Semnele Vitale

8/9/2019 Semnele Vitale

1/28

1

Semnele vitale- Temperatura- Pulsul /alura ventriculara- Frecventa respiratiei

-

Tensiunea arterialaSupravegherea celor 4 semne vitale orienteaza AM/M asupra fuctionarii organismului- Durerea este al 5 -lea

Masurarea semnelor vitaleRecomandarea

- La internare odata cu obtinerea datelor in vederea aprecierii starii de sanatate- Completarea dosarului medical/foii de observatie- Odata pe zi cand pacientul este stabil- La fiecare 4 ore cand semenele vitale sunt anormale- La fiecare 5-15 minute – pacient instabil sau cu risc de modificare a starii fiziologice(in timpul

sau dupa o interventie chirurgicala)

-

Cand starea de sanatate a pacientului se modifica- A doua oara sau de mai multe ori daca valoarea semenlor vitale es modifica de la o masuratoare laalta

- Cand un pacient nu se simte bine- Inaine, in timpul si dupa o transfuzie de sange- Inaite si dupa administrarea medicamentelor care afecteaza semnele vitale pentru

monitorizarea efectului acestora

TemperaturaTemperatura normala :36 0-370 c

Termoreglarea :mecanisme fizice si chimice prin care se modifica termogeneza su termoliza

Termoreglarea chimica : productia de caldura(termogeneza); rezultatul proceselor oxidative dinorganism in functie de temperatura mediului inconjurator Ex: scaderea T 0 intensifica arderiledeterminand cresterea temperaturii

Termogeneza: muschi si ficat pe cale reflexa – intensificarea arderilor, excitarea receptorilor pielii,contractii musculare (tremuraturi si frison),determinand eliberarea unei cantitati crescute deenergie si cresterea temperaturii

Termoliza: scaderea temperaturii cand creste T mediului inconjurator, metabolismul scade ,termogeneza scade

1) Reglarea temperaturii- Convectie- Radiatie- Evaporare apei prin piele, aerul expirat, fecale, urina- Conductie- Radiatia


2/28

2

Difuziunea si diseminarea caldurii prin unde electromagneticeEx: corpul primeste unde de caldura de pe diverse suprafete( calorifer, plita, perna/patura electrica etc)

ConvectiaDiseminarea caldurii prin schimburi intre arii cu densitate digeritaEx: fluxul sanguin scade spre suprafata corpului , aportul de caldura din profunzime devine mai mic sideci scade pierderea de caldura EvaporareaTransformarea lichidului in vapori . Fiecare gram de sudoare evaporata sustrage organismului0,58Kcal. Cantitatea de sudoare/24 ore :800 ml (repaos)Organismul pierde deci in medie 400-500 Kcal /zi Conductia

Transferul caldurii catre alt corp prin intermediul suprafetei de contactEx: transferul caldurii corpului spre o punga de gheata

2) Normal: productia si pierderea de caldura sunt in echilibru ceea ce asigura constantatemperaturii corpului

- Hipertermie… - Hipotermie ….

Temperatura centrala- Este mai ridicata decat T periferica , in functie de activitatatea organelor interne (Ex: ficat 38 o

C)

Temperatura- NORMAL: 36-37 o C- Variaza in cursul zilei cu 0,5-1 0 C- Temperatura cea mai joasa dimineata- Creste in cursul zilei- Ora 16-20 valori maxime- In functie de activitatea diurna si nocturna , varsta ,digestie, effort muscular,a doua jumatate a

ciclului memstrual, sarcina (creste T 0 )

3) Masurarea si inregistrarea temperaturiiSCALE DE MASURARE : Kelvin(K); Rankine(R) Fahrenheit(F); centigrade(C);Scala Fahrenheit(F)- USA 32-212 F 0Scala Celsius: 0-100 0 C- EuropaFormula pentru AM/M de transformare

0F-320C= ___ ___ ___ _____ __

18Ex: 98,6 0F=? 0C

350C =? 0 F


3/28

3

4) Factorii care afecteaza temperatura

Stop = gandim+raspundemExplicati cum copii si batranii sunt vulnerabili la schimbarile bruste de temperatura

5) Masurarea temperaturiiInstrumet: termometruLocalizari : temperatura centrala cu cateter termic ( esogag, artere, etc) ; inserarea acestui cateterdoar la pacientii cu boli supraacuteCOMUN: ureche (membrana timpanului reflecta temperatura centrala),cavitatea bucala,intrarectal,axilaAceste arii : vase de sange importante, pierderi minime de caldura

O:oralR: rectalAX:axilarT: membrana timpanului


4/28

4

Masurarea temperaturii in axilaTemperatura perifericaEste cu 0,6 0 C mai scazuta decat T centralaCea mai folosita in RomaniaTermometru se mentine in axila 10 minPreferabila la : copilul mare, adult,batran

Nu se recomanda la pacientii cu tulburari de circulatie, cicatrici in zona axilara,

AuricularCea mai apropiata de temperatura centrala : membrana timpanului se afla la 3,8 cm de hipotalamus ,a.carotida in apropiere,Considerata mai realista decat T masurata axilar sau oralAsemanatoare cu T rectala

OralTermometru special0,5 C -0,6 C mai mica decat T centralaZona: in apropierea a. SublingualeValiditatea masuratorii depinde de acuratetea plasarii si mentinerea termometrului in zona sublinguala, la baza limbiiCONTRAINDICATII : pacientii necooperati, foarte tineri, inconstienti, “ buza de iepure ”, operatii inzona capului(BMF),!!! Nursa va masura T orala dupa 30 min de la fumat, mestecat guma,mancat sau baut alimentereci s au calde

Temperatura rectala0,1 C mai scazuta decat T centrala

Se pot evidentia fluctuatiile de temperatura pt ca aceasta zona retine caldura mai indelungat decatalte zone (1 ora)Decubit lateral cu membrele inf. SemiflectateCopii mici culcati pe spateSe introduce termometru la 4-5 cm in rect si se asteapta 5 min.Poate crea o stare emotionala de jena pentru pacient!!! Contraindicatii : bolnavi cu afectiuni ale rectului sau agitati

6) Termometre- Termometru electronic- Termometru oral- Termometru chimic


5/28

5

- Termometrizare continuaStop : gandim si raspundemcand ingrijim un varsnic care prezinta boli cronice dar este stabil ce fel de termometrizarefolosim ? Explicati alegerea

7) Variatii

a) Hipertermia

Temperatura axilara > 37 0 CSe datoreaza unei cresteri a producerii de caldura sau a unei scaderi a pierderilor de calduraInsotita de : cefalee, dureri musculare, accelerarea pulsului si respiratiei, congestia fetei, inapetenta,sete, limba uscata, urini hipercrome, oligurie, stare generala alterata, manifestari nervoase: tulburari de

cunostinta si delir = SINDROMUL FEBRIL Categorii- Temperatura normala 36-37 0C- Temperatura subfebrila 37-38 0C- Febra moderata 38-39 0C- Febra ridicata 39-41 0C- Hiperpirexie 41-42 0C

ConcepteTemperatura minimaTemperatura maxima

3 perioade in evolutia febrei:- Perioada initiala- Perioada de stare- Perioada de declin

Fazele febrei

- Perioada initialaPoate urca brusc in decurs de cateva ore ajungand la 39-40 CAcumularea de caldura este favorizata de scaderea pierderilor de caldura prin vasoconstrictie

periferica puternica,insotita de senzatie de frig iar pe de alta parte de contractii musculare sub formade tremuraturi = FRISON DE DEBUT

In alte cazuri debut lent ,temperatura urcand progresiv sub forma de oscilatii ascendente

- Perioada de stareDe la ore la saptamani. Febra atinge punctul ei culminantCantitatea de caldura este furnizata in primul rand de ficat pe seama proceselor energetice de ardere aglucidelor si grasimilor in prima faza ca aoi sa fie atacate depozitele de proteine


6/28

6

Tipuri de febra :- Subfebrilitate rigida in fierastrau9 oscilatiile nu depasesc 0,1-0,2 C= febra neinfectiaosa- Subfebrilitate cu oscilatii ”fiziologice “: temperatura ajunge la 37,8 C cu oscilatii de 0,4-0,5 C

Ex: infectii de focar, tuberculoza pulmonara incipienta- Fabra continua : pacient in permanenta febril, oscilatiile intre T dimineata si T seara nu

depasesc 1 C Ex: pneumonie, febra tifoida etc- Febra remitenta : oscilatiile Tdim/Tseara depasesc 1 C, iar temperatura se mentine peste

valorile normale Ex: septicemii, supuratii, bronhopneumonii- Febra intermitenta : diferenta intre T dimineata si sera este de cateva grade , temperatura

minima atingand valori normale . Temperatura se ridica brusc sub forma de acces pentrucateva ore , dupa care scade sub 37 C Ex: septicemii

- Febra intermitenta periodica : are caracterul febrei intermitente dar accesele se repeta laacelasi interval de timp, putand fi separate si de zile afebrile Ex: malarie

- Febra hectica : curba asemanatoare cu cea a febrei intermitente dar cu oscilatii zilnice de 3-5Ccu scaderi bruste pana la temperaturi subnormale ex: septicemii

- Febra recurenta : perioade febrile de 4-6 zile cu temperatura continua alterneaza cu perioadeafebrile de acceasi durata Ex: limfoame

- Febra ondulanta: perioade febrile alterneaza cu perioade afebrile insa trecerea de la perioadaafebrila la cea febrila nu se face brusc ci treptat prin oscilatii ascendente si descendente dandcurbei febrile aspect ondulant Ex: bruceloza

- Febra de tip invers : Tmin seara, Tmax dimineata Ex: TBC- Febra neregulata nu poate fi sistematizata

b) Perioada de declin a febreiAsemanatoare debutuluiPoate fi brusca si critica sau lenta, progresiva sau liticaParalel se amendeaza si celelalte simptome ale sindromului febrilEste insotita de transpiratii abundente,poliurie

c) Hipotermia

Temperatura organismului scade sub 36 CDeterminata de o pierdere excesiva de caldura (expunere la frig),scaderea pronuntata ametabolismului,diminuarea arderilor din organism( tulburari endocrine, insuficienta circulatorie, comahepatica, hemoragii masive, anemii severe)Hipotermia controlata : interventii chirurgicale

8) Plan nursing – pacient cu febraAprecierea :

- Temperatura curenta- Factorii car ar putea determina deshidratarea, diverse afectiuni, incapacitatea de a transpira,

explorarea imbracamintei , activitatea fizica prelungita , ingerarea de medicamente sau alte

droguri- Supravegherea febrei si incadrarea in : febra continua, recurenta, intermitenta, etc- Evaluarea : somn, odihna, transpiratii,frison, sensibilitatea la lumina, cefalee, inapetenta,

confuzie, coma etc- Rezultatele probelor de laborator : hemograma, h.tiroidieni- Prezenta acelorasi simptome si la alti pacienti

Diagnostic de nursing :


7/28

7

- hipertermia determinata de dezechilibrul intre producerea si pierderea de caldura secundaraunei etiologii cunoscute sau necunoscute

- Obiectiv : temperatura pacientului se va situa intre 35,8-37,4 C in timp de 24 ore dupaimplematarea interventiilor autonome si delegate de control al febrei

- Interventiio Acoperim pacientul care prezinta transpiratiio Mentinem pacientul intr-un mediu cald dar nu fierbinteo Schimbam asternuturile umede din cauza transpiratiiloro Limitarea activitatii : repaos fizico Promovam si incurajam pacientul sa bea lichideo Alimentatie saraca in grasimi dar normocaloricao Administrarea antipireticelor la indicatia medicului (aspirina CI la copii)o Punga cu gheatao Ventilatia , aerisirea camereio Pastrarea umiditatii normale in camerao Aplicarea compreselor umede pe piele dupa 30 min de la administrarea antipireticeloro Monitorizarea temperaturii

- Evaluareao Temperatura pacientului a revenit la valori normale

Documete de completato Data si orao Scaderea sau cresterea temperaturiio Curba temperaturiio Locul de masurare a temperaturiio Informatii anormale care insotesc febra : simptome, interactiuni medicamentoase,

efecte adverse etc.o Ex: T:38,2C(O) , stationar. Pacientaacuza dureri la inghitire(odinofagie) Faringele

are aspect eritematos. Raportat Dr.MGo Recomandari noi : exudat faringian

Exercitii de gandireCand va viziteaza o proetena cu febra si singurul termometru pe care il aveti este termometru cumercur ce faceti concret?O vecina fara experienta medicala are un copil de 3 ani cu febra Ce sfat ii dati in privinta masurariitemperaturii?O batrana de 86 ani va spune ca are in locuina 34 grade C Ce o sfatuiti sa faca ?Un vecin va cheama pentru o stare de rau si puneti in evidenta o TA de 190/110 mmhg si otemperatura de 37,1C Ce il sfatuiti? Cum actionati?


8/28

8

Pulsul

Rata pulsului : numarul pulsatiilor periferice /minutPalparea prin compresie a arterelor periferice superficiale

Artere accesibile palparii ;Artera care poate fi comprimata pe o suprafata a osoasa- Radiala- Temporala superficiala- A carotida- Humerala- Femurala- Pediasa

1) Context fiziologicSistola ventriculara determina impingerea sangelui din cavitatile ventricularein arterele mari. Aceasta masa de sange intalneste in sistemul arterial o alta masa de sange de care seloveste sub influenta contractiei miocardului.

Conflictul care ia nastere intre cele 2 volume de sange se propaga prin coloana sanguina a arboreluiarterial sub forma unei unde vibratorii si se exteriorizeaza prin destinderea ritmica a arterelor , sincronacu sistola ventriculara

Destinderea ritmica poate fi palpata (apasand usor arterele pe suprafata dura osoasa) sub forma unei underitmice, pulsatila = puls

Reflecta starea functionala a miocardului dar si starea anatomica si functionala a arterelor

Modificarile carecteruluii pulsului determina aprecierea starii de sanatate a pacientului, evolutia siconduita terapeutica

Examinarea , monitorizarea si notarea pulsului este importanta in procesul de ingrijire al bolnavului

2) Evaluarea pulsuluiPulsul poate fi evaluat pe orice artera accesibila palparii . In practica: a radiala = pulsul radial

a) Pulsul radial


9/28

9

Pacient in repaos fizic si psihic cel putin 5-10 minute inainte de masuratoareBratul pacientului trebuie sa fie sprijinitSe repereaza santul radial pe extremitatea distala a antebratului in continuarea policelui ; in apropiereamarginii externe identificam un sant marginit de tendoanele m. Flexor radial al carpului si brahioradial in

profunzimea caruia se gaseste a. RadialaPalparea se face cu varful degetelor index, mediu si inelar de la mana dreapta ;

Dupa ce s-a reperat santul se va exercita o usoara presiune asupra peretelui arterial cu cele 3 degete palpatoare pana la perceperea pulsatiilor pulsuluiSe poate utiliza si tabachera anatomica ( anomalii ale a. Radiale)

b) Pulsul carotidianPulsul carotidian : santul format intre marginea muschiului sterno-cleido-mastoidian si laringe

c) Pulsul femural: pe partea superioara a triunghiului scarpa sub arcada crurala

d) Pulsul a temporale : deasupra si in afara unghiului temporal al fantei palpebrale la o distanta de3-4 cm de acesta

e) Pulsul a. Pedioase: fata dorsala a piciorului ,deasupra primului spatiu intermetatarsian

3) Pulsul inregistrat pe cale instrumentalaInregistrarea pulsului

Se evalueaza de doua ori/zi iar frecventa se va nota pe foaia de temperatura sau dosarul medical

Caracteristicile pulsului :- Frecventa- Ritmicitatea- Volumul- Tensiunea

- Celeritatea

a) Inregistrarea frecventei pulsuluiFoaia de temperatura a pacientului sau dosarul medicalPe ordonata se va nota frecventa pulsului (numarul batailor/minut) iar pe abscisa timpul cad s-a masurat

pulsul ; se puncteaza la intalnirea celor doua linii imaginare ; prin unirea acestor puncte se obtine o curbacare reflecta oscilatiile pului pe parcursul internarii

Notarea pulsului se face cu rosuDaca frecventa pulsului periferic nu coincide cu frecventa batailor cardiace ( soc apexian) se vor inregistrain foaia de temperatura atat pulsul cat si frecventa batailor cardiace (pulsul central) printr-o linierosie intrerupta = puls deficitar

Pulsul normal : 60-80 bpmFrecventa pulsului coincide cu frecventa sistolelor ventriculare in mod normalIn unele afectiuni ale miocardului nu toate contractiile ventriculare sunt transmise de coloana de sange insistemul arterial = deficit de pulsFiziologic pulsul este influentat de diversi factori

Variabilitatea pulsului in functie de varsta


10/28

10

Factorii care inflenteaza frecventa pulsului- Varsta- Ritmul circadian: dimineata mai scazut, tendinta de crestere in cursul zilei- Sexul :barbatii prezinta aproximativ 60-65 bpm in repaos; femeile au in medie pulsul cu 7-8

bpm mai rapide- Talia corpului : persoanele inalte, longiline au un puls mai lent- Activitatea fizica : rata pulsului creste proportional cu activitatea fizica si scade in repaos; in

activitatea sportiva sustinuta , antrenata rata pulsului scade . ( miocardul se eficientizeazaoentru a furniza oxigenarea suficienta a sangelui ) spotivii au o rata a pulsului scazuta si intimpul antrenamentelor

- Stresul si emotiile : stimularea simpatica , emotiile, furia si excitantele cresc rata pulsului .Durerea stimuleaza simpaticului (mai ales durerea moderata si severa) crescand rata pulsului

- Temperatura :cresterea temperaturii cu fiecare grad f determina cresterea ratei pulsului cu10bpm ; cresterea febrei cu 1c determina cresterea ratei pulsului cu 15bpm(porth 2004)

- Volumul sanguin : scaderea excesiva a volumului sanguin creste rata pulsului ; anemiiledetermina cresterea pulsului

- Medicamentele/drogurile :digitala, sedativele, scad rata pulsului ; cofeina, nicotina, cocaina,h.tiroidieni, adrenalina, cresc rata pulsului

- Pozitia corpului : in clinostatism pulsul este mai rar decat in pozitia sezanda sau ortostatism

Variatii

*Pulsul tahicardic

Tahicardia :100-150 bpm: pulsul rapid se considera peste 100 bpm in repaus; nu poate depasi 150 bpmDeterminat de cauze cardiace si extracardiacePulsul creste cu temperatura : pentru fiecare grad c pulsul creste cu 8-10 pulsatii pe minutCurba de temperatura si curba pulsului merg deobicei in paralelCresterea disproportionata a frecventei pulsului fata de temperatura denota – cauze cardiace(insuficientacardiaca)Cresterea temperaturii disproportionat fata de puls: bradicardie relativa ex: meningita sa u febra tifoida


11/28

11

Tahicardie in afara febrei : mecanism de compensare a deficitului de oxigen , compensarea realizandu-se prin marirea vitezei de circulatieEx: - insuficienta circulatorie centrala : miocardite, endocardite, leziuni valvulare, colaps circulator

- Anemii- Hemoragii abundente- Intoxicatii- Hipertiroidii- Tahicardii paroxistice

*Pulsul bradicardicBradicardia :< 60 bpmDeterminat de cauze cardiace sau extracardiaceCauze cardiace :

- Miocardite acute- Intoxicatie digitalica- Tulburari de conducere ale inimii- Apare deficit de oxigen a creerului determinand pierderea cunostintei, sincopa ( sd. Adams stokes)

Cauze extracardiace- Mixedem- Icter accentuat- Intoxicatie cu mercur- Hipertensiune intracraniana: hemoragie cerebrala, tumori intracraniene, meningite- Inanitie

b) Ritmicitatea pulsului

Puls ritmic : pulsatii uniforme , pauzele dintre pulsatii sunt egalePuls aritmic :pulsatii neuniforme , separate intre ele de distante inegale

Aritmia respiratorie : nu exista puls perfect ritmic : in inspir pulsul devine mai frecvent, in expir mai rar (nu este patologica)Puls dicrot : se percep 2 unde, pulsatie dubla cu 2 unde de puls de intensitate diferita ex: anemii grave, tbcsau febra tifoidaPulsul paradoxal kussmaul : in timpul inspirului pulsul este mic sau dispare complet , in expir reapare si seintensifica ex: mediastinite, aderente intratoracice, pericardita,

Puls dicrot Puls paradoxal

c) Volumul si amplitudinea pulsului


12/28


13/28

13

tahicardieiAlura ventriculara se evalueaza folosind stetoscopul ; auscultatia se realizaeaza la nivelul toraceluianterior la nivelul apexului (spatiul v ic linia medioclaviculara )

Dispozitivul dopplerInstrumet electric care detecteaza cu ajutorul ultrasunetelor maiscarea sangelui pe care le transforma insuneteEste util in cazul in care circulatia rteriala este compromisa (ateroscleroza, diabet zaharat etc) ,Se aplica un gel la nivelul punctelor anatomice de detectare a pulsului si cu ajutorul unei sonde aplicate

pe tegument se detecteaza sonor pulsatiile ; acestea sunt numarateCompletarea documentelor medicale de catre am/m se abreviaza cu d care indica folosirea dispozitivuluidoppler

*Stop +gandim+ raspundemDaca evaluarea pulsului radial este dificila sau imposibila la ce metoda recurgem ?

4) Evaluarea pulsului radial – proces de nursing

a) Apreciere- Determinam cum si de cate ori monitorizam pulsul pacientului- Consultam datele colectate anterior la internare si le coroboram cu alte date referitoare la semnele

vitale- Ne documentam asupra istoricului pacientului : boli cardio-vasculare, boli infectioase etc- Revizuim medicamentele pacientului si evaluam posibilele efecte adverse ale acestora

b) Planificarea- Aranjam locul unde va fi examinat pacientul pentru evaluarea pulsului pentru a asigura acuratetea

si constanta determinarii- Ne asiguram ca ceasul folosit este cu secundar si functioneaza- Planificam examinarea dupa ce pacientul se afla in repaus cel putin 5 minute- Ne asiguram ca putem evalua /determina atat pulsul la a.radiala stg dar si la dreapta

c) Implementarea- Ne prezentam pacientului (nume si functie ) si comunicam pacientului scopul examinarii noastre

(demonstram astfel responsabilitate si empatie)

- Explicam procedura (reducem anxietatea pacientului determinata de necunostere si crestem astfelcomplianta acestuia)- Iinvitam pacientul sa se intinda in pat(reducem tensiunea musculara )- Ne spalam mainile cu antiseptic- Ajutam pacientul sa se pozitioneze cat mai comod- Ne asiguram ca bratul este in extensie su fata anterioara in sus(avem acces mai facil la a.radiala)- Localizare pulsului radial- Localizarea pulsului radial bilateral


14/28

14

- Aplicam indexul, mijlociul si inelerul la nivelul regiunii radiale pana simtim pulsatiile pacientului- Palpam si evaluam ritmul, intensitatea, amplitudinea, volumul, celeritatea- Cu mana stanga consultam ceasul (pozitia secundarului unde este localizata): identificam punctul

de unde incepem )- Numaram numarul pulsatiilor timp de 15 sau 30 de secunde si inmultim cu 4 sau 2 ; daca pulsul

este neregulat se numara timp de 1 minut

- Notam frecventa pulsului- Readucem pacientul in pozitie terapeutica sau in pozitia in care se simte confortabil- Notam evaluarea pe graficul sau dosarul pacientului : frecventa si caracteristicile pulsului radial- Raportam frecventa crescuta sau scazuta ( masura pentru a schimba planul de ingrijire)

d) EvaluareFrecventa pulsului este constanta pe parcursul evaluariiFrecventa pulsului este in cooncordanta cu starea pacientuluiDocumente

- Data si ora- Locul unde s-a realizat evaluarea

- Frecventa pulsului /minut, volumul si ritmul- Semne si simptome prezente in momentul evaluarii- Daca se pun in evidenta informatii anormale vor fi raportate medicului sau membrilor echipei de

ingrijire

Respiratia

1) Context generalAportul de oxigen necesar proceselor vitale ale organismului se asigura prin respiratieEtape :- Etapa pulmonara : aerul patrunde in caile respiratorii pana in plaman si se distribuie alveolelor

pulmonare- Etapa sanguina : schimburile de gaze intre aerul alveolar si sangele din capilarele circulatiei mici

Ozigenul din aerul inspirat este predat sangelui , acesta in schimb cedeaza bioxidul de carbon- Etapa circulatorie : transportul o2 prin sange pana la tesuturi si abioxiduli de carbon de la tesuturi

la alveolele pulmonare pentru eliminarePrin modificarea distributiei sangelui in organism , circulatia poate interveni in reglarearespiratiei, modificand debitul circulator al diferitelor organe dupa nevoile metabolice aleacestora

- Etapa tisulara : schimbul de gaze intre sange si tesuturi cu ajutorul unui sistem complex enzimatic,in urma caruia oxigenul este cedat tesuturilor in vederea asigurarii proceselor de ardere , iar

bioxidul de carbon este incorporat in sange cu scopul de a fi eliminat prin plamani

Amss/m va putea sa tina sub observatie fazele respiratiei in ansamblul lor prin : observatie , palpare,

ausultatie

a) Faza pulmonara a respiratieiPatrunderea aerului in cutia toracica pana in alveole si eliminarea lui sunt asigurate prin miscarile dedilatare si revenire a cutiei toraciceDilatarea = inspiratieAsigurata de : muschii inspiratori si inspiratorii accesorii


15/28

15

Revenirea=expiratiaSe face in mod pasiv , datorita elasticitatii plamanilor si toracelui la care se adauga muschii expiratori( pierderea elastcitatii sau prezenta unui obstacol in caile respiratorii )Etapa pulmonara

Respiratia in stare normala sa face linistit , fara niciun effort

Miscarile cutiei toracice sunt:- Simetrice- Ritmice- Frecventa normala a miscarilor respiratorii :16-20/min- Amplitudinea si frecventa miscarilor respiratorii se adapteaza dupa necesitatile de o2 si gradul de

saturare cu bioxid de carbon al sangelui si tesuturilor- Tulburarile respiratiei : stabilirea diagnosticului, aprecierea evolutiei bolii, recunoasterea

complicatiilor, prognosticul bolii

Masurarea miscarilor respiratoriiObservatia + numararea miscarilor respiratorii pe minutCardiotronul : amplitudinea si frecventa respiratiei + ta si pulsul

2) Evaluarea respiratieia) Tipul respirator

Prin dilatarea cutiei toracice se maresc toate diametreleLa femei :dilatarea diametrului antero-posteriorLa barbati : se dilata mai mult diametrul transversalLa copii si batrani: se dilata diametrul vertical prin contractia diafragmului

- Tip respirator costal superior= femei- Tipul respirator costal inferior=barbati- Tipul respirator abdominal= copii si batrani

b) Tipul respirator -patologicSimfize pleurale, meteorism abdominal, ascita accentuata, paralizia n. Frenici , dispnee severa =respiratia va fi de tip costal superior

Nevralgii intercostale, paralizii ale m.toracici= respiratie abdominalaSimetria miscarilor respiratoriiIn mod normal miscarile respiratorii sunt simetrice , cei 2 plamani participand in mod egal la procesulde respiratie

Diminuarea miscarilor respiratorii sau imobilizarea lor- Durere la nivelul peretelui toracic sau- Afectarea pleurei- Paralizia musculatorii unui hemitorace- Colectii purulente abundente

- Pneumonie masiva- Obstruarea unei bronhii principale- Extirparea unui plaman

Amplitudinea miscarilor- Se modifica paralel cu frecventa respiratiei- Frecventa mai mare este insotita de micsorarea amplitudinii respiratorii- Scaderea frecventei respiratorii este insotita de marirea amplitudinii respiratorii


16/28

16

3) Frecventa miscarilor respiratorii

a) Sex :

Barbatii : 16/min

Femeile : 18-20/min Nou-nascuti: 40=50/min scazand treptat pana la 20 ani cand se stabilizeazaPozitia culcat: frecventa mai micaPozitia sezand: frecventa mai marePozitia in picioare : frecventa creste

b) Activitatea musculara :Creste frecventa miscarilor respiratorii in raport cu intensitatea efortului muscular

Somn: numarul respiratiilor scade sub frecventa constatata in stare de vegheFrecventa miscarilor respiratorii

c) TemperaturaCresterea temperaturii determina o crestere paralela a frecventei respiratoriiPolipneea aparuta la temperaturi inalte determina o pierdere de caldura a organismului

Raportul frecventa respiratiei/frecventa pulsului=4:1

d) Evaluarea frecventei respiratiei - tehnica

- Numaratoarea timp de 1 minut- Fara stirea bolnavului- Numaratorea in timpul somnului- Se va aseza mana usor cu fata palmara pe suprafata toracelui si se vor numara inspiratiile dupamiscarile de ridicare a peretelui toracic- Daca bolnavul este treaza , constient, dupa terminarea nurarii frecventei pulsului fara a se

parasi mana bolnavului , se vor numara miscarile respiratorii , urmarind miscarile cutieitoracice sau ale peretelui abdominal fara stirea pacientului prin inspectie

Inregistrarea : foaia de temperatura cu creion albastruCurba respiratei trebuie sa mearga paralel cu curba de temperatura si curba pulsuluiOrice incrucisare a acestor curbe = agravarea starii pacientului sau aparitia unei complicatii Frecventa crescuta :

- Emotii- Effort fizic

- Hipertiroidism- Stari febrile- Boli infectioase- Afectiuni ale peretilor toracelui- Boli care reduc suprafata respiratorie- Anemii- Boli cardiace- Hemoragii


17/28

17

- Intoxicatii cu co- Boli renale

Frecventa scazuta a respiratiei = bradipnee- obstacole in caile respiratorii superioare sau inferioare- Tumori mediastinale- Pierdere a elasticitatii cutiei toracice

4) Ritmul miscarilor respiratorii Normal=ritm regulat , inspiratiile si expiratiile se succed la intervale constanteRespiratie neregulata:

- Dureri toracice- Tulburarea centrilor nervosi de cauze toxice, autotoxice(hepatice ,renale), infectioase,

neuroreflexe- Obstacole in caile respiratorii : inspiratie prelungita,profunda insotita de un zgomot numit cornaj

(trecerea aerului printr-o portiune stramta)

- Ritmul miscarilor respiratorii- Tiraj: miscarea paradoxala a peretilor toracici manifestata prin depresiunea regiunilor supra si

subclaviculare , epigastrica precum si spatiile intercostaleDispneea = respiratie grea

Subiectiv: sete mai mult sau mai putin accentuata de aer ; determinata de excitarea centrului respiratorincarcat cu co2 sau cu alte substante , reprezentand semnul de larma al deficitului de oxigenObiectiv: miscari respiratorii fortateDispneea : cauze respiratorii si cauze extrarespiratorii ( afectiuni care tulbura schimburile de gaze )Bolnavul se aseaza intr-o pozitie fortata numita ortopnee, in pozitie sezanda cu capul si trunchiulaplecat inainte si bratele fixate in jos, sprijinindu-se de ele pentru a aputea imobiliza umerii

Tipuri de dispnee- Dispnee cu accentuarea ritmului respirator (tahipnee sau polipnee)

o Frecventa respiratiei este maritao Amplitudinea respiratiei este micsoratao Respiratie superficiala , ritmica

Ex: afectiuni care reduc suprafata respiratorie, boli cardiace, anemii, stari infectiaose,meteorism, ascita, sarcina

- Dispnee cu rarirea ritmului respirator= bradipneeo Frecventa respiratiilor scade la 12-10-8/ mino Creste amplitudinea respiratiiloro Inspiratii profundeEx: obstacole in caile respiratorii,

- Dispnee inspiratorie (bradipnee inspiratorie)o Inspiratie grea, anevoioasa, fortata, constientao Participarea activa a muschilor accesoriio Insotita de cornaj si tirajEx: obstacole in caile respiratorii superioare si paralizie incompleta a muschilor respiratori

- Dispnee expiratorie = bradipnee expiratorieo Inspiratie relativ normala urmata de o expiratie grea, fortata, constienta zgomotoasa

insotita de un geamatEx : obstacol in caile respiratorii inferioare, astm bronsic, bronsiolita, emfizem pulmonar ,


18/28

18

- Dispneea de effort : saturatia insuficienta a organismului cu oxigen in timpul efortului datoritatulburarii sau incetinirii circulatiei pulmonare

- Dispneea de decubit : apare in pozitie culcat din acest motiv impune bolnavului pozitia sezandasau semisezandaOrigine cardiaca sau pulmonara

- Dispneea de repaus : dispnee permanenta care apare inclusiv in pozitia de ortopneeSe datoreaza unui obstacol in caile respiratorii , tulburare de reglare centrala sau insuficientacirculatorie

- Dispneea paroxistica : apare in accese repetate atat ziua cat si noapteaEx: astmul bronsic, insuficienta cardiaca stg, edemul pulmonar acut

- Dispneea accidentala : apare brusc si traduce o tulburare acuta oxigenare in cursul unor boligrave ale plamanilor, cailor respiratorii, pneumonii, bronhopneumonii, infarct pulmonar,

pneumotorax spontan, corpi starini intralaringieni, laringita, intoxicatii cu co sau aspirina

5) Evaluarea frecventei respiratiei- Aprecierea- Planificarea

- Implementarea- Evaluarea- Completarea documentelor

Procesul de nursing al durerii

1) Definitie- context generalDefinitie : durerea este o senzatie neplacuta raportata la un segment corporal cu o reactie somatica si

psihica specifica si reprezentand perceptia unei leziuni existente, posibile sau imaginataDurerea se raporteaza la experienta anterioara a individului , o senzatie cunoscuta care ii inspira teamaSimptomul care aduce cel mai frecvent pe bolnav intr-un serviciu de sanatate70-80% din bolnavii internati descriu durerea ca un element anamnestic ce a determinat consultul sauspitalizarea

Caracteristici generaleExperienta subiectiva , strict individuala ; in evaluarea durerii amss nu dispune de o informatie obiectiva ,

bazandu-se pe descrierea persoanei care sufera de durereAre intotdeauna o componenta afectiva , de regula negativa , de suferinta, disconfort, teama, dar uneori side satisfactie

Nu este o senzatie pura , are o descriere care evoca alte senzatii : apasare, torsiune, presiune, intepatura ,arsuraDurerea poarta informatia unei leziuni posibile , probabila sau produsaPragul de aparitie a durerii este mai mic decat intensitatea care produce leziunea , durerea avand o valoare

protectoare , de prevenire a unei leziuniDurerea informeaza despre intensitatea unui stimul


19/28

19

Pentru a percepe durerea persoana trebuie sa fie constienta si atenta ; daca o alta senzatie distrage atentia, perceterea durerii este diminuata si inversFactorii psihici, sociali, culturali influenteaza perceptia si raportarea durerii

a) Baza anatomo-functionala a sensibilitatii durereoase- Teoria muller: durerea senzatie primara cu receptori, fibre si centrii specifici- Teoria melzack: prelucrare a impulsului la diverse nivele ale sisitemului nervos , inclusiv

cortical , cu generarea perceptiei nervoase .Exista un sistem modulator medular (“la intrare”) al impulsurilor , un sistem discriptiv de localizare sicuantificare a lor , un sistem superior de evaluare calitativa si un sistem de coordonare centrala ( corticalcognitiv)

Aferenta primara periferica : nervii periferici : 3 tipuri de fibre :a-beta – mielinizate cu conducererapida ;

- a-delta – mielinizate subtiri cu conducere rapida ; c- nemielinizate cu conducere lenta- A-beta : sensibilitatea tactila – atingere sau stimuli tactili ; stimularea lor nu produce durere- A-delta si c: la nivel cutanat si structurile viscerale , raspund la stimuli termici , mecanici,

stimuli intensi cu potenta lezionala ; stimularea lor produce durere ( fibre nociceptive)

- Fibrele nociceptive raspund la diverse stimulari : inflamatia, stimulare repetata, prelungita ;mediatori chimici ai inflamatiei(prostaglandine, bradichinina, leucotriene

Statia si transmiterea medulara :cornul posterior al maduvei

Nivelele supraspinale : fibrele spinotalamice ajung la talamus , scoarta frontala si sitemul limbic (componenta emotionala a durerii). La nivel talamic apare o despartire intre sistemul descriptiv deanaliza a senzatiei cu proiectare in scoarta senzitiva si sistemul afectiv emotional cu proiectie inlobii frontali si sistemul limbic ( lobotomia frontala nu duce la diminuarea durerii dar determinasuprimarea reactiei afective , producand indiferenta fata de durere

2) Caracteristicile clinice ale dureriiInterpretarea simptomului durere:

- Topografia durerii: localizarea si iradierea- Cronologia durerii: evolutia ei pe termen scurt si lung- Cantitatea sau intensitatea durerii- Calitatea durerii ; modul in care este descrisa, comparata- Fenomenele de insotire, comportamentul, atitudinea- Modal;itati de provocare sau diminuare a durerii

a) Aspectul topograficLocalizarea si iradierea dureriiDurerile bine localizate : durerea provenind din teritorii bine inervate: pielea, fasciile, pleura, periostul,tecile tendoanelor, ligamenteDureri difuze , prost localizata : dureri determinate de structuri somatice profunde si viscere ex. Durerea

precordialaIradierea : zone in care acesta difuzeaza ; de la aparitia durerii sau in timp daca aceasta se intensifica ex:durerea coronariana

Descrierea unei dureri : in functie de zona topografica superficiala , cuprinzand iradierea si localizarea sinu raportat la presupusa origine viscerala

b) Cronologia durerii


20/28

20

Descrierea evolutiei in timp a simptomuluiDurerea : episod unic , continuu sau ca repetate episoade dureroase intinse pe lungi perioadePermite clasificarea durerilorDescrierea cuprinde: istoria pe termen scurt (evolutia unui episod dureros): momentul aparitiei, durata,variatia in cursul acestuia si momentul calmariiIstoria pe termen lung: cate episoade, cand apar si in ce conditii, ce diferente de durata

Inceputul, durata si sfarsitul unei dureri corespund cu perioadele de stimulare a receptorilor si tipul dereceptor , tipul de fibre ex. Durerea colicativa fibre du diametru mic

c) Intensitatea durerii ( cantitativ)Depinde de intensitatea si tipul stimularii dar si de factorii subiectivi individualiEx:Durerea nociceptiva(fact. Mecanici, fizici, chimici) sunt in general proportionale cu intensitatea stimularii

produse de acestia , cu intensitatea lor proprie ; durerea apare inainte de pragul lezional functionand ca unsistem de prevenire a lezarii . Fcatorul subiectiv, emotional influenteaza perceperea si descrierea dureriiEvaluarea sensibilitatii individuale : compresia pe apofiza stiloida radiala

d) Intensitatea durerii ( cantitativ)

Nivelul de constiinta – factor determinant in perceperea dureriiAtentia fata de durere poate sa -i modifice intensitatea ; in timpul unei activitati cu intensitate mare(sportiviin concurs , militari) durerea intensa poate sa nu fie perceputaFondul psihic ( soldatii in atac resimt durearea mai putin decat cei in retragere); o durere cu incarcatura

pozitiva( nasterea) mai putin intensa si se uita repedeTeama poate diminua durerea( durerea scade cand ajungi la stomatolog)Factori culturali, sociali ( valorizarea rezistentei la durere , teama de consecinte sociale poate determinanegarea durerii sau nevoia de a fi tratat , ingrijit cu atentie accentueaza intensitatea durerii

e) Calitatea durerii

Incurajarea bolnavului de a descrie durerea cu termeni si comparatii propriiDepinmde de capacitatea de observatie si naratie a bolnavuluiTransmite despre caracterul durerii dar si reactia bolnavului fata de aceastaO descriere foarte dramatica indica o personalitate isteroidaComparatii : lovitura de cutit, constrictie, arsura, pulsatila etcAlte manifestari care insotesc durereaPalpitatii care preced durerea precordiala – aritmie cauzatoare de ischemie miocardica , palpitatii careurmeaza unei dureri precordiale – aritmie indusa de ischemieVarsatura poate urma si usura o durere epigastrica in ulcer sau poate sa accentueze durerea in colica

biliaraf) Fenomenele psihice de insotire ale durerii

Anxietatea , senzatia de moarte iminenta( embolie pulmonara sau ima)

Fondul psihic al bolnavului

g) Modalitati de provocare si calmare ale dureriiAparitia durerii la mobilizarea unui segment : origine osoasa, musculara sau articularaAparitia durerii functie de activitatea fiziologica a unui organ in sugereaza origineaEx: ulcerul gastric si ulcerul duodenal

3) Clasificarea durerii si tipuri clinice de durere


21/28

21

Dupa structurile in care se formeaza stimului dureros :

- Durere perifericao Durere somatica superficialao Durere somatica profundao Durere viscerala

- Durere neurogena- Durere psihogena – imaginara

a) Durerea periferica

- Durerea somatica superficiala : agenti nociceptivi la nivelul pielii ; bine localizata , proportionala cu intensitatea stimulului, caracter determinat de agentul stimulator

- Durerea somatica profunda: stimularea nociceptorilor somatici profunzi( muschi, articulatii,oase, fascii); este slab localizata, segmentara, cu iradiere specifica ; are caracter ascutit , deintepatura , pulsatil ; accentuata de mobilizarea segmentului afectat, cedeaza la repaos

- Durerea viscerala : profunda, difuza, iradieri caracteristice la suprafata; caracter de crampa,strangere, compresie, arsura ; accentuata de activitatea fiziologica a viscerului implicat

b) Durerea neurogena- Durerea neurogena periferica ( nevritica, nevralgica), suferinte ale nervilor periferici( nevrita

alcoolica, diabetica, paraneoplazica); durere difuza in teritoriul nervilor afectati, uneori foarteintensa , cu caracter greu de definit , deseori de arsura

- Durerea centrala : suferinta sistemului nervos central ( suferinta talamica); durere intensa ,apare spontan sau declansata de stimulari minore

c) Durerea psihogena : durere imaginara, fara nicio relatie cu un stimul nociv ; descrisa variabil infunctie de imaginatie, cunostintesi temerile bolnavului ; episoadele difera intre ele ca localizare,caracter , evolutie

4) Cronologia durerii

a) Durere de tip acut- Durere acuta – durata de ore sau zile ; poate reprezenta o urgenta medicala- Durere subacuta – durata pana la 6 luni- Durere recurenta acuta – stimularea nociceptiva produsa prin procese patologice cronice- Durere acuta continua- stimulare nociceptiva continua( durerea neopalzica)

b) Durerea de tip cronic- Durerea cronica benigna : durata de peste 6 luni acceptata de bolnav- Sindromul durerii cronice benigne netratabile : impiedica o viata sociala normala

c)

Durerea colicativa : existenta unui fond dureros de intensitate mica , suprapus caruia aparexacerbari foarte intense de tip crampa sau torsiuned) Junghiul: durere bine localizata, intensa, bine localizata cu carcterpongitiv( impunsatura de

pumnal); apare in afectiuni inflamatorii, ale seroaselor ex. Junghiul pleurale) Durerea pulsatila : prin procese inflamatorii sau iritative in cavitati inchise sau sub tensiune ex:

durere dentara, distensie arterialaf) Claudicatie : durere resimtita ca o crampa intr-o masa musculara in timpul efortului si care

cedeaza in repaos


22/28

22

5) Durerea extremitatii cefalice – cefaleea- Durerea resimtita la nivelul extremitatii cefalice – cefaleea- se poate datora impulsurilor

senzitive. Provenind de la structurile intracraniene sau de la structuri externe ( coloana

vertebrala )Cefaleea : clasificare, caractere, tipuri de cefalee

- Cefaleea vasculara de tip migrenos: crize dureroase cu localizare unilaterala, de intensitate sidurata variabila , care se repeta la intervale variabie. Insotite de anorexie, greata, varsaturi;sunt familialeTipuri;:o Migrena clasica : prodroame( tulburari vizuale, scotoame), parestezii, stare confuzao Migrena comuna : nu are prodroameo Cefaleea cu crize apropiate : in timpul crizelor fen vegetative unilaterale ( rinoree,

lacrimare, eritem localizat)o Migrena hemiplegica si oftalmoplegica cu fenomene neurologice majore tranzitorii

- Cefaleea musculara de tensiune : occipital si datoreaza contracturii musculare paravertebrale

cervicale ; secundara unei suferinte a coloanei (spondiloza)- Cefaleea vasculara nemigrenoasa : datorita vasodilatatiei induse de factori extracranieni(febra, hipercapnie, administrare de vasodilatatoare, cresteri bruste tensionale

- Cefaleea de tractiune ( formatiuni intracraniene: tumori, abcese, hematoame) , scadereatensiunii intracraniene

- Cefaleea de cauza inflamatorie :o Meningite, meningoencefalite, flebite, hemoragie intracraniana- este simetrica,

frontoocipitala continuao Inflamatia extracraniana : celulite,abcese; durere localizata

- Cefaleea prin nevrite si nevralgiio Tumori, traumatisme, inflamatie, boli degenerative – spondiloze, durere in teritoriul

nervului afectato Nevrita post herpes-zoostero Nevralgia trigeminala : dereri deosebit de intense provocate sau accentuate de stimuli de

mica intensitate- Cefaleea de conversie sau psihogena : durere in casca dupa traume psihice sau expresia unei

suferinte psihice- Cefaleea de origine naso-sinusala : inflamatia, reactii alergice traumatisme, tumori. Durere

resimtita suborbital si in zona temporala sau orbitala sau frontala ( localizarea sinusurilor)- Cefaleea de origine auriculara

o Leziunea urechii externe : pavilion, canal auricular externo Leziunea timpanului

- Cefaleea de origine ocularao Glaucomul acuto

Tulburari de refaractie : hipermetropia, astigmatismul ; cefalee orbitala sau occipitaladupa effort vizual prelungito Neuroretinita , nevrita retrobulbarao Infectii , tumori, traumatisme oculare

- Cefaleea de origine dentara- Cefaleea de origine osteo-articulara


23/28

23

6) Durerea toracica

a) Durere de origine parietalaDurere bine localizata, accentuata de miscari respiratorii, tuse, sau compresie pe zona

dureroasa- Tegumentele : furuncule, leziuni mecanice, contuzii; durere localizata , examenul regiunii

evidentiaza cauza- Dureri musculare : difuze, bine localizate cu iradiere in muschiul afectat

Ex: traumatismele musculare cu sau fara hematoame, infectii generalizate( trichineloza),intinderi musculare,- Pleurodinia , durere vie laterotoracica , accentuata de miscari si palpare- Durerile osteo-articulare ; localizate si accentuate de presiune- Fracturile costale : dureri localizate, accentuate la palpare in punct fix , cracmente osoase- Metastazele neoplazice

b) Durerile radiculare si nevralgice : expresia iritarii radacinii senzitive a nervilor spinali-radiculita

durere resimtita paraverteral iradiaza pe traiectul nervului intercostal respectivCauze : infectioase, toxice, compresii(osteofite, deformari ale coloanei, metastaze), traumatisme

c) Durerile de origine mamara : boli inflamatorii (mastite), mastodinie

7) Dureri de origine respiratorie- Durerea traheo-bronsica : traheobronsita acuta in zona sternala superioara , durere profunda ,

difuza, putin intensa, accentuata de tuse- Durere pleurala : junghi, bine delimitat, intensa, caracter de intepatura , iradiind simetric ,

accentuata de miscari si tuse ; presiunea o accentueaza ex: inflamatii ale pleurei, pneumonii,infarct pulmonar, pneumotoraxpontan

- Durerea diafragmatica : durere specifica resimtita pe marginea anterioara trapezului ,supraclavicular

ex: pleurezie, pleurita, abces subfrenic

8) Durere de origine cardio-vascularaDurerea (precordiala)

Cauzea) Extracardiace

- pulmonare: embolie, pneumotorax, pleurezie


24/28

24

- toracice: nevralgie intercostala, zona zoster, cauze articulare/coloana- diafragmatice: hernie diafragmatica- abdominale: litiaza biliara- radiculare(compresie): semicentura/centura, caracter de arsura- astenia neurocirculatorie: nevrotica, caracter de intepatura/arsura, localizata intr-un punct,

nu este legata de efort

b) Cardiace (organice)- in pericardite, anevrism de aorta, bci – ap, ai,ima

bci – criza de angina pectorala stabila de efort- localizare: retrosternala/precordiala- iradiere: mandibula/membrul superior stang- localizare: cu palma (suprafata mare)- conditii de aparitie: efort/mers- conditii de disparitie: repaus, administrarea de nitroglicerina- Caracter: constrictiv- Asociata cu: anxietate- Durata: 3-5 minute

Bci – sindroame coronariene acute→ angina instabila→ infarct miocardic acut

Durerea in aise incadreaza - angina recent aparutaangina agravata: intensitate si durata crescute, nu raspunde la nitroglicerina, apare la eforturimai miciangina de repaus

Durerea in imafoarte intensa-atroceacelasi sediu/iradieriapare frecvent in repaus/noaptea

durata: ore – zilenu cedeaza la nitroglicerinaapar modificari ekg si enzimatice

9) Durerea esofagianaPirozis : durere cu caracter de arsura resimtita retrosternal dupa alimentatie datorita regurgitariicontinutului gastric in esofagOdinofagia : durerea la deglutitie ex: esofagita, corp strain, ingestie de substante caustice , infectii acute,esofagita cronica (fumat, alcool), cancer esofagianSpasmul difuz ; durere esofagiana accentuata de alimentatie si deglutitie

10) Durerea abdominala

Definiţie: durerea abdominală este senzaţia dureroasă resimţită de pacient la nivelul abdomenului. Poate fi consec inţa:- Patologiei abdominale;- Patologiei extra abdominale

Durere cu punct de plecare la nivelul unor organe din afara abdomenului şi care iradiază în zoneleabdominaleBoli sistemice cu afectare abdominală secundară: dz, porfirii, intoxicaţii, tabes, hipertiroidism


25/28

25

a) Durerea abdominală parietală (somatică)

Originea în leziuni ale peretelui abdominal, peritoneului parietal, rădăcina mezenterului şi diafragm; Are la bază stimularea fibrelor senzitive prin procese inflamatorii, edeme, infiltraţie neoplazică, torsiune,tracţiune Caracteristici:

- intensă, bine localizată; - exacerbată de tuse, strănut , mişcare;

b) Durerea abdominală viscerală Îşi are originea în organele abdominale cavitare sau parenchimatoase.Caracterul durerii:

- Jenă, arsură, înţepătură; - Caracter colicativ (durere paroxistică intermitentă) consecutiv

spasmului unui organ visceral;- Intensitatea este mai redusă (exceptând colica); - Localizarea mai puţin precisă; - Este însoţită de fenomene vegetative (semne de acompaniament): greţuri, vărsături, cefalee,

transpiraţii, paloare, colaps; - Este percepută într -un teritoriu somatic situat uneori la distanţă faţă de viscerul afectat =durere raportată datorită “amestecării” căilor sensibilităţii viscerale şi somatice la nivelganglionar postmedular); durerea viscerală este mai puţin bine localizată;

Durerea abdominală - Dificultatea de diagnostic- Necesitatea unei analize atente a acesteia.

Analiza durerii- În funcţie de modalitatea de debut - Înfuncţie de sediul durerii - În funcţie de alte coordonate o Iradiere

o Caracterecircumstanţe: influenţe favorabile şi defavorabile

11) Durearea gastro-duodenalaDurere de tip visceral, ia nastere la locul leziuniiBolnavul descrie clar durerea: intensa si vie; confuza ca o “arsura”;senzatie de “sfredelire” in interiorulabdomenului superior ;senzatie de “roadere interna” Caracteristici/parametrii durerii gastro-duodenale

- Localizare:epigastru mijlociu sau hipocondru drept; in ulcerul profund poate iradia inspate(dorsal) in regiunea d12-l1

-

Ritmicitate:aparitia sau disparitia durerii in functie de ingestia de alimente :o Ug ingestia de alimente calmeaza durerea pentru ½-1 orao Ud – calmarea durerii pentru 1si1/2-3 ore ; poate aparea noaptea dupa 1-4 ore de somn

- Episodicitate:aparitia durerii in orarul zilnic descris in mai multe zile succesiv ;fara tratamentdurerea persiste 2-6 saptamani

- Periodicitate:4-5 recidive pe an ; recidive cu incidenta sezoniera- Vara si iarna- ug- Primavara si toamna- ud


26/28

26

- Modificarea caracterului durerii: schimbarea intensitatii, modificarea iradierii,modificarearitmicitatii

12) Durerea biliara

Cu debut şi evoluţia insidioasã, cu caracter de jenã în hipocondrul drept, sunt ritmate de alimentaţie (prâncolecistochinetic), pot iradia în epigastru omoplatul drept şi insoţesc de obicei dischineziile biliare. Cu debut acut, paroxistic caracterizând colica biliarã. Colica biliarã reprezintã cea mai caracteristicã manifestare a suferinţelor biliare de tip litiazic (litiazavezicularã, litiaza coledocianã, şi mai rar în suferinţele dischinetice de tip hiperton). Caracterele durerii biliareCircumstanţe de apariţie

- Factori favorizanţi:o Modificãri morfofuncţionale ale arborelui biliar o Vagotonia: colicile survin frecvent în timpul nopţii, între orele 22-04.

- Factori declanşatori:o Stressurile negativeo Abuzuri alimentare: mese bogate în colecistochinetice o Eforturi fizice, trepidaţii o Premenstrual

Semne prodromale- Apar uneori semne prodromale, colica fiind precedatã de: greţuri, balonãri, sensibilitate în

hipocondrul drept.

Caracterele durerii biliareLocalizarea durerii

- In hipocondrul drept corespunzãtor punctului cistic şi mai rar în epigastru sau alte localizãriatipice (hipocondru stg., regiune lombarã).

Iradierea durerii biliare- Caracteristica: de la nivel anterior (rebordul costal drept = localizare iniţialã) iradiazã

posterior şi ascendent, spre regiunea interscapulovertebralã, umãrul drept, partea dreaptã a bazei gâtului (punctele frenice). - Alte iradieri - în epigastru sugereazã inclavarea calculului în cistic - În barã sugereazã asocierea unei pancreatite

Caracterul durerii- Tensiune, ruptura, sfâşiere.

Intensitatea durerii- Nu este constantã pe tot parcursul colicii: creşte în intensitate progresiv, atingândun punct

paroxistic, dupã care se menţine în platou o perioadã variabilã de timp (ore, zile), dupã caredispare (dupã antispastice sau spontan). Colica biliarã are un caracter repetitiv, la intervalevariabile de timp. Colica biliarã poate acompania tabloul clinic al unor complicaţii uneori

severe (icter mecanic, hidrops vezicular, angiocolita, pancreatita acutã, ileus vezicular,coleperitoneu).Circumstanţe de ameliorare (dispariţie)

- Administrarea de antispastice- Aplicarea de cãldurã localã

Manifestari de dependenta de acompaniament- Agitaţie psihomotorie, bolnavii negãsindu-şi nici o poziţie antalgicã - Frisoane, febra (39-40 c) semnificã complicaţii de tip infecţios (colecistita acutã, angiocolita)


27/28

27

- Astenie, transpiraţii - Greţuri, vãrsãturi cu conţinut alimentar şi bilios care nu liniştesc bolnavul - Meteorism abdominal prin ileus paralitic în formele violente - Icterul- Manifestãri extradigestive: - Tulburãri neuropsihice: cefalee cu caracter migr enoid, vertij, insomnie- Tulburãri respiratorii: dispnee, sughiţ, tuse biliarã (iritativã) - Tulburãri cardio-circulatorii: angor intricat, palpitaţii, colaps vascular în formele violente cu

caracter- subintrant.

13) Durerea din pancreatita acuta-sediul → epigastru sau hipocondrul stâng; -iradierea → caracteristic de- a lungul rebordului costal stâng, posterior, transfixiant d10-d12;

→ posibil interscapulo-vertebral, lombar;Caracter → continuu, este de durată (“durerea pancreatică se măsoară în zile, iar cea biliară în ore”);

- intensitatea = mare (dar nu dramatică) → necesită luarea unor poziţii antalgice (decubit lateraldrept sau stâng, cu genunchii flectaţi, poziţie genupectorală), sau administrarea de medicaţie

antalgică; - relaţia cu administrarea de alimente (consumul de etanol) : durerea debutează la 12-48 ore dela întreruperea consumului de alcool (the afternoon after de day before) sau postprandialtardiv;

Diminuă până la dispariţie în paralel cu instalarea insuficienţei pancreatice exocrine şi ↓ debitului secretorde bicarbonat şi enzime;

14) Durerea articulara

Localizare ;- Osoasa sau articulara- La articulatiile mici sau mari persistand la o singura articulatie sau migrand de la o articulatie

la altaConditii de aparitie :

- La inceputul miscarii , dimineata la trezire- Permanent- Poate fi precedata de un episod inflamator amigdalian- Poate aparea dupa o masa abundenta , consum de alcool excesiv – in accesul de guta

Conditii de accentuare a durerii :


28/28

28

- Miscare- Frig

Conditii de ameliorare :- Repaos- Caldura

Circumstante de aparitie- Procese inflamatorii ( bursite, tendinite )- Focare de infectie amigdaliene , dentare, bronsice determina afectiuni reumatismale care

se pot solda cu leziuni sinoviale, cartilaginose sau poliarticulare- Infectii amigdaliene, panaritii, furuncule, infectii tegumentare superficiale pot constituio

locuri de plecare a infectiei spre sistemul osteoarticular- Infectii bacilare ( b. Koch) pot prodece tbc osoasa si osteoarticulara- Tulburari hormonale : la menopauza apare osteoporoza; excesul sau lipsa hormonului de

crestere duce la leziuni proliferative respectiv distructive ale osului sau cartilajului- Accidente rutiere sau casnice : fracturi, luxatii , entorse favorizeaza mai tarziu aparitia

artrozelor

Date post:	01-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	denisa-ioana
View:	251 times
Download:	0 times

Semnele Vitale

Documents