Home >Documents >Sextil Puscariu - Brasovul

Sextil Puscariu - Brasovul

Date post:14-Dec-2015
Category:
View:213 times
Download:22 times
Share this document with a friend
Description:
Brasovul in sec. XIX-XX
Transcript:
  • 2

    Sextil Pucariu

    BB rr aa oo vv uu ll

    Cuprins

    Cuvnt nainte 4 Note biografice 7 Partea I. Cum nu nc i nu mai era Braovul copilriei mele

    9 Pe urmele trecutului 41 Ziduri, anuri, bastioane, turnuri si pori 98 Biserici si stiluri 121 Cei ce au scris despre Braov 187

    Partea a II-a. Cum era Braovul prin anii 1885-1895 195 Caleidoscop braovean 195 Cetatea 217 Scheii 234 Braovechiul. Blumna. Straja 255 Brul n jurul Cetii 270 Negustori i meseriai 296 Stomacul i gtlejul Braovului 324 Moda 350 Medicul de cas 360 Casina 376 Gazeta Transilvaniei 393 Procesul Memorandumului - Filoromnii - O fotografie bucluca

    403 Muzica 413 Teatrul - Agata Brsescu 428 Lectura unui braovean 439

  • 3

    coala: Pe norme i n Gimnaziul Inferior i Superior

    473 Profesorii i studenii petrec 515

  • 4

    Cuvnt nainte

    "Memoriile" snt crile anilor muli.

    Anii i tim: 71; biografie: 4 ianuarie 1877 - 5 mai 1948. Anul nasterii a rmas n istorie. Va rmne si omul, prin tot ce a publicat si a scris. Fiindc nu tot ce a scris a cunoscut tiparul. De pild, cartea aceasta despre orasul copilriei lui; de fapt a orasului si a tinutului ntreg si chiar mult mai mult dect att. De nu i-am sti geneza, am trece sub titlu Monografie. Dar una construit altfel. Timp prins n vreme, peste vremuri. Istorie, fireste, dar numai ct poate fi cuprins din ceea ce a rmas n tine, n zilele anilor; ai ti, ai altora. Cartea venit fr chemri, fr fise. Materialul era adunat; deci fr arhive, fr biblioteci.

    Corespondentul "amintirilor" n teatru se numeste "Actul al 5-lea". E ultimul. Ceva ce se petrece nainte de lsarea definitiv a cortinei. Pe urm nu se mai ntmpl nimic, pentru tine, cel ce-ai ostenit, fiindc altfel miscarea continu. Un final, oricum. Dar unul de arhitectur sau art, deci o realizare. Pentru calitate s-au ngrijit deceniile, schimbnd sitele din dese n mai dese. Ce-a rmas - inim si minte - e pulbere de aur. Impurittile apartineau pmntului; i-au fost lsate lui. Scrisul nu mai nregistreaz dect spiritualitate, zestre pentru cei ce vin din urm, tort ce va fi purtat, tot mai departe, de alt stafet. Memorialistica se situeaz dincolo de mrcinisul

  • 5

    patimilor, peste inevitabilul mrunt omenesc. Sextil Pucariu, marele brnean cu nume de circulatie international, se rupe de conformismul "memoriilor" de tip clasic - cronologia zile-ani - inaugurnd, la noi, prin Braovul de altdat si Clare pe dou veacuri, formula: capitol-sintez. Genul e amplificat pn la depsire. O alt conceptie si viziune a intregului. O imens fresc - de la traci pn n zilele noastre - pe care autorul o fixeaz cu certitudinea informatiilor limpezite in ape multe. De aici dispensarea de bibliografie. In desen si colorit prinde ara cu tot ce nchide n ea noiunea. Din ntmplare Brasovul; dar Brasovul nu e insul, ci parte integrant dintr-un tot organic. Suveran asupra mijloacelor de expresie, scrisul e de o senintate desvrsit. In permanent legtur cu viaa, omul de stiint apreciaz documentul dar nu i se face rob. O inteligen superioar vede dincolo de punctul n care dovezile scrise sunt mute. Poate de aceea, istoric e cel ce are capacitatea de a obtine din izvoare un maxim din ceea ce pot da si un maxim din ceea ce nu dau. Pe urm vin sintezele. Aici intervine "darul", pe care-l ai sau nu-l ai. S vezi limpede si prin neguri. Unii i zic intuiie. Cei fr, se poticnesc si-n lumin de zi. Pentru ceilalti, putini, totul se prezint ca "de la sine nleles". Si, ceea ce-i foarte important, cu posibilitatea de a face si pe altii s vad c lucrul e "de la sine nteles".

    Sfrsind lectura acestei crti cititorul va spune, ca noi: Da, acesta e Brasovul de altdat. Intentia autorului e nvesmntat n haine simple: "...nu

  • 6

    vom scrie pagini de istorie propriu-zis, ci vom face ceea ce vedem c se ntmpl cu soarele cnd, in zilele posomorte, strbate din cnd n cnd printre nori, luminnd un coltisor al peisajului. Ceea ce este n aceast parte, ne apare deodat luminat si att de deslusit, nct si restul, rmas n clar-obscur, se ghiceste."

    Asupra tonalittii ntregii lucrri tot autorul mrturiseste undeva, c a scris cartea "... fr sentimentalism si durere sufleteasc pentru cele pierdute, dar cu simpatie pentru trecut..."

    Cu simpatie si cu mndrie, am aduga noi, cu mndria celui care a avut sansa de a se afla, nc din primele decenii ale veacului nostru, printre protagonistii marilor realizri spirituale si social-politice ale neamului, printre cei care, adpndu-se din izvorul de ap vie al istoriei, au pus bazele statului unitar modern, crend premisele marilor transformri din ziIele noastre.

    IOAN COLAN

  • 7

    Sextil Pucariu

    (1877-1948; nscut la Brasov), lingvist si filolog romn. Profesor universitar la Cernuti si Cluj. Primul rector al universittii clujene. In 1919 a pus bazele Muzeului Limbii Romne, primul institut de lingvistic din Romnia, care a editat (1920-1940, 1941-1948) buletinul "Dacoromania". Membru fondator al Societatii Etnografice Romne din

    Cluj (1923).

    A initiat si coordonat coletctivul de alcatuire a Dictionarului Academiei Romne (3 volume) si Atlasul lingvistic romn (3 volume; conceput n 10 volume).

    A abordat n lucrarile sale, domenii diverse: istoria limbii, dialectologie, romanistic, fonetic, lexicologie, istorie si critica literar (Studii istro-romne, n colaborare, Istoria literaturii romne, Epoca veche, Limba Romna s.a.). Proz scurt si memorialistic (Clare pe doua veacuri, Brasovul de altdat). A fost membru al Academiei Romne.

  • 8

  • 9

    Partea I CUM NU NC I NU MAI ERA BRAOVUL COPILRIEI MELE

    ntr-o zi de iarn...

    Fulgi mari si dei, mpodobiti cu cristale albe ce se mbrtiseaz, cad peste pmntul nghetat. Ca dup o ploaie de var, aerul curtit de florile dalbe ce cad din cer, rece si proaspt, mbujoreaz obrajii copiilor care "se bulgresc".

    Acum cincizeci de ani, cnd am prsit Brasovul copilriei si adolescenei mele, aruncam rznd si eu bulgri de zpad n cursul celor patru luni ct tinea iarna brasovean. Sfintii de piatr ai Bisericei Negre au si azi, ca si atunci, scufite albe de zpad, iar pe strzile vechi din centru, unde casele joase, cu acoperisuri nalte, se ngrmdesc strivite ntre curti lungi si nguste, domneste la aceast or matinal o liniste binefctoare.

    Incetul cu ncetul, Brasovul anului 1943 se desteapt, si o via nou ncepe s pulseze pe unde odinioar erau rari trectorii. Rari, tcuti si cunoscuti unii cu altii, de nu puteai trece prin Trgul Grului fr s ntlnesti un fost coleg de scoal sau un prieten din copilrie. Acum, desi brasovenii sunt cu mult mai numerosi, cutreieri orasul n lung si lat fr s dai de fee care ti-au devenit familiare si dragi. i ntlnesti la Bucuresti sau Cluj, unde i-au aruncat valurile Romniei Mari si necesittile ei de oameni

  • 10

    pregtiti si de isprav. Aceleasi valuri au adus si au asezat aici, n orasul tcut de la poalele Tmpei, pe oaspetii de odinioar din Regat, cu vorba sonor, glgioas si cu gesturi vii care au devenit locuitorii actuali ai Brasovului.

    Pe dealurile repezi din mprejurime nu mai vezi dect rar sniuele - "cioaclele" - pline de copii veseli "rpgnd" pe la cotituri, ci acum, dimineaa, pleac spre Poian, cu sky-urile la umr, tineri fr palton si cu capul gol si fete cu prul tuns, mbrcate n flanele albe si cu pantaloni lungi, brbtesti. Ei caut soarele, aerul curat si miscarea pe care bunicii si mai ales bunicele lor nu le stiau pretui.

    Sniutele au acum un nume englezesc si sunt mai lungi, ca s ncap ct mai multi pe ele, cnd coboar zburnd pe Oabn. Farmecul la sky si la bobsleigh e acum viteza si dorinta de a bate recorduri.

    Intre ieri si astzi nu e numai o deosebire de termeni, cioacla devenind bobsleigh, ci si de conceptii si convingeri. Ca si azi, exista si mai demult un firesc sentiment de emulatie si dorinta de a iesi primul la concurs. Sportul nu exista ns ca profesie, precum nu existau, pe vremea mea, aproape deloc, nici scriitori de profesie, cci din literatur mureai de foame. Azi sportivul care face mai multi kilometri pe ceas, sau care stie ncasa cei mai puternici pumni n obraz, devine favoritul publicului, care l rasplteste cu averi. De el vorbesc gazetele n rubrici rezervate numai sportului si numele lui l fac cunoscut n patru prti ale lumii telegraful, telefonul

  • 11

    si emisiunile de radio. Imi aduc aminte c acum vreo zece ani marele profesor de istorie veche Willamowitz-Mllendorf, elegantul evocator a unei lumi bogate n fapte si oameni, la care a nvtat marele nostru Prvan, a avut nenorocul s fie dus la mormnt n dup-prnza cnd boxerul Max Schmeling disputa un record de box cu un redutabil adversar. Gazetele erau pline de amnunte despre cei doi lupttori, biografia lor o cunosteau toti cititorii, care nu gseau n gazet dect trei sau patru rnduri despre savantul care murise. Poetul e "inspirat" cnd scrie o poezie nemuritoare; sportivul trebuie s fie "n form" cnd bate un record.

    Viteza!

    Ea a devenit nu numai un ideal al sportivilor, ce ine de "ritmul" - sincopat ca al unui jazz - al vremilor noastre si e un accesoriu al vietii zilnice. Numai de la o sut n sus conteaz iuteala automobilului, iar aeroplanele duc ntr-o zi pe americani n Europa. Radio si, probabil, n curnd si energia atomic ne dau sau ne vor da iluzia c am ajuns s stpnim distantele si timpul. Zic iluzia, cci de fapt avem a face cu o mare nselciune optic. Ajungem, adevrat, mai repede la int, dar ne punem inte tot mai deprtate. Soselele si strzile largi ale oraselor sunt ticsite de automobile, care sunt mereu oprite de agenti ai circulatiei, ca s fac loc s treac altora ce vin din alt directie; pietele marilor orase sunt prea strmte pentru parcurile de masini; autostrade largi si drepte, pe care iuteala te tmpeste, leag centrele mari de comunicatie

of 531

Embed Size (px)
Recommended