#1 septembrie 2013

Publicaţie distribuită gratuit în Iaşi, Aroneanu, Bârnova, Ciurea, Holboca, Leţcani, Miroslava, Popricani, Rediu, Schitu Duca, Tomeşti, Ungheni, Valea Lupului, Victoria, Comarna, Movileni, Prisăcani, Ţuţora, Mogoşeşti.

INTERVIU CU MIHAELA VRABETE Cooperarea met�opolitană ar t�ebui să asig�re pent�� comunitățile implicate în primul rând relații sustenabile, bazate pe recunoaștere reciprocă și care să genereze valoare adăugată. La nivel european, zonele met�opolitane joacă roluri definitorii pent�� coeziune și competitivitate, pent�� rezolvarea crizelor pe care le t�aversează Uniunea Europeană și înt�eaga lume.

continuarea în pagina 1

PRIMUL FESTIVAL AERONAUTIC DIN JUDEȚUL IAȘI - LACUL ARONEANU LA PRISĂCANI

STRATEGIA EUROPA 2020 POR AXA 1 - PRIMULPROIECT FINALIZAT LA IAŞI

MANAGEMENT DE TRAFIC

3

7 6

4

9

NOUĂ ANI DE LA CONSTITUIREA ZONEI METROPOLITANE IAŞI

Interviu cu Mihaela Vrabete

Asociaţia Zona Metropolitană Iași a fost constitu-ită în anul 2004 ca urmare a preocupării autorităților locale de a aborda în parteneriat dezvoltarea municipiului Iași și a zonei adiacen-te. Din această asociere intercomunitară fac parte, Municipiul Iași, Consiliul Judeţean Iași, 13 comune - membri fondatori și 5 comune - membri observatori. Doamna Mihaela Vrabete a condus prima agenție de dezvoltare metropolitană din România, contribuind și coordonând asistenţa tehnică pentru structurarea primelor zone metropolitane. Fiind arhitect specializat în consultanță, plani�care urbană și teritorială, management urban și dezvoltare economică, a coordonat o suită de proiecte de consultanţă cu �nanțare internațională privind elaborarea de strategii de dezvoltare economică locală și marketing urban, a organizat primele târguri de proiecte publice, a pus bazele primului concept strategic de dezvoltare teritorială a României, a contribuit la includerea dimensiunii teritoriale în cadrul PND 2007-2013 și Programelor operaţio-nale aferente, a reprezentat Ministerul Dezvoltă-rii în cadrul grupurilor tehnice privind coeziunea teritorială la nivelul UE, a sprijinit formarea Federației Zonelor Metropolitane și Aglomerări-lor Urbane din România.La împlinirea a 9 ani de la în�inţare, doamna Mihaela Vrabete coordonatorul proiectului Zona Metropolitana Iași, a acordat un interviu pentru “ Iașul Metropolitan”.

1. Stimată doamnă Mihaela Vrabete, ați condus colectivul de consultanți care a sprijinit instituționalizarea Zonei Metropoli-tane Iași în anul 2004. Acum , la 9 ani de la în�ințare, ne puteți preciza care au fost argumentele ce au stat la baza constituirii unei zone metropolitane la Iași?

Primul argument l-a constituit faptul că, din suita de nevoi de consultanță identi�cate împreună cu echipa de consultanță a Programului GRASP, factorii de decizie din cadrul Primăriei Munici-piului Iași și al Consiliului Județean Iași, au fost interesați de dezvoltarea metroplitană.

Bineînțeles însă că la această decizie au contribu-it argumente legate de necesitatea coagulării de forțe ale dezvoltării în zona Moldovei, pentru a mobiliza în circuitul economic un potențial local și regional considerabil. Dintre toți actorii urbani din zonă, era limpede că Iașiul era singurul

municipiu în jurul căruia s-ar � putut organiza aceste forțe. Centru universitar, economic, cu accesibilitate multiplă, capitală de județ cu o istorie fabuloasă, Iașiul putea genera o relație sustenabilă cu localitățile rurale din aria de in�ueță reciprocă, putea mobiliza potențialul economic la nivel local și regional: terenuri echipate pentru dezvoltare, atragerea de investiții străine, accesibilitate, forță de muncă echipată, zone naturale atrăgătoare, comunități deschise etc..

Pe de altă parte, a fost ușor de demonstrat perspectiva unui rol regional pentru Zona Metropolitană Iași. Astăzi lucrurile par evidente dar asta se întâmplă tocmai pentru că au fost promovate neîncetat de Asociația Metropolitană Iași: a�rmarea unui rol coeziv și competitiv în regiune, con�gurarea unei relații solide cu Transilvania, scoaterea din periferabilitate a zonei dinspre Prut, construirea unei relații viabile și diversi�cate cu Republica Moldova, contribuții la regenerarea unei relații Nord-Sud pentru România, rolurile complexe la viitoarea graniță de răsărit a Uniunii Europene (se întâmpla în 2003) au reprezentat o altă suită de argumente care au convins factorii de decizie în abordarea parteneriatului metropolitan.

2. Au existat și obstacole în procesul de constituire? Cum au fost acestea depășite?

Nu știu dacă putem vorbi despre obstacole majore. Mai curând despre foarte multe lucruri care trebuiau împărtășite, rutine instituționale care trebuiau modi�cate, perspective care trebuiau lărgite, activități care trebuiau corelate și integrate, surprize la care trebuia să reacționăm cu deschidere, �exibilitate și creativi-tate și mă refer în egală măsură la factorii locali, echipa de consultanță și managementul Progra-mului GRASP. Colaborarea între nivelul decizio-nal și cel tehnic, între localități urbane, rurale și nivelele județean și central, între instituți publice cu diverse arii de responsabilitate, între sectoare-le public și privat, cu comunitățile locale, între experți din diverse domenii – nimic nu a fost cu adevărat simplu dar totul a fost fără îndoială atât interesant cât și frumos.După nici doi ani de la inițierea asistenței tehnice pentru con�gurarea Zonei Metropolitane Iași, aceasta s-a încheiat brusc, în toamna anului 2004, odată cu închiderea neașteptată a Progra-mului GRASP �nanțat de Agenția pentru Dezvol-tare Internațională a Statelor Unite ale Americii.

Ingredientele esențiale care au declanșat masa critică și sinergică de procese și au făcut posibilă funcționarea Zonei Metropolitane Iași în condițiile critice ale întreruperii programului de asistență au fost: angajarea factorilor de decizie locali și centrali și hotărârea de a nu da înapoi, grupurile de lucru delegate și realizările lor, organizarea primului Târg de Proiecte Metropoli-tane din România și succesul repurtat, publica-rea Foii Metropolitane cu sacri�ciile unor oameni de presă dedicați, Consiliile Consultative Cetățenești și activitatea lor, Parlamentul Metropolitan Iași care a promovat proiectele prioritare către Guvern, voluntariatul extraordi-

nar făcut de specialiștii din cadrul Consiliului Județean Iași, Primăriei Municipiului Iași și primăriilor comunelor membre, al specialiștilor din domeniile relevante din instituții publice, sectorul de afaceri, comunitățile locale.

Cât de prețioase au fost primul anunț cu vânzarea privind vânzarea unui teren în Zona Metropolitană Iași, semnalul dat de Jonathan Schiele despre importanța drumului expres Iași-Târgu Mureș, acordul de colaborare cu Ministrul Plani�cării din Republica Moldova și județele vecine de peste Prut sau decizia USAID de a dona Asociației Metropolitane, la încheierea activității GRASP, dotările și mașina Biroului Regional al GRASP nu mai contează astăzi.

Este greu de spus astăzi cât de di�cil sau ușor a fost pentru factorii de decizie să în�ințeze prima Agenție de Dezvoltare Metropolitană din România, să angajeze o echipă de trei din consultanții GRASP pentru a continua activita-tea, să negocieze interese politice pentru a promova proiecte comune, să creadă într-un vitor destul de incert, cât de interesant sau riscant și, poate, perdant aferent altor oportunități, a fost pentru consultanți să accepte o asemenea provocare.

Pentru că toate acestea sunt azi o istorie, plină de viață și îndrăzneală desigur, dar reprezintă doar un trecut care a făcut loc unui prezent și unui viitor mult mai interesante, după cum știți și le trăiți.

3. În ultimii anii constatăm că tot mai multe municipii își constituie asociații de tip metro-politan. Considerați că asocierea de acest tip poate � o soluție de e�cientizare a administrației publice locale? Care sunt principalele domenii în care cooperarea metropolitană poate duce la îmbunătățirea serviciilor pentru cetățeni?

În primul rând trebuie precizat faptul că România are un context speci�c în privința dezvoltării metropolitane. După rigorile europe-ne doar Bucureștiul poate � considerat zonă metropolitană, deși nu s-a organizat încă în acest sens. S-au făcut pași importanți, au fost elabora-te documente strategice importante dar nu s-a ajuns la o soluție de funcționare. Totuși, legislația permite municipiilor de rangurile I și al II-lea, abordarea în parteneriat teritorial a dezvoltării metropolitane, în condițiile speci�ce dezvoltării din România. S-au constituit o suită de zone metropolitane care se a�ă în diverse stadii de con�gurare și funcționare. Lucrurile trebuie privite cu realism: uneori s-au constituit în așteptarea unor oportunități de �nanțare, alteori pentru imagine, alteori cu speranțe și obiective neclare.

Asocierea intercomunitară în general este utilă dacă partenerii au probleme comune și împărtășesc aceleași obiective de dezvoltare. Administrarea în parteneriat a resurselor teritori-ale este în sine o mare lecție de responsabilitate și sustenabilitate. Din această perspectivă, asocierea metropolitană poate contribui la e�cientizarea administrației locale prin asigura-rea transparenței problemelor și obiectivelor, a

deciziilor în dezvoltare, a abordării integrate, a articulării resurselor, a maximizării impactului în implementare etc.. Totuși, există tentația utilizării parteneriatului metropolitan de către admnistrațiile publice ca o rețetă de succes sau ca oportunitate pentru acces la resurse. Riscurile sunt mari: dezvoltări necontrolate, proiecte lipsite de impact, destrămarea parteneriatului în urma alocării preferențiale și incorecte a resurse-lor locale sau atrase, pierderea încrederii, compromiterea demersului etc..

Cooperarea metropolitană ar trebui să asigure pentru comunitățile implicate în primul rând relații sustenabile, bazate pe recunoaștere reciprocă și care să genereze valoare adăugată. Orășenii tind să acționeze tradițional căutând în rural cele mai fumoase peisaje pentru casele lor (care ignoră de obicei aspectul și materialele tradiționale), obiectivele cele mai atrăgătoare de vizitat pe unde își poartă prietenii, mâncarea cea mai sănătoasă, apa cea mai curată, aer curat, terenuri agricole, peisaje naturale, alte resurse etc.. Pe da altă parte, tot orașele expediază în zonele rurale depozitarea și procesarea deșeurilor, depozitele, dotările tehnice etc.. Ruralul este certi�catul nostru de autenticitate, de identitate, trebuie păstrat și gestionat în mod adecvat; comunitățile rurale sunt ambițioase, creative, inteligente și generoase și trebuie să �e actori activi în dezvoltare. Dezvoltarea metropo-litană sustenabilă implică asumarea diferențelor semni�cative și asigurarea condițiilor de viață adecvate, recunoașterea valorilor culturale și economice și colaborarea onestă. Orașul trebuie, deoarece are forța și știința de a o face, să acționeze cu considerație și responsabilitate: să inițieze, desigur în parteneriat cu localitățile rurale, infrastructurile tehnice necesare și fncționarea serviciilor aferente – transport, alimentare cu apă, canalizare, energie, încălzirea locuințelor, managementul deșeurilor, telecomunicațiile. Dar lucrurile nu se opresc aici. Este necesară asigurarea serviciilor privind educația, sănătatea, cultura, cultele, sportul, recreerea etc.. Vorbim de crearea culturii metropolitane, vorbim despre eforturile instituțiilor publice, a sectorului de afaceri, a comunităților în amsamblul lor, de a înțelege dezvoltarea din această perspectivă.

Legislația pregătește întrucâtva abordarea parteneriatului urban-rural în jurul municipiilor reședință de județ prin obligativitatea de a elabora planurile de amenajare a teritoriului periurban. Acesta este un pas important deoare-ce evidențiază potențialul și șansele zonei de a trece la o alta scară a dezvoltării. Administrarea metropolitană poate � considerată o șansă pentru dezvoltarea sustenabilă urban-rurală și, de asemenea, în condițiile cooperării cu județul și regiunea (chiar și cu nivelul național) o șansă pentru guvernarea pe mai multe nivele (multi- level).

4. Există numeroase proiecte legislative care abordează dezvoltarea metropolitană. Credeți că zonele metropolitane pot � e�ciente în România fără a � clar reglementa-te? În contextul procesului de regionalizare-descentralizare care poate � rolul zonelor metropolitane?

Dezvoltarea zonelor metropolitane ar trebui să se bazeze atât pe lege cât, mai ales, pe politici naționale. Legislația trebuie doar să con�gureze cadrul general: de�nirea conceptelor, a obiecti-

velor generale, a responsabilităților, descrierea cadrului instituțional general și a regulilor de funcționare. De asemenea, ar trebui stabilite niște categorii de condiții pe care trebuie să le îndeplinească pentru a dovedi potențialul și/sau capacitatea de a funcționa ca zone metropolita-ne, precum și programe de conformare și indicatori de performanță care să ateste faptul că funcționează ca atare. În opinia mea, suprale-giferarea nu duce nicăieri. Dacă ne schimbăm numele asocierii după �nanțare am cam a�at unde ajungem; putem cere legii să clari�ce conceptele iar asociațiilor să joace corect. În rest, suntem oameni inteligenți și cu bun simț – nu avem nevoie de detalierea legislativă a �ecărui element pentru a � cinstiți și morali.

Este desigur importantă instituția asocierii metropolitane și regulile după care funcționează, dar crucială este capacitatea profesională, umană și etica după care se condu-ce echipa. În acest sens, deși încercată în multe rânduri și multe feluri, aș da ca exemplu Agenția de Dezvoltare a Zonei Metropolitane Iași. Faptul că a fost inițiată și funcționează cu specialiști în domeniu îi conferă un ascendent care i-a permis evoluția în direcția construirii rolului regional, deși trebuie să rezolve de multe ori probleme locale. Pentru Zona Metropolitană Iași, Agenția asigură multă stabilitate și continuitate. Pentru București, funcționarea Zonei Metropolitane pare o misiune imposibilă din cauza lipsei de transparență a intereselor, a agendelor factorilor relevanți, a lipsei de colaborare în identi�carea acestora, a dorinței tuturor de a conduce și de a nu � conduși etc..

Mult mai importantă ar � de�nirea unui concept strategic privind dezvoltarea României, concept care, pe lângă vorbe și cifre să conțină hărți care să arate în mod transparent situația existentă, scenariile de dezvoltare posibile și impactul acestora. Acest lucru lipsește tuturor de peste 20 de ani. Au fost elaborate documente care acoperă anumite domenii dar nimic integrator și pe termen lung.

Apoi ar trebui elaborate politicile de coeziune și competitivitate care lipsesc României. Aceste politici ar trebui să responsabilizeze orașele mari și zonele de in�uență reciprocă privind rolurile economic-social pe care trebuie să le joace la nivel teritorial. În funcție de potențialul capitalu-lui teritorial și aceste roluri ar trebui prioritizate marile proiecte de infrastructură, de mediu, privind competitivitatea, clusterele economice etc.. Timișoara ar trebui să conlucreze cu Aradul pentru a clădi un parteneriat cu Belgradul, Brăila ar trebui să se împace cu Galațiul pentru a construi a doua zonă metropolitană după București și nu din cauza banilor din POR sau pentru că la orizont se ivesc promisiunile Progra-mului Regiunii Dunării. Asocierile constituite numai pentru vânătoarea de proiecte sunt sortite eșecului.

Regionalizarea și descentralizarea vor restructu-ra liniile de forță ale teritoriului dacă nu le plani�căm și ni le asumăm dinainte. Zonele metropolitane au sarcina de a cataliza atât coeziunea social-economică și a teritoriului cât și mobilizarea capitalului pentru con�gurarea și consolidarea competitivității. Din păcate nu avem nicio politică în acest sens. Cu atât mai mult, Federația Zonelor Metropolitane și Aglomerărilor Urbane din România are de jucat un rol esențial în acest sens. Cu un studiu bine

fundamentat, cu propuneri profesioniste și garantate profesional, nădăjduiesc că FZMAUR va deschide această discuție la nivel național.

5. Considerați că Zona Metropolitană Iași poate juca un rol important în perioada de programare 2014-2020?

Fără doar și poate Zona Metropolitană trebuie să treacă la nivelele următoare: cel regional și supraregional, transfrontalier și transnațional.

Întrebările sunt grele și răspunsurile sunt și mai grele. Cum se raportează Zona Metropolitană Iași la dezvoltarea Regiunii Nord-Est pe termen lung? Care este rolul său? Ce aspecte de diferențiere aduce Zona Metropolitană Iași în competitivitatea regiunii și în pro�lul competitiv național? Ce proiecte de viitor are privind coeziunea spre vest și cu Sudul Moldovei? Care sunt relațiile pe care le construiește Zona Metropolitană spre Est, cu Republica Moldova, spre Nord cu Ucraina? Cum se raportează la inițiativele Grupului Vișegrad 4+2? Dar la relația pe care zona Mării Baltice o construiește spre Bazinul Mării Mediterane? În ce situație se proiectează vechea relație între Marea Baltică și Marea Neagră, în care Iașiul era foarte important?

Dacă e vorba de bani, lucrurile devin oarecum simple, doar conceptele sunt grele: direcțiile �nanțate în perioada 2014-2020 sunt trei la număr - creștere inteligentă, creștere sustenabi-lă și creștere incluzivă – aferent celore unspreze-ce domenii tematice ale Acordului de Parteneriat 2014-2020. Ca să continui cu conceptele, di�cil va � să lucrăm cu conceptele de cluster, politici de clusterizare, poli de competitivitate, inovare, specializare inteligentă, strategii de specializare inteligentă etc., pentru că nu am ajuns la gradul necesar de maturitate economică, instituțională, nu deținem masa critică necesară decât în structuri izolate...

Totuși, am convingerea că zonele metropolitane mai avansate din România, așa cum este cazul Zonei Metropolitane Iași, vor răzbi și vor reuși să facă pași importanți în următorul exercițiu bugetar al Uniunii. Există o suită de strategii și planuri naționale, Planul Regional de Dezvoltare al Regiunii Nord-Est etc. care sprijină dezvoltarea Zonei Metropolitane Iași și a zonelor metropoli-tane în general. La nivel european, zonele metropolitane joacă roluri de�nitorii pentru coeziune și competitivitate, pentru rezolvarea crizelor pe care le traversează Uniunea Europea-nă și întreaga lume. Avem modele, avem campioni metropolitani, avem datoria să credem ca vom reuși.

Iar urarea mea este să aveți succes după creativi-tatea, inteligența și dăruirea dumneavoastră! Pentru că de acestea depinde succesul.

| 1

Asociaţia Zona Metropolitană Iași a fost constitu-ită în anul 2004 ca urmare a preocupării autorităților locale de a aborda în parteneriat dezvoltarea municipiului Iași și a zonei adiacen-te. Din această asociere intercomunitară fac parte, Municipiul Iași, Consiliul Judeţean Iași, 13 comune - membri fondatori și 5 comune - membri observatori. Doamna Mihaela Vrabete a condus prima agenție de dezvoltare metropolitană din România, contribuind și coordonând asistenţa tehnică pentru structurarea primelor zone metropolitane. Fiind arhitect specializat în consultanță, plani�care urbană și teritorială, management urban și dezvoltare economică, a coordonat o suită de proiecte de consultanţă cu �nanțare internațională privind elaborarea de strategii de dezvoltare economică locală și marketing urban, a organizat primele târguri de proiecte publice, a pus bazele primului concept strategic de dezvoltare teritorială a României, a contribuit la includerea dimensiunii teritoriale în cadrul PND 2007-2013 și Programelor operaţio-nale aferente, a reprezentat Ministerul Dezvoltă-rii în cadrul grupurilor tehnice privind coeziunea teritorială la nivelul UE, a sprijinit formarea Federației Zonelor Metropolitane și Aglomerări-lor Urbane din România.La împlinirea a 9 ani de la în�inţare, doamna Mihaela Vrabete coordonatorul proiectului Zona Metropolitana Iași, a acordat un interviu pentru “ Iașul Metropolitan”.

1. Stimată doamnă Mihaela Vrabete, ați condus colectivul de consultanți care a sprijinit instituționalizarea Zonei Metropoli-tane Iași în anul 2004. Acum , la 9 ani de la în�ințare, ne puteți preciza care au fost argumentele ce au stat la baza constituirii unei zone metropolitane la Iași?

Primul argument l-a constituit faptul că, din suita de nevoi de consultanță identi�cate împreună cu echipa de consultanță a Programului GRASP, factorii de decizie din cadrul Primăriei Munici-piului Iași și al Consiliului Județean Iași, au fost interesați de dezvoltarea metroplitană.

Bineînțeles însă că la această decizie au contribu-it argumente legate de necesitatea coagulării de forțe ale dezvoltării în zona Moldovei, pentru a mobiliza în circuitul economic un potențial local și regional considerabil. Dintre toți actorii urbani din zonă, era limpede că Iașiul era singurul

municipiu în jurul căruia s-ar � putut organiza aceste forțe. Centru universitar, economic, cu accesibilitate multiplă, capitală de județ cu o istorie fabuloasă, Iașiul putea genera o relație sustenabilă cu localitățile rurale din aria de in�ueță reciprocă, putea mobiliza potențialul economic la nivel local și regional: terenuri echipate pentru dezvoltare, atragerea de investiții străine, accesibilitate, forță de muncă echipată, zone naturale atrăgătoare, comunități deschise etc..

Pe de altă parte, a fost ușor de demonstrat perspectiva unui rol regional pentru Zona Metropolitană Iași. Astăzi lucrurile par evidente dar asta se întâmplă tocmai pentru că au fost promovate neîncetat de Asociația Metropolitană Iași: a�rmarea unui rol coeziv și competitiv în regiune, con�gurarea unei relații solide cu Transilvania, scoaterea din periferabilitate a zonei dinspre Prut, construirea unei relații viabile și diversi�cate cu Republica Moldova, contribuții la regenerarea unei relații Nord-Sud pentru România, rolurile complexe la viitoarea graniță de răsărit a Uniunii Europene (se întâmpla în 2003) au reprezentat o altă suită de argumente care au convins factorii de decizie în abordarea parteneriatului metropolitan.

2. Au existat și obstacole în procesul de constituire? Cum au fost acestea depășite?

Nu știu dacă putem vorbi despre obstacole majore. Mai curând despre foarte multe lucruri care trebuiau împărtășite, rutine instituționale care trebuiau modi�cate, perspective care trebuiau lărgite, activități care trebuiau corelate și integrate, surprize la care trebuia să reacționăm cu deschidere, �exibilitate și creativi-tate și mă refer în egală măsură la factorii locali, echipa de consultanță și managementul Progra-mului GRASP. Colaborarea între nivelul decizio-nal și cel tehnic, între localități urbane, rurale și nivelele județean și central, între instituți publice cu diverse arii de responsabilitate, între sectoare-le public și privat, cu comunitățile locale, între experți din diverse domenii – nimic nu a fost cu adevărat simplu dar totul a fost fără îndoială atât interesant cât și frumos.După nici doi ani de la inițierea asistenței tehnice pentru con�gurarea Zonei Metropolitane Iași, aceasta s-a încheiat brusc, în toamna anului 2004, odată cu închiderea neașteptată a Progra-mului GRASP �nanțat de Agenția pentru Dezvol-tare Internațională a Statelor Unite ale Americii.

Ingredientele esențiale care au declanșat masa critică și sinergică de procese și au făcut posibilă funcționarea Zonei Metropolitane Iași în condițiile critice ale întreruperii programului de asistență au fost: angajarea factorilor de decizie locali și centrali și hotărârea de a nu da înapoi, grupurile de lucru delegate și realizările lor, organizarea primului Târg de Proiecte Metropoli-tane din România și succesul repurtat, publica-rea Foii Metropolitane cu sacri�ciile unor oameni de presă dedicați, Consiliile Consultative Cetățenești și activitatea lor, Parlamentul Metropolitan Iași care a promovat proiectele prioritare către Guvern, voluntariatul extraordi-

nar făcut de specialiștii din cadrul Consiliului Județean Iași, Primăriei Municipiului Iași și primăriilor comunelor membre, al specialiștilor din domeniile relevante din instituții publice, sectorul de afaceri, comunitățile locale.

Cât de prețioase au fost primul anunț cu vânzarea privind vânzarea unui teren în Zona Metropolitană Iași, semnalul dat de Jonathan Schiele despre importanța drumului expres Iași-Târgu Mureș, acordul de colaborare cu Ministrul Plani�cării din Republica Moldova și județele vecine de peste Prut sau decizia USAID de a dona Asociației Metropolitane, la încheierea activității GRASP, dotările și mașina Biroului Regional al GRASP nu mai contează astăzi.

Este greu de spus astăzi cât de di�cil sau ușor a fost pentru factorii de decizie să în�ințeze prima Agenție de Dezvoltare Metropolitană din România, să angajeze o echipă de trei din consultanții GRASP pentru a continua activita-tea, să negocieze interese politice pentru a promova proiecte comune, să creadă într-un vitor destul de incert, cât de interesant sau riscant și, poate, perdant aferent altor oportunități, a fost pentru consultanți să accepte o asemenea provocare.

Pentru că toate acestea sunt azi o istorie, plină de viață și îndrăzneală desigur, dar reprezintă doar un trecut care a făcut loc unui prezent și unui viitor mult mai interesante, după cum știți și le trăiți.

3. În ultimii anii constatăm că tot mai multe municipii își constituie asociații de tip metro-politan. Considerați că asocierea de acest tip poate � o soluție de e�cientizare a administrației publice locale? Care sunt principalele domenii în care cooperarea metropolitană poate duce la îmbunătățirea serviciilor pentru cetățeni?

În primul rând trebuie precizat faptul că România are un context speci�c în privința dezvoltării metropolitane. După rigorile europe-ne doar Bucureștiul poate � considerat zonă metropolitană, deși nu s-a organizat încă în acest sens. S-au făcut pași importanți, au fost elabora-te documente strategice importante dar nu s-a ajuns la o soluție de funcționare. Totuși, legislația permite municipiilor de rangurile I și al II-lea, abordarea în parteneriat teritorial a dezvoltării metropolitane, în condițiile speci�ce dezvoltării din România. S-au constituit o suită de zone metropolitane care se a�ă în diverse stadii de con�gurare și funcționare. Lucrurile trebuie privite cu realism: uneori s-au constituit în așteptarea unor oportunități de �nanțare, alteori pentru imagine, alteori cu speranțe și obiective neclare.

Asocierea intercomunitară în general este utilă dacă partenerii au probleme comune și împărtășesc aceleași obiective de dezvoltare. Administrarea în parteneriat a resurselor teritori-ale este în sine o mare lecție de responsabilitate și sustenabilitate. Din această perspectivă, asocierea metropolitană poate contribui la e�cientizarea administrației locale prin asigura-rea transparenței problemelor și obiectivelor, a

deciziilor în dezvoltare, a abordării integrate, a articulării resurselor, a maximizării impactului în implementare etc.. Totuși, există tentația utilizării parteneriatului metropolitan de către admnistrațiile publice ca o rețetă de succes sau ca oportunitate pentru acces la resurse. Riscurile sunt mari: dezvoltări necontrolate, proiecte lipsite de impact, destrămarea parteneriatului în urma alocării preferențiale și incorecte a resurse-lor locale sau atrase, pierderea încrederii, compromiterea demersului etc..

Cooperarea metropolitană ar trebui să asigure pentru comunitățile implicate în primul rând relații sustenabile, bazate pe recunoaștere reciprocă și care să genereze valoare adăugată. Orășenii tind să acționeze tradițional căutând în rural cele mai fumoase peisaje pentru casele lor (care ignoră de obicei aspectul și materialele tradiționale), obiectivele cele mai atrăgătoare de vizitat pe unde își poartă prietenii, mâncarea cea mai sănătoasă, apa cea mai curată, aer curat, terenuri agricole, peisaje naturale, alte resurse etc.. Pe da altă parte, tot orașele expediază în zonele rurale depozitarea și procesarea deșeurilor, depozitele, dotările tehnice etc.. Ruralul este certi�catul nostru de autenticitate, de identitate, trebuie păstrat și gestionat în mod adecvat; comunitățile rurale sunt ambițioase, creative, inteligente și generoase și trebuie să �e actori activi în dezvoltare. Dezvoltarea metropo-litană sustenabilă implică asumarea diferențelor semni�cative și asigurarea condițiilor de viață adecvate, recunoașterea valorilor culturale și economice și colaborarea onestă. Orașul trebuie, deoarece are forța și știința de a o face, să acționeze cu considerație și responsabilitate: să inițieze, desigur în parteneriat cu localitățile rurale, infrastructurile tehnice necesare și fncționarea serviciilor aferente – transport, alimentare cu apă, canalizare, energie, încălzirea locuințelor, managementul deșeurilor, telecomunicațiile. Dar lucrurile nu se opresc aici. Este necesară asigurarea serviciilor privind educația, sănătatea, cultura, cultele, sportul, recreerea etc.. Vorbim de crearea culturii metropolitane, vorbim despre eforturile instituțiilor publice, a sectorului de afaceri, a comunităților în amsamblul lor, de a înțelege dezvoltarea din această perspectivă.

Legislația pregătește întrucâtva abordarea parteneriatului urban-rural în jurul municipiilor reședință de județ prin obligativitatea de a elabora planurile de amenajare a teritoriului periurban. Acesta este un pas important deoare-ce evidențiază potențialul și șansele zonei de a trece la o alta scară a dezvoltării. Administrarea metropolitană poate � considerată o șansă pentru dezvoltarea sustenabilă urban-rurală și, de asemenea, în condițiile cooperării cu județul și regiunea (chiar și cu nivelul național) o șansă pentru guvernarea pe mai multe nivele (multi- level).

4. Există numeroase proiecte legislative care abordează dezvoltarea metropolitană. Credeți că zonele metropolitane pot � e�ciente în România fără a � clar reglementa-te? În contextul procesului de regionalizare-descentralizare care poate � rolul zonelor metropolitane?

Dezvoltarea zonelor metropolitane ar trebui să se bazeze atât pe lege cât, mai ales, pe politici naționale. Legislația trebuie doar să con�gureze cadrul general: de�nirea conceptelor, a obiecti-

velor generale, a responsabilităților, descrierea cadrului instituțional general și a regulilor de funcționare. De asemenea, ar trebui stabilite niște categorii de condiții pe care trebuie să le îndeplinească pentru a dovedi potențialul și/sau capacitatea de a funcționa ca zone metropolita-ne, precum și programe de conformare și indicatori de performanță care să ateste faptul că funcționează ca atare. În opinia mea, suprale-giferarea nu duce nicăieri. Dacă ne schimbăm numele asocierii după �nanțare am cam a�at unde ajungem; putem cere legii să clari�ce conceptele iar asociațiilor să joace corect. În rest, suntem oameni inteligenți și cu bun simț – nu avem nevoie de detalierea legislativă a �ecărui element pentru a � cinstiți și morali.

Este desigur importantă instituția asocierii metropolitane și regulile după care funcționează, dar crucială este capacitatea profesională, umană și etica după care se condu-ce echipa. În acest sens, deși încercată în multe rânduri și multe feluri, aș da ca exemplu Agenția de Dezvoltare a Zonei Metropolitane Iași. Faptul că a fost inițiată și funcționează cu specialiști în domeniu îi conferă un ascendent care i-a permis evoluția în direcția construirii rolului regional, deși trebuie să rezolve de multe ori probleme locale. Pentru Zona Metropolitană Iași, Agenția asigură multă stabilitate și continuitate. Pentru București, funcționarea Zonei Metropolitane pare o misiune imposibilă din cauza lipsei de transparență a intereselor, a agendelor factorilor relevanți, a lipsei de colaborare în identi�carea acestora, a dorinței tuturor de a conduce și de a nu � conduși etc..

Mult mai importantă ar � de�nirea unui concept strategic privind dezvoltarea României, concept care, pe lângă vorbe și cifre să conțină hărți care să arate în mod transparent situația existentă, scenariile de dezvoltare posibile și impactul acestora. Acest lucru lipsește tuturor de peste 20 de ani. Au fost elaborate documente care acoperă anumite domenii dar nimic integrator și pe termen lung.

Apoi ar trebui elaborate politicile de coeziune și competitivitate care lipsesc României. Aceste politici ar trebui să responsabilizeze orașele mari și zonele de in�uență reciprocă privind rolurile economic-social pe care trebuie să le joace la nivel teritorial. În funcție de potențialul capitalu-lui teritorial și aceste roluri ar trebui prioritizate marile proiecte de infrastructură, de mediu, privind competitivitatea, clusterele economice etc.. Timișoara ar trebui să conlucreze cu Aradul pentru a clădi un parteneriat cu Belgradul, Brăila ar trebui să se împace cu Galațiul pentru a construi a doua zonă metropolitană după București și nu din cauza banilor din POR sau pentru că la orizont se ivesc promisiunile Progra-mului Regiunii Dunării. Asocierile constituite numai pentru vânătoarea de proiecte sunt sortite eșecului.

Regionalizarea și descentralizarea vor restructu-ra liniile de forță ale teritoriului dacă nu le plani�căm și ni le asumăm dinainte. Zonele metropolitane au sarcina de a cataliza atât coeziunea social-economică și a teritoriului cât și mobilizarea capitalului pentru con�gurarea și consolidarea competitivității. Din păcate nu avem nicio politică în acest sens. Cu atât mai mult, Federația Zonelor Metropolitane și Aglomerărilor Urbane din România are de jucat un rol esențial în acest sens. Cu un studiu bine

fundamentat, cu propuneri profesioniste și garantate profesional, nădăjduiesc că FZMAUR va deschide această discuție la nivel național.

5. Considerați că Zona Metropolitană Iași poate juca un rol important în perioada de programare 2014-2020?

Fără doar și poate Zona Metropolitană trebuie să treacă la nivelele următoare: cel regional și supraregional, transfrontalier și transnațional.

Întrebările sunt grele și răspunsurile sunt și mai grele. Cum se raportează Zona Metropolitană Iași la dezvoltarea Regiunii Nord-Est pe termen lung? Care este rolul său? Ce aspecte de diferențiere aduce Zona Metropolitană Iași în competitivitatea regiunii și în pro�lul competitiv național? Ce proiecte de viitor are privind coeziunea spre vest și cu Sudul Moldovei? Care sunt relațiile pe care le construiește Zona Metropolitană spre Est, cu Republica Moldova, spre Nord cu Ucraina? Cum se raportează la inițiativele Grupului Vișegrad 4+2? Dar la relația pe care zona Mării Baltice o construiește spre Bazinul Mării Mediterane? În ce situație se proiectează vechea relație între Marea Baltică și Marea Neagră, în care Iașiul era foarte important?

Dacă e vorba de bani, lucrurile devin oarecum simple, doar conceptele sunt grele: direcțiile �nanțate în perioada 2014-2020 sunt trei la număr - creștere inteligentă, creștere sustenabi-lă și creștere incluzivă – aferent celore unspreze-ce domenii tematice ale Acordului de Parteneriat 2014-2020. Ca să continui cu conceptele, di�cil va � să lucrăm cu conceptele de cluster, politici de clusterizare, poli de competitivitate, inovare, specializare inteligentă, strategii de specializare inteligentă etc., pentru că nu am ajuns la gradul necesar de maturitate economică, instituțională, nu deținem masa critică necesară decât în structuri izolate...

Totuși, am convingerea că zonele metropolitane mai avansate din România, așa cum este cazul Zonei Metropolitane Iași, vor răzbi și vor reuși să facă pași importanți în următorul exercițiu bugetar al Uniunii. Există o suită de strategii și planuri naționale, Planul Regional de Dezvoltare al Regiunii Nord-Est etc. care sprijină dezvoltarea Zonei Metropolitane Iași și a zonelor metropoli-tane în general. La nivel european, zonele metropolitane joacă roluri de�nitorii pentru coeziune și competitivitate, pentru rezolvarea crizelor pe care le traversează Uniunea Europea-nă și întreaga lume. Avem modele, avem campioni metropolitani, avem datoria să credem ca vom reuși.

Iar urarea mea este să aveți succes după creativi-tatea, inteligența și dăruirea dumneavoastră! Pentru că de acestea depinde succesul.

| 2

STRATEGIA EUROPA 2020

ZONA METROPOLITANĂ IAȘI A ÎNCEPUT PROCESUL DE PROGRAMARE PENTRU PERIOADA 2014-2020

În martie 2000 la Consiliul European de la Lisabona șe�i de stat și de guvern din Uniunea Europeană au adoptat un document de referință pentru dezvoltarea până în prezent a Uniunii Europene, respectiv Agenda Lisabona (sau Strategia de la Lisabona). Această strategie era menită să transforme, până în anul 2010, Uniunea Europeană în „cea mai dinamică și competitivă economie din lume bazată pe cunoaștere, capabilă de o creștere economică durabilă, generatoare de noi locuri de muncă, mai bune, și caracterizată printr-o mai mare coeziune socială ”.Prin Strategia de la Lisabona s-a stabilit obiecti-vul de a obține o creștere economică de 3% pe an și de a crea 20 de milioane de noi locuri de munca până în 2010. De asemenea, Agenda Lisabona stabilea o serie de obiective speci�ce în domenii precum inovarea, întreprinderile, liberalizarea diverselor piețe și protecția mediu-lui. În ansamblu, Strategia de la Lisabona a avut un impact pozitiv asupra UE, deși principalele obiective nu au putut � atinse, mai ales în contextul instalării crizei economice și �nanciare Evaluările de parcurs, �e la nivelul o�cial (rapoarte) �e la nivelul studiilor știinţi�ce, privind proiectarea și implementarea Agendei

Lisabona au evidenţiat un număr de de�cienţe care au condus la îndeplinirea nesatisfăcătoare a obiectivelor acestei strategii:

- lipsa unui program de aplicare adecvată pentru statele membre; - lipsa unei depline asumări politice la nivel naţional; - numărul mare de obiective și ţinte cuanti�-cate; - monitorizarea de�citară statelor membre; - insu�cienta distincţie între scopuri și mijloace; - insu�cienta corelare dintre obiectivele Agendei Lisabona și cele privind convergenţa economică;

Toate aceste evaluări au fost luate în considerare la elaborarea noii strategii europene – Strategia Europa 2020.

Strategia Europa 2020 propune trei priorități, care se constituie în principii fundamentale ale construcției europene în următoarea decadă:

1. creștere inteligentă – bazată pe o economie a cunoașterii și inovării (economie în care producția, circulația și valori�carea informației de orice fel au caracter democra-tic, de masă și funcționează într-o rețea cu un

grad de automatizare din ce în ce mai mare);2. creștere sustenabilă – bazată pe o economie competitivă, curată și e�cientă (creștere economică de natură să asigure satisfacerea nevoilor economice ale generației curente fără a afecta în mod negativ șansele generațiilor viitoare de a-și satisface nevoile economice proprii);3. creștere favorabilă incluziunii – bazată pe o economie care să genereze creșterea ratei ridicate de ocupare și a coeziunii economice, sociale și teritoriale creștere economică care să genereze sporirea gradului și calității integrării sociale a tuturor membrilor societății.

Obiectivele (țintele)Strategia Europa 2020 propune un număr de cinci obiective (ținte) pentru orizontul anului 2020. Aceste obiective sunt:a. rata de ocupare: 75% (în grupa de vârsta 20-64 ani) prin:

- participarea sporită a tinerilor;- participarea lucrătorilor în vârsta și mai puțin cali�cați;- mai buna integrare a migranților legali;

b. ponderea fondurilor totale (publice și private) alocate cercetării-dezvoltării: 3% din PIB;c. trinomul „20x20x20”: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% (față de 1990), creșterea e�cienței energetice cu 20% sau scăderea consumului de energie cu 20%, creșterea ponderii surselor regenerabile de energie în consumul �nal brut de energie la 20%; Este posibil ca, după anul 2012, UE să decidă creșterea ponderii reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, față de 1990, la 30%;d. limitarea la max. 10% a ratei de părăsire timpurie a școlii de către populația în vârsta de 18-24 de ani și atingerea ponderii de min. 40% a

populației care absolvă învățământul terțiar sau echivalent și are vârsta cuprinsă între 30-34 ani;e. scăderea numărului persoanelor expuse riscului sărăciei cu 20 milioane (reducerea cu 25% a numărului persoanelor cu risc de sărăcie).Strategia Europa 2020 propune implementarea a șapte inițiative emblematice (programe-pilot, sectoriale dar cu vocație transversală, destinate a facilita atingerea obiectivelor, prin acțiuni speci�ce și convergente, desfășurate în domenii-cheie ale procesualității economice și sociale). Inițiativele emblematice cuprind direcții si recomandări de acțiune atât la nivelul Uniunii Europene, cât si la nivelul statelor membre. Ele

sunt următoarele:1. O Uniune a inovării2. Tineret în mișcare3. O agendă digitală pentru Europa4. O Europa e�cientă din punctul de vedere al utilizării resurselor5. O politică industrială adaptată erei globalizării6. O agendă pentru noi competenţe și noi locuri de muncă7. Platforma europeană de combatere a sărăciei

În calitate de asociaţie de dezvoltare intercomu-nitara de utilitate publică, care activează în domeniul dezvoltării metropolitane Asociaţia Zona Metropolitană Iași este implicată activ în toate stadiile dezvoltării metropolitane (programare, implementare, monitorizare și evaluare). Asociaţia împreună cu partenerii săi a elaborat in anul 2009, Planul Integrat de Dezvol-tare al polului de creștere Iași, document aprobat in consiliile locale ale membrilor asociaţiei si care a inclus un set de 85 de proiecte prioritare la nivel metropolitan. Asociaţia a fost

desemnată de membri să coordoneze implementarea proiectelor și să monitorizeze periodic stadiul implementării. Implementarea acestui plan se apropie de termenul limită, iar partenerii metropolitani trebuie să-și actualizeze planurile, sa-și fundamenteze nevoile de �nanțare, să-și stabilească prioritățile. În acest sens, este vitală o analiză sintetică și unitară a stadiului dezvoltării metropolitane în anul 2013, cu evidenţierea impactului avut de proiectele din PIDPC implementate în perioada 2007 – 2013.

Astfel, Asociația Zona Metropolitană Iași a demarat în luna august 2013 realizarea unui studiu care să analizeze stadiul actual de dezvol-tare al zonei metropolitane Iași, luând în considerare provocările manifestate la nivel european și naţional, să identi�ce punctele tari și slabe și principalele direcţii de acţiune rezultate în urma analizei situaţiei existente pentru sprijinirea unei dezvoltări durabile, în concor-danţă cu noile orientări strategice europene și naţionale pentru perioada 2014 -2020.

| 3

CREȘTERE INTELIGENTĂ

Inovare“O Uniunea Inovării”

Educație “Tineret în Acțiune”

Societatea digitală“ O agendă digitală pentru Europa”

CREȘTERE DURABILĂ

Climat, energie și mobilitate “O Europă e�cien-tă energetic”

Competitivitate “O politică industrială pentru era globalizării”

CREȘTERE INCLUZIVĂ

Climat, energie și mobilitate “O Europă e�cien-tă energetic”

Competitivitate “O politică industrială pentru era globalizării”

În luna august 2013, Primăria Municipiului Iași în calitate de Bene�ciar a semnat două contracte de lucrări aferente proiectelor: ”Sistem de Management de Tra�c în municipiul Iași” și “Modernizarea reţelei de linii de tramvai în polul de creștere”, proiecte depuse spre �nanţare în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa Prioritară 1 ”Sprijinirea dezvoltă-rii durabile a orașelor - poli de creștere”, Domeniul Major de Intervenţie 1.1”Planuri integrate de dezvoltare urbană”, Sub-domeniul “Poli de Creștere”.

SISTEM DE MANAGEMENT DE TRAFIC ÎN MUNICIPIUL IAȘIContractul de Finanţare a proiectului “Sistem de Management de Tra�c în municipiul Iași” a fost semnat în data de 20.06.2012, având o valoare totală de 91.182.308,68 lei din care asistenţa �nanciară nerambursabilă solicitată 72.096.450,08 lei.Perioada totală de implementare a proiectului prevazută în contract �ind de 31 de luni.În data de 13.08.2013 a avut loc conferinţa de lansare a proiectului în cadrul căreia s-a semnat Contractul de lucrări cu asocierea S.C. UTI Grup S.A.- S.C. Information Business Consulting S.R.L., contract cu o perioadă de implementare de 23 de luni, în valoare de 69.614.309 lei fără TVA.Adrian Florea, director în cadrul UTI Grup SA. a declarat următoarele:“Suntem onoraţi că am fost declaraţi câștigători. Este o reală provocare, un proiect complex și îl vom �naliza cu succes. UTI Grup SA a mai executat astfel de proiecte, deci nu ne vom lovi de probleme”.Scopul acestui proiect ce va � dezvoltat pe fonduri europene vizează �uidizarea tra�cului rutier și pietonal, reducerea numărului de accidente și ambuteiaje, scăderea poluării cauzate de staţionarea prelungită a vehiculelor la traversarea intersecţiilor, creșterea vitezei de circulaţie sau reducerea congestiilor. Pentru îndeplinirea acestor obiective va � realizat un centru de comandă și control al tra�cului care va � dotat pentru a răspunde și necesităţilor persoanelor cu handicap locomotor, un sistem de comunicare între intersecţii și centrul de comandă cu �bră optică, un sistem de camere video pentru supravegherea condiţiilor în care se desfășoară tra�cul, cu efecte pozitive și asupra siguranţei locuitorilor, deoarece acestea transmit în timp real imagini în Centrul de Telesupraveghere, unde se a�ă și reprezentanţi ai Poliţiei Locale și un sistem de management al defectelor. Totodată, un număr de 90 de intersecţii și treceri de pietoni vor � semaforizate și echipate cu automate de dirijare a circulaţiei și detectori de vehicule de tip video.Proiectul va contribui și la ameliorarea aspectu-lui estetic al spaţiului public urban prin monta-rea îngropată a cablului de comunicare din �bră optică și dezafectarea cablurilor aeriene existen-te. Totodată, timpul de călătorie pe principalele axe ale municipiului Iași se va reduce, la orele de vârf, în medie, cu aproximativ 17%, în primul an după �nalizarea proiectului. În același timp, numărul persoanelor care utilizează transportul public în comun va crește cu minim 5%, după �nalizarea proiectului.

„Acest proiect trebuie să �e dublat de o gestiune a parcărilor. Este absolut obligatoriu ca în viitor,

Primăria să gândească și acest program de gestiune a parcărilor pe care vrem să-l facem de ani de zile și nu reușim să găsim oamenii care să-l facă. Poate va trebui să-l concesionăm și să sperăm că vom găsi un operator de parcări care să ne ajute să implementăm acest proiect. Pe de altă parte voi insista cât pot de mult asupra constructorului ca să creem undă verde separată pentru mijloacele de transport public pentru că proiectul vizează și creșterea numărului de cetăţeni care să folosească mijloacele de transport în comun”, a spus primarul Gheorghe Nichita.

MODERNIZAREA REŢELEI DE LINII DE TRAM-VAI ÎN POLUL DE CREȘTEREContractul de Finanţare a proiectului “Moderni-zarea reţelei de linii de tramvai în polul de creștere” a fost semnat în data de 28.12.2012, având o valoare totală de 89.430.416,47 lei din care asistenţa �nanciară nerambursabilă solicita-tă 70.756.578,51 lei.Perioada totală de implementare a proiectului prevazută în contract �ind de 31 de luni.În data de 09.08.2013 a avut loc conferinţa de lansare a proiectului în cadrul căreia s-a semnat Contractul de lucrări cu asocierea S.C. MARI - VILA COM S.R.L, S.C. CONEST S.A. și S.C. Gradina-riu Import Export S.R.L. , contract cu o perioadă de implementare de 23 de luni, în valoare de 47 mil. lei fără TVA.Irinel George Tofan, directorul general al S.C. CONEST S.A, a declarat următoarele: „Suntem bucuroși că o �rmă ieșeană participă în calitate de constructor la această lucrare. Este important să avem întâlnirea cu RATP-ul pentru a ne delimita tronsoanele”.Lucrările presupun schimbarea liniei de tramvai pe o lungime de aproximativ 10 kilometri de pe traseul Nicolae Iorga- Calea Chișinăului – Metalurgie – Doi Băieţi.

„Dacă apar vicii în sudura de rezistență vor � reparate de constructor. Discutăm de o infrastruc-tră a liniilor de tramvai cu o �abilitate crescută și un grad sporit de asigurare. Aceste lucrări nu puteau � abordate din bugetul Consiliului local sau din bugetul Guvernului pentru că sunt scumpe, dar fondurile europene ne deschid o altă perspectivă”, a declarat primarului municipiului Iași, Gheorghe Nichita.

Investiţia vizează schimbarea și modernizarea liniilor de tramvai pe un traseu de 9,9 km. Circulația va � închisă pe tronsoane, iar RATP-ul va organiza o nouă licitație pentru a aduce încă 40 de autobuze pentru �uidizarea tra�cului.

„Din cauza acestor restricții trebuie să �m mobili și să punem un număr de autobuze care să ne scoată din acest impas până terminăm liniile de tramvai. S-a văzut în trecut că autobuzele care au fost aduse nu sunt su�ciente, au făcut față în anumite zone, dar lucrările sunt din ce în ce mai mari, în special în zona Nicolina și zona Indutrială unde lucrările vor dura până în 2015 și ne trebuie un surplus de autobuze”, a mai precizat Gheorghe Nichita.

La nivelul municipiului Iași, calea de rulare tramvai are o lungime de 77,748 km, din care 28,674 km modernizaţi, 3,629 km în curs de modernizare. Alţi 8,157 km se vor realiza în perioada următoare, iar restul de 37,288 km până în 2015.Prin implementarea proiectului se are în vedere construirea a 10 peroane noi în suprafață de 957,71 mp, montarea a 10 copertine pentru staţiile de tramvai, montarea de bandă de cauciuc pentru ghidarea persoanelor cu dizabilități pe o suprafață de 140 mp și montarea de borne re�ectorizante, 10 indicatoare staţie tramvai și gard de protecţie peron pe o suprafaţă de 657, 77 mp.

| 4

MANAGEMENT DE TRAFIC ŞI LINII DE TRAMVAI

INAUGURAREA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCȚIE LA GAZODUCTUL IAŞI – UNGHENI

CONSTRUCȚIA PRIMULUI PARC AGROINDUSTRIAL DIN ZONA METROPOLITANĂ IAȘI

Pe 27 august 2013, au fost inaugurate lucrările de construcţie la gazoductul Iași - Ungheni, care va interconecta România și Republica Moldova, în partea stângă a Prutului, în prezenţa premieri-lor Victor Ponta și Iurie Leancă și a comisarului european pentru Energie, Günther Oettinger.În data de 8 august anul curent a fost semnat contractul de grant în valoare de 7 milioane Euro, �nanțat de Uniunea Europeană, dintre Autoritatea de Management a Programului Operaţional Comun România-Moldova-Ucraina 2007-2013 și Agenţia Naţională a Resurselor Minerale din România pentru construcţia gazoductului Iași-Ungheni. Republicii Moldova îi revin 3 milioane de Euro pentru interconectarea reţelelor de gaze. Interconectarea rețelelor de gaz dintre România și Republica Moldova, prin gazoductul

Ungheni-Iași, este un proiect energetic gândit să răspundă necesității Republicii Moldova de a-și asigura securitatea energetică, dar și ca alternati-vă comercială de livrare a gazelor naturale. Aceasta va traversa șapte comune ieșene: Dumești, Leţcani, Rediu, Popricani, Aroneanu, Victoria și Golăiești. Conform proiectului capaci-tatea gazoductului va permite transportul unui volum de gaz de aproximativ 0,5 mlrd. m3 pe an în prima etapă și 1,5 mlrd m3 anual în a etapa a doua, ceea ce reprezintă mai mult decât consumul anual de gaze al Republicii Moldova. Conducta de gaz va avea o lungime totală de 43,2 kilometri, dintre care aproximativ 32 de kilometri pe teritoriul României, cu un diametru de 508 centimetri și va � îngropată la o adâncime de 1,8-2,2 metri. Pentru ca această conductă să poată � utilizată la

capacitate maximă, Republica Moldova urmează să construiască o magistrală Ungheni-Strășeni, care va permite alimentarea cu gaz de la conduc-ta Iași-Ungheni și asigurarea consumului anual de gaze.Comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, a declarat că Gazoductul are o importanță strategică pentru ambele țări: „Integrarea Republicii Moldova la piața gazelor europene nu se oprește aici. Cea de-a două etapă înseamnă modernizarea infrastructurii și prevede ca gazele europene să ajungă și în capitala Republicii Moldova. Comisia Europeană este dispusă să sprijine �nanciar diverse proiecte de interconexiune dintre Republica Moldova și România". Finalizarea lucrărilor este plani�cată pentru sfârșitul anului 2013.

Producătorii agricoli și �rmele din domeniul agro-alimentar din județul Iași, raioanele Ungeni și Fălești din Republica Moldova precum și cei din Vinnytska (Ucraina), vor bene�cia de un spațiu prin care și-ar putea dezvolta afacerile. Proiectul face parte din Programul Operational Comun Romania – Ucraina – Republica Moldova 2007–2013, având ca parteneri autoritățile locale din județul Iași și din cele două țari vecine, iar în luna mai a anului 2012 a fost semnat un contract de �nanțare între Consiliul Județean Iași și Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, ce are ca obiect acordarea �nanțării nerambur-sabile pentru implementarea proiectului intitulat “Transagropolis – Transfrontalier Agribussines Support”.Investiția ce urmează a se face în cadrul proiectu-lui este în valoare de 25.847.809,84 lei (echivalentul a 5.936.021 euro), din care valoarea de 12.120.041,358 lei (echivalentul a 2.783.401,01 euro) reprezintă grantul european, iar 13.727.768,481 lei (echivalentul a 3.152.619,99 euro) reprezintă co�nanțarea din partea Consiliului Județean Iași.Comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloș, i-a promis sprijin președintelui Consiliului Județean Iași, Cristian Adomniței, în transformarea Iașului într-un pol agroindustrial, în cadrul unei întâlniri avute în octombrie 2012. Dacian Cioloș a mai a�rmat că aceasta idee a Consiliului Județean Iași, prin proiectul Transagropolis, de a pune împreună să lucreze producătorii din industria agroalimentară, cercetare și învățămant, va pune în valoare potențialul pe care îl are județul Iași pentru agricultură. Comisarul a mai declarat, că dorește ca prin Programul de Dezvoltare Rurală să poată implica și autorități publice locale, județene, la nivel de oraș sau comună, să incite agricultorii să se organizeze, să-și colecteze

producția și să o comercializeze.Amplasamentul parcului agroindustrial va � în comuna ieseană Lețcani pe o suprafață de 25,4 hectare de tern, suprafață ce se poate extinde pană la 100 de hectare. Perioada de implemen-tare a proiectului e de 36 de luni începând cu data de 15.05.2012 până la data de 15.05.2015. Proiectul este în faza de licitație a serviciilor de proiectare și asistență aferente, iar Consiliul Județean Iași va plăti maximum 762.500 lei pentru proiectare. Depunerea ofertelor se face pană la 9 octombrie 2013, iar în analiza ofertelor, prețul va conta în proporție de 80%, iar durata de execuție va primi 20% din punctaj.Parcul agroindustrial Transagropolis reprezintă un depozit de stocare pe perioada anotimpului rece a produselor agricole ce au fost obținute ca

urmare a exploatării terenurilor agricole din Iași și cele ale celorlalți parteneri ai proiectului, astfel încât acestea să poată � puse în vânzare în marile lanțuri de supermarketuri.Implementarea proiectului Transagropolis va contribui la revitalizarea sectorului agricol și la valori�carea produselor agricole din toată Moldova cât și din celelalte țări partenere în acest proiect și implicit va crea noi locuri de muncă.

| 5

Prima ediţie a târgului roadelor comunei

În perioada 23 – 25 august 2013 Consiliul Local al comunei Prisăcani alături de ,,Asociaţia Legume Fructe Prisăcani” și Fundaţia Centrul de Mediere și Securitate Comunitară Iași au organizat evenimentul ,,Roadele din Prisăcani”.Târgul de Agricultură a avut scopul de a promo-va tradiţiile locale și produsele autohtone prin organizarea primei ediţii a acestui eveniment cu următoarele secţiuni: expuneri pe teme de actualitate în agricultură, ateliere de lucru, competiţii sportive, manifestări culturale, târgul tradiţional al producătorilor locali de legume. Prima zi a evenimentului a început tradiţional, cu o slujbă de s�nţire a produselor comercianţilor prezenţi, după care primarul comunei Prisăcani, Constantin Chirilă a vorbit despre importanţa acestei prime ediţii a târgului și dorinţa acestuia ca “Roadele de la Prisăcani” să �e de la an la an, mai bogat in produse tradiţonale și cu un număr din ce in ce mai mare de producători locali sau din împrejurimi. In acest an, vizitatorii târgului au putut cumpăra fructe si legume proaspete (ardei, vinete, carto�, prune, struguri, zmeură,), miere de albine și dulceaţă de fructe, diverse sortimente de brânzeturi și vinuri, produse din piele. Atmosfera speci�că târgului a fost comple-tată de nelipsitele standuri de prăjituri de casă care fac deliciul publicului vizitator. In a doua zi a evenimentului s-a desfășurat turneul de rugby “Memorialul Nicolae Balcan”, ediţia a IV-a, iar în ultima zi a avut loc Festivalul de folclor “Mugurașii” Prisăcani, ediţia a II-a.Acest eveniment a reprezentat și lansarea proiectului ,,Dezvoltarea rurală prin antrepreno-riat și asociere – origini și tradiţii în Regiunea Nord Est”, care își propune să pregătească micii fermieri pentru noul context economic, cu respectarea standardelor și regulamentelor europene, respectiv prin accesarea oportunităţi-lor �nanciare. Proiectul face parte din Programul ,,Dezvoltarea rurală prin antreprenoriat și asociere„ – o iniţiati-vă comună a mai multor parteneri �nanţat de Fundaţia Româno – Americană. Au participat autorităţi centrale și locale, producători de legume, parteneri tradiţionali ai Consiliului local, fermieri și reprezentanţi ai Grupurilor de Acţiune Locală din judeţul Iași și din judeţele învecinate, Grupuri de Acţiune Locală din Scoţia, Marea Britanie, Franţa, Belgia, precum și legumicultori din Apahida, judeţul Cluj și Vidra, judeţul Ilfov.

| 6

LA PRISĂCANI,

AEROPORTUL IAŞI, LIBER LA ELICE!

La începutul lunii august, au demarat lucrările pentru construcția noii piste la Aeroportul Internațional Iași, în lungime de 2400 metri. Licitația pentru proiectarea și execuția lucrărilor pentru realizarea suprafețelor de mișcare aferen-te pistei noi au fost câștigate de asocierea Max Boegl România, SC Vega ’93 SRL și SC UTI Grup SA. Valoarea contractului este de 139.128.551,47 de lei, fără TVA, cu termenul de �nalizare de 25 de luni.

Fiind vorba de construirea unei piste noi, tra�cul aerian de pe Aeroportul Iasi nu va � perturbat de lucrările desfășurate în perioada de derulare și

Expresia „LIBER LA ELICE” provine de la semnale obligatorii efectuate de dispe-cerul de sol pentru dirijarea aeronavelor precum și semne fãcute de piloţi.

Dispecerul va executa un salut standard cu mâna și/sau bara dreaptã pentru a expedia avionul. Va � menţinut contac-tul vizual cu echipajul de zbor pânã când aeronava va începe sã ruleze.

Imediat după eveniment, Aeroportul Iași a lansat pe pagina o�cială de Facebook un concurs de fotogra�e pentru amatori. Câștigătorul concursului, Cătălin Stavarache, a fost premiat cu o vizită VIP la Aeroportul Iași.

Într-un comunicat de presă, Marius BODEA, Președinte al Consiliului de Administrație al Aeroportului Iași, declară că “este foarte important să continuăm promovarea noilor curse în Regiunea Nord-Est pentru a readuce la Iași pasageri care în prezent folosesc infrastructura aeroportuară din alte orașe. De asemenea, numărul crescut de pasageri este un argument pentru noi în discuțiile deschise și negocierile purtate pentru introducerea de noi destinații de la Iași, destinații așteptate și solicitate de foarte multă vreme: Paris, Amsterdam, Veneția, Bergamo, Reggio Calabria, Tel Aviv”.

ÎN LUNA MAI 2013 A FOST ÎNREGISTRAT CEL MAI MARE NUMAR DE PASAGERI DIN ISTORIA AEROPORTULUI IAȘI, APROAPE 22.000 DE PASAGERI ÎNTR-O SINGURĂ LUNĂ.

execuție a contractului.

La câteva săptămâni după începerea lucrărilor, Consiliul Judetean Iași alături de Asociatia Aeronautica Română, Aeroportul Iasi si Aeroclu-bul României a organizat, pe Lacul Aroneanu, un eveniment dedicat sporturilor aeriene și nautice: AeroNautic Show.

“Reamintim că AeroNautic Show Iași 2013 este cea de a V-a ediție a festivalului AeroNautic Show – festival anual dedicat domeniilor aerian și nautic și prima ediție realizată în zona Moldovei. În cele peste 5 ore de spectacol AeroNautic legătura între

aer și apă se va face printr-o suprapunere elegantă a evoluțiilor nautice și a celor aeriene astfel încât spectatorul nu va sesiza momentele de trecere dintre cele două medii atât de diferite.” a declarat Doamna Diana DUMITRACHE, Președinte al Asociației Aeronautice Române.

Programul evenimentului a constat în zbor în formaţie cu avioane Extra, Zlin și ultraușoare, salturi cu parașuta, zbor demonstrativ cu un elicopter IAR 330, simulare intervenţie SMURD, evoluţie „Iacării Acrobaţi”, prezentare ambarcaţi-uni cu vele, șalupe, simulare intercepţie tra�c pe apă.

| 7

Foto: Cătălin Stavarache

| 8

Începutul anului 2013 a adus pentru Aeroportul Iași o identitate vizuală nouă. Conducerea aerogării ieșene a ales varianta concursului de idei și a publicat pe site-ul propriu un comunicat de presă însoțit de un „brief” de creație.

“Actuala identitate la nivelul imaginii, nu corespunde celei pe care dorim să o promovăm la nivelul Iașului, la nivelul ţării dar și în afara graniţe-lor - pentru cetăţenii români sau pentru cetăţenii străini interesaţi de Iași. Acest oraș are foarte mulţi oameni talentaţi pe care îi invit acum să ne ajute în găsirea unui concept creativ care să �e reprezenta-tiv pentru Aeroportul nostru.”

a declarat Directorul General al Aeroportului Internaţional Iași, Domnul Marius BODEA.

Au fost înregistrate peste 70 de propuneri și 30 de înscriși. Propunerea câștigătoare a fost a lui Paul Razvan Zaharia, gra�cian din Iași iar premiul a constat într-un week-end la Roma, la un hotel de 3 stele, pentru două persoane.

“Lucrarea castigatoare, in varianta sa �nala, va � inregistrata la OSIM (O�ciul de Stat pentru Inventii si Marci) de catre Aeroportul IASI. Manualul de identitate vizuala va � elaborat in detaliu impreu-na cu autorul propunerii castigatoare si apoi va � implementat in cel mai scurt timp.” a mentionat Raluca FILIP, coordonator marketing si comuni-care Aeroportul IASI.

Juriul Concursului a fost format din Alain Ramette, Monica Antohe, Daniel Condurache, Luminita Constantin, Catalin Saizescu si Raluca Filip.

Muzeul Literaturii Române a oferit un premiu de 450 lei, în cadrul unui concurs de idei, pentru un logo nou, ce trebuie să comunice corect valorile și mesajul insitituției.

Noul logo trebuie să contureze imaginea unui muzeu modern, dinamic, care promovează în mod creativ valorile trecutului și se implică în producerea valorilor contemporane, să emane colocvialitate și profesionalism, să inspire o atmosferă caldă, ospitalitate, să arate că muzeul investește în viitor și se implică în comunitate.

Câștigătorul a fost Ana Constantinescu, desem-nat de un juriu constituit din profesioniști din publicitate, mass-media și arte vizuale.

Deși nu e cea mai potrivită variantă de a construi o identitate vizuală puternică, e totuși o modali-tate la îndemână și potrivită pentru bugete reduse. Rezultatele nu sunt întotdeauna „strălucite” dar există și excepții. MLR și Aeropor-tul Iași �ind două exemple de succes.

Identitate vizuală noua pentru Aeroportul Iași

Alte instituții ieșene ce au apelat la varianta concursului de idei pentru alegerea identității vizuale.

| 9

Municipiul Iași a �nalizat proiectul “Dezvoltare reţea rutieră în zona culturală, istorică și turistică a Municipiului Iași”, �nanţat prin Programul Operaţional Regional 2007 – 2013, Axa 1 – “Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – poli de creștere”, DMI 1.1 Planuri integrate de dezvol-tare urbană, Subdomeniul – “Poli de Creștere”.

Cu o valoare totală de 91.134.026,91 de lei, din care 72.232.211,09 asistenţă �nanciară neram-bursabilă, proiectul s-a derulat în perioada 16.09.2010 – 16.09.2013, având o durată de implementare de 36 de luni.

Obiectivul general al proiectului a fost dezvolta-

rea durabilă a Municipiului Iași – pol urban de creștere – prin îmbunătăţirea accesibilităţii în vederea valori�cării potenţialului turistic, istoric și cultural, obiectiv care a fost realizat cu succes.

“Dezvoltare reţea rutieră în zona culturală, istorică și turistică a Municipiului Iași” contribuie la imaginea de brand a Municipiului Iași și anume Capitală Culturală a Moldovei prin modernizarea integrată a traseului turistic din oraș. Axa culturală a Iașului este situată în partea de nord-vest și centru, strabătând zona cea mai densă în obiective culturale și turistice. Reabilita-rea străzilor din această zonă facilitează accesul la importante puncte de interes ale orașului:

Muzeul Literaturii Române, Casa Vasile Pogor, Palatul Culturii, Biserica Sfântul Nicolae Domnesc, Teatrul Naţional “Vasile Alecsandri”, Mitropolia Moldovei și Bucovinei, Filarmonica de Stat “Moldova” Iași, biserica Banu, Muzeul de Istorie Natural, Biserica “Trei Ierarhi”, Parcul de Cultură Copou, Parcul Expoziţiei, Casa Dosoftei, Casa Memorială Mihail Sadoveanu, Complex Comercial Palas, Mall Moldova etc.

Dezvoltarea infrastructurii de transport rutiere a municipiului, îmbunătăţirea mobilităţii populaţi-ei, sprijinirea sectorului turistic, creșterea gradului de siguranţă în tra�c, creșterea compe-titivităţii mediului de afaceri regional au fost îndeplinite prin implementarea proiectului.

Finalizarea contractului de �nanţare pentru “Dezvoltare reţea rutieră în zona culturală, istorică și turistică a Municipiului Iași” a însemnat �nalizarea reabilitării a 16 străzi urbane (Aleea Mihail Sadoveanu, Aleea Grigore Ghica Vodă, Bulevardul Carol I, Strada Gavriil Muzicescu, Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, Strada Palat, Strada Anastasie Panu, Strada M. Costăchescu, StradaVasile Pogor, Strada Vasile Conta, Strada Vasile Alecsandri, Strada I. C. Brătianu, Strada Lascăr Catargi, Strada Sărăriei, Strada Sfântul Lazăr, Șoseaua Sărăriei), reabilitarea liniei de tramvai Copou (între Agronomie și Triumf), reabilitarea liniei de tramvai G. Muzicescu, reabilitarea spaţiilor pietonale aferente străzilor reabilitate, crearea de piste de bicicliști și îmbunătăţirea sistemului de marcaj rutier.Valoarea adăugată a acestei investiţii este dată de ansamblul rezultatelor: decongestionare urbană, reabilitare infrastructură de acces, valori�care potenţial turistic și creșterea atracti-vităţii pentru investiţii în Municipiul Iași.

A fost publicat catalogul surselor ce oferă informaţii la zi despre oportunităţile de �nanţare destinate autorităţilor publice care doresc să-și dezvolte activităţile prin implementarea unor proiecte de afaceri, sociale sau culturale.Un prim program de �nanţare este cel destinat pentru Sprijinirea investiţiilor în e�cienţa energetică a blocurilor de locuinţe (POR, AP 1, DMI 1.2), unde �nanţator este Uniunea Europeană și Guvernul României. Obiectivul programului îl reprezintă: îmbunătăţirea condiţi-ilor de igienă și confort termic interior; reducerea pierderilor de căldura și a consumurilor energeti-ce; reducerea costurilor de întreţinere pentru încălzire și apa caldă de consum; reducerea emisiilor poluante generate de producerea, transportul și consumul de energie. Solicitanţii eligibili sunt municipiile reședinţă de judeţ și sectoarele municipiului București. Valoarea totală a unei cereri de �nanţare trebuie să �e cuprinsă între 1.700.000 lei și 46.000.000 lei (cu TVA). O unitate administrativ teritorială poate depune mai multe cereri de �nanţare, cu respec-tarea prevederilor Ghidului solicitantului, fără a depăși limita de 35% din alocarea �nanciară (FEDR + buget de stat) aferentă regiunii. Contribuţia bene�ciarului este de 40% din cheltuielile eligibile ale proiectelor, după cum

urmează: Asociaţia de Proprietari (între 10% - 30%), în funcţie de venitul net lunar pe membru de familie al proprietarilor din clădire. Restul contribuţiei este asigurată de APL (10% -30%).Implementarea proiectelor de cooperare (PNDR, Măsura 421) este un alt program, �nanţat de Uniunea Europeană și Guvernul României. Solicitanţi eligibili sunt Grupuri de Acţiune Locală bene�ciare ale Măsurii 431 – Sub-măsura 431.2, alte persoane juridice organi-zate în conformitate cu abordarea LEADER care își desfășoară activitatea pe teritoriul unui Grup de Acţiune Locală bene�ciar al Măsurii 431 – Sub-măsura 431.2. Valoarea grantului este de maxim 200.000 euro.Programul de asistenţă nerambursabilă germană 2011-2013: Cooperare pentru formare, în cadrul căruia sunt încurajate proiec-tele pentru formarea și cali�carea personalului. Solicitanţii eligibili: Grupuri școlare, licee, școlile profesionale, școlile tehnice sau alte instituţii de învăţământ care oferă tinerilor o educaţie profesională și practică; Instituţii și organizaţii din domeniul sănătăţii/asistenţă socială; Societăţi comerciale, asociaţii, fundaţii sau organizaţii care sunt active în domeniul educării și îngrijirii tinerilor, bătrânilor și a celor cu dizabilităţi. Costuri suportate de către partea

germană sunt salariul profesorilor-experţilor germani a�aţi în misiune, transportul internaţio-nal, asigurările medicale.Programul de sprijin pentru bene�ciarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia românească, �nanţate din instru-mentele structurale ale Uniunii Europene alocate României, �nanţat de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru întreprinderi Mici și Mijlocii. Obiectivul programului este accelerarea absorbţiei fondurilor europene prin asigurarea resurselor �nanciare și prin garanta-rea împrumuturilor necesare pentru co�nanţa-rea proiectelor. Solicitanţii eligibili sunt entităţi care implementează proiecte �nanţate din instrumente structurale ale UE: a) unităţi administrativ-teritoriale; b) instituţii de învăţământ superior de drept public acreditate; c) instituţii de cercetare-dezvoltare de drept public acreditate; d) operatori regionali/locali de servicii de alimentare cu apă și canalizare. Finanţarea garantată poate � de maximum 15% din valoarea totală a proiectului exclusiv dobân-zile și comisioanele bancare și alte sume datora-te de bene�ciar în baza contractului de credit. Garanţiile individuale se acordă în euro sau în moneda naţională și pot acoperi maxim 80% din valoarea unui împrumut.

MISIUNE ÎNDEPLINITĂ!

CATALOGUL SURSELOR DE FINANŢARE

POR AXA 1 - Primul proiect cu finanţare europeană finalizat la Iaşi

| 10

MÂNĂSTIREA BÂRNOVA – ISTORIE ŞI FRUMUSEŢE

Mânăstirea Bârnova este o mânăstire de călugări amplasată în preajma municipiului Iași, în pădurile Podișului Central Moldovenesc, sub dealul Pietrăriei, în comuna Bârnova.

Mânăstirea a fost ctitorită de către domnitorul Moldovei, Miron Barnovschi-Movilă (1626-1629, 1633), de la care își trage și denumirea, dar lucrările au fost �nalizate de către domnitorul Eustratie Dabija (1661-1666).

Iniţial, pe locul unde se a�ă astăzi Mânăstirea Bărnova, domnitorul Ieremia Movilă a ctitorit în jurul anului 1603 o bisericuţă de lemn, având hramul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe.

Pe locul actual al Mânăstirii Bârnova ar � existat anterior o altă biserică mai veche de lemn, de la domnitorul Ștefan Tomșa al II-lea (1611-1615, 1621-1623), credinţa bazată pe faptul că biserica posedă un clopot din anul 1614, donaţie a acestui voievod.

Prima mărturie despre Mânăstirea Bârnova o avem de la cronicarul Miron Costin care a lăudat osârdia și strădania binecredinciosului voievod Miron Barnovschi-Movila de a ridica noi locașuri bisericești.

O altă mărturie este hrisovul domnesc scris la Iași în Cancelaria domnitorului Miron Barnovschi în ziua de 11 noiembrie 1628: "Io Miron Barnovschi Voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată au venit înaintea domniei mele și înaintea tuturor boierilor domniei mele, mari și mici, sluga domniei mele, Dima călăraș de Tarigrad, de buna voia lui, nesilit de nimeni, nici asuprit și au vândut dreapta sa ocina și vie, cu crame și cu grădini și cu îngrădire și cu tot venitul. Aceea am vândut-o rugătorilor domniei mele, călugărilor de la Sfânta Mânăstire a domni-ei mele, nou zidită, care se cheamă Bârnova, unde este hramul Sfântului și slăvitului mucenic Ioan cel Nou". S-a înscris în Iași, în anul 7137 (1628), noiembrie, 11 zile. Insuși domnul a poruncit, Barnovschi Voievod".

In anul 1629, domnitorul Miron Barnovschi a fost mazilit și a fugit în Polonia, biserica ne�ind încă terminată. Revenit la tron pentru o scurtă perioa-dă în anul 1633, Miron Vodă a fost însă arestat și executat prin decapitare la Constantinopol la 2 iulie 1633.

În timpul detenţiei, Miron Vodă și-a redactat testamentul, în care arăta că "Sfânta Monastire Bârnova, care este începută de noi vedem că, dupa vremuri ce stătură, ca alt nime nu va putea să o săvârșească, numai putere domnească. Pentru aceea de va alege Dumnezeu un domn creștin, ca acela să săvârșească, Dumnezeu să-i vie într-ajutor. Monastirea cea de lemn ce s-au făcut întâiu, să aibă acești boieri a o socoti și întări."

Meritul construirii mânăstirii Bârnova îi revine altui domn, Eustrasie Dabija, care și-a găsit aici și odihna de veci. O piatră de marmură frumos sculptată, cu inscripţie în limba slavonă, a fost pusă peste mormânt de către văduva sa, Doamna Ecaterina Da�na in 1666. Tot ea a acoperit, cu o piatră la fel de frumoasă, mormân-

tul unicei lor �ice, domniţa Maria, răposată la doar 15 ani (1667).

Domnitorul Eustratie Dabija (1661-1665) are meritul de a îndeplini prevederea din Testamen-tul lui Miron Barnovschi, preluând pe cheltuiala sa �nalizarea construirii Mânăstirii Bârnova și înzestrând-o cu odoare fără de preţ, cărti de cult, icoane și candele. Dabija Vodă a murit in anul 7174 (1666), �ind înmormantat în biserica a cărei construcţie o �nalizase.

În anul 1728, domnitorul Grigorie al II-lea Ghica se mută împreună cu toată curtea sa la Bârnova, mai ales pentru a se feri din calea epidemiei de friguri care a bântuit Iașul în vremea domniei sale.

În două perioade: 1908-1945 și 1950-1990, lăcașul de cult a avut statut de parohie, iar între anii 1945-1950 a fost mânăstire de maici.

În iulie 1991, după o perioadă de părăsire a mânăstirii în timpul regimului comunist, timp în care biserica și Palatul domnesc al doamnei Da�na au inceput să se ruineze, tradiţia monasti-că a revenit la Bârnova, mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei redându-i statutul de mânăstire de călugări și acordând binecuvantare ieromonahului Calistrat Chifan de a se ocupa de reorganizarea mânăstirii.

Planul arhitectural al Mânăstirii Bârnova este asemănător cu cel al Mânăstirii Dragomirna, ea făcând parte din ansamblul marilor ctitorii arhitecturale din Moldova care sintetizează din acest punct de vedere elementele arhitecturale romanești cu cele bizantine, transmise prin Ţara Românească.

Pentru prima data în Moldova, la bisericile lui Barnoschi-Voda apare turnul-clopotniţă lipit de biserică, amplasat deasupra pridvorului. Acesta este un element de forti�caţie, �ind prevăzut cu metereze pentru tras cu pușca si cu o tainiţă în care puteau � ascunse odoarele bisericii la vreme de primejdie.

În curtea Mânăstirii se a�ă Palatul Domnesc al doamnei Da�na, construit odată cu Mânăstirea, la care urmează să se efectueze lucrări de restaurare. Zidurile sunt ruinate in prezent, în jurul cărora schelele ridicate în urmă cu ani au putrezit. De asemenea, mai există în curtea Mânăstirii niște beciuri domnești de demult.

În partea de nord a Mânăstirii, există o ieșire printr-un turn pătrat, care dă într-o poiană. Pe lista monumentelor istorice din judetul Iași �gurau în anul 2004 Biserica "Sf. Gheorghe", zidul de incintă, chiliile, turnul de la poartă și ruinele din incintă.

Biserica Mânăstirii Bârnova este împărţită, conform tradiţiei bizantine, în pridvor, pronaos, naos și altar, iar în pronaos, se a�ă două pietre de mormânt: a domnitorului Eustratie Dabija și a domnitei Maria, �ica lui Dabija.

Pe piatra de mormant, frumos sculptată în marmură, a domnitorului din anul 1666, este următoarea inscripţie în limba slavonă: "Această piatra au făcut-o și înfrumuseţat-o Doamna Da�na Domnului său, răposatul Io Dabija Voievod, Domnul Ţării Moldovei și s-au îngropat în ruga sa noua mânăstire ce se chiama Bârnova în anul 7174, luna septembrie 11 zile, 2 ceasuri."

Piatra de mormânt, a domniţei Maria are inscrip-ţia în limba greacă având urmatorul text: "Mormântul acesta cuprinde pe Maria �ica vestitului Domn al Moldovei Dabija, singur al lui copil și fără vreme au rapit-o în tinereţe moartea, secerată �ind la varsta de 15 ani. Puţin a trăit laolaltă cu Gheorghe, om ales, din neamul domnesc al Ruseteștilor și l-a lasat văduv de trupul ei, iar su�etul ei a zburat spre nunta veșnica a cereștilor lăcașuri. N-o plângeţi pe ea repede stinsă, ci mai curând fericiţi-o (ca a scapat de sarcina) trecătoarei vieţi."

În prezent, Manastirea numără 13 vieţuitori, care se îndeletnicesc cu pictarea icoanelor, confecţio-narea plutelor de candela și a tamâiei. Sfântul locaș păstrează rânduiala tradiţională a slujbelor bisericești, cu cele șapte Laude zilnic.

Foto: www.crestinortodox.ro

ȚUȚORA

SCHITU DUCA

TOMEȘTI

IAȘI

CIUREAMOGOȘEȘTI

COMARNA

ARONEANU

HOLBOCA

UNGHENI

POPRICANI

BÂRNOVA

VICTORIA

PRISĂCANI

VALEALUPULUI

MOVILENI

LEȚCANI

MIROSLAVA

REDIU

Editorul materialului: Asociația Zona Metropolitană IașiData publicării: septembrie 2013

B-dul Poitiers nr.10 (incinta Tehnopolis)Iași 700671, România

Telefon/Fax: 0232-266.553E-mail: office@zmi.ro

www.zmi.ro