Home >Documents >Semiologia chirurgicala a abdomenului

Semiologia chirurgicala a abdomenului

Date post:19-Mar-2016
Category:
View:50 times
Download:8 times
Share this document with a friend
Description:
Semiologia chirurgicala a abdomenului. Cuprins intre torace si escavatia pelvina Cavitate abdomino-pelvina Anatomic – pereti abdominali continator, viscere – continut. - PowerPoint PPT Presentation
Transcript:
  • Semiologia chirurgicala a abdomenului

  • Cuprins intre torace si escavatia pelvinaCavitate abdomino-pelvinaAnatomic pereti abdominali continator, viscere continut.Majoritatea viscerelor sunt invelite de peritoneu intraperitoneale si o paret rinichi, pancreas, suprarenale extraperitoneale - retroperitoneale

  • Anatomie clinica a peretelui abdominal antero-lateralStructura musculo-aponevroticaPuncte slabeSuperior apendice xifoid si rebordurile costaleInferior simfiza pubiana si arcadele cruraleLateral limitele

  • Impartire topograficaOrizontala prin C X

    Orizontala prin crestele iliace

    Verticale prin mijlocul arcadelor crurale ce intersecteaza superior extremitatile C VIII

  • Hipocondrul drept cuprins intre rebordul costal, marginea externa a dreptului abdominal din dreapta si orizontala superioara lobul drept hepatic, caile biliare extrahepatice, bulbul duodenal, unghiul drept al colonului, parte din capul pancreasului

  • Epigastrul intre rebordul costal, apendicele xifoid, orizontala superioara si marginile dreptilorLobul stang hepatic, regiunea celiaca a lui Luscka, mica curbura gastrica

  • Hipocondrul stang rebordul stang, dreptul stang, orizontala superioara

    Splina, polul superior al stomacului, esofagul abdominal, portiunea verticala a stomacului, unghiul stang al colonului si coada pancreasului

  • Flancul drept tangenta la peretele abdominal, marginea externa a dreptului, cele 2 orizontaleColon ascendent, portiunea a doua a duodenului, rinichi drept, cap pancreas

  • Mezogastrul centrat de regiunea ombilicala, delimitat de cele doua orizontale si de marginile laterale ale dreptilor abdominaliPortiunile III si IV duodenale, capul, istmul si parte din corpul pancreasului, primele anse jejunale

  • Flancul stang Ansele jejunale, colon descendent si rinichiul stang

  • Fosa iliaca dreaptaCorespunde regiunii inghino-abdominale - zona herniilor inghinaleCec, carefur ileo -ceco- apendicular

  • Hipogastrul linia bispinoasa, marginea externa a dreptilor, simfiza pubiana arcadele cruraleVezica urinara (plenitudine), anse ileale

  • Fosa iliaca stangaRegiunea inghino-abdominala stanga, colon sigmoid

  • Explorare clinica a peretelui abdominalPeretele abdominal antero-lateral punctele slabeRegiunea cicatricii ombilicale fascia RichetRegiunea liniei albeRegiunea inghino-abdominala - traiectulinghinal cordonul spermatic/ligamentul rotund

  • Foseta inghinala externa lateral de a. epigastrica si ligamentul lui Hesselbach

    Foseta inghinala mijlocie intre lig. Hesselbach si lig. lui Henle corespunde endoperitoneal cordonului a. ombilicaleFoseta interna uraca si a. ombilicala

  • Zona triunghiului lui J.L.Petit creasta iliaca inferior, marele oblic inainte si posterior de marele dorsal, planseul este format de m. mic oblicPatrulaterul lui Grynfelt/tetragonul lui Krause coasta XII superior/m. mic oblic antero-inferior/ micul dintat postero-inferior/masa sacro-lombara

  • InspectiaAspectul pielii pigmentari (sarcina)

    Icter

    Echimoze, escoriatii - traumatisme

  • Cicatrici postoperatorii

    Retea venoasa vizibileObstacol pe VCI sau V. porta

    Caput medusae

  • Mobilitatea abdomenului

    Modificarile de volumDistensia abdominalaAcute dilatatia acuta de stomac, ocluzii intestin subtireAsimetrica in volvulusul de sigmoid, volvulus de cecCronice ascita neoplazica, inflamatorie, tumori voluminoase

    Chist ovariancirozaCiroza, hernie ombilicala

  • Tumefieri abdominale deformari ale peretelui cauzate de:Leziuni parietale tumora, hematom, abcesLeziune intraabdominala care invadeaza peretele (tumori colon, plastron apendicular)Leziuni pseudotumorale, ce ies din cavitatea abdominala printr-un orificiu preexistent hernii, sau creat traumatic eventratii posttraumatice sau postoperatorii

  • Reduceri de volum denutriti, casxie neoplazica

  • Participarea abdomenului la actul respiratorImobilitatea respiratorie traduce o leziune peritoneala grava de tipul peritonitei acute generalizate sau localizate semn patognomonic

  • Ondulatiile peristalticeTraduc existenta unui obstacol pe tubul digestivSemnul lui Kssmaul apar spontanSemnul lui Bouveret provocate de excitatia peretelui abdominalSunt insotite de crampe dureroase, intermitente

  • Palparea abdomenuluiMONDOR una din cele mai pretioase metode de explorare a abdomenuluiClinostatismTrunchiul usor ridicatCoapsele flectatePalmele aplicate a platSe incepe la distanta de regiunea afectata

  • Punctele herniare

    Punctele dureroase

    Aparare sau contractura abdominala

    Explorare a organelor abdominale

  • Peretele abdominalGrosimea stratului de tesut celular subcutanatVenter propendulumTonusul pereteluiHipoton, flasc, vergeturi, multiple cicatrici (denervarea musculaturii)Tumori herniareeventratii

  • Procese inflamatorii - in special in regiunea ombilicala omfalite

    Tumori ale peretelui - chiste sebacee, lipoame, fibroame, dermatofibrosarcoame, etc.

  • Durearea provocata / puncte sau zone dureroasePunctul xifoidian corespunde in profunzime cardieiPunctul epigastric 1/3 sup. cu 1/3 mij. ulcer gastricPunctul solar - 1/3 mij. cu 1/3 inf. a liniei xifo-ombilicale plexul solar

  • Punctul ombilicaljejuno-ileonul

    Punctul pancreatic Desjardins la 6 cm de ombilic pe linia ombilico-axilara zona pancreatico-coledociana Chauffard segmentul intrapancreatic al coledoculuiPunctul duodenal si piloricPunctul cistic Fleming, CX/marginea dreptuluiPunctul ureteral superior

  • Punctul McBurney mij. liniei SIAS-ombilic / zona triunghiului IacoboviciPunctul Morris linia spino-omb. Intretaie marginea dreptuluiPunctul Lanz- 1/3 drepte cu 2/3 stg. A liniei bispinoasePunctul Sonnenburg linia bisp. Cu marginea laterala a dreptului de partea dreapta ureteral mijlociuPunct ovarian

  • Punctul ureteral inferior vezico-vaginal sau vezico-rectal Bazy, TUSEU RECTAL/VAGINAL

    Punctul uterin deasupra simfizei pubiene

  • Semne durere produsa de anumite manevreSemnul Murphy durere in punctul cistic la insinuarea degetelor sub rebordul costal, pacientul efectuand un inspir profund fundul veziculei biliare vine in contact cu mana ce apasa peretele abd.Semnul Mallet-Guy pacient in decubit lateral drept, insinuarea degetelor sub rebordul costal stg. bolile pancresului distal (corp, coada)Semnul Mayo-Robson durere vie in unghiul costo-vertebral stg. pacient in decubit lateral drept coada pancresului

  • Manevra Javorski Lapinnski palparea in triungh. Iacobovici cu mana dreapta, in timp ce se cere pacientului sa ridice mi dr. deasupra patului cu gamba in extensie pe genunchi apendicite retrocecaleSemnul Blumberg rebound tenderness durere la decompresiunea brusca a peretelui abdominal

  • Semnul Rovsing aparitia durerii in FID la palparea in fosa si flancul stg. determinata de cresterea presiunii intraabdominale prin deplasarea viscerelor

  • Contractura muscularaPatognomonic pentru sindromul peritonitic acutFalsa contractura traumatismele vertebromedulare, colici reenale, ruptura de m. drepti abd..Stare de tensiune rigiditate musculara, permanenta, involuntara Initial localizata apoi generalizata

  • Explorarea clinica a ficatuluiFicatul adpostit n hipocondrul drept i epigastru,situat profund, n mod normal nu eate accesibil nici la inspecie i nici la palpare, ci doar numai la percutie care poate determina zona de matitate ce corespunde proiectiei sale parietalenumai in situaii patologice (hepatomegalie prin staz vascnlar, n cadrul insuficientei cordnlui drept sau tumoral prin tumor propriu-zis sau tumori parazitare de tipul chistului hidatic) ficatul depete rebordul costal, lrgindu-l (ceea ce se ntimpla odinioar cu chisturile hidatice gigante care deformau baza hemitoracelui respectiv), putnd fi recunoscut i palpat prin marginea sa antero-superioara Aceast nregistrare clinic a ficatului sub record apare i in cazurile de hepatoptoza ntlnit frecvent la indivizii cu torace lung i ngust longiini) ct i n cazurile de anomalii hepatice prin existena lobului supranumerar al lui Riedel. Acesta apare ca o hipertrofie a lobului drept, in special la femeia de peste 60 de ani, ca o tumor alungit n sens cranio-caudal ocupnd flancul i fosa iliac dreapt, avnd la palpare o suprafa neted, nedureroasa

  • Pe ficatul normal, la rebord cam se zice n clinic, n mod curent zona de matitate la percuie se ncadreaz intre zona de sonoritate pulmonar situat deasupra i cea colic situat dedesubt. Partea superioar a acestei zone mate se proiecteaz pe extremitatea aterioar a celui de al cincilea spaiu intercostal drept, nlimea acestei zone crescand dinspre linia median spre flancul drept dup cam urmeaz: 4 cm pe linia median, 10-11 cm pe linia medio-clavicular i 13-14 om pe linia axilar anterioar. In caz de ptoz se produce o deplasare a matitii distal, ficatul devenind accesibil direct la palpare. Prin palpare, care trebuie fcut bimanual cu una din maini aplicat lombar, atunci cnd ficatul e accesibil, se va aprecia aspctul regulat sau neregulat al parenchimului, consistena uniform sau inegal, existena anor neoformaii diseminate pe ficat (prezenta de nodului mici san multipli) care in caz de tumori se insoesc de o consisten foarte dur.

  • Consistena ficatului este moalein ficatul cardiac oare d o hepatomegalie in armonic/ elastic sau foarte dur in caz de chist hidatic, inr raport cu evolutia tumorii parazitare.

    Concomitent cu ficatul se va palpa vezicula biliar care in cazuri patologice se va destinde prin blocarea canalului cistic cel mai adesea prin calcul, acesta aprind ca o par cu fundul elastic la peretele abdominal destins, renitent, foarte dureros - hidropsul vezicular Alteori, in caz de hepatomegalie cu icter, printr-un obstacol pe coledocul inferior (cancer coledocian, al capului pancreatic sau pancreatit cronic) colecistul se va destinde mult dand o formatiune renitenta anexata fetei inferioare a ficatului realizand semnul Courvoisier-TerrierTot in punctul cistic se va palpa uneori vezicula biliar foarte dura, nedureroasa, la un bolnav cu icter cu (calculo-cancer) sau fara calculi.

  • Explorarea clinica a stomaculuiPrin dispozitia sa in abdomen cu un segment vertical i unul orizontal stomacul corespunde in cea mai mare parte din segmentul vertical, rebordului costal stng i peretelni toracic, de la nivelul hipocondrulul stang. Prin regiunea antropiloric stomacul este acoperit de ficat, pilorull fiind situat la 4 cm la dreapta liniei mediane. Palparea sa se face numai in cazurile de stomac destins, plin, ca in cazul stenozei pilorice, cind micrile gastrice ce caut s inving obstacolul organic piloric, deseneaz sub peretele abdominal ondulatii peristaltice - semnul KussmaulPalparea inregistreaz i clapotajul gastric a jeun ceea ce traduce existena lichdului de staza gastricSe pot depista prezena unor formaiuni tumorale, profunde, mobile sau cel mai adesea fixe spre peretele abdominal posterior, care n-au limite precise dispar adesea sub rebordul costal sting continundu-se pe poriunea vertical. Ele reprezint cu cea mai mare probabilitate un cancer gastric adesesea inoperabil.

  • Explorarea clinica a splineiSplina n mod normal nu este accesibil examenului clinic; splenomegalia (creterea de volum a splinei) permite palparea organului sub rebordul costal stg. Palparea splinei se va face in aceast situaie pe bolnavul aezat n decubit dorsal, uor nclinat spre dreapta, cu bratul sting ridicat i antebraul pe vertex sau pe bolnavul aezat de la nceput n decubit lateral i cu bratul in aceeai poziie

  • Explorarea clinicaa rinichilorD11-12/ L2-3

    Bimanual Guyon, Israel

    Monomanual Glenard

    Contactul lombar/ balotarea abdominala

  • PercutiaDirecta folosita in abdomenul acut semnul MandelPercutia mediata, digito-digitala

    Normal sonoritate de tonalitate inalta cand organele cavitare sunt destinse de gaze si tonalitate mai joasa cand contin lichid

  • In hipocondrul drept exist matitatea hepatic care dispare atunci cnd apare pneumoperitoneul, determinat de perforaia unui ulcer gastro-duodenal i mai rar a unui alt viscer abdominal, segment al tubului digestiv (apendice, colon). Gazele ce ies din tubul digestiv (de obicei din stomac) urc spre diafragm n special pe partea dreapt i fac s dispar matitatea hepatic.Traducerea radiologic a disparitiei matitii hepatice o constituie prezenta pneumoperitoneului, care alturi de contractura abdominal i antecedentele ulceroase, fixeaz diagnosticul de ulcer gastric sau duodenal perforate Aceast matitate poate dispare i n afara abdomenului acut n cazurile de interpozitie interhepatofrenic a colonului in cadrul aa zisului sindrom Kilaiditi

  • Sonoritatea abdominal marcat apare in cazul meteorismului (timpanismnl abdominal) prezent in cazurile de ocluzie intestinal, in special la nivelul jejuno-ileonului, situaie n care pe lng hipersonoritate exist i o distensie marcat, vizibil la inspecie ct i la palpare, care nregistreaz o mas intestinal destins, de rezisten elastic. Inversul hipersonoritii abdominale din oclnziile acute i cronice il reprezint apariia unor zone de matitate, noi, pe lng cele normale reprezentate de matitatea hepatic i splenic. Apariia acestei zone noi, este condiionat de prezena unei colecii lichidiene, sau dezvoltarea unei formaiuni tumorale.

  • Ascita, constnd n acumularea de lichid n cavitatea peritoneal, da o zon ntins de matitate, avnd limita superioar o curb cu concavitatea n SUS. ' Prezenta unui chist ovarian, voluminos, produce o zon de matitate ntins, aceasta va avea o limit superioar curb, dar in sens invers, adic ca convexitatea n SuS, ceea ce o difereniaz clinic de ascitGlobul vezical (vezica urinara in retentie)

  • Percuia combinat, prin semnul valului nregistreaz existenta lichidului liber n cavitatea abdomala. Executarea acestei manevre se face percutnd ca un deget ntr-un flanc, cu perceperea la mna din flancul opus, a unei unde valul - atunci cnd un ajutor i plaseas mina, cu marginea cubital, pe linia median pentru a mpiedica transmterea vibrailor prin peretele abdominal. Lichidul liber se va constata i prin schimbarea poziiei bolnavului, fosa iliac dreapt n decubit dorsal, devenind sonor, cnd bolnavul se aeaz in decubit lateral stng

  • Auscultatia are importan n semiologia abdominal, in special n ocluzii, aceasta nregistrnd existenta unor zgomote hidroaerice care se aud i de la distan, nsoite de regula de hiperperistaltism intestinal i existena colicilor (durerilor) abdominale, obiectivnd obstacolul mecanic in tranzitul intestinal.

  • TUSEUL RECTALSemnul lui Proust - tipatul Douglas-uluiProstata

    Tumorile rectale!!!!!!!!

  • TUSEUL VAGINAL

  • Semiologia abdomenului traumaticContuzii simpleEchimozeHematoameRevarsate Morell LavaleeContuzii cu leziuni visceraleSdr. peritoneal acut perforatii primare sau secundare de organe cavitareSdr. de hemoragie interna rupturi de organe parenchimatoase, dezinsertie mezenter

  • Sindromul peritoneal acutContracura abdominalaAdevarataFalsa leziuni vertebro-medulare, hematoame retroperitonealeAbsenta respiratiei abdominaleDurere in zona fixaStare de anxietate

  • Absenta tranzituluiVarsaturiDisparitia matitatii hepaticeSensibilitate la TR tipatul Douglasului

  • Sindromul de hemoragie internaHipovolemie acutaPaloareSeteLipotimie ortostaticaPuls acceleratDurere difuza cu maxim de intensitate la nivelul proiectiei organului rupt

  • Aparare musculara prin iritatia peritoneala determinata de sangele din peritoneuMatitate deplasabila pe flancuri hemoperitoneu masivSensibilitate la TREchimoza ombilicala semnul Cullen

  • Punctia abdominalaPunctia lavajHemoperitoneul in 2 timpi initial ruptura subcapsulara apoi la 1-2 saptamani tablou clinic de hemoragie interna

  • Semiologia abdomenului traumatic prin plagi penetranteCaracteristica leziunii viscerale scurgere de bila, continut digestiv, materii fecaleIn absenta acestora, NU inseamna ca plaga este nepenetranta si fara leziuni viscerale EXPLORARESdr. de hemoragie interna sau peritonitic acut

  • Traumatismele toraco-abdominaleSpatiul IV rebord, masa sacro-lombara si LMA ficat si splina

  • ABDOMENUL ACUT CHIRURGICAL NETRAUMATICParietalHernii si eventratiiInflamatorii fistula ombilicala uraca, flegmonul tecii dreptilorTumoraleviscerale

  • ABDOMENUL ACUT CHIRURGICAL NETRAUMATICInclude un numar mare de afectiuni cu etiologie variata care impun interventia chirurgicala in urgenta.A. Afectiuni care evolueaza catre o stare de soc grav in care se incadreaza:Infarctul intestinal;Torsiunile de organe;Pancreatita acuta necrotica.B. Afectiuni care evolueaza catre o hemoragie interna:Sarcini extrauterine rupte, cu inundatie peritoneala;Ruptura unui hematocel (formatiune chistica parauterina);Rupturile spontane uterine;Rupturi de varice esofagiene;Ulcerul duodenal hemoragic;Gastrita hemoragica;Rupturi de anevrisme.

  • ABDOMENUL ACUT CHIRURGICAL NETRAUMATICC. Afectiuni care determina peritonita:Perforatii de organe caviatre precum: stomac, duoden, vezicula biliara, intestin subtire, intestin gros, rect, apendice, vezica urinara.Perforatiile netraumatice sunt determinate de:- Ulcere si tumori necrozante;- Leziuni trofice determinate de o ocluzie intestinala, de un infarct intestinal sau febra tifoida cu leziuni necrotice ale peretelui intestinal.Infectii ale cavitatii peritoneale provenite de la leziuni infectioase ale unui organ abdominal: pot sa survina ca urmare a unei inflamatii de organe, urmate de extinderea infectiei la peritoneu apendicita acuta, diverticulita Meckel, salpingita acuta sau ca urmare a deschiderii in cavitatea peritoneala a unui abces apendicular, splenic sau hepatic, a unui piosalpinx, a unui abces de ovar, abces pelvian, a unui chist hidatic infectat, a unui chist de ovar infectat, a unui abces rece infectat.

  • ABDOMENUL ACUT CHIRURGICAL NETRAUMATICPot aparea peritonite primare si prin insamantari peritoneale pe cale hematogena: peritonitele cu pneumococ, peritonitele cu enterococ.D. Afectiuni care determina ocluzii intestinale:Volvulus de intestin;Strangulare de intestin intr-un orificiu herniar sau postoperator sua posttraumatic;Invaginare de ansa intestinala;Tumora sau cicatrice stenozanta;Calcul biliar;Ghem de ascarizi.Cu cat se intervine mai curand si sub protectia unei reanimari intense care trebuie continuata si postoperator, cu atat sansele de recuperare integrala sunt mai mari, cu exceptia unor afectiuni extrem de grave, cum ar fi: infarctul intestinal, pancreatita grava (necrotico-hemoragica), rupturile de anevrisme, unde oricat de precoce s-ar interveni sansele de vindecare sunt mult mai reduse decat in celelalte afectiuni.

Click here to load reader

Reader Image
Embed Size (px)
Recommended