Extremitatea cefalică este regiunea anatomo-topografică care include

capul şi gâtul

CAP / GÂT Menton Unghiul mandibulei Apofiza mastoidă Protuberanţa ociipitală

GÂT / TORACE Furculiţa sternală Claviculă Articulaţia acromio-claviculară Apofiza transversală T1 apertură toracică

superioară.

NEUROCRANIUL Reg. Frontală Reg. Parietală Reg. Temporală Reg. Occipitală

VISCEROCRANIUL Reg. Orbitară Reg. Suborbitară Reg. Nazală Reg. Labială Reg. Mentonieră Reg. Zigomatică Reg. Geniană Reg. Parotido-

maseterină

SUBIECTIV OBIECTIV

Examinare sistemică prin INSPECŢIE şi PALPARE Pielea păroasă a capului Craniu Faţa Cavitatea bucală Fosele nazale Sinusuri Orbite Pavilioanele urechilor

MALFORMAŢII, TRAUMATISME, TUMORI, INFECŢII

I. MALFORMAŢII CONGENITALE “Orice particularitate pe care o prezintă un

individ în comparaţie cu marea majoritate a indivizilor aparţinând speciei, vârstei şi sexului său” (G.S. Hilaire – 1818)

“Anomalii ale funcţiei, structurii şi formei organismului în totalitate sau care cuprind numai anumite organe, aparate şi sisteme” (C. Arseni)

Congenital - malformaţii prezente la naştere prin factori genetici sau de mediu

Sunt consecinţa opririi în evoluţia embrionară, într-o perioadă precoce de dezvoltare, a tubului neural.

I. MALFORMAŢII CONGENITALE1. MACROCEFALIA

Creşterea exagerată a craniului. Poate fi în limite fiziologice, atât timp cât ventriculii cerebrali sunt normali.

Macrocefalia patologică – rezultatul unei hidrocefalii (“apă în creier”)

Cap disproporţionat de mare şi deficienţe neuro-psihice severe.

Circulaţie venoasă tegumentară evidentă, iar copilul priveşte “în apus de soare”. Semen neurologice – convulsii, vărsături, tulburări de vedere.

I. MALFORMAŢII CONGENITALE2. MENINGOENCEFALOCELUL

Cefalocel (gr. Kephale = cap+kele = hernie)Defect congenital de închidere a tubului neural şi a învelişurilor sale.Deficit de substanţă osoasă – hernierea conţinutului intracranian

(meninge, ţes. Nervos, ventricul) acoperit de tegumant de aspect normal.

Defect osos: Fisură totală care interesează craniul de la o extremitate la alta

(extrofie cerebrală totală – exencefalie) Fisură completă care interesează numai o paret a craniului, pe linia

mediană (sutură sagitală) Fisură incompletă (interesează numai osul şi duramater) – breşă

parietală, creierul şi leptomeningele fiind integru – meningocel.

I. MALFORMAŢII CONGENITALE2. MENINGOENCEFALOCELUL

Tumoare cu volum variabil, acoperită de tegument modificat, subţiat, cu desen vascular intens, uneori cu aspect cicatricial, angiomatos sau cu ulceraţii. Tumora conţine fie lichid cefalorahidian, într-un diverticul subarahnoidian – meningoencefalocelul, fie substanţă cerebrală ± ventricul – encefalocistocel.

Meningocel – tumoare chistică alcătuită din meninge, acoperită de tegument integru şi situată de obicei nazofrontal.

Dgn. dif. – chisturi sebacee!!!

II. TRAUMATISMEMasa cerebrală şi cutia craniană recaţionează ca o unitate

morfo-funcţională faţă de agnetul vulnerant → TCC TCC cu sau fără leziuni ale conţinătorului 30% din TCC – leziuni encefalice fără lezarea conţinătorului / meninge

Fiziologic: TCC prin acţiune directă – urmarea unui impact ce acţionează direct

asupra craniului şi conţinutului său (prin accelerare, decelerare, accelerare rotatorie)

TCC prin acţiune indirectă – cădere de la înălţime, suflu, accidente rutiere (diferenţe între viteza de deplasare a craniului şi cea a creierului, acesta lovindu-se de endocraniu)

II. TRAUMATISMEEXAMEN CLINIC

ANALIZA STĂRII DE CONŞTIENŢĂ Starea de conştienţă = forma superioară de

reflectare a lumii obiective şi presupune starea de veghe, depinzând de nivelul de excitabilitate corticală, substratul anatomo-fiziologic = sistemul activator ascendent şi structuri

Alterarea stării de conştienţă apare în 90% din TCC în grade variate.

1. AGITAŢIA – hiperactivitate haotică, poate fi motorie (mişcări dezordonate) sau pasihomotorie (logoreic, agresiv uneori, mişcări dezprientate etc.)

II. TRAUMATISMEEXAMEN CLINIC

2. STUPOAREA - adinamie, indiferență. Activitate psihomotorie aparent suspendată – răspunde dificil la întrebări şi stimuli puternici.

3. TORPOAREA – dezorientare, scăderea tonusului, indiferenţă, apatie – răspunde la stimuli repetaţi.

4. OBNUBILAREA – coborârea tonusului funcțional al întregului psihism, ridicarea pragurilor senzoriale, reactivitate lentă.

II. TRAUMATISMEEXAMEN CLINIC

5. COMA – pierderea parţială sau totală, pe o durată de timp variabilă, a stării de conştienţă , asociată cu perturbări ale funcţiilor vegetative, cu dispariţia reacţiilor reflexe la diferiţi stimuli.

Coma posttraumatică se poate instala din momentul accidentului şi până la intervale de 3-10 zile, în funcţie de substratul lezional.

Aprecierea gravităţii leziunilor nervoase – scale ale comei (factor pronostic)

II. TRAUMATISMEEXAMEN CLINIC

5. COMAGrad I – comă superficială – abolirea parţială a stării de

conştienţă, cu păstrarea unui grad de reactivitate la stimuli nociceptivi. Deglutiţie posibilă

Grad II - + mişcări necoordonate, elementare – flectarea sau rotarea seg. membrelor. Deglutiţie posibilă dar cu un timp labial absent. Clipitul este abolit.

Grad III – coma profundă – abolirea stării de conştienţă cu areceptivitate şi areactivitate completă. Modificări ale ritmului respirator, transpiraţii, tulburări de termoreglare, deglutiţie practic absentă. Reflexe pupilare lente.

Grad IV – viaţă posibilă numai prin mijloace artificiale - ATI

II. TRAUMATISMEEXAMEN CLINIC

5. COMA GLASGOW SCALE3-15 puncteSub 5 puncte → IOT +

VM

Deschiderea ochilor

Spontan 4 pct

La cerere 3 pct

La durere 2 pct

Nu 1 pct

Răspuns motor

Normal 6 pct

La comenzi 5 pct

Retrage membrul la durere

4 pct

Flexie anormală 3 pct

Extensie 2 pct

Nu 1 pct

Răspuns verbal

Orientat temporo-spaţial

5 pct

Confuz 4 pct

Delir 3 pct

Sunete nearticulate 2 pct

Nu 1 pct

II. TRAUMATISMEEXAMEN CLINIC

ANALIZA FUNCŢIILOR VEGETATIVERespiraţia – alterare → pronostic sumbruCirculaţiaHomeotermia → hipertermie / hipotermieANALIZA MOTILITĂŢIIMusculatura cefei – redoarea cefei – iritaţie meningiană (!!! Numai după

excluderea certă a unei leziuni de coloană cervicală !!!)Tonusul muscularReflexeProba antebraţelor – leziuni piramidalePrezenţa mişcărilor dezordonateStereotipii cinetice

II. TRAUMATISMEEXAMEN CLINIC

EXAMENUL SENSIBILITĂŢIIComa EXAMENUL NERVILOR CRANIENI RIGIDITATEA DE DECEREBRARE

Leziunea trunchiului cerebral Contractură în extensie a trunchiului şi capului -

opistotonus RIGIDITATEA DE DECORTICARE (leziune mai puţin

profundă) rigiditate în flexie a membrelor superioare

II. TRAUMATISME1. CONTUZII CRANIOCEREBRALE1.1. Contuzia scalpuluiPiele, ţesut celular subcutanat, aponevroza, periostulMobilitatea pielii capului asigurată de alunecarea aponevrozei

pe periost.Travee fibroase care cloazonează în profunzime structura

scalpului.Numeroase vase de sânge.

1.1.1. BOSA SEROSANGUINĂTumefacţie cu întindere variabilă, de consistenţă păstoasă

localizată la nivelul capului nou născutului. Este o consecinţă a presiunii suferite de capul fetal în momentul naşterii – extravazare sanguină. Resorbţie.

II. TRAUMATISME1. CONTUZII CRANIOCEREBRALE

1.1. Contuzia scalpului1.1.2. HEMATOMUL SUBCUTANATExtravazare sanguină în ţesutul celular subaponevrotic şi poate cuprinde întreaga

regiune pericraniană, uneori fuzând până în regiunea cervicală. Dureros spontan şi la palpare. La palpare – crepitaţii – cheaguri / fractură a calotei

1.2. Contuzia craniuluiImpactul asupra cutiei craniene poate duce la fractura oaselor craniului, indiferent

de tipurile de leziune ale ţesuturilor suprajacente.Fracturi complete sau incomplete – tablele osoase.Fisură simplă, multiplă, comunicativă, cu fragmente decalate şi lezarea structurilor

subjacente prin eschile.Iradierea fracturilor bolţii craniului spre bază.

II. TRAUMATISME1. CONTUZII CRANIOCEREBRALE

1.2. Contuzia craniuluiSimptomatologie:Fracturile bolţii – hematom, crepitaţiiFracturile bazei craniului: Fără simptomatologie Rinoragie / otoragie Rinorahie / otorahie (licvoree) Echimoza structurilor periorbitare uni-/bilaterală “în ochelari” Sufuziuni conjunctivale uni-/bilaterale Echimoza peri- sau retromastoidiană Echimoza faringiană

II. TRAUMATISME1. CONTUZII CRANIOCEREBRALE1.3. Afectări traumatice ale creierului

1.3.1. COMOŢIA CEREBRALĂNu are corespondenţă morfo-patologică:

depolarizare cu blocarea conductibilităţii şi siderare funcţională.

Clinic – pierderea conştienţei de scurtă durată (secunde / minute) ± tulburări vegetative.

Deşi pierderea conştienţei poate fi mai îndelungată, fenomenele trebuie să fie complet reversibile.

II. TRAUMATISME1. CONTUZII CRANIOCEREBRALE1.3. Afectări traumatice ale creierului

1.3.2.CONTUZIA CEREBRALĂAnatomo-patologic – după impact la nivel cerebral se produce

vasodilataţie paralitică asociată cu hemoragii peteşiale; agent vulnerant mai puternic – lezarea vaselor din profunzimea substanţei cerebrale – hematom intracerebral

1) Contuzia minoră abolirea stării de conştienţă pentru câteva ore; LCR clar sau uşor rozat; EEG – traseu normal sau cu mici modificări; postcontuzional – cefalee, vărsături, inegalitatea reflexelor,

simptome care se remit treptat

II. TRAUMATISME1. CONTUZII CRANIOCEREBRALE1.3. Afectări traumatice ale creierului1.3.2.CONTUZIA CEREBRALĂ2) Contuzia medie

Abolirea stării de conştienţă pentru câteva ore; Hemoragie intraparenchimatoasă; Postcontuzional – cefalee persistentă, vertij, redoarea cefei, asimetria reflexelor,

apatie, depresie, somnolenţă; LCR sanguinolent; EEG – traseu modificat

3) Contuzie gravă Localizare predominant la nivel cortical sau trunchi cerebral; Comă profundă şi prelungită; Rigiditate; LCR intens hemoragic; EEG – hipovoltat; Tulburări sfincteriene / midriază.

II. TRAUMATISME1. CONTUZII CRANIOCEREBRALE1.3. Afectări traumatice ale creierului

1.3.3. DILACERAREA CERBRALĂEste lezată substanţa cerebrală de eschile sau zdrobite de endocraniu;Manifestări clinice variate;Coma !

1.4. Leziuni compresive traumaticeDupă manifestarea primară a leziunii, se poate instala un “interval

remisiv” (după variabilă), ulterior intervenind “sdr. de agravare”, ca urmare a dezvoltării unor revărsate sanguinolente cu efect compresiv.

II. TRAUMATISME1. CONTUZII CRANIOCEREBRALE1.4. Leziuni compresive traumatice

II. TRAUMATISME1. CONTUZII CRANIOCEREBRALE1.4. Leziuni compresive traumatice

II. TRAUMATISME1. CONTUZII CRANIOCEREBRALE1.4. Leziuni compresive traumatice

1.4.1. HEMATOMUL EPIDURAL (EXTRADURAL)Se dezvoltă în spaţiul dintre duramater şi endocraniu, cel

mai adesea în zona temporală – zona decelabilă Gerard Marchand. Sursa sângerării – artera meningee mijlocie, sinusurile durale.

Clinic – traumatism urmat de interval liber – pierderea conştienţei şi sdr. de agravare (supraacut, acut, cronic)

Semnul Battle – echimoza scalpului în regiunea temporală şi retroauriculară.

II. TRAUMATISME1. CONTUZII CRANIOCEREBRALE1.4. Leziuni compresive traumatice

1.4.1. HEMATOMUL SUBDURAL (HSD)Revărsat dezvoltat între duramater şi scoarţa cerebrală.În funcţie de timpul scurs de la traumatism şi până la

manifestarea clinică – recent sau tardiv.HSD recent – fenomene de compresiune manifestate prin

hemipareză sau hemiplegie; modificări pupilare.HSD tardiv – sdr. de agravare apare după un interval de 3

săptămâni.Cefalee, vărsături, edem papilar, cu semne neurologice în

funcţie de topografie.

II. TRAUMATISME1. CONTUZII CRANIOCEREBRALE1.4. Leziuni compresive traumatice1.4.3. HEMATOMUL INTRAPARENCHIMATOSRevărsat circumscris în plină substanţă

cerebrală, ca urmare a unei contuzii sau dilacerări.

Clinică nespecifică; sindrom de agravare

II. TRAUMATISME2. PLĂGI CRANIOCEREBRALE

2.1. Plăgi nepenetrante Soluţia de continuitate a unuia sau mai multor straturi

ale cutiei craniene, fără interesarea duramater.

2.1.1. PLĂGILE SCALPULUITăiateContuzii 2.1.2. PLĂGILE CRANIULUIFracturile craniului

II. TRAUMATISME2. PLĂGI CRANIOCEREBRALE

2.1. Plăgi penetranteSoluţia de continuitate a unuia sau a mai

multor starturi ale cutiei craniene, cu interesarea dura mater.

Obiecte contodente, zdrobiri, arme de foc.

II. TRAUMATISME3. SDR. POST-TRAUMATIC

3.1. Sdr. postcontuzionalSPC minor – cefalee, vertij (mai ales la schimbările bruşte ale capului)SPC mediu – cefalee + ameţeli + instabilitate psihică (depresie, nelinişte, violenţă)SPC grav – deficite neurologice (hemipareze, deficite intelectuale, afazie, sdr.

extrapiramidal, etc.)

3.2. Encefalopatie post-traumatică

3.3. Epilepsia post-traumatică

3.4. Nevroza şi psihoza post-traumaticăTulburări de personalitate.

II. TRAUMATISME4. AFECŢIUNI INFLAMATORII POST-TRAUMATICE

4.1. Osteomielită craniană

4.2. Meningoencefalită post-traumaticăCefalee, vărsături, febră, redoarea cefei.

4.3. Abcese cerebrale post-traumaticeFebră, alterarea stării de conştienţă, semne neurologice,

redoarea cefei.

III. TUMORI1. TUMORI EPICRANIENE

1.1. Chisturi sebaceeTumori rotunde sau ovalare, unice sau multiple de

consistenţă renitentă elastică, dimensiuni variabile şi acoperite de tegument de obicei intact sau cu leziuni de grataj. Indolore, dar dacă se suprainfectează apar semnele inflamaţiei – rubor, calor, dolor.

Fistule purulente.Conţine o magmă brânzoasă – sebum.

III. TUMORI1. TUMORI EPICRANIENE

1.2. LipoameTumori rotunde sau ovalare de

dimensiuni mai mari decât chisturile, dificil de diferenţiat clinic de chisturile sebacee.

III. TUMORI1. TUMORI EPICRANIENE

1.3. AngiomulNou-născutDimensiuni şi formă variabile.

1.4. Melanomul malign

III. TUMORI1. TUMORI INTRACRANIENESimptomatologie variabilă în funcţie de topografie (semne de focar) şi apoi

semne induse de hipertensiunea intracraniană (HIC). Lobul frontal – excitaţie psihomotorie urmată de depresie, dezorientare,

apatie. Lob parietal – crize de epilepsie de tip senzitiv, cu paroxisme dureroase şi

parestezii, tulburări de sensibilitate. Lob temporal – epilepsie, tulburări psihomotorii, mişcări automate, gesturi

stereotipe, iluzii, halucinaţii olfactive sau gustative. Lob occipital – amnezie, halucinaţii vizuale, hemianopsie, afazie nominală şi

senzorială, agnozie optică, alexie. HIC – cefalee (matinală) + vărsături + tulburări de vedere(diplopie) + stază

(edem) palpebral. Aceste simptome apar în orice proces expansiv – hemoragii cerebrale (ATS,

anevrisme, etc).

I. MALFORMAŢII CONGENITALE

1. DESPICĂTURI LABIO-MAXILO-PALATINESoluţia de continuitate care interesează sagital paramedian

buza superioară, podeaua nazală, bolta şi vălul palatin.Buză de iepure – despicătură totală unilaterală cu

interesarea tuturor structurilor.Gură de lup – despicătură totală bilaterală cu deschiderea

largă a foselor nazale.Despicături parţiale: unilaterale, anterioare sau

posterioare.Tulburări de alimetaţie sau fonaţie.

II. TRAUMATISME

1. CONTUZII1.1. Luxaţia temporo-madibularăApare în urma unui impact sau a unei acţiuni

musculare care coboară excesiv mandibula.Durere vie localizată temporo-mandibular, iar

accidentatul nu mai poate închide gura.Mandibulă coborâtă şi împinsă către înainte, astfel

încât arcada dentară inferioară se proiectează înaintea celei superioare

II. TRAUMATISME

1. CONTUZII1.2. Fracturile oaselor feţeiMandibula – fractură deschisă deoarece comunică cu creasta alveolară. Durere

la mobilizarea mandibulei + sialoree reflexă + fonaţie şi deglutiţie dificile. Devierea bărbiei spre partea bolnavă + leziuni de mucoasă; echimoze.

Maxilarul – marginii alveolare / bolţii palatine; deformarea feţei, echimoză.

Osul malar – deformarea unilaterală a feţei cu echimoză palpebrală; coborârea globului ocular şi hipoesteziei în jumătatea buzei superioare (n. suborbitar)

Disjuncţia cranio-facială.

II. TRAUMATISME2. Plăgile feţei

Plăgi complexe, sângerânde, infectate.Leziuni nervoase – filetele n. facial – paralizia pleoapelor şi

buzelor.

Plăgi tăiate, contuze.

Prin arme de foc, arme albe, etc.

Fistulă canal Stenon.

II. AFCEŢIUNI INFLAMATORII

1. INFECŢII CUTANATEAcneaa vulgarisFurunculul (preauricular, al buzei superiaore)

2. INFECŢIILE LOJELOR SUPERFICIALEL. submandibular – molar inf. – reg. submentonieră – trismus –

imposibilitatea de a descleşta maxilarele – spasm al mş. maseteri / pterigoidieni.

L. sublinguală – bombarea crestei sublinguale şi deplasarea limbii către partea sănătoasă. Masticaţie şi deglutiţie imposibilă

II. AFCEŢIUNI INFLAMATORII

3. INFECŢIILE LOJELOR PROFUNDEProvin de la abcese dento-alveolare sau rezultatul

inoculării directe (puncţii sinusale, plăgi)Fosa zigomatică (durere, tumefacţai obrazului, trismus)Spaţiul laterofaringian (de la procese septice amigdaliene

sau molarii inferiori – trismus, durere la deglutiţie, proeminenţa peretelui faringelui de partea bolnavă)

Infecţia planşeului bucal – infecţie cu tendinţă la difuziune.

II. AFCEŢIUNI INFLAMATORII

4. INFECŢIILE GL. SALIVAREParotidita acută epidemică – tumefierea bilaterală uşor dureroasă a

dl. parotide. Consistenţă păstoasă.Parotidita supurată – la pacienţii taraţi; semne de împăstare,

tegumentele sunt roşii violacee; saliva vâscoasă cu dopuri de fibrină, fluctuenţă

5. ACTINOMICOZA CERVICO-FACIALĂActinomyces sp.Regiunea perimandibulară – nodul dur sau placard cu zone de

ramolire şi mici abcese care fistulizează multiplu (“în stropitoare”)

III. TUMORI1. CANCERUL BUZELORBazoteliom sau carcinom spinocelularTraumatisme, fumătoriAdenopatii submandibulare, laterocervicale.

2. TUMORILE LIMBIICancerul limbii – spinocelularUlceraţii cu margini neregulate, dure, dimensiuni variabile, cu fundul

neregulat, care sângerează uşor la atingere.Drenaj limfatic în ganglionii submentonieri, submandibulari şi jugulp-

carotidieni.Hemangiomul limbii.

3. TUMORILE GL. SALIVARE

IV. EXAMINAREA REG. ORBITARE1. FLEGMONUL ORBITAR: etmoidită supurată sau abces paradentar –

tumefacţia roşie a pleoapelor2. TROMBOZA SINUSULUI CAVERNOSFuruncul al buzei superioare – vena oftalmică – sinus cavernosFebră, stare generală alterată, edem şi cianoză al pleoapei superioare.

Protruzia globului ocular şi uneori midriază.3. PTOZA PALPEBRALĂ: paralizia n. oculomotor. Ptoza bilaterală –

miastenia gravis4. BLEFARITA: proces inflamator acut a marginii pleoapei5. ECTROPION: răsfrângerea în afară a marginilor pleoapei6. STROPION7. ORGELETUL: infecţia acută a unei glande sebacee de la nivelul

marginii pleoapelor

IV. EXAMINAREA REG. ORBITARE8. DACRIOCISTITA: inflamaţia cronică a sacului lacrimal9. CONJUNCTIVITELE10. GLAUCOMUL : hipertensiunea intraoculară – crize dureroase

asociate cu cefalee, edeme, sufuziuni sanguine, pupile dilatate, tulburări de vedere

11. BOALA BASEDOWSemnul Graefe – pleoapa superioară nu urmează globul ocular la

privirea în josSemnul Stewag – clipitul bolnavului este mai rarSemnul Moebius – lipsa de convergenţă a globilor oculariSemnul Joffroy – fruntea nu se încreţeşte când bolnavul priveşte în sus

(disinergie oculofrontală)Semnul Darlimpe – pigmentarea accentuată a pleoapelor

V. EXAMINAREA LIMBII

1. LIMBA NEAGRĂ: hipertrofia papilelor filiforme, colorate în brun sau negru – micoză cu aspergilius

2. LIMBA GEOGRAFICĂ

3. LIMBA MARE-MACROGLOSIA

4. LIMBA FISURATĂ: fisuri longitudinale - lues

V. EXAMINAREA BUZELOR

1. SDR. PEUTZ JEGERSPete cafe au lait perioral + polipoză intestinală

2. CHEILITA

3. TUMORIAngioame, etc.