Home >Documents >Semiologia Tulburarilor de Sensibilitate

Semiologia Tulburarilor de Sensibilitate

Date post:17-Feb-2015
Category:
View:119 times
Download:10 times
Share this document with a friend
Description:
.
Transcript:

Conf. Dr. Cristina Tiu , Clinica de Neurologie SUUB

Semiologia tulburarilor de sensibilitate

Tematica cursului : Notiuni de neurofiziologie Anatomia cailor senzitive Examenul clinic al tulburarilor de sensibilitate Diagnosticul topografic al sindroamelor senzitive

Sensibilitatea somatica Functia fiecarui sistem senzorial este aceea de a oferi SNC o reprezentare a lumii exterioare Receptorii periferieinformatie

creierselecteaza

actiune

Senzatie = detectarea unui stimul si recunoasterea producerii unui eveniment Perceptie = interpretarea si aprecierea acelui eveniment

Senzatia = Perceptie

Clasificarea tipurilor de sensibilitate Sensibilitatea elementara Sensibilitate superficiala Tactila Termica Dureroasasensibilitatea exteroceptiva

Sensibilitate profunda Simtul mioartrokinetic (sensibilitatea proprioceptiva) Simtul vibrator (touch- pressure)

Sensibilitatea interoceptiva Constienta Inconstienta

Structura cailor senzitive Receptori(situati in piele, tendoane, capsula articulara)

Primul neuron (gg. rad. dorsale, neuron pseudounipolar) Al doilea neuron(cornul posterior al maduvei spinarii, bulbul rahidian)

Al treilea neuron (talamus) Aria senzitiva primara (ariile Broadman 3,1,2) Aria senzitiva secundara (partial ariile Broadman 40, 43) Ariile senzitive asociative (ariile Broadman 5, 7)

Receptori Neuronii cerebrali sau spinali nu sunt activati de stimularea directa prin lumina, sunet, atingere, etc Receptorii : structuri specializate care traduc stimularea tactila, chimica sau luminoasa intr-un semnal ce declanseaza un raspuns neuronal Convergenta si divergenta variaza in functie de tipul N de receptori, de localizare si R cerintele sistemului pentru o R N anumita locatieR N

Receptorii Mecanoreceptori Superficiali Discuri tactile Merkel Stimulate de atingere usoara Genereaza informatii privind forma, textura, presiunea atingerii Fibre A beta (5- 15 m, bine mielinizate, 50 m/sec)

Corpusculi Meissner Raspund la atingere usoara, vibratii cu frecventa < 40 Hz Genereaza informatii privind miscarea obiectelor pe supraf pielii, contribuie la ajustarea fortei de prehensiune Fibre A delta (1-5 m, slab mielinizate, 10- 30 m/sec)

Profunzi Corpusculii Pacini Vibratii cu frecventa mare Fibre A beta

Corpusculii Ruffini Rol incert, posibil legat de intinderea pielii Fibre A beta

Receptorii Termoreceptori pentru cald Fibre C ( < 1 m, nemielinizate, 0,4 m/sec)

Pentru frig Fibre A delta

Nociceptori Terminatii nervoase libere (fibre A delta pentru durereanevralgica si fibre C pentru durerea cu caracter de arsura)

Receptorii ProprioceptoriOfera informatii privind : Pozitia articulatiilor (detecteaza unghiuri de 0,2 grade) Directia si sensul unei miscari Efortul necesar pentru prehensiunea si ridicarea obiectelor

Corpusculii Golgi Fibre A alfa (15- 20 m, bine mielinizate, 100 m/sec) Informatii privind tensiunea la nivelul muschilor

Fusul neuromuscular (lungimea fibrei musculare, viteza de

contractie) Corpusculii Ruffini si Pacini rol protector pentru a evita hiperextensia articulatiilor

Dermatoamele senzitiveFiecare radacina dorsala inerveaza o regiune cutanata care este similara la fiecare pacientEx. : T12 arcada inghinala, T2 manubriul sternal. Sunt utile in evaluarea localizarii unei leziuni (spinale sau a unui nerv periferic)

Intre dermatoame poate exista o suprapunere, datorita deplasarii axonilor neuronilor din gg rad dorsale cu 1-2 segmente sup. sau inf. dupa intrarea in maduva spinarii

Caile senzitive

Fasciculul spinotalamic (sensibilitatea termica si dureroasa) Fasciculele gracil si cuneat (sensibilitatea proprioceptiva)Cordoanele posterioare Atingere presiune: stereoesthesia (recunoasterea unei texturi, forme, discriminarea tactila, dermolexia), vibratia, directia de miscare si pozitia unei articulatii Fasciculul spinotalamic Simtul termic Durerea Atingerea usoara

Conexiunea trigeminala De la nivel pontin fibrele pentru sensib. termoalgezica au un traiect descendent (tractul trigeminal descendent) ; se termina in nucleul spinal al trigemenului (bulb C2, C3); Axonii neuronilor din acest nucleu decuseaza si se alatura tract spinotalamic in partea mediala (lemnisc trigeminal)

Conexiunea talamocorticala Toate tracturile converg in lemniscul medial Proiecteaza in ncl VPL si VPM (trigemenul) Din talamus calea senzitiva trece prin bratul posterior al capsulei interne si se termina in aria senzitiva primara.

Aria senzitiva primara

Fig. 1

Ariile Broadman 3 a, b , 1 si 2 3a aferente musculare si articulare 3b aferente cutanate 1 aferente cutanate 2 aferente de ambele tipuri

Aria senzitiva secundara Situata pe buza superioara a scizurii silviene Reprezentarea ambelor hemicorpuri Primeste aferente de la S I Eferente : Sistemul limbic (mediaza invatarea si memorarea tactila) Ariile motorii (integrarea senzitivo- motorie, modificarea comportamentului motor ajustat la informatia senzoriala)

Ariile senzitive asociativeAriile parietale posterioare 5 a,b si 7 a,b Partea rostrala (5a si 7 b) rol in integrarea informatiei senzitive somatice cu comportamentul motor; implicate in controlul (atentie, motivatie) miscarilor legate de stimuli tactili Partea caudala (5b, 7a) : locul de convergenta al informatiei senzitive somatice si vizuale; rol in localizarea vizuala a unui stimul si directionarea atentiei catre acel stimul. Ambele arii asociative proiecteaza apoi informatia in ariile motorii si in ariile care sunt implicate in controlul atentiei.

Dictionar: Parestezii : senzatii anormale descrise cel mai frecvent caamorteli sau furnicaturi

Disestezii : parestezii severe, foarte suparatoare Allodinie : un stimul evoca o reactie diferita de cea preconizata(ex. atingerea usoara induce durere)

Anestezie : pierderea completa a sensibilitatii Hipoestezie : pierderea partiala a sensibilitatii (poate fi globalasau doar pentru un anume tip de sensibilitate, de ex. simtul vibrator)

Dictionar: Alloestezia: un stimul tactil sau dureros aplicat pe un hemicorp cuhipoestezie, este perceput in zona corespunzatoare de pe hemicorpul sanatos

Hiperestezie : perceperea unor stimuli cu intensitate mai maredecat cea reala

Hiperpatie : durere relativ intensa, perceputa de pacient ca fiindfoarte neplacuta , ex. Hiperpatia talamica. Este un exemplu de durere neuropata, localizata pe hemicorpul contralateral leziunii, care survine dupa AVC talamice, mai frecvent hemoragice Durere declansata de stimuli minimali (atingerea cearceafurilor), extrem de suparatoare pentru pacient Sensibilitatea obiectiva este relativ bine pastrata Cedeaza foarte greu la medicatia antialgica obisnuita, necesita frecvent asociere de antidepresive triciclice si / sau medicatie cu mecanism de actiune GABA-ergic, ex Gabapentin sau Pregabalin (Lyrica)

Examenul clinic Pentru examenul sensibilitatii pacientul trebuie sa mentina ochii inchisi Probele trebuie efectuate cu atentie si rabdare, uneori in mod repetat, tinand cont de gradul de educatie, starea emotionala, capacitatea de atentie a pacientului Se examineaza toate tipurile de sensibilitate la nivelul fetei, membrelor, toracelui, bilateral

Sensibilitatea tactila Examinatorul aplica un stimul tactil (mana examinatorului sau o bucata de vata sau tifon) succesiv, pe ambele parti ale corpului (fata, membre, torace)

Intrebari : 1. Pe care parte v-am atins ? 2. Simtiti egal pe amandoua partile corpului ? In functie de tabloul clinic decelat deja prin examenul motilitatii si al ROT, examenul sensibilitatii se va desfasura mai in detaliu pentru a identifica dermatoamele afectate (nervi periferici, leziune spinala).

Sensibilitatea dureroasa Procedura de examinare este identica, dar utilizam un obiect ascutit (ac) Perceperea corecta a stimulilor tactili nu implica integritatea sensibilitatii dureroase Intrebari : 1. Ce simtiti acum, atingere sau intepatura ? 2. Simtiti egal pe amandoua partile corpului?

Sensibilitatea termica Utilizam eprubete cu apa calda si apa rece Diferenta de temperatura trebuie sa fie de minim 10 C fata de temperatura corpului Atentie sa nu traumatizam pacientul ! Evitam atingerea alternativa cald/rece Intrebari : 1. Ce simtiti acum, cald sau rece ? 2. Simtiti egal pe amandoua partile corpului ?

Simtul vibrator Se utilizeaza un diapazon Coada diapazonului pus in vibratie se pozitioneaza pe haluce, glezna, platoul tibial Intrebari : 1. Simtiti o vibratie ? Va rog sa imi spuneti atunci cand nu o mai simtiti Daca examinatorul inca simte vibratia si pacientul nu o mai simte, examinatorul muta diapazonul care inca vibreaza in regiunea imediat superioara, si intrebam : 2. Acum simtiti vibratia ?

Simtul mio- artro- kinetic Examinatorul imprima unghiuri mici de flexie/extensie la nivelul degetelor de la picioare si maini. Degetul se apuca usor din partile laterale ( nu pe pulpa degetelor) Intrebari : 1. Cum v-am miscat degetul, in sus sau in jos ? Evitam schemele alternative sus/jos Explicam pacientului modul de examinare Afectarea proprioceptiei poate determina o tulburare de mers (ataxia spinala) ; pacientii pot avea proba Romberg modificata

Sensibilitatea integrativa (corticala) Unele dintre aceste tipuri de sensibilitate (cum ar fi recunoasterea formelor sau a texturilor, sau discriminarea tactila) pot fi modificate si in leziunile spinale, atunci cand sunt afectate cordoanele posterioare. In aceasta situatie examenul sensibilitatii deceleaza modificari obiective pentru asensibilitatea proprioceptiva, simtul vibrator sau tactil. Termenul clinic = stereoanestezie Pentru a afirma o tulburare de sensibilitate de tip cortical , modalitatile senzitive elementare trebuie

Click here to load reader

Embed Size (px)
Recommended