Sf Grigorie de Nyssa - Opt omilii la Fericiri [1999].pdf

'C <"·'ln'" "" -"1"~" '~t" ,",,",-~ ....... ~..,-...... '""'-.... ,-"" COMORILJ; PlJS TIi':ilir

71 . ... _/10" .......... Opt omilii la FeriCiri P> _~ GII_ <7(ll4.'"

"le celui între Sfinti P;;rlntcJui nOstru

Grigorie de N yssa

.. .... ......r.uu - ,_ ... _ 1.1. _~ __ ..t(/ir<2116,.W_

OhllLI9 ÎNTill . /(lr IJdwnd mulţimile, !/);W s~ suit in ",u"lo! p. _

~nd,,-&. ucenicii lui au !!NIII kJ El. ŞI descbi,,/i..du .$1 8"Ta, îl r"vdl" "kd"d:FerKip u; sdrad Ci< dubul, cJ .. ,.". nsc fmp6nI{kI CM"rlJor . • (MI. 5. 1·J)

n Offinul Se urcl pc munte. iar noi să-L urm;1m, strigând împreunti cu Isaia: "Ve nil; să ne suim In mumele Domnului" (ls. 2, 3), şi, de suntem istovit; de păcate, .s:il ne Întărim mâinile s13be şi genunchii sUbănogi\i" (d. IS. 35. 3) , cum ne învaţă profelUL Clei, de vom ajunge pe vârf, vom afla pe Cel ce vindeci orice boahl. şi orice slăbiciune , pe Cel ce ia asupra S;i neputinlele noastre şi poană bolile n=rc (cf. Is. 53, 4). ~ ne grJbim şi noi în acest urcuş, ca să ajungem l~ Isaia în vârful nădejdii, să privim de jurÎmprejur toate acele bunil.tilţi pe care Cuvântul le aratil celor cc-L urmeau spre Înăllime.

Să ne deschidă şi nou:l gurd Dumnezeu Cuvllntul şi să ne căLluze;u;cl. spre tâlcuirca aceslor lucruri, pe care şi numai a le auzi este o adevărată fericire .

• Fericiţi cei săraci cu duhul, ci a lor este lmp(lr.'ltia cerurilor." D-Jcl vreun om oarecare, poflitor de aur, ar g;l5i nişte scrieri care arată kx;l.l[

,

unde se aflj o comoarli, iar acest loc ar pune Înaintea celui ce o doreşte mu1t:l. sudoare şi Încordare, oare s-ar moleşi acela în osteneala lui, oare ar dispre\ui el ciştigul şi ar -"ocoti mai pUcut:l ferirea de oricc oboseală ded.t bogăţia lui ? Aceasta nu se va întâmpla, ci, dimpou;v:!., îşi va chema tO{i prietenii, stdng~ndu-şi multe ajutoare, ca să pună st:lpânirc pc comoar .. ascunsă,

Aceasta, fratilor, este comoara pe eare o binevesteşte Sf:l.nta 5criptur.l, iar bog~tia ei este asrunsl 5ub Întunericul ndntelegerii. Aceia care rnvnim după aurul cel curJ t să ne folOlSim de mu4imea rugăciunilor ca de multe mâini lucr:'\tOlire şi sii ni se descopere b08:<tie şi să împărtim între noi comOlirn pc rure fiecare o V"J primi întreagă. Căci virtut.ea .se împarte tuturor celor ce o doresc, dar se dă intreagă fieclruia, nemic.şorându-:;e între cei ce i se rac părtaşi.

La impilrtirea bogătiei pământeşti, cel ce ia mai mult decât i se cuvine race nedrepl;lte celorlalţi, dci cel ce-şi m.lreşte partea lui micşorea~ partea celui împreună-părtaş. Dar bogiltia duhovniceascil este la fel ca &larele, care se împane tuturor celor ce-I văd şi vine intreg la fiecare. Fie<:are nădăjduieşte un câştig egal din osteneală, flCCăruia îi este deplin ajutorul pentru cererile din rugăciuni .

6

Să cugetăm mai întîii ce este fericire;,. . Fericirea este, dup~ convingerea mea, Întregul tuturor celor desemnate prin numirea de bine şi din eare nu lipseşte nimic din ceea ce împlineşte dorirea după bine. Să lămurim Întelesul fericirii şi prin alăturarea ei de ceea ii ce este opus. Opusul fericirii este nefericirea. Nefericirea este oboscala în suferintele dureroase şi involuntare. Iar starea Iăumrid a celor care trăiesc ferk:irea este intru lo tul opurl stării celor ce triiesc neferi· cirea. Fericitul se bucuri şi se veseleşte de cele IOl care participă, iar nefericitul este necljit şi îndurerat de cele ce i se: Întâmpl~.

Fe ricit c u adeviirat este: numai Dumnezeu. Ciici, dincolo de ceea ce pre5upunem noi că este Dumnezeu, fericirea inseamrul viata curntil, binele negriit şi neinteles, frumuseţea de nedescris, seninătatea mul\1.mliril prin sine, Întelepc iunea şi puterea Sa; lumina adev:!.raU, iZ'o"orul a tQ:lt:l bunătatea; Slăpânîrea care oovârşeşte t0-tul; Singurul vrednic de iubit, Cel ce e mereu Acelaşi; ve$('lia ncîncetatl; bucuria veşnicl, Cel despre care nimic nu se poate spune dup;l merit, chiar de 5-ar spune toate câte se pot spune. C;lci intelegerea nu poate cuprinde pc Cel ce este. Chiar dacă am putea înţelege ceva din cele mai înalte despre El , nu pmem spune nici un cuvănt din cele ce inţelegem.

7

o...r, deoa~ Acela Care 1-3 întocmit pe om l-a ~f d!.J~ chipul ~u, poate fi c''':lSider.u Îrl al doilea rind fericit cel ce se imp;1nilşeşt:c de ~I Care poart;l numele fericirii adev:lQle prin unt;l- omul. P1ecum în cee .. ce priveşk: [rumu-şeJca tIUpcasd, origin:lJuJ frumu ..... ;j se _" .. . pc""" . . , ~..", ... fi

~ Vie ŞI rea il, iar pe locul al doilea sti ~~ana , lI~-chlpuirea frumusclii prime, asemc_

c:slC ŞI natura omenc~.""' . ~ a • • _ ....... ' " . ctrii aflate .......... ~ '-"" "'Upu en~ dcasuJlr.l runm:,.. celor ce sum şi poar_

pecetea frulT"lS-!ii celei bune dnd_ in sine .semnele ~ . . ..' e ~,.

Du, cun: urâciunea pkatului a intinat fru:us.e~a ?upului, a venit Cc:t ce ne-a ~Iat În

pa VIe ŞI pulUlO3re şpre viaţa veşnid ia.- . am J~dat u"'lCnia pricinuit'- de ~cat şi ne-:: lnno~1 dup:1 Modelul Cel fericit. Şi intocmai cum III arta plcrurii umosdtorullt: i1r:10' _L . C\lnoscltori ci irillt . .." ...... ~. care • . ~rea frumoa.d eSle accea

este imbirulU din pirJi de un anumit fcl _ p4rul de un anumit fel, ochii spr:âncr le ~ ma obrajilor dup:l o anume i~tocmire ~ia; ~~ te laolalct alcilruiesc frumuseţea la fel . cd zugnl.veşte ~u~etul nostn.I prin ~pa~re3 ~ Singurul fencll descrie ptin cuvân, ,,-t:!bIou ,_ • ' Intr-un

, ,.ce", ce Imprcună aldtuiesc ferlcirea_ Şi ", ce la lntceput: .Fericiţi cei slrad cu duhul cl a Of este mplr:l\Î:l cerurilor", '

8

Dar ce fokx!: \ 'Offi a\'ea din dlrnici2 lui, dad nu ni se va lumina înlCle9d aJprins în cuvânt ? E ca şi în medicinil, unde mulu:: d in IC30Jrile preţioase şi greu de aflat r:lmiln nelumtoore pentru cei ce nu le C\lfIO';C, pânâ cind nu primim limurirea şliinlei doflOriceşti, Deci, ce în5eamrdl a fi silrac cu duhul , C3 .să putem dobândi tmpllr:llia cerurilor? Din Sfânta Scriptură CUnO;l.ştcm doo;l feluri de bog:1~: una vrednici de dorit, alt:! vrednk:l de odndil- E vrednid de dorit boRiltia virtulilor, e asanditJ cea IruueriaJ:l .şi pilm:lntească, pcnlIu că prima este o avulie a sufletului, iar il doua e f:'cutl. pentru am:l8ire~ slmlurilOf. De aceea Domnul nu ing:liduie agonisirea ei, ca una ce e primejduit:i de viermi şi de furi, ci ne porunceşte sil râvnim spre îmoogălirea celor înalte , pe care nu le poate atinge puterea nimicitoare. Prin vicrme şi fur a mlat Domnul pe jefuitorul comorilor sufletului.

Opusul dr1cici este bog:ălia. Dup:l cum Sfânta Scriptur:l de.semneaz:l dauil feluri de bogtlii, tol aşa exist:l şi dau:l şăr.Icii: una vrednici de Jeplldat şi una care ne fericeşte. Cel ce e silr1cit de neînfrinare, cei $1r.Ic în averea cinstltJ a dreptăţii sau în Îmelepclune Ori în cuminlcnie, cel ce se afli s::lr:ic şi lipsit de oric:uc ah mlrgă-

9

ril4lr de mare preţ tOŞlrli sale şi nenCSte ~fe.rkit din prJcina inse· cele preţioase. 0l'OC11 dm pricina lipsiri; de

de Dar cel ~ de bun;ivoie se .s;lr:keş(C . cugetările rele şi nu li . • pe sane lui nimic di ' . gontSeşle In vistieriile

n EPuvaerurile diavol . . duhul şi prin;;lceasl: _. eşU, CI arde cu cate CSlIi cel ...... a .:'~~~un:l 'ur.lclrea in pl-

, . ,..... care ....... v,."rul 11 ~ . săr.ltla lui, al c:\rei rod este lm ;l~ re,ntru

Dar u ne in'-- I P 1 cerurilor. . ..... ..... m a comoar:l . să opnm din lucrarea de . ŞI nu ne menea unui miner să descopenre il ei, ci, asecuvânt ceea ce CSI~ a5C1Jscoau:m J~ !~minl prin cu duhul" Intr ns .• FenCl1! cei simti .. in . -o o;;IIrttlIre mlsur.1 ( )" . ţll Iru vinute est ' ... ..nta VK'-

O e asemlnarea cu Du ar roepiitimirea ,., K~' • mnezeu. ,-" .... Inururea SC3-~ de

v .. rşlre posibilidli' .1. . ..... cuu-I "'" lIU,l2re ;il '1 CSlC cu roeputin~ v~j" . . oamcru or, cici

ne firii nc~timitoare I :~!~re să se asemenezeu eS(e feridl ' . . In • numai Vum-,cum numeşte A .1

J nm. 6, 15), iar îm rU ' ~voul (d. circ are loc do;) ~ şlrea oamerulor ele ferizeu dad M~~r i\SCmănarea cu Durnne-

. ...,.." .... narea este feoorea nu """, ,_ fi .,_ ..... cu nepultnţ1, atund ... _ ...... I aw",,", de v '

Dar unele di lata 0I'IlerlIe<lSd putlll\ll de ~ta~~ a~ lui ~nmt:zeu se fac ~

In: cel ce o voiesc.

10

Care sunt celt: ce se rac cu putin\l de imitat ? Cuvântul il numit prin ~rictl cu duhul' smeri· ta cugetare de bunăvoie . lar ca pUdă pentru aceasta, Apostolul ne anll s:lricia lui DumnC· 1,f;U, Care, ,fiind bogat, II s;1răcit renuu noi. ca noi să ne imbo~ţim cu s;1ricia lui" (11 Cor, 8, 9), Toate celelalte clte :oe v:ld in jurul fuii durnne;r.e ic$li depişesc măSura firii omeneşti, dar smerenia lui e:>le înrudită noul, celor ce um· b1im pe jos şi avem alciltuire de pJmânt şi cur· gem spre plminL Fii~ umani imita pe Dom" nezeu potrivit flrii sale şi, pe elIt îi este cu putinIi, îmbraci Însuşi chipul tui. Dar să nu cre adi nimeni el virtutea smeritel cuget.1ri se dobâ~e cu uşurinţă şi firi ostenealj. Dim· potrid, dintre toale vIrtuţile, aceasta eSIC cea mai ancvolo:a.s:i. Deoarece, în timp ce omul -care a primit s;1mân\:l cea bon:l - doaf1l1C, prinde ridăcini săman\:l cea mai priIDCjdioilS

l a

vclimaşulul viCIi! noastre: neghina mândriei. Cliti vcl.jmilŞUl il lr.lS cu sine sI:1b1n<>8ul neam omeneSC in clderea cea de obşte prin ndndria prin care el insuşi s-a pribuşit la pământ.

O,lm patima in1l\1rii de sine s-a sădit aproa· pe În fteeare djnlrc cei p;lrtaŞi naturii omeneşti, tocmai de aici Domnul Începe Fericirile, ca să sm

ulg1 dll\ dcprinderi\e noastre mlindria ca pc:

"

• I I I I I

Un r:l.u ÎnU:p:ilOC, :lf.llUiodu.oe d u~rn Celui ce S-a /]ICUI.s.lrac de bu,uvo;e, Qlre esk' cu adeviru! fericll, pentru OI, asem:lll:Îoc!u.nc cu El ÎfI

Ct'e~ Ct: PUtem şi pc: ('.it PUlem, <ldid. În Sil"r:ki<l de bunjVOic, sol clştigim şi UJ'J)j!Uşjre<l de feri_ cire. Cilci zice: . G:l./ldul <lcesta $;l fie îh voi care era şi în Hris{os Iisus, Qlre, DUlllSlel.c:u fiind in. clJip, n-~ S<:>cmit o ştirbino a fi El illloc:mai cu Dumnezeu, ci ~ deşertal pe Sine, chip de rob lu~nd' (Filip. 2, $-7).

~ poate fi m:ii injositor pentru Dumnezeu <ledl dlipul dc rob? ~ poate fi m~i smeri! pentru lmplr.llul ceior ce Sunt, dedt să Se fac:.'! p;lrtaş rldi llO;;iSJrc celei s:lrolce? fmp3r.J1U1 jm~_ mli/or Şi Domnul dcxnnîJor ia de bumVQie chipul robIei noastre. )udec:ltorul IUlUror Se supune st;1p~nirilor pJ.m<iIll~li . Acela C3re CUprinde loat;1,jdirea în palmol se J>OgOllr:l. dintr-o pcşier.J, nu este g:lzduil 'ntr-o osp;1~, ci--Si g:lscŞ{e locaş s;'Ir:l.C:kins In ieslca necuvânt'it03rclor. Cel Cl.J1"31 ~i nep;/iial ia asupra Sa intin:kiunea firU ome1"leŞ(i şi, Bd;/ldu_Se s<'lrac de bunlvole, lşi duct: luCl"art'Ol plnil la Clipoll, in glISl:area mOTlii. Vedel; pri$O$irea .s.lr.iciei de bunăvOie? Viala Rust1I moartea. )udedtorul e t3r.1r Înaintea iudedlii. StlpAAuJ Vietii Bpturilor Se SlJpune- hool.râ_ rii unui judealor p:imlntesc. Îm~r.lIUJ a 1();It!

"

. mâini-• prc.'Us de lume nu respmgc puterea mar . :l i1dli s;I se îndrepte mi-le c:.'!l:lilor. Spre ac=st p.

sura Mnerilel tllle ~getări. cii. nnt<iviă s:I - . n~re IhslI ci este pa r-

Acum un,.- , . 'timii mândrie!. pentru CI cercet'im ~i rr.:~ru:a pa Uri Si ne fie uşor de dofericire:l SihWtel cuse. !li şi Urii istovire. Oci, Mndir, CU mul~ ~UfUI ' ........ ,.,. SCOl: ma! intiii .... _ - .. cel mai prr __ ... _ precum UU<.~oru "'i ~ . biruiesc boala cu la iveaU pricin~ oolu Ş por ,. ,:iul"lO:$Cnia

., oi s:r dim. pe ;Il uşu rin!ll, aşa '" n ~ de slr.ibălut calea mllndriel, ca s.1 facem u n".~a ~ altfel

ulri Cum s-ar ,._ ... smerite! cuge _ '. .. declt arlll!ind c:uc este deŞertlciunea rngâmP.in,

~dev;lrat" fire omc:nea.scl ~ n ia dire sine {Ii Acela C3re-~i indreapd a te I VII cidea cu

'1 ~ncortjurlltoare nil nu dIre !ucrun e .' tind. Ce este, deci, onl~? uşurinţi rn llC"ea$.;J r . de bud:l ~i mai de C\n

Voieşti s:I-{i spun o: f Cel ce ne împoo:b-5I.C dinue cuvinte? Dar nsuşJ te firea noastr:l.

beŞte cu splendo:are. şi în~=une c:l. suntem dup:i chipul cel mlll rr~ndru'! trnge din lut şi din lut; mărire~ c:lu1

ma le cu piall1l. Voieşti ,s;I sui.ludrea lui se ,nru~~ mi"locilil li naŞterii spui ceva despre prlc~e nel in:l.bu$:i orice lale? M~ j bine 'as,-o ~ ·Ie....,. _ ruşinea

de7.V:ilm - cum ZICC .,__ . sunet, .nu . 1 • (cf UN 18 7). Nu \leSll. tat:ltui şi ~ mamei t:I e . . ,

"

cde vrednice de uil;lre şi de Îfl8I"OIXIrc în tiloere. Nu roşeşti tu, bulgăTC de p;1mâm fu care peste purin" "n'me vei fi praf băşid ~ aer care al in d~ r.l$l,lflare de o cU;n, umflându.t~ de mlodrie şi 11rgindu-rî mintea cu un g:1nd deşert 1 Nu ve7j cele dou~ "'~~,~, ale "",,; ' • _ .,~~~ ._~l~

neşfI, cum 'ncepe şi uode se sF.hşcşlc faceasllli ~ Te mâ.n~reŞt~ cu tinerete:! şi priveşti la floarea vâfS{c, ŞI te rndnti de pnm:1vara chipulUi de fOlţ;l rrdinilor In lucrare, de picioarele sprin~ne la 5llriruri, de fluturarea budclor in ~m de bar_ ~ care iti împodobeşte obrajii rotunn de haimI b .care str.lIuceşte in culoorea purpureJ 'şi de ~ numele tale de mltase, pe care 5Unt in<hlpuilc cu meştll1ug rizbo:tie şi animale sau dnc Ştle ce istorii de allildalil? Sau, poate, te uili la undalel,c ,tale ce sdntclaz.:'l de lustruite ce sunt, Iar ~Vlrca-~ se boc\.Jr~ de supletea liniilor lor? Te Uiti !a acestea şi nu te uiti la tine? Te voi arita pe tme ~ imr-o oglindl. _ cine eşti şi cum eşti.

.~-:.tl '"reles din ll'IOmlintele de obşte tainele ftru ~oa'\Ue? N-ai \';1zut (:lIm stau oasele ingr.l. ~d'le unele asuPQ altora, cum dp:lţ1nile despUla~e de carne ne fIXeazii aşa de ins~imântil_ tor ŞI Ildbur.'ltot din orbitele lor goale? Ai Vilzut tu cum rinjeşle gura şi C\Jm stau tmprlşti:lfe ce. leIalte m:ldulare ale trupului? Dad. ai ~ZUltoa-

l4

te acestea. pe tine insuli te-IIi ~zut. Unde sunt semnele noriI de acum l Unde este C\Jloareli obrajilor? Undt: , ll00fea buzelor? Unde, frumusc\ea ochilor are str.'l.lucn de sub sprinCene ~ unde, nasul Flios, ~zallntll: obrajii frun~l ? Unde, pletele ~ eide:lu în V<lluri pe-spale ŞL buclele f1ulUr.'lto~re dimprejurul ~mpJelor? Unde sunt m'-lnilt: Clre aruncau silge~u? Unde, picioarele C2f(: impintenau calul ? Purpura? V~ nul ~ Mantaua? Cing:1toarea? S:lndlIleJe? Unde, Cllul? Unde, alergarea saI Unde, curajul l:1u, unde, in rIDe, IOOIC prin care se înalţii nUndria ta?

Spune-.m1, unde 5Unt acelea prin Clfe te seme\eşU şi te soc(){eşd mare lucru? Unde sunt n:1lucirile aceSlea ca ale unuia tt dog,rme ? Unde este acea f:antOll'l:1 sub\lre şi nestlllitoare ce scap:1 oriclrel atingeri , CI visul tirleretii care se arati o dip:1 şi uece îndalli ?

Ace;tea le spun celor nebuni În tincre\elllor, lipsili de inlelepciune din pridna v~f$tci n~coapte. Dar ce s;!. mal spun despre cel .5tll.lorruciti În maturitatea vâtscei, dar nesutomid in purtiriie lor cut: cresc înot in boab mândrie! şi Cite

dau a~ boli numele de in\cJepciune de vîaţJ? Po6I:urile de condUl;ere şi stlp9.nlre peste altii

se fac cel mai adesea prilejuri de ~ndrie, dd fie poS(urile in:Ilte devin pri<:iN de ~e, fie

"

mindria Împinge spre aceste locuri inahe, fie discutiile despre însemru'itatea conducerii, chiar pentru cei ce nu o au, înviorează adeseori acea!

Il baali. Si ce cuvint ar mai pute:! iXltrundc În urechile lor cita vmne de sunt :asnop:ate de laudele linguşitorilor? Cine:J.t mai p!lte3 convinge pe re sdpil.nili de aceasa mhxlrie d nu .se deoliCbe:K: Întru nimic de cei ce se f1l1esc pe scena 1e:J.lrului cu marea lor pompă? De fapl., artiştii, chiar daci şi-au pus pe chip o masei. ş{~luci

{oare şi 5-aU imbrlieat într-o haini aurita şi sunt punali cu fa" In care triumfale, nu se imbolru'ive.5C pentru ace:lSla de boala mlndriei şi p4strcazi şi pe 5ttnil cugelUl pe care l-au aV\lt inalntc de a intra in rol şi nu se inlristcazi cind cobo,ar:I din car $i-şi dau ma ....... jos. Aceia, irW, care .se îng:lmfeazl pe scena vietii, în poziliile lor înalte, nu .se nul ginde.sc la ce er.lU cu pUlin in umd, nici la ~ ce li se v:a il1ll1mpla in !SCUni vreme. Aseii\enea unei Mşict umfla!e de vânt.se umil" ei de vorbele cele mari ale linguşilOf\llui şi, aşezându-şi pe chip mişti str.linc, îşi .5Chimb:1 înBliş:area natural" a fejci Într-una Întuneclli şi leribîlj şi-şi poIrivesc o voce a5pr:1, ~1~ticlt.:1, sprc insp;1hnântarea celor ce o aud. Ei nu se mal SOCQ(C5C in granitele omeneşti, ti se v:ld ca unii care au puterea şi stiiplnirea dumnezeias-

"

ci. Şi sc.inchipoie stilpinl peste via1il şi peste moa~. fiiodei unora din cei pe care ii jude~ le dau 5entill\i spre vialil, alton spre ~ ~~ nu înteleg cine C5le cu adevir.u stip1nul Vlell1 omeneşti , tine l1otilr.lşte inceputul şi sfârşiUlI existenţei: le-ar fi de ajuns d \"lId~ cum ~t ~pi\i de pe ttonuri şi duşi la monru~ mulţi din-tre cei ce slip;\nesc;: pe 5CCf13 lumII. Acolo, tânguirea ia locul glasurUor de linguşitori .

Deci, cum poate fi şt;1p:ln pe vieţi 5Uiin: cel ce nu e ~pln niti pe viata sa ? Daci acesta, ~, e silrac cu duhul, priveşte la Cel ce S-;J. silr.'l:,t de bunăvoie pentru noi. ~i, ciad Îşi va aşe7.a '~ faţl. soarta cornunila firii, nu va dispreţui pe cel de o fLl'C cu el din pritina înşel~toareI indntări. de Sl:Iplnire ti se VoI .I(}(()(Î fei ici! si. ~ Irnplri~ ~rurilor pentru ~~I~ cugcUri~ sale .

Dar si. nu resplngi , frate , ni" ce'-"ia1t ~n~ al s:il.ridei care se face prieln:1a bog,,\,el dm cer. "Dac:1'voie$li $:l fii desiY.l.rş!t, du-te , vj~ a\'erea ta, <!i-o s:lnti1or şi vei avea (.'(IfllOar:I In ce r; dup~ aceea, \;no şi unnea7~-Mi·. ('\!I. 19, 21). Şi mi se: p;tre c:1 această s:1r:1C'1C: o;oincide cu 5lr:icia socotit" fcrititi . • lal:1, noi am lhat too:e şi Ţi-am urmat Ţie", zice ucenicul citre.Stilpa~ nul. .Cu noi. oatl: ce va fi.,. (MI. 19, '1:7). ŞI care r.lspu=l? , Ferieltl cei draci cu duhul. ci a lor

"

.::stc Impb:llia ~rurilor· . VT.::i.s:l ştii tine este cel s:lrac cu duhul ? ec,1 c u .:: schimb:! bog:llia trupc1lsc:l pentru bog:llia suflerului, cel ce s -a SOJI1.Jr:lt ca de o povar.l de:: bogăţia p:lmânteasd şi s-a silitit pentru duh, a dc\-eniI uşor şi aerian şi e npil la cele de SU~ , cum zice Apostolul: .vom fi r:tpiP, impreun:l cu ci, în nori, ca ~ întâmpln:l.m pe Domnul în ~zduh" U Tl"$. 4, 17),

Aurol este un lucru greu şi , la fel, orice nm· tt!rie din cele dut:.lte P<'ntru îm~tire. Virtu· lea estt! un lucru uşor, ce tinde in sus. Iar ceea ce este greu şi ceea ce cste uşor işi ~um potriv. nice. Deci, e cu neputin~ sll se fad cîneva uŞOr daci s-a lipit de greutatea maleriei. Si ne s;\r.1-cîrn de cele ce ne trag În jos, ca si ne în:ilţ1m la cele de .sus, Si în ce chip putem face accll.SU, ne spune Pşalmlstul: .RiSipit-a, cbJ:-a s:lncilor, dreplatea lui r.1mâne in ~~cu l veacului. Puterea lui se va in:lilta intru slav;) ' (Ps. 111, 8-9). ec,l ce se uneşte cu sllmcul se aşaz:l pc:: sine în partea Celui ce S-a fkut dmc pentru noi. Domnul a fost sărac. Nu te teme, dect, de .s:lr.1cic:. Cel ce S-a a· CUI drac pentru nOi Împăr.lICşle, însl, peSte tOOiă zidirea. De aceea, dad te s.lr.1ceşti pe tine şi vei fi sărac impreun:t cu Cel ce S-a {:leul 5<'1-r,lC, vei ~i imp:lr:llllmpreun:l cu eel ce imp;lr.l_ leŞte. act Jericili cei s.lrati cu duhul, d a lor

"

estc lmp:lră\ia cerurilo r", de cate fie s:l ne in; "od~ i'<i" "şi noi în Hristos Iisus, Domnul 005-lrU Orola se cuvine slava şi st1panirea in vecii • vecilor. Amin.

OIrlILI9 9 OOH9

Jn1dTi.;f!1 bltfnrf, c4 "",,,"'" ~(pdm4 .. ml,· (,li,. 5. 5)

H rdnd o seani oarecare, cei ce p::l.ŞI'sc pe prima treapd sun! ridicali prin ea la cea aşez;ml

deasupra şi, iari;şi, il doua duce la li Ireia şi

ac;e aSl:3 la urrn.:ltoarea, spre cde mai Îmhe. Astfel, de la tre:lptlI pe care .se atI:l , cel ce ud se inalt' mereu spre ceea ce este c\e;I.S\Jpţa şi ajunge la cel mai înalt nivel al urcu~lul.

De ce m1 g'-ndt-sc la to;I.te astell ~ in inşinli· rea celor opt Ferici.u, urdm ca pc treptele unei sclri. Ea af",Hll. prin cuvinte cum, parc::u'llând pe r;1nd treptele, se uşurea:d urcuşul. Pentru cJ. a~'ela care il ajuns cu m\elcgcrea la prima Fericire, prinu-o desBşur:ue de la sine 11 mtclesurilor, o aşteapl~ pe urm:lloarc:a, deşi ca pare .5l ui · mt:ască la prima vedere. I se va JW"ea cu ncputinloi celui ce a dobândit tmpl~ţÎ.;I cerurilor s;)

aiungala moştenirea pa.mântului; <iad. ~ar ţine scaml de firea lucrurilor, ar fi m~d pooivit ca p:lmânrul $li fie ~zal inainlea terului , ca noi Si ne ridiclm de la acesta (p1mântul) la acela (el"rul). Daci, irul , !le-am l1sa ÎJUripaţi de cuvJlni SI nc"am ridica dincolo de bolla cerea!d, am

21

g1si păm1ntul cel mai presus de cauri, spre ~enire ('eloi- ce: :lU viC{uit Întru vinu~. ~el, .n~ l!SlC nici o grcşeal;l. in înşiruirea ordinII FenC.rilor, care aşall1 intre Bg1duil'llele lui Dumnezeu întâi cerurile şi apoi p:)manrul. . Tot ,reca ce se ,vede, prin fapru1 d esfC supus

SlmfUrilor trupeşti, esle inrudit C1J areb ce vede' ~ aceea. chiar ciad ~ ce se \'OOc parc s:I r~ su.~, poI:rivit aşez;'lrii in spaUu. este lOtuşi dedesul.xul firii inlclegltoare (a ingerilor şi :l. lui Dumnezeu), la care cugctlrell nu se poate ridi. ca daci nu li treaJl Imi Îmlinle prin cele cunosCUlC prin simturi. De aceea, d nu te mire ci e numit .~I~ pbnul de deasupra celor v.lzu.. te. Cuvânrul5-a pogcri:lla smerenia auzului 1'10&Iru tocmai pentru ci noi nu eram în stare să ne în:lJflIm la EI şi ne o;!o:Swp .... l tainek duUli~ZCicşti prin cuvinte şi numiti cunoscute noul prin vorbele obişnuite vieţii Clf'IleneŞIi. '

Astfel, in Bg:1duinţl dinainte , :il numit fericirea negriilJ din ceruri Jmp.llrilic·, Oare prin acest cuv1nt a ioP.iUş:;lI C'eV<I din cele ce se irdJ.. nesc in imfX1r:1lia p:!.mM"'md, diadcme .scân1C-inci de pietre scumpe, \"eŞmÎnlC de purpuri C';lte

ve~Jesc cu, sui.lucirell lor ochii cei poftilori , pridvoare ŞI perdele, tronuri inalte, glnl inarmate, aşezate in rinduri, de jur-imprejur, şi, in fine, vreo pornp:i din Cite SI:: dc:\Bşcrart pe ace '5-

21

fi scenlll. Yieţii şi orc esre pretuilj de cei re v0-

iesc d-şi m1reud prin astfel de lucruri inlltÎmea sttplnirii lor ? F1ri îndoiaI;! el nu. Dar fi· indci numirC4l de .imp;lrilie" e C"e\ ..... nl<lfe ş.i

mai presus de [OOIe cde livnite ÎnlrC oameni, 1n vilI~, S-a fok)'i! de ace:&Sd numire penln.l a ari· La prin ea burul!llilc mai prestU de Toare Si, c\;J.

d s-ar fi anat printre oameni ceva mai inalt ded[ implr.llia.. ;J.nma El ar fi dutat R aprfndi 5UfIeru1 edui ce a.$Cl.dli prin ceea ce spoI"u dorirea I"ICgriÎlel fericiri. Penuu d este cu nepu· tinţl a se descoperi oameniloc, prin numirile lor proprii , acele buniliti care.$UnI mai ,ACSUS de simţurile ~i t"U~inţ:l omencud .• Cele ce ochiul n-a vIzu[ ş.i urec.hell n-a auzil ~ la inima omului nu s--au soil' (l0lr. 2, 9). Dar pentrU ca fericirea nidijduit1.sl nu scape CI. lOIul pulin\ei noastre de iochipuire, n i se COlI unid despre cele de nespus atât cit pulem.si ~:!legem dupl smerenia fuii noase:re. Astfel, numirea ~m1nIului ciupi cea a cerurilor $1 nu-ţi alTap iar.lş.i cugcLarea la plmântul cel de jos, ci, <Iad te·al inil\al prin Cuvintul la Feril;irea dirulÎme ~i ai dobăndit nidejdca cerului , aJgt!li la acel pămânl care nu e moştenirea !UIUror, ci numai a celor ce, prin bllnde\ca vielii lor, .$unt .sococili vrednici. de fig:lduinţ3. lui

AccaSl3 a pţe\'lIzUl-O, cred eu, şi marele Da. vid - despre care Sfănta Scriptud m:1rturiseşte ci era mai blând şi mai r:lbd!1tor dedt lO(i care au tr.Iil acea5l::i viaIJ şi ci a dobândil prin credin!ă ceea ce n~d:liduia - prin deSCopl:rlrea Duhului SIlnt, 7kind; ~Cred ci voi vedea bunăutik' Domnului in paim3nlul cekI ,'ii" (Ps. 2lS, 19). Clei nu socotesc ei proorocul a numit p~nUnt al celor 'ii pMninlul acesta din care naşt:e 101: ce este muritor şi care. desface în ţărina $3 tol ce creşte din ea: ci a cunOllCUI plIm:intul celor vii în care nu a intraI moartea, pe care pleirooşii nu şi-au f:l:wt nicio<b., c:aIc: şi care n-a primit în el urm3 de r:1utau~, pe care nu l-a brăzdat cu plugul videnie; cel ce seam:ln:1 neghin:1, p:lmămul care nu rodeŞte $pini şi m::ir:lcini, ci cel în care se .. fl' apa odilu\Ci şi locul de verdeat:1 şi izvorul împă_ trit împ:irţit şi via lueral:l de Dumne2.eul tuturor şi toate ttlelahe cite le auzim în pilde din învt!,ăturn Insuflat~ de Dumnezeu.

Iar dac:l ÎflIclCgem prin aCCSl cuvâm pămân_ tul înalt, mai presus de ceruri, pc care CSlC întemeiat,) cetatea lmp:1ratului, "despre care s-au griil lucruri pream:lri!e" ( l's. 86, 2), nu ne mal e:sle SU';'linf înşiruirea Ferictrilor. Altfel , n-ar mal fi accstl pămlntul binccu\"lntat al împlinirii tUdejdilor celor ce vor fi r:1pitJ in nori, cum zice

Apostolul, întru înI!tmpinatea Domnului, şi care, astfel, pururea cu Domnul vor fi (ef. J Tes, 4, 17). Şi ce trebuin{J ar aYra de p:lndntul de jos cei a ctror vtl~ este lnMtal:l in IlJde,di?

Dar Si vedem care vimile este Încununată cu moştenirea acdui p:lmânt. C:iti: . fericitl cei blânzi. ci acei;! '·Of moşlcni p1mântul". Ce este blândelea? Şi ce fel de virtute eSle fericită de Cuvintul? Clei nu mi se pare că ~buie s;i s0co

tim vinUIe tot CCCll ce se s;ivlrşeşte cu ~e. flră deo6eblre, de vreme ce cuv.1ntul acesta descmnen:l şi mişcarea greoaie şi z.;!.bavnic:l . I'enIIU ci inlre a~ nu e5IC preferat ccl blind şi liniştit şi nu clştigl cununA cel greoi in loviturile cu pumnul De a~, cbd alergăm spre cununa chclT\Jrii de 5U$, Pavel ne sIlluieşte ş:l ne sparim iuteala: "Alergaţi aşa, ca s-o luali" (ef. J O:w 9, 24). Fiindcl el se: silea spre cele dinainte, lăs2nd în unm tol: ce;>.vea În spate {FtJip. 3, 13}, şi, lovind cu pumnul, se mişc:I. cu repeziciune; el wx\ea at3CU1 poaivnicului şi IUlI. o pozi~ txdrut1 şi, cu mâinile: inarmale, nu lovea la întâmplare sau În gol, ci ;>.Iinge;>. plrtlte ~r de 5uipuns ale celui ce se lupta '-"li el, indreptând loviturile împotriva ptop. iului du trup.

Voieşti sl cunoŞti strategia lui l'a vei ? Priveşte rinile \T:ljnuşului, privcşt:e umflârurile pricinui-

"

le pottivnkulul, priveşte Împuns:lturile f:leu le celui biruit! SI, fări îndoial~ ci nu-ţi este !leCU

n05CUl pouivnicul , cel pc care-I rizboi~le În trup. lovindu-l cu pumnii şi zgâriindu-I cu unghiile înflinării , cel ale elrui madulare le omoart cu foamea, cu 5ClCa, w frigul, cu goIaUUe3, druia e l i-a îmiplrit semnele Domnului, pouh"Tlic pe care îl biruieşre cu aler-garea, lăsându-1 in urma sa, CiI nu cumva întunericul 5J-; întunece ~~ rea, dad polrivnicul se gnbeşle si ~ Inainte. Daci Pavel este viguros şi sprinten în luptli, daci David îşi m.ăreşI:e paşii in unru'irirea mIma.şilor di (PJ, 17,40-41), iar mirele, in căuta

rea miresei sale, este aşerrulnat cu o cll.prioar~

care sare J""W' munl:i şi sal11 peste coline (Cdnt. Cdl'll. 2, 9) - şi dte asemenel'l lucruri de felul atesla, In care e mai preţuită iulimea în mişcare decit bl1nde{ea, nu se pot .spune! - de ce porunceşre Cuvânrul aici bIindcţea ca pe o însuşire de lauce? .Ferlci1i cei blânzi, că aceia vor moşteni p:lnd.nrul" - pimJnlul bunelor rodiri, împodobit cu pomul vieţii, udai de izvoare1e haruriIor, În care odrisIeşte via a:a aclev1rată, ingriiili de TatiI Fiului (Mt. 20, I şi unn.).

Cudnrul ne învaţ:l aici cu in,depciune ca alunecarea spre p:lcat este lc:snicioasă şi rlrea se aplad lepede spre riu, precum uupurile grele

26

care r1min cu tO(ul inerte în mişcarea spre cele de sus, dar, dad sunt Împinse in jo5, de pe un \i.rf de munte Înalt, se: rostogOlesc cu o iuleali de: nedesaU spre prlp:istil:, j)joptia lo r greutate uŞ\Jr1ndu-!e c~deTea , O asemenea iu\eal:l este primejd~, fapt pentru care se cuvine s1 ferlcim contrariul ei: blAndeţea sau deprinderea rnişdri! greoaie inspre pornirile violente ale firi!. Şi, prec!Jm focul are o fire pururea mişc:lItoare spre cele de sus, da r nu se poate mişca in direqia opus:l, la fel ş i vlitUtea se indreapIJ cu iu\eali i~ cele de sus şi, ne.slăbind vreocbt:l in iutifie, rimâne 8": ...... ie inspf1!' cele de: jos. Deci, pentru c~ iUjeala noastr:l spre ceh!: rele este prin na-1Ur:l mai mare, se vor ferici aceia ce se VOI" linişti Întru ea, d e i liniştirea dinsp«' acestea este o m:lnurie a mişdrii inspre cele de ~5.

Va fi însJ mal bine s:l Ilmurim cuvintul prin pilde din via~_ Voin\:l ftedruia arc in ra~ o mi$-care indoitil, care porneşte liber Încotro voieŞte, roe spre neprih:lnlre, ne spre destdnare. Iar ceea ce ,...a spus despre chipul vinutii şi al p:101lului este legat de fiec:are om in are se pot: intrupa aceSie chipuri . Vointa firii omeneşti se împarte in porniri opuse dou:l clte dou:l: minia, ore se Împotriveşte bun1vo ln]ei, trufia, care se împotriveşte smereniei, duşmilnia , care se Împotri-

l7

\'eşte prictt:nit:i iubitoare şi p-,i.Şniee. Aceasta deoarece viata oment:asti se petrece in trup de materie. iar trebuintele trupeşti pol !reu patimile. Fleca.re patimă, eMe iute şi greu <le stlpânit în pormrea spre Implinirea voi; ei tocmai pentru al trupul materialnk CSie greu şi inen. De aceea fericeşte OOl11nul nu pe cei ce vietuiesc in afara pa.timilor, alei ~st~ cu rcputintJ <:It: a implini în exlStcn(.i1 matenalnIcă o viaţă cu tOCUl nematerialnic'J şi lipslt:'i de patimi, ci pe aceia care IIC ridicl fiin1i la hotarul cu pU!in\ă de alins prin virtu· te m accastl via\ă trupească, hotar pe care îl numeşte blânde\(!. Şi spune cl această blânde\e este de afUllS pentru a te fao: fericit.

.El nu cerc firii o~ene$ti uesăv:1rşita nepătimIre, fimdc-l.nUmill un legiuitor nedrept ar putea porunCI cele ce sunt cu neputin\il firii. Aceasta ar fi ca şi cum s-ar cerc unui animal de: ap~ să-ş! dud viata în aer S3U. invers, unul c-.. re trăIeşte: 111 văzduh să fie mutat în apă. Se cuvine, dar, ca legea să fie potrivitil puterii proprii şi natu~l~ a celor pentru care aite dată. De aceea, Fencl~ea. cere cumpătare şi bl:1nde\e, nu lipsa desăvarş1tă de patimi. Cea din urmă este in afara firii, cea dintâi eMe o biruinţ). il firii prin virtute. D~d F~TlClrea ar '-"ere desăvârşita nemişcare a OTldrel pofte, atunci binecuvântarea fagăduitii

28

ar fi fări} rost şi nu s-ar impărt:lşi vielii, fiindcl nimeni dintre cei plăsmuiti în trup şi s:lnge nu ar doblndi-o. Dar EI nu asiI!1deşte pe acela care este prins Întâmplător în dorul vretJnei pofte. ci pc acela Glre: se osteneşte: cu premeditare s1 şi-o împlineascl, pentru d ivirea vreunei astfel de mişc:lri e pricinuit:!. adeseori, chiar fără voie, de sl ăbiciunea amestecată adeseori În fire. Dar a nu te Iăs.a tâ.clt <le pornirea p3timii ca de un toren! ce sc rostogolcşte 13 ""le, ci a te împolrivl bărb1teŞtc ~ces!ei miş.cări şi a respinge patima prin gânduri, aceasta este fapta virtutiI.

Deci accia sunl fericip, care nu se 1as:1. prinşi cu repeziciune în mişclrile pătimaŞe ale suflctului, ci se adun:l În ei înşişi prin ratiune; aceia care-şi sl:lbesc pornirile cu fclul raliun;; nu-şi 1a.'>1 sufletul să fie purtaI inspre ncorânduial1i. in patima m:1nlc:i se poate vedea cel mai bine pentru ce este bI:i.nde\ca vrednid de fericire. Numai un cuv)nt neplăcut sau o faptă sau o b:lnuia1Ji sunt de ajuns pentru a f;>Ce s1 izbucne;ascl această boală; sângele din jurul inimii se Înfierblntil, iar sufletul se ştâmeşte: spre: răzbunare şi sc întâmpl:l ca in basme, dnd, prin vreo b:lutură fermecată, firea omeneasd ia chipuri dţ animale neînlclegătoore: se iX'Gtc: vedea clte un om schimbaI prin m:i.nic în porc sau în câine

29

$U,.I in panter.'l sau în .ItJ fl2r1 de felul acesta. Odlii i se insftngereazJ, pJrul i se l:burl eşte in v:bful capului, glaS' Li J se În1Spreşfe şi, tremurind, rosteŞte vorbe mânJoase, limba dezlllntuitJ de palilld nu mai sluje~ exptimJrii celor dinl:l.untrul inimii , bUl:ele intepenite nu mal pot rosti desluşit cuvintele, nici nu rn;!.l reţin balele ce se .5C'Urg din gurJ ni imbclşugare din pricina patimii, ci scuipi gretos spumll şi cuvinte; la fel sunt mJiniJe, la fel picio»rele şi întreaga ţinutJ a corpului . P:llirl'1:.l se inlip;tl'q'te in fJeCare IIddular.

Daci aşa esle acest;! , iar cel ce ane fericirea in fafll ochilor ~ alungi boala începlnd de la ginduri, printr-o privire cur;lti, prinll'-un glas l iniştit, tămJduindu-se pe sine de uritenia ieşirii din minti ca un doctor prin ana sa, oare nu vei zice şi tu , opun1ndu-l unul altuia. ci s;l.ltwicitul este nenorocit şI vrednic de lepldat, iar cel blând e5le fericit, pentru ci nu_şi lasi PUrtarea cuviindo:a_ sJ. alJ'a.d înspre rJutate?

Şi CUv:ântul a avut in vedere mal lllcs aCl'a..stl palimJ. De acee:!. aş:IU bHl.ndetca dup;t smerita cugetare, fiindd una c legat:l. de CC;J la llll , iar tr.1irea smeritel cugetllri e ca o rn;!.id. a deprinderii bandeţii. Dad. alungi din purt:u'l::l: ta ing:5.mfarea., lItund patima mânie! nu mai are pruq .slI se Iveasdl. Pricina acestei boli este odr:irea şi

batjocorlrc:a, dar sentimentul del:onoarei nu-I atinge pe cel ce 5-2 deprins pe sine cu St1'l(:rilll cugetare. Acela şi-a eurltit gândul de deşcrtllciunea omcneasd şi a înVill't alre este începutul firii celei de nimic pe care o poarul in sine şi spre ce 5târşit se tndrea~ viafll r'lCXilsu:l C'e.I $CUrt:I şi repede tredtoare; cel ce vede iruinllciunea leg:atJ de trup ş.J sJ.rrn;!.na neputin~ a firii. dreia nu-i esfe În putere 5:l .se sustinl prin ea îns:lşi dad nu şi-ar intregi lipsa prin ceea ce foloseşte de la o mulţime de animalc; cel ce priv~, pe l:.Ing:I; aCCSI:e;J., la supldrllc, la. j:.ile;J. , la nt:norodriie şi feluritele chipuri ale bolilo r la care CSle supu.sll firea. orneneasd şi de care nu e nimeni Uber şi neÎmpov1rat; cel ce priveşte toCite aceslea cu ochiul curat a l sufle tului, ap.dar, nu se su~fi UŞOr de lipsa onorurilor. DimpouiVlI , va 500011 am:.1gire ~ care-i vine de la aproapele pentru vreun lucru oarecare, de vreme ce: in frrea noa.sui nu se atU nimic vrednic de cinstire in aIarl de suflet, i:.tt cinslirea sufletuluI nu-I vIne de la cele pe alre le cautJ in lume. A te ing1mfa eu bog:.1lla, a te !iuda cu neamul. a duta .slI doW.ndeştl renume sau a te $OCOli mai presus de apro:lpele li u _ lucruri in care oamenii vild dnstea lor -, toale astea del:ood sufletul de cinste şi-i pregi'teSC odnda. De aceea, nici un

"

om intelept nu Y,I ciuta sI·~ p;1te:re curălia su· fletului cu ceva de felul acesta. Iar a.fi aşa ~u in:;eamnI ninuc a!treY2 decit a Slirulm dcprin: derea unei adinci smeriri a inimii, dupi a cărei dobândire minia nu va mai avea nid,o .inu:ue

în suflet. Iar unde nu e5te mânie, a bi~!t v':'la

paşnld şllinlştitli , care nu e al,lceYIl. decit bl.:m .. dejea, a cărei eunun.:l este fcrlc'n:a ~I m~nlfe;l. plm5.ntului ce.c:sc inuu HrI5IosllSUS, ~rula I .se cuvine slava şi llIilpânirea in vecii veoloc. Amin.

OhllLIH H TREIH

• Ineă n-;l.m ajuns pe vârful muntdul , el ne

aflăm abia b poalele in{elcsurilor. Am ttccut, ri· dica!i prin Fericiri, doar peste două coline -peste fericita 5lIdde şi peste bl:1ndelea c::IfC st:l ui ,ru, pe ace~ i5ClIră. Dup:1 aCCl!lca, Cuv-ln

ne clIilu:!eŞ1e spre cele mai înaltc ~ ne ar::n;l. a Fericiriloc, cltre C2re treooie d

orice greuUIe şi tOl păcatul "O """0_ cum zia: ApollIoIul, spre a

uşor! şi sprinteni pc v:l.rf şi spre a ne cu sufletul de lumina m~i ac\cvă',1t1 a ,

Ce înso:amn~, aşadar, cuvintele: . ferlcl!! cel plâng, d aceia se "or m:l.ng:lia · ~ Cel inclrep-

"::'1, cltre lume va ride , Ilră îndoiaU, şi v",1 batjo-a:wi Cuv:1ntul: daci se numesc ferid!! in vlat:l cei chinuip de toate neOOlUdrile, insearnnă ci SUN nefericip cei a dror via~ c lipsit:l de sup:1-rări şi de suferime. Şl astfel, enumelind felurile de nenorociri, va deie şi mai mult şi va aduce la vedere grcut:WIe v~duvici, nevoile Oifunilor, pierderile ele bani, sf.lrlm"rile oombiilor, r1eooroo-

"

riIe prizonierilor de mzboi, hollr-lrile nedrepte ale tribunalelor, e"ilurile, conflSl;<\rile nedrepte de bunuri, necinstiri]e, suferintele bolilor, ca orbirile şi ciumirile şi tOI: felul de dureri trupeşti şi orice boalii se înt~mpl:il. oamenilor în viata aceasla, fie d ~tinge trupul, fie sufletul - toate le va Înşirn pc nume, socotind c:il. prin ele ''a

dovedi ca vrednic de plâns Cuvântul Carc-i fericeşte pe cei ce pllng.

Să nu ne lăsăm însă împinŞi înspre riitiicire de cei ce judecl dumnezeieşti]e în\Clesuri cu micime de suflet şi cugc! joonlc, ci s~ încerclm, dup~ puteri, s:1 gil'iim bogălia ascunsă în adancul acestor cuvinte, ca s:1 se ddeasd şi prin aceasta dt de mult se deosebeşte Înţelegerea trupească şi piimânteascl. de cea înaltii şi cereascl.

Cel mai la îndemână ne este plânsul care se naşte pentru greşeli şi pii<."":l.te, potrivit înv:l(ărurii despre întristare a Sfăntul Pavel, care zice ci nu exist:il doar un singur fel de întriMare, ci unu! pricinuit de lume, iar altul de Dumnezeu. întri.Y tarea lumii aduce moartea, iar cealaltll lucrca7.J. mântuire prin poc:lintl celoc ce plang (d. II Cor. 7,10). Oci, de fapl , o asemenea simtire a sufletului stă în firescul fericirii , ,)tund când sufletul îşi cunoaŞte mutatea şi îşi deplJnge viala de p~cat. Să luăm o pildă: În bo!iJe trupeşti ale celor

li s-a mortificat vreo parte a trupului, in unei intâmpl~ri nenorocite, lipsa de dure· i este un semn că bolnavul s-a apropiat de

daci, insii, medirul, prin arta s;I., aduce "r:lşi in trup simlirea vielii, atât bo!rovul, dit şi

i ce se Îngrijesc de t~măduirea lui se bucurii; I d mădularele incep să simt1i durerea este

semnul de speranl~ al întoarcerii la via\.ă al bolnavului. Tot la fel este şi cu aceia despre care Apostolul ne spune d au devenit ru tOIUl ne5ÎmUtori fal~ de durere şi de aceea s-au abandonat cu tOiul vielii in p~ca te, ajungand ca nişte adev:kate cadavre şi cu tarul ncmişcali de viaţa cea intru virtute: oameni care nu mai au nici o simlire a ceea Ce! fac . Când, insii, Cuvântul !ămi'lduilor străpunge inima cclol" ee-L ~teapt;l, prin nişte doctorii fierbinţi şi ar;>:~toare (rrul gândcsc la ameninl~rile triste ale ]lJdecălii viitoare), adie::! in\epându-l şi arzândlJ-l pc ce! omor-lt de patimile plăeerilor, cu frica gheenei sau cu frica de focul cel nestins sau cu frica de viermele cel neadormit sau cu gândul la scrâşnirea din!ilor, la tânguire .. neîncelaU, la întunericul eel mai din afar~, il aduce la Simlirea vielii în care s.e afla până atunci şi îl face fel"icit prin faptul ci-i sădeşte în suflet simţirea dureroasă.

"

Aşa a biciuit sranrul Apostol Pavel pe cel cue, În nebunia Sil, se infierbSnta în patul tatălui siu dt:l \'I'CI1le a stlruit în ne:oimlitea p:icarului. dar cind docI:Ofia mllSlJirii l-a vindeat pe aa:b. şi a ajuns fericit prin intristare, a incepul si-I mângâie, ca nu cumva si fIC copleşit de o mâhnire prea mare (ef. 1/ Cor. 2, 7).

Nu ne V"oI fi f:lri de folos pentru v Î:iţa întru virtute ace5C inteles al Fericirilor, fiindc:l p:i<:4l[ul arc o m:lre sdp:}nirc ;t.5Upra firii omeneşti, iar pl.ânsul podÎn]CÎ.s-a :;lCIe\-erit ca o doctorie a lui. CuV".AnruI, ~, mi se pare d ne-a înl~ înci un in\<!Jes, mai adanc, prin cele 5pu..st:: despre pUnsul arn.;amic. o,ci, dad ar fi aVUI in gând numai din\a pentru păcat, ar fi fost nimerit să-i fericeasd pe cei ce au pl:tns şi nu pe cel ce plâng pururea, dup;!: cum şi noi, de piJd1, în vreo bo:l-11, fericim pe cei ce s-au t1m<'lduit şi nu pe cei ce se doftOficesc mereu. aci prelungirea lumrii de vindecare antl totodatl continuarea bolii.

Şi pentru alt tcmCÎ se rovine si nu rimâncm numai b. inlelegerea d fericirea ar fi agilduiti de Cuvântul doar celor ce pHlng pentru p:1cal. Şi ii vom afla pc mulli ro o viaţl dreia nu i .se polite aduce vreo oolIndli, o viaţă m:i.rturisită de Însu~i glasul dumnezeiesc ca impodobit:! d'! to:lt:! virtutC:l. Oci de ce i;lcomic ,..a f:leul vino-

"

''al Ioan şi de ce idolatrie Ilie? Ce păcat mic sau mare CUnoaŞte istoria din viaţ;o acelo.-a? De<:i,

vom ZICe? O:lre 11 5OCOIeşlC Cuvântul în afara fericirii pe cei ce nu s-au îmboln::ivit ~ n-au avut nici o rrcbuin\:! de aceasti doctorle ? Oare n-:u fi o nebuni'! 11-; socoti pe aceştia excluşi de la fericirea dumnezela5Cil fiindcl nici n-au p;'ic1tuit, nici nu s-au tilrmdult de bo:ll:l prin plilns? S:l.u n·ar fi un lucru nu! bun a p;l.drui dcclit 3 vie(Ui Br.\. de p:1cat, dad nUm:li pe cei a: se podiesc il aşteaptii harul Duhului 7 . Fcricil; - :rice El -cei ce p lâng, d. 3cei:t se vor ndngâi3". Sil ur· m<'lm acum, dup;'i puterile 1"IO:l5lre, precum zice Avaeum, pe Cel ce ne conduce in iru'lllIme şi si! d.ut~m inle1esu! \3in!c din cele 5PUşe, C3 s:l afHI.m dlrei intriş(~ri ii este promisă mllng3.icrea Duhului Sfânt.

S~ c:lut;'im, deci, in Viaţa omeoeascl, pentru II ,'edea mai inliI.! a: este pI1nsul şi din a: motive se naşte. TUturor le e CUIlOti(:UI d plinsul este o simţire tri5tl a sunetului, pricinuitl de lips:a ce-lor duite, ~ are nu se naşte în cei ce ~iesc in veselie. De pild:l, cineVll e fericit în vial~ dind toate lucrurilc ii merg ca pe sfoorn spre plilcerea lui, cind se veseleşte cu SO{ia, se bucur.l de ~ pii, cind c apărat prin unirea CU fra\ii si;, e liludat Între oameni, e cinstil de st;'lpinitoti, temut

"

de duşmani, oediSpretuit de supuşi, plăcut prje. It!n.iIor, făHndl.l-5e in ixlgllie, 1ncd.od in pIJccri. ar:1 griji, putemic cu trupul ,şi av,"nd 100le elite se SOCOiesc de cinste in lumea ace..sta. Unul ca acesta se bucuri Înt/U ve'iCHc de !OiI.lt: cele din vial3 lIce3StlI..

Daci se in~mplJ , ;~, o schimbil.e il. acestei feridri sau dad int:l.mplarc nenorocit;l aduce despăqirea de prietenii cei ma] dr,igi sau pierderea averii sau $lirbirell sinlililţii trupeşti, atunci, Iipsindu-sc de cele ce-I ~~u, se naşte in el o sta~ de suflet pooivnid pe care o numim plâns. Ded este adev:lr.n cuvimul de mai inamte, cii pHlnsul este o simtire dure~ Il lipsirii de cele: ce ne veselesc;.

Dad am inteles acum ce este plilnsul omenesc, cde ce cunoaştem si ne r.e dI:Iuz.i dire cele ce nu cunoaştem, ca si ni se dacopere ce e51c plânsul5000llt fericit, care aduce du~ sine m1ngăierea. Dacii, pe pămlnt, Upsirea de bun;}· ~lile trebuincioase ne intrisleau, nimeni i~ nu va pl1nge pkrckrea a ceea ce nu C\lnoaşfe. Astfel, se cuvine mai intiii siI cunoaştem ce este binele adevlnl, ('2 apoi s;!. În\Clegem firea omeneasd, pentru ci numai dorind acest bine adev~r.n vom izbuti ~ dobândim plinsul pe care-l fericeşlc Domnul.

"

Să lu~m o pikli: doi oamenl care tr.'Ilc5C in imuneric, dintre can:: unul n1scu~ in Întuneric, iar aflul inchis in ci din vreo pricin1 ncfericil:l, nu sunt atinşi la fel de aceast:'l nenorocire. Cel din unn~ , ştiind (."Ii! a picrdut, 5Uporol cu greu pagul;lirea de lumird; cel dintâi, neoJnosclnd bucu· ria lwninii , jX.'1I1f\l di a U",,"'I in inruncric, petrece neintristal, ~ ci nu a f05llipsil de nimic. o.: a~'eea, pc cel tiin urrru'l, dorirea luminii n tndeamn~ la toat~ str:l.t1uin\a şi n:lscocirea, ca s;'i vatll iar:lşi lumina care i .s-a lipit, pe dnd cel dintii tm~tdneşte vielUind in întuneric, deoarece n·a cunoscut ceva mal bun, socotind 5t:Ire3

do;: fa!l1 ca un bine. TOI aşa /le inllmplit şi celui ce a izbutit s;l vadi adev1ratul bine, dar apoi a cunoscut s;'ir:lcia firii omencŞl\: va simP intri.-sUre in suflet peflU\I ci nu se alU în binele acela şi-şi va petrece vi:lţa in plâns. Ded, SOCOICSC do nu plânsul TI laud:l Cuvanrul, ci cunoştinţa binelui, dreia îi urmeau p:ltimirea Întristării pentru ci vieţii ii lipseşte ceea ce doreşte.

Urmeau $1 ~ acum ce este acea lumird care ne lumineau peştera aceasta a firii ome!leŞli în aceast:l via!l1. Silu, oare nu ni7.uieşte doritea noastr.'l .~e ceea ce nu se poate nici atinge, nici in\i!lege? Dar, atunci, de unde ne vine iPndul de a cerceu natura lucrului pc care-I

39

dorim 1 Sau, re zugdvire prin nume şi ruvintc ne poate <b o ruOOQŞl(:re .. luminii celei m;ti presus de tollte, pouivitl m1surii noastre? Cum "oi numi pc Cel ce nu poate fi v:1zut, cum ",li inflilişa nem~tlerialuJ, rum \'01 aril3 nev:lzulUl? CUm "oi i",elege pe Cel ce este flr.l mărime: şi însuşire corpornl:l, rar.l form:l şi calitate? Cel ce nu poote fi g.1sil nici in timp, nici în SIXlliu? Pe Cel ce întrece o rice mângiiJete. orice Închipuire care mărgiocŞte? Pe Cel ('"e lU vi2ţt şi sulnistenţ:llU

!UfOl' celor cuget:ue ca bune, pe Cel in Care .se "eefe orice in\Clc:5 şi nume in;!lt: dumnezeirea, împ;ir.ll,ia, putCJ'C3, n:şnicia, ncstridciurtC:a, bucuria şi veselia şi, in rmo::, tOI: ce se cu~ şi se gr:1icşte cu injeles în:Jlt? Cum şi prin ce cugct:lri este cu putinţ) si! vin;'! sub vederea noasai acest bine care se vede şi nu esle V~zut: Cel ce diruicşte ruturor celor ce sunt elristen13, dar El lnsuş.i cxist:I pururea şi nu are trebuint;l. ş:1 vină la existenţ'i?

O3r pentru a nu se osteni cuvintul, întimfu1-du-a: la cele necuprinsc de el, Rindd acest bine nu ne poate ,"Cni în înlclegcre, fiind dirure cele mal presu5 de intelegerea prin fire , MIi ne oprim din OSteneala ...:easta şi din cI::"et:lrile noastre, si ne mul1umim ru aeesl cişlig d, prin faptul de a vedea pc Cel dlutat, ne-am 3.ldruit o oarecare inchipuire a mărimi! celor dlutatc. CU cât socot im, dttl, d binele este prin fire mai Inalt

decât cunOŞllnla noastrl, cu atâl mai mult ne abandonăm iruristirli, rtinOC:l binele de care sunIt:m despălţi{i este de aşa fe l şi aşa de mare, incit nu putem ruprinde nici m;l.c;lI' C\1IlCJIŞlinCa lui.

Dar odinioar.li, no i, oamenii, iim fost plnilşi aces!Ui Bine care intrece orice putere de cuprinde re . Şi acel Hine e r.t 1n firea noaştr:} atât de mare şi mal prcşus de orice înv:legerc, că omenirea ac=. creati dupii chipul prolollpulul in a:lemiinarea o:a mai dcplîn:1 ru El, părea si! flc alu.

aci toale <-'ele ce le cugetăm acum despre Acela, prin presupuneri , erau şi lepte de o m, prin nesuidldunea şi fericirea lui: avea stJp:lnlrea de sine şi ~puncrca .5Ub vreo sd~nirc, ncîntrislarea şi nu suferea de obooselilc vie\ii şi petrecea in cele dumnezeieşti; avea înţelegerea liber.l şi C\.lra!;l. de orice acoperământ şi privirea a{intită spre bine.

Toate le inlclegem din Scriprud, in cele spuse dcspo'C Facerea lumii, anume cii omul a fost pl1smuit după chipul lui Du!ll.l'lf'z.eu şi. !riia în rai şi se dcsBb de pomii sldil;i acolo. Iar fruerul acestor pomi er;IU viata şi cunnştinta şi cele a.scmenea acestora_ Ia r dad toale acestea erau in noi, cum nu Vl1 suspina ca un nenorocit cel ce-Şi Vl1 cornPilr.o ticăloşia de acum cu fericirea de atunci? Cel anal la inăllime a fOS( in-josil; cel plăsmuit după chipul Celui ceresc li. luat chipul pămmrulul : 0:1

'1

r~oduu s;1 Împăr;l{easd. So-a robii , cel1XliJ: SJm.' OI:

murirc li fOSI desfkm de moane, cel ce petrere.. in desf::l1llre:a r.Jiulu i a fOS( Mrămulllt in acest loc: al bolilor ~i al durerilor; cel <Uruil cu nep:ltimite--I şi-a insuşit viaf.3. piitima~ şi îmin.lt:ii ; cel nest~pânit ck nimic şi ~pân pe sine e stăpânit acum de ati/tea rele, incat nu e uşor ~-i nurnămm pe tiranli IlOŞIri. Fiindd. fiecare din patimile din noi se face un &spoi al celui robiI şi cucereşte preoJm un tir.," cetatea suflelUlui, tOftUreatl pe cel ce l-a suPUş, chiar prin .supuşii de odinioar.l lIi :lCCSlUi:.ro , folosindu_se du!» paceR.'"lI lu i de ~riIe 1lO;lSIJ"e. Aşa ~ m1nia, frica, laşitatea, afOganţl, patima ÎntriSlirii şi a plăcerii, Ur.J, vrajN, neindurare:.t, cnn-imea, pi7.ma, linguşirea, oep1sarca şi toate patimile potrivnice pe care le \"e<klll luptându_se in noi _ sum un şir de tlranl şi st:iipanitori care SUpun sufletul puterii lor, ca pe un prizonier de r.lWoi. Tar daci ar SOCO(j cineva şl nenorocirile trupeşti În1pletiee cu firea r"IOa.Slr:l şi stidite în ea _ adiel boliJe de multe fe luri, pc CUc la încePUi omul nu le cunoşwa -, baimile vor !\pOri şi mai mult, v:bând În locul celor bune pe cele de Întrisl:are şi pu_ nând falil in faţlll'lek de care sufer.'i cu bun!t:1liJe pe care le-a pierdut.

Aceasta parc a fi înv:iitltura tainlc:J li Aceluia Care fericeşte plânsul: faptul c:J suflcrul, privind

spre binele ade~rat, nu se Ias:ii ineat în a~gi: re;! vielii de acum. aci nu paate D"1i ~ bcn~1II cel ce înţelege adc~ru l lucrurilor, OlCl f:l-r.'i ~n~ ccl ce se ro5I:ogo/eştc ÎlI volu~\lle v~:

t .'--'" ,",I~"",, a fim 1"" um se poate vede-... b ;uo."IUlfea ,.... ..... ~ . ~~i~lelor neîntelegltoare (clei ce ~t~ fi ~al jalnic decit lipsa r.lliunil? O. Ele n-au niCI o Simţire a nenorocirii, rnJIC'-If ci viata lor .se. petrece cu o oarecare Însolire a pl:iicerii . 0.0 ~I calul ~e plin de semelie, Illurul risipeşte pr.1ful ~~_gJlt!lldu-se de lupd, porcul îşi 1:bir\eşl: ~I !Il .s~ - ~- h ..... ~H cI',,"jj se Îno>d. VIICII • burd! ŞI In ,,,ta 19~'~~'''' .--, . neIc f~ dinue anima)c îşi ar.IIă pacer~ pnn u

Dar daci ar avea vreo P'-rtJŞie la darul r.I-semne. . de ' lnka lor vla-liunii, aruncI n-ar av~ pl:iicere FI Il dobitoceasc:J. . ~ se întâmpli şl cu oamenii. Mai ales cel ce

n-au nici o cunoşl:lnţ!. de bun:iit:iil.ile de c~ro\~ fOSl lipsili frrea noastr.'i "îşi petrec Vt.:l\ll. de: a,icI pl:loceri. Iar induklrea cu cele de aici n~ Indep:ineazi de la cfulllrea celor mai bune. Si. cel ce nu cauli nu giseş!e tee3 ce se diI. numai cek>r

ce cauli. '~ __ 'I ruru De acee2 CUvântul fe1Îcc:şte p"" "'" : nu pe

c:l îl SQCO(eşte feridl În el însuşi., ci pentru ceea . ""'". prin el. ChIar În imperecherea cu-

ce IZV ...... f .., ",.o' vimelor se arad ci plilllSUl este encl , pen

es~e urm:lI de mângâiere. aci zidnd, wl'erici{i ce, ce plang", nu a Încheiat ruviintul. ci a ad~u-8'.11, . ci aceia se vor miing-lia", Acest lucru mi se pare ci l-a cunosrut mai Înainte şi marele Moise: ~i bine ~is , Cu~nrul Care a rlnduit prin ci tamlcele porunci despre Paşte, legiuind să se fol oscasd piline nedospit;l În lilde s.'1r1Y.ltorii iar carnea siI fie ÎnsoIir:l de verdefUri amare a: d.in ~~e inchi.puiri 5.1 invăfăm ci nu se ~ate cmeva ,mp:lnăşl de sărb.'ltnarea cea tainică dacă nu amesteci de huru'lvoie verdefUrile amare in via{a slmpb'l şi nedospită. De aceea şi marele David, deşi se vedea ridicat la cea mal Înaltă mlsur:l a fericirii omeneşti, adicl la lreap!:l. Îm~~r:lleasc:l., a adăugaI amărJduni din belşug vieIII sale, suspinând şi pliingând şi tânguindu-se pcn!ru prelungirea întristării în trup. Şi, mistuit de dorul pentru cele mai mari, zice, . Vai mic, c;l pribegla 1llC'.1 s-a prelungit" (~. 119, 5). Iar În alt loc, privind {intă la frumuse\ea sillaşurilor dUlJUleu:_ ieşti, zice că se lopcŞte de cIorirea lor şi se .s0co

teşte mai bocuru<l.să fie aşezat acolo Între cei din unru, decit siI fie aici între cei din (aţl, .,Ales-am a fi kp1da! în casa lui DullU1eleU, mai bine declt a locui în locaşurile păc;Iloşilor" (~. 63, II).

DacI voieşw cineva siI cunoasc;l şi mai bine Înlelesul acestei ÎntrisCări fcridte de Domnul să ,

gândească la istoria despre lazăr şi OOgalul, care aceasti înviiţătur:l ni se inf;llişea7,;l şi mai

dezvăluit. . Dar Avraam a lL~: Fiule, adu-ţi aminte că ai primit cele bune ale tale în viaţa 1:1., şi Ladr, asemenea, pe cele rele; iar acum aici el .<;1'

mlng<lie, Iar tu te chinuieŞti " (Le. 16, 25), Aşa se şi cuvine, deoarece lipsa no:lsttii de

'10 1'11;'\- mai bine zis, reaua noosttii voinţă - oe_ ~ desp;1rţit de ioonomia cea bună a lui Dunmczeu, pentru el, după ce Dumnezeu ne-a rnnduit spre bucuria de binele cel neamestecat cu r:lul şi ne-a oprit să amcsteelm incermn:a tiiului cu binele, noi, punali de lăcomie , ne-am hrlnil cu ceea ce l' potrivnic, adiel ne-am dedulcit cu neascu ltarea de Cuylntul dumnezeiesc, şi astfel, în chip necesar, firea noastrlI se îndr .. :ap!1i prin amândouă şi se JmpărtăşeŞle atiit de ceca ce o Întri.~le ală, '-'Îit şi de ceea ce o veseleşte. Fiindd sunt două lumi şi În fiCC".Ire se vede desfkut un îndo it fel de vic\Uire; veselia e ~i ea îndoit,', una în vial3 aceasta şi alta in cea pc cafe o aşlcptăm prin n~dejdc. Iar fericit trebuie socoti{ cel care alege sorţul ~-eseliei În bunătăţile adevărate ale vieţii vCljnice, cel ce nu cugetl ca pagubă Împlinirea liturghiei În{ristiirii în viala aceasta scurtă şi trccltoore sau lipsirca de vreuna din du!ceţi1e vic{ii acesteia, ci eldcrca prin veselia de cele de

aici. Oei. ciacl este o fericire a avea veselia nesBrşit:l şi pururea prelungitll in \'earurik: veşni_ ce, deşi fue:l ~ trebuie sI gUSlt: nu.-nai· ~t 111 din cde potrivnice, nu este greu de 1n\~It::S voia Cu\-ânrulu i şi pentru ce sunt fericip cei ce plâng acum, ca unii ce se vor rmngaia in veacurile nesfârşite. br mllng'lerea izvodşte din împArt~şirea cu M;lngllietorul. C:lci harul m:lnglierii este o lucrare a Duhului, de care fie ~ ne imp:ln:lşim şi no i, prin h .. rul Domnului nosuu Iisus Hrisms, Căruiol I se ruvine sbv:ll în vecii vecUor. Amin.

OhllLIH H PftTRft

. 1'<:0'/(;1# <:ei CtII fld"..t,u:~ ,; î~ .. df'lP<'Jlt, "'Gala SIt tor" StÎlUN "(MI j, 6)

h:spre bolnavII cu dureri de stomac şi care n-au poftă de m:1ncare, cei priccpuţ i in meşteşugul doftoricc5C spun cl anumite sucurl ce se .. dun:l in partea de sus a stomacului îi fac sj se simt:! mereu plini şi s:lrui şi s:l respingă hr.lna ca Sldin:l şi nefolositO:.lfC, clei pofta lor nalUr.ll" sJ.;1bcşre din pricina unei s:lrurări mincinoase. Dar d:.Icl, prin neun leac doftorjcesc, sunt scoasc afad minc:lrurile ingdm.1c!ite in pungile stomacului, arunci n::vlne pofl:l de aclncaTe nalUr.llil şi nutritoare, nemalstingherindu .. o;e firea de ceva străin. Şi 5enlnul săn.'it:!lii este c:l acela nu se mai apropie cu silă de Nnc:arc:l cea folositoare .

Dar ce voiesC: s:l spun prin aceSl CUWnI aşezat înaime?

DeoaI'l:'O: cuV'lntul ce ne clI:luzeşte plşeş(.c tot mai departe şi ne ridld 1llOl; sus pe SCl(a Ferlcirilor, împodobindu-ne Inima cu frumu:lscle .,suişuri" ( Ps. 83, 6), precum zice profetul , aceasta a patra treapt:! ne-o arat:! dupA ce am s:lvârşlt urcuşurilc: de m:l.i înainte, riclnd: .Ferici\i cei ce

fI1mâmt:SC şi ÎnSetQŞe:iU de drepute , d lla<ia se VOI" ~tur:a". Acum socotesc d este bine ~ ne CU~tim sune!ul, după purcrile no;lstre, de ş:lrurar~ şi irnbuil)2re şi ~ chem:!.m în noi polta cea fericit;} pentru o altfel de mlincare şi Ixluturil. Od omul nu se poate În~ri Bril hrana. ÎIlde$tU

liiilOare C3re d-I SUS{UU puterea, nici nu poate d primea.:;d hrana indesrulillOare flril ~ se hriInea.scl, nici s.:l se hrilneasd f:JriI pofi:l . Puterea este bcnefld pentru vial;1, iar ace:l.Sta se SllS\Îne prin s:ltur;l rei s:ltur:area se face prin mincare, mâncarea prin poft.:l; pofu, aşadar, este fericitoare pc:IltTU cei ce tr;'iiesc, fiindd ea CS!e începutul şi C3U7,:;l puterii noastre.

Precum se întâmplă dind e vorba de hr:lna trupulu i şi p~m nu lOIi donesc aceleaşi mând rori, ci pofta celor ce se imp:1~ de ele e impăl1itJ ades~ori în privinla felurilor de mânCII.re - ~i unul se bucur:! de cele duld, altul se mlşd! spre cele alTe .şi calde, altul, iarişJ, se îndulCCş{e de cele ş;;'Ir:a!C ~i altul de cele pişdtoare, ba se înclmplj uneori cii in unii se îvcşe poI'"_

nirea spre o mâncare ce nu le este de folos cld, avind unul aplec.tre spre ° patimi!, îşi hriI: fleş.le boala prin mândruri ce ° înrăutillCS<:, Iar de are pornIrea spre a:Jc de fol05, '1:10 fi (ilri îndoială sruutos. hr:ana su.qinându-i 5Urea cea

_, la fel se intâmplil şi cu hrana sufletului, poftele tuturor nu incJinii spre aceea.şl

UnU dorC5C slavii, altii bogjtle s~u lumeascl, pofta altora se învlne

plilcerilor mesei, altii se saturi cu I:lCOdin invidie, pe care o inghit CI pe ° ~

Dar sunt şi clte unii care poftesc ceea ce este bun prin ftre. Iar cee-.. ce este bun prin fire este bun pentru 100deauna şi pentru 1011 şi nU eSle dorit pentru altceva decit pentru el Însuşi, flind mereu :lcelaşi şi netocindu-se prin satur.rn!:. De aceea Cu~nll.ll fericeşte nu pe cel ce fUm!ln7.e5C pur şi simplu, ci pc cel a drar pofti tinde spre dreptatea adev.lr .. tâ .

Ce este, deci, dreptatea? aci aceasta socotesc că uebuie sili o descoperim IIllIi intli prin C\.Iv2ru CI ° (bli fiind :lriltali frum~ca ci, .d • • • se mişte in noi dorirea de frumusete ... acestUI bine. C:'\ci nu eştc C\.I putint:!. sili poftinl ceea a: nu ni s-a ar:llat: firea no:t.m este leneş.;! şi nemişc:lIJ spre ceea ce nu C\.Ino<IŞle , dacI dorin1" nu ia eunoştinţ:l. prin auz sau prin vedere de ceea ce .. 'sti! vrednic de dorit. Unii dintre cei ce au celU;ta. aeestea spun că dreptatea este deprinderea ce imlT.lJte tutUI"Of" egal şi fiedirula dup~ vrednicie. De pild1, dacă ar fi cineva Stăpânu] care imparte banii , acesta ar fi drept când ar implini ne-

.-""'---

~rtinirca şi ar măsura ceea ce dj dupa trebuinţl celor ce ~sc. $i daci ar primi cincv;t puten::l sl judea-, acesta ar Il drepi cind ar dl hot.ănlrea nu du~ iubire şi ud, ci urmând firii lucrurilor: s:l ~:.ISd pc cei nevrednici şi s:J-i izb1~'e:llldl pe cei nevinovati, iar in pricinile de Învdjbiri ~r da o Judecat;!. dreapt:l. TOl aseme!lea, este drept aceb care rJndu~e supuşilor d:lri du~ puterile lor_ Sl::lpânul ca.sei sau al cetatii sau imp~ratul peste popoare se numeşte drept cind drmuieşte cele ce i s-au dat spre st:1pllnire f:1.r:l a se lha r:l.pit de mândrla spre fapte necugel.:lle , ci conduce neorbit de patimi în ţinutul du, ciutAnd s:J impace Jle\"oile supuşilor d.i. Toate acestea le r!lnduicsc dupil raliunca drept:1tU cei ce 51abilo:x ceea ce e drept, cilauzi\! de o -astfel de deprindere.

fu, ins;), privind spre în:tltimea legilor dumnezeieşti . 5OCOtesc ci prin dreptatea din aceasl.~ Fericire tn::buie inteles rev:. mai mult decit cele spuse. Căci, daci acest cuvllnt al ~ntuirii e clnduit intregii firi omeneşti , (br nu orice om :le

afI:1 in vreuna din SI;!.rile ar.lt:tte mai inainte, ciei nu multora le este dat s:l lmp:1r:11eascl, .'lJi c0n

duci, s;1 judoece, si aibil aV\Jtii în sdp1n1te $;Ou s:l fie iconornl pesle ahccV3, Iar cel mai multi se afl;!. intre cel supuşi şi clrmulli. cum ar consimti cineva ci a~ta dreptate esli: aceea care nu

întregii firi deopotriv;!.? aci da-ştiit\lde pro(ane, tinta celui drep: est.e

Iar starea eea mai inah~ are in sine , fi socotit împlinit inţele

deZl'!1inPt înda~ de ine-

i i e , deci, ce le stl tutu ror la in-

demW? Este aceea care a;le dariCi de tOI. cel ce priveşte la masa Evangheliei, fie bogat, fie shac, slujitor sau sdpân, nobil sau ~v: nk:i o imprejurare nu sporeşte şi nu scade Intelesul drept;l.lii. Oci dad dreptatea s-ar gjsi numai la ct:1 ce eme I"CQlno5CUI prin vreo denm.itatc oarecare sau printr-ald in:1llime, cum ar fi atund drept unul aL La~t cel aruncat la poarta bogatului care nu ar ave;! o asemenea dreptate dat:J , de conducere, st;l.plnlre, ca:d, mas;!. sau vreun alt miPoc al vieţii prin care şi-ar C'lştiga dreptatea acee;l.? Daci dreputo:a s-ar putea adla numai in stipinirc sau În imp1r.lJire sau in a g05-pod;!'ri ceva, cel ce nu le are pc acestea a r fi numaldcclt in :naro rlreproJÎi. Cum s-ar învn:dnici de odihni cel ce nu are nimic din acestea, care, in judecal:l celor mulli, tin de dreptate?

Trebuie d ciu~m dreptatea aceea de care se bucur.1 cel ce o doreşte prin f';l.g:1duinţi. aci zice: . Fcricili cei ce fl;lm1mesc de dreptate, d aceia se vor :dturn".

"

Mulle şi felurite SUnt cele ce ne imbie spre a ne Împilrtilşi de ele şi spre care se indreapt~ pOIIlirea po{titoare a firii omeneşti: avem nevoie de multJ p!tnmdere ca.5.1 deosebim, dintre cele ce ne ÎmbIe, ceea ce este hrilnitor de ceea ce eSle OU'livltor, ca nu cumva ceea ce doar pare sufletului ci este hrinilOl' siI ne lucreze moarte şi stridciune, in loc de vi:I~. Deci. poate d nu e Bcl rost sill!murim in]elesul a<:e5eota şi prin al-1i1 pild1 din cele ;l.llale În EvangheUe,

Cel ce a primit siI afbj comune cu noi fOate a le noastre afar;'! de ~cal şi S-a imp~rt.:lşil de ~timirile n~ n-a $OCOlit fog.me:I ca pjcat, ~ n-a ~ins de la Sine pjlimircot ei, ci ;1. pri_ m~1 pornirea poftilQ;ln: a firii indrcptal.:l dtre mancare, pentru d, dupj ce a stirult 40 de ule în ncrn1ocare, a 1I;1m1nziI, dcI a <bt firii cind a voit, timp >J lucreze celc :lle ei. Dlr ~IOrul Ispitcb-, când a CUD06CUI d stlp;1nire;t foarnei s-a ivit şi in FJ, l,-;I. sBtuil .5.1-Şi împlioeasd pofu cu pietre. Iar aceasta Înseamm schimbarea poftei de 1;1. hrana cea dup4. fire la cele din afan firii. CIId ~pune; .Zi ca pietrelc accStea s~ se facă pâini J', Dar ce nedreptate a silv;1rşit tucr.uca p1milntului 1 De ce .5.1 fie cli5preluit~ &1-mânţa, iar hrana care se face din ea &1 fie ruşl_ natii? De ce s~ fie nesoeotit.:1 in\elepdunea

"

Ziditorului, ca şi cum n-ar hrilni cum se cuvine prin seminte nC;l.mul omcnc5C? Dadl piatn e ar.1tat~ mai potrivitJ spre hr-ani1, Bd Iodatal' d tnlelepciunea lui Dumnezeu ;1. greşit in /induirea hranei trebuitoare a vieli! omeneŞti. .ZI ca pietrele aceSlea d se rad plini!". Aceastll o !!pUne dia\'oIul pân~ acum celor ispiti\! de po{u lor şi , spunând-o de multe ori, convinge pe cel ce privesc la el şi ;l.ceşti;l. ~i prc:ptesc p;1inlle din pietre. D;l.dI pofta iese din trebuinla pod de granÎ{e1e firii, ce :lltceva face dedt siI asculte de darul diavoluluI, care Jea~dl hrana cea din ..emÎnle şi stimeŞte pofta .spre cele din afa~ ale r1ri.i? Cei ce-şi pun înainle ~inea JJ.comiei ~_ n.:1nd din piat~ - cei ce-şi gil~ mese costisitoare şi ÎrldrCltc:, cei C'e-4i impodobe5c dna cu o pom~ ~ spre uimirea altora, in afan celor u-ebuitoore vieţii. ClIci, ce are comun cu lreWinţa firii arginWia, care tIU .se poo.te gusta şi care e&c atât de gre:;I şi împovilrltoare la dnt1r? I

Ce eSle p:ltimirea foamei 1 Oare nu peiu duJXI ceea ce ne lipseşte 1 Când puterea se 1st0vcş(C:, ceea ce s-a golit se umple ianlş.l, printr-un adaos. Iar firea pofteŞte dupi pline sau ;l.lta dintre cele ~nduite spre m;1ncare. DecI, dad duce ciocva la gur.1 aur În loc de pă ine, oare î.şJ împlineşte trebuinla? Astfel, dac:l în locul celor rlncluile

"

spre mâncare, cinev-.. cauti malerii ce nu pot fi mllncale, acela se ocup!! cu pietre. f irea cere ceY1l ,i el aulj al!cev... Firea îns1şi spune, prin pătimlrea f();Jmei, aproape grilind, ci a(.·um arc ne,'oie de: IlUncare, pentru ci trebuie să împli~ neasd în It\Ip împuţinarea de putere, iar tu nu auu firea . Nu-i cbi ceea ce rere, ci te îngrijeşti

ciI de mare d fie greutatea OIrginlului pe masă; eau\; pc cioplitoriI materiei şi te intereseZi de legendele idolilor ce trebuie dpate in materie, cum sa fie inchipuite mai amll.nunţit prin meşteşugul sculpturii palimile şi rulr:l.vuri\e rele, s1 se vadi minia în chipul Înarmat cind Întinde sulÎ\OI spre junghiere şi durerea celui rănii, dnd, dobocil de impundtura n\IOItll~ , chipul lui pare.să suspine; şi pornirea vin;!.torulul şi d lbil.ticia fiarei şi cltc 1IIiteic dintre felurilele lucruri mlI.ie5lrile cu artl, poruncesc cu aprindere rw:-bunii cei deşer(i si! se aduc;!. împrejurul meselor! Firea cere sa bea, iar tu întpodob..Şti scaunele cu uei picloore, b#lle, pocalde, ulcioarele şi multe a[lele care n-au nimic <Je.a face cu ucbuînta rlrii!

"Oare nu auzi limpede, prin cele ce faci, pe cel ce te sf:1tuieşle .să priveşti d uc piatr.l? La ce bun .sa mai întindem cuvintul pentru a înBtişa celela[tc felc ale acestei hrăn[rl cu pietre, vorbele şi clntecele plItimaşc prin care se deschide

c:"\lrc om calca şirului de rele, pregătind - prin ap~rile pridnuite de ele - hr.I.rul de5fr5.nirii?

Acesta CSle sarul vrăjmlŞl.llui in privinţa hr:l.oci: a le duta, prin privire:lla pietre, pe aa::;tI:a in Jocul pâiniitrebuincioaSC. Dar Nimicitorul işpildor nu scoate foamea din fire, Ca pricini a pkatclor, ci alungil numai grip cea peste mJsură care ne aşaz1 , prin sfatul d iavolu[ui, în iScodire:!. celor nctrcbuincioase, o dală cu folosirea celor de uebuin~. act, pl"COJm cei ce strecoari vinul nu dispretuiesc fo[oşjrea lui din pridna gunoaielor unestec.ue in el, ci. desJ:4rţind prin $U"CCUf2rc cele de prisoS, nu ~pin8 întrebuin\arca vinului curat, la rcl şi Cuvilnlul v:lutor şi deosebitor al mor SUiine de ru-e, prin subtirimea vederii am:lnunlile, nu a scos din fire foame:a cea ~nătO>lre a v[,e~ ~, dar a strecural şi a aruncat iSCtxlirile împletile în folosirea celor de trebuin\il.. Aceia care $-2 imprietenit cu propria sa fire prin Olvintullui Dumnezeu cunoaŞte pâinca cea hr:lniloatc.

Astfd, <beA Iisus li llimănzil, e un 1Il0"\.l fericit a flil.milnzi cind accasta se lucreaz:l şi in no i , după pilda lui. Ond vom cunoaşre, ind, dup;l ce a nindnzit Domnul, vom in\C!cgc, Br:l îndoiat ă , intelesul feridrii rânduite nouil.. Care este, deci, mânorea de: li c:lrei poftirc nu Se ruşinea.d

"

1 ~'IU5? Du~ COIworbirea cu safll3rineanca, zia:: (".itre ucenici: . Mincarell Me:i este ~ fac voia Tat:llui Meu' (d. In. 4, 3.(), br voia Tatălui eSlc .,ca I(l!:Î oamenii s;l se mântu iaseil şi la cuno:ştin l3 a,dcvărului ,d '-mă" (J Tim. 2, <1). Deci, daci donre.. Acclu/a este ca noi s:l. ne mânruim şi hrIlm Sa ,esk: Vi3~ no;iS(fi, iim albi pentru ce are neVOIe de o :.săel de Slare li suflcrului l106tl'U

Ce ~rnn:J. dect 3=st;1 ? 5.'1 f1:lmâm:im du('><l m:lnlmrca noaSlr~ . oU înset:lm dup:l. voia lui Dumnezeu, ,Care vrea si tii: rn:l.ntuim. Cum pu. l:m dolxlodi arew~ foame am inv:ll3l din Feri. Clrea ;Ice2SU. C1ci 2ttb. care doreşte drepulea lui Dumnezeu Il aflat ce este cu adcv:lrat de dorit. Dorirc pe care El n-a sArural-Q numai intr-un singur chip, pentru ci Il-:II dutat impănlşiteil de ~~ numai ca ~flC':Irc; doriTC:3 are IS-lIr opo n\Jll'QJ La a~ sure de suflet ar fi junUi. talC de dorire. EI il fkut binele acest3 şi bun de bt,ul, ca. ~ arate d Jdura şi Înfocarca poltirii şi pnn p;'itlJrUrea setei, c;lci atuncI cind ne usdlm şi ne inibuşim de Sde, lu:l.m !:dulurn cu pIkere ca pe o lăm:Iduite li 30"Sei simţiri. '

rn fiinta ci, dorint.a de mincare şi b:1uturi! este una, dar simlirea care autil pe fiecare din acestea estc deosebit:l . CuvllmuJ ne arat:il culmea poftirii binelui, fericind pe cei ce p:iltirnesc

"

dupl drepate prin 2mândou:il - prin foa~ ~' prin sete _, îmruc:ill Cel dorit e In $l2re s:iI,mphneascl poftirea ~ rltat:il prin am~ndou:il , f:ilclndu-Se hran:il tare celui ce fl:lm!lm:cşte şi ~uturl celui ce îşi atf:loge cu sete ll:lrul.

. Fericili cei ce fUmânresc şi ÎrlSetoşcazl de dreptate , ci a~ se \'ar utUr,l". fur oare numa; cel ce doreşte dreptatea cSI;e fericit, iar pe cel ce doreşte ncprih:lnirea sau intelepciunea sau chibzuin~ sau alt fel de vlnute nu-l ferice~ te Cuvântul ? ACC$l3 esle oare inlelesul a ceea ce se spune? FlJi indoial~ , drept:alCa esle UIl2 dintre virtuţi. De multe ori, ins:il, dumnezeiasca Scrlp'ură cuprinde întregul prin pome~a u~~ 1»111, Col, de pild~ , cind IlIlnUceŞte prm num:" firea dumnezei:/.scI. Proorocb zice, 2SlfeL, ca In numele Domnului: . Eu sunl Domnul şi ace512 este numele Meu. Nu voi da nim1nui slava Mea şi nici chipuriloc dopllie cinstirea Mea' (Il. 42, 8). ŞI iar.lşi, în alt loc: .Eu sunt Cel ce slmt" (fes. 3, 4), şi in altul: .Milostiv SUIll' Uel, 22, TI). stanta Scripturi obişnuieşte $I-L nurw -sct pc EI şi prin alte mn de numiri care dlm~cesc îo1IJimea şi mirirea durnnez.eiascl, pentru ca prin acestea s:iI aflllm ci , arunci c-lnd pomeneşte pe unul, rosteşte in t:lcere, împreun:il cu aceSla , t03t:i1 lista numelor. C:ld este: cu ncputin\1 ca atunci cind .se zice

"

.Domnul-, si nu fie cu-u, ' leI:aI numesc >rin .....-- $1 oe te. ToolC se d Seri I~ra IT-U~ nume. Prin aceasta am mv:l.ţat . p cea InSUflaU de Dunmc~u obişn tqte si C'UprirllU muJIe ""n'r u-

Aid ci d " . __ -0 parte oarecare stn,lrar:: ce70.. :u;:mC:n le este IinduitJ fcrici~ vilntu! dă să _ zesc dup;l drept:lte, Cu-

orice virtlJle, i:;;J~:J;e~g::/r~~CC>iSI;l . vinule f1:1nnnzeşlc dupii drea . este ŞI cel ce jic după _,",'-~ ' pta .5()C()(Cali, dup;l "ile-

• ' "-0- , ... nue sau dup3 Orice 1 In!e[egc p rin numele de . ,a tceva S-ar

. • ~ vut1Jte. 00 nu este putm,.. ca un chip al virru .. cu lalte, si!. ne el însuşi de 5' Iti. ~CU[ de celeIă . Dadl •. " '. me, VI!tUIC2 des:lIvârşi_

U IpseŞIC CUiva ceva d" cugetate ca bu . In cele ce sunt

ne, atunCi ne:1.p-- , .' n.· comrariu] bi l' . ..... - il In e l (fi ne ~I . NeprilUniril i se opune de$n:uea, dreptei !iOC.'O(eJi - nechibzuin .1 fi c:l.rel:l. din cele ÎnleJese ca bu ta '" Iecugetat ca tv\frru . llI;: 1 se opune ceva

,-".~" Astfel, d..:Ict nu s-ar cu .

Împreuni A~._ get4l 10ale (v!f1u\..iIe) cu _Ll""'tea, ar fi C\l """""'tin.~

bun ceea ce este li '{ de --,..- ..... 6l fIe vorbi de (/re PIli acelea, Nu .s-ar p utea

r"nafi sau ::u ~~ sau ~ sau cb-cugetare ca rele Iar cbc:! :u ol'1C':lre dintre cele este amestecat ~u nici unl~e~~1 dre~lIlH ~u slne l'le3p;\r.u tOI: binel I . ,c cuprmde In

c. ar bInele esle 101: ce e

58

,ol.~UI ca vinule. Aici se arati IOO!.i1 ,·Irtulea sub nurnele de drepl~te. Pe cei ce flămllnzesc şi înscIOŞ: nil de acea.stll drepilue îi fericeşte Cuv!lnluI, D.gfd uindu-Ie săl:ur.atca de cele dorite.

. Fericiţi cel ce Oimllnzcsc şi înseloşcazi de dreptate, dl aceia se vor .sătura." 13r ccea ce se spune mi se p;&Te dl:.lre următorul in\elcs: nimic din cele nizuile În via~ spre implinire:! poftelor simturilor nu l~ aduce ~turare celo r ce o rivnesc, ci se peu-ece, preCl.lm zice într-un loc Car-100 In/elepdutlli lui SoIo",01l: . 13utoi span eSle silinl:.l du~ pliceri~. ~ ce-I umplu mereu cu slrguinll1 se 06u:nesc firi sUrŞl\ şi ~adamh;:, vâmnd mereu câte ceVl. în adâOCl.lI poftei, dar orice ar aruna in ea pentru plicere, nu le va aduce vreoda!.i1 slItur.trea poflei. Cine dintre iubitorii de arginţi a pU"' vreodati friu iubirii de arglnli dupl dobândir~a a ceea ce ni1:uia? Cine a ajuns la stingere""J poftei nebune de s1a~ prin dobAndirca slavei n:l1:ulte? I:.lr cel ce şi-:.l Împlinit plilcerca sa în ceea ce gidilil urechile sau in ceea ce des{âteaZli ochii sau În l:lcomla funoasa şi nebuni a pântc«:lui şi a celor de dui» "ceea, unde " ajuns prin pUcerea aceasta? Nu 1:bQari 101. felul de plilceri împHnite prin trup încb!3 ce au fOSI gustate, inlâniind m1car pUlin la cei ce s-au atins de e le?

"

Aceast~ inv~t~!UriI inalu ne-a Domnul: singorli O5Ieneala ÎnUU virtute, i în noi, t:.$te ceva statornic şi ÎnlCmelal Cel ce a dobândil ceva din cele inalte - fie neprihJoirea, ne rumpol.tarca, fie evlavia dIre Dumnel'.Cu, ne allceva din inv;lUturiie ioal!e şi evanghelice _ nu are in acestea bucurie tredtoare şi nestatornld, ci una intemei2t'! şi st:Ilomld, ce se întinde pe IO:Itol. dUr:lta vic;ii. Pentru ce? Pentru d. acestea se pot luCr:l mereu şi nu eMe nici o di~ În 101 r:lstlmpul victii în care cineva sol. fie 5:111,11 de lucrare-..t binelui. aci neprilUnirea şi curlitia şi statornicia în orice bine şi nepol.nilşia la rliu se lucreazo1 mereu, cllJ; \"re1TIl' priveşte dnev:I spre virrute şi gustil neintrerupt bucuria C'llre e unit'! cu IUCJ;lrea, Dar cel rev1rsati În poftele ari rost, chiar dadl sunetullOf priveşte mereu spre neinfrinarc, nu se pot Îndulci mereu de ele: plilcerea de a mânca este oprit'! de s1lur.tre şi placerea b:'iulorului se stinge o data cu setea şi, în acelaşi fel, celelalte plliceri au nevoie de un oarecare rilstimp şi de întreruperi C'll sl se inviorete din nou pl;lcerea adormit.1 de s1tur.tre, Dar avutia Virrutii, iodat'i ce a prins riI~cini in cioeva, nu C\lnoaŞlc nici limitare in timp, nici nu e hotămicită de vreo sol.tur.ue, ci, in cei ce vlc(uiesc p0-

trivit ci, plstreazi inlClldeauna simţire:l u'lIreagJ,

60

a bt.tn3~ ei. De aa:ea Dom\ r.. .... duieştc săturarea celor ce e ''''6~ 'ode do

după ~ - o dturare ce apn

•"1~ , implinirea ei deplin.'1 şi nu o toccŞlc. prin est.e cee-..t ce ne invată C\lvilntul, Care

A="" I l' ... \esurilor: s:1 OI'be$e din muntele ina t a In,.. . v M -4> .. nQI;lŞIli cu oimic din eele ce ne ()CU~m P"-"'- cel ce se silrgolesc, r:II

nu duc la vreu~ ca~t pe l' filr.l rost, asemlnându-le sargutn\a deş:l.Tt vrrful umbrei Jor ITI<!nea celor ce aleargil spre . ' 'ota sau sau al dror drum nu duce spre n~CI o \l

de celui

re una care $C:Ipol. meleu ŞI .,-pc duce sP. . I Sl rllvnim miiI dcgr..tb:1 ce aleargil. In unn,. e. , .sirguinta aduduM cele întnJ care slrgumdu.llC, • , ~ 1 . Cel ce doreşte virtutea ISI

ce folos silrguitol\l UI. , . rlz1nd În câŞli~ billCle ,ca pc o a~ţ:~~, sine tnsuşl ob.ectul 00rlrii e de ne-

. este aşadar cel ce f1~llnttŞI

Pri~~~~' d~i Se u~plt de cur.ltic, ~,r s:.~: "'".-lnuieşte opnrca

IC3 cum $-'il spus, nu ,..'-_. tivi a prin Ici.' ci am:lndou1 cresc dco~ de • ,~n ceea ah~. ad dorirea virtutii ~p~n In Stnl! ce cu

.,_~. şi bInele sălăşlUit mllumru ~d\l ce UV'"""t:. _ Il in 5ll11ct. SlJ nt narur.l sme o .t;:~ :=lceaşe:ii oumai pentru un acestuI . s:1 dăruind O \ '1';moment pe ee\ ce-I gustl, CI . AmintiseJie lucr.ltoare in 10aie p:iirtl1e trupulUI.

"

rea ~ie!~ifi! drepte veseleţ>le pe cel ce a rt:uşil ~ VJeţulasd aşa. Veseleşte al{lt viaţa d in timpul de fat:l , dind e InM in. virtute cilt şi aţ>leptarea ~pl.ătir!i , care socotesc d n~ este alu deC"dl, lanşl, Vlrtu tca - luCT:U"t' a celOl" ce au biruit şi cununa blruinlclor.

Iar dacă ar fi si spunem un ruv;}nt şi mai indr;'lZJle\, socotesc d prin cu~nrul despre virtute şi ~p~.~, Doomul Se BgăduJeş[e pe Sine r1SUŞI dorim celor ce asrultă. aci EI S-a flIcut n.ouă înlclepciune de la Dumne1..eu ş; dreptate ŞI ~nlire şi r.lscumpkil(e' (J Cor. 1, 3(1), dar şi ,~me ce se P?800ră d in cer' (In . 6, 50) şi apl VIC, dupl care msetează David, precum molrturiscşte intr-un P5'1lm, :Iduclnd lui Dumnezeu aceastil frumoasă plltJmire; Jnsetat-a sunetul ~ spre Dum!'lezc:ul Cel tate, Cel Viu; când voi veni ~I m~ voi adta felei Lui". Acesta a grăit aceste cuvinte Il'lărele ale Domnului şi. a Vestii de ll\3i inainte aceaSlll sătur..lre a sa, Jar eu Întru ~eptate mă voi adea fe{ei Tale, sătura-mi-voi caod se va arăta slav:a Ta' (1'1. 16, 15).

Aceasca e~te, după Judec-.lta mea adev~rala V'irtlJ le, binele ncamesteC::1I cu r:lul ' in eate se ruprinde [OI in lelesul celor cugeta;e ca oone C3tC Dumnezeu Cuvânrul, virtutea .care acoperi <%IUrik:', cum :tice Av:arum (3, )). I\.'fltru aceea,

62

dreptate au fost fericili cei care nămânzesc aa:aslll dreptate il lui Dumnezeu. Căd, Îrt

se va sătura cel C'Jre, cum spune PsaI-1 .a pe Domnul" ( Ps. 33, 8), adlc:l

sine pe Dunu'lczeu şi .se umple Care :1 însetat şi a fiămJntit, după

Aceluia Care a zis, ,D-Jd Mă iubeşte , v;l. p3.zi C\lv:lnru] Meu, şi Tatill Mru i1 \'3

Iubi şi vom veni la el şi vom face sălaş la el" (In . 14, 2), slllllşluindu -sc mai ÎllIli i Duhul SBnt. Socotesc c:l şi marele Pavel. carc a guscat fructe t.ainice ale: raiu lui şi, umplllndu-se de cele ce a gustat. er.l fiămllnd mercu. De fapt, el mătturio;eŞfe d H umplut de Cel dorit, liclnd, ..in mine viau HrisrO$' (Gal. 2, 20). ŞI ca unul care era n:1milnd, !şl îndrepta mereu pofta în viilor: ,Nu (tic) cll am dobândit indreptarea ori eli StInl de$:l.vllrŞ;t; dar o urfll1teşC, ci doar o voi prinde" (FI/lp. 3, 12).

Să ne fie înpduit $1 l uăm ca cxcmplu cev:a ce se găseşte în firea noascră: precum în cazul hr.ooei trupcşU, dad nimic din cele lua~ ca hr .. II1ă n-ar ieşi dIn no\ ca nefolO$iloare, d [olui .s-ar adluga Il. inălVffiC2 tnIpului şi, prin aceasra, tru

purile: s-ar ridica Il. IfI3rc înăllime, hrana de f.ecare 1i sporind prin ea mărimea. lui, aşa dreptatea acec:i _ şi toat:1 virtulea ce o însoV'Şe - face pe cel

ce se ;~""'''~~ __ ..L. • q.-:~ .... d ,ne,eu fll;I: , iru4i, sporind

lTIerC\J m:lrimea kr prin acHugaR':l ei deoo ~:in noi. ~ind mâncaril in chip du/IOv=:' al: c:t am. mteles d foamea cea fericit.;f dI . ar.l din not 10;01) ump/urur.l r.luUIil ~ tlăman

Zlm dupl drepulCli lui Dumnezeu, ~ sj ajungem si! ne umplem de ~" în Hristos Iisus IXmnul rlO'tru , a aruia fie slav:. în n~ii \'t!cikx-: Amin.

OhllLIH ~ ~IN~E~

.1'.'1'1cl/l ul ",1I0111v1, c4 oocei.o ,. w.- mil .. / • (MI ,.1; 7)

• I nV<'ilii,ura primit:l de Iacov intr-o \"cdcnie,

prin simbolul sdrii ce str;llxuc de la p:tmânl la îru'iltJmea cerului, unde Dumnezeu c ÎnlM11 pe ca, este asemenea in,,;iţăturii despre Fericiri pc: care ne-o d:l. şi nou1 acum CUV'.Întu! şi can:: înall:ltol mai sus pe cel ce urcl pe ea, spre in{elesurilc cereşti. De fapt, acolo i 5-:l inchipuit patriarhului, in înf:llişarea unei sc1r1, viata cea Întru virtu· le, CI ~ în,~e şi el, şi s;l. îm~rU.şe2sd şi urmaşilor cA nu ne pulem Wlp aluel spre Dumnezeu deci, privind mereu la ccle de sus şi hr.1nind făd intrerupere doriTe .. nesfăTll!lI a ct:lor înalte, inci, si nu iubeascl. şi s:I nu se oplCa.'lG1 b cele dob:lodite. ci s:I socoteasd. drepc pagulXi neridicare'.1 la ceea ce este mai presus. Şi astfel, i~ltarea din ftridre în fericire ii aduce pe cei purtati de aceaslll. dorire în apropierea lui Dumnezeu, Cel cu adev:lrat feridt, Care-Şi are tronul S:lu atotputernic aŞe7.at peste toate Fericirile. Intocmai dup!i cum ne apropiem de rei in\clcpt prin în\Ckpciune şi de cel curJ.t prin cur:llie, de Cel fericit ne apropiem str.llXltiml Fericirile. aci lui

1- ",,_"-

Dumnezeu fi este proprie cu adev.l r.u "",. De aceea şi Iacob a lsI:onsit dI. Dumocze~L înt1rit tronul ~u pe o aslfel de sear.l • • Lm~n:l.:şirea de fericiti nu e nimic all('e\'a inlp~r1.:1şirea de dumnezeire, spre care ne Domnul prin cuvânlul S~U.

De aceea liO"'OO>$I; d fl indumnel:eieşlc într-un fel oartt;1re, prin jnf;lliş.:uea pe dnd a fericirii BgJduite, pe cd ce asaJltl şi Îfi\elege (,\1\'5nlul acesti; .Fericili cd miIastM, d accia se vor . Ştiu d in multe locurI ale dumnezelcştii i rurl, prin numele de .milostiv", b:lmatii cel sf'inli numesc pe Dumnezeu: aşa, David _ în PJo.fmf Iona - in proorocia lui, aşa numeşte M~ ~ Dumnezeu in multe locuri ale Legii. D:id deci numirea de .mil05tiv" eMC cuvenit1 lu i ~~ zeu, <Xlre nu-Ii cere tie Cuvâruul să le faci dumnezeu, cind insuşirile lui Oumne:u:u se gravead in line? Oei, dacI Dumnezeu e numit mll<»tIV" in Scrip(ura de Dumoczeu insuflat1, iar Cel ~ ,a.dev:lr:at fericit eRe Dumnezeu, urmea:dl de :110 I.fl mod Vădit d, (tind CÎf1eVll milOS1.lv ClI om se in\~ de [eridre:a dumnezeia.ocl şi ~ f;lcc părtaş de ~ ce J se atribuie lui Dumnezeu: ,Milostiv e Domnul şi drept şi Dumnezeul nostru miluieşte". OJm s1 nu fie un lucru fericilor ca omul si se numeascl şi si fie ceea ce

se numeŞle datont1 lucr:lrilo r Sale 1

. dunmezcieSCUI Apostol ne şBtuieşle spre celor mai inalte harisme. _. .

Scopul noslI\I nu esae. îns1, de a ne lăsa IIfIPUlŞl apfe f.lvnirea binelui - clei în firea omeneasc:J.

e înro.scut:\ n1zuin\a spre bine -, ci de. :1. nu rităci in judec:n.a cu privire la bine. Oei, mal ales În aceasl;I suntem inşela{i. in ~ta noastr.l: ~ nu putCffi in{elege int()ClT13i «: este bI~le pnn flrc si ceea ce ne plin" bun pnn atrug~. ~ ni S-:l.r inf:iţişa în viall! răutatea de~·eht;li.' 51 nu vopsită de o o;Irecare închipuire a binelUI, omul nu s-ur năpusti asupra ei. Drept aceea, avem.ne\'oie de pătrundere pentru Înlelegerea spusel de faţi , ca, înv.l~nd d cuno:,J.Şleffi rl1Jmu~ea ade· v;liralil a Înlelesului ;a,cuns in ea, d ne form:im după dupul ei. Precum g~dul. despre .~ 7.eu c sădit în chip firesc m to(l o;Imerul , Iar In-şclarca a:;upr1l a ceea ce rclzuim vine din necunoaşterea Celui ce este C\I adevlirat Dumnezeu _ clei unii se închină Dumnc1.eiru adev;l.rate , cuno .. Wc în Tat1l, în Fiul şi în Sfântul Duh, iar:ulIi s-au rit1cit ~re p:lreri ncbuneşti ~. de aceea, pUlina abatere de la aderlr a dcst~ cale.a necredincioşiei -, aşa şi în privinţa C\lpMSUlul spu>ICi de fată: dacii nu prindem adcvlir,uul in\e1es. nu micl ne '13. fi paguba, riUcind de la adevlr.

67

Ce este mila, in ce se aratl şi cum este ferieit <:el ce primeşte intocmai <:eea <:e d;lruieşte 1 Oci: . feric* cc:1 milostivi, el aceia .se "or milui", tnte~1 nemijlocit al acestei spuse cheamJ pe om la iubirea semenului şi la compltimirea lui, din pricina neegalitliUi şi a fIrii sehimbatoare a Împrejur.1rilor vietii , care rac ca nu 1000i s:1 SI:

afle in aceleaşi scări nici în privinla cin.stirii , nici a ~rii trupului , nici a celorlaltc inzestr.1ri, Oci, de cele ma! muhe ori, viap. c sf:işiatol prin cele contrare: prin robie şi stlp:l.nire, prin bogă\ie şi s:lr;lcie, prin 51~v:1 şi necinste, prin li;\;1.bidune şi tJlr!e a trupului şi prin toatc cele asem:'lni!.1();Ire. ŞI, pentru ca Silr:1eb SiI ajungol deopotriv;l cu Oog:1-fÎlI,lipsa SiI se C\Jmp;lne:osc:l din prisosinţi, El rorunceşCe mila fa!li de cei nevoiaşi. Iar d:l.c:! mUa nu înmoaie sufletul , nu s-ar putea urni cineVll spre îngrijirea de nenorocirea aproilpelui. Şi, precum mila este intcJC3s:1 ca opusul neindur.1rii, la( la fel cel IleLndUral şi crud Sloi ca o forI;lreal<' de neajuns celor ce: se apropie , dtJI vreme cel imprcu~-p:1limilof şi milCNiv se amested oarecum, prin 8imlirea sufletului, cu acela aflat in nevoie, Bdlndu-se pentru cel nediil ~ ce ii cere sufletul lu!. Piindd mi],. eSle, ca SiI o tMm:lcim într-o cxplicare cuprin7..:ltoare, întristarea do;: bun:lvole pentru necazurile suiine.

"

Iar d:l.ci nu i-am l:lmuril deplin in\elesul, DO"" se v:a înnţjşa flllIi alt cuvânt.

i cu cei , precum cruzimea şi s.:lJ~

ilU obâ,şia în uri , mila odr1!.leşte din iubire, neputându-se ivi dedit din aceasta . Şi , daal ar cen:eU dnev:a. cu luare--aminte însuşirea milei, VlI g:1si În ca o inllrire a simlirii iuhiloare, amestecati cu pătimirea întrlstirii. aci imp:1rtişirca de cele bunc este n:1zuitJI de 100i la (el, atiit de duşmani, cii şi de prietcni, dar voinp. de a lua parte la dureri e proprie doar celor Slăpiinili de iubire. Se recunoaşte, de accca, c:l dintre cele ce lin de via\,il accasU, Iubirea este cea mai ure, iar mila este înlărirea iubirii. Fericit in intelesul cel miii propriu este , aşad:l.r, cel ce-şi ~ză suOetul în această simtire, fiindc:l a ajuns la virful cel mai Înalt al virtuliL

Nimeni ins:! d nu judece aceast:1 virtule numai prin plirelnidil cea din afad, penl!U al, all- ' fel , ea n-ar fi decit o faptl li cclor ce au vreo putere s:l irilllpruialld binele, Dar eu SQCOI= c:l C5te mai drept să se SOCOIcascl aceilSla în ,'oia h~r.l, penl!U c:l acela care voieŞte binele, dar e ÎmpicdicJ.t de la s:lvâ,şirea lui din lipsa de pUlere, nu e cu nimic mai prej06 prin simlÎIea sufle-1Ului, faţă de cel ce ~rJ.tJI hotărârea lui prin fap-

te. Este de prisos a mai spune cât de mare este <.:âştigul pentru vial~ dac:"l intelege cineva fericirea în act:5t fel. fiind vădite şi pruncilor bunăt". lile dohândite printr-o ascm('nea îndreptare a viclii. DaCI, si! presupunem, ar fi proprie tuturor acea:ifă simlire faţI de cei mai prejos, nu s-ar mai afla unul mai sus şi altul mai fos. viala n-ar mai fi împăl1ită prin numiri contr.lIe, siiclcia nu l-ar mai întrista pe om, robia nu l-ar mai umili. necinstirt:"" .. nu l-ar mai sup:lla. Toate ar fi comune tuturor şi ar fi aceeaŞi lege şi drept,ne în viaţa oamenilor, cel ce are ceva f1I.cându-.o;e de burul.voie deopotrivă aJ ce! lipsi!. br. dac:"l ar fi aşa, n-ar mai fi niCi o pricinii de duşmilnie, pizma ar Înceta, Ula s-ar stinge, cltbunarea, minciuna, înŞel~torja. rătboiul ar dispărea, clei tO.1le acestea sunt nepoatele poftei de mai mult. Dacă s-ar Îndep~rta acea siml;re neînduriltoare, împreună cu ea a r fi scoaS(', <.:a o rildăcinil rea, odraslele răutiilii. Iar prin smulgerea r:l.utălilor, îşj va face loc şirul bunătătiJor: pacea, dreptatea şi toate celelalte aJ!lOSCUte ca bune.

Ce ar putea fi mai fericit decât să tr.lim astfel, nemaiincredin\ând viala noastr.l lacltelor şi pietrelor, ci încrezându-ne unii in alţii?! După rum cel ndndurltor şi crud îşi face vrăjmaŞi pc cei care au suferit cru7imea lui, tot aşa, ilimpolriv-l,

70

. toli ne acltăm bu~voirea celui ce are miii . ~.;;.nilscilnd in chip firesc iubirea in cei

.~ Il' ea. Mila este, precum :.1 spus Cuvilntul, maic-.. bu

I a iubirii. arvuna şi legătura oric:lrei . prieteneşti. Şi ce alli sigurant:l mal inl:\ritii

pUlea născoci vietii? De aceea, cu drepl. cu;;;;, fericeşte Cuv~ntul pe cel milosti\', făglidu

atâlea bunătăţi prin acest nume. 1':u se să fie cineva care să nu aJnoască folosul

pentru viaţl.. Dar eu cred el înţclesul cuprinde În mod tainic ceva mai mult

se ·i nemi~ocite, ar;ldnd ;;'" negr;lite ale viitoare. Zicind: ,Fericiţi

milostivi, cl acela se \"or miJui", EI făgămilostivirea ca răsplată pentru viilOl". noi, păr:lsind, pe cât ne stă in putinţă,

1ct:51 în\des uşor de găsit şi la îndemână, sl. incerdm să str:iibalem cu privirea spre partea dioountru a catapetesmei. .fericili cel milostivi, cl aceia se vor milui." Din aceast::i spusl. se poate ajunge la ceva mai inalt decit ~Iăturile înţelese prin cuvint, pentru că Acela Care l-a făcut pc om după chipul Său a sădit în firea cc\~1 plăsmui! pornirile clu-e toate bunăl:\lile virtu~llor. indl nici una din acestea nu este dală dm Jfa ră. ci ceea ce voim stă in puterea noaslră,

71

~ .~Je din firea nuasu:.i al dintr-o \ 'istiene. ~<:I pon parte suntem învil(ati desprc În~ ŞI anume ci nu poate dobândi omul nimic d~n cele pottite dac:! nu-şi d:lrulcşte sieşi acel bine. De aceea zice Domnul călre ccl ce tI as. C\lhJ, .tmp:lr;l:\ia lui Dumnezeu este inăuntrul \'OStru" (U . 17, 21 ); şi . oricine C'CTC ia , cel care aul1 g:lsq,re şi celui care b2te i se va d.::sdl.idc" (MI. 7: 8); a !~a ~a ce dorim, a afla ceea ce dutim ŞI a dobândi cele dorite atârni de voia şi de hO{:lrâ r~a noastri , La fel trebuie s:\. judeclrn şi con~ul.. anume ~ nki pomirea spre riu nu ne vme pn" vreo sd:1 din afar.!., d, indată ce am ales l';'Iul, acesta dobândeşte existen'" -nchi Ind _ tiA. ..., 1 pu-

.U 51: . <1 une cand nOI il alegem. în afarl de vomla 1Jl)er,l riul nu 5e :lfI:1 ----d ...... :-.... . ' _~I nl~~"a

lPOSUS propriu, de .sine stătllOr . Din acestea se vil.dcşte lim~de puterea de ~ sU~loa.re şi de sine stilpinitoare pe care :1.

s,Mu-o In . firea oamenilor Domnul firii: toate atim:1 de IJber.I noasu:l aJcgu e fI(' bune fie le Iar JU~la dumnczciasd, ur:m.nd al holă~~ ~(Jm~l~ şi drcapd, imp<trte fiedruia ceea ce. trlSOŞt şI:a dJ,rult, dup~ cum zice Apostolul: "Vlal:i1 veşmd ~Ior ce, prin 5Iăruinj:il i'n fapd 7U~:iI , ~uti m;'lnre , Cinste şi nestridciune, iar ubitonlor <k ceart:l . C3rc nu şe supun adc:v:ilru.

lui, ci se supun nedrcp!ă\ii: mânie şi furie' (Rom. 2, 7·8) şi 101 ceea ce este r.lspl:ltire întrislăloore.

a ci, dup:l cum oglinzile curale aratA chipurile aşa cum sunt - bucuroose pc ale ~lor ~ se bucur:l, trL'ile pc ale celor întristati - şi nu învi· nuieşte nimeni firea oglinzii cind ar-IIi chipul întristllt al modelului dc.l .... mî.1 de întri5tare, aş.a şi JudecaUl cea dre.lptă a lui )umne:teU esre pc ml· $Ur.o. .sJmtiriior noastre: şi ne d1 darul din proprieUllea noastr1, dupa cum se pseştc acest3 la noi. .Venlli , voi, cei bine<:uvâm;Iti· ~ . Duceti-v:!. , voi, cei blestemav" (MI. 25, 34, 4l). oate e nevoie de ~Ie dîn aJ"ar:l pcntro a :awi o;:uv:lntul dulce cei de l~ dreapta, iar cei de la stJ.nga pc ccl trist? Cei din~i au psiI milostivire gratie faprelor loc, b.r cel din unm. şi·au fkut pc Dumnezeu netnilosârd pc!ltru d s-:au mUlI flr:'! mili f:!.~ de cei de a~i fire . Bogatul ce inOia in desfi1tări nu s-a milostivil de dracul ce .se chinuia la poarta lu i; prin aceasta s-a lipsit singur de milostivire şi, când se ruga si r", miluit , nu a f05l aU2.Ît. Şi ace-oI.Sta nu pcntru ci s-ar fi pricinuit vreo pagubi în marele izvor al r.o.;ului printr-o mici pic:ltur.1 dală lui, ci pentru c:l picltur.o. milel nu se uneşte cu neindur.o.rea. aci .ce împ;ln:lşire arc lumina cu întunericul?'" (JJ Cor. 6, 14): şi .ceea ce va semăna omul, aceea va şi secera. Cel ce se:andn:l În trupul siu însuşi , din lrup va secera striclciu-

73

ne; iar cel ce seam1n# în Duhul, din Duh va sec:er~ viat:l veşnic:!" ( Gal, 6, 7-8), Sâm9nta s0-

cotesc că eSlI.' libera alegere a omului, iar seCt:rişul este r:lsplma liberei lui alegeri . nmul\Ît este spicul bun;\Utdor pentru cei care au ales o asemene3 dmânt~ şi dureros eSlI' secerişul de spinJ celor ce au seIMn.:II în viata lor cu astfel de seminte Oei fieore trebuie d ~re ceea ce li $CIJljruu ŞI a1!!e l nu se poate.

.Fericiti cei milo.stivi, el aceia se vor nului". Care Hmbă omenc:lSd. ar putea Spune :adll.ncul [;iinuit în aC'e5le C\l\'Întc? Dar fOl1l1;l comurd şi nehoUmid U li cuY'Jnlului ne trimite .s'- cen:e. I~m şi mal mult cele spuse, prin faptul cii nu ad.augă cIne sun! cel cltre care .se cuvine d flC mil:!. Jucr.hoare, ci spune simplu; . Fericiti cei milostivi", Un nou intelc.<i ni-I dlruieşte Cuvintul şi prin aşezarea milel în urmarea pl:1nsului ferlcil. Acolo era SClCQ{il fericit cel ce~i petrttea vl3ja atea$ll în pllnş şi aici mi se pare dI VTelI

d pu~ actt;Jşi. in\':ltjrud. Oei, precum ne simIim atinşi de nenorocirile strime când unii dintre cunoscuI;l noştri cad f:1ri voie în suferinte !'le3.ŞIept:lIe - fie c:1 sunt alung:;ati din casa p<l:rinleasc:1, ne au sclpat numa.i cu vi.a~ din ror.tbiile 5CUfundalc, fie au tirul în mllna pir.tlilor şi tâlharilor, fie ajung din liberi, robi, fie din st:ttea

de fericire au trecul in închisoare sau Orice 2.11-

. • :lSerncnea riu S03r-a re a schnubal Intr-un . de<;:' bon:1 pe care au avut-Q p~m\ alun~ - 'o ~

- nOStru se naŞte O Slffil!n! !Il acqW., lOt aşa se i"~ o

de . penllU noi înşine , poate chiar

1 . m,re dnd viaţa noa~tri alunedi mUlmal . astfel de soartl ncdemru'l. .

ne gândim b S1riluCÎrt:a casei pc ar~ . cum am ajuns În put= ~Iha~

plertl.ul-O[061 v~cl\i În abisul acestci Vieti d!n . cum.an:' . _~. i ce fel de tlroni am all!S tn

IeŞit SO" ...... \1 Ş ni s-a intre-unei vie"(uiri in liberuue, cu~ . . e

.. ' n moartC ŞI smdiclun , fericirea \ic\1I pn â d ~n ascmenea mai eSle cu pUlln\i , c n ne \ .• _ nora

li oostr:1 s;'I se ocupe "" ne . :;. m ~ ~ nu se umple sunetul de jale

s . lne; . gancIindu-se la ceea <:e a avuI

u~: ~;'~I:l~~~:~~~I~~â~ ::i:~ ~~:: 1......,.0 • bolii şi durerii; staTe a .. 1eţiI, supus;1 de "

le' ~ am primit teeiIe mII 1~1:ace I~ ale palimilor; în Joc de peuo::erea

de ne ~v5.rşit1 şi de impreun~-vieluirca cu aceca s ndi\i sa; vieţuim impreunl cu tngc.rii , a"!_f~I~IIU IUi. Am schimbat vla\3 indobitoace ... P . doi;Iiloce:lSdl. ge reascl şi nef.'i.tlmitO<lf~~~ turbati şi $11_ Iar pe alTl:l:~ tiranI, ~ ar pute3 să-i numcre ~tid ai VIe"(lI noastre ane

15

cu uŞurint.i: ura, patim;r., m1ndria _ tiranul furioş şi s.ilootic -, gânduI desfrânat , care îşi rilde de noi C2 de nişte sclavi cumpiirap cu ooni, robindu-ne firea spre sJujiri piltimaşe şi necurate? Iar ilieomia, ce alt lir;m o cuvi~ŞII~ în rnu!<lte ~ RoIlIt$c nenorocitul 5uflet, îl 5i1eŞte s.i primeascl poftele ei nes:ltul'llte, mereu turnând şi neumplându-.se niciodatl., ca o fiar:l cu multe capete, ce trimite prin mU de guri hrana în pânteccle nes:llios; niciodatII nu se: saturi de clştig, ci ceea ce câştigl i .se (acc mereu pricird şi a~lare a poftei de şi m;,j mult c!iŞfig_

Cine, deci, ~zând :l.cca5l:lI vial~ ndcricit~ şi ncstatomid, nu va rimâne D.r.'I miU şi filr.'l În

durare falll de atâtea nenorociri/Iar pricina nemilostivirii de noi ÎnŞine St~ În neşimtir"ca relelor, aşa cum se întllmplA in p:l.timln:a celor ieşiri din minti, care, cuvirşili de rou , pierd şi simţirea cdor ce le p.ilimcsc. Dad, insJ, cineva .se cunoaştC pe sine, cum a f~ inainte şi CUm esre şi acum, precum şi Solomon zice undeva: .cei ce se cunosc pe ei înşişi sunt În\e!epp', nu va înceta vreodad s.i alb:} millI , iar act'S(e1 5im~ a sunetului Îi va urma, dup:1 dreptate , şi mila dumoe:reiasd. De aceea zice: .Fericill cei milostivi, eli aceia.se vor milui".

Aceia, şi nu alţii. Cilci in\(:lcsuJ a':'"estui <:uvâm e ':'"lI şi c-.ind ar spune cineva: "fericit lucru eSiC

"

i îngriji cineva ~nlllatea trupeascl", pentru acela Glft' se îngrijeşte va trăi întru .s.1rdtate.

I ccl miI~iv este fericit, pcntr\l di rod~1 ntiIci ~ face un bun al celui ce miluieşte, flc 1~

o"wl I:lmuril acum de noi , fie în cel Imunt mai inainte, care al'lliil împreun~-p:1tim~rea suflerului cu nenorodrîle Slr:line. ~1ecare d1O. ace; lea e un bine: atlll a se milui CIneva de sme In

chipul arătai C"lt şi a p;1.limi împreum cu seme· nii s.ii pen~ oet\Oiocl~le J~, f~ ~tal~ Judedţii dumne-teieşu dllruleşte. ~ml,"1 ~ neşli o inlllrire inall" fat" de <:el 10 sufennll1· Apoi,.se în",lcge d in felul acesta îl r~ce pe om propriul său judeciltor, arunci cind elIa hot1dre asupra celor m;!.; mici .

Şi nlru eli ade""r,lI.:l este cre<!inla d I?"d firea ~mene .. sc~ WI paşi înaintea scaunulu.l de judecati al lui HriSl05, c:l fiecare să ia potriVit cu cele ce le-a ~cut in trup - flt: binele ,. flt: riul -: poate d ne e ing"duit .s1 spunem ŞI ceva n:a1

indr:Iznc\: cladi este cu pUlint:1 ca găndul s5 In: \eleag:l cele negriile şi ncvllzule, cu alill ~al mult se poale cunoaşte ind ~ acu~ ferlcll~a rO.splătirii din partea celor milul~. CăCt burdvolLl'

- ,, -- fa'~ de cei ce oe-au ar:ltat la ce se naŞfe In SUILCl ,.. • 1Oil:1 române În \'eel , dup~ cuviin\.:l, 10 cel ce ~ impărtăşesc de har. Ce e , deci , mai firesc ca, 10

77

vremea cercetârii, binefk:1toru! fiind CUI de CUre cei ce au f05( bucur:l.{.i iI~ja d ŞoC' \'escleasaI de glasurile tl»re drre Dumnezeu, care-l VOt

intregii Udiri 11 \':ii fi O;;Irc nevoie de .ul>lo pentru acela :01 druf nume este strigat de r". cu atillÎ privilOri? I Şi ci vor fi de b~ cei ce_u bucur.J.1 de faptele bune ne Înv3jă C1JvilnCUI EYlInghelici În scntlnlOl frnpărntului asupr:J celor drepti şi a.supl"'.& celor pk;itoşi. Cllrc a:telc vorbeşte cu Înlelcs, arătându_1 cu degetul pe cei miluiţi ~i pe cel nem.i.lui\i: Jntruclt ali fi\c1.1I U?ula dintre aceşti (rap ai Mei, prea mid". Spu. rulnd .aceşti", ar.a!1 pe oei miluiti CiI fiind de falt.

Să-mi 5pu~ acum rei ce: pt'eJUiCş(e mal mult maU:r!a neiruufleţitl a aUl\llui decit fericirea toare: ce este Slr.I!uCÎrea aceasta a aUl'\Jlui. sunt K:ântclerile pietrelor de maJ1' (Neţ? Ce doabă li vqmin!elor eSte ;,1I;}! de acd bine pe carc ni·1 pune Înainte Cind Cel ce imp.it;l.!eŞtc peste zidire Se va deş.. ~ri firii omeneşti, Şe.Z:lod cu m;'lrire pe tronul cel 1113.11, clnd se VOf vedea împrejunJ! Lui nurru'lrnteJe miriade ale îngerilor şi clnd tu turor vor vedea tmpk;lria cea negr.1.jl~ li mor şi se vor arnta , pe de alu parte, dimpotrlv:'i, chinurile Înfricoşiltoarc, iar în mi~ocul ;,,,,,~

78

_ intreaga nre omeflCasd a celor ce au fost de b prima crea!ie $1 pân# ia împlinirea în1f'egUlui, st1nd în ~"izduh cu frid. şi cu n#dejdc:.t celor viitoare, aşteptlnd cu cutremur fle o~. foe:.tlla; ~i chiar şi cel ce au vietuit cu o con.ştiinţ;1 bu~ , tremurlnd de viitorul lor, dnd ~'Or vedea pe ceilalti târiti in tnrunerlcul uist de ~ lor cea rea, c:J de un c:I.l~u, iar cel mIlostiv va fi dus de f;.ptele sale Înainte:.t Judedtorului, SInlucind de Îndn'lmeal1, Însolit de glasurile de laudă ~i de mullumiU ale celor c:1rora le-a făcut bine, oare se va mal socO(I fericirea una cu bo,alia material:l? Oare v~ prim! în locul acestor bunăctp ~ i se prefac:1 l~i muntii şi $eSUrile şi

viile şi marea in aur? Iar cel ce a sigila! grijuliu, cu peceti, cu bdte uşi de fier, in ascu~lort ÎnUrile, pe Mamona

ti a socotit pistrare:.t materiei Îngr:lmMlte în ;tS

Cllllz:ltori mai de pre\: dedt oriCe ponmd va fi tirit cu capul în jos in focul aceia Întunecat şi ~i îi vor 5COate la ar:llare înv1rtoş;uea şi ouzi.. mea pe care le-a s~vSr.şil În aceast:l vra1ă pe pielea lor ~i-i vor spune: ,.Adu1i aminte ci ai hJ3t cele bune în via1a la" (Le_ 16, 25), el ai incuiat mila În Iătile bog;l11ei şi al nesocotit pe pământ tmpn:ună-p!itimirea cu ceilalti. Nu li-ai agonisit pentru via]a de aici iubirea de oameni, nu ai ce

79

nu ai aVUI, nu afli ce n-ai pus deoparlc aduni ce n-ai risipit, nu .seceri ce n-ai ' S«'el1şul e pe nUsur:l seminlelor talc. Ai nat ~ne adurul. uv""'; ' ci .. , -'o ..• ' __ .... 1 ; llllU,-",

uVLrea , la ce ai iubit; n-ai m 'vil cu mjJ, . . , ' nu pnvlt cu 1Tll11; ai trecut cu "t!derell ,:ci fi ItCCUI cu vederea dind ~ vei III mila, mU.a te va ocoli; te-ai ~I şi de lil'"le Se va scârbi. Cel ee;il S<l:r.ki(

anei acestea şi unde va fi aul\ll? Unde, 'r.\SeJe de, siguranta comorilor dndui~ 5pre paza U'U cei ce

scrl.şnirea dintilor? Cine va lumina 1

Cine va stinge naclra! Cine va aluno~ viermele CI::! oeadormit? <r

• S:J. fim ascultltori , fr.l.,ilor, glasului ICSC, care ne in,?~ în pu~ cuvinte atJl de multe despre cele vuto;m:, şi s:l ftm mil()6(ivi, a ,. ,. fc:nceasd Htî!;tos Iisus, Domnul f105ltu a Căruia r ... 51aVll. şi stlpânirea in vecii vecilor. Amin.

()h1ILIH H SHSEH

.hrlclţi cft " ." ... /1 " . ' .. 1 ..... , c4 4C~ • .,~ ~ pe "(.ili S; li)

~ ce se petrece cu cei ce privesc de pe un v5rf înalt la o mare ad~nd şi intins;'! , aceea se petrece şi în cugetarea mea, care priveşte de la In11\imea cuvântulullui DumneleU, ca de pc un munte înalt, în a~ncul de net;llmăcil al in\l~leIUrilor. Si, precum se poate vede;! pe multe t:lrnluri ale ndrii clic: un munte t:liat in dou:l , pe paMe:l dinspre nure, retezat din virf pm1la temelie , de pard ar n ras, i:lr din virful lui , at:lrn1nd peste pr:lpastie , o ieşirur:l arnc\itoare , ceea

ing~duie celui aflat Într-un asemenea foişor să ptivt!asc:l de la o mare iru1!thne marea din adinc, b fel ame~e sufletUl meu atârnat de acest inalt cuvint al DomnuluI: "Ferici\i cei curati cu inim:l, d a<:cia VOI" vedea pe Dumnezeu".

Dumnezeu lnsuşî Se npduieşle ca privelişte « lor ce s--au curl\il cu inima. Dar . pe DumneleU nimeni nu L-a vizut vreodată" (In . 1, 18), cum zice marele loon. Cugeurea atea5ia o intăre~tt! şi înaltul Pavel, zidn& .pe Care nu L-a viil u t nimeni dintre oomeni, nici nu poole sll-L vadă" (1 Tim. 6, ]6).

0-""' - "- "

Aceasta este stânca lune<:oasă şi abruptă ~:~ nu arc în ea nici un punct de păşirc pentru in legere. Despre aceasl:l. ~tJnci, Moise a spus înv;llllun ie sale cii C5tc !leapropiali, ""oo~,< înleJegerea noasui nu poate p:lşi nicicum ea, orice g-Jnd despre ca CiI Bind anulat de "~ 1I11\ie: .d nu poate vede;. omul fa{<l Mea şi s1 tr.iiasd" (ef. leş. 33, 20).

Pe de o parte. viata ~ înse:nnrd (l-L~.t pc DumncZC\J. Pe de alb, aceasta nu C (:IJ putinl:1. cum spun [oon, Pavel ŞI Moise - stâlpi i credinIci. Vcu V'lrtc!jul de care c atms sufletul .'ille adineul celor cuprin~ În cuvânt? Daci Dumnezeu e«te \,;;I\a, cel re "u-L vede pot' El nu vede viala Dar cl. Dumne7.eu nu po;! lC fi v:'!Z\J(, ~ nulrturist:şc de Dumnezeu purtătorii prooroci ~i apostoIî. De ce str.lmtoarc se lan:ş:e rddejde:t omului I

Dar Dumnezeu ajuL1 ruldcjdca primcjduWI de ddere, precum I acut cu Petru, im:lrind lI jXI de sub picio:ue1e lui, când acestl! era în primejdie s:;1 se SC\Jfunde. Dad \ ... veni şi la noi m:ln:l Cuvântulu; şi ne V:l SUS\me in amândolJ;'I din in· \(:lelRlrile amintite, pe noi, (.';Ire ne SCU{und1m in adincul tlIlmlclriJor, vom sclpa de frid, pentr\l ci ne·a prins <-'U putere de mână Cuvântul, Care ne clIăuZ-eŞte.

făgăduinla e aşa de mare, cl.îndrcap~ sp":. mai înalt vărf al fericirii . CăCI ce ah bUle :

~~.;. dori dup~ aceSta cel ce are toate m I putea • U- "" Seri .... ". v:lwt? !'enuu d a vedea, In "~. r-

aVe;!' Vei "edea bunăujile leru· .. . '.' 127,5), în loc de . vel găsi ,ŞI:

ca si nu vadl sia ..... Dorrmu-(Js. 26, 10), ~ nu vad~', ~

rocul vrea si spun~ nu se Impl~ ~'e-Deci cel ce: vede pe Durnnel.eU are, pnn

,,;;,: ;"', '" se cuprinde in numărul b\.mă~\n.~ ", d, ," .... it ve,niCl nt~~tricichme, feno-v ala "'",~ , . bu

flrn de moarte tmpăr:llia cea ne.oJârŞIL'\, • ~. . d,·A ;lntul du· curia Rlr:l sfarsit, lumina a ev 1"11 .... , cu'" . hovnicesc şi dulce, şlava cea neaproptat:i, .t~ bind ce ni se nnduieş(e prin P.lg;1duinţa feriaru.

D;r, pcnuu d putlnţa vederii ~e ~82~ :, cur:llia inimii, mintea mea e cu~ iar:lŞră .

"_l~ îmreb1ndu.$C d:ld nu cum ... cu ţia t.melc-....... . .>1' -ntreC Iilimii este dintre cele cu nepuun .. ŞI c;U"C 1 •

n oastr.1 Dad Dumnezeu se vede pnn arca n · " . Moise şi Pavel nu

aceasta (prin cur:lti;llnimlv, aar ..' .. al .. l .au \~ZUl, o dat:i ce·au 5pus ci ruCI el, llICI ţu nu pot vedea. pe Dumnc7.eU; se pare ci ~~ f.I ăduieşte CUvăntul e cu neputin\ă de dobâ c: foloseşte nouă s:1 ştim cum poate fi vlzut DU~1..eu, dac:'l la aceasd ştiin~ nu se adaugă

"

putinţa ~ A~asta e ca şi cum ar 7.k:-e eineV2: e un lucru fericit ~ fi cineva în cer, dci acolo V2 \'e

de<r. cele ce nu se ~d pe pjm5.nL D:ld ştim d eMe o fericire ;;1 fi acolo, aceasta ne V:I. fi de folos numa; <bei ni s-ar fa ce C\JnO$CU1 prin Cuvillllui ~ miPocul de :1. ajunge la cer. Dar alilta timp cit urcuşul este C\J neputinţi. ce ~i8 adu· ce C\Jl'lOIlş.lerea fericirii cereşti ~ Ea mai mult in. trL'<feali pc cei ce afl~ de ce mari ooC\Jrii sunt lipsiti din pricina ncputin\ei de a urca b ele.

Dar oare ne cerc Domnul ceea ce e dincolo de puterea firii noastre şi ne (6 porund. ce mUe<;e prin ffijrimea ei nd-suri le puterii omeneşti ? Nu face aceasta. C'ci nu porunceşte sol zOO.are celor dron nu Jc..:i dat aripi, nici ~ frlia.s.. ci sub ap~ ee-Ior ce le·a rinduIt vi:lţa pe uscaL Dad, deci, tuturor celorlalte le·a dat o lege JX>trtvit:!. puteriI şi nu $ileşte nici o flptur.I l~ cele mai presus de rLCe3 ei, atunci trebuie siI credem el ceea ce ni .se promite prin Fericire nu e ceva ce nu şe poate nldiljdui.

Dar nici Ioan, rUei I':Ivcl , nIci Moise şi nici aIrul ca ei n-au r.'IlllOlS în afara aceslei malle fericiri de a \'edea pe Dumnezeu, nici cel ce a zis: . LIe aC\Jm mi 5-a g;l.tit cununa drep t:llii , pc care Domnul imi va da-<J m ziua aceea, El, Dreptul 1udeditor" OI nm. 4, 8), nici cel ce se odihnea

pe pieplul lui Ilsu), nici ecl ce a aUl.it glasul dumnereiesc: .te C\Jnosc pe tine mai mull cJed.1 pe toţi· Ue$. 33, 17). Dad ~ceia prin care oi s-a vest..it ci ne: e mai presus de putere cunoa.şcerea lui Dumnezeu nu It-au îndoii ck fericirea lor - w fericirea stă in a Vede-A pe Oumneuu, şi aceasta, in C\Jrnltl inimii _, urmeaz:l el nu e C\J neputi~ţI. C\Jrlţia inimii prin c:tre se poate dobindi ferIcirea. Cum se poate, deci, spune ci m'rturl~SC ade~ru1 cel cart' SU5lUl, dup11':r.\"CI, d este dUl· colo de puterea noastr.\ cunoaşterea lui DumJ\el.CU ŞÎ d, deopotrld, cuvintul Domnului, are P.igădu ieŞl:e vederea lui Outnnel.eu Întru

,.• • ~I 1 C\JI""Âlie, nu J se Jrnpomve ..... e. SoooJ.esc, îns;l, pooivit $1 spun mai în1âi cltl."V:I.

C\Jvinte despre altceva, ca IiIlcuirea ce o vom da temei s1 Înainlel.c pe calea cuvenită.

Firea dumneze1asd ins;\şi, în sine, înUeoe orice Inţelegere eupriruj de raţiune , ncpul"ndu:se apropia şi neputând strioote b ea s:'ndu~ '~ ~îale pe presupuneri; şi omul nu " glsit ~d un mi~oc de " in\elege ceea ce nu se poate m· !eJcge şi rUei o cale de C\Jprindcre a ceklf cu neputinţl de cuprins. De aceea marele Apostol.!\Urneşte ,nepătrunse ca ile lui' (Ram . II. 33), .r:\tând prin acest C\Jvint d este neurnblat1 ~ gânduri calea ce duce b C\J~nţa fiintei dum-

"

rte7..eieŞti. Nici unul dintre cei ce ne-au f~ înainte-merg:Hori în viată n-a lllsal vreo urmă a cunoştinţei vrcunei Înţelegeri cuprinzătoare a Celui mai presus de cunoştinţă.

Însa A<..""la Care este mai presus de Întreaga fire, Cel nevăzut şi ne<..,..prins, este văZUl şi este înteles prin altă ratiune, iar modurile acestui rei de inţelegere sunt multe . Cel ce: toate le-a făcut Înlru Înţelepdune poate fi văzut prin presupunere, din În!elepciunea a toată zidirea, întocmai cum anistul se cunoaşte după opera sa. ''1Să aici nu se vcde fiinţa artistului, ci numai măiestria anistic:l pc care acesta a Întipărit-o în alcituirea lucrului. Aşa privind, spre podoaba zidirii, ne formăm o idee nu despre flinţ!, ci despre Întelepciunea Celui ce a făcut toatc În chip Întelept.

Si cugetlnd la Creatorul vicţii noastre şi 1:0

faptul ci nU din <-un-,trlngere, ci din oon.'1voinf;1 a p:\şitla fapta zidirii omului, zicem ci şi prin această calc vedem pc Dumnezeu, pătrunzând nu la fiinta Lui, ci la bunătatea Lui. Toate clte tnalţ:l L"getarea la ce e mai bun şi mai Înalt ne dau o cunoaştere a lui Dumnezeu, deoarece orice lumirul mai înaltă ne păstrează in vederea lui Dumnezeu. Căci puterea, curălia, statornicia şi liberarea de tot ce este potrivnic şi toote cele de felul acesta imprimă in suflet chipul unei lumini dumnezeieşti şi desăvârŞite.

Ceea ce s-a spus amtă deopotrivă cum poate fi adevărat şi ceea ce făgăduieŞte Cuvântul- Dumnezeu \':0 fi văzut de <--ei curali ce inima -, şi ceea L"t: spune Pavel- pe Dumnezeu nu L-i' văZut nilm'ni, nici nu poate Să-L vadă. Cel nevă7.uI prin fire Se face văzut prin lucrări, vădindu-Se in toate cele din jurul Lui.

Dar inţelesul fericirii nu se m:lrgineşte la asemănarea Celui ce lucrea7.:i cu lucrarea Sa, căci şi filozofii vcacului ace~tuia ar avca cunOŞtinta înIdepciunii şi puterii ce\ci mai presus de lume din buna alcătuire a zidirii. Dar eu socotesc că mărirea Fericirii ne c:llau1.eşte spre o altfel de cunoaştere a Celui dorit, pentru cei care pol să u În\eleagă. Iar Înlele~ul acesta voie~c să -I lămuresc prin pilde.

Un bun În viaţa omcneascl este săn~tatca trupului, d:or un lucru fericit e nu numai a şti <.."t: Înseamn~ sănătatea, ci şi il. vielui s:ln:itos. Oaci cineva ar aduce elogii săn~tălii. dar s-ar hr:lnl CU ndncăruri ncsănătoa.<,e şi pline de suL .... ui rele, ce a câştigat din elogiile aduse sănătăţii de \TCme ce sc.lasă doborit de boală? La fel să in{elegem şi cuvântul de fa{:i. Domnul nu 7.ice că fericirea înseamn~ a cunoaşte ceva despre DUllmezeu, ci a avea pc Dumne7~u in sinc. El 7.ice: ,.Fericiti cei curaţi C\l inima, că aceia vor

vedea pe Dumnezeu·, Dar eu cred d Dumnezeu nu Se ~~ expune ca un fOlbiou înain. Ica ;lccluia care are ochii sufletului curali, ci marel!a spu~i ne dă sa inie1cgcm ceea ce CUvintul spune şi altora in chip mai <k~vârşjl, zicind: Jmpltr.ltia lui Dumn..zeu CSle înI:1untn!1 \"OSlru " (Lc. 17. 21). De aid inv:lţăm ti acela care şi-a curtUt inima de 10011 zidirea şi simtire3 JXIlimaş;l vede În frumuseţei! S:II proprie chipul firii dumnezeieşti. Eu socOiesc ci în aC("S(c pUline cuvinte (."e le-a rostit Cuvântul 5e cuprinde acesl sfat: O , oameni, Cllre aveti vreo doriTe de a vedea Binele adev:lrat, de: vreme ce ali auzit ci m1rirea dumnezei:l.scl este mal presus de ceruri şi slava ci este de netllcuit şi frum~ea, de negr:'lit şi firea, de n~ptins, nu c:Ideli in deznădejde pentru c::I. nu puteti ,-edea pe Cel do rit... tn line este moisur.l cunoaşu:~ rii de Dumnezeu, pentru al. Acela Care te-a plăsmuit a dat 100deodat:l Hinl:l acestui bine prin fire. Dumnezeu a întipărit în aldruirea Sa chipurile bumtliJi\of firii Sale, ÎOlip;bindu-k in tine CiI ÎnU-Q

buca!:l de cea~ un chip .sculptat. Dar r.l.ulatea, v1rsându-se În pecetea cu chip

dumnezeiesc, a acut nefolositor b inele ascuns sub aeoperămintele urite, Dad vei şterge ia_ dşi , prin ingri~a de via{2 ta, Întin1dunea aşe..

88

Dd pe inimă, 'i\i va SI~luci d in nou frumuseţea chipului dunmezeic!ioC, Precum se întâmplă cu fierul, care , arunci cind e culilit de rugin1 cu o perie, stnlluccşte ca soarele şi trimite din sine r.I%e şi sdnteieTi, de unde cu PUlin Înainte er.I negru, aşa e şi cu ornull;luntric , pe ore D0mnul îl numeşte . omullnimil", - d nd se Şte rge

de pe el pata ruginoa~ care a înflorit pe el ca un mucegai rău, îşi reop;lt:.'!. asern:lnatC-.l. cu arhc:tipul şi se (au: bun. aci acelll ore e :ISCfT1enea Binelui esle şi el neap1r.I1 bun,

Mfel, cel ce se priveşte pc sine vede: in sine pe Cel dorit Şi va fi fericit, daci. are inima cur:ată , pentru el, privind la cur:!.\ia sa, vede in chip arnelipul. Tot aşa pnxum cei ce Vlid soarele în oglindă, chiar dnd nu-şi Înto rc p rivirile spre cer, intru nimic nu-l ""d mal micşorat in splendoarea sa decit acdl car", privesc insuşi globul solar, Astfel - 71cc -, şi voi, chiar dati nu avc\i puterea ~ vedeţi lumlrur., revenind la darul chipului sădit în voi de la Început, aveţi in voi pe Cel cl.utat Cld dumnezeirea este cur.lţie, ncp;1-timire şi ÎT\5tcllnare de orice rău şi, dad ro al acestea În tine, atunci ai şi pe [)UlTlJlezeu, Cind gjndul du nu va fi amc:steClt cu nici un r;\u, ci \0\ fi liber de p;atim1 şi de5păr\Ît de orice pdti'I, vei fi fericit pentru vederea ta p:l.trunzJtoare,

89

penlru col L-ai ~~llt pc Cel ~ZUI de "~::. raU şi , dupi ce ai îndepirtat imunericul n de pe ochii sufletului, ptive~j în cerul .senin al inimii, cu limpezime, priveliştea cea minunatii., Dar ce este aceasta ? Cud]ia, 5implitlllea, toole smUudrile fumilloOruie ale firii on~neşti p'ioa," e51C v:JZUl Dumnezeu. Şi areaSl:l aşa este, nu ffi:li putem îndoi în urma celor spuSe'_

Dar juJeca!~ noastră, conşlitmt;l de b put de ncpricepefC:I ci, îşi diI seama inel şi ::Irum de llceastă neplnÎnţi. Fapllli d putem ajunge la ceT şi ne pUlem impilnişî de minunile: .. ClCŞtÎ nu ne esti:' de: nici un ciştig dad nu putem implini urcuşul; la fd, nu ne indoim c-l fericirea vine din cur:l]la inimli, dar felul in care se poate cur:lU cincY:l de cele ce·] intineaz:l mi se parc deopotriv:J de greu ca urcuşul la cer. Care esIc:, deci, 5Cafll

lui Iacov? Unde vom găsi un cat de foc, ca ~ ne Înlllfilm la cer asemenea proQl"ocului Ilie, s:i .se inal]e şi inima noastr.l cltre minunile ck acolo şi si scape de această sarcinil p~llIanteasd? Filndc-J, <Iad ajunge cineva la CUI1Oil~ afeclelor legate f;lr:l \'01 .. de suflet. va SOcoti el nu Ştie şi nu poate si se despartJ de relele inj\Jgale cu el. Prin patimol incepe Înt • .Irea noastr:l in via. la acca.<;l;i, intnJ P3lÎm;l ne înalnteau creşterea şi cu ~timire sfârşeşte viaja noastl1, /UuJ s-a :unes-

i

cel ce au primit de la începuI boala prin ncasculla~. ~.

~,;~~;;; orice sol se conunuă m , . cI'" este ascmc· urmaşi mdt cel ce se na"... dl

1 ce l:.a la fel omul se na:;;te n o: 1 polcitosul, din pl·

in oarecare fel cu vin l exiSten\l , imin71lndu-se şi. CIC5-ec . ..

o dată cu hourul VIC\lI~ .' tru noi şi Da virtutea este greu de !n~uş!t pen , :c """'te clpita prin mII de 5Udori şi l~cor-

r- . hin aşa precum n.c mYa-prin O$Ieneală ŞI C , . cl largi

j' SF.l.nta Scrip'ur:l, de la care auwn • . . ".$ rta ' lată este calea ce duce la p>elre ŞI ~ poa ŞI. • • fiii Şi str.lmtl este poarta mulli sunl cel ca7 o a . duce la vlat;1. şi puUni " ingust1 eSl~I:a ~t ';~3-14). SBnla Sctip'uri,

nI care o ,a . " _:.........:,_ ilfllllC faptele mInu. ~ c:m: a mBtoŞat m ....,...:;, "" • . ', ••

, t...~""". ' a ar:ltat ci Viaţa ma ... nu nale ale al1101" v ... u.o\1?

e intru .t~l cu ne~un~~derll lui Dumnezeu e DeCI, In răg~dum\a rii Firii Celei

un ~it inldcele~;;t~u\l~~lcu~~::rii cu EI prin ma, presus :" . ' .-.-...._ .. prun' ul fel . .. Glasul ",-,n\ilO! ""'" .............. cur.l.Ua Vie\ll. cu neputin\! , iar al doilea e5le de cunoaştere ., ' il ;ltUI"3 aceasta a flgăduil firi! omeneşlI 10 I~V, 1 .' ca acela Domnului: . fericill cei C\!ra11 ro filma, \01" vedea pe DunUle:reu ,

"

Despre felul in care putem $il ne curilim aflm din apro..pe toalJ înv~liIrul'll evangheliei: Dad mbatem poruncile pe r.1nd, vom aIIa limurit mi(locul de curilire a inimii. Cuvântul a despărţit În douJ. r,iutatea; în cee~ prin fapte şi În ceea ce se SUS(Ine prin Mai inlli a fost pcdepsi~ prin legu nedreptatea vidilă in faple, iar acum, El aşad Legea pentru aJ doilea fe l tic: pk:l(; nu mai pedepseşte r~pt.J rea, d cere ca să nu se i\'easc;l

nici inceputul. Cld, a iodeparta pio tul din Îndşi voia de a-I face Înseamnă a face viata cu mult mai 3td1n1 de faptele rele. Şi, av~ păcatul multe pllrli şI mulle feluri, fiedrui fel din cele neinglldulte i-a rinduit, prin Porunci, vinde_ carea pouivi~ , Si fiiodei boala rruniei se iveşte in vlalil cel mai repede, Începe tllm'dulrea de I~ ceea ce ne 5{~p"Jneşte mal mult, legluind În primul rind nemânierea. De la Legea Veche ai 1nVilat - zice - .SI nu ucizi !"; acum ÎnV3l1 d depaRezi de la suflet îns1ş1 mănia impotriva celor de aceeaşi fire (Mt. 5. 22). Dar nu a oprit orice minie, cici aceasJ~ pornire a sulktululsc poate fo losi şi spre bine. Porunca a s tins minia. deşart:l impooiV3 fl'll telui: "101 cel ce se V3 ~nia. ~ fr;ueJe du in z:r.dar". Adansu[ .În z:r.dar" al'llili ei. de multe ori, folo;;in:a mlinlei nu e fllr.l rost şi anume atunci când p:.itima se aprinde pentru

92

~~::;;;: plotului, AcesI fel de manie l-a ree mal În:linle cuvitntul Scriprurii pe 51"3-

lui Finees, care a îmblănzil, prin înjunghiere:l d .ldlOrilor de lege, pornirea lui Dumnezeu impotriY;l poporului (Nu m. 25). Şi iar;lşl se foloteŞle de ea ca mipoc de vindecare falil de plcalelc trupeşti, smul~nd din ininU - prin porunci - pofta nebuneascl a preacurviei.

ŞI aşa vei afla cum Domnul a îndrcpt.Jt Înuegul, imbunăll'Itind flC:cue parte , una clic una, şi opo~nd f>ecirui fci de riut.J.le cliC o porund . EI nu înglldu ie slI ne st"pâneascll mllniile nedrepte, oprindu-ne chiar şi de [a aplir.lI"C; alung' ~tim.a Uoomiej prin porunca de a ne dezbr.la de bunavoie şi de dma.şa ri~ in fololUI celui ce v...leşl:e d ne ia haina. nmaduieşte frica , !X>fUoondu-ne să dlspreţuim moartea. Astfel , prin fiecare dintre porunci vei afla cuv:mrul plugarcsc, smulgind ridllcinile rele ale pacatelor din adlncul inimii noastre: şi rurilindu-ne de rodul spinilot.

Prin amlndou' ajutll firii noastre: şi prin IIceea el f'gllduleŞte binele, şi prin Înv:7.l1tura pe care ne-o dlI pentru viata de aCl.lffi despre flCC:l.re az p:lRlcular. Iar <bel \Î se p:lre dureroasA străduinţa pentru cele bune, oom~r-o cu via!:I contr:lri şi vei afla C\I dl este mal dureros p~c alul când priveşti nu prezentul, el viitorul.

"

Cel o: a auzit de ~na nu se va ='id~ "", cu durere şi ostene-.iJJ. de p:lcerile pk.llelor, ViI fi de a~os ro slIăş1uid. in gln</uri, ca slI alunge patimile. Esle, ~, m:IIl bine ca omul slI dea la iveal:1 ceea ce estel:1Înuit, slI cugete la acea. ... b şi, de aici, se va naŞte În el o dorire m:IIi nicA. 1)~c:1 fericili sunt cel cora!! cu inima, fericiti sunt, f1ră îndoial:1, cel ru mintea întina!!i, pentru c:1 privesc spre fata vrijma.şulul. Şi, cladi prin vinute, ins:1.şi pccct.ea dumnezeiască se întip:l.reşte in via\3 noas!T:1, e v:1dit c:1i via\3 în p:I.cat se face ehipul felCi vr:1jnuşului .

tnt r-adev:1r, potrivit feluritelor inţelesuri, Dumnezeu e numit prin l"ieQIre nume a l celor cuget:ll<! ca bune, de p ild:1: lumln:1, viat:1, nestridleiune şi toale clle sunt de acest fel. Pe de alt:1 parte, tot ce se opune acestora, ca Întuncricol, moanea şi stric:1cium:a şi eAle sun! înrudite acestora, se VOI" atribui n:1SC"QCi torului răutlţii.

Deci, fLindc:1 am invitat slI deosebim intre cele prin care vi:roţ:ll102Slr:1 ia chipul p:l.catului 5;lU :.II vinulii, d fugim de chipul diavolulu i, s:1 lep~d:1m masea ,idearrl şi s:1 privim chipul lui nezcu. &11 fun curati cu inima, C"oI. slI ne rldti, intip:lrindu-se in noi pexCIe:t dumnezeiasdl, prin vic:ţulrea rurată întru Hrist05 Iisus, Domnul nostru, Cilruia 1 se cuvine slava in ve<..ii vecilOl". Amin.

OhllLlft ft ŞftPTEft

. I'md/i fik l· )t ll de J»U, W GaldJiii lui Du",,*,,-,,

• VDI'" <.b<:"", • (MI. 5, .9)

• I n sflrllirul oort al mllnuriei pe care l-a ald

tuit legiuitorul israeli\ilor, dup~ chipul amtat lui Dumnezeu pe munte, toate clte cele cuprin

!le in~untru erau, una câte una, sfinte şi sfin\ire. l'anea cea mai dlnliuntnl , care se numea Sfânta SCintelor, era t:1inu it:1 şi nu se putea intn în eli .

AcI:;l5l:1 numire v:1deŞle d ea nu se împ:1rtlşea de sfm\enic in aa.eaşi mlsuri C3 resrul şi , precum ceea ce este sacro şi sf:l.nt Sl:1 mai presus de ceea ce este comun şi întinat, tOt aşa acea parte in care nu se putea intra era mai curat.i şi mai sfăntil ded.1 cele sflmc din jurul c i.

La fcl .socotesc şi cu cl toate fericiri le care ni ...au arătat in acest munte al comemplăril sunt un3 C"lte una sflnte şi sfintite. Dar ceea ce ni &-:1

pus acum înainre spre cugetare e cu adev:1r.1t de ncsu:1b:1tut şi e ,.srnnta Sftntelor", clei, dad a vedea pe Dumne2CU e un bine care nu poate fi Intrecut de nimic, a .se face . fiullui Dumnezeu· e , fjrl indoialil, mai presus de orice fericite.

Care e, deci, inlelesul 3cestor cuvinte ? Ce dar cuprinde o astfel de f:lg:1duin~ uat:1 prin ele ~

"

o~ ar Întelege mintea prin ea, ceea ce.se g:1dUlcşte e m~1 presus de aCCllst:'l J I POfi incerca si numeşri ceell ce se

~ .ferk~rea accasta cu orice lucnJ bun, ~, in1lPnlelI; toruşi, cee:I ce se: lllSeamn:1 mai mul! decit intelesul acestor me.. eera ce se primeşl:e este mai pre$US de rire, darul mal presus de n1dejde ""'" . sus de fire. • mal

c.: este omul pu.ş fa~ în fatil cu firea dum_ ne~~.? .Ce cuv3f\( al sflnUlor s:1 rostesc spre a ~tIŞ;lllllarnca omului? Du~ A~T.I:Un, ci e praf ŞI ttnuş:1" (Fac. 18, 27), după Isaia, ,.larb;'l' (Is. 40 6), dup:l. David, nici i~, ci .asemenea icrbii~ O~, 3:6. 2) .. CcI diru:li Uce: .T(){ trupul e iarbă", i:Ir al doilea ZICe: . Omul, ca i3.Wa", Dup:!. Ecdesia.st, e 1 .~rUciune· 0, 2), dupl Pavd, .vrednic de P "IlS (J Cot: 15, 19), Clei cuvintele cu care .se n~ AJXlSlOIul pe sine însuşi..se potrivesc intregulUI ne::lffi 0I1K11CSC Ace:sta esee omul

, Dar DullllleZeu cc esl:e? CUm d n~ eu fitnţl pe care ochiul nu o poate vede:.!, urechea nu o ~Ie a~ şi inima nu poate s4 o În[elea_ g:1 .~ Pn~ ce CUVInte voi veSli firea Lui? Ce piJd:l VOI .psi pentru Acesta În!re cele cun05c\IIC? Ce cuvmc.e v~ n1scod pentru li f:.lcc Înteles pe Cel negr:J1I ŞI nespus ~ Am aUlit Scriptura cea de

"

Jnsunal:1 spunllnd lucruri mari deFirea Cea l11:I.i presus de toate. Dar ce sunt

f;l!~ de lnsJ.şi firea aceea? Căc! (;\lv1\.ntu! a gr.lit alilt ciit pO:lle Îrlcilpea în mine, nu ci! ('$le Cel pe C:lre 11 arat~ . Dup;1 cum ce! ce respir:1 primesc aCr\l1 - unul l11:I.i mult, alrul mai pulin, rJecare dupl lărgimea lui, şi cel ce are În sine JII.1I mult nu a luat 101 aerul, c! a luat şi el clt a putut - , tOI aşa şi cunoaŞterea lui Dumne7.cu după Sfânta Scriptun'l - care ne-a fosl dată de Dumnezeu prin purtlitorii de Dumnezeu - este În:t]ll şi mare şi mai pl"Cl;US de toatl rn:lrhnea, in compara1ie (;\l nUsura intelegerii noastre, dar nu la adevărata mărime a Lui. .Cint: a măsurat apde (;\l pumnul şi cine a măsurat p:lmânrul cu CO(ul ro (Is 40, 12). CUvântul proorocesc a mtat prin aceste sublime rostir! o parte a lucrlrii dumnezeieşti, dar insliş! puterea d in eare porneşte lucrarta sau, mai b ine zis, firea din (".ue c:;te lucrare:!, n-a spus-o, nici nu l;-;l gârIdll s-o spun:li. Ci, mai mult, ii dojeneşte pe cei are inceard ~ dea dumnezeirii, prin ~puncri, une le chipuri, spun:ind, ca În numele lui [)umnezeu: .Cu cine M-ali aşemlilU l ?" (Is . .w, 6). Acelaşi sfat îl <U. şi Ea:1esiJ.Stul prin cuvintele sa le: .Nu le gribi s:t deschizi gura t:I şi Inima ta să nu se pripe:a.sd. s# SCWt:l. o vorlXl inalnlea lui

, ..... -.-

Dumnezeu, ct Dumnezeu este in ceruri, iar pe p;1m5nt" (fui. 5, 1), ar.'l!3nd, prin dep;lrtarea stihiilor lina do: aha, în ce ntlsurl e nul fln>a dumoezdascl de cugct;1riJe

Cel ce C$le astfel şi aşa mJre\. Cel eare nu poate n nici v;lzut, nici auzi! , nici cugetat de ratiune SI·I face casnic pc omul care e socotit de nimic înt~ cele ce sun!. Omul este înflat de DurnnO::7.cul tuturor. Ce multumire se VlI g:l$l vrednidl de acest dar? Prin ce CUl'ant, prin ce cugetare , prin ce mişcare de rccunol'tinf;1 s·ar putea Iliuda attSl hllr CU\1.rşilOl" ? Omul e ridicat peste firea lui, e flIcut din muritor, nemurilOr; din întinat , neinlinat; din trcdtor-, veşnic; Într-un cuv;}nt, dc~ din om, dumnezeu. Cel1nvrednicit ~ se fad fiu ill lui Dumnezeu ViI :J,,'C3 în sine, flIrlI Îndoiai;l, cinsteil Tatălui ~i c f;leut moştenItor al tuturor bUn~I~\i1or p;}rinleşti. 0, u~ dtmicie a bogatului Sdp;ln! O, n~N: largi! Cât de mari sunt daroriJe como..-ilo..- negr.lnc I Din iubire de oameni, ridlC'l aproope la aceeaşi. cinste cu Sine firea cea c~zută în rl(:'CiOSte din pricina p~caru lui. Cki, <lac;'! ne face prin n.:u ceea ce FJ este prin flll', ce illtceva ne da deCit deopouivil cinstire cu Sine, prin înrudi re?

Accasta CSte Cununa luple!. Dar C'Me e lupta pe care o incununeau? Oc se Y:l face flcltor

"

paC(', zice, Y:l fi Încununat cu harul înfierii. IiOC(lleSC Îns~ c1 şi fapta pe cafC o fi'lgl-

o ascmenea dsplată eSle un ah dar. . nimic nu e:>te mai dulce dintre cele n;1ruite oameni În via\ă declt o \'ie\uire pasnict.

Fiindcă, orice ai numi d inlTe cele dulci, viaţa are nevoie de pace pt'ntru a fi dulce. Daci le-am av"a pe loate clte se preluieK în ".iall :: bogă\ie, san:l.t:lle, SO{ÎC , copii, casă, ~rin\L, :\IU)Ltori, prielenl, păm~m şi mare împreună: cu t~ ce se g;lse:şte pe ele: grădini ca r:liul, Vile , .bil , klcuri do: joc, de sport, locuri de d"sfăl2re ŞI tot ceea (;e s-a ",iscocil spre înv<::s<::lire, daci 5-ar mal adăuga la ace5tea spectacolele plăcute, desf~ l:lrile urechilor prin muzică şi orice altC('Ya prin care se: indulceştt: viaţa celor ce umblil după desflltiri _, toate iI<:eSte",l cladi I~-a i avea, dar bunul păcii ~r li~i, ce folos al mal avea de de de vreme ce rizboiul te-ar impiedica do:: la gUSlafe2lod Prin urmare , JXltt' .. însăşi este dulce celo..- ce se împ:l.rtlşesc de e:I şi indulceşte C('le

preluite în viaţJi . , • Ond suferim vreo oenOfOL'1re m fdul ome

neSC !'lui acestei nenorociri devine mai uŞOr de 'll~rtat prin amestecarea cu bInele p;1cii, Iar d.nd războiul ne apas:!. via\a, aceSla ne face T>e!li~lori fall de celelalte pricini de Întristare,

99

pentru ci nenorocirea de obşte co\'5.rşeşte cele indh'iduale. dliar doctorii spun ~ , liI.e trupeşti d, daci douil dureri se nJrneresc si c::IId:I in acelaşi timp alIupn acelui~şi trup, s im\it1 numai cea mare, iar rilul mal nUc îşi ali-

cunde durerea , fiind înghitit de puterea cclui ce ~J1CŞte . Tot aşa lucrca:cl şi nenorocirile mzbo!ului, care îi fac pc oomenJ nesim1itori fatJ dI: durerile lor singulare. Daci sufletul e amorţit, în simtirea şuferintdor sale, prin lovitura relelor de obşte ale r.lzboiului, cum V-0I mai p1str.l gustarca celor dulci 1,10010 unde se lovesc armele .şi caii, unde, iatl, se întârn.plil ui.s!;elc pcripcţii ale rilboiulul: ~elul ascutit şi trompCtlI amenintătowc, ~if\Jrlle de luptatori cu lilocl şi coifuri sclipitoare, at:lcul, imbulzeala, zbuc:!umarea, lupta, ruga, urm:lrirea, z8omotul, alarma de rhboi, p~mântul ins~n8e(llt , morţii ellcat! în picioare, rinilii pilmi\! şi toate cr:klalte! ();are cel ;UJat În aceslea are timp s;'i-şi ridice gindul b amintirea celor ce-I \'eiClesc? Si chiar dad În suflet ar in\r.I. aminlÎte:ol vreunui luCl'\l pliC\Jt , nu s-ar face ace S'a prilej de nefericire, in timpulat3.lor pericoIe? Aşadar, Acela Care r:1:!plăteşte iti va da un dar Îndoit dael te eliberezi de relele rilboiului: unul este cununa, celălalt i:ns~şi lupta. Şi chiar dad nădejdii acesteia nu 1 s-ar ofer! nimk, pcn-

'00

Iru cei ce au minte intreag;'i, pacea e prin eli ins1ş. mai de pret <Ied! orice ah lucru, n:l~jd~i~: 10 aceasta se poate cunoaşte prisosinta IubirII de oameni a lui Dumnezeu, pentru d EI n-:l p.\:;lr.lt răsplătirile cele bune: numai celor ce s.: ~i1esc şi se slr:J.dulesc in dureri şi suferin\t=, C' deOpol:riv;i şi celor ce mllesc cu linişte şi multumi re , dacă darul lor de c:'Ipetenic este pacea. El dJruieştc fieclruia pacea Într-o ,aşa ~1s~ri, indi i s1 nu o aiM numai penuu StllC, CI să Im

parti din belşugul prisositOf şi cel~. ce nu o au; Ferici1i ~ zice - sunl DdtOll, de pace.

F;i;Jlarul de pace ~ ocl CITe d:l pace a1roÎa , in$ă o-ar putea-o împin1şl cinev:a altuia dael n-ar avca-o ci însuşi . El voieŞle ca mai întaJ tu $1 fii s.1tu rat de bună.tăţiJc pacii şI apoi să dai din acest bine şi celor Upsili de el. SI nu este trebuintl\ de a adânc! cuvilnlUl printr-o t:llmlkin: prea l5codi· IOOre, pc:nrru d ne este de ajun,<; ~ul-sim\~Iru dştigarca ace:srul bun, ..Ferioţl f::ldtonl de p;1cc." in !;CUrtimea luI, C\J~ul d1ru~ tlrrdduiI'Ca multor boli, cuprilUlndu-le pe tOate in în[clesullui b.rg şi ger.e.a1.

51 intelegem ma! intii ce este pacea. ~ altceva este dedt impreuna-pătimire iubitoare îndreptati spre cel do: aceeaşi fire? Dar ce este, ~tuncl ceea ce noi numIm potrivnic pilcii ~ Un, ,

'"

m.:inia, lUlimea, pizm~, pomenirea dului, fii]ii.rnicia, nenorocirea r.l.7.boiului. Veu <..'âtor boli le este le~c un singur cuv"nt? Pacea se împotri veşte la reI fiecărei IXili din <.-ele numite mai sus şi, prin pre~en(a ei, nimi<...,ş/.<; du!. Precum boala inceteaza prin intr~rea sănătăţii, ia, întunericul .se mistuie când se arata lumina, tot aşa, când se iveş.te pacea, se destramă toate patimile ce se nasc din starea potrivnici.

Cât de mare este pretul acestui bun nu soCOIesc d trebuie să tâ1cuiesc cu prin cuvânt. Tu În.su\i poti întelege, privind la viata celor ce se învdjl:>esc şi se: du~mănesc unii pe ~llii. Câl de sUpădtO~H: sunt intâlnirile lor! Se simt stânteniti unii de al\ii: gurile le sunt făr.l sunet, privirile întoorse, urechea închisă faţi de cuvântul celui pe earc--l ur:\sc. Oricine e prieten unuia nu e prieten celuilalt şi, dimpotrivă , oricine e duşman unuia e plăcut celuilalt ,

Precum aromatele bine mirositoare umplu aerul dimprejur cu buna lor mireasml, tot aşa darul păcii se dspandeşte cu îmbelşugate, încit viaţa ta e tămăduire a bolilor strline. Dar cât de mare este acest bun vei recunoaşte mai deplin gândindu-te la nenorocirea fieclrcia din patimile ce se nasc in suflet dintr-o voinţi duşmănoasă. Cine ar putea descrie potrivit patimile mâniei?

Ce cuvânt ar putea înfătişa mlsura de urltenie a acestei boli 1 Nu vezi patimile dr:'lcqti ce se ivesc in cei stăpâniţ! de manie? Gandeşte-te la semnele <lSeminătoorc ale 1X)lii de la demonul miinici şi la deosebire" intre elc. Ochii celor stăpâniti de demon sunt injectati cu sânge şi ieşiţi din orbite, limba înţepenită, vorbirea aspră şi ascutită , ca un IMrat furios. Toate acestea sunt comune şi miinici, şi îndrăcirii: mişcarea ncastâmpărată a capului, agitatia mâinilor, fierberea îmn:sului trup, picioarele nestatornice. Acestea sunt tr.1săturile unuia şi aceluiaşi tablou, inteles, însă, Cll c\cŞcriere a două boli deosebite.

Numai intru atât se deosebeştc boala de la demon de mânie: una este clul de bunăvoie, ,,1-ta c"de fără îngăduinţă în cel asupra diruia se năpusteştc. Dar ce c mai de plâns: să ajungă cineva în acest du din pornire proprie sau din patima făr:'i voie? Când cineva vede la altul IxMla demonică,. simte compătimire pentru acela, dar nebunia mâniei o imită, Îndată ce o vede socotind ca. o păgubirc daci nu biruieşte , . tot <'"1.1 patima pe cel îmbolnăvit de mânie îlUlin-1<:3 sa. Demonul chinuieşte trupul celui stăpânit flu mai pân:'l ce Înceteaz.,'1 boala aceluia, făcindu-I pe cel cuprins de furii să-şi arunce mâinile impotriva aerului. Dar demonul mâniei nu

>03

IrC1!~(~ nici o mişcare zadarnic:l, introc-ll patima !.şI 13 a~m Ş!IIX $a~1e inimii este impregnat de OU2va re:l rea li miniei, rlerea ncagm tm~dş~iindu-«, .in tootc ~dularele trupului; prin 51~1r:a milm0355, 100lC simţurile - are 5l1;'i.şJuteSc In CTclcr - sunt apăsate de aburii dinl;lunU\J , ochii s~nt Icşiţi afarl de sub pleoope, alintiU prl;cum privirea .s;1ngcroas~ li şarpeJui asupra oblt:(.tulul sUp~r:1lor, r-lsufb.re .. grea apasA Inl. ma, vinele g.'ltulul se umf1!i, limba se îngro,aş:l, gl~uJ - ~m!CJr:lt de vine - se fucc mal pitig!ii:u, !>uzele - Incăreatc de am:lclciunea cea rece _ mlcpcncsc şi ~ invinclcsc şi devin prea grele ~nlru li se. deschide şi inchide C\J uşurlnli, mdt nu .mal pot S<\-şi lini scuipatul ce se ÎnmullC!Şte In gunI, ci-I arund prin cuvinte sune. ~ sili.! ~ndu-I o c1l~ cu acela, Se pot' vedea ŞI mâInile , şi picioarele mişc:lte de ooa.l;} . m~~ulare~. 3CCS(ClI nu se mîşd. in zadar, ~I~ ~I indr.lCJP, ci $pn: P<lguba celor- ce s-au 10111.1-nil , unul cu ailul, din pricina patimii. Iar lovi~mle ~dor ce se bat În~ ei Umesc şpre tilnirea S1Ol1unlor. Si dad, În indier;ue, gura unuia se: apropie de trupul celuilalt, nu r:lm:ln nici din!;; n~lucr1torl, ci se infig ca o fiatil in cele la care ::tl'.mg.

u.

Si cine ar putea număra una cltc una relelc ore-şi au Începutul În mSnie? AŞadar, ccl ce împiedid o asemenc:a ur.ldune cu dreptate se numeşte fericit şi este cinstit pentrU marea lui binefacere. Dad un om scapili pc altul de la V1"<:O nepl}cere trupca5d. şi esec cinstit pentrU o a!iClTlt!nea !apti bunll , nu cu ,1I;lt mai mult îl ~U" 5OCQ(i cei În\elcp\l OI pc un bioeBdtoc al vie\ii pe acela care a diberJ.t 5UfI/!nl1 de a~ boală r Cu cit sufletul e mai de pret dcc-lt trupul, cu atât e mai de cinste cel ce vindeci sufletul <ledt acela care vin<lcdl trupul .

Si s:l nu creadl nimeni cl aş :IOOOIi mânia o pc cel mai greu dintre rele I MI se pare ci patima pil'.ll1ei şi făt1rnic\el e cu mult mai grea decit cea amintit>l. şi cu adev1r:n aşa este, pentru temeiul el e mai de !Cmut ceea ce este ascuns dc:clt cee:I ce este pc fali. precum şi între ciini a~'em dintre aceia ore nu-şi tr1dea71i rnânia prin I1trat şi nu atad În fati , ci int1resc neprevcderc3 şi negrija noastr1 printr-o înfli\işare bU.nd1 şi linîştit>l., aşa este şi patima pizmei şi a f:1!iimicici. Aceia poortJ Înlăuntru ura OI pe un foc lISC\Ins, iar la vedere se a.scund sub acoperilm;lnrul linguşlrii. Dar, precum se intâmplil dnd focul este ascuns sub paie - la început topeşte prin ardere oc:c apropiate, filn sj Iasii

.o,

la ar.itare, iar prin ele str.i[xu" doar un fum du mirositor. impins dinl~untru cu sila; u"cli îns~ vine un cur",ot, se ridici o fbclr.1 vie şi luminoa.să -, lI~ şi piT.ma roade inima în:lumru, ca un foc o gr.lmaill îmJe.5iltă de paie, şi-şi asumde boal~ din ruşine, dar nu se poate ascunde deplin, clei <lm:ir.lciunea invidiei se vede ca un fum plşcitor in tr.l.s!ilurile relei. Dar dad i se înl:1mpl~ celui pi7.ffiuit vreo nenorocire, atunci pizmaşuJ îşi tr.Ideatii boala, fkAndu-şi din imm!area aceluia prilej de bucurie şi plăcere . Cele ascunse ale patimiJ se ~de$c. insi, chiar daci ea pare 50' fie camuflall prin expr~ia chipului. Ia r semnele pi7..tne1 c;:are tope:;;te fiinta SUnt adeseori asemenea semnelo r de moarte ale celor dispera~: ochii u.'iClli, înfundaji în fundul plco;o. pelor seca lC, spr~ncencle l:lsalt în joii, oasde ieşite prin ClmC.

C:l.re e5te ins.1 priein:!. boli i ~ Faru.1l C:l un frate sau o rud:1 sau un vecin lIfe o bucurie. 0, nedreptate neauziti!. , - li SOCO(; vinovat pe cineva pentru do nu e nefericit, a sinl{i durere prin fericirea lu i, a-I oslndi ca nedrept nu pentru r.1ul pe care l-am suferit de la e l, ci pentru cele prin care acela, nes:lvârşind vreo nedreptate, tmicştc cu mulţumire! Ce1i este tie, nenorocitule ? la spune, pentru ce te usud privind cu ochi

""

am:1rili la fericirea vecinului? Ce virul îi găseŞti j Pentru ci e s;}rUI05 la Irtlp? Pentru cil c ckstoinic in cuvinte frumoase 1 Pentru c:l e de n.eam nobil? Pentru ci, primind un post de conduc:llor, se arată ,<;tr.1lucind in dregâtoria S3? Pentru cl ş i-a m~ril llvulia ? ])emru ci are greutate cuv:intul lui d in pricina intelepciunii sale? pemru ci e cin.slll de nmlli pentru facerile lui de bine? Pentru că se bucucl de copii ? Pentru c:l .se veseleşte (."\1 soţia lui ? Pentru ci se îngrijeşte cu spor de venirurile Cl!o(:Î? l'cntru ce inima ta e5(e

str.1 punsli de acestea OI de o s:lgeilt:l ? Tu ili slI'i\ngi palmele şi Îţi frlngi degrtcJe , e~1i rulbu11l1 de gânduri infrieoş1to:tre, SOJ\i suspinuri adilnci şi dureroase, n-.. i nici o pl:lcere de bunurile C1le, IIUS;I ili e .. mari, ..... IIr:J îţi e trist:l , ili apleci de bunăvoie urechca spre calomnierea celo r ferldli, iar dad se spune ceva bun despre ci , aU7J,d tiu c astupat. Şi, daci sunCiul tiiu .se aflJ in starea aceasta, de ce acoperi patima cu f;1ţ1rnicie? De ce te împodobeşti cu mase; prieteniei ş i a unei bun~vointe prefkUlc ? De ce il saluti cu vorbe prieteneşti, spurd.ndu-i d se bucure şi 5li fie 5ln~los, cltii vreme În fundul inimii Îi doreşti cele potrivnice? Aşa a f~cut D.in, care, infuriat de bunul nume al lui Abel de a fi aflat har inaintea lui Dumne7.eu, a pus la calc din

107

pizm~ uciderea lui, iar prcflc:ltoria s-a făcut dJ~u, dd, Ju1i.nd l1USC:I prieteniei şi ~ "orbirii fn.IfJloase. l-a dus in clmp, dcpanc de apar.m~a p;lrin\ilor, şi abia acolo şi-a descoperit pizma prin omor.

Cel ce SCOlIle accasl:l boaJ:l din \'1:101:10 omcnC;lsd şi lcag" prin P.1CC şi prietenie re cei de a<--ecaşi fire şi-i duce pe oameni la o armonie pIinii de ru:..gOSlc, m:l.rginind ~ul firii omeneşti, nu împlineşte oare cu adevărJ.! lucrarea puteriI dumnezeieşti? De atet>a numeşte EI pc f:id.torul de "",ce fiIII luI Dumtrezer,. fiindal ;leela ClIrt: d:'iruil!ŞlC pace vietii oamenilor l>t: face UTm:l.1or al adev:lr:ltulul Dunme1!Cu.

,Fericiti f:ldlOTii de pace, C':1 aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema." Cine sunt aceştia ~ UrmillOrii iubirii de oarnc;n] a lui Dumnezeu, cel a~ ar .. t:1 În vÎ.3ţ;1 lor ceea ce c propriu turnri1 lui Dumnezeu. D:lnlitoruJ şi Domnul celor bune smulge cu lorul şi duce cu deslvirşirt: [a nimicire tOl ce este în afara firii binelui şi str:lin de el. Aceastil lucrare ţi-o Icgiuieşle şi fie: sa de:u;td:1cinezi UI'3, sa dcsfiintezi rilboiul, sa nimiceşl:1 pizma, ~ indep1rtezi IUPb, s:1 stîngi pofta de rizbunare, d IOpeşti tlnerea de minie a riului care arde mocnit înl1untrul inimii Ulle; şi să sadcş(1 În inillUl ta, în locul acestor.t, 101 ceea ce

".

le este contmr. Oci, precum o dată ru relt;l.gerca întunericului intri lumina. aşa şi in locul flCd.rej~ dintre ~cestc~ inlJi roada Duhului - iubirea, pacea, bunJ!tatca, îndelunga-ribdare şi Întregul şir tk bunll~ti numil de Apc::$01 (Gal 5, 22-23).

Cum ~ nu fie fericil împ~l'1itOfU I dumnczeicştilOl" daruri, al harismclor lui Dumnezcu, cel ce se;J.m1n:"I in faccrilc sale de bine cu d:1rnicia lui Dumnezeu? Dar poate ci fericirea nu priveşte numai binele str.l in, ci SOCO(cştc ci f~ditOJ de pace, în adev1l'3lul inteles ai cuvJmului, esle

cei ce linişteşte războiul din sine, Între trup şi duh, îmr-o armonie paşnlc:l, în care nu mai e lucr.'lloare legea trupului, ce l uptă împo(riva legii duhului, ci ace;;lSla din unn:l, care, supusii impări!iei mai bune, se (;l.ce slujilOarca poruncilor dumnezeieşti. Dar s;I. nu socotim d suntem povă!ui!1 de ~cest cuv'-m s;!. cuget:1m in două feluri via\3- celor ce înf~ptuiesc binele; ci, de vreme ce .,s-a surpat dintre ooi peretele din mirloc al răul.:1!ii dcsp11'1iloare" (el. EI 2, }·O, cele dou.:1 se fac un;l., cresdlnd împreună prin unire-oi in bine. Dumnezeirea este una şi llCeompus;!., fără ad:1ugare şi fără f{)I"fIU, iar omenirea va n, prin aceast:'l pace, liber.1 de aceast.:1 compunere din dou.:1 şi va fi deplin Întoars!l spre

''''

bine, spre simplitate şi lipsa de formă, ajunsă cu adev;lrm una, ca partea v:l~utii s~ fie aceeaşi cu partea ascuns;}, iar cea ascunsă, cu aceea arJ.l:J.tii. Atunci se va împlini cu adevk.<t fericirea şi eu dreptate vor fi numiti accia fiii lui Dumnezeu şi vor fi fericili dupiI Ilg.~duinla Domnului nostru Iisus HristQS, alruia se cuvine slava În vecii vecilor. Amin.

OhtlLI9 9 OPTH

• Fericiţi cel f'riEo"iţi f'C"ITfl d"'P'aU!, cd " lor c.1c !m· pdrdria ",,",rilor • (MI 5, /O)

• I nşirarea pe rând a În\e!esurilor Înalte ale În

vălărurii ne ridici la a opta treaptă în tâlcuirea rumnrului de fală. Iar cu SOCO(esc mai potrivit să lămurim întâi ce Înseamnă, după pro?roci, lain.l num~rului opl, care: este pusă În frumea a doi psalmi (Ps. 17 şi 11) şi ce sunt curăţirea şi pon,m· ca tilierii împrejur, amândou~ legate de numilrul opt. Poate a<xst num:'ir are nea înrudire cu a opta fericire, care, C'J v:J.rf al tuturor fericirilor, M"

afliI pe treapl:J. cea mai înaltli a binelui. Prin simbolul z.ilei a opta, proorocul arată ziua

invierii; curătin:a arată Întoarterea omului înti· nal la curllia rea după fire; tăierea împrejur În· seamn:l Icp:1darea pielii celei moarte pc auc am Îmbrilc:ltoo{) după ce ne-am flcul goi de viată prin neascultare. Aici, fericirea a Opla este reaşezarea În reruri a celor c-lzuţi în rohie, cate au foM din nou chemaţi din robie în Impăriltie .

"Ferid1i - zice - cei prigoni\; JX'mru dreptate, că a lor este Impăr~\b cerurilor'. lat;!. sfârşitul luptelor pentru Dumnezeu, cununa durerilor, preţul sudorilor: învrednicirea de impădlia ce·

'"

ruriloo-. Nădejdea fericirii nu mai e cl1tin3tl. ,", cele nestatornke şi schimb:1toare, dei plm1ntul este locul celor schimbltoare, dar dintre cele ce se văd şi se mişc:1 in cer nu C\Jnoaştem nimic care s1 nu se mişte mereu la fel . Toate îşi urmează drumul pe Ctt intr-o ordine neÎnlrerujX1, pe liniile şi după clnduiala Jor. Vezi !I.l darul cel prea. inalt? Olci nu în cele ce se schimM le dilruieşte mhirca c:cJor vrednici, ca frica de schimbare s1 le intristeze bunele nădejdi, ci, spu~nd Jmpăr.iJia cerurilor", arată neschimbarea şi nesu1-carea darului Bgăduit nldejdii noastre.

Dar rrul. incurd o nedumerire în cele spuse: intii d EI Bg:1duieşte aceeaşi r:lspI~tire şi celor ce se ~r.lcesc cu duhul pentru EI , şi celor prigoniţi pentru EI. Dar cel ce primesc aceeaşi cunună au şi lupta egală. Mai departe, pentru pune EI alle temeiuri deosebiri; , atunci când desp:>nc pc cei de b dreapta de cei de la stinga şH chorrul. pe cei din!}l in lmpăr.lţla cerurilor? and vorbeŞte acolo de milă, de dlmicie şi de iubirea fală de al lii, nu pomeneşte nimic $ir.lcia cu duhul , nici de pcntru Deşi, dllpj Înlt:lcsul cel şi acestea dou1 se deosebesc alta. Ce este comun între a fi s1rac cu fi prigonit sau intre aCC$lea şi faptele

pltimirii illbilQare: a hr.lnl pc cel rumind sau a imbr.lca pe ttl gol, a primi sub acoperişul tlIu pe drumeţ sau a mângâia dui» J)\llere pe cel bolnav şi Închis? Ce este comun, dup~ înţelesul ohişnuit, Între acestea şi $irlcia de bunăvoie sau a fi prigonit ? Acesta aUnl durerile w:line, dar flCCare dintre ceilalti doi - şi cel $irac, şi rei prigonit - arc nevoie de alin:lrilc altora. tnsă rezultatul este egal pentru ~. act la fel ii duct: la Ctt şi pe cei s:lraei cu duhul, şi pe cei prigoniti, şi pe cei milostivi. Ce vom zice, deci? Toate se ~g:'I Între ele, lucrind şi tlndnd dtre acelaşi

Iei. aci s;\r:lda e uşoar:lla strlmutare şi Iubirea de $irad nu e str1ină de dticîe.

Dar SQCO(CSC al. este b ine să tâlcuim mai întâi aceSt cuvâm şi apoi !iool cerccl;\m congl;\sul rea [consonanta) dinm:: aceste intelesuri şi intelesul lor comun.

. Fericili cei p rigoniti penU"\l d reptate.· De unde sunt goniţi şi de tiut! cine sunt prigooilÎ? Intelesul nemijlocit ne aratll stadionul manorilor (marti rilor) şi alergarea din crcdint.;\. Căci gonire~ trimite la zelul încordat al alerg:l.torolui de curse, b:I , mai mull, se ara~ şi biruinp În alergare. Cel ce alearg!l nu poate birui dcclt daci îl la~ in urma sa pc cel ce aleargă împrcu,u cu el. Fiindal., prin urmare, cel ce alearg~ spre cunu-

..... -.-

na chemlirii de sus şi cel gonit pentru (:unun" de dlT~ vrijmaşi:.tu in SfnlC: la fel, unul - pe ('CI ce:'le intrece cu el, ceJjlal! - pc cel cr-I tJl'TlU~ te, iar accştia .~.mt cei ce implinesc cursa mlittutiei in luptele fricii de Dumnezeu. Ei sunt goni{i, dar nu ajunşi; sfarŞ;ttll fericirii cinduill: lor prin n:1dejdc şi înP.I\işat in aceste cuvinte din unn1 este o cunună .. imrc~ii fericiri. aci adevilr:na fericire e$lC a fi gonll penm.l Domnul. De ce' PCn!ru c:1 prigonirea din parte;!. dulu; se face pr;cin~ li sdruirii şi Înaintării !Il bine. tnstriiJUlrca de rIu (prin acea$t~ gonite) devine prilej al :.Lllpirii d., bine. Iar bine şi mai pre~us de orice bine este: Domnul, spre eare :..leargă (în sus) cel goniI.

Fericit cu ade\"::I.r;n este, deci, cel ce se foloseşte de vrăjmaş C-.I de un ajutor in Înaintarea "prc bine. Întmcit \'i.:I.\lI omcneas<.:ă st.\ in punc· tul de deosebire dintre hine şi du, <,.'1;;:1 care cade din n~dcjde~ ce;!. bun" şi dc50ăvârşill ajunge în pr.lp:astie, dU vreme cel ce s-a dep:1rt:1l de rou şi s-a Îr\S(riirull do: .suiddurw: ŞC'! înfireŞle in dn:p{a~ şi ncstrid.CÎune. Ded gonire:l (prigonirea) martorilor (marurilor) de dtre tmmi este dureroa.'I1 simturuOl' dup~ chipul ei ~'ilzut, îf1Sj e;fârşilUl et;lor ce li se: întâmplA aceaSfa întrece orice fericire.

u.

{);tr ar fi mai bine ~ scoatem din pilde inţelesul CI.Ivintdoc. Cine nu ştie cu dt <:Sle mai a~-5o'l1Or 5l fU supus unclurilor declt.si fii iubit! Dar faptul dintli, c:are .se arati! chinuitor, ŞC'! bce multota priein::!. a fericirii chiar în vbla aceasta, precum aratil şi Scriptura despre Iosif, cart:, supus uneltirilor fratilor.sil şi alungat din 1mpreun:1_\'icţuirea cu ci, a ajuns imp;lr-.II jX'S(c unel~torli s;li prin îndşi vinzarc;,l aceasta a lor. ŞI, desigur, n·ar fi ajuns la această drcPlorie dadi pizma lor nu i-ar fi de5Chis drumul spre ~~. Dad, insă, cineva l-a r fi prezis d va fi ferle,t prin suferire;/. uneltirilor, nimc:nl nu i-ar fi d;/.t cre7-<1re, privind la inlri$tarea dipt::i aceleia, dci nu i s-ar fi p:lrut cu pUtin~ ca. dintr-un ir>CeP\lt aş;t de rău .si ia.s1 un ,sfărşit aşa de bun. Toc la fcl şi prigonirea credincioşilor de dtre tirani, legată de mulLe Jureri pentru sim\url, nu d:l celor mai trupeşti nici ° spcranţ:1 pentru tmpărălia cerurilor, Bg~duilil lor prin dureri.

Dar Domnul, Care Cl.lnoaşte sI::!.bidunt:il rllii, \"O:,Steşt:c de mai inainte care esIt: slărşitulluplci, CJ, prin nădejdea Implr.1!ici,.si În\'in8<' cu uşurin\:1 Mnl\irea tredloore a durerilor. De aceea Ştefm arunci când c împroşcat din toote p;lJ1ilc cu l'ie;re, primeşte cu hucurit: ploaia de piet~ în trup, CI pt: <) rotJ;I. pHlrută , şi rlspl~teşt~ CI.I bmc-

u,

cuvilnt:lri pe vr!jmaşii săi, rugandu-se $~ nu li se SOCQ(t:asd. p~c:ltul , fiindd auzise promisiunea lIi era încredinţat dI spernnta sa er.l în armonie cu ceea ce I se întâmpla. Căct, de vreme ce auzise ci acela cuc sufer.l prigOlln'" pentru Domnul vor ajunge în Impăr:1tia cerurilor, \-edc:I ceea ce aştepell. intrucit era prigonit. Alcrg3ind spre m!lrturisire , I se araU ca:a ce năd;ljdula, i se cbchld cerul şl slava dumnezciascl privindu-I din înrulimea mal presus de lume, adk:!. însuşi Cel mi'lnurlsit ele dIre cel ce rabdă În lu~. Iar amlarea Conduc:i'llorulul luptei vădeşte prin ghid!Uri ajutorul dai de El celui ce se luptă, ca să În

lelegem prin aceasta el Acelaşi Care rJ!'Iduleştt: luptele TI şi suSţine pe lupdtorii Sli impotriva vrIIjmaşulul.

Nu e uşor, ba, poate c cu neputintl'l .so'i prt:1\I'

iad dncv:a mal mult binele în care nu se vid dul~ile ar.!.ute in viata attasla, indl si volasci SI se desparti Br! grcutare de c:w, de ~ie, de copii, de fraJl, de J»rinţi, de prieU:ni, de Il:Xlte cele dulci ale vie1ii, cbd nu-I ajutli în~i Domnul pe cel ce il Intr.ll de bu~voie în lupta pentru bine . • lar pe care l-a hotarit mai Înainte, pe aceŞtia i-a şi chemat; şi pe care i~ chemat, pc aceŞtia i-a şi îndreptat; iar pe care i-a îndreptih, pe aceş{ia l-a şi ~rit· (Rom. B, 30).

116

Fiindcă sufletul e ameslt..'Cat prin simrorile tnlpcşti co cele dulci ale vieţii şi se desfatl prin ochi de col<XlfCl frulllOa51 li materiei şi se porneşte prin auz spre cele pUicute auzului şi, prin miros şi gmt şi pip:lit, se bocur.1 de fteeare din co::le înrudite co ele, prin sim{Ori fiind ţintuit. de rele dulci ale v~ii ca Într-un cui şi nu se poate: dcsp-Jr(i de cele de care este legat, fiiodcl CS(t'

închis în de ca într-o cooj1, asemeni unei br0aşte tcswase SlU unul melc, şi este foarte greoi în astfel de mişcări, târ!lndu-se sub toată povara vlelii. De aceea, un asemenea sufl et e uşor de prins de cei ce-l gOnc:iC amenlnl5ndu-1 cu jefuirea de bonuri SlU co păgubirea a ceva din cele năZuite în viaţa aceasta. EI se bsa prins cu uşurinţi. şi se supune şi devine prietCn celui ce-I goneşlc. Dar cind covintul cel viu, cel luaitor şi mai ascutit decit oriCe sabie cu două tJ.işuri, com zice Apostolul (d . Eur.4. IZ), ajunge înlăuntru l celui ce primeŞle cu adevir.lt credinţa şi taie pllcerilc lumeşti ca pe nişte umflături rele sau ca pe o pC)\Iar.1 legatl de .suflet, atunci, scuturlndu-şi umerii ca un alergător, intnl uşor şi sprinten în Sladionul luptelor, urm1ndu-L pe Conduclto rul luptei ca pe O dliluu în alergarea sa.

El nu mai prh·e~e la cde ce li p;1rl\sit, ci la cele ce le s;iv5rşeşte. Nu mal Întoarce ochiul spre dulceaţJ din urm,", ci aleargă spre binele re-i st~ Îroin\c. Nu !'oC mai pli'lngc de p;\gubirc:t de cele pimlmcşti , ci se veseleşte de clştigarcl. celor cereşti. De :tcce;t primeşte orice fel de dlin OI pe un mijloc şi ca pe un ajutor spre dobând/rea bucurio:i ce·J stl înalnk: fOC\lJ estc un mipoc de cur;'ll,re a In:lteriei; 5:lbia, dcsp:1r\i1OOre a alipiri; mintii de cele mau,!rlalc şi trupeşti; şi orice n:lscocire de chinuri şi dureri o prim<şc cu bucurie, ca pc un leac potrivit pentru veninul rău, pricinuit de plăcere. Precum cei cu Slomacul înd.mu şi pUn de venin som cu hol;Jrlre băutura am:lr.1 , ClI prin ea s1 dcp:lrteze pricina bolii, aşa primeşte txiulura durcriloc, can: stinge efectul du ;li plkaii, cel ce c gonit de vr.ljmaş şi aJe:ugl:;pre Dumoe7-c:u. Cine: nu suferă nu se p<xue bucur.l.

Prin p~C:1I a IntraI moortea, deci numai prin ceea ce ii este contr:ar va fi alunga1ll.. Aşadar, cel ce prigQflCS(: pe alţii pentru mărturisirea credin· Ici În DuIlll'leT.eU şi n:'lscoccsc chinurile greu de răbdat aduc doctorie ~ul1etelor prin dureri, t.i1-rmduind boala plăcerii prin prilejuri de durere, Asuel, Pavel primeşte crucea, Iacov - 5abia, Ştefan - pietrele, SflInrul peuu - r1stignirca OI capul in jos. Mai t.i1rziu s-au dezl:1nluit asupr-a rururor

>1,

lupt:ltorilor crediTl]cl <;hinunlc de mulle feluri, fiarele, pr:1p~S(iile , arderile, inghetarca in frig, spintecll~a coa.stelor, IXicurile de I,.1JÎC din jurul capului, jupuin:a pielii, smulgt:r'L'3 unghiilor, desfaccrea pi<;il)arclor IfUpu!ul din aml~le p:lf\i, Înfomo:laJC<l - toate acestea şi :.Lltele ca acestea le prilTldC siinpi OI bucurie, ca mijloace cur:1ptoare de p:lcatc, ca sl nu mai rnm!l.nl nici o urmA de plkerc înuplritJ în o. i'cntru ci sim{in:a accast:.l dure~ şi ~ Şterge toate Î1Ui~ririIe pl:1cerii.

.Ferlcil1 - aş.awr - cel prigoniti din pricina Mea," A<'c25ta 5-2 spus însiI aşa, ca llOi sl primim şi cel:l.lalt inlcJes, Cl1i Şi cum săru'h:l\ii i s-ar da cuvintul şi acea5la ar zice: .ferici!i <;ei care, din pricina mea, se eUbcrem de boală, c:1ci instrăinarea de cele sup:'lr:ltoare ~rujeŞte moŞtenirea me'.l celor care erau bolnavi ', S:l intelegem at't':st cuvint ca şi cum Îns:1şi Viala ne-ar fi f~g~duit aceast:l fericire: . Fericili sunt cei prigoni!i de mowte pentru Mine', Sau ca şi cum lumina ar fl zis: , ferici!i sum cei prigoniti de întuneric pentru Mine", La fel şi dreptato, sf'm!enia, t\C$U'idiciunea, bun:ltatea şi 101: ce se cu8et~ şi se numeşte bun. Sili socOO"ŞlÎ cilnsuşi Domnul a ...... 01'3

iti spune: . Fericit cel alungat de tOl ce se opune aceMor bun~tăti, de strlciciune, de intuneric, de p:icat, de nedrept:lle, de lăcomie , de !Oale o:le

'"

ce se deosebesc de ('UvlnteJc, de lucrurile, de g~ndurile d reptil[ii. A ajunge În arara relelor îrn;eanmll. a se aşeza înliluntrul a:lor bune', .CeI ce face plcatul - zice Domnul _ este rob p~cat. ului" a,.. 8, 34). Deci ('el ce s-a ~f1il de ~c.l.tul c:lruia slulea a c-lştig:lt starea de cinste il

liben:lpj. Iar dlipol cel mai înalt al libert1i[ii este Slă~nirea de sine.

Demnitatea lmplrlliei nu are deasupra ei nid o sUplnire mai ÎIlall1, ci ii esle proprie st:1-pinirea de sine şi neat~rnarea. Deci, daci cel striiin de p:iCilt e Sl:ilpin ~ sine, iar lmp1r;'itia este de sine st:Ipinitoare şi ncst1~ni~ de nimic, Înseamnl d. esle fericit cel gonit de riu , intrucit gonirea din pa~ clului îi aduce CÎ05IelI impă

riJ.!ca.scl. Să nu ne intr[sUm, fralilor, cind sunICm alungaţi din bunurile pibldrvcşti 1 ClIci cel ce se strimutl din acestea se aşazii În lmpM5\ia cerurilor. Pi1mlintul şi cerul sunt cele dout stihii in Cilre este împlrţiu ndirea, ca loc de 'ic1uire a creaturilor rationale. Ucaşul celce ce au primit vialil în trup eş.Ie pămlintul , iar al celor f:lri trupuri, cerul. Cum viala noastr.1 trebuie numaÎde,il s;I se petreacă undeva , dacii nu sunte m gonili de pe p1mânl, rimanem, firi 'ndolaI1, pc p~rnânt , !ar dacă TI p1risim, ne vom SUimu. la la cer.

".

Vai unde te condure fericirea, pricinuindu-p un bine aŞ:! de m:tn: printr-o p~re!nlcl întrista· re ? Areast3 cul105dnd-o şi Apo6lOIul , zice; .Ori· 00 mustrMe, la început, nu parc ci , de bucurie, ci de înuiSl:are, du mai pe urr.u d!. rekx-iocer<::ali cu ea !'O;"ta paşnid a drept1lii· ( Evr. 12, I t).

f\o:lrea fructelo r aşteptate este acum Întristarea . S;\ primim, deci, de dr.agul fruduluÎ. şi floarea. S:l fim gonili, CI sii alel'l!âm, iar alergând, sii nu alerg:;l.m in u<br, ci s:l ne foe alergarea spre cununa , hem:lrU noastre de sus . • S:l alerg:lm aŞa, (2 5-0 lu:lm" (ef. I Cor. 9, 24). Qo câştiglm? Care este r.I.splătirea ? Care este cunullll ? Eu s0-

cotesC c:l oricare dintre cele dorite nu este nimi<: şi nimeni alldne\';l. <ledl Domnul insuşi. El este Condudltorul1uplei şi cunUIlll celor ce biruiesc. El C5te QoI ce imparte so.,ul şi El eSle so.,ul cel bun. El este patte:I tr .. oo.u şi EI porunceşte s.'i ti se dea panea cea bun:l. El este QoI ce îmbog:l\CŞIe şi El eSle bog:\lia, Qol re1i arat1 C()(I'I(Xlra şi Cel ce li Se: fa' e comoor.l, Cel re -li treleşle dorirea mirgiritarolui c::elui bun şi Cel ce Se: ca ţie, celui re negustoreşti bine, (2 m:lrgăritar eump:lr.tL

Pentru a-L dlşiiga, d schimb~m. ca la targ, cele re avem pentru rele re nu le: avem. S;\ nu ne lntrist~m, deci, ci suntem prigoni1i, ci mai degrabă s.'i ne veselim d prin alungan:a de la

cele de p~ ale pămânrului alcrg!m spre binele C'e'c:sc. dup.1 C\wintele Aceluia Caro: a făg:liduil f('ricire~ celor ce :;unt prigonili pentru El . aci ~ lor elite fmp.'lr.1f.i;1. ccruri]~ din harul Domnului nostru Iisus Hristos. ci a Lui este slaVll şi fmp;l_ l"JIl.a in vecii vecilor. Amin.

srgHTUL , RJ<iORI5 ~E H~SS~

(scbqă blograftcd)

•

•

• I n li dou:I jumJlate li scoo/ului aIlV.1ea, ;n Capa

docia - vestitJ pmuu COf\Iwa mor.Il~ li Iocuitotilor $li - se ridicl trei vînuoşi b;l.rb:aţi, care $Uni primre cei truli de frunle În Bisericl, supranumili " .cei \~ ClIJXldocieni": Va$iie, Epl!cop al Cc:z;l.r~l, zis şi cel Mare; f!':ltde xeStula, GrigOlie de NyS$ll, şi bunul prieten aJ lui V;tlI!!e, Grigorie de Nazianz, numit şi Teologul, Potrivit u~nlelor lor, cei uei eapadodeni au mai rOSI numiti: Griaone de Nyssa - blrblll .al cugetm", Gri80rie de Naziam - blrIJg,\ ..aJ cuv1nrului" şi v..sile cel />bre - b5lba1 ..al faplei". ~ cugetarea spK\IlatÎ\':I era ClIIitarr2 principal~ li celui dintii, eloc:venta era li celui de-aI doilea şi aqIunca pr.Ktid li celui de-ai ~iJea .

Grigorie, fra!O~ie ma; mic al lui Va,i1". se uigea dintr-o familie litdluclt1, bog;uj şi mult veStil~ prin Slnlrn<Jllii.di din Pomul Capadocicl.

Bunica ... dupl Ud era renumil:l Sfinta M:>erino _ O disripolJ. fen-etd li SBlIIuiui G.igOi"ie Taumatur· gul _ a.t\", in 'teme,. pe. Joecllţiilc. din timpullul Ma· ximi~n II , li tflebuilsi se adI~ ani indelunga!i, împreuld cu 80ţUl du. in pldurile Pomului, fi ~, ~a malliniu - prin edktul imp!rilCo!O(: din 311-, : .. ;ea s;1-şi pianH chiar si av=, Din ~oria Sfintei Macrina au rCl:\Iltal nul multi fii.

Unul dintr ... aceştia, $1 anume Vasile - care I:r~ cunoscut şi muh Vl:nel'llt in (():Iti ţlIIlI, nu numai ca

"",,OI'" ~ bun adrninhlflllor, dar mai ale$ penuu fna .:k DuIl1Ol'7eU şi vinulea sa - .se ds;Ilori, 5ulklul ni. mis lui de cl~ LlurItCl('zeu spre 3-; fi tcmr.l.şi de .. !:I. I! fiind o plo:W. fecioar:l numiri Emllia, ~ .. re :le d.m:ori nu at1t din înclinare ~ ds;I.lorle, ciI pentru a-şi g;4l un pro!e<:tor al vietii ~i ono;1re;~.

Primul fruct al ~ei cis:l.toril li rOM!JOnI ~ mal mao: li lu, Grigorie, numitJ. cu numele bunicii 5ale, M:acrina, mult 1'CSpcctar~ şi mult iubiti de Grigorie al no5lIU, pe care d o nunJe:Şle 1000eauru inv:liţjr:oa.rea $;1 şi ateU îi consaat 8Crief'e2 lui VIa,.. MQ(;ri1!d. Numele celorlalli copii nu "'" :<uni 1000te eunoecute. iru~ se pare el au fo,~t cu toţii ~ece. In bios",fla Mlicrine!, Gr:gori<: SflI.Ine desp.., EmlUa, ffiarn:l. sa, l'l1 in c.,)., din utmi momente ale vioetU el. pe când roste:I uhimele-l vOl'bo. de binecuvlnure, nUmeş!e pe eri doi <:Opil CIrc n'lIU prezenli la IIIOIInt'll sa: Maeri. na, prlm:o nlscut~, şi Peuu, ultimu l dintre copII. n1$cut dup1 11100:"10.'" SO(uJul ei, va~ile.

Inr ux el. in act."-'3Şi biognfic, l'!;,;x, d EmIlia li

avuI muh fK-'CIIZ eu oopu; el, fiind mama li patru ~ ciori şi a cinci r",e; acelL$ll .. ""rentl Conlr.ldicţie fat.i tk afirmati .. de mai sus se explid in mod foarte &lmplu, prin faplul c:l unul din cel z/''(':C copii li mUr1l de timpuriu' .

Din cele cind fete, num:d MacrirI3 e numiti, Alnd oea mai insemnal~ pentru fru mu.Jeţea şllalentelo: sale: rei patru băieIi "rau: 'hs.ile, rei ma! mare, apoi Naucr:I!iu, a c:lrui moart" tragic~ "5t,, pove"'it~ În ~Ju Ma,::n'tIC/; al trrilo:a t'5lO: Griplo: Insuşi, iar o:d

126

mal tll.n~r _ Petru, ullerlQf P:pi:lcop de So:vasta, ~i druia GriSOO" ii dedid. lucrarea s:;II mmunal~ Despre CreQroa Ilmului şi Dc~ lk:uljm.e,Oi".

Anul naŞlerli Sale nU se cunoaşte cu ~actitate; trebuio:, insi, in tOI Clzul, !;l r.., t:. (""~L",a ani dup~ cel al lui Vasile (29), deoa/l!CJe il nUrnl$e pe acesta nu nunui înv~l~lOrul, dar .1 p;\rinlele du. D an protnbil al naŞlC.'rii lui Grlgofic se ~ptI. anul 331'.

In orice eU, di" .. "C\lile principale ale fUowfie! )pC<:eŞli nu_i Ct:Iu necunoscute. c:Id prelutindcn; in KIÎC..ilo: şale indinim refo:nnl" la leII.,]e platoniciene şau arislotelice, pe care ştie:d. 10: îmn.'buinlae cu muki iscu$inl~ pemru 5perula!iile Slie cr~ino:; p"re ~ fi f1.cul chiar studii do: fl~lologlo: şi de medicină. El o P"':cinIj chiar 51 pc scn sa Macrina Cll pe o cun<»dIoaro: a filozoClei gte<qU.

Nu pare d fi avui din copilărio: îndinare dire pro:oIle; 0:1 î",uşi fXl'I"eSlCŞle c:I a umut Brl bucurie chemarea mame; .<.:Ile. care-I invitj, pe dntl el11 dq>arto: de: patrU. SI, Într-o 10000ln~ a el, in veciniltatea bi;oeridi, b. sbb1tca=l r3nduiti în :ilrnii"dÎ:iu. <:dor patruled do: muci,! din So:v:wa: dar aco4o. mÎ$C:I1 de O

\"edenle a\"ut:l.ln vis, se noe d ~ pUos CU bcrimi fahinţi r;l.toldrea, la piclo,,,,::le .sflI1lilor m:utirl. Cudnd dup:l aceasta, îl gbim in şo:,vjciul bisericII, o. anag~ sIuP:I pe care în rurlnd o sctlknb:i cu 0::11 de ro:fQI".

Nu se cunoa$te daci, O dati CU aceasd schimIn..., a sentimentelor, are loc -!oi ds;\toria lui cu TeQsebia. cu a~ mai mult cu cilt unii ,.... ir"ldolu.: de Qi$

!Cf\{a ~ceSlei C"<W!urii. deşi C\lnedrepf:l!O:: cici Sfllnrul

127

GTigoiie de Nazlllnz, in cuvtmaR.'2 funebr:l ro:!Iid la m(~"t? marelui Vasile , a"lI.I fo;ane dar do so,olll] G~ ,de Nyssa ~ singurul dinue r/llli ~ y.) clĂIOfiI.; $0101. Sflnrul Grigoric de Nuianz in F.n!flQl XXX. "" s" r'" ' ~. ţi , n oe pe """'nlul C. igooit: de N)"ssa ptmru ~ T~i. <k!s:p!>e C'~n: ,"Ofbeşte CI despre o femt~ f.,..rte .Jc:82ti de sotul ei. Dar moarte<t prea 8.r:lbn,ici a 5OI1e' sale, indemnurile fratelUI său Vasile ŞI ~' ala ~r;l.rile upre ale pcic1enului siu Gri-80'11: de Nazaanz - are il saia: .se \'ede ci dem0-nul ,ambitici le duce pe drumul grc:şiI f3r:1 c:;J tu ş;I vezI ,el .. voieşti 5.~ foi numh m;t; culi~ ..,tor dedl ~,n _ il impmg :Il devln~ OflUOf creştin şi adm]nlSlr.lIO< şpecul:uiv al dogmclor bl5ericqti.

•ori<~n ~ul 371-cu putin Îrulmlc de ~rea lui Grigoo K de Nazi:mz OI FpîlCOp de S:.o.sirm _ a fo5t con· $Xr.I1, contra voinIci uJe, ca Epişcop de Nyssa de

,dUC: ("ude $l.u Vuile, ote, cu Un an nu; Înainte " ...... numll F.pi.'iCOp de Cezareet. •

~ 1:,111 " ," 0f'2lI neÎ:lUell1JUt in Capadocia. \'ne~ "'.' Gog"""" de "'yssa' <.'11l cea:l jXiSecutiilor lm.-",ru u~ arian, Va\ens OOIItl1l ;I(!e~lilor la Simbolul [de cr:&n\~J mcttan. In Capadocia, incerdriJe partidei Imp~rilc$li au f<»t ZlIdirnidte de atitudinea Slinrulw VastIe. Guvrrmttorul din Pont, Demostene ~ ~ al poIKicii~ ~ , In afacerile bisericeşti. N~it c:J SBntul G= nos!"" care era un zelos ap:lF.itor ~I Onodoxiei şi un mfoc:u duJl'lWl al Cfe2iei arie""" stitea impon;va lui D::rno6K-ne, <:ee3 ce ii atragoe din panea 2a:$t\JÎiI

".

aspre perseculil , mergind p1nJ la a i se pune pe şeamJ acuza\ii grave, precum cea potrivit direia alegerea lui ca Episcop al Ny55ei ar fi necanonid sau el ar fi dlcat bunurik BisericiI. In virtutea a~ tor 1CUlA::, Sfintul Grigoric de Nyssa "" fi tnternnÎ\lll, spre I fi ju<icoIt de o adunwe de q>i5c<>pI arieni, urmJnd si fie su rghiunit in Anei,a, insi i2b\1leşle si $Cap<:: pe drum de cerbida pnei care-I rond"""a şi ..., retrage in slnguriwe.

Silnrul Vasile IrocearcJ si ju5lif"", acc;ast1 fug;l în faţa lui DernosIe1>e:, ofmnd\l-se si de3 SO<XlIealJ de averea Bisericii; Tn acelaşi timp, TI aminteşte el, dad la alegerea lui Grlgode vOf fi fOSI inclkate canoanele, vina penuu aeeast2 nu trebuie si adi in sea ....... lui, ci a adun1rii epi'Iropi\OI" care l-au ales.

Dar 8U'TfNtoNI nu se rnultu~cu .k ••• ••• şi, in anul urml1or, 375, oo",:oad un sinod la Nyssa. in ~ Grljpie este depOls. În Iocu..\ fUnd lIŞC2aI un arian.

AStfel a rO$! Grigor!e _ Clll1:, În tlmpul ae~ta, pierdU5C şi pe mama sa EmUli <U73) - îndcpilrtll

de la e:pisc<>Pie. Prietenul slu Grigofie de Nuiaru:, insi, drul3 'ii

m~nurisea nevoia 51, de c::m: era purtat ca un lemn pe apJ. eroi in timpul :acesla În suâns1legiruri cu el şi D m!ngiia in mlhnim1lul-~ de.,suc«'s.eJe. arienilc. _ uigur:lndu-I ci .suJ]udmI ao:stcn !le va sBrşi <;trlnd. ci luw...rea de acum ese ultima lor pilpii,e ,1 ci in curind V2 învinge adev:lorul. AeeiLSll profetie IC împlini o <.bt:Io cu moanea lui VaknŞ in lupta cu P, in 378; SU('CdONI slu,~,

,,., .-... -.. -

ridKiCOnda~~:"~':'~'"~' :'~~~~::~~:~;:::t aSlfel Grigorie se primit cu mul!:l bucurie de popor; C3le IX"Upa5e locul Sfanrului Grigorie fu i

în 379, o dureroasă ş.i îndoită pierdere iar:1ş.i: mo1rte~ m.telui ş;l.u v.>silc.şi a bita M~crina. La moartea a.lui dintlU S-a bă la Cez:areea, CI să il' parte la ÎnmormJ.nl:I.re

ţin~ o Cllv<intare funcbrl. în :~~~:' :;'~:~~:~:: parte la un 5inod tinUl in Antiohia pileii creştine; in dntm spre c;ISă, o vizJtea:cl S;l iubi!:l, care ~"Ollducea o mJ.ruiSlire din Pont Clre nu O mai v;izuse ~,,;,;

anul 380 ~ fOSl Epi5<:op de Seva"", -, tucr:l.ri llexaimeron şi despre Crcorea omului, pe din unn~ privind..., mai mult ca o continuare ~i pletare a = ~ scrise..., fratele

!n anul 381, inso{it de me'8'" la Conswu:inopoI, menic. SJnooul ~ fOCit OOIWoc-.. t Teodo:.ie, in scopul înU.ru~rii d. la eare a cărei consoUdare, Grigorie-de .Ny.."a " avut un mI atât de întit a fO!l numit J';lrinte1e Piirintilor'" .

""

lOt ~tunci a avut loc acea prcle8"re - ÎII dou<i5preze.,'C cllţi - impotriva lui Eunomie (de C)"ZkJ.. ţinutil. înaintea lui GrigOJK- de Nazlanz şi Ieronim, şi pe Cllre () pomeneşte ~a.sta din unnă [in De viris /IIusIriM. Cu,,;i.nt:>rea ţinuta de ci cu ocazia >lintai; lui Grigorie de Nazianz ca Rpi.o;cop al Constantinopolului S-a pierdut. !nsl cuvânt~rca funebri tin':'lil. Ia inmormântarea lui Mcletie, Episcop de Antiohia, mort în timpul sino;xlului, .... a p-.1stral,

Rolul insemnat pe care l-a jucal Sl'3.ntul Grigurie de Nyssa in Sinod.:.1 II ccumenic este scos in evidenţă şi de faJXUI cii Sfântul Sinud [-a deSlimn a. un punct central al un;t:l.[i; bisericeŞli în dioceza Pontului; Jar imp:l .... tul Teo<.Ios;c, după cum el jnsuşi aWturiseşte în '-'"Pistola s.:I. dtre Flavian, impre..ional de sftn\Cnla ~i calrultilc sale superioare, îi confeci, intr..., elloddicl special:l., potrivit expresiei Sfinţilor Părinţi ai Sinodului, nu"""le de ,stâlp al Ortodoxiei", Socrate n nurr>eŞle _patriarh" lin Istoria btserleea.s<:a1. iar în isdiUwrilc actelor .inotlak, numele lui Grigorie <k Nys.<a':" înaintC;l. numdor multor arhiepiscopi.

O di~linqie deoscbit1 ~i " proo:l. pentru m~rea încredere de eare se bucura in fala lumii este şi ~ce:u;ta: Sill(Xlul ecumenic din 381 ]_a ÎII.ilrcinat s;l înlreprindil. () dUtorie În Arabia şi Palestina, unde se lviser.l mai multe lulbuciri În Biserici, mai ales in urma agiUtici apolina~iIOJ. Se pare d în an.:.] tIt

miitor a încieplinit acc;w:l. Însarcinare; ceea ce a f:l.eut det.1iv nU ne este, ins:!., rebut, Numai at;l( reiese din rrclrturisirilc lui proprii: d a fileu! trisl.~ experiente, clei, cu dt dorea mai mult .'Il se duclla Sfltl-

'"

tde locuri ale Milos!:ivirll şi cu cit vi1.ila cu mai multI pioşen ie morm~ntul lui Hri51os, CU atât se simtea mai nemullUmit de asocierile crMincioşilor împ:>triva vredniculoi <.le cinSle şi venef21ul ... i Chirilallernsili. mului. In d ... rer"'a sa fat:). <k aceste împrejm,'lri pe am: nu putea si le schimbe, ~ pUngea: .In timp c", _ zI«: d _ un"",,!'!lul Întreg .s--<l unit in adevll.rata ",re· dinţă a Tnnil.11il , sont la I"'Nsalim oameni CJre aratI oont'" f"'lilor lor O uri pe ca re ei nu m:buie Să O

l ibi <.Ieclt oontra dnnonilor, contra pic4lul ... i şi <X){l'

t'" inamicilor deda"'li ai Mlntuitoruloi". Aceast.1 cllătolie i-a dat şi oeazla de a compune

renomita sa scriere F.p/slOld către cet care $I! duc la /t!t"USdlim. In aa::;ostl sc. isrnore, el arat~ folosul mare al clUtoriilor, p""-"m şi pclicol.ul moriIleg:H de acestea _ ma; ale.' pentru femei - no nomai din cauza primejdiilor celor mari I.a ""re se expon cei ce d.l~· torc"", dar şi din caU~ nelegiuirilor şi :il imora!itl1i· lor pctn=He la Ierusalim; şi, de :il""""", el oon",hkle ci "o mai folositor sf se înalte cineva cu soflctulla Hris.tos decit "" cll:ltorea.că în Palet\tina.

In anul urmitor, 383, merge iar1ş; la Sinodol de la Constantinopol. unde a linut o Cu~nlOrc asupm dum,,,,zeirll Hulul şi a SjiJmuiul Duh. In timpul şederii sale în ""pitili, a <:unoscut-o pe renumita O!impia, dreia, dlpl dorinta ei, ;..-~ dedic:u Omilille '" , Cân· ta rea Ciln/ărik)r".

In 385, el este cel care rosteşte. la Constantinopol, cuvintarile funelm: prilejoite de înmonnantarea prin~;pesei PolcherU şi a imp:l:dtesei F1accil!a, SOlia impăMului T~ie.

De a ici înainte, no mai ai!;t1 nici o dal~ certl asupra vieli; 1 ... ; Grigorie; din propriile sale ~ sirl nu mai reie5e decit ci s-a ~t cu Hebdio:, Arhiepiscopol Cezareei ~i 5uITesorui f"'teloi do Vasile, p"ntru că acesta provoca nein1elegeri între pieoţI, probotbil din invidie. In z:.odar a dut:ill. Grigorie fmŢ' Clrea; chiar încerclrile de mijlocire ale episcopllof vecini au dnw flIr.l sucres.

Pe or~ îl gă.';im, în 394, la Sinodul do: la Con5-bntinopol, linut sub preşedinlia 101 Nrctarir, unde !!Unt aduse în discutie ncin!elegerile ep~ arabi; în acda.şi timp, ale loc serbarea sfimirii bisericii SflflIHor Apostoli, pc care p.dCC'tul împ;'hitesc Rofin\lS o zidise în or.lŞU1 Calcedon şi la care, pc cit ~ pare, Grigorie a Unot covânl~rea 5okmrul.

Nu mult timp du~ aceash , aces: v:oloroIl ~ vrednic P~rinte trece la ",ele Minte'. iar"" prinos de venerai;", Sfănta noastd Biserici il subc=11a 10 ianuarie.

Note

1. Rupp corulderi ci e:xpresJo. ... 1 zecek." n ... trebuI<: luati ca o certirudine şi de .Ctt. 5oC'OIe.şt~ el numai ""'-"' copil; att:W:I e , însl, nunul o ~ neînremei<lti.

2. In prim:l din ... . lie oaieri, !Om «, p. 123, Sfinrul Gri~ tntcaza, inu-un mod dc<>"eb;!, cbeotiuni foane importante, pre<:U<D cr.-:un llUl1Il, • omul.u, natura ,1 ori· ginea .rut\rtului, înm.ca şi În!ocmJre:a CO<pUlui omenesc; nui invaI;I d ...,tlerul e lIpirit, d e>Ie egal ~ în orice parte a corpului. Respinge opini.:l lui Origen despre e:xis--

lenta JUt\eruIui uwnte ..., corp (~"lialism\jO,

llI:S!inlnd ci ...tIdu1 ~., (n:':ll in aceb,; nlOi'''''. CU cor"'" ~ .. """ de a doua ~it.t, 1Oo:n~. P. 6l, SIlrIwI Grig<lrie nu f~cc o t:X])!Jne.e pe b.<g a ceet ce a Delll Durnne:IIe\Iln celo: P5e:ale, d doar..ooc.: con'Ill~"''' tnlJt",t ~ """"'" celoc """ Krise de r ... teIe .au Vuilc \Q Hu.<6'.H,...

~. ACe<t..u: p .. ;bobiliuole ... bazead pe bplUl 01 'hştIo: ş.a nuall in mod siaU' dupJ .nflilui anului 3251, la. Sf~nl\jl Grigoric de: N~ua. caft: eSie mal mic <ledt S/loIul Vll.ILe şi mai mic ,1 dcd.t N.ucraţiu, nu .., pute. naşte lnalna.e do: anul 331.

-4.. $OnlUl GfitIorie de Nazianz, l!pfSIIOkI XXXV11. S. I'l ' ';il' Pop:Md, &ootW !'",Jc:a ;ti; pp.<i69~ (?O

6, a . Dr. 1. Alws. tp<l'rok:ogfod, $Omul Grigoric de Nyou moaro: in 395, <;lIPRlNS

0mI1b in'" .FerlCtţI cel saraci CU dubul, ai a lor este lm-

ptirdţw cerurilor.· ...... , ......... "0 O" " . .. ........ . ...... . .. .5

OmUla a doua . Fericlţi cei bUlnn , cd aCeM. oor mOfuml

ptimlJntul.· .. ". , .... ... .. ' '"' ,. ", ........ ", ........... , ... ", ... 21

0mI1b ....... • Feric/ţi cet ce pllJns. cd a<:eia .se vor

""'",gdiD. • .............. _ ...... _ ...... _ ............. _ .......... .33

Qmilla a patra

. Fericlţl cei ufoimanzesc # insetoşeaz4 de dreptate, ai aceitJ se uor salum. · ................ , 47

()mllla a cincea

,.FericiţI cel mikg;vj, c:d aceia se wrmiJut" .... 65

Omlllaa~

.Fertclţi cei curaţf cu Inima, ctl aceid vor

vedru ~ Dumnezeu . .................................... .81

Omilla a şaptea

.FeriCiti/ăcă/orii de pace, cd aceia fiii lui Dunmezeu se VQI'" chema.· .............................. 95

Qmllla a opta .Fericlţl cet priglml# pentrl. dreptate, că a for

este Jmpdrrllia ururller.· ...................... .. ...... 111

Sf. Grigorltr de NysstJ (scb/ţd bIograflai) ........ .... ....... ........... " . .l2S

ReduclCm Gltbrlda Qubuc

Teb .. ", 1<v~r:

LIIun:ntiu 1Jcdo~

-~OI1tORM PUS"EI

1 . ln1'#"rurlJeSf~ Yaran""'", dtre.onMIJ

(l99-t)

2. Cuv. Pmie AlIhIorirul. P ,le AII.I ... (19')5)

) . y~ Fei ldf.ulull'2IoOIDk 09')5)

4. J CIwfoJI Nrlnţl ~pU!nJ, Aorn ' oan Col_. A ......

~.A ...... ZOl!li_ ( l9')5)

S. MMJtrIcuI. AdIUJM"C tk awInI", tOJotdtOM'e penln<

nudd (lm)

6. SI. S,n.ol1 Nct>ITeâog. ca." .... du!t: _+1 (I\19s.)

7. "alcul Ln.d "'(el .... (19')5)

S. Si. ffn=SIrul. Cuvinte dtre mon''' ' (1996)

, . Sf. IJliottie ~ninoo". RkUrl".' 'kuf .,...

''''6' lO.SI. lgno.tie~. CUdnt<k6~.' .. 'd_ l ui lh ... (1996)

11. 0>4-" 1 .. __ ' ''&1'1,'" udjO (1996)

12. SI. Pmie Vdk!lu:wskl, CrlnJJ porlnU. PIqJInJ lIJoaJke

09'}6)

1). SI. SimtO<l Noul Ttdog, ŢduI ne,u il.' " - (996)

14, SI. 18Jlal.Ie Brianccanino". PUngerlle umu.owJUh

(l9'}7)

,'- UrI. loanfk b V~1aam, hftdrUe (1991)

Ui .. Nf!dJ,.ţJI d",~ llulJkilUJelj inlaill (I9'}i)

17. SI N~ SotsId, Cvlt: pt:nUV l~ ruJnţJI ( 1997)

18. SI. Teofan ZhOiiwl, Ct:are n..pduJJovnJct:..al" t:Um d le apropii /It: t:a (1997)

1'. Sl. 1o&n C; ..... de Au •• O. UU la _ul/Hare (11197)

lo. lJOi' Sonolod, Dln ri..,.. "ln.-j"~~(t9'}7)

li . SI. V..a.. ad "'-'. CIno. rao.ie Vdicib;o.'SId, ON, NicIÎklo

TheoooLs, Sf.1Ui la Inrt7Jl'ea În monahu... ( 1998)

:22. SI. Afrut p."."n\ll. lndf'lHi>h'i dubQYnla,d ( 996)

13. Ilri~odoI.IloI Pm>k""'lidi.t !Mitropolilul Dimil"i) .

JU.>boIOJ/ 1mp<JfrJn HtIlDd (t\l!llf)

:z.Io. InociIenlle al ~ ClrnfndrJ la Sl.imul " Nude 1WI (998)

:zs. ArhIm.. "-f ""'" TODdurlk >'kţIl o",,'aII"" rk cbş;re (1998)

:z6. 1Iit: A. BoolganltiJ, Tu, ~ ftrl 'o pr: I'r"k du

( 999)

17. M:oia C;abrie~ Vlzlnluc. ChIpuri de ftmd·mUIJI'

dUo e~ pt:n«uIIilor U9\l9)

18. C .. rlUOJuI '.,.n .. ci ,s.riln. Din arlIln " .. ,..,uI AJ)I'Itu Om} 29, Arhlm. MI .... Oobreu, " .n"'ri lEDp<Jlnn lui AlJIJ.. hrisf. 'Moria *'t:rlind a pustnkulul dela BrWJJ.,.,,,1

(1999)

30. ~ul dt:d~t'pInl 'ti n",nah/sED. l'1orllt:gJu

duhovniceK alcllun de 19n.>IJ<! MO<I<>huJ Un eu ... de Ip;ori(ie)

:n . SI. Go-,Oga .... de Nyssa. B OEDHU la Fcridrl (1999)

31. se. va.<& cel MoIn:. Deapt'e lJofu (1999)

In oolecc ia COMORILE PUSTIEI

vor "părea in curând:

1. Juw:naJic tonaş.na. 5tueţul ~ tit: 1 .. fArtJJa

Il rui:w:a ...... pabJ_

1. ON. Nim<~m AghicriI:\Il, 1'.:0,""""" .. ·ar of

] . Ikric' .k ..... CSntI't:dtled.;; .... ahliD

- . . '_ .. . ~

I ::.!f)'l!CJ\ M .. !..:: . .iii ------ - .-, JvEtI;ENiA r ~!'! r • --, A .... ·ft.JI - !;,,: .k","".'

•

I

i III"-fj f"""""'~" ,.. ... ~/"'". ty",,,JII,,,,_<efi.

I}II~" 1"'111""1"'1"''' ,,,,,.,i 1" ,m't'mfÎ"" /,,,. I>lIcIIII/II",-;.:. ,ti" /"ml"" IIp''''1/11I1 ,'d,'

_ OI}' omlllll" h 'Iici>i - "/,, :;'{""'"/III G";~". li" ti" _\)-,-'" ţf,.,,'d,' V,j"wllll l .... II" ed

.11" ... ·) - n'" """ I"'P"'-'111"" ".\·eg'·:'; 1"" "'/sticd " r,·dr/dl,,,. "1 '",,~I''''lce (.11,,, .. 1 5,

3· / 1). _U,,,·,,/<, 't'olo~ ~I 1""" ,,1 ""<lCII'"/ ",

II'·'"" ,"d,'"" n1't' I/U cllulul tie 'III ,il,;III' .. ti flecti,-.'I« ,Ii,,'re cd .. """,; I 'erlcl,-' fa,.. """"',, d" 11..11 • • " c"dl',,1 1',..,d'<"I1 dt' pe "", .. le (1/111",,,1<- d",,,i ,"'1/' ,,.,,t,,t.' ," "', loc. ce" d,'" """" - 'F""/d/I I'''i/fi "01 cir",1 ,ti 'W· 'j{',h-r .<1 "fi, 'OI' P"/.:.''''' ~i .-",. zi.., .. Inl

C/ll ';11'"/ r,j" r",poII -I,'" "'Xl.lni. m'",",,' d' .. priei .. " .U,," --fitI/{' """" o pr .. elzmv " ""1,,1 d" ." opl .. : "'Fe .. "'I/1 ,",'1 P'"'I:"I/I/I P""'I'" ' /O',·/,llIle .. .'). L',\·"}:e:". tie u tit''' ,''''

Miri p"upmz/",,' "'0'''1:'''''. St' cOII./II11I" i"'I~'''' 11/1<- I,.,um de ",,,,.,,/ti şi ""1"01",1,,. gle ",ISllr,~ l"m'""m/ltll'", 1'",:/"cerilluis. ti<·"" ",,,"1,,/, le""",,,'/'" $I""", ... il<, ""1"'" Uit' .. ", '}<,/I/ c.-qti"t' .

Ţ" .,·I ,,1 "-,1,, {"sotiI ,It, II "ti/,i "S.-I,I/ti

b{og""flcti ' - I"i.-il(Jfll~' / .. ""Im' $1 fii "PllC" .m (,'e",'''' ,1., ti",· ,II P""1<lIcii rfis<irit ... u .. ).

Date post:	21-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	cosmin-abel-cega
View:	177 times
Download:	17 times

Sf Grigorie de Nyssa - Opt omilii la Fericiri [1999].pdf

Documents