SEPTEMBRIE2015

anul XXIVNr. 445

RReevviissttaa ffuunncc]]iioonneeaazz`̀ \\nn bbaazzaa HHoott`̀rrâârriiiinnrr.. 225533//PPJJ//11999911 [[ii ffaaccee ppaarrttee ddiinnAAssoocciiaa]]iiaa ppoollii]]ii[[ttiilloorr bbuuccuurree[[tteennii

„„AASSPPOOLL““.. CChheellttuuiieelliillee ddee eeddiittaarree [[ii ttiipp`̀rriirree ssuunntt

aauuttooffiinnaann]]aattee,, ffiiiinndd aaccooppeerriittee pprriinn ppuubblliicciittaattee [[ii aaccttee ddee ssppoonnssoorriizzaarree,,

ccoonnffoorrmm lleeggiilloorr \\nn vviiggooaarree..

28 pagini - 3 LEISe distribuie gratuitla Sec]iile de Poli]ie

din Capital` [i prin intermediul persoanelor juridice asociate cu redac]ia.

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU

Indira GHEORGHE

[i Dan CÂRSTOIU

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Traian TANDIN, Adrian VLAD,

Thomas CSINTA, Florin {INCA,

Constantin CONSTANTINESCU,

Costel RA{CA [i Viorel BACIU

R`spunderea pentru materialele publicate

revine autorilor. Reproducerea integral`

sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul

prealabil al redac]iei, este interzis`.

TTiippaarruull:: TTiippooggrraaffiiaa

DDrr.. TTrr.. SSeevveerriinn;;

IISSSSNN 11558844-99991100

Adresa po[tal`: str. Eforiei nr. 3-55,

sector 5, Bucure[ti.

Tel/fax: 031.425.25.87 E-mmail:

revistapolitiei@gmail.com

Sumar

11Cele mai sigure u[i

2Zona gri

Inspector sub acoperire

3Premii telefonice oferite din...penitenciar

8-9Terorismul interna]ional

14-15Cum s` ne ferim de infractori

|mpreun` contra pedepsei cu moartea

16-17

18-20

21-23

File din trecutul Poli]iei Capitalei

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:

Mihai-MMarius VOICU

Cristian-IIonu] STAN

Roberto {tefan ABABEI

Marius-EEugen {TEFAN

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

LA ZI

1POLI}IA CAPITALEI - Septembrie

Pentru eficientizarea activit`]ii de combatere a infrac]iunilor de furturi dinlocuin]e, conducerea Poli]iei Sectorului 6a luat mai multe m`suri, menite s` aduc`un plus informativ \n documentareadosarelor aflate \n cerecetare.

Astfel, \ncepând cu luna martie, judiciari[tii Sectorului 6, \mpreun` cu ceiai Sec]iei 20, au reevaluat activitateainfrac]ional` a persoanelor recidiviste,aflate \n libertate, constituindu-se un grupde suspec]i, care necesit` supraveghereinformativ` sporit`. Din acest grup f`ceaparte [i P. Lucian, 40 ani, cu antecedentepenale, cunoscut ca ho] din locuin]e.

|n urma unui volum mare de munc`informativ-operativ`, poli]i[tii au aflat c`acesta este liderul unei grup`ri de ho]i dinlocuin]e, din care mai face parte: A. Ionel,42 ani, E. Daniel, 25 ani, S. Sergiu, 57 ani,N. Daniel, 29 ani, M. Iulian, 41 ani [i B.Alexandru, 22 ani.

Gruparea avea un plan bine structurat,ac]iona numai la pont [i nu numai \nBucure[ti. Când aveau o informa]ie,supravegheau zona, unde urmau s`ac]ioneze, mai multe zile, urm`reautraseul [i orarul victimei. De asemenea,când ac]ionau, unul dintre ei urm`rea victima \ndeaproape [i \i anun]a telefonicpe complici dac` ap`reau situa]iineprev`zute.

Liderul re]elei era ac]ionar [i la o firm`care amplasa automate de preparat cafea\n baruri, restaurante sau terase, ceea ce \ioferea o plaj` mare de posibile victime,din rândul patronilor cu care intra \n contact.

|n acest mod, pe 14 mai, gruparea aspart locuin]a unei femei din sectorul 6,de unde au furat 65.000 euro, un kilogram de bijuterii [i un ceas din aurmarca Bretling. Ho]ii au ales aceast` ]int`,dup` ce, unul dintre membrii grup`rii, aaflat date importante despre ea când adorit s` \ncheie un contract de instalare aunui automat de cafea \n restaurantul/teras` pe care \l avea deschis \n sta]iuneaEforie Sud.

Dup` aceast` spargere, P. Lucian acump`rat o autoutilitar` [i 30 automatede cafea, pentru care a pl`tit cu bani cash.|n urma st`rii de fapt, poli]i[tii au intensificat monitorizarea grupului, pentruprinderea \n flagrant delict a acestora.

Pe 25 mai, \n urma unui pont, P. Lucian s-a deplasat \n municipiul Craiova,unde s-a \ntâlnit cu S. Sergiu, care l-a condus la o adres`-]int`, dintr-un blocde pe strada Petrache Poenaru. Aici, liderul grup`rii a stat 10 ore \n ma[in` [i a monitorizat zona, iar când s-a l`sat\ntunericul a vrut s` ac]ioneze, \ns` aabandonat planul pentru c` a fost observat de mai mul]i tineri care st`teau\n fa]a blocului.

|n ziua de 16 august, gruparea a primitun alt pont, \n jude]ul Constan]a - EforieSud. Verific`rile asupra loca]iei nu au fost \ncununate cu succes, deoarecepoten]iala victim` nu a p`r`sit locuin]a,ceea ce i-a f`cut s` abandoneze comitereaspargerii.

Pe 27 august, lucr`torii Sectorului 6Poli]ie au pus \n aplicare cinci mandate deperchezi]ie, emise de Judec`toriaSectorului 6, pentru adrese din Bucure[ti,jude]ele Ilfov [i Constan]a. Cu aceast`ocazie, din locuin]ele lui P. Lucian [i M.Iulian au fost ridica]i 8200 euro, un sac debancnote de 1 leu [i 5 lei (\n jur de25.000 lei) un ceas marca Bretling, instrumente de spargere ([urubelni]`, treidispozitive artizanale pentru ruperea butucului [i un dispozitiv hidraulic pentrufor]area tocurilor de u[`).

Fa]` de cei doi, Parchetul de pe lâng`Judec`toria Sectorului 6 a dispus continuarea urm`ririi penale pentrus`vâr[irea infrac]iunilor de furt calificat [icomplicitate la furt calificat.

Cercet`rile ulterioare i-au condus peoamenii legii la o cas` de amanet dinzona Gorjului, sector 6, de unde au fostrecuperate 250 grame de bijuterii din aur,provenite din furtul comis pe 14 mai.

SSoorriinn AANNGGHHEELL

Metehne vechi, infrac]iuni noi

2 Septembrie - POLI}IA CAPITALEI

Zona gri|ncepând cu luna

februarie, ofi]erii Serviciuluide Investigare aCriminalit`]ii Economice(SICE) Sector 5, cu sprijinulde specialitate al SRI, auinvestigat activitatea a treicet`]eni vietnamezi, care,\ntre 2012-2014, au introdus \n ]ar` cantit`]iimportante de marochin`rie[i bijuterii artizanale,folosind la autoritateavamal` documente comerciale false, cu pre]urisubevaluate.

M`rfurile au fost apoi distribuite prin intermediul adou` hipermarket-uri dinBucure[ti, la pre]uri de peste30 ori mai mari decât valoarea de achizi]ie. Pentrua se sustrage de la plataimpozitului pe profit [i aTVA, cei trei b`rba]i au\nfiin]at mai multe firme -fantom`, care aveau caadministratori persoane decondi]ie modest`, f`r`studii.

Astfel, \n contabilitateasociet`]ii importatoare aufost \nregistrate facturi fictivede aproximativ cinci milioane

lei, statul fiind prejudiciat cudou` milioane lei.

Pe 3 septembrie, au fostefectuate [apte perchezi]ii ladomiciliile suspec]ilor [i aasocia]ilor acestora, de undeau fost ridicate documente,calculatoare [i laptopuri,precum [i 36.000 lei, 1000euro [i 500 dolari. Deasemenea, au fostindisponibilizate m`rfuri \nvaloare de aproape dou` milioane lei, pentru caresuspec]ii nu au avut documente de provenien]`.

Prejudiciul adus bugetuluide stat a fost recuperat prinaplicarea m`surii asiguratoriipe 1,4 milioane lei (banidatora]i suspec]ilor de unsupermarket) [i pesechestrele asupra unuiimobil [i asupra unei p`r]i afondului de marf`.

Autocare cu probleme

|n noaptea de 26 august,poli]i[tii SICE Sector 5, cusprijinul Sec]iei 19, au organizat o ac]iune de

combatere a comer]ului ilicitcu metale pre]ioase, ]ig`ri [iproduse contraf`cute, prinintermediul firmelor detransport interna]ional a persoanelor.

Cu aceast` ocazie, a fostverificat un autocar ce efectua o curs` Istanbul-Bucure[ti, fiindidentificate mai multem`rfuri introduse ilegal: 1,5kilograme de argint, 300grame aur, 230 parfumuripurtând m`rci consacrate,dar prezentând caracteristicile unor produsecontraf`cute, 8100 ]igarete f`r` timbru de marcaj.

M`rfurile, \n valoare de83.000 lei, au fost indisponibilizate, cercet`rilefiind continuate pentruinfrac]iuni de punere \n circula]ie f`r` drept, a unuiprodus purtând o marc`identic` sau similar` cu omarc` \nregistrat`.

O ac]iune asem`n`toare afost organizat` [i de ofi]eriiSICE Sector 4, care, \ndiminea]a de 27 august, auverificat un autocar de transport interna]ional persoane, fiind identificate13.000 ]igarete, f`r` banderol` de marcare autohton`, [i 65 perechiadida[i, ce purtau m`rcileunor produc`tori consacra]i.M`rfurile au fost indisponibilizate, iar pentrudou` persoane, care audeclarat c` m`rfurile leapar]in, s-a \nceputurm`rirea penal`.

SSoorriinn AANNGGHHEELL

LA ZI

Credit foto: Corbis.com

3POLI}IA CAPITALEI - Septembrie

LA ZI

Poli]i[tii Sec]iei 19 au documentat, \nperioada 2 iulie - 22 august, activitatea adoi indivizi, P. Gabriel, 36 ani [i S. Marian,29 ani, \nchi[i \n penitenciarul Giurgiu -sec]ia Maxim` Siguran]`, care au \n[elatmai multe persoane prin metoda „premiuTelekom“.

|n sarcina acestora au fost documentate trei fapte de \n[el`ciune,dup` cum urmeaz`: pe 1 iulie, P. Gabriela sunat-o pe G. Corina, din sectorul 5, [ia anun]at-o c` a câ[tigat 20.000 euro.Pentru a primi acest premiu, femeia adepus la dou` b`nci, \n total 2600 lei,bani care au fost retra[i de persoaneapropiate infractorului; pe 6 iulie, P. Gabriel a g`sit o alt` victim`, \n persoana lui {. Lizica, care, \n contul unuipremiu de 20.000 euro, i-a comunicatcodurile de \nc`rcare a dou` cartele detelefonie mobil` de 10 euro; pe 13 iulie a

sunat-o pe M. Mihaela din municipiulCraiova [i a convins-o c` a câ[tigat100.000 euro de la „Telekom România“.Pentru a primi fabulosul „premiu“, victimas-a l`sat convins` s` trimit` prin „Western Union“ 6200 lei, unei persoanenecunoscute, apropiat` infractorului.

|n aceast` situa]ie, poli]i[tii au solicitatPenitenciarului Giurgiu, \n regim deurgen]`, efectuarea unui control specific\n camera de deten]ie a lui P. Gabriel [i S. Marian, ocazie cu care au fost ridicate telefoanele mobile, utilizate de cei doi.

Pe 21 august, cei doi au fost prezenta]iJudec`toriei Sectorului 5, unde au primitmandate de arestare preventiv` pentru 30zile.

SSoorriinn AANNGGHHEELL

Premii telefonice oferite din... penitenciar

PPeenntt rruu aa ffaaccee rreevv ii ss ttaa „„PPooll ii ]] iiaa CCaappii ttaa llee ii ““ mmaaii aacccceess iibb ii ll `̀ oo ppuuttee]] ii ddeesscc `̀ rrccaa ggrraattuuii tt

ddee ppee ss ii ttee--uull http://b.pol i t iaromana.roTTrr iimmii ttee]] ii --nnee aaddrreessaa dduummnneeaavvooaasstt rr `̀ ddee ee--mmaaii ll

llaa revistapol i t ie i@gmail .com[[ ii vvee]] ii pprr iimmii oonnll iinnee \\nn ff iieeccaarree lluunn`̀ rreevv ii ss ttaa ..

Primi]i revista „Poli]ia Capitalei“ pe e-mail

4 Septembrie - POLI}IA CAPITALEI

{TIRI

Taximetrist pus pe c`p`tuit

GGGG IIII RRRR OOOO FFFF AAAA RRRR

Am mai auzit cu to]ii [tiri\n care persoane care circul` cu taxiul, uit`, cândajung la destina]ie, diverseobiecte \n autoturism (gen]i,telefoane mobile sau altebunuri). Poli]i[tiibucure[teni au \ntâmpinat\ns` o situa]ie care iese dintiparele clasice, descrise maisus.

Astfel, \n noaptea de 5septembrie, un b`rbat s-aprezentat la Sec]ia 18 [i adepus o plângere \n care a

povestit cum a luat un taxidin Centrul Vechi spre oadres` din sectorul 5. Când a ajuns la destina]ie,b`rbatul a vrut s` achitecursa cu o bancnot` de 200 lei. {oferul a spus c`nu are s` \i dea tot restul [il-a rugat pe client s` seduc` la un magazin nonstop, unde s` schimbe obancnot` de 10 lei, pentrua putea primi restul \n modcorect. Când a ajuns \nmagazin, b`rbatul a

observat c` taximetristul ademarat \n tromb` [i s-af`cut nev`zut. Cu tot cubanii lui.

De[i nu apucase s` vad`num`rul ma[inii sau indicativul taxiului, clientul avenit s` depun` plângere, iar poli]i[tii aureu[it s` \l identifice pef`pta[, la numai o zi de laeveniment. Taximetristuleste cercetat acum pentruinfrac]iunea de abuz de\ncredere.

Furt prin „\nv`luire“Poli]i[tii sectorului 4 au elaborat un plan

de ac]iune pentru prinderea unei grup`ri deho]i din ma[ini, ce ac]iona \n zona unit`]ilorbancare de pe raza Sec]iei 15. Dininforma]iile de]inute, s-au identificat treipersoane (G. Mihai, 40 ani, B. Liviu, 29 ani,G. Vasile, 59 ani), care erau specializate pefurturile din auto prin metoda „\n]epareroat`“.

Pe 8 septembrie, poli]i[tii au organizatun dispozitiv de supraveghere a celor trei.|n jurul dimine]ii, suspec]ii s-au deplasat pebulevardul Obregia, sector 4, \n apropiereaunei b`nci [i au \nceput s` urm`reasc` persoanele care intrau \n banc` [i plecau,apoi, cu autoturismele personale. Dup` maimulte \ncerc`ri nereu[ite de a g`si o ]int`potrivit`, \n jurul orei 12 au observat oma[in` str`in`, din care au coborât doib`rba]i, care au intrat \ntr-o banc` dinapropiere.

|n timp ce se aflau \n banc`, G. Vasile aoprit ma[ina \n apropierea vehicului vizat,iar B. Liviu a \n]epat roata dreapta fa]` dedou` ori. Apoi, s-a urcat \n ma[in` [i aua[teptat s` vin` cei doi b`rba]i. |n momentul \n care, persoanele v`t`mate auobservat pana, [i au \nceput s` schimberoata, B. Liviu a folosit un dispozitiv debruiere a semnalului radio de blocare au[ilor. Apoi, au p`truns \n autoturism [i aufurat o borset` cu documente, bani [i untelefon mobil.

Imediat dup` comiterea furtului, poli]i[tiiau intervenit pentru imobilizarea ho]ilor. Cei trei au fost \nc`tu[a]i, iar bunurile aufost recuperate integral [i \napoiate proprietarilor.

Cercet`rile sunt continuate de ServiciulInvestiga]ii Criminale al Sec]iei 15 cu cei \ncauz` \n stare de re]inere, pentru s`vâr[ireainfrac]iunii de furt calificat.

5POLI}IA CAPITALEI - Septembrie

{TIRI

„Concediatul“ [antajistDac` urm`m o logic` elementar`, putem

spune c` din dou` lucruri rele nu poate ie[iun lucru bun. Avem [i un exemplu, \n continuare, care s` sus]in` afirma]ia de maisus, dar care, totu[i, nu poate fi o regul`general`.

Pe 28 august, la Sec]ia 7 Poli]ie, s-aprezentat un b`rbat, director al unei firmede construc]ii civile, care a reclamat c` este[antajat de un fost angajat. Pân` aici nimicdeosebit. Din plângere, a reie[it c` acesta,\n luna iulie, a angajat un tân`r de 30 anica zilier, f`r` contract de munc`, pentru apresta diverse activit`]i, \n schimbul a 130 lei/zi. Dup` aproximativ dou` luni, directorul a decis c` nu mai are nevoie serviciile de tân`rului [i i-a comunicat acestlucru.

Reac]ia nu a fost una la care se a[tepta.Tân`rul, pe nume M. Adrian, l-a amenin]at

pe director c`, dac` nu prime[te 1500 lei(de[i nu existau restan]e b`ne[ti \ntre p`r]i)\l va denun]a la Inspectoratul Teritorial deMunc` pentru c` l-a angajat la „negru“.

Pus \n aceast` situa]ie, directorul a deciss` vin` la Poli]ie [i s` fac` reclama]ie, chiardac` a trebuit s` recunoasc` [i el c` a comiso ilegalitate, prin angajarea f`r` contract a[antajistului.

Poli]i[tii au decis s` \l prind` \n flagrantpe muncitorul nemul]umit [i au fixat o\ntâlnire \ntre M. Adrian [i director. Imediatdup` ce banii au ajuns \n posesia tân`rului,poli]i[tii l-au re]inut [i, \mpreun` cu Parchetulde pe lâng` Judec`toria Sectorului 2, aupus \n mi[care ac]iunea penal` fa]` deacesta, pentru infrac]iunea de [antaj.

RRuubbrriicc`̀ rreeaalliizzaatt`̀ ddee SSoorriinn AANNGGHHEELL

Cu geanta plin` de lucruri... furate|n lunile iulie [i august,

Serviciul Investiga]iiCriminale - Sector 6, \ncolaborare cu judiciari[tiiSec]iei 21, au documentatactivitatea lui C. Ionu], 33ani, suspect de mai multefurturi din locuin]e, prinmetoda „rupere butuc“. |nsprijinul prob`rii mai multorfapte, pentru care eraudeschise dosare penale \ncare suspect principal eraindividul de mai sus,oamenii legii au organizat oopera]iune de prindere \nflagrant delict.

Pe 20 august, poli]i[tii l-au urm`rit \ndeaproape,existând informa]ii c`

urmeaz` s` comit`infrac]iuni. Suspectul a plecat din zona Dristor [i aajuns \n cartierul Crânga[i,unde, dup` ce a intrat \ntr-un bloc de pe bulevardul Constructorilor,f`r` a g`si o ]int` sigur`, s-adeplasat spre podul Grant,fiind tot timpul atent s` nufie urm`rit.

Apoi a intrat \ntr-un altbloc, dar dup` 10 minute aie[it [i s-a deplasat sprePia]a Crânga[i. A revenit laimobilul vizat, dar dup` 40de minute a ie[i iar. A mers\n spatele blocului [i a reintrat pe u[a de-acolo.Dup` \nc` o jum`tate de

or`, poli]i[tii l-au observatpe individ ie[ind pe u[a dinspate, având asupra lui ogeant` laptop [i o borset`.

S-a intervenit imediat [i afost imobilizat. Judiciari[tii audescoperit asupra lui dou`laptopuri, dar [i bijuterii.Bunurile apar]ineau lui A. Lumini]a [i au fost\napoiate \n totalitate.Verific`rile ulterioare l-auindicat ca principal suspectpe C. Ionu] \n alte dou` furturi din locuin]e, pe razaSec]iilor 20 [i 21 Poli]ie.

B`rbatul a fost dus laSec]ia 21 [i este cercetat, \nstare de re]inere, pentru furtcalificat.

Scrisori de mul]umire

6 Septembrie - POLI}IA CAPITALEI

CORESPONDEN}~

Autobaza RATB Ferentari dinBucure[ti, reprezentat` de domnul SorinB., [ef autobaz`, aduce mul]umiri conducerii [i colectivului Sec]iei 24Poli]ie, \n special domnului scms. LucianC., [ef Birou Ordine Public` [i scms.Adrian I., respectiv ag. [ef pr. Maria C.din cadrul Compartimentului Sistemuluide Securitate Privat, pentru activit`]ile preventive desf`[urate pentru combaterea

fenomenului infrac]ional \n unitateanoastr`, respectiv \n zona adiacent`acestora, cât [i pentru consultan]a acordat` \n vederea organiz`rii [i profesionaliz`rii dispozitivului de paz` alAutobazei Ferentari.

Preciz`m faptul c` efectivele Birouluide Ordine Public` s-au implicat exemplar\n aceste activit`]i, menite s` asigure climatul de siguran]` public`.

Domnule director al Direc]iei Generale de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

La data de 13 iulie2015, poli]i[tii din cadrulDirec]iei Generale dePoli]ie a MunicipiuluiBucure[ti, ServiciulInvestiga]ii Criminale,Biroul Diverse [i CooperareOperativ` au finalizatcercet`rile \ntr-un dosar deurm`rire penal`, instrumentat \n perioadaoctombrie 2014 - iulie2015, [i au propus trimiterea \n judecat` aunui num`r de 24 persoane fizice [i unei persoane juridice.

|n cadrul cercet`rilorefectuate de poli]i[tii dincadrul Direc]iei Generalede Poli]ie a MunicipiuluiBucure[ti, Serviciul

Investiga]ii Criminale,Biroul Diverse [i CooperareOperativ` sub coordonareaParchetului de pe lâng`Judec`toria Sectorului 1Bucure[ti au fostdesf`[urate activit`]i complexe investigativ-operative, fiind efectuateperchezi]ii domiciliare \nBucure[ti [i Giurgiu, fiindpuse \n aplicare mandatede aducere.

Urmare probatoriuluiadministrat, au fost constatate mai multeinfrac]iuni de proxenetism[i au fost dispuse m`suri preventive (12 mandate dearestare preventiv`, 6m`suri preventive de con-trol judiciar sub cau]iune).

Pe aceast` cale, dorims` adres`m mul]umiri pentru profesionalismul, promptitudinea [i perseveren]a de care audat dovad` subalternii dvs.din cadrul DGPMB,Serviciul Investiga]iiCriminale, Biroul Diverse [iCooperare Operativ`, careau efectuat actele deurm`rire penal`, ce aucondus la trimiterea \njudecat` a persoanelorcercetate.

Ac]ionând cu operativitate[i fermitate, poli]i[tii dincadrul DGPMB, ServiciulInvestiga]ii Criminale,Biroul Diverse [i Cooperare Operativ` au depus efort

C`tre domnul director general, comisar [ef de poli]ie Mihai Marius Voicu

Scrisori de mul]umire

Ambasada Statelor Unite aleAmericii la Bucure[ti v`

adreseaz` salutul s`u cordial [i dore[te s`\[i exprime mul]umirile [i aprecierile pentru ajutorul deosebit, pentru professionalismul [I d`ruirea de care au datdovad` reprezentan]ii Direc]iei Generalede Poli]ie a Municipiului Bucure[ti, Sec]iei2 Poli]ie, precum [i cei din cadrul Brig`zii

Poli]iei Rutiere \n preg`tirea [i asigurareatuturor m`surilor de men]inere a ordiniipublice [i fluidizarea traficului rutier, petimpul desf`[ur`rii evenimentelor dedicatecelebr`rii oficiale a Zilei Na]ionale aStatelor Unite ale Americii, evenimenteg`zduite de Ambasada SUA \n data de 2iulie, respectiv Camera de Comer] a SUA,\n data de 3 iulie.

Stimate domnule director general,

individual, manifestat \n\ndeplinirea sarcinilor profesionale, respectivinstrumentarea dosarelor

complexe de urm`rirepenal`, atât prin prismanum`rului de autori cerceta]i, cât [i prin

num`rul infrac]iunilor cercetate.

PPrriimm pprrooccuurroorr,, AAlliinn CC..

7POLI}IA CAPITALEI - Septembrie

CORESPONDEN}~

|n numeleCompaniei „Orange“,doresc s` v` mul]umescpentru modul irepro[abil\n care s-a desf`[uratinvestigarea cazului de furt,comis \n luna mai de angajatul unui fost contractor al OrangeRomânia, \n sediul centraldin Pia]a Victoriei. Faptulc` ancheta a fostdesf`[urat` cu profesionalism [i cu celeritate, a condus lare]inerea autorului.

V` asigur c` am transmis factorilor dedecizie din Orange faptulc` poli]i[tii Sec]iei 1 auf`cut dovada unui profesionalism autentic, dealtfel, nu e prima oar`când apel`m la sprijinul lor [i, ca de fiecare dat`,rezultatul investiga]iiloreste cel a[teptat.Am considerat adecvat caaceste lucruri s` fie cunoscute [i de conducereaDirec]iei Generale dePoli]ie a Municipiului

Bucure[ti, motiv pentrucare am trimis o scrisoarede mul]umire, \n care amdorit s` eviden]iem bunacolaborare pe care o avemcu Sec]ia 1, pe care o conduce]i.

V` mul]umim pentru atitudinea constant receptiv` a poli]i[tilorSec]iei 1 [i v` asigur`m [inoi de \ntreaga noastr`disponibilitate.

Cu respect,

{{tteeffaann BB..

Domnule comisar [ef Zaherancu,

8 Septembrie - POLI}IA CAPITALEI

VULNERABILIT~}I

Acum [ase ani, când noul pre[edinte BarackObama a depus jur`mântul, nimeni nu asociasintagma de „asasinate ]intite“ cu pre[edin]ia satân`r` [i optimist`. |n discursul s`u inaugural,fostul profesor de drept constitu]ional, învârst` de 47 ani, a rostit cuvântul „teroare“ osingur` dat`. |n schimb, a promis s` foloseasc`tehnologia pentru a „determina ca soarele,vântul [i solul s` ne alimenteze ma[inile [i s`ne pun` în func]iune fabricile“. |n mod ciudat,tehnologia i-a permis lui Obama s` devin`ceva nea[teptat: un pre[edinte care a extinsimens capacitatea ramurii executive de a purtaun r`zboi clandestin high-tech. Cu o determinarecare i-a surprins pe mul]i, Obama a sporit puterile CIA [i a aprobat mai multe opera]iunidecât oricare alt pre[edinte modern. |n ultimiitrei ani, Administra]ia Obama a ini]iat cel pu]in239 de atacuri secrete cu drone, de peste cinciori mai multe decât cele 44 aprobate deGeorge W. Bush. Dup` ce a promis s` fac`opera]iunile antiteroriste mai transparente [is` controleze puterea executiv`, Obama af`cut tocmai opusul, prin men]inerea secretomaniei [i extinderea autorit`]iipre[edintelui.

La fel de important, utilizarea excesiv` aatacurilor cu drone submineaz` una dintrecele mai l`udabile politici ale administra]iei:abordarea promi]`toare de dup` 11 septembrie, \n ce prive[te uzul de for]` letal`,transparen]a [i focalizarea pe amenin]`ri.Acceptul lui Obama de a folosi for]a letal` nu

ar fi trebuit s` fie o surpriz`. |ntr-un discurs din2002, ca senator al statului Illinois, Obama s-aopus iminentei invazii a Irakului, propus` deBush, dar nu [i tuturor conflictelor: „Nu m`împotrivesc tuturor r`zboaielor“, a spus el. „Eum` opun doar unui r`zboi stupid“. Iar capre[edinte, în discursul de acceptare a premiului Nobel, din decembrie 2009, Obamaa avertizat c` „vor veni vremuri când na]iunile -ac]ionând individual sau concertat - vor g`si c`uzul de for]` nu este numai necesar ci [i justificabil moral.“ De-atunci, nu doar c` atrimis for]e americane în Afganistan, Irak [iLibia, dar a [i aprobat, în mod repetat, raiduriîn Pakistan, Somalia [i pe m`ri, [i a prezidatun sistem care a ini]iat sute de atacuri cudrone.

|ntr-o serie de interviuri recente, fo[ti [iactuali oficiali din cadrul administra]iei au eviden]iat o a[a numit` „doctrin` Obama“asupra uzului de for]`. Adoptarea de c`treObama a multilateralismului, a atacurilor cudrone [i a unei prezen]e militare mai discreteîn Libia, Pakistan [i Yemen, sus]in ei, s-adovedit mai eficient` decât abordarea agresiv`a lui Bush în Irak [i Afganistan. „Vom face uzunilateral de for]`, dac` este nevoie, împotrivaamenin]`rilor directe la adresa Statelor Unite“,a spus Ben Rhodes, consultant adjunct peprobleme de securitate na]ional` în domeniulcomunica]iilor strategice. „{i vom folosi for]aîntr-un mod extrem de precis“. Crizele pe careadministra]ia le consider` amenin]`ri indirectela adresa Statelor Unite - cum ar fi revolteledin Libia [i Siria - reprezint` „amenin]`ri laadresa securit`]ii globale“, sus]ine Rhodes, [ivor fi gestionate multilateral, nu neap`rat prinfor]`. Retragerea trupelor americane din Irak [iAfganistan, împreun` cu o prezen]` militar`american` mai restrâns`, mai agil` în Asia,Pacific [i Orientul Mijlociu fac parte din aceast`doctrin` - la fel [i sus]inerea discret` a protestatarilor din Egipt, Iran [i Siria.

Noua strategie - pe care Rhodes a promovat-o drept o abordare mult mai focalizat` asupra adversarilor no[tri -reprezint` o schimbare binevenit` în politica [iretorica r`zboinic` a Administra]iei Bush [i aactualilor candida]i republicani la pre[edin]ie.Dar Obama a acordat CIA prea mult` libertate,

Terorismul interna]ional

Credit foto: Corbis.com

9POLI}IA CAPITALEI - Septembrie

VULNERABILIT~}I

de a ini]ia atacuri cu drone în Pakistan [iYemen. |n ambele ]`ri, ofensivele par s` aib`adesea un efect contrar celui dorit. Pre[edintele[i al]i oficiali din administra]ie insist`, îns`, c`dronele sunt rareori folosite [i c` ucid pu]inicivili. |ntr-unul dintre rarele comentarii publicepe subiect, Obama a ap`rat atacurile. „Vreaus` m` asigur c` oamenii în]eleg c` dronele nuau cauzat un num`r mare de victime în rândulcivililor“, a spus pre[edintele. „|n cea mai mareparte, au fost atacuri foarte precise împotrivaAl-Qaeda [i a celor afilia]i organiza]iei. {i am fostfoarte pruden]i asupra modului de atac“. De laPakistan la Yemen [i la Irakul postamerican,dronele provoac`, îns`, adesea resentimenteprofunde, în locurile unde au fost folosite. Eleucid la fel de brutal ca orice arm` de r`zboi.Practica administra]iei, de a categorisi atacuriledrept secrete, nu face decât s` exacerbezefuria local` [i suspiciunile. Sub conducerea luiObama, atacurile cu drone au devenit preafrecvente, prea unilaterale [i mult prea asociatecu uzul brutal de for]` de c`tre americani.

„|n 2008 am tr`it asta pe pielea mea, adeclarat un fost prizonier al terori[tilor. |mpreun` cu doi colegi am fost r`pit de talibani [i ]inut captiv [apte luni în zonele tribale ale Pakistanului. De la sol, dronele apardrept arme terifiante, care pot fi auzite rotindu-se deasupra ta timp de mai multe ore.Sunt un simbol puternic, însp`imânt`tor alputerii americane. |n acela[i timp, ele au fostîn mod cert eficiente, ucigând fabrican]i str`inide bombe [i prevenind asocierea lupt`torilortalibani în grupuri mari. Experien]a m-a convins c` atacurile cu drone trebuie lansate -dar foarte selectiv“. Obama a insistat c` acesteatacuri sunt folosite doar cu precizie extrem`.„Este important ca toat` lumea s` în]eleag`“, aspus el, „c` aceste lucruri sunt gestionatefoarte prudent.“

|n interviuri, fo[ti [i actuali oficiali dinAdministra]ia Obama mi-au spus c` pre[edintele [i colaboratorii s`i principali audorit de la început s`-[i diferen]ieze abordarea

în Pakistan [i Afganistan de cea a lui Bush.Spre deosebire de Irak, unde democra]ii credeauc` Administra]ia Bush a fost prea agresiv`, \nce prive[te Afganistanul [i Pakistanul, ei eraude p`rere c` Bush nu a fost suficient de asertivîn raport cu liderii locali. A[adar, noua administra]ie a adoptat o abordare unilateral`dur`, \n Asia de Sud, care ar urma s` fie aplicat` [i în alte p`r]i. Dup` cum „a jurat“candidatul Obama, într-un discurs din 2007,referitor la pre[edintele Pakistanului de-atunci,„dac` vom de]ine informa]ii despre turte teroriste extrem de valoroase [i pre[edinteleMusharraf va refuza s` ac]ioneze, o vom facenoi“. |n primul s`u an de pre[edin]ie, Obama aaprobat trimiterea a dou` mari efective suplimentare de trupe în Afganistan [i o vast`expansiune a num`rului de agen]i CIA înPakistan. Totodat`, CIA a primit mai mult` libertate s` ini]ieze atacuri cu drone \n zoneletribale, neguvernate, ale ]`rii, unde militan]iilocali [i str`ini pun la cale atacuri în Afganistan,Pakistan [i alte zone.

Decizia a reflectat atât credin]a lui Obamaca e[te nevoie de o mutare agresiv` înPakistan, cât [i influen]a CIA în cadrul noiiadministra]ii. |n mult mai mare m`sur` decâtCasa Alb` a lui Bush, Obama [i consilierii s`ide top se bazau pe CIA pentru a analizaPakistanul, potrivit unor actuali [i fo[ti oficialiai administra]iei. Drept consecin]`, a devenitcrucial` men]inerea capacit`]ii agen]iei de aini]ia opera]iuni antiterorism în Pakistan.„Cel mai important lucru atunci când era vorbade Pakistan era capacitatea de a ini]ia atacuricu drone, nimic altceva“, a spus un fost oficialsub protec]ia anonimatului. „A[a numita orientare strategic` a rela]iilor bilaterale exist`doar pentru a sprijini abordarea CIA.“

Ini]ial, CIA nu s-a în[elat. Sporirea atacurilorcu drone, în zonele tribale, a ajutat la eliminarea unor operatori principali Al-Qaeda,în 2009. Apoi, în iulie 2010, câ]iva pakistanezi,care lucrau pentru CIA, au urm`rit un Suzukialb pe str`zile agitate din Peshawar. {oferulma[inii a fost depistat ulterior într-o cl`diremare din ora[ul Abbottabad. La 1 mai 2001,trupele americane l-au ucis în acel loc peOsama bin Laden.

AAddrriiaann VVLLAADD

-- vvaa uurrmmaa --

Credit foto: Corbis.com

RUTIER

Dragi copii,Cu to]ii suntem, zi de zi, actori în trafic [i, de

cele mai multe ori, uitând regulile rutiere, debaz`, ne expunem unor riscuri majore, soldate,din p`cate, de nenum`rate ori, cu tragedii.

Copiii reprezint` o categorie vulnerabil` departicipan]i la trafic deoarece au experien]` decircula]ie, redus`, iar reac]iile lor sunt, uneori, imprevizibile, pentru conduc`torii auto.

Odat` cu începerea anului [colar, ace[tiadevin o prezen]` permanent` în peisajulstr`zii, utilizând drumurile publice, atât în calitate de pietoni, dar [i ca pasageri, îndiferite mijloace de transport.

Îi întâlnim zilnic, pe drumul lor c`tre [coal`sau, dup` orele de curs, pe strad`, unde,obligatoriu, trebuie s` respecte regulile de circula]ie adresate pietonilor deoarece, altfel,vor deveni, în mod sigur, victime ale accidentelor rutiere.

Conform statisticii Brig`zii Rutiere, în anul[colar 2014-2015, la nivelul municipiuluiBucure[ti, s-au înregistrat 29 de accidentegrave de circula]ie, în care au fost implica]i, cuvinov`]ie, elevi cu vârste cuprinse între 6 [i 18ani. În urma acestor evenimente rutiere, 29 deminori au fost r`ni]i grav [i al]i 4, r`ni]i u[or.

Din analiza modului de producere al accidentelor men]ionate anterior, rezult` c` ceimai mul]i elevi au traversat strada prin locurinepermise sau la culoarea ro[ie a semaforuluielectric, ori nu au respectat regulile decircula]ie atunci când s-au deplasat cu bicicletape drumurile publice.

Pentru evitarea unor astfel de evenimenterutiere nedorite, recomand`m elevilor:

- împreun` cu p`rin]ii, s` identifice drumul pân`la [coala unde înva]`, s` circule cu aten]ie [i s`respecte semnifica]ia indicatoarelor rutiere, întâlnite;

- s` traverseze strada în pas vioi, îns` f`r` a alerga, doar pe la trecerile pentru pietoni sau laculoarea verde a semaforului electric;

- înainte de a traversa prin locurile permise, s`se asigure, chiar dac` au prioritate de trecere, c`, înacel moment, nu se apropie nici un vehicul, ori c`[oferii care circul` pe direc]ia lor de mers, ausesizat inten]ia pe care o au [i au oprit pentru a leacorda prioritate. Asigurarea trebuie f`cut`, pe tottimpul travers`rii str`zii;

- dac`, în timpul travers`rii, sunt surprin[i deculoarea ro[ie a semaforului electric, iar drumuleste prev`zut cu refugiu, s` a[tepte pe acesta, pân`la apari]ia culorii verzi;

- în lipsa indicatoarelor sau a marcajelor, s` traverseze strada numai pe la col]ul intersec]iei [idoar dup` ce se asigur` c` o pot face în siguran]`.Prin acest loc, elevii trebuie s` cunoasc` faptul c`nu au prioritate de trecere;

- s` a[tepte sosirea mijloacelor de transport încomun, doar pe trotuar sau pe refugiile specialamenajate;

- când coboar` din mijloacele de transport public,s` traverseze prin locurile special amenajate, numaidup` plecarea acestor vehicule, din sta]ie, pentru aavea o vizibilitate crescut`;

- s` î[i aleag` locurile de joac`, numai unde nutrec ma[ini. Parcurile, terenurile de sport, curteacasei sau a [colii sunt cele mai recomandate;

- s` fie aten]i la traversarea str`zii, dup` l`sareaserii sau în alte situa]ii, când vizibilitatea esteredus`! Este indicat s` aib` aplicate pe haine saupe ghiozdan, accesorii reflectorizante, pentru aputea fi observa]i, mai u[or, de c`tre [oferi;

- s` nu circule pe drumurile publice cu bicicleta,dac` nu au împlinit vârsta de 14 ani.

Pentru educarea rutier` a tuturor participan]ilor la trafic, Brigada Rutier` aCapitalei a demarat proiectul PlatformeiOnline „Educa]ie rutier` pentru copii - S`înv`]`m s` evit`m accidentele rutiere!“

Platforma asigur` comunicarea direct` întrePoli]ia Rutier`, cadrele didactice din unit`]ilede înv`]`mânt [i elevi. Ace[tia vor avea acces,permanent, la o bibliotec` online, cu caracterpreventiv-educativ (afi[e, jocuri, chestionarerutiere, filme tematice, ghicitori etc.)

Dorim ca împreun`, elevi, p`rin]i, cadredidactice [i poli]i[ti rutieri, s` realiz`m activit`]ide educa]ie rutier` dinamice, atractive [i eficiente, pentru a preveni producerea de accidente rutiere în rândul micilor participan]ila trafic [i a-i responsabiliza s` respecte regulile esen]iale de siguran]` rutier`.

LLaauurraa SSNNAAEE

10 Septembrie - POLI}IA CAPITALEI

11POLI}IA CAPITALEI - Septembrie

PREVENIRE

Cele mai sigure u[iFurturile din locuin]e reprezint` o

problem` cu care se confrunt` atâtcet`]eanul, cât [i poli]ia.

Adesea, dup` vizita unui infractor înlocuin]a sa, victima se întreab` „De ce tocmai la mine?“. Nu trebuie ignorat faptulc`, înainte de a da lovitura, exist` ho]i carestudiaz` mai întâi terenul [i ac]ioneaz` acolounde descoper` elemente favorizante (u[icare se pot sparge cu u[urin]`, l`sate descuiate, case locuite de persoane învârst`, singure, suferinde, care nu se potap`ra, încrez`toare [i care simt nevoiacomunic`rii cu alte persoane etc.).

Dup` toate constat`rile, se pare c` ceamai vulnerabil` parte a caselor este u[a deacces în locuin]`. Uneori, aceasta este spart`de c`tre ho]i cu diferite ustensile, unele mairudimentare, altele mai sofisticate.

Cel mai bun scut împotriva ho]ilor r`mâneprevederea [i responsabilitatea proprie.

Deci, pentru a preveni furturile din locuin]eprin spargerea u[ii de acces, v` recomand`m:

CCuumm ttrreebbuuiiee ss`̀ aarraattee oo uu[[`̀ ssiigguurr`̀??Indiferent de ]ara de provenien]` -

trebuie s` fie solid`, tabla s` aib` o grosimede minim 0,4-0,5 mm.

Nu trebuie s` atrag` aten]ia asupra sa.Tocul trebuie s` fie încastrat în zidul de

beton, cu dibluri care s` intre cel pu]in 10cm în zid.

Trebuie încastrat` nu doar cu spum`, cis` existe [i „must`]i“ metalice.

Sistemul de închidere este important.Acesta nu trebuie s` fie la suprafa]`.

Nu conteaz` dac` u[a are unul saudou` sisteme de siguran]`, conteaz`num`rul de puncte de închidere.

În ceea ce prive[te butucul u[ii: [ildultrebuie s` fie anti-efrac]ie, din o]el [icapetele [uruburilor s` aib` prinderea îninteriorul locuin]ei.

Cele mai performante u[i sunt celecare au sistemul de închidere situat în centrul u[ii, pe interior. În aceste cazuri numai exist` butuc, ci doar o fant` în u[`.

Sistemele de închidere performante nusunt eficiente în cazul parterului, case, vile,

deoarece, de regul`, aici se p`trunde prinescaladare. La acestea se recomand` alarmecu rol de descurajare.

{i nu uita]i: [i cea mai performant` u[`se deschide în fa]a ho]ului dac` proprietarulface acest lucru!

CCee llooccuuiinn]]ee ssuunntt mmaaii eexxppuussee ffuurrttuurriilloorr??

Atunci când ne cump`r`m o locuin]`:Sunt de evitat parterul, etajele 1, 2 [i

ultimul etaj.Atunci când sunt cump`rate, totu[i,

aceste locuin]e, trebuie s` se pun` gratii laferestre.

Sunt de evitat apartamentele situate înni[e, acest fapt ducând la o vizibilitatesc`zut` din partea vecinilor (de regul` situate lâng` lift).

Se vor evita locuin]ele izolate, situate înlocuri cu iluminare sc`zut`.

SSeerrvviicciiuull ddee AAnnaalliizz`̀ [[ii PPrreevveenniirree aa CCrriimmiinnaalliitt`̀]]iiii

Credit foto: Corbis.com

Traian [i Decebal au fost b`tu]i cupolonicul într-o gr`din`de zarzavat

Doi tineri, D. Marian (16 ani) [i S. IulianTraian (17 ani) din Râmnicu Vâlcea, au ajunsîntr-o duminic` noapte la spitalul din ora[ cucapetele sparte. B`ie]ii tocmai se întorceau cuchef de la o discotec` din cartierul Goranu [iau dat iama într-o gr`din`, s`-[i fac` nevoile înspatele unor tufe. Cum câinele proprietarei aînceput s` latre, gazda, o femeie cam la 60 deani, a ie[it înarmat` cu un polonic [i i-a altoitpe cei doi în cap. Femeia striga „Ho]ii, ho]ii“,convins` fiind c` b`ie]ii au intrat s` fure ro[iile.Dup` ce au primit îngrijiri, Traian [i Decebal aufugit din spital, pentru a nu râde de p`]ania lorceilal]i bolnavi.

Neutralizat cu o lovitur` de ]ucal…

Ifrim N., un recidivist din Br`ila, a fost trimisîn judecat` pentru tâlh`rie [i ultraj asupra unuijandarm. Pe 19 decembrie 1999, Nica [i B.Ionel au f`cut autostopul, pentru a ajunge laIanca. Au oprit un ARO, în care se aflauMelinte G., so]ia acestuia, Eugenia, [i fiica lorîn vârst` de patru ani, plus al]i doi autostopi[ticare, ulterior, au coborât în localitatea Urleasca.În zona localit`]ii Opri[ene[ti, proprietarulma[inii a oprit [i i-a întrebat pe cei doi

autostopi[ti din spate, Nica [i Ionel, dac` nucumva au luat ciocolata [i biscui]ii copiluluis`u. Atunci, Nica a fugit din ma[in`, dar a fostajuns din urm` de [ofer. A urmat o alterca]ieîntre proprietarul ma[inii [i cei doi autostopi[ti.Un jandarm a auzit ]ipetele copilei care se speriase. V`zând c` se apropie jandarmul,Ionel, unul dintre cei doi autostopi[ti, a rupt-ola fug`. Cel`lalt autostopist, Nica I-a mu[cat demân` pe jandarmul care-l perchezi]iona. A mais`rit în ajutorul jandarmului un s`tean, care i-atras un pumn ho]ului autostopist. Ba, mai mult,Eugenia M. a luat oli]a copilului din ma[in` [i l-a tr`snit cu ea în cap pe infractor, care, ulteri-or, a fost imobilizat. Nica I. furase din ARO uncric, dou` filtre de motorin`, o lamp` auto, unportmoneu, dou` ciocolate [i un pachet debiscui]i. A fost arestat.

Jefuitorul a primit… trei vaze în cap!

În noaptea de 17 spre 18 decembrie 1997,domnul colonel (r) Viorel O., fostul comandantal Poli]iei jude]ului Timi[ [i primar al municipiului Timi[oara, a devenit ]inta unuiatac banditesc, în scop de jaf. Pe la miezulnop]ii, un individ mascat cu un fes tip cagul` ap`truns în apartament. Surprins în flagrant deproprietar, b`rbatul, în încercarea de a sc`pa, ascos un cu]it [i un levier r`nind-ul în maimulte locuri pe fostul primar. În ajutorulso]ului s`u a s`rit [i so]iei, care a spart treivaze în capul agresorului. Reu[ind s` îl re]in`pân` la sosirea poli]i[tilor, agresorul a fostidentificat în persoana lui D. Adrian, de 30 ani,din Timi[oara, pe numele c`ruia Parchetul depe lâng` Tribunalul Timi[ a emis mandat dearestare preventiv`. La aproape dou` luni de laincident, D. Adrian a fost adus în fa]a instan]eipentru a fi judecat. Acesta a recunoscuts`vâr[irea faptelor, sus]inând c` fiecare trebuies` pl`teasc` pentru gre[elile pe care le face. Înurma deliber`rilor, instan]a s-a pronun]at, con-damnându-l pe inculpat la 5 ani de închisoare,pentru tentativ` de tâlh`rie, la care se maiadaug` o alt` condamnare cu suspendare de 1 an [i 3 luni, pentru v`t`marecorporal` [i p`r`sirea locului accidentului.Astfel, D. Adrian va executa o pedeaps` total`de 6 ani [i 3 luni de închisoare.

Cum s` ne ferim de infractori?-- uurrmmaarree ddiinn nnuumm`̀rruull

ttrreeccuutt --

Credit foto: Corbis.com

14 Septembrie - POLI}IA CAPITALEI

PREVENIRE

O asistent` medical` l-a b`tut m`r pe ho]

În seara zilei de 7 iulie 2002, Maria P., asistent`medical` la Spitalul de Urgen]` Floreasca, seîntorcea obosit` acas`. Locuia într-un bloc dinsectorul 2 al Capitalei.

Ajuns` în apropierea blocului, a fost amenin]at`cu un cu]it de un tân`r care i-a smuls l`n]i[orulde aur de la gât. {ocat`, femeia a trecut de lastupefac]ie la atac. Cu o lovitur` de genunchibine ]intuit` la testicule, tâlharul s-a îndoitbrusc. Dar nu asta i-a fost pedeapsa…Asistenta i-a c`rat câ]iva pumni în plin` figur`,încât, înaintea Poli]iei, a trebuit s` vin`Salvarea, care s`-l resusciteze.

B`tut` de b`rbatul pe care îl tâlh`rea

În ziua de 18 noiembrie 2004, o clujeanc`înarmat` cu un cu]it [i un spray fixativ, cucagul` [i m`nu[i negre, a ajuns la spital, dup`ce b`trânul de 70 ani, pe care voia s`-ltâlh`reasc`, a b`tut-o crunt. Femeia [tia c`Antol F., din Gherla, ]ine în cas` o sum` marede bani [i s-a dus la acesta pentru a-l jefui. Cas`-[i asigure calea liber`, aceasta a drogatcâinele b`rbatului [i a de[urubat toate becuriledin zon`. B`rbatul nici nu a apucat s` pun`mâna pe clan]a u[ii sale, c` femeia a [ideschis poarta [i i-a pulverizat spray fixativ,dup` care l-a strâns de gât. Speriat, acesta i-adat un pumn, dup` care a mai lovit-o o dat`pe agresoare. V`zând c` a pus mâna pe cu]it,femeia a încercat s` fug`, dar a fost prins` devecinii alerta]i de strig`tele b`trânului.

O prezen]` de spirit uluitoare…

Dac` ar fi fost b`rbat, s-ar fi vorbit cu respectdespre sângele lui rece. Dar este femeie, scund`,delicat`, dar cu un caracter puternic [i cu ni[tenervi de o]el.

Întâmplarea a avut loc la Gold Coast, pecoasta de est a Australiei. Doris (33 ani) [iso]ul ei, Ben Rogers (37 ani) s-au întors acas`,ca de obicei, în jurul orei 12 noaptea.

Odat` ajun[i în fa]a vilei lor, aflat` la cel pu]injum`tate de kilometru de cea mai apropiat`cas`, Ben Rogers a coborât din ma[in`, pentrua deschide garajul. De câteva zile se stricaseinstala]ia electric` [i u[a garajului nu se maiputea deschide cu ajutorul telecomenzii. Chiar

în acel moment, patru indivizi masca]i [i înarma]i, ap`ru]i parc` din senin, l-au înconjurat [i l-au lovit puternic în abdomen.Ben a îngenunchiat, din cauza durerii.Punându-i pistolul la tâmpl`, unul dintre ei i-aspus s` nu încerce s` opun` rezisten]`, altfelva desc`rca pistolul în capul lui.

În aceast` situa]ie, oricine s-ar fi resemnat înfa]a ho]ilor. În afara faptului c` erau înarma]ierau superiori din punct de vedere numeric.Dar pentru Doris nu a contat nimic. So]ul ei seafla în mâinile bandi]ilor, u[a garajului, dincare se putea ajunge în cas`, era larg deschis`[i singura care putea face ceva, era ea. F`r` s`stea prea mult pe gânduri, femeia a ap`sat peclaxon [i pe accelera]ie, f`când un zgomotputernic în garaj. Inten]ia ei era s`-l trezeasc`pe fratele so]ului ei, care, la acea or`, cu siguran]` c` dormea.

Unul dintre bandi]i a încercat s-o opreasc`,n`pustindu-se c`tre ea [i sp`rgând cu ]eavapistolului geamul de la portiera din dreptul ei.Dar acest lucru nu a fost suficient s-o opreasc`pe Doris s` claxoneze.

Toate acestea s-au petrecut în numai câtevasecunde. Când cumnatul ei a coborât în garaj,înarmat cu o pu[c` [i înso]it de un câineciob`nesc german, cei patru ho]i fugiser`demult. Sc`pat de sub amenin]area pistolului,Ben a reu[it s` se ridice în picioare, sprijinindu-se de zid.

Poli]i[tii au l`udat-o pe Doris pentruprezen]a ei de spirit. Datorit` curajului ei, casalor, care este una dintre cele mai frumoase dinGold Coast, n-a fost jefuit`.

-- vvaa uurrmmaa --

TTrraaiiaann TTAANNDDIINN

Credit foto: Corbis.com

PREVENIRE

15POLI}IA CAPITALEI - Septembrie

Dat` fiind \ntinderea teritorial` [i complexitateaproblemelor pe care le aveade solu]ionat, num`rul popula]iei, existen]ainstitu]iilor fundamentale alestatului [i altele, \n structuraD.G.P., Prefectura Poli]ieiCapitalei avea partea leului.„Legiuitorul din 1928,schimbând nomenclaturapoli]ieneasc`, a men]inut titulatura de Prefect depoli]ie numai pentru {efulPoli]iei Capitalei, ca unomagiu Metropolei. Pentrurestul ]`rii, inclusiv pentrucea de a doua Capital`(Ia[ii) denumirea de Prefectal poli]iei a fost schimbat`\n aceea de Chestor“, scriachestorul Vasile Da[chevici

\n num`rul din martie 1939al revistei „Paza“. Ajutat deun secretar de prefectur`,prefectul Capitalei avea dreptulde a ordona interven]ia \ncaz de rebeliune, tulbur`ri,adun`ri zgomotoase,\mpotrivire la \ndepliniream`surilor legale. Toate serviciile erau conduse deofi]eri, cu excep]ia ServiciuluiPoli]iei Judiciare, care avea\n frunte un chestor.

Iat` serviciile [i birouriledin structura PrefecturiiPoli]iei MunicipiuluiBucure[ti:

SSeerrvviicciiuull PPoollii]]iieeiiAAddmmiinniissttrraattiivvee.. Acestacuprindea Biroul Poli]ieiAdministrative, BiroulPersonalului, Biroul

Pa[apoartelor, Biroul Arhivei[i Registraturii Generale,Biroul Intenden]ei [i Arestului;

SSeerrvviicciiuull PPoollii]]iieeiiJJuuddiicciiaarree:: Biroul Cercet`ri [iUrm`riri, Biroul deIdentificare, Biroul Fi[elor [iCazierelor, Biroul Arhivei;

SSeerrvviicciiuull PPoollii]]iieeiiSSoocciiaallee,, aall MMoorraavvuurriilloorr [[iiIInnffoorrmmaa]]iiuunniilloorr:: BiroulOrdinii Publice, Asisten]ei [iPoli]iei Sociale, BiroulPoli]iei de Moravuri, BiroulPopula]iei, Biroul Arhivei [iEviden]elor, BiroulSecretariatului, Cifrului [iTransmisiunilor.

SSeerrvviicciiuull ccoonnttrroolluulluuiissttrr`̀iinniilloorr,, hhootteelluurriilloorr,,hhaannuurriilloorr [[ii ccaammeerreelloorr mmoobbiillaattee:: Biroul controluluistr`inilor, Biroul controluluihotelurilor, hanurilor [icamerelor mobilate, Biroularhivei [i fi[elor;

SSeerrvviicciiuull CCiirrccuullaa]]iieeii::Biroul \nregistr`rii [i clas`riivehiculelor, Biroulcentraliz`rii infrac]iunilor lalegea circula]iei;

SSeerrvviicciiuull MMeeddiiccaall;;SSeerrvviicciiuull CCoonnttaabbiilliitt`̀]]iiii [[ii

CCaassiieerriieeii;;SSeerrvviicciiuull GGaarrddiieenniilloorr

PPuubblliiccii..Prin aceast` lege, P.P.C. a

fost singura care [i-a p`stratvechea denumire, \n restul]`rii avem chesturi. S-aschimbat denumirea celor 5inspectorate de poli]ie. Lacele patru sectoare se instituiau patru chesturi,conduse de un chestor,aceasta fiind func]ie [i nugrad. Chestorul era ajutat deun secretar de chestur`.Chesturile eraucorespunz`toare \mp`r]iriiadministrative a Capitalei \nculori. Fiecare chestur` de

FILE DIN TRECUTUL FILE DIN TRECUTUL POLI}IEI CAPITALEIPOLI}IEI CAPITALEI

Florin {INCA

Prefectura Poli]iei Capitalei potrivit Legii poli]iei din 1929

ISTORIA LA ROTATIV~

16 Septembrie - POLI}IA CAPITALEI

Casa Cap[a

sector avea organizarea unuijude]. O chestur` era\mp`r]it` \n circumscrip]ii depoli]ie (de aici denumireade mai târziu, de „circ`“),numite [i comisariate depoli]ie, conduse de uncomisar-[ef sau comisar.P.P.C. se afla sub conducerea directorului general al D.G.P. [i fire[te alprefectului poli]iei, dar serecuno[tea prestigiul P.P.C.,prefectul [i secretarul general al P.P.C. avândgrade egale cu ale directorului, respectiv sub-directorului general alpoli]iei.

La fiecare chestur` aCapitalei func]ionau birouri:administrativ; al popula]iei;al servitorilor; al ordinii publice [i asisten]ei sociale;la acestea se ad`ugaDeta[amentul de GardieniPublici. Prin aceast` lege,gardianul public trebuia s`fie absolventul a patru claseprimare. „Gardianul nostrude ast`zi - având patru claseprimare - este un element

incult [i vicios care cu toat`str`duin]a noastr` de a i seda o educa]ie profesional`corespunz`toare, nu vaputea fi niciodat` la\n`l]imea chem`rii sale dep`zitor al ordinei [i lini[teipublice. Se g`sesc \nc` [iast`zi gardieni publicine[tiutori de carte, mul]idintre ei abia \[i semneaz`numele, iar majoritatea lornu sunt \n stare s` prezinteun raport scris câtu[i depu]in acceptabil“, scria, \n1943, [eful de poli]ie dr.Cornel Br`deanu.

De asemenea, pe lâng`anumite institu]ii statale dinCapital` se organizau comisariate speciale depoli]ie, \n care erau \ncadra]i agen]i [i impiega]i,afla]i \n subordinea unuicomisar sau comisarajutor. La fiecare comisariat (circumscrip]ie)de poli]ie existau: un oficiual arhivei [i registraturii,impiega]i [i agen]i depoli]ie, agen]i de siguran]`,o sec]ie de gardieni.

Personalul tehnic [i de specialitate cuprindea speciali[ti criminali[ti,medici, cartografi, electricieni, translatori,fotografi, telefoni[ti, instalatori [i mecanici.

Prefectul Poli]iei Capitalei,secretarul general, inspectorii [i subinspectoriide poli]ie, chestorii [i [efiide poli]ii se numeau prinDecret Regal, ceilal]ifunc]ionari prin decizie ministerial`.

Legea con]inea [i o seriede formul`ri ambigue, consacra \n continuareamestecul prefectului dejude] \n activitateapoli]ieneasc` ([i se [tie cumerau numi]i prefec]ii !), existau atribu]ii vag prezentate, condi]iile deadmisibilitate \n sistem eraudetaliat precizate pentru gardienii publici, nu \ns` [ipentru agen]ii [i ofi]erii depoli]ie, Corpul GardienilorPublici era „organizatmilit`re[te“, dar \n structuraD.G.P. [.a.

ISTORIA LA ROTATIV~

17POLI}IA CAPITALEI - Septembrie

1941-Bulevardul Magheru(Take Ionescu)

|n Malaezia, cu o majoritate a popula]iei deconfesiune musulman`, num`rul celor condamna]i la moarte pentru infrac]iuni criminale [i delictuale (printre care [i traficul destupefiante) este dintre cel mai mare din lume.

Cu toate c` dup` 2013 \n aceast` ]ar`execu]iile au fost suspendate (\ntrerupte) temporar, sentin]ele de condamnare la moartesunt pronun]ate, \n continuare, de tribunelepenale districtuale [i na]ionale. Condamnareala moarte este pronun]at` „automat“ [i „obligatoriu“, indiferent de circumstan]ele \ncare are loc infrac]iunea, \n cazurile considerategrave cum sunt: traficul de stupefiante (peste15g de heroin`, 50g de metamfetamin`, 200gde canabis), omucidere (asasinat) [i uz de arm`(cu inten]ia de a ucide sau de a r`ni pe cineva).Primii occidentali condamna]i la pedeapsacapital` pentru trafic de droguri (heroin`) aufost doi australieni, executa]i \n 1986.

Acest deceniu debuteaz` \n Malaezia pe planulsentin]elor penale capitale, cu condamnarea lamoarte a lui Nazli Sahid, \n 2011, pentru comercializarea ilicit` a unui kilogram de canabis, iar de-atunci, au avut loc (oficial) 138de condamn`ri la moarte, dintre care dou`treimi pentru de]inere sau trafic de droguri, iarcca. 1/3 dintre cei condamna]i la moarte, ar fifost de origine str`in`.

Printre ei se num`r` [i compatriotul nostru,Ionu]-Alexandru Gologan (23 ani), condamnatla moarte pe 16 octombrie 2013. Cu o lun`mai devreme, pe 13 septembrie, Bebou AkpoBouraima (40 ani), om de afaceri german deorigine togolez` este condamnat la moarte,prin spânzurare, tot pentru trafic de droguri.

Tot \n 2013, al]i doi cet`]eni germani, dar deorigine afgan`, condamna]i la moarte pentruc` ar fi introdus clandestin \n 2012 (ca [i Ionu]-Alexandru Gologan) peste 10 kg demetamfetamin`, au fost achita]i \n apel.

Dup` numai o s`pt`mân` de la condamnareala moarte a lui Ionu]-Alexandru Gologan, vice-ministrul iranian de externe, HassanGhashghavi (Qashqavi), a lansat un apel c`treautorit`]ile judiciare malaeziene, pentru stopareaexecu]iei a dou` iranience, condamnate lamoarte pentru tentativa de introducere a uneicantit`]i importante de metamfetamin`, \ndecembrie 2010.

Hassan Ghashghavi a dorit s` men]ioneze\n comunicatul s`u c` gra]ierea celor dou`femei „este absolut necesar` pentru p`strarearela]iei de prietenie \ntre cele dou` state“, cuatât mai mult cu cât, autorit`]ile iraniene ar figra]iat un malaezian condamnat la moarte pentrutrafic de droguri, \n contextul \n care, pân` laacea dat` (23 octombrie 2013), Iranul, careprezint` cea mai ridicat` rat` a execu]iilor, ar fispânzurat, deja, 510 de condamna]i la moarte.

Pe 29 ianuarie 2014, cinci femei (una cucet`]enie francez`, o indonezianc` [i treimalaezience) au fost acuzate c` au cultivatcanabis, pentru a fi comercializat prin intermediulre]elelor tentaculare ale traficului de droguridin Pacific. Cele cinci inculpate, conform [efuluipoli]iei locale, Hamza Taib, ar fi fost arestate \ndou` apartamente de lux \n cartierul SignalHill din Kota Kinabalu, capitala statului Sabah.

Pe 9 iulie 2014, un malaezian, Asni Omar(39 ani), a fost g`sit vinovat pentru uciderealui Stéphanie Foray, o turist` de na]ionalitate

|mpreun` contra pedepsei cu moartea

MONDO POLICE

18 Septembrie - POLI}IA CAPITALEI

|n general, eu nu cred \n nevinov`]ia, celor condamna]i la moarte pentru trafic de stu-pefiante \n ]`rile Asiei de Sud-Est [i \n particular, a francezului Serge-Areski Atlaoui(Indonezia, 2007), respectiv, a românului Ionu]-Alexandru Gologan (Malaezia, 2013), daraboli]ionist convins cum sunt, consider, c` nici o fiin]` uman` nu merit` s` fie con-damnat` la pedeapsa capital`.

Fiin]a uman`, indiferent de starea sa juridic` (\n libertate sau privat` de libertate) este\ntotdeauna o surs` inepuizabil` de inspira]ie [i de crea]ie, care poate contribui, \ntr-unfel sau altul, direct sau indirect, la progresul [i prosperitatea societ`]ii civile.

Un exemplu de necontestat este cazul profesorului Philippe Maurice, simbolul aboliriipedepsei capitale \n Fran]a. Condamnat la moarte \n 1980 [i neexecutat, ast`zi, el esteunul dintre cei mai recunoscu]i [i aprecia]i istorici medievali[ti contemporani, pe planmondial.

MONDO POLICE

francez`, \n vârst` de 30 ani, disp`rut` \n lunamai 2011. Sosit` pe 5 mai \n Malaezia (\n cadrulunui lung sejur prin Asia), corpul acesteia afost descoperit, trei luni mai târziu, \ntr-opr`pastie din Tioman (insul` turistic` de origine vulcanic`, acoperit` \ntr-un procent de99% de jungl`).

|n acest context, Tribunalul din Kuantan(capitala provinciei Pahang) l-a condamnat lamoarte prin spânzurare pe Asni Omar (vânz`torde produse balneare pe plaja din Tioman). Lapronun]area sentin]ei, p`rin]ii victimei s-auar`tat „foarte satisf`cu]i“ de sentin]a pronun]at`,\n schimb, condamnatul la moarte [i-a strâns \nbra]e rudele, cu lacrimi \n ochi, considerându-senevinovat [i condamnat pe nedrept.

Pre[edintele ]`rii, Nazri Aziz, a l`sat loc s`se \n]eleag` c` exist` premise ca \n Malaezia,cel pu]in \n materie de stupefiante, pedeapsa capital` s` fie abolit` [i \nlocuit` cu \nchisoareape via]`. Acest lucru nu a \mpiedicat justi]ia, cape 22 decembrie 2014, s` condamne la moarteo thailandez`, femeie de serviciu \n vârst` de33 ani, |nalta Curte de Justi]ie s` o condamnela pedeapsa cu moartea pentru c` a fost prins`cu aproape trei kilograme de metamfetamin`.

Baroul Avoca]ilor din Malaezia (Bar Councilof Malaysia) adopt` \n martie 2012, cu unanimitate de voturi, abolirea pedepsei cumoartea [i \nlocuirea acesteia cu \nchisoare pevia]`. Guvernul malaezian, de[i ar fi acceptataceast` reform`, a dorit s` men]ioneze faptulc` 250 de cet`]eni malaezieni sunt condamna]ila moarte \n str`in`tate, iar abolirea pedepseicu moartea \n Malaezia, le-ar reduce considerabil [ansele de supravie]uire.

Pe 24 octombrie 2013, \n cadrul uneiexamin`ri periodice privind sanc]iunile penale\n Malaezia, Consiliul Drepturilor Omului alONU, i-a f`cut acestei ]`ri dou` recomand`ri:

1. Abrogarea pedepsei cu moartea, \ncazurile de infrac]iuni criminale \n careaceasta este obligatorie [i se aplic` automat;2. Suprimarea aplic`rii pedepsei cu moarteapentru infrac]iunile legate de legisla]ia stupefiantelor.Situa]ia \n Indonezia este [i mai dramatic`,

nu atât din punctul de vedere al num`rului decondamn`ri la moarte, cât mai ales alnum`rului mare de execu]ii.

Dac` \n Malaezia, condamn`rile la moartesunt numeroase ([i fac parte din „peisajuljuridic“), dar execu]iile sunt mult mai rare, dincontr`, \n Indonezia, condamn`rile la moartesunt mai pu]in numeroase, \ns` execu]iile suntpracticate cu regularitate.

Dac` \n Malaezia, condamna]ii la moartesunt spânzura]i, conform unui ritual clasic, \nIndonezia, toate execu]iile sunt duse la bunsfâr[it cu arma de foc (de un pluton deexecu]ie), f`r` nici o excep]ie, cu prec`derepentru trafic de droguri [i crim`.

Atât fostul pre[edinte al Indoneziei, SusiloBambang Yudhoyono, actualul [ef al „NahdatulUlama“, cea mai mare organiza]ie musulman`,reprezentant al islamului tradi]ional indonezian,cu circa 30 milioane de membri, cât [i PapaBenedict al XVI-lea s-au opus acestor execu]ii,pe care le-a considerat nedrepte [i lipsite de impar]ialitate.

Ultimele execu]ii, \nainte de suspendareatemporar` a acestora (moratoriul semnat \n2009), au loc pe 26 iunie 2008, la \nchisoareadin insula Nusakambangan, unde doi nigerieni,Samuel Iwachekawu Okoye [i Hansen AnthonyNwaoysa, sunt executa]i pentru infrac]iunilegate de trafic de droguri, \n ciuda protestuluiautorit`]ilor nigeriene, chiar de ziua interna]ional`a luptei contra drogurilor a Na]iunilor Unite.

Justi]ia indonezian` este ferm` \n privin]amen]inerii pedepsei cu moartea [i consider`c` aceasta este o m`sur` necesar` pentru descurajarea comiterii infrac]iunilor criminale [i\n special a celor legate de \nc`lcarea legisla]iei, cu privire la traficul cu stupefiante.

|n acest secol, oficial, \n Indonezia ar fi avutloc 40 de execu]ii: 11 \ntre 2001-2007; 10 \n

Credit foto: media-2.web.britannica.com).

19POLI}IA CAPITALEI - Septembrie

MONDO POLICE

20 Septembrie - POLI}IA CAPITALEI

2008; cinci \n 2013 [i 14 \n 2015. De lainstaurarea pedepsei cu moartea, \n anii '70,num`rul total ar fi de 160. Dintre acestea, 21ar fi fost pentru trafic de droguri, zece pentruuciderea a 3-8 persoane, [apte pentruuciderea a 42-202 persoane [i dou` pentruuciderea unei singure persoane.

Sub pre[edin]ia lui Joko Widodo (\n func]iedin 20 octombrie 2014), num`rul execu]iilor\n Indonezia devine intolerabil (15, \n primajum`tate a anului), conform organiza]iilor deap`rare a drepturilor omului.

Acesta ar fi promis c` nu va gra]ia nici uncondamnat la moarte pentru trafic de droguri.El este sus]inut [i de procurorul generalMuhammad Prasetyo, care consider` c` b`t`liacu drogurile nu poate fi câ[tigat` f`r` aplicarealegii, celor care se fac vinova]i de \nc`lcarea ei,având \n vedere c` \n Indonezia mor zilnicaproximativ 50 de toxicomani, \ntr-o ]ar` cu4,5 milioane de dependen]i de droguri.

|ntr-un asemenea context social-istoric, laKuala Lumpur are loc, \ntre 11-12 iunie 2015,Congresul Regional contra Pedepsei cu Moartea,organizat de organiza]ia nonguvernamental`francez` „|mpreun` contra Pedepsei cu Moartea“,\n partenariat cu „Organiza]ia \mpotrivaPedepsei cu Moartea din Asia“ (ADPAN) [i dealte organiza]ii de profil din zona Asiei.

Gra]ie interven]iei acestora, are loc o excep]ie,când pe 6 februarie 2014, \n ultimul moment,sultanul statului Johore, Ibrahim Ismail al 8-lea,rege al Malaeziei \ntre 1984 - 1989 a intervenitpe lâng` autorit`]ile judiciare ale statului, \nfavoarea lui Paskaran Chandran (condamnat lamoarte definitiv [i irevocabil, pe 16 aprilie 2008de |nalta Curte de Justi]ie din Jahor Bahru),pentru suspendarea execu]iei acestuia. PaskaranChandran (de origine indian`), \n vârst` de 37ani, \ncarcerat de peste 11 ani, a fost condamnatla moarte pentru uciderea lui MuthuramanKrishnasamy la Ulu Tiram (Johor), \n 2003.

Organizat la Hotelul „Rena[terii“ din KualaLumpur, primul Congres regional Asiatic [i celde-al doilea de acest gen, \n acest an (dup`Adunarea General` a Coali]iei Marocane contraPedepesei cu Moartea de la Rabat din 27-28februarie 2015), a avut ca tem` principal`num`rul mare de condamn`ri la moarte [iexecu]ii ce au loc \n Asia [i care dep`[esc cumult num`rul total al celor din lumea \ntreag`.

Ca obiective principale ale Congresului, lacare au fost invitate 367 de persoane din 45 de]`ri (28 din Asia) au fost fixate, \n primul rând,\ncurajarea emergen]ei unor noi forme decooperare politic` pentru implicarea statelorlumii (care practic` execu]iile), \n luarea deangajamente concrete privind limitarea pedepseicu moartea, cel pu]in \n cazul infrac]iunilorcriminale „mai pu]in grave“, iar \n al doilearând, sus]inerea organiza]iilor aboli]ioniste \ndemersul lor, \n favoarea suspend`rii execu]iilor[i abolirii universale a pedepsei cu moartea.

Congresul a fost un succes, \n special datorit`particip`rii unor personalit`]i marcante ale vie]iisocial-politice [i cultural-academice interna]ionale,printre care men]ionez pe: Paul Low Seng Kuan,(ministru \n cadrul departamentului primuluiministru malaezian - care a deschis Congresul),Constantin Nicolaysen Karamé (prim secretaral Ambasadei Regale Norvegiene la KualaLumpur), Luc Vandebon (ambasador [i [ef aldelega]iei Uniunii Europene \n Malaezia),Desmond Mpilo Tutu (arhiepiscop sud-african,laureat al Premiului Nobel pentru Pace \n 1984).

La \nchiderea lucr`rilor Congresului, ConstantinNicolaysen Karamé, Raphaël Chenuil Hazan,Charles Hector (comitetul executiv ADPAN),Florence Bellivier (pre[edinte al Coali]iei Mondialecontra Pedepsei cu Moartea) [i Mario Marazziti(Membru al Parlamentului Italian pentruAc]iunile Mondiale), s-au ar`tat satisf`cu]i defelul cum s-au desf`[urat lucr`rile, de problematicile care au fost abordate (respectiv,de maniera \n care ele au fost abordate), demodul \n care cauza aboli]ionist` a fostsus]inut` [i ap`rat`, precum [i de mobilizareasociet`]ii civile, ca efect al acestuia, consideratca un preambul pentru Congresul Interna]ionalde la Oslo, anul viitor, \ntre 21-23 iunie 2016.

TThhoommaass CCSSIINNTTAA

Credit foto: sbs.com.au

MAGAZIN

21POLI}IA CAPITALEI - Septembrie

Alt`dat`, scotocind prinmemoria ei prodigioas`, caresem`na cu un adev`rat„depozit“ de profile psihologice, g`sea exemplecare se potriveau cu necesit`]ile misiunii mele [imi le explica, r`bd`toare,invitându-m` s` le coment`m,ca s` se conving` c` \n]elesesem despre ce eravorba.

«Un criminal amestecat \ntraficul de droguri, care ucidepentru a sc`pa de urm`rireapoli]i[tilor, sau pentru apedepsi un turn`tor din re]ea,va dori s` se comporte câtmai normal. El se va a[eza lao mas` \ntr-un local, undeoamenii \[i beau cafeaua,citesc ziare [i comenteaz`evenimente. Ciule[te urechilecând aude c` se vorbe[tedespre crima lui „pe bâjbâite“[i \ncearc` un sentiment desuperioritate pentru c` el [tieceea ce ceilal]i habar n-au.Dar când constat` c` bârfitoriiignoran]i croiesc un drumgre[it c`tre bârlogul unde s-arputea ascunde criminalul, nuface prostia s` sar` \npicioare [i s` strige c` el esteautorul... Doar nu-i tâmpit !|n]elegi ce vreau s` spun ?“.I-am r`spuns afirmativ,l`sând-o s` \n]eleag` c`asemenea discu]ii m` intereseaz` \n mod deosebit.Dar, \n ziua urm`toare, nu ne-am mai ]inut de „pove[ti“,cum se exprima doamnacomisar când \ncerca s`glumeasc` pe seama amândurora, ci m-a urcat

\ntr-o ma[in` [i am plecat \n ora[ul G., cale devreo 60 de kilometri deBucure[ti. Pân` spre sear`,[oferul - care era „[eibar“cum sunt eu pup`za din tei -ne-a chinuit mai r`u decât peho]ii de cai, purtându-ne prino mie [i unu de locuri [i\ndesându-mi mie, \n memorie,o gr`mad` de am`nunte„operative“ (a[a pretindea el).

|n fine, când \nc` nu se\nserase, calvarul a luat sfâr[it,

iar eu m-am trezit \n... cimitirul principal al urbei G. Cum chestiunea mi sep`rea prea de tot, am \ntrebat, nu f`r` iritare \nvoce:

- Ei bine, aici ce naiba maic`ut`m ?

Ceea ce c`utam, am g`sit:mormântul Gabrielei D., victima acelui nenorocit, pecare eu aveam misiunea s`-ldibuiesc [i s`-l ofer „pe tav`“echipei de poli]i[ti, care lucraupe fa]` pentru prinderea lui.„S` ]ii minte, Cristina, c` anumite categorii de uciga[ise duc la mormintele

victimelor lor. Hot`râreaaceasta le este indus` [i cuajutorul presei care, de pild`,poate publica un material \ncare se spune c`, la nu [tiu cedat`, se \mplinesc atâtea lunide la moartea cut`rui saucut`rui individ - sau, \n cazulnostru, a Gabrielei D. Asasinulpoate face acest lucru,riscând, \ns`, s` fie filmat saufotografiat de poli]ie, ba chiar[i \nregistrat audio când „st`de vorb`“ cu victima lui,oferind detalii despre crim`,pe care nu le-ar putea ob]inecineva nici prin tortur`...»

M`rturisesc c` chestiaaceea cu cititul presei dec`tre criminalii care au victime „comemorate“ n-amprea crezut-o [i interlocutoarea mea a observat acest lucru. Ca s`-mirisipeasc` \ndoielile a adus \ndiscu]ie, ca argumentconving`tor, un episod tr`itde ea \ns`[i când \i studiacomportamentul criminogenlui Konstantinos Passaris, celcare omorâse cu focuri depistol doi angaja]i ai uneicase de schimb valutar dinBucure[ti.

- I-am propus subiectuluis` se supun` testului cudetectorul de minciuni,\ntrucât \[i nega crimele [ijaful de care era acuzat. Arefuzat, cu \nc`p`]ânare, s`fie testat la poligraf, iar cândl-am \ntrebat din ce cauz`refuz`, [tii ce mi-a r`spuns ?„{i ce vor scrie ziarele mâine,c` Passaris a c`zut la testul cudetectorul de minciuni ?“ Eibine, dac` a[a stau lucrurile,o s` introduc [i aceast`chestie \n memoria mea deagent sub acoperire - mi-amzis \n sinea mea.

Inspector sub acoperireConstantin CONSTANTINESCU

Cu acest personaj misterios am \nceput onou` faz` a preg`tirii

mele pe care a[ numi-o,cu o expresie mai vesel`,copil`reasc`, «ie[i afar`

din dosar, domnule criminal!»

” ”

22 Septembrie - POLI}IA CAPITALEI

MAGAZIN

Seara, c`deam frânt` deoboseal`, dar asta nu m`\mpiedica s` trec \n revist`traseul zilnic al preg`tirii lacare eram supus`. Adormeamrepede, cu sentimentul „barbituric“ al lucrului \mplinit,de[i, din spirit critic, nu m`consideram altceva decât unucenic sârguincios, care maiare pu]in [i devine calf`.

Dosarul „{trangulatorul“

M`rturisesc c`, \n momentul \n care am avutsub ochi acel dosar, am sim]itun fior rece pe [ira spin`rii.Despre aceast` senza]ie distrug`toare (sau\nsp`imânt`toare, cum o denumise doamna comisarS.G. de la laboratorul de profile psihologice [i comportamente criminogene)\mi vorbise [i tat`l meu, carea fost ofi]er de informa]ii. Ea - adic` senza]ia - se manifesta \n timpulconsum`rii contactelor cusursele de la care \[i luamaterialele. {tia c` dac` atunci este prins de cei de lacontraspionaj, este „bun deplat`“. {i perspective de atrece prin nesfâr[ite [i

epuizante interogatorii, de alupta cu tine \nsu]i, pentru anu ceda propunerilor detr`dare [i trecere \n tab`raadversarilor, ca [i de a suporta ru[inea public`numit`, diplomatic, „personanon-grata“ ori de a petreceani buni \ntr-o pu[c`riestr`in`, aceast` perspectiv` -\mi spunea tata - este totceea ce nu-[i dore[te unspion s` apar` \n cariera lui.

S` revin, \ns`, la subiect.M` cufundasem de vreo or`\n lecturarea materialelor dindosar, când \n biroua[ul cuperdele verzi la fereastr` care,probabil c` d`dea spre ocurte unde se auzeau l`tr`turide câini, a intrat comisarulnecunoscut.

Cu acest personaj misterios am \nceput o nou`faz` a preg`tirii mele, pe carea[ numi-o, cu o expresie maivesel`, copil`reasc`, „ie[i afar`din dosar, domnule criminal!“

|n general, cam toatedosarele „de caz“ sunt voluminoase. De aceea,con]inutul lor este, de regul`,comprimat \n sinteze pentruuz intern, care, la rândul lor,sunt periate, filtrate [i „rezumate“ dac` exist` odecizie ca datele s` fie date

publicit`]ii. A[a voi face [i eucu „dosarul“ meu, ad`ugândfaptul c`-l voi strânge atât detare \n chingile rezumatului,pân` când infractorul ascuns\n paginile lui va sim]i [i elcum \i curge transpira]ia recepe [ira spin`rii…

Primul caz a fost \nregistrat\n municipiul G. Sesizat` deun [ofer, poli]ia local` s-adeplasat \ntr-un loc cunoscutsub numele de „Câmpineanu“,situat \n apropierea unui[antier de construc]ii, fostodat` o fabric` de c`r`mid`apar]inând unui inginer care i-a dat [i numele locului,unde, \n dreapta [oselei aconstatat c` se afl` cadavrulunei femei. |n buzunarul pantalonilor victimei, careerau tra[i \n vine, poli]i[tii aug`sit o carte de identitate penumele D. Gabriela, 22 deani, cu domiciliul \n municipiul G. (Reflec]ia mea:bine c` biata fat` avea actelela ea, c` altfel ar fi fost uncadavru cu identitatenecunoscut`, cea maicumplit` situa]ie pentru ceicare lucreaz` la „omoruri“).Trupul ne\nsufle]it al victimeiera \ntins pe spate, cupiep;tul gol [i sutienul ruptsau t`iat. Medicul legistmen]iona \n concluziile lui c`tân`ra decedase ca urmare aunei fracturi craniene, provocate prin lovire cu unciocan sau o unealt`asem`n`toare, precum [i a strangul`rii cu o coard`,care n-a fost g`sit` la fa]alocului. De asemenea, la\ncheieturile mâinilor s-audescoperit urme de leg`turistrânse, iar pe fa]` [i \n p`rexistau resturi de band`adeziv`.

Credit foto: Corbis.com

23POLI}IA CAPITALEI - Septembrie

MAGAZIN

Dar cel mai [ocant aspect,constatat de echipa de investigatori, a fost acela c`sânul stâng al victimei fuseset`iat, iar sfârcul aproapesmuls cu un cle[te! |n ceeace prive[te rapoartele curezultatele investiga]iilorprivind victima, n-am s` eviden]iez decât faptul c`Gabriela D. era prostituat`,obi[nuind s`-[i racolezeclien]ii dup` l`sarea serii, dinrândul automobili[tilor carese deplasau pe drumul european c`tre inima ]`rii saucare circulau \n sens invers.

|n fine, ceva mai departede locul unde era cadavrul, criminali[tii au g`sit o urm`de anvelop` auto. (Reflec]iamea: dac` ei i-au pus mulajul\n „vitrina“ cu trofeepre]ioase, trebuie s` nu neglijez aceast` urm`).

Comisarul necunoscut (n-am s`-i dau nici m`carini]ialele numelui sau prenumelui, de[i [tiu cum \lcheam`, iar acum, cânda[tern pe hârtie aceste rânduri, se afl` chiar lâng`mine) mi-a sugerat s` discut`m asupra acestui caz,avertizându-m` c` \l intereseaz` \n mod deosebitdac` eu am o idee desprecine ar putea fi strangulatorulsadic din „Câmpineanu“. I-amspus p`rerea mea, cam \n termenii urm`tori: „Nu [tiu cecrede]i dumneavoastr`, darmie mi se pare ca tipul nueste un [ofer de tir, str`in deneamul nostru. AsasinareaGabrielei D. este o treab`româneasc`, f`cut` de unindivid cam de 30-35 de ani,probabil tot [ofer, care trecefrecvent prin zon`“.

Am luat \n discu]ie cel

de-al doilea caz, petrecut laperiferia Capitalei, tot pe undrum ab`tut de la [oseauana]ional`, care duce spremunicipiul G. Victima era toto tân`r` prostituat`, de 19ani, pe nume Leana {t.,basarabeanc` venit` s`-[iofere [i ea pl`cerile unorautomobili[ti care „pescuiau“pe [oseaua de centur`.

Corpul gol al fetei a fostdescoperit \n marginea unuipâlc de copaci. {i Leanadecedase din cauza unor lovituri \n cap, [i ca urmare astrangul`rii. Sânul drept fusese supus unei mutil`rigroaznice, iar sfârcul strivit cuun cle[te. Complementar leziunilor [i agresiunilor cuefect letal, pe fesele victimeis-au descoperit vân`t`i, create, probabil, prin lovire cuo lopat`, iar pe \ntregul truperau resturi de fibre ro[ii [ialbastre de band` adeziv`.(Reflec]ia mea: resturile defibre puteau proveni numaide la o mochet` de tipulcelor care se a[tern de unii[oferi \n autovehiculele lor, cas` dea o not` de bun`\ntre]inere!).

|nainte de a discuta despreacest al doilea caz, am recititconsemn`rile psihologilorcare sunau cam a[a:„Uciga[ul ar putea fi unb`rbat c`s`torit, dar cu orela]ie marital` precar`.Individ instabil, impulsiv, cu aplec`ri evidente spresadism sexual, f`r` a aveatres`riri emo]ionale, cu o pronun]at` indiferen]` afectiv` atunci când mutileaz`[i ucide, dar s`lbatic [i sadic\n faza paroxistic` a actuluisexual. Posibil s` aib`antecedente penale tot pentru comportament agresivsau pentru jafuri. Nu esteexclus s` fie un fost sau actual informator al poli]iei“.

Dac` aceast` presupunerea psihologilor are o\nc`rc`tur` [ocant`, finalulacelui „buletin psihologic“ erade-a dreptul \nsp`imânt`torpentru mine. Acolo scrianegru pe alb: „L`sat \n libertate, individul ar continuas` ucid`“ (Reflec]ia mea:Ghici pe cine?).

Credit foto: Corbis.com

-- vvaa uurrmmaa --

24 Septembrie - POLI}IA CAPITALEI

TIMP LIBER

NNEE

||NN-

DDUU

RR~~

TTOO

RR

IILLUU

ZZOO

RRIIEE

NNEE

TTEE

DD~~

1133 PP

AASS

EE !!

* *

*

LLAACC

||NNSS

..UU..AA

..

||NNCC

EERR

-CC

UUIITT

||NNLLUU

PPTT

~~

AACC

OOPP

EE-

RR~~

MMÂÂ

NNTT

PPEE

NNTT

RRUU

EEPP

IISSCC

OOPP

||NN CC

AANN

~~ !!

CCAA

RRIIEE

!!

AABB

IISS !!

||NN GG

UU{{

~~ !!

||NN TT

RRUU

PP !!

SSUU

BBSS

EEMM

-NN

AATT

UULL

CCUU

BBAA

!!

MMEE

II !!

LLEEMM

NNEE

DD

EE SS

AACC

RRII-

FFIICC

IIUU

CCUU

RREE

AA !!

||NN PP

AACC

EE !!

DDEE

LLIICC

AATT

DDIIVV

IINNIIZZ

AATT

MMÂÂ

NNEE

RRUU

LLBB

RROO

AA{{

TTEE

II

1122 SS

FFIINN

}}II !!

MMOO

MMIITT

VVEE

RRIIGG

~~

PPOO

SSEE

SSOO

-RR

UULL

UUNN

UUII

NNOO

DD !!

GGAA

JJ

BB~~

TTUU

TT~~

||NN

CCOO

PPIITT

~~

TTEE

AAMM

~~

||NN SS

EETT

EE !!

AA TT

RRAA

GGEE

SS~~

MMOO

AARR

~~

BBAA

SSTT

OONN

AAGG

RRIICC

OOLL

CCOO

LLEECC

}}IIEE

DDEE

HH~~

RR}}

II

AACC

EESS

TT

CCOO

SSTT

EELL

RRAA

{{CC

AA-CC

OOSS

CCOO

SSTT

EELL

RRAA

{{CC

AA-CC

OOSS

- SS

oo]]iiaa

mmeeaa

ssppuu

nnee cc

`̀ ee

ffooaarr

ttee ss

`̀nn`̀tt

ooss ss

`̀ mm

`̀nnâânn

ccii aa

llii-mm

eennttee

llee cc

rruuddee

..-

DDaa,,

\\nn]]

eelleegg

...... NN

iiccii nn

eevveess

tteeii mm

eellee

nnuu-ii..

....

- uurr

mmaarr

eeaa pp

ee lliinn

iiaa 77

((33

ccuuvv..

)) -

CCOO

MMPP

AASS

IIUUNN

EECC

OOMM

PPAA

SSIIUU

NNEE

1144

7755

Nea

m d

e lu

pM

are

la ru

[iP

oate

fiap

`rat

VVAA

SS PP

LLAATT

1133 TT

RRUU

FFEE

!!

1122 OO

AALLEE

IINNSS

UULLTT

AA

MMAA

CCAA

GGIIUU

||NN RR

OOCC

~~ !!

DDÂÂ

NNSS

UULL

||NN AA

CCEE

SSTT

LLOOCC

||NN CC

OOSS

TT !!

Audien]e la conducerea Direc]iei Generalede Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

CENTRALA D.G.P.M.B.: 021.315.35.34 - 021.311.20.21

Sectorul 1Sec]ia 1Sediu: Bd Lasc`r Catargiu nr. 22Telefon: 021.316.56.84

Sec]ia 2Sediu: Str. Arhitect Ion Mincu nr. 15Telefon: 021.222.96.01E-mail: sectia2@b.politiaromana.ro

Sec]ia 3Sediu: Str. G-ral Mathias Berthelotnr. 34Telefon: 021.313.89.02

Sec]ia 4Sediu: Str. Ion Neculce nr.6Telefon: 021.222.41.58

Sec]ia 5Sediu: Bd Bucure[tii Noi nr. 54Telefon: 021.667.56.98

Num`r unic:(Poli]ie, salvare, pompieri)

112

Sectorul 2Sec]ia 6Sediu: Str. Paul Greceanu nr. 36Telefon: 021.210.43.35

Sec]ia 7Sediu: Str. Teiul Doamnei nr. 3Telefon: 021.242.26.44

Sec]ia 8Sediu: {os. Mihai Bravu nr. 137Telefon: 021.316.69.79

Sec]ia 9Sediu: {os. Pantelimon, nr. 290Telefon: 021.255.24.33

Sectorul 3Sec]ia 10Sediu: Bd Unirii nr. 72, bl. J3G,etajele 5 [i 6Telefon: 021.313.69.45Sec]ia 11Sediu: Calea Vitan nr. 43Telefon: 021.321.72.12Sec]ia 12Sediu: Str. Prof. Dr. {tefan S. Nicolau, nr. 2-4Telefon: 021.324.50.15Sec]ia 13Sediu: Str. Ciucea nr. 2Telefon: 021.345.07.90Sec]ia 23Sediu: Str. Rodnei nr. 52E-mail: sectia23@b.politiaromana.roFax: 021.256.05.66

Sectorul 4Sec]ia 14Sediu: Str. Oi]elor nr. 10 Telefon: 021.336.23.03Fax: 021.336.86.57

Sec]ia 15Sediu: Str. Emil Racovi]`, nr. 2ATelefon: 021.461.00.71

Sec]ia 16Sediu: Str. Sergent Stoian Militarunr. 103Telefon: 021.332.44.34

Sec]ia 26Sediu: Bd Metalurgiei nr. 89Telefon: 021.683.21.08

Sectorul 5

Sec]ia 17

Sediu: Str. Doctor Grigore }`ranunr. 10Telefon: 021.410.90.02

Sec]ia 18

Sediu: Str. Constantin Miculescunr. 14-16Telefon secretariat: 021.335.17.57

Sec]ia 19

Sediu: Str. Amurgului nr. 17 Telefon: 021.423.38.91

Sec]ia 24

Sediu: Str. Bazaltului nr. 22-30Telefon: 021.332.49.03

Sectorul 6

Sec]ia 20Sediu: Str. George Mihail Zamfirescu nr. 20Telefon: 021.221.40.55

Sec]ia 21Sediu: Str. Dezrobirii nr. 37 Telefon: 021.434.01.88

Sec]ia 22Sediu: Str. Bra[ov nr. 19Telefon: 021.413.10.20

Sec]ia 25Sediu: Str. Aleea Callatis, nr. 1ATelefon: 021.444.19.06

EE--mmaaii ll :: ppoolliittiiaaccaappiittaalleeii@@bb..ppoolliittiiaarroommaannaa..rroo

Adjunct al Directorului GeneralComisar [ef de poli]ie Roberto {tefan Ababei

Telefon: 021.313.51.93mar]i, orele 14:30-16:00

Director GeneralComisar [ef de poli]ie

Mihai-Marius VoicuTelefon: 021.312.23.23luni, orele 14:30-16:00

Adjunct al Directorului GeneralComisar [ef de poli]ie

Cristian-Ionu] StanTelefon: 021.315.79.88

joi, orele 14:30-16:00

|mputernicit Adjunct al Directorului General

Comisar [ef de poli]ieMarius-Eugen {tefan Telefon: 021.312.26.82

miercuri, orele 14:30-16:00

http:/

/b.po

litiaro

mana

.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: politiacapitalei@b.politiaromana.roTelefon: 021.311.20.21