+ All Categories
Home > Documents > Semiologia chirurgicala a abdomenului

Semiologia chirurgicala a abdomenului

Date post: 19-Mar-2016
Category:
Upload: radwan
View: 55 times
Download: 8 times
Share this document with a friend
Description:
Semiologia chirurgicala a abdomenului. Cuprins intre torace si escavatia pelvina Cavitate abdomino-pelvina Anatomic – pereti abdominali continator, viscere – continut. - PowerPoint PPT Presentation
62
Semiologia chirurgicala a abdomenului
Transcript
Page 1: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Semiologia chirurgicala a abdomenului

Page 2: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Cuprins intre torace si escavatia pelvina Cavitate abdomino-pelvina Anatomic – pereti abdominali continator,

viscere – continut. Majoritatea viscerelor sunt invelite de

peritoneu – intraperitoneale si o paret – rinichi, pancreas, suprarenale – extraperitoneale - retroperitoneale

Page 3: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Anatomie clinica a peretelui abdominal antero-lateral Structura musculo-aponevrotica Puncte slabe Superior – apendice xifoid si

rebordurile costale Inferior – simfiza pubiana si arcadele

crurale Lateral – limitele

Page 4: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Impartire topografica Orizontala prin C X

Orizontala prin crestele iliace

Verticale prin mijlocul arcadelor crurale ce intersecteaza superior extremitatile C VIII

Page 5: Semiologia chirurgicala a abdomenului
Page 6: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Hipocondrul drept – cuprins intre rebordul costal, marginea externa a dreptului abdominal din dreapta si orizontala superioara – lobul drept hepatic, caile biliare extrahepatice, bulbul duodenal, unghiul drept al colonului, parte din capul pancreasului

Page 7: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Epigastrul – intre rebordul costal, apendicele xifoid, orizontala superioara si marginile dreptilor

Lobul stang hepatic, regiunea celiaca a lui Luscka, mica curbura gastrica

Page 8: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Hipocondrul stang – rebordul stang, dreptul stang, orizontala superioara

Splina, polul superior al stomacului, esofagul abdominal, portiunea verticala a stomacului, unghiul stang al colonului si coada pancreasului

Page 9: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Flancul drept – tangenta la peretele abdominal, marginea externa a dreptului, cele 2 orizontale

Colon ascendent, portiunea a doua a duodenului, rinichi drept, cap pancreas

Page 10: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Mezogastrul – centrat de regiunea ombilicala, delimitat de cele doua orizontale si de marginile laterale ale dreptilor abdominali

Portiunile III si IV duodenale, capul, istmul si parte din corpul pancreasului, primele anse jejunale

Page 11: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Flancul stang Ansele jejunale, colon descendent si

rinichiul stang

Page 12: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Fosa iliaca dreapta Corespunde regiunii inghino-

abdominale - zona herniilor inghinale Cec, carefur ileo -ceco- apendicular

Page 13: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Hipogastrul – linia bispinoasa, marginea externa a dreptilor, simfiza pubiana arcadele crurale

Vezica urinara (plenitudine), anse ileale

Page 14: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Fosa iliaca stanga Regiunea inghino-abdominala stanga,

colon sigmoid

Page 15: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Explorare clinica a peretelui abdominal Peretele abdominal antero-lateral –

punctele slabe Regiunea cicatricii ombilicale – fascia Richet Regiunea liniei albe Regiunea inghino-abdominala - traiectulinghinal – cordonul spermatic/ligamentul rotund

Page 16: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Foseta inghinala externa – lateral de a. epigastrica si ligamentul lui Hesselbach

Foseta inghinala mijlocie – intre lig. Hesselbach si lig. lui Henle – corespunde endoperitoneal cordonului a. ombilicale

Foseta interna – uraca si a. ombilicala

Page 17: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Zona triunghiului lui J.L.Petit – creasta iliaca inferior, marele oblic inainte si posterior de marele dorsal, planseul este format de m. mic oblic

Patrulaterul lui Grynfelt/tetragonul lui Krause – coasta XII superior/m. mic oblic antero-inferior/ micul dintat postero-inferior/masa sacro-lombara

Page 18: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Inspectia Aspectul pielii

pigmentari (sarcina)

Icter

Echimoze, escoriatii - traumatisme

Page 19: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Cicatrici postoperatorii

Retea venoasa vizibile Obstacol pe VCI sau V. porta

Caput medusae

Page 20: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Mobilitatea abdomenului

Modificarile de volum Distensia abdominala

Acute – dilatatia acuta de stomac, ocluzii intestin subtire Asimetrica in volvulusul de sigmoid, volvulus de cec

Cronice – ascita – neoplazica, inflamatorie, tumori voluminoase

Chist ovarian

ciroza Ciroza, hernie ombilicala

Page 21: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Tumefieri abdominale – deformari ale peretelui cauzate de: Leziuni parietale – tumora, hematom, abces Leziune intraabdominala care invadeaza

peretele (tumori colon, plastron apendicular)

Leziuni pseudotumorale, ce ies din cavitatea abdominala printr-un orificiu preexistent – hernii, sau creat traumatic – eventratii posttraumatice sau postoperatorii

Page 22: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Reduceri de volum – denutriti, casxie neoplazica

Page 23: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Participarea abdomenului la actul respirator Imobilitatea respiratorie – traduce o

leziune peritoneala grava de tipul peritonitei acute generalizate sau localizate – semn patognomonic

Page 24: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Ondulatiile peristaltice Traduc existenta unui obstacol pe

tubul digestiv Semnul lui Küssmaul – apar spontan Semnul lui Bouveret – provocate de

excitatia peretelui abdominal Sunt insotite de crampe dureroase,

intermitente

Page 25: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Palparea abdomenului MONDOR – una din cele mai pretioase

metode de explorare a abdomenului Clinostatism

Trunchiul usor ridicat Coapsele flectate Palmele aplicate “a plat” Se incepe la distanta de regiunea

afectata

Page 26: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Punctele herniare

Punctele dureroase

Aparare sau contractura abdominala

Explorare a organelor abdominale

Page 27: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Peretele abdominal Grosimea stratului de tesut celular

subcutanat Venter propendulum

Tonusul peretelui Hipoton, flasc, vergeturi, multiple

cicatrici (denervarea musculaturii) “Tumori” herniare eventratii

Page 28: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Procese inflamatorii - in special in regiunea ombilicala – omfalite

Tumori ale peretelui - chiste sebacee, lipoame, fibroame, dermatofibrosarcoame, etc.

Page 29: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Durearea provocata / puncte sau zone dureroase Punctul xifoidian –

corespunde in profunzime cardiei

Punctul epigastric – 1/3 sup. cu 1/3 mij. – ulcer gastric

Punctul solar - 1/3 mij. cu 1/3 inf. a liniei xifo-ombilicale – plexul solar

Page 30: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Punctul ombilical–jejuno-ileonul

Punctul pancreatic – Desjardins – la 6 cm de ombilic pe linia ombilico-axilara – zona pancreatico-coledociana Chauffard – segmentul intrapancreatic al coledocului

Punctul duodenal si piloric Punctul cistic –Fleming,

CX/marginea dreptului Punctul ureteral superior

Page 31: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Punctul McBurney mij. liniei SIAS-ombilic / zona triunghiului Iacobovici Punctul Morris – linia spino-omb.

Intretaie marginea dreptului Punctul Lanz- 1/3 drepte cu 2/3

stg. A liniei bispinoase Punctul Sonnenburg – linia bisp.

Cu marginea laterala a dreptului de partea dreapta – ureteral mijlociu

Punct ovarian

Page 32: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Punctul ureteral inferior – vezico-vaginal sau vezico-rectal Bazy, TUSEU RECTAL/VAGINAL

Punctul uterin – deasupra simfizei pubiene

Page 33: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Semne – durere produsa de anumite manevre Semnul Murphy – durere in punctul cistic la

insinuarea degetelor sub rebordul costal, pacientul efectuand un inspir profund – fundul veziculei biliare vine in contact cu mana ce apasa peretele abd.

Semnul Mallet-Guy – pacient in decubit lateral drept, insinuarea degetelor sub rebordul costal stg. – bolile pancresului distal (corp, coada)

Semnul Mayo-Robson – durere vie in unghiul costo-vertebral stg. –pacient in decubit lateral drept – coada pancresului

Page 34: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Manevra Javorski – Lapinnski – palparea in triungh. Iacobovici cu mana dreapta, in timp ce se cere pacientului sa ridice mi dr. deasupra patului cu gamba in extensie pe genunchi – apendicite retrocecale

Semnul Blumberg – rebound tenderness – durere la decompresiunea brusca a peretelui abdominal

Page 35: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Semnul Rovsing – aparitia durerii in FID la palparea in fosa si flancul stg. – determinata de cresterea presiunii intraabdominale prin deplasarea viscerelor

Page 36: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Contractura musculara Patognomonic pentru sindromul

peritonitic acut Falsa contractura – traumatismele

vertebromedulare, colici reenale, ruptura de m. drepti abd..

Stare de tensiune – rigiditate – musculara, permanenta, involuntara

Initial localizata apoi generalizata

Page 37: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Explorarea clinica a ficatului Ficatul adăpostit în hipocondrul drept şi epigastru,situat profund, în

mod normal nu eate accesibil nici la inspecţie şi nici la palpare, ci doar numai la percutie care poate determina zona de matitate ce corespunde proiectiei sale parietale

numai in situaţii patologice (hepatomegalie prin stază vascnlară, în cadrul insuficientei cordnlui drept sau tumorală prin tumoră propriu-zisă sau tumori parazitare de tipul chistului hidatic) ficatul depăşeşte rebordul costal, lărgindu-l (ceea ce se întimpla odinioară cu chisturile hidatice gigante care deformau baza hemitoracelui respectiv), putînd fi recunoscut şi palpat prin marginea sa antero-superioara

Această înregistrare clinică a ficatului sub record apare şi in cazurile de hepatoptoza întîlnită frecvent la indivizii cu torace lung şi îngust longiini) cît şi în cazurile de anomalii hepatice prin existenţa lobului supranumerar al lui Riedel. Acesta apare ca o hipertrofie a lobului drept, in special la femeia de peste 60 de ani, ca o tumoră alungită în sens cranio-caudal ocupînd flancul şi fosa iliacă dreaptă, avînd la palpare o suprafaţă netedă, nedureroasa

Page 38: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Pe ficatul normal, la rebord cam se zice în clinică, în mod curent zona de matitate la percuţie se încadrează intre zona de sonoritate pulmonară situată deasupra şi cea colică situată dedesubt. Partea superioară a acestei zone mate se proiectează pe extremitatea aterioară a celui de al cincilea spaţiu intercostal drept, înălţimea acestei zone crescand dinspre linia mediană spre flancul drept după cam urmează: 4 cm pe linia mediană, 10-11 cm pe linia medio-claviculară şi 13-14 om pe linia axilară anterioară.

In caz de ptoză se produce o deplasare a matităţii distal, ficatul devenind accesibil direct la palpare.

Prin palpare, care trebuie făcută bimanual cu una din maini aplicată lombar, atunci cînd ficatul e accesibil, se va aprecia aspctul regulat sau neregulat al parenchimului, consistenţa uniformă sau inegală, existenţa anor neoformaţii diseminate pe ficat (prezenta de nodului mici san multipli) care in caz de tumori se insoţesc de o consistenţă foarte dură.

Page 39: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Consistenţa ficatului este moalein ficatul cardiac oare dă o hepatomegalie in armonică/ elastică sau foarte dură in caz de chist hidatic, inr raport cu evolutia tumorii parazitare.

Concomitent cu ficatul se va palpa vezicula biliară care in cazuri patologice se va destinde prin blocarea canalului cistic cel mai adesea prin calcul, acesta apărind ca o pară cu fundul elastic la peretele abdominal destins, renitent, foarte dureros - hidropsul vezicular

Alteori, in caz de hepatomegalie cu icter, printr-un obstacol pe coledocul inferior (cancer coledocian, al capului pancreatic sau pancreatită cronică) colecistul se va destinde mult dand o formatiune renitenta anexata fetei inferioare a ficatului realizand semnul Courvoisier-Terrier

Tot in punctul cistic se va palpa uneori vezicula biliară foarte dura, nedureroasa, la un bolnav cu icter – cu (calculo-cancer) sau fara calculi.

Page 40: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Explorarea clinica a stomacului Prin dispozitia sa in abdomen cu un segment vertical şi unul

orizontal stomacul corespunde in cea mai mare parte din segmentul vertical, rebordului costal stîng şi peretelni toracic, de la nivelul hipocondrulul stang.

Prin regiunea antropilorică stomacul este acoperit de ficat, pilorull fiind situat la 4 cm la dreapta liniei mediane.

Palparea sa se face numai in cazurile de stomac destins, plin, ca in cazul stenozei pilorice, cind mişcările gastrice ce caută să invingă obstacolul organic piloric, desenează sub peretele abdominal ondulatii peristaltice - semnul Kussmaul

Palparea inregistrează şi clapotajul gastric a jeun ceea ce traduce existenţa lichdului de staza gastric

Se pot depista prezenţa unor formaţiuni tumorale, profunde, mobile sau cel mai adesea fixe spre peretele abdominal posterior, care n-au limite precise dispar adesea sub rebordul costal sting continuîndu-se pe porţiunea verticală. Ele reprezintă cu cea mai mare probabilitate un cancer gastric adesesea inoperabil.

Page 41: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Explorarea clinica a splinei Splina în mod normal nu este accesibilă

examenului clinic; splenomegalia (creşterea de volum a splinei) permite palparea organului sub rebordul costal stg.

Palparea splinei se va face in această situaţie pe bolnavul aşezat în decubit dorsal, uşor înclinat spre dreapta, cu bratul sting ridicat şi antebraţul pe vertex sau pe bolnavul aşezat de la început în decubit lateral şi cu bratul in aceeaşi poziţie

Page 42: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Explorarea clinicaa rinichilor D11-12/ L2-3

Bimanual Guyon, Israel

Monomanual Glenard

Contactul lombar/ balotarea abdominala

Page 43: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Percutia Directa – folosita in abdomenul acut –

semnul Mandel Percutia mediata, digito-digitala

Normal – sonoritate de tonalitate inalta – cand organele cavitare sunt destinse de gaze si tonalitate mai joasa cand contin lichid

Page 44: Semiologia chirurgicala a abdomenului

In hipocondrul drept există matitatea hepatică care dispare atunci cînd apare pneumoperitoneul, determinat de perforaţia unui ulcer gastro-duodenal şi mai rar a unui alt viscer abdominal, segment al tubului digestiv (apendice, colon).

Gazele ce ies din tubul digestiv (de obicei din stomac) urcă spre diafragm în special pe partea dreaptă şi fac să dispară matitatea hepatică.Traducerea radiologică a disparitiei matităţii hepatice o constituie prezenta pneumoperitoneului, care alături de contractura abdominală şi antecedentele ulceroase, fixează diagnosticul de ulcer gastric sau duodenal perforate

Această matitate poate dispare şi în afara abdomenului acut în cazurile de interpozitie interhepatofrenică a colonului in cadrul aşa zisului sindrom Kilaiditi

Page 45: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Sonoritatea abdominală marcată apare in cazul meteorismului (timpanismnl abdominal) prezent in cazurile de ocluzie intestinală, in special la nivelul jejuno-ileonului, situaţie în care pe lîngă hipersonoritate există şi o distensie marcată, vizibilă la inspecţie cît şi la palpare, care înregistrează o masă intestinală destinsă, de rezistenţă elastică.

Inversul hipersonorităţii abdominale din oclnziile acute şi cronice il reprezintă apariţia unor zone de matitate, noi, pe lîngă cele normale reprezentate de matitatea hepatică şi splenică.

Apariţia acestei zone noi, este condiţionată de prezenţa unei colecţii lichidiene, sau dezvoltarea unei formaţiuni tumorale.

Page 46: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Ascita, constînd în acumularea de lichid în cavitatea peritoneală, da o zonă întinsă de matitate, avînd limita superioară o curbă cu concavitatea în SUS. '

Prezenta unui chist ovarian, voluminos, produce o zonă de matitate întinsă, aceasta va avea o limită superioară curbă, dar in sens invers, adică ca convexitatea în SuS, ceea ce o diferenţiază clinic de ascită

Globul vezical (vezica urinara in retentie)

Page 47: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Percuţia combinată, prin semnul valului înregistrează existenta lichidului liber în cavitatea abdomala. Executarea acestei manevre se face percutînd ca un deget într-un flanc, cu perceperea la mîna din flancul opus, a unei unde – valul - atunci cînd un ajutor îşi plaseasă mina, cu marginea cubitală, pe linia mediană pentru a împiedica transmterea vibraţilor prin peretele abdominal.

Lichidul liber se va constata şi prin schimbarea poziţiei bolnavului, fosa iliacă dreaptă în decubit dorsal, devenind sonoră, cînd bolnavul se aşează in decubit lateral stîng

Page 48: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Auscultatia are importanţă în semiologia

abdominală, in special în ocluzii, aceasta înregistrînd existenta unor zgomote hidroaerice care se aud şi de la distanţă, însoţite de regula de hiperperistaltism intestinal şi existenţa colicilor (durerilor) abdominale, obiectivînd obstacolul mecanic in tranzitul intestinal.

Page 49: Semiologia chirurgicala a abdomenului

TUSEUL RECTAL Semnul lui Proust - tipatul Douglas-

ului Prostata

Tumorile rectale!!!!!!!!

Page 50: Semiologia chirurgicala a abdomenului

TUSEUL VAGINAL

Page 51: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Semiologia abdomenului traumatic Contuzii simple

Echimoze Hematoame Revarsate Morell Lavalee

Contuzii cu leziuni viscerale Sdr. peritoneal acut – perforatii primare

sau secundare de organe cavitare Sdr. de hemoragie interna – rupturi de

organe parenchimatoase, dezinsertie mezenter

Page 52: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Sindromul peritoneal acut Contracura abdominala

Adevarata Falsa – leziuni vertebro-medulare,

hematoame retroperitoneale Absenta respiratiei abdominale Durere in zona fixa Stare de anxietate

Page 53: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Absenta tranzitului Varsaturi Disparitia matitatii hepatice Sensibilitate la TR – tipatul

Douglasului

Page 54: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Sindromul de hemoragie interna Hipovolemie acuta

Paloare Sete Lipotimie ortostatica Puls accelerat

Durere difuza cu maxim de intensitate la nivelul proiectiei organului rupt

Page 55: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Aparare musculara prin iritatia peritoneala determinata de sangele din peritoneu

Matitate deplasabila pe flancuri – hemoperitoneu masiv

Sensibilitate la TR Echimoza ombilicala – semnul Cullen

Page 56: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Punctia abdominala Punctia lavaj Hemoperitoneul in 2 timpi – initial

ruptura subcapsulara apoi la 1-2 saptamani tablou clinic de hemoragie interna

Page 57: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Semiologia abdomenului traumatic prin plagi penetrante Caracteristica leziunii viscerale –

scurgere de bila, continut digestiv, materii fecale

In absenta acestora, NU inseamna ca plaga este nepenetranta si fara leziuni viscerale – EXPLORARE

Sdr. de hemoragie interna sau peritonitic acut

Page 58: Semiologia chirurgicala a abdomenului

Traumatismele toraco-abdominale Spatiul IV – rebord, masa sacro-

lombara si LMA – ficat si splina

Page 59: Semiologia chirurgicala a abdomenului

ABDOMENUL ACUT CHIRURGICAL NETRAUMATIC

Parietal Hernii si eventratii Inflamatorii – fistula ombilicala – uraca,

flegmonul tecii dreptilor Tumorale

viscerale

Page 60: Semiologia chirurgicala a abdomenului

ABDOMENUL ACUT CHIRURGICAL NETRAUMATIC

Include un numar mare de afectiuni cu etiologie variata care impun interventia chirurgicala in urgenta.

A. Afectiuni care evolueaza catre o stare de soc grav in care se incadreaza:

Infarctul intestinal; Torsiunile de organe; Pancreatita acuta necrotica.B. Afectiuni care evolueaza catre o hemoragie interna: Sarcini extrauterine rupte, cu inundatie peritoneala; Ruptura unui hematocel (formatiune chistica parauterina); Rupturile spontane uterine; Rupturi de varice esofagiene; Ulcerul duodenal hemoragic; Gastrita hemoragica; Rupturi de anevrisme.

Page 61: Semiologia chirurgicala a abdomenului

ABDOMENUL ACUT CHIRURGICAL NETRAUMATIC

C. Afectiuni care determina peritonita: Perforatii de organe caviatre precum: stomac, duoden, vezicula

biliara, intestin subtire, intestin gros, rect, apendice, vezica urinara.

Perforatiile netraumatice sunt determinate de:- Ulcere si tumori necrozante;- Leziuni trofice determinate de o ocluzie intestinala, de un infarct intestinal sau febra tifoida cu leziuni necrotice ale peretelui

intestinal. Infectii ale cavitatii peritoneale provenite de la leziuni

infectioase ale unui organ abdominal: pot sa survina ca urmare a unei inflamatii de organe, urmate de extinderea infectiei la peritoneu – apendicita acuta, diverticulita Meckel, salpingita acuta sau ca urmare a deschiderii in cavitatea peritoneala a unui abces apendicular, splenic sau hepatic, a unui piosalpinx, a unui abces de ovar, abces pelvian, a unui chist hidatic infectat, a unui chist de ovar infectat, a unui abces rece infectat.

Page 62: Semiologia chirurgicala a abdomenului

ABDOMENUL ACUT CHIRURGICAL NETRAUMATIC

Pot aparea peritonite primare si prin insamantari peritoneale pe cale hematogena: peritonitele cu pneumococ, peritonitele cu enterococ.

D. Afectiuni care determina ocluzii intestinale: Volvulus de intestin; Strangulare de intestin intr-un orificiu herniar sau

postoperator sua posttraumatic; Invaginare de ansa intestinala; Tumora sau cicatrice stenozanta; Calcul biliar; Ghem de ascarizi.Cu cat se intervine mai curand si sub protectia unei reanimari

intense care trebuie continuata si postoperator, cu atat sansele de recuperare integrala sunt mai mari, cu exceptia unor afectiuni extrem de grave, cum ar fi: infarctul intestinal, pancreatita grava (necrotico-hemoragica), rupturile de anevrisme, unde oricat de precoce s-ar interveni sansele de vindecare sunt mult mai reduse decat in celelalte afectiuni.


Recommended