eş se află pe ulevardul asara!ilor nr. $, în localitatea &urtea de (r"e7udeţul (r"eş, la N de Oiloetri =-) de #iteşti. Mănăstirea este ctitorită de =ea"oe asara! B$+$$+$KC şi are 'raul (dorirea Maicii Donului, pră0nuit la $+ au"ust.



Monuentele de ar'itectură şi de artă reli"ioasă, precu şi cultura "enerală din epoca feudală d;ările /oâne, au răas unice în istoria civili0aţiei noastre, pentru faptul că în esenţa lor acesonuente şi această cultură, faţă de "ândirea luii antice, erau "enerate de o nouă şi superioaînvăţătură despre Dune0eu, despre o, despre viaţă şi despre lue în "eneral, învăţătură inspiradin Sfânta ?van"'elie şi propa"ată prin iserică.

(părut la ori0ontul istoriei sale su! influenţa !inefăcătoare a unei civili0aţii latino-!i0antin

poporul roân, în strânsă le"ătură cu iserica - spri7nitoarea ideii de li!ertate şi independennaţională, protectoarea artelor şi a culturii a ştiut să selecte0e şi să reţină din această civili0aeleentele care aveau o contin"entă directă cu psi'olo"ia şi aspiraţiile noastre naţionale.

#rin urare, ănăstirile şi în "eneral onuentele istorice, artele aplicate, tiparul şi alte anifest

culturale ale epocii feudale de la noi, pe lân"ă iportanţa lor reli"ioasă, au avut totdeauna şi un rnaţional, cultural şi artistic pentru popor.

#rivită din acest punct de vedere, Mănăstirea &urtea de (r"eş, care prin aşe0area şi farecul natural, ar'itectural şi artistic întrece în fruuseţe tot ce s-a făcut la noi până în secolul al X)I-lerepre0intă o continuare a tradiţiei şi a vieţii reli"ioase a poporului roân, dar şi apo"eul unei epoînfloritoare în ar'itectură şi artă.

>ănăstirea urtea de ,rge - de-a lungul &remii

(7un"ând Don al ;ării /oâneşti, =ea"oe asara!, scrie el însuşi într-una din pisaniile sale case află pe faţada de apus a !isericii, că, "ăsind acea străvec'e !iserică Badică vec'ea &atedralăMitropoliei de la (r"eşC dărâată şi neintarită, i s-au Jdesc'is oc'ii iniiiJ şi a 'otărât aceas!iserică din teelie a o 0idi şi a o înălţa şi a o întări.



De aici, de !ună seaă, ştirea de faţă a trecut în işcătoarea le"endă populară a Mănăstir(r"eşului, în care de aseenea se vor!eşte despre1 J:n 0id părăsit.. >i neisprăvit.. 5a loc "rindiş.. 5a verde-alunis.. &âinii cu îl văd.. 5a el se răped.. >i latră-a pustiu.. >i urlă-a orţiu.J

#rin urare, acu ai !ine de de ani, =ea"oe asara! B$+$%-$+%$C, dornic de a-şi doveautoritatea, credinţa şi patriotisul, dar şi avuţia, 'otăra 0idirea acestei ăreţe ănăstiri, enită întreacă în fruuseţe tot ce se făcuse până atunci.

Mănăstirea &urtea de (r"eş, prin ăreţia, perfecţiunea proporţiilor cât şi prin !o"ăţia decoraţacesteia a "ăsit un puternic ecou în sufletul cântăreţilor populari care i-au învăluit o!ârşia în u!le"endei. (şa cu "lăsuieşte !alada populară culeasă de (lecsandri, 0idirea Mănăstirii &urtea

(r"eş s-ar datora JMeşterului ManoleJ, care îpreună cu Jnouă eşteri ari, calfe şi 0idariJ lucrat cu ultă trudă şi cu preţul unor ari sacrificii la ctitoria voievodului =ea"oe asara!.



(cele ruine, aflându-le =ea"oe asara!, cu a7utorul unui cio!anaş, Jdin fluier doinaşJ, ar fi 'otărJIată 0idul eu6 (ici ale" eu.. 5oc de ânăstire.. >i de poenireJ şi de îndată ar fi îndenat peşterii ce-l însoţeau, 0icându-le1 J&urând vă siliţi.. 5ucrul de-l porniţi.. &a să-i ridicaţi.. (ici si duraţi.. Mănăstire naltă.. &u n-a ai fost altăJ ceea ce aceştia până la ură, cu preţul vieţii lo

c'iar au şi făcut.

Mănăstirea &urtea de (r"eş nu este însă o le"endă1 ea este expresia sentientelor celor ai sinceale poporului roân despre 7ertfa lui, pe care a pus-o şi la !a0a acestei ănăstiri, după cu a pusşi la !a0a tuturor arilor opere de construcţie din ţara noastră, în trecut şi pre0ent.



Mănăstirea din &urtea de (r"eş nu este nuai un siplu locaş de înc'inare, ci este un si!ol 7ertfei poporului roân. <idirea ănăstirii a durat trei ani B$+$+-$+$KC. Donul =ea"oe, care av!une cunoştinţe despre ar'itectura !isericească, a dat şi ideea planului !isericii şi sfaturi îndenuri eşterilor, în fruntea cărora se distin"e le"endarul Manole.

8ot =ea"oe )oievod şi soţia sa, Despina Doană, au procurat aterialul cel ai !un pentru 0idirănăstirii, precu şi etalele preţioase - aur şi ar"int - pentru îpodo!irea ei. :nele lucrări au fo

continuate de "inerele şi uraşul lui =ea"oe, /adu de la (fuaţi B$+%%-$+%N şi $+%-$+%*C.



:n vestit pictor, Do!roir <u"ravul din 8âr"ovişte, care pictase şi Mănăstirea Dealu, a îpodo!în c'ip inunat !iserica aceasta, care, aşa cu spuneau unii istorici, spre exeplu Lavriil #rotu

#aul de (lep s.a., nu este aşa de are ca 8eplul lui Soloon, nici ca Sfânta Sofia făcută @ustinian îpăratul, dar ca fruuseţe este ai Jpre deasupra aceloraJ.

Mănăstirea &urtea de (r"eş a fost sfinţită la data de $-$+ au"ust $+$K. 5a această slu7!ă, dupdescrierea făcută de Lavriil #rotul de la Muntele (t'os, a fost pre0ent însuşi =ea"oe asara!. afară de don, failia sa, curtenii şi !oierii ţării, a fost de faţă 8eolipt - #atriar'&onstantinopolului, însoţit de are so!or, toţi ar'iandriţii şi e"uenul ănăstirilor din SfântMunte (t'os şi tot JclerosulJ din ;ara /oânească, în frunte cu Mitropolitul Macarie Bc.$+$c.$+%$C şi ult popor venit din aproape toate colţurile ţării. Marele so!or săr!ătoresc al sfinţi!isericii se făcea în vec'ea reşedinţă a Donilor unteni.



J ?entru înt'ia dată un $atriar3 din onstantino$ol* eoli$t* se a%la $e $ăm'ntul rom'nesc# el e

însoit de e$isco$ii de Sares* de Sarde* de >idia i de >elenic. >itro$olitul <ării om'neti acest tim$ era >acarie. 9i el a &enit cu egumenii manăstirilor eIistente. Se %ăcu de cu seara* 1 august* &ecernie i coli&ă în a@unul 3ramului* a$oi* s$re seară $raznic* du$ă care călugărînce$ură denii în cu$rinsul de marmură* strălucitor de aur* al rnănăstirii celei nouă. 9i s%'rirdenia c'nd se &arsă zorile."

J , doua zi* Neagoe însui aeză la locurile lor icoanele scum$e dăruite de d'nsul* $e c'nd clerucu ?atriar3ul în %runte* se gătea de slu@ba cea mare a liturg3iei du$ă această t'rnosire de m'ndomnească. ?'nă atunci un al doilea os$ă $rimi la mesele întinse $e $a@ite toată boierimea

un loc cu* săracii de $e aceste locuri* cei mici* săraci* &ădu&e* miei i cei ne$uternici J.

"'nd oas$eii $lecară du$ă iscălirea i $ecetluirea actului de %undaie* rămase stă$'n $cu$rinsul mănăstirii osi%* ca egumen cu bedernia* ca ar3imandrit i deo$otri&ă cu c'rmuitorismanei* care i ea îi a&ea $ai&ilegii mai $resus de altă mănăstire încă din zilele ?atriar3ul4ilotei (16+-167+)".



#re0enţa patriar'ului de &onstantinopol, a altor ierar'i, preoţi şi călu"ări de peste 'otare, alături itropolitul ţării şi de clerici roâni, la sfinţirea Mănăstirii (r"eşului, a fost prile7 şi c'ip afirare a unităţii rtodoxiei, cu nu se ai vă0use încă.

Mănăstirea &urtea de (r"eş, aşa cu a ieşit din âna eşterilor lui =ea"oe asara!, aparţine, ceea ce priveşte linia ei ar'itectonică, stilului !i0antin, în tip ce eleentele decorative ceîpodo!esc exteriorul, de0văluie influenţe ale artei arene, persane, "eor"iene şi ara!e. &u toaacestea, aici totul alcătuieşte o perfectă şi aronioasă unitate.

Mai târ0iu au venit însă peste această ănăstire ulte neca0uri şi prie7dii. 2n iarna anului B$$$$$C, La!riel at'orZ cu oastea lui, au 7efuit din !iserică şi din orinte tot ce era preţios, luânşi acoperişul de plu! şi cositoral !isericii, şi lăsând-o expusă la stricăciuni. Donitorul Maasara! B$N%-$+C a refăcut !iserica şi a în0estrat-o, iar >er!an &antacu0ino B$K-$C, carenueşte pe =ea"oe Jstrăoşul doniei eleJ, a întreprins de aseenea lucrări de restaurare ănăstire.



/ă0!oaiele dintre ruşi şi turci de la $K*-$KK şi $KK-$K*$ au adus Mănăstirii &urtea de (r"eş a7efuiri şi stricăciuni. :n cutreur la %* octo!rie $%, apoi un foc, un alt cutreur la % ianuar

$N, alte incendii în ianuarie $, la %N aprilie $K şi la % dece!rie acelaşi an, au adănăstirii noi deteriorări şi pa"u!e ari.

Mănăstirea &urtea de (r"eş, alături de orăşelul de lân"ă, între tip, au do!ândit cinstea de reşedinepiscopală, la anul $K*N luând fiinţă aici ?piscopia (r"eşului, care a funcţionat până în $**, câs-a unit cu ?piscopia /ânicului )âlcea. Fi"uri eora!ile de episcopi au onorat aceasepiscopie. #e lân"ă !uni păstori, ei au fost şi luinaţi patrioţi, unul dintre ei, îndeose!i IlariB$%-$%N3 $%-$+C, fiind sfetnic al lui 8udor )ladiirescu.

iserica ănăstirea &urtea de (r"eş, între anii $K+-$+, a fost refăcută în fora de a0i, dup

planul ar'itectului france0 (ndre 5ecote de =ouZ. (ceastă refacere a despuiat în are parănăstirea de ansa!lul ei, prin înlăturarea arii cetăţi - parter şi eta7 - cu ăreaţa clopotniridicată de Matei asara!.





#lanul !isericii respectând tradiţia cultului ortodox, cuprinde trei încăperi1 altarul, naosul

pronaosul, care se distin" în două părţi esenţiale, privite atât din interior cât şi din exterior, o parîn foră de trilo! Btrilo!atăC, cu trei a!side e"ale, cuprinde altarul şi naosul, după principiile de &o0ia.

>ănăstirea urtea de ,rge - $ronaosul bisericii

#artea a doua cuprinde pronaosul, de foră dreptun"'iulară, supralăr"it faţă de naos, care foreapartea ori"inală a acestei clădiri, şi care a servit de ausoleu ctitorului şi failiei sale. De fordreptun"'iulară, pronaosul cuprinde patru părţi distincte1 un vesti!ul dreptun"'iular în faţa intrărîn continuarea acestuia, un spaţiu central pătrat, deliitat de $% coloane, destinat credincioşilor,lateral, cuprinde între coloane şi 0idurile ăr"inaşe, două copartiente, având o destinaspecifică funerară1 locuri de în"ropăciune.

#ronaosul e încununat cu trei turle1 una are - în ax, dar nu deasupra i7locului încăperii, ci liita ei estică, şi două turle ai ici, deasupra colţurilor de nord-vest şi sud-vest.



8urla are de pe pronaos este octo"onală nuai la exterior, în interior fiind ca la !isericile vec'i, cilindrică şi e deci acoperită cu o calotă sferică. 8urlele ici - şi ele cilindrice în interior

terinate în calote sferice - se spri7ină, prin interediul pandantivilor, fiecare pe câte un socconstituit, pe două lături, de pereţii ce forea0ă colţul respectiv al încăperii, iar pe celelalte dolături, de arce care lea"ă aceşti pereţi de cotloanele de colţ ale careului, central. 2ntrea"a încăperepronaosului e luinată, atât lateral prin opt ferestre "einate ce străpun" pereţii, cât şi de sus, prferestrele turlelor.

>ănăstirea urtea de ,rge - naosul bisericii

=aosul se pre0intă ca Jo încăpereJ cu planul în dreptun"'i cu laturile lun"i paralele cu axedificiului, încununată deasupra părţii estice de o turlă şi lăr"ită în dreptul acestei turle de doa!side. &ele patru ari arce care, susţin turla - două lon"itudinale şi două transversale - sunt e"aîntre ele şi deterină un pătrat.



#e su! arcul ce forea0ă latura dinspre est se face trecerea spre încăperea altarului3 celor doarcuri lon"itudinale, de nord şi de sud, le sunt alipite a!sidele - identice ca foră şi diensiuni a!sidele altarului - iar spre vest, dincolo de arcul ce înc'eie pătratul naosului, laturile de nord şi susunt prelun"ite prin două 0iduri pline şi "roase.

(!sidele naosului sunt ai în"uste decât arcele cărora le sunt ailipite. (!sidele sunt străpunse câte trei ferestre, căpătând ai ultă luină, necesară în tipul slu7!elor la străni. 8urla de pe nao

atât la exterior cât şi la interior, este octo"onală. Fiecare dintre cele opt feţe ale turlei este străpunsca la &o0ia şi Dealu, de câte o foarte înaltă şi în"ustă fereastră.

>ănăstirea urtea de ,rge - altarul bisericii

2ncăperea altarului este copusă dintr-o a!sidă seicirculară la interior şi în cinci lături la exterioprecu şi dintr-o ică porţiune dreptun"'iulară ce face le"ătura cu naosul.



8rei ferestre înalte în"uste, uşor lăr"ite spre interior luinea0ă încăperea altarului. Deasupfiecăreia dintre aceste, ferestre, se află câte o desc'idere cilindrică de aerisire. Despărţirea între altşi naos e făcută printr-o tâplă - catapeteasă - cu partea de 7os din arură şi cu cea de sus d!ron0, datând de la ultia restaurare, din secolul al XIX-lea.

>ănăstirea urtea de ,rge - ar3itectura eIterioară a bisericii

2n exterior, !iserica este aşe0ată pe o platforă pardosită cu lespe0i de piatră, înălţată cu trei trep

deasupra solului şi ăr"inită de o !alustradă de piatră nouă, cioplită însă după odelul celei vec'Deose!it de artistic este reali0ată ar'itectura exterioară a !isericii şi a paraetrului ei !o"at, săpat piatră de (l!eşti.

2n faţa !isericii, platfora aceasta se prelun"eşte forând o curticică pătrată, în i7locul căreia înalţă un "raţios a"'ia0atar. &roit în "enul şi după odelul fântânilor decorative ce se "ăsesc faţa unor anuite osc'ee turceşti, a"'ia0atarul de la &urtea de (r"eş a fost adoptat la !iserica =ea"oe ca loc de pre"ătire şi sfinţire a apelor în 0iua de o!otea0ă, precu şi ca altar de ru"ăciuîn aer li!er.



Intrarea în !iserică, unică, se "ăseşte în faţada dinspre (pus. Douăspre0ece trepte de aruconduc în faţa unei înalte arcade, prinse în c'ip de portal într-o raă lată, îpodo!ită cuinuţioasă florală stili0ată. iserica se ridică astfel pe un soclu foarte lar" şi înalt, depăşind cu uproporţiile de la Dealu şi c'iar pe cele relativ ai aple, ale unor ănăstiri oldovene

conteporane acesteia.

5a fel ca la Dealu, corpul !isericii la exterior este su!îpărţit în două re"istre ine"ale printr-uputernic profil, decorat aici în foră de torsada răsucită continuu şi într-un sin"ur sens. /e"istrul 7os, ai înalt, e îpărţit în panouri dreptun"'iulare, în fiecare, panou e aşe0ată câte o ro0esculptată, dintre care unele sunt a7urate şi servesc totodată şi de aerisire.

:rea0ă apoi o cornişă puternică, acoperită cu un rând triplu de alveole - intrând forat prretra"erea de la alinierea, unei clădiri - şi stalactite. (lte ro0ete-discuri se "ăsesc în puncteîntretăiate ale arcelor şi peste aceste discuri se află câte un poru!el de piatră aurit.

Deasupra cornişei şi asterialei, plăci de plu! aestecate cu cositor, aplicate pe extradosul !olţiloforea0ă învelitoarea !isericii. #atru !a0e pătrate susţin turlele octo"onale. 5a !a0a turdoinante de peste centrul navei se repetă otivul cornişei principale, copusă din alveole stalactite.





&aracterul picturii însă, te'nică, fondul, copo0iţia, arată că pictura de la (r"eş n-a pututexecutată nuai de Do!roir. (cesta a cola!orat şi cu alţi pictori şi ucenici ai săi.

>ănăstirea urtea de ,rge - $ortretele ctitorilor

=ea"oe asara! şi failia - 2nteeietorul !isericii, =ea"oe asara!, este înfăţişat în ta!loul votîpreună cu Doana Despina şi cu cei şase copii ai lor, trei !ăieţi şi trei fete, "rupaţi după vârs!ăieţii de partea tatălui, fetele de partea aei. =ea"oe şi Despina susţin !iserica pe care o înc'iMaicii Donului şi lui Iisus.

&ununi !o"ate, lucrate în aur şi !ătute cu pietre preţioase îpodo!esc capetele ctitorilor principa

)eşântul Donului este de odă !i0antină, de stofă înflorată "arnisit cu un "uler lat3 cu o !andde aceeaşi lăţie pe poale. Spre poalele veşântului se o!servă vulturul !i0antin !rodat în aur, pliscul desc'is, cu aripile întinse şi purtând cununa.

Doana Despina poartă costu naţional1 fota roşie cu duri"i verticale şi iie cu râuri, cu âne!ufantă, strânsă printr-o anşetă ornată cu perle. &ostuele copiilor sunt ai siple. (titudinea ru"ăciune este ipusă de situaţia de ctitori.



8eodosie, #etru şi Ioan sunt nuele !ăieţilor. 5ân"ă aa lor, Despina, stau cele trei fete1 Stanfosta doană a Moldovei, soţia lui >tefăniţă )odă B$+$K-$+%KC3 călu"ăriţa su! nuele de Sofronşi în"ropată în !iserică, /uxanda, soţia lui /adu de la (fuaţi şi (n"'elina, oartă de copilă înorântată su! aceeaşi lespede de piatră cu fraţii săi #etru, şi Ioan, orţi de ici, ca (n"'elina. #ărinţii susţin cu câte o ână !iserica, oferind-o cu cealaltă, iar copiii stau cu âinile piept în aceeaşi atitudine ru"ătoare.

/adu de la (fuaţi - ai siplu î!răcat decât ctitorii principali, a fost 0u"răvit în profil, susţinâ!iserica pe care a ctitorit-o cu /uxanda, pre0entată de cealaltă parte a ta!loului votiv. #oartă ple!o"ate ce-i cad pe ueri, ustaţa lun"ă atârnă, !ar!a e rasă, iar pe cap are coroana doneasîpodo!ită cu perle şi ru!ine.



2ntre /adu de la (fuaţi şi între doana /uxanda, su! !iserica pe care o susţin în ta!loul votiv, es

aşe0ată inscripţia slavonă scrisă, de Do!roir 0u"ravul în $+%. Doana /uxanda este înfăţişată Doană a ţării, cu coroana pe cap şi î!răcată cu antie de !rocart cu ult aur.

Mircea cel ătrân - $N-$ - este sin"urul dintre voievo0ii noştri care, în afară de voievodctitor din iserica Donească din (r"eş, poartă costu de cavaler după oda apuseană, de fapt tde derivaţie din cel !i0antin, toţi ceilalţi donitori au adoptat costuul !i0antin cunoscut, care sipus şi su! influenţa isericii noastre de rit ortodox ca şi aceea a i0anţului.



/adu #aisie B$+N+-$++C şi fiul său Marcu - &'ipurile acestora au fost adău"ate ai târ0iu, alătude ale ctitorilor principali, /adu #aisie fiind al doilea soţ al /uxandei. Se crede că aceste portrete fost 0u"răvite la &urtea de (r"eş, după $+$, deci după 0u"răvirea !isericii itropolitane d8âr"ovişte, 0u"răvită cu c'eltuiala lui /adu #aisie.

>ănăstirea urtea de ,rge - c3i$uri de s%ini

Deisis - ru"ăciunea - în a!sida dreaptă din naos este 0u"răvită scena Deisis care cuprinde trc'ipuri1 Maica Donului, Iisus şi Sfântul Ioan ote0ătorul.

Maica Donului - este 0u"răvită după erinia cunoscută, ru"ându-se la scaunul Mântuitorului, fisău, pentru cei păcătoşi. #e fondul al!astru presărat cu stele, se proiectea0ă c'ipul ru"ător al SfintFecioare, cu capul uşor înclinat înainte, î!răcată în aforion roşu, cu aureola în 7urul capului.

uşoară !andă de aur îpodo!eşte ar"inea veşântului. 4iationul de su! aforion este culoare al!astră şi cade în linii drepte spre picioare. &u dreapta, ţine o filacteră cuprin0ând textunei ru"ăciuni pentru cei "reşiţi, dreapta ridicată uşor expriă "estul prin care se accentuea0ă rusa.

Iisus 4ristos - îpăratul îpăraţilor, Donul donilor şi Marele (r'iereu este înfăţişat aşe0at pepernă cu alesături naţionale în scaun adânc, cu spătar înalt3 îpodo!it cu colonete. Iisus tronea!inecuvântind cu dreapta şi ţinând cu1 stân"a, pe "enunc'i o carte desc'isă.



&'ipul lui Iisus este îpodo!it cu !ar!ă ică, uşor ascuţit la vârf, cu ustaţă su!ţire, de culoa!londă, ca şi pletele, care par îpletite. Mitra ar'ierească e de aur şi este îpodo!ită cu ru!insafire şi perle. 2n 7urul capului, Iisus are aureolă cu iniţialele I. =.

Sfântul Ioan ote0ătorul - este înfăţişat în foră tipică a 2nainteer"ătorului !ine studiat din punde vedere anatoic, fi"ura sla!ă, încadrată de o !ar!ă naturală, cu părul stufos ce-i cade în plete ueri. De ueri îi atârnă cele două ari aripi si!olice. (celaşi cer al!astru, îpân0it de steforea0ă ca trei părţi ale fondului pe care se află 0u"răvit c'ipul sfântului.

(lţi sfinţi şi cuvioşi - 2n a!sida de nord a naosului, în priul re"istru de 7os, sunt 0u"răviţi Sfin=estor, Diitrie, L'eor"'e şi 8'eodor 8iron. 2n re"istrele de sus din a!ele a!side ale naosusunt pre0entate scene din viaţă şi activitatea Mântuitorului Iisus 4ristos.



#e !olta a!sidei, altarului, re"istrul de sus, e 0u"răvită Maica Donului, cu #runcul în faţă, în stade ru"ăciune pentru toţi oaenii. 2n re"istrul de 7os, altar, sunt pre0entaţi, în veşinte, Sfinţii MaDascăli şi Ierar'i.



Minunatele fresce ale lui Do!roir şi cola!oratorilor săi, din $+$*-$+%, nu ai îpodo!esc astăpereţii interiori ai ctitoriei lui =ea"oe, căci în $ 5ecopte de =ouZ a de"a7at pereţii de pictuori"inală şi în locul lor au fost executate picturi noi, de fratele său, @ean @ules (ntoine, uinferioare faţă de pictura ori"inală.

>ănăstirea urtea de ,rge - mormintele din $ronaos

2n pronaosul !isericii se află orintele ctitorilor principali1 =ea"oe asara! B[$+%$C, piatra orânt a ona'iei #latonida - Doana Despina - B[$++C, soţia lui =ea"oe asara!, piatra orânt a Doanei Stana BSofroniaC B[$+N$C, fiica lui =ea"oe asara! şi soţia lui >tefăniţă )oal Moldovei.



8ot aici se află şi piatra de orânt a voievodului /adu de la (fuaţi B[$+%*C, soţul Doan/uxanda, fiica lui =ea"oe asara!, cel ce în anul $+% a pus de s-a 0u"răvit !iserica Mănăsti&urtea de (r"eş, precu şi orintele re"ilor &arol I şi ?lisa!eta, Ferdinand şi Maria.

>ănăstirea urtea de ,rge - >oatele S%intei >ucenie 4ilo%teia

2n capela-paraclis din centrul palatului se păstrea0ă oaştele Sfintei Muceniţe Filofteia. IstorMănăstirii &urtea de (r"eş repre0intă o parte iportantă din însăşi istoria isericii rtodo/oâne, care în od continuu, de-a lun"ul veacurilor, s-a identificat cu sufletul şi viaţa poporulroân.

>ănăstirea urtea de ,rge - mănăstire cu rol du3o&nicesc* $atriotic i cultural

Mănăstirea &urtea de (r"eş, alături de iserica stră!ună a poporului nostru, a îndeplinit şi un rpatriotic1 acela de a o!ili0a conştiinţa poporului şi a ţării în faţa pericolului turcesc sau de orisoi.

Stea ;ării /oâneşti pe care donitorii o ipriaseră pe faţada turnului clopotniţei vec'Mitropolii Bdeolată la ultia restaurareC, şi care constă dintr-un dra"on înfipt în spatele şi capunui leu răcnind, care înc'ipuia pe turci, repre0enta ateriali0area unei idei propa"ată prin isericre0istenţa contra turcilor în plină expansiune şi a tuturor cotropitorilor străini.



De fiecare dată, conducătorii ţării aveau înaintea oc'ilor, cu prile7ul slu7!elor dune0eieşti oficiaaici în !iserică, acest, stindard de luptă al unei ţări încă li!eră. )atră de luină, şi potir al credinţstrăoşeşti, Mănăstirea (r"eşului a luinat inţile şi a dălţuit nenuărate suflete, aprin0ând în efocul dra"ostei de Dune0eu, de aproapele şi de ţară.

Mănăstirea &urtea de (r"eş, în decursul secolelor, a îprăştiat luina şi cultura poporului roân,a aniat speranţele li!ertăţii naţionale şi reli"ioase ale altor popoare ortodoxe. De aceea, ea are şi pre0ent şi va avea ereu o deose!ită însenătate şi valoare istorică pentru noi toţi şi pentru iserirtodoxă /oână.

8oţi vieţuitorii acestei ănăstiri n-au fost nuai sipli săvârşitori ai forelor reli"ioase, ci au foşi traducători în fapte ai tuturor aspiraţiilor spre ai !ine, ale poporului. &ăutând în acelaşi tip se desăvârşească du'ovniceşte, episcopii, preoţii, călu"ării şi toţi slu7itorii care au ţinut vie flacăcredinţei şi a conştiinţei naţionale, în trecutul 0!uciuat al istoriei, au fost şi traducători în fapte tuturor nă0uinţelor spre ai !ine ale poporului, !ucurându-se şi suferind alături de el.









ntrarea in curtea >ănăstirii urtea de ,rges





>ănăstirea urtea de ,rge (8D)Mi!ai.Alex 9lteanu . Sfânta Muceniţă Filofteia @n iconografie



?rinia picturii !i0antine a lui Dionisie din Furna nu oferă indicaţii pentru 0u"răvirea SfintMuceniţe Filofteia de la &urtea de (r"eş. Dionisie doar o enţionea0ă pe Sfânta Filofteia ca făcâ

parte din ceata Sfintelor Muceniţe.

?ditorul din /oânia al ?riniei a adău"at indicaţiile despre 0u"răvirea Sfintei Filofteia capitolul nuit Indici de persoaneE Bp. %*NC.

(stfel, află că Sfânta Muceniţa Filofteia de la &urtea de (r"eş tre!uie 0u"răvită su! c'ipul unadolescente î!răcată în costu popular !ul"ăresc, purtând ie, ilic şi catrinţa lun"ă cu dunverticale, ţinând în âna dreaptă o &ruce, iar în stân"a o raură de finic.

(desea, Sfânta Filofteia este înfăţişata ţinând în âna stân"ă în locul raurii de finic, un coş erinde. 2n unele icoane, în coşul cu erinde se 0u"răveşte şi !arda BsecureaC prin care a prisfârşitul ucenicesc. (tunci când !arda nu este 0u"răvită în coş, ea este aşe0ată la picioarele sfinte



De o!icei, Sfânta Muceniţa Filofteia de la (r"eş este 0u"răvită în cadrul pro"raului icono"rafic re"istrul din naos, alături de alte Sfinte Muceniţe, dar şi în icoana de 'ra de pe catapeteasatunci când acesta este ocrotitoarea acelui lăcaş de cult.

Icoane









>edalion din >ănăstirea elic-Dere. S%'nta Drosida* în st'nga* alături de S%'nta 4ilo%teia























































S%'ntă >uceniă 4ilo%teia* $rin $ilda &ieii tale* în&aă-ne i $e noi a ne îm$odobi su%letele clumina %a$telor bune* ca să dob'ndim de la 8ristos $lata ostenelilor $ăm'nteti i grădinile ceminunate ale aiului.

c'rmuitoare &ieii mele te $un $e tine* mireasa lui 8ristos* S%'ntă 4ilo%teea $realăudatoc'rmuiete-mă cu &etreala rugăciunilor tale i îndre$tează-mă la limanul m'ntuirii. 9i cdumnezeietile su%lări ale adierilor celor bl'nde ale rugăciunilor tale* $rea%ericită* îzbă&ete-mdin în&ăluirile $atimilor.



Date post:	06-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	steaemy
View:	221 times
Download:	0 times

Sfânta muceniţă Filofteia de la Curtea de Argeş, iubitoare de Dumnezeu (7 decembrie)

Documents