semiologie psihiatrica 2013 -2.ppt

7/22/2019 semiologie psihiatrica 2013 -2.ppt

1/27

Prof. dr. Delia Marina Podea


2/27

Semiologia reprezint studiul simptomelor tulburrilor psihice; stabiletecondiiile, succesiunea,interdependena i dinamica tulburrilor mentale.

Difereniere semne simptome:

semnelesunt obiective i reprezint ceea ce vedem la pacieni; simptomelesunt subiective i reprezint ceea ce declar pacienii c simt.

In funcie de intensitatea simptomelor, tulburrile psihice se clasific in:

tulburri nevrotice tulburri psihotice tulburri datorate nedezvoltrii demene.


3/27

Mai frecvente sunt primele dou tipuri; tulburrile datorate

nedezvoltrii i demenele implic pierdereabagajului noional.

Procesele psihice de cunoatere: senzaiile, percepia, atenia, memoria,

gandirea, limbajul, imaginaia;

afective i trebuine: stabilesc raportul subiectiv intre individ irealitatea obiectiv;

voina i activitatea: prin ele se realizeaz aciunile, inconformitate cu scopurile stabilite in modcontient.


4/27

Senzaia act psihic elementar, monomodal realizeaz imaginea singular a unei insuiri a obiectelor i fenomenelor lumii

inconjurtoare.

se datoreaz aciunii obiectelor i fenomenelor asupra organelor de sim.

evideniaz proprietile elementare ale materiei (form, mrime, greutate,culoare, miros, gust)

reprezint izvorul iniial al tuturor informaiilor sunt imagini subiective ale lumii obiective imaginea reflectat devine element de contiin al subiectului de ordin ideal

Particularitile senzaiilor instrumente de reflectare nemijlocit a lumii materiale prin sistemul

analizatorilor, asupra croraacioneaz direct

reprezint reflectarea, pe plan ideal, a proprietilor separate ale obiectelor ifenomenelor concrete


5/27

Percepiile

sunt procese senzoriale elementare se disting prin sintetism, unitate, integritate redau realitatea obiectiv in imagini de ansamblu multimodale: reflectarea in condiiide simultaneitate, succesiune,

insuirimultiple ale obiectelor lumii externe

Percepiapresupune raporturi intre:

calitile obiectelor i condiiile subiective (interne) ale individului (trebuine, interese,

experien)

percepiainclude insuirilegenerale iesenialeale lucrurilor constituirea percepiei se face dup varsta de 3 luni

percepia auditiv apare in primul an de via.


6/27

Psihopatologia senzorialitii tulburri cantitative scderea pragului senzorial determin o suprasensibilitate la stimuli (subliminali), rezultand

hiperesteziasenzorial

apare in surmenaj, suprasolicitare fizic i psihic in afeciuni nevrotice: distimie, tulburarea depresiv, tulburarea anxioas

Cenestopatiile termen introdus de Dupre - form aparte de hiperestezie tulburare contient a senzaiilor i percepiei interoceptive i proprioceptive senzaiipenibile, difuze, cu sediu variabil apar fr nici o modificare organic evideniabil apar in anumite tulburri nevroticecenestopatii frecvente: amorealamainilor, cefaleea migratoare, senzaiade nod in gat i

sufocare

ridicarea pragului senzorial determin hipoestezia: scderea receptivitii la diveri stimuli apare in: stri reactive acute (post-traumatice) inducie hipnotic stri conversive schizofrenie (unde apare, la extrem, anestezia psihic)


7/27

Iluziile - Tulburri calitative

percepia deformat a unor obiecte sau fenomene existente in realitate; iluzia este, in general, oeroare cognitiv sau perceptiv

apar la normal, datorit distanei, luminozitii sau a strilor afective speciale iluziile fiziologice, optico-geometrice persoanele corecteaz uor eroarea

Iluziile vizuale - cele mai frecvente:

metamorfopsii: impresia de deformare a obiectelor ia spaiuluiperceput micropsia: obiecte percepute mai mici (de obicei apar in patologia organic cerebral) macropsii: obiecte percepute mai mari dismegalopsii: obiecte percepute alungite sau lrgite apar mai ales in intoxicaiile cu diferite

substane

porropsia: obiecte percepute mai apropiat sau mai indeprtat callopsia: obiecte percepute infrumuseat pareidoliile: percepiideformate, intens anxiogene; interpretarea imaginii ce poate oferi

percepieipatologice un mare grad de bogie i de vivacitate (perceperea de fiine amenintoarein desenulparchetului,al covorului, al perdelei etc)


8/27

Falsele recunoateri

identificarea greit a diverselor persoane- diferit de confuzia depersoan

apare in: episoade maniacale, stri confuzive, sindrom Korsakov; insindromul de derealizare, depersonalizare; in patologia de lob temporal

varianta particular: deja vu, deja connu, deja vecu sau, invers, jamaisvu, jamais connu, jamais vecu

Iluzia sosiilor (mai ales in demen)

persoane care seamn atat de mult, incat nu pot fi deosebite persoana cunoscut nu este identificat, pacientul consider c este doar

asemntoare cu ea

persoanele cunoscute sunt multiplicate sentimentul c persoanele apropiate au fost substituite in scop ostil schizofrenie


9/27

Iluziile auditive

impresia c anumite sunete sunt mai apropiate, mai puternice, mai distincte saudimpotriv discrete, estompate, indeprtate

sunete reale (btile ceasului, picuratul apei de la robinet) sunt percepute dreptcuvinte injurioase

Iluziile gustative iolfactive

se deosebesc greu de halucinaiilegustative iolfactive perceperea eronat a gustului sau mirosului normal al diferitelor substane

sapide sau odorifice

apar in leziunile de lob temporal

Iluziile viscerale sau interoceptive

perceperea eronat a funciilor unor organe sau aparate modificri de schem corporal: perceperea denaturat a formei, mrimii,

greutii i poziiei propriuluicorp

transpoziia prilor corpului, micorarea sau mrirea lor apar in schizofrenie.


10/27

Agnoziile

- (apar ca simptom in psihiatrie, dar au cauz neurologic leziuni de centri nervoi in

sistemul nervos central)

- defect de integrare gnozic (de transformare a excitaiei in senzaie i a acesteia in imagine

perceptiv),datorit lezrii centrilor de integrare

- se pierde capacitatea de a recunoate obiectele dup calitile lor senzoriale

Agnozia vizual

Cecitatea psihic: tulburarea recunoaterii semnificaiei obiectelor, imaginilor, persoanelor,

dei vedereaeste intact i contiena este clar.

bolnavul nu recunoate obiecte sau persoane

micarea sau contextul pot contribui la recunoatere

apare in leziunile de lob occipital, mai ales stang

Agnozia obiectelor animate

Prossopagnozia: bolnavul nu recunoate persoane foarte cunoscute sau nu se recunoate pe

sine in oglindapare in leziunile de emisfer dreapt


11/27

Agnozia culorilor: tulburarea clasificrii culorilor, insoit de amnezia numeluiacestora

apare in leziunile emisferei stangi

Agnozia simbolurilor grafice - cecitatea verbal

imposibilitatea inelegerii limbajului scris (alexia) citete fiecare cuvant, dar nuintegreaz sensul infraz

imposibilitatea scrierii cuvintelor (agrafia)

sesizarea primelor cuvinte din fraz cu omiterea celorlalte (dislexie)

nerecunoaterea cifrelor (alexia cifrelor)

apar in leziuni parietale posterioare i occipitale (de grani parieto-occipital)

Agnozia spaial- tulburarea percepiei spaiului

- pierderea posibilitii de apreciere a distanelor

- pierderea posibilitii de localizare a obiectelor

- pierderea posibilitii de comparare a mrimii i formelor

- apare ca urmare a leziunilor la nivel de lob parietal


12/27

Agnozia auditiv- surditatea psihic

incapacitatea de a identifica sunete, zgomote sau cuvinte (surditate verbal)

incapacitatea de a identifica melodii (amuzie)

se pstreaz posibilitatea de recunoatere a ritmului, intensitii i a localizrii

apar in leziunile bilaterale de lob temporal; pot insoimai ales crizele

convulsive

Agnozia tactil

incapacitatea de a recunoateforma ivolumul obiecteloramorfognozie

incapacitatea de a recunoate obiectele in totalitate prin explorare tactil

astereognozie

apare in leziunile de lob parietal


13/27

Halucinaiile - percepie fr obiect de perceput

halucinaiile se insoesc de grad de convingere mare pacientul este convins de veridicitatea, deautenticitatea lor i de faptul c trebuie s le dea curs (asemeni ideilor delirante)

constituie o urgen psihiatric major!

Halucinaiile funcionale (stadiu intermediar) excitani obiectivi determin apariia unor percepii false:

zgomotul de roi este perceput in dou moduri concomitent: zgomot de roi i cuvinte injurioase, ameninri

ele persist atata timp cat persist i excitantul real

difer de iluzii

pot avea caracter pasager

Halucinoidele(stadiu intermediar)

fenomene halucinatorii situate intre reprezentrile vii i halucinaiile vagi

nu izbutesc s conving bolnavul asupra existenei lor

sunt forme prehalucinatorii

apar in perioada de dezvoltare a halucinaiilor i, mai rar, in cea de tergere


14/27

Imaginile eidetice

- reproiectri in exterior ale imaginilor unor obiecte sau fiine care au o for vie

- sunt strans legate de triri afective intense i apropiate de prezent ca desfurarein timp

- halucinaii hipnagogice (in tranziia de la veghe la somn)

- halucinaii hipnapompice (in tranziia de la somn la veghe)

- pot s apar la normal

Halucinozele

halucinaii a cror semnificaie patologic poate fi recunoscut de pacient (vocicare discut despre eletc.)

adopt fa de ele o atitudine critic

caut s le verifice autenticitatea

apar la persoane cu defecte de analizator

apar in stri toxice i infecioase; secundar consumului de alcool

apar in psihozele delirant halucinatorii

se pot croniciza


15/27

Halucinaiile propriu-zise psihosenzoriale - tulburri de percepie ce corespundintegral definiiei.

Caracteristici:

proiecie spaial situat in spaiul campin sau extracampin (ex: violul de ladistan)

convingerea pacientului asupra realitii lor

percepute prin modalitile senzoriale obinuite (exteroceptive, interoceptive,proprioceptive) i pe cilesenzoriale normale

grad de intensitate variabil (discret sau intens anxiogene)

claritate diferit (voci optite sau puternice)

complexitate variabil (de la simple zgomote la adevrate discursuri) durat variabil (de la cateva secunde sau minute la ore in ir), intermitente sau

continue

rezonan afectiv (dac vocea comenteaz aciunile bolnavului): iniialanxiogene, apoi fr participareafectiv

natura senzorial: exteroceptive(auditive, vizuale, olfactive, gustative, tactile);

interoceptive(viscerale), proprioceptive(motorii, kinestezice)


16/27

Halucinaiile exteroceptive

Halucinaiile auditive

- pe primul loc ca frecven la adult

- situate cel mai des in campul auditiv perceptibil

- intensitate variabil

- complexitate variabil: elementare(fonemefaaituri, pocnituri), comune(sunete, pai), complexe(verbale)

- continuitatea: episodice sau continue

- ecoul afectiv: favorabile (comentative), defavorabile (comentative sau imperative)

- urgen psihiatric

- pot fi concordante (in tulburarea afectiv) sau neconcordante (in schizofrenie) custarea afectiv

- apar in schizofrenie, in tulburrile afective


17/27

Halucinaiilevizuale

- percepiiale unor obiecte, fiine, imagini inexistente in realitate in acelmoment (adesea cu coninutmistic)

- mai frecvente la copil - monocromatice sau policromatice

- percepute cu un ochi sau cu ambii

- ocup tot campul vizual sau pot fi scotom (cel mai frecvent scotomulcentral Morel: pacientul vede ca pe lang un tub astupat)

- proiecia spaial: campin sau extracampin - complexitatea: elementare(fosfene, puncte),complexe (figuri, obiecte,

fiine), scenice statice(panoramice) sau cinematografice (in micare)

- durata: permanente sau episodice

- tonalitatea afectiv in funcie de coninut

- apar in schizofrenie, in sevrajul alcoolic


18/27

Halucinaiile autoscopice

- realizeaz imagine dubl- bolnavul percepe propriul corp sau pri din el proiectate in afar

- dup apariie, pot fi: episodice (cateva secunde) sau persistente, continue

- corpul perceput poate fi identic sau modificat (urait, infrumuseat)

- mai rar intalnite

Halucinaiile olfactive i gustative

- au caracter secundar - apar dup alte tulburri de percepie

- sunt greu de separat, deoarece substanele sapide sunt i odorifice

- gusturi sau mirosuri cel mai frecvent neplcute, dar i plcute

- apar frecvent in afeciuni organice, dar i in schizofrenie

Halucinaiile tactile

- impresia de atingere a suprafeei cutanate - percepute continuu (in reea) sau discontinuu (punctiform)

- la suprafa (epidermice) sau in profunzime (hipodermice)

- parazitoze halucinatorii (perceperea de insecte care infesteaz suprafaa pielii sau ptrund pe sub

piele)foarte rar intalnite de sine-stttoare

- frecvent in dependena alcoolic

- mai frecvente la femei


19/27

Halucinaiile interoceptive (viscerale)

- senzaia existenei unor fiine in corp; a schimbrii poziiei unor organe; a

obstrurii sau a perforriilor

- frecvent cu localizare genital - senzaia de violare direct sau de la distan

- manifestri halucinatorii in patologia schemei corporale (membrul-fantom la

amputai)

Halucinaiile proprioceptive

- motorii sau kinestezice

- impresia de micare sau deplasare a propriului corp

- apar in sindromul de automatism mental Kandinski-Clerambault (in

schizofrenie)


20/27

Pseudohalucinaiile (halucinaiile psihice)

- autoreprezentri aperceptive (nu au caracter psihosenzorial vede cu ochii minii)

Caracterizate prin:

- incoercibilitate (adevr imposibil de combtut, cruia nu trebuie s i se demonstrezeveridicitatea)

- automatism

- exogenitatesunt impuse din afar

- se vorbete despre voci sau vedenii stranii, speciale

- nu se proiecteaz in afar, ci se petrec in minte

- sunt percepute de analizatori speciali

- sunt fcute, provocate din afar caracter impus

- respect aceleai modaliti senzoriale

Pseudohalucinaiile auditive

- voci interioare ecou

- sonorizarea gandirii

- tranzitivism: alii pot descoperi, auzi sau ghici gandurile bolnavului

- sunt auzite cu urechile minii

- i se pot impune gandurile prin telepatie, sugestie, unde


21/27

Pseudohalucinaiile vizuale

- percepute ca imagini izolate sau ca scene panoramice

- coninut variat: plcut, neplcut, terifiant, insulttor

- apar in spaiul subiectiv

- sunt vzute cu ochii minii, cu ochii interiori

- fac parte din sindromul de automatism mental Kandinski-Clerambault

Pseudohalucinaiile gustative i olfactive

- apar de fiecare dat alturi de halucinaiile gustative i olfactive

- apar mai ales in cadrul organicitii

- pseudohalucinaiile tactile: senzaii penibile provocate de la distan - localizate cel mai des in sfera genital

Pseudohalucinaiile interoceptive

- asemnate cu lipsa libertii interioare

- bolnavul are senzaia c este posedat de animale, de spirite

- se localizeaz in diverse organe i determin simptomatologie specific

- individul acioneaz dup cum ii cere acea fiin strin

Pseudohalucinaiile motorii (kinestezice)

- perceperea unor micri impuse- au caracter imaginar

- se intalnesc destul de rar

- toate tulburrile de percepie se asociaz intre ele: halucinaii plurisenzoriale


22/27

Atenia- funcie psihic bazal care realizeaz orientarea i concentrarea selectiva activitii psihice asupraunui grup de elemente sau fenomene

- tipuri:

involuntar: stimuli ce apar brusc; noutate informaional; organism

nepregtit; voluntar:susinut de efort voliional; habitual: de pregtire, de

ateptare

Psihopatologia ateniei

Disprosexiile Hiperprosexii: exagerarea orientrii selective a activitii de cunoatere; in

episoadele expansive, intoxicaiiuoare, hipocondrie

Hipoprosexii: diminuarea orientrii selective a activitii de cunoatere; insurmenaj, anxietate, depresie, oligofrenie, demen

Aprosexia: dispariia oricrei activiti psihice; numai in strile comatoase


23/27

Memoria - proces psihic al orientrii retrospective realizat prin fixare (intiprire), conservare (pstrare) i

reactualizare (evocare) - oglindete experiena anterioar

- constituie rezervorul gandirii i imaginaiei

- suportul forei cognitive a individului

- strans corelat cu procesele afective

Procesele memori ei - memorarea: transformri menite s asigure fixarea informaiei pe suporturi adecvate;

factori obiectivi: volumul, natura materialului, gradul de organizare, gradul de omogenitate a materialului, semnificaiamaterialului;

factori subiectivi: starea fiziologic, motivaia, gradul de tensiune afectiv,varsta

- pstrarea

- reactualizarea

Tipur i de memorie

Imediat: reproducerea sau recunoaterea unui material pan la 10 secunde de la momentul prezentrii

Recent: reproducerea sau recunoaterea are loc la un interval mai mare de 10 secunde de la prezentare

A evenimentelor indeprtate (memoria de lung durat):evenimentele trite de la inceputul vieii i pan inprezent


24/27

Dismnezii cantitative

Hipomnezii: scderea in diferite grade a forei mnezice - in surmenaj, involuie, oligofrenie, depresie

Amnezii: prbuirea forei mnezice; pot fi pariale sau totale (in strile comatoase), retrograde ianterograde

Amnezii anterograde (de fixare) se refer la imposibilitatea memorrii evenimentelor de la imbolnvire spre

prezent; sunt mai frecvente, scade capacitatea de fixare, nu se poate evoca un eveniment recent

apar in: sindromul Korsakov, stri confuzive, stri reactive (in situaii traumatice majore, de mas)

Amnezia retrograd (de evocare):- progresiv dinaintea bolii spre trecut; destructurarea nu este atat de

accentuat

Amnezia antero-retrograd: punctul esenial este cel al imbolnvirii; apare mai frecvent in tumori,leziuni

cerebrale

Legea lui Ribot: regresiunea memoriei: vizeaz fenomenul uitrii. Uitarea se face de la prezent spre trecut, de la

complex spre simplu, de la abstract la concret

Amnezii totale: in come

Amnezii pariale (par a fi hipomnezii):

- lacunar: hiatus mnezic; in tulburrile de contien, traumatismele cranio-cerebrale (TCC),

epilepsie, beia patologic

- tardiv: legat de o tulburare de contien; apare progresiv; in demene, epilepsie

- electiv (tematic): inregistrare voluntare bine efectuat, recunoatere imposibil; influenat de

strile afective negative (posttraumatic)


25/27

Hipermneziile

- evocri exagerate, tumultuoase, indeprteaz individul de la preocuprile salede moment

- apar la normal, in intoxicaii; in episodul maniacal

- hipermnezii selective: la paranoici, in intoxicaii; bolnavul ii mobilizeaz toat

fora mnezic pentrutema pe care o are in minte: procurarea actelordoveditoare pentru a demonstra urmrirea etc.,procurarea drogului.

- mentismul: derulare cu caracter tumultuos, caleidoscopic iincoercibil a ideilor iamintirilor

- Al te hipermnezii :

- tematic: afectogen - autist: in schizofrenie

- mecanic, fr inelegerea datelor (in oligofrenie)

- oneiroid: in toxicomanii

- viziunea retrospectiv: derularea fulgertoare a intregii viei in ultimele catevaclipe dinainte de moarte


26/27

Tulburrile calitative

Paramneziile

- amintiri deformate, false fie sub aspectul desfurrii cronologice, fie sub aspectul lipsei

legturii curealitatea obiectiv trit de pacient

Tulburri ale sintezei mnezice imediate

- adevrate iluzii de recunoatere, evocri eronate ale unor evenimente trite in realitate, dar care

nu sunt incadrate in timpul i spaiul real sau nu sunt recunoscute ca trite sau netrite.

Tipuri:

Criptomnezia: nerecunoaterea ca fiind strin un material citit sau auzit in realitate; bolnavul il

consider afi propriu. Apare in schizofrenie, demen, TCC

Instrinarea amintirilor: scade capacitatea discriminatorie intre evenimentele proprii i cele

strine; bolnavul ii crede auzite sau vzute propriile evenimente trite; apare in demene

- variante: falsa recunoatere, iluzia de recunoatere, paramneziile de reduplicare (bolnavul

crede c opersoan a fost multiplicat in mai multe exemplare, cu un anumit scop)


27/27

Tulburrile rememorrii trecutului allomnezii

- sunt falsificri mnezice retrospective sau reproduceri ale unor evenimente reale din trecut,

pe carele situeaz in prezent

Pseudoreminiscene: reproduceri ale unor evenimente reale din trecut, pe care le triete caevenimenteprezente. Apar in sindromul amnestic, in demene.

Confabulaii (halucinaii de memorie): reproducerea unor evenimente imaginare. Pot fi:

mnestice (umplerea golurilor de memorie cu lucruri imaginare, dar plauzibile), fantastice

(descriu lucruri neplauzibile), onirice (ca scenele de vis)

Ecmnezia: tulburare global de memorie, cu intoarcerea intregii personaliti in trecut;

apare in stadiiletardive de demen Anecforia: posibilitatea reproducerii unor amintiri pe care le crede uitate;

- posibil dac se sugereaz unul sau mai multe elemente

- apare in surmenaj i in afeciuni deteriorative

Date post:	10-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	delia-wuchti
View:	232 times
Download:	0 times

semiologie psihiatrica 2013 -2.ppt

Documents