rosu galben albastru negru Anul VI, nr. 43 Octombrie 2012 4 pagini [email protected]Aceast[ edi\ie Aceast[ edi\ie Aceast[ edi\ie Aceast[ edi\ie Aceast[ edi\ie se distribuie se distribuie se distribuie se distribuie se distribuie gratuit gratuit gratuit gratuit gratuit PUBLICA|IE DE INFORMA|IE LOCAL{ FONDA PUBLICA|IE DE INFORMA|IE LOCAL{ FONDA PUBLICA|IE DE INFORMA|IE LOCAL{ FONDA PUBLICA|IE DE INFORMA|IE LOCAL{ FONDA PUBLICA|IE DE INFORMA|IE LOCAL{ FONDAT{ DE PRIM{RIA T{ DE PRIM{RIA T{ DE PRIM{RIA T{ DE PRIM{RIA T{ DE PRIM{RIA ~I CONSILIUL ~I CONSILIUL ~I CONSILIUL ~I CONSILIUL ~I CONSILIUL LOCAL LOCAL LOCAL LOCAL LOCAL AVRIG `i editat[ cu sprijinul ziarului VRIG `i editat[ cu sprijinul ziarului VRIG `i editat[ cu sprijinul ziarului VRIG `i editat[ cu sprijinul ziarului VRIG `i editat[ cu sprijinul ziarului TRIBUNA TRIBUNA TRIBUNA TRIBUNA TRIBUNA Joi,18 octombrie, sala de festivitãþi (Oranjeria) a fostei reºedinþe de varã a baronului Samuel von Brukenthal de la Avrig (Preventoriul), a gãzduit o întâlnire organizatã în cadrul Programului “Societatea civilã ºi primãriile- parteneri pentru dezvoltarea comunitãþilor”, derulat de Fundaþia Heritas (succesoarea proiectului de cooperare rom]no-german “Reabilitarea centrului istoric Sibiu”) ºi Ambasada Statelor Unite ale Americii în România. La seminar au participat primarii oraºelor Avrig (Arnold Gunter Klingeis) ºi Sãliºte (Horaþiu Rãcuciu) ºi cel al comunei Biertan (Mircea M. Dragomir), reprezentanþi ai finanþatorului proiectului, Ambasada SUA la Bucureºti (Robert Gatehouse, consilier pe Seminar în cadrul programului “Societatea civilã ºi Seminar în cadrul programului “Societatea civilã ºi Seminar în cadrul programului “Societatea civilã ºi Seminar în cadrul programului “Societatea civilã ºi Seminar în cadrul programului “Societatea civilã ºi primãriile – parteneri pentru dezvoltarea comunitãþilor” primãriile – parteneri pentru dezvoltarea comunitãþilor” primãriile – parteneri pentru dezvoltarea comunitãþilor” primãriile – parteneri pentru dezvoltarea comunitãþilor” primãriile – parteneri pentru dezvoltarea comunitãþilor” probleme economice), primarul oraºului Bethlehem (Pennsyl- vania- SUA), John Callahan ºi Stewart Sarkozy-Banoczy de la Departamentul de Stat al Locuinþei ºi Dezvoltãrii Urbane SUA, responsabili ai Ministerului Dezvoltãrii Regio- nale ºi Turismului, precum ºi diverºi reprezentanþi ai Fundaþiei Heritas, angajaþi ai primãriilor reprezentate, diverºi alþi invitaþi. În cadrul manifestãrii de la Avrig, reprezentanþii organi- zatorilor ºi invitaþii acestora au prezentat diverse programe ºi proiecte, ce pot constitui exemple sau instrumente pentru o cât se poate de bunã colaborare între diverºi re- prezentanþi ai societãþii civile ºi administraþiile publice lo- cale, în scopul realizãrii unei dezvoltãri urbane durabile. O parte importantã a timpului seminarului a fost rezervatã primarilor prezenþi, ce au pre- zentat detalii despre comuni- tãþile pe care le reprezintã, principalele proiecte ºi progra- me publice accesate, imple- mentate sau aflate în curs de implementare, precum ºi modalitãþi de abordare ºi rezolvare a unor probleme majore ivite în comunitãþi. Inspirându-se din activitãþile ºi acþiunile Institutului Pri- marilor pentru Planificare Urbanã din SUA, Fundaþia Heritas a creat un program pi- lot care urmãreºte conso- lidarea cooperãrii la nivel lo- cal între Statele Unite ale Americii ºi România, precum ºi dezvoltarea cooperãrii între primari ºi specialiºti în diverse domenii. Se urmãreºte astfel ca primarii sã primeascã cunoºtinþe noi în domeniul dezvoltãrii urbane, iar specialiºtii sã afle de la primari despre nevoile practice ale oraºelor ºi satelor noastre. Programul a continuat ºi vineri, cu un atelier de lucru desfãºurat în aula Colegiului Naþional Samuel von Brukenthal din Sibiu. Marþi, 30 octombrie, începând cu ora 16, la Biblioteca Orãºeneascã Avrig se va desfãºura Adunarea Generalã Extraordinarã a Asociaþiei Grupul de Acþiune Localã „Þara Oltului”. Cu acest prilej, va fi dezbãtut ºi supus aprobãrii membrilor Regulamentul de Organizare ºi Funþionare al GAL „Þara Oltului”, va fi prezentat raportul de activitate pentru perioada 1 ianuarie- 30 octombrie 2012 ºi propunerea de reconfirmare în funcþie a membrilor Consiliului Director, se vor discuta propunerile de finanþare a GAL-TO pânã la decontarea prin FEADR- axa IV LEADER. De asemenea, în cadrul întâlnirii va fi supus aprobãrii calendarul de activitãþi ºi metodologia de lucru pentru urmãtoarele ºase luni, va fi stabilitã modalitatea de lansare a mãsurilor pentru finanþare (sesiune deschisã), vor fi purtate discuþii despre propunerea de continuare a colaborãrii transmisã de GAL Pays Sud de Saint Brieuc (Franþa), vor fi puse la punct diverse chestiuni administrative etc. Aceasta este prima întâlnire a membrilor dupã ce specialiºtii Direcþiei Generale de Dezvoltare Ruralã – Autoritate de Manage- ment pentru PNDR – a Ministerului Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale, au transmis anunþul de eligibitate pentru Planul de Dezvoltare Localã depus de GAL „Þara Oltului”. Anunþ important pentru Anunþ important pentru Anunþ important pentru Anunþ important pentru Anunþ important pentru membrii GAL „Þara Oltului” membrii GAL „Þara Oltului” membrii GAL „Þara Oltului” membrii GAL „Þara Oltului” membrii GAL „Þara Oltului” Parc fotovoltaic pe 25 de Parc fotovoltaic pe 25 de Parc fotovoltaic pe 25 de Parc fotovoltaic pe 25 de Parc fotovoltaic pe 25 de hectare hectare hectare hectare hectare Sectorul producþiei de energie electricã din surse regenerabile, nepoluante, se dezvoltã încet dar sigur la Avrig, oraº unde administraþia localã din ultimii ani a acordat o atenþie deosebitã acestui aspect. Dupã ce, în urmã cu doar câteva sãptãmâni, a aprobat o documentaþie de urbanism pentru derularea unei investiþii în domeniul producerii de energie cu ajutorul luminii solare, Consiliul Local Avrig, întrunit într-o ºedinþã extraordinarã la jumãtatea lunii octombrie, a adoptat o altã hotãrâre, prin care ºi-a dat avizul pentru o nouã investiþie de acest fel ce se va implementa pe teritoriul administrativ al oraºului. Documentaþia Plan Urbanistic Zonal- „Construire Parc Fotovoltaic Antinori- Avrig” avizatã de legislativul local, aparþine unei firme private ºi dã posibilitatea acestui investitor sã continue demersurile pentru implementarea investiþiei. Prezent la ºedinþa legislativului local avrigean, reprezentantul investitorului a informat consilierii locali cã viitorul parc fotovoltaic va fi construit pe o suprafaþã de 25 ha, iar obþinerea avizului pentru documentaþia PUZ a fost precedatã de alte câteva etape, prin care au fost solicitate ºi acordate o sumedenie de aprobãri ºi diverse avize (certificat de urbanism, avize de la furnizorii de electricitate, apã, gaz metan, ISU, ARPM etc). Reprezentantul societãþii a mai menþionat cã investiþia de la Avrig se va derula pe un teren situat în zona „Pustã” ºi cã, pentru elaborarea PUZ-ului a fost studiatã o zonã de aproximativ 50 ha. Programul festivalului din acest an a debutat în jurul amiezii, la Sala Oranjerie din complexul baroc de la Avrig, cu vernisarea expoziþiei de picturã a artistului Ovidiu Cãrpuºor. Cei interesaþi au putut afla detalii despre activitatea pictorului ºi i-au putut admira Baroc de la Avrig Câteva sute de persoane, localnici dar ºi foarte mulþi turiºti, au rãspuns provocãrii de Câteva sute de persoane, localnici dar ºi foarte mulþi turiºti, au rãspuns provocãrii de Câteva sute de persoane, localnici dar ºi foarte mulþi turiºti, au rãspuns provocãrii de Câteva sute de persoane, localnici dar ºi foarte mulþi turiºti, au rãspuns provocãrii de Câteva sute de persoane, localnici dar ºi foarte mulþi turiºti, au rãspuns provocãrii de a-ºi petrece o zi într-un mod deosebit, într-o locaþie cu adevãrat specialã (fosta a-ºi petrece o zi într-un mod deosebit, într-o locaþie cu adevãrat specialã (fosta a-ºi petrece o zi într-un mod deosebit, într-o locaþie cu adevãrat specialã (fosta a-ºi petrece o zi într-un mod deosebit, într-o locaþie cu adevãrat specialã (fosta a-ºi petrece o zi într-un mod deosebit, într-o locaþie cu adevãrat specialã (fosta Reºedinþã de varã a baronului Samuel von Brukenthal), la cea de-a patra ediþie a Reºedinþã de varã a baronului Samuel von Brukenthal), la cea de-a patra ediþie a Reºedinþã de varã a baronului Samuel von Brukenthal), la cea de-a patra ediþie a Reºedinþã de varã a baronului Samuel von Brukenthal), la cea de-a patra ediþie a Reºedinþã de varã a baronului Samuel von Brukenthal), la cea de-a patra ediþie a Festivalului „T Festivalului „T Festivalului „T Festivalului „T Festivalului „Toamnã barocã la oamnã barocã la oamnã barocã la oamnã barocã la oamnã barocã la Avrig”. Programul pregãtit de organizatorii manifestãrii, vrig”. Programul pregãtit de organizatorii manifestãrii, vrig”. Programul pregãtit de organizatorii manifestãrii, vrig”. Programul pregãtit de organizatorii manifestãrii, vrig”. Programul pregãtit de organizatorii manifestãrii, locaþia deosebitã- singurul complex baroc de asemenea fel din aceastã parte a Europei, locaþia deosebitã- singurul complex baroc de asemenea fel din aceastã parte a Europei, locaþia deosebitã- singurul complex baroc de asemenea fel din aceastã parte a Europei, locaþia deosebitã- singurul complex baroc de asemenea fel din aceastã parte a Europei, locaþia deosebitã- singurul complex baroc de asemenea fel din aceastã parte a Europei, precum ºi vremea foarte frumoasã, au constituit ºi de aceastã datã, ingredientele precum ºi vremea foarte frumoasã, au constituit ºi de aceastã datã, ingredientele precum ºi vremea foarte frumoasã, au constituit ºi de aceastã datã, ingredientele precum ºi vremea foarte frumoasã, au constituit ºi de aceastã datã, ingredientele precum ºi vremea foarte frumoasã, au constituit ºi de aceastã datã, ingredientele principale ale unei zile cu adevãrat fermecãtoare, iar toþi participanþii s-au simþit, fie ºi principale ale unei zile cu adevãrat fermecãtoare, iar toþi participanþii s-au simþit, fie ºi principale ale unei zile cu adevãrat fermecãtoare, iar toþi participanþii s-au simþit, fie ºi principale ale unei zile cu adevãrat fermecãtoare, iar toþi participanþii s-au simþit, fie ºi principale ale unei zile cu adevãrat fermecãtoare, iar toþi participanþii s-au simþit, fie ºi numai pentru câteva minute, personaje într-o poveste din vremea baronului Samuel von numai pentru câteva minute, personaje într-o poveste din vremea baronului Samuel von numai pentru câteva minute, personaje într-o poveste din vremea baronului Samuel von numai pentru câteva minute, personaje într-o poveste din vremea baronului Samuel von numai pentru câteva minute, personaje într-o poveste din vremea baronului Samuel von Brukenthal. Ediþia din acest an a manifestãrii, desfãºuratã sâmbãtã, 6 octombrie, a fost Brukenthal. Ediþia din acest an a manifestãrii, desfãºuratã sâmbãtã, 6 octombrie, a fost Brukenthal. Ediþia din acest an a manifestãrii, desfãºuratã sâmbãtã, 6 octombrie, a fost Brukenthal. Ediþia din acest an a manifestãrii, desfãºuratã sâmbãtã, 6 octombrie, a fost Brukenthal. Ediþia din acest an a manifestãrii, desfãºuratã sâmbãtã, 6 octombrie, a fost inclusã în cadrul proiectului european “CultT inclusã în cadrul proiectului european “CultT inclusã în cadrul proiectului european “CultT inclusã în cadrul proiectului european “CultT inclusã în cadrul proiectului european “CultTour – Patrimoniu cultural ca punct de our – Patrimoniu cultural ca punct de our – Patrimoniu cultural ca punct de our – Patrimoniu cultural ca punct de our – Patrimoniu cultural ca punct de interes major în dezvoltarea turismului sustenabil”, un proiect finanþat de Uniunea interes major în dezvoltarea turismului sustenabil”, un proiect finanþat de Uniunea interes major în dezvoltarea turismului sustenabil”, un proiect finanþat de Uniunea interes major în dezvoltarea turismului sustenabil”, un proiect finanþat de Uniunea interes major în dezvoltarea turismului sustenabil”, un proiect finanþat de Uniunea Europeanã prin Programul de Cooperare Europeanã prin Programul de Cooperare Europeanã prin Programul de Cooperare Europeanã prin Programul de Cooperare Europeanã prin Programul de Cooperare Teritorialã din Sud Estul Europei. eritorialã din Sud Estul Europei. eritorialã din Sud Estul Europei. eritorialã din Sud Estul Europei. eritorialã din Sud Estul Europei. munca expusã pe pereþii sãlii. Invitaþi de seamã Invitaþi de seamã Invitaþi de seamã Invitaþi de seamã Invitaþi de seamã la festival la festival la festival la festival la festival Imediat dupã acest prim mo- ment, invitaþii alãturi de oficialitãþile prezente, s-au deplasat într-o salã alãturatã, unde s-a desfãºurat o conferinþã de presã prilejuitã de desfãºurarea festivalului, dar ºi de prezenþa la Avrig a unei delegaþii compusã din diverºi oameni de afaceri chinezi. La conferinþã au participat ºi au rãspuns întrebãrilor adresate de jurnaliºtii prezenþi, primarul oraºului Avrig, Arnold Gunter Klingeis, preºedintele Con- siliului Judeþean Sibiu, Ioan Cindrea, prefectul Ovidiu Ioan Sitterli ºi conducãtorul delegaþiei chineze, Jianzu Wang, consilier tehnico- ºtiinþific în cadrul ambasadei Chinei la Bucureºti. (continuare în pagina 3) (continuare în pagina 3) (continuare în pagina 3) (continuare în pagina 3) (continuare în pagina 3)
Aceas t[ ed i \ ieAceas t[ ed i \ ieAceas t[ ed i \ ieAceas t[ ed i \ ieAceas t[ ed i \ iese d is t r ibu iese d is t r ibu iese d is t r ibu iese d is t r ibu iese d is t r ibu ie
g r a t u i tg r a t u i tg r a t u i tg r a t u i tg r a t u i t
PUBLICA|IE DE INFORMA|IE LOCAL{ FONDAPUBLICA|IE DE INFORMA|IE LOCAL{ FONDAPUBLICA|IE DE INFORMA|IE LOCAL{ FONDAPUBLICA|IE DE INFORMA|IE LOCAL{ FONDAPUBLICA|IE DE INFORMA|IE LOCAL{ FONDAT{ DE PRIM{RIAT{ DE PRIM{RIAT{ DE PRIM{RIAT{ DE PRIM{RIAT{ DE PRIM{RIA ~I CONSILIUL ~I CONSILIUL ~I CONSILIUL ~I CONSILIUL ~I CONSILIUL LOCAL LOCAL LOCAL LOCAL LOCAL AAAAAVRIG `i editat[ cu spri j inul ziarului VRIG `i editat[ cu spri j inul ziarului VRIG `i editat[ cu spri j inul ziarului VRIG `i editat[ cu spri j inul ziarului VRIG `i editat[ cu spri j inul ziarului TRIBUNATRIBUNATRIBUNATRIBUNATRIBUNA
Joi,18 octombrie, sala defestivitãþi (Oranjeria) a fosteireºedinþe de varã a baronuluiSamuel von Brukenthal de laAvrig (Preventoriul), a gãzduito întâlnire organizatã în cadrulProgramului “Societatea civilãºi primãriile- parteneri pentrudezvoltarea comunitãþilor”,derulat de Fundaþia Heritas(succesoarea proiectului decooperare rom]no-german“Reabilitarea centrului istoricSibiu”) ºi Ambasada StatelorUnite ale Americii în România.
La seminar au participatprimarii oraºelor Avrig (ArnoldGunter Klingeis) ºi Sãliºte(Horaþiu Rãcuciu) ºi cel alcomunei Biertan (Mircea M.Dragomir), reprezentanþi aifinanþatorului proiectului,Ambasada SUA la Bucureºti(Robert Gatehouse, consilier pe
Seminar în cadrul programului “Societatea civilã ºiSeminar în cadrul programului “Societatea civilã ºiSeminar în cadrul programului “Societatea civilã ºiSeminar în cadrul programului “Societatea civilã ºiSeminar în cadrul programului “Societatea civilã ºiprimãriile – parteneri pentru dezvoltarea comunitãþilor”primãriile – parteneri pentru dezvoltarea comunitãþilor”primãriile – parteneri pentru dezvoltarea comunitãþilor”primãriile – parteneri pentru dezvoltarea comunitãþilor”primãriile – parteneri pentru dezvoltarea comunitãþilor”
probleme economice), primaruloraºului Bethlehem (Pennsyl-vania- SUA), John Callahan ºiStewart Sarkozy-Banoczy dela Departamentul de Stat alLocuinþei ºi Dezvoltãrii UrbaneSUA, responsabil i aiMinisterului Dezvoltãrii Regio-nale ºi Turismului, precum ºidiverºi reprezentanþi aiFundaþiei Heritas, angajaþi aiprimãrii lor reprezentate,diverºi alþi invitaþi.
În cadrul manifestãrii de laAvrig, reprezentanþii organi-zatorilor ºi invitaþii acestora auprezentat diverse programe ºiproiecte, ce pot constituiexemple sau instrumentepentru o cât se poate de bunãcolaborare între diverºi re-prezentanþi ai societãþii civileºi administraþiile publice lo-cale, în scopul realizãrii unei
dezvoltãri urbane durabile. Oparte importantã a timpuluiseminarului a fost rezervatãprimarilor prezenþi, ce au pre-zentat detalii despre comuni-tãþile pe care le reprezintã,principalele proiecte ºi progra-me publice accesate, imple-mentate sau aflate în curs deimplementare, precum ºimodalitãþi de abordare ºirezolvare a unor problememajore ivite în comunitãþi.
Inspirându-se din activitãþileºi acþiunile Institutului Pri-marilor pentru Planif icareUrbanã din SUA, FundaþiaHeritas a creat un program pi-lot care urmãreºte conso-lidarea cooperãrii la nivel lo-cal între Statele Unite aleAmericii ºi România, precumºi dezvoltarea cooperãrii întreprimari ºi specialiºti în diverse
domenii. Se urmãreºte astfelca primarii sã primeascãcunoºtinþe noi în domeniuldezvoltãri i urbane, iar
specialiºt i i sã afle de laprimari despre nevoile practiceale oraºelor ºi satelor noastre.
Programul a continuat ºi
vineri, cu un atelier de lucrudesfãºurat în aula ColegiuluiNaþional Samuel vonBrukenthal din Sibiu.
Marþi, 30 octombrie, începând cu ora 16, la BibliotecaOrãºeneascã Avrig se va desfãºura Adunarea GeneralãExtraordinarã a Asociaþiei Grupul de Acþiune Localã „Þara Oltului”.
Cu acest prilej, va fi dezbãtut ºi supus aprobãrii membrilorRegulamentul de Organizare ºi Funþionare al GAL „Þara Oltului”,va fi prezentat raportul de activitate pentru perioada 1 ianuarie-30 octombrie 2012 ºi propunerea de reconfirmare în funcþie amembrilor Consiliului Director, se vor discuta propunerile definanþare a GAL-TO pânã la decontarea prin FEADR- axa IVLEADER. De asemenea, în cadrul întâlnirii va fi supus aprobãriicalendarul de activitãþi ºi metodologia de lucru pentru urmãtoareleºase luni, va fi stabilitã modalitatea de lansare a mãsurilor pentrufinanþare (sesiune deschisã), vor fi purtate discuþii desprepropunerea de continuare a colaborãrii transmisã de GAL PaysSud de Saint Brieuc (Franþa), vor fi puse la punct diverse chestiuniadministrative etc.
Aceasta este prima întâlnire a membrilor dupã ce specialiºtiiDirecþiei Generale de Dezvoltare Ruralã – Autoritate de Manage-ment pentru PNDR – a Ministerului Agriculturii ºi DezvoltãriiRurale, au transmis anunþul de eligibitate pentru Planul deDezvoltare Localã depus de GAL „Þara Oltului”.
Anunþ important pentruAnunþ important pentruAnunþ important pentruAnunþ important pentruAnunþ important pentrumembrii GAL „Þara Oltului”membrii GAL „Þara Oltului”membrii GAL „Þara Oltului”membrii GAL „Þara Oltului”membrii GAL „Þara Oltului”
Parc fotovoltaic pe 25 deParc fotovoltaic pe 25 deParc fotovoltaic pe 25 deParc fotovoltaic pe 25 deParc fotovoltaic pe 25 dehectarehectarehectarehectarehectare
Sectorul producþiei de energie electricã din surseregenerabile, nepoluante, se dezvoltã încet dar sigur la Avrig,oraº unde administraþia localã din ultimii ani a acordat o atenþiedeosebitã acestui aspect.
Dupã ce, în urmã cu doar câteva sãptãmâni, a aprobat odocumentaþie de urbanism pentru derularea unei investiþii îndomeniul producerii de energie cu ajutorul luminii solare,Consiliul Local Avrig, întrunit într-o ºedinþã extraordinarã lajumãtatea lunii octombrie, a adoptat o altã hotãrâre, prin careºi-a dat avizul pentru o nouã investiþie de acest fel ce se vaimplementa pe teritoriul administrativ al oraºului. DocumentaþiaPlan Urbanistic Zonal- „Construire Parc Fotovoltaic Antinori-Avrig” avizatã de legislativul local, aparþine unei firme privateºi dã posibilitatea acestui investitor sã continue demersurilepentru implementarea investiþiei.
Prezent la ºedinþa legislativului local avrigean, reprezentantulinvestitorului a informat consilierii locali cã viitorul parcfotovoltaic va fi construit pe o suprafaþã de 25 ha, iar obþinereaavizului pentru documentaþia PUZ a fost precedatã de altecâteva etape, prin care au fost solicitate ºi acordate osumedenie de aprobãri ºi diverse avize (certificat de urbanism,avize de la furnizorii de electricitate, apã, gaz metan, ISU,ARPM etc). Reprezentantul societãþii a mai menþionat cãinvestiþia de la Avrig se va derula pe un teren situat în zona„Pustã” ºi cã, pentru elaborarea PUZ-ului a fost studiatã o zonãde aproximativ 50 ha.
Programul festivalului dinacest an a debutat în jurulamiezii, la Sala Oranjerie dincomplexul baroc de la Avrig, cuvernisarea expoziþiei de picturãa artistului Ovidiu Cãrpuºor.Cei interesaþi au putut afladetalii despre activitateapictorului ºi i-au putut admira
Baroc de la Avrig
Câteva su te de persoane , l oca ln i c i da r º i foa r te mu l þ i t u r i º t i , au rãspuns p rovocãr i i deCâteva su te de persoane , l oca ln i c i da r º i foa r te mu l þ i t u r i º t i , au rãspuns p rovocãr i i deCâteva su te de persoane , l oca ln i c i da r º i foa r te mu l þ i t u r i º t i , au rãspuns p rovocãr i i deCâteva su te de persoane , l oca ln i c i da r º i foa r te mu l þ i t u r i º t i , au rãspuns p rovocãr i i deCâteva su te de persoane , l oca ln i c i da r º i foa r te mu l þ i t u r i º t i , au rãspuns p rovocãr i i dea-º i pe t rece o z i în t r -un mod deoseb i t , î n t r -o loca þ ie cu adevãra t spec ia lã ( fos taa-º i pe t rece o z i în t r -un mod deoseb i t , î n t r -o loca þ ie cu adevãra t spec ia lã ( fos taa-º i pe t rece o z i în t r -un mod deoseb i t , î n t r -o loca þ ie cu adevãra t spec ia lã ( fos taa-º i pe t rece o z i în t r -un mod deoseb i t , î n t r -o loca þ ie cu adevãra t spec ia lã ( fos taa-º i pe t rece o z i în t r -un mod deoseb i t , î n t r -o loca þ ie cu adevãra t spec ia lã ( fos taReºed in þã de va rã a baronu lu i Samue l von Bruken tha l ) , l a cea de-a pa t ra ed i þ i e aReºed in þã de va rã a baronu lu i Samue l von Bruken tha l ) , l a cea de-a pa t ra ed i þ i e aReºed in þã de va rã a baronu lu i Samue l von Bruken tha l ) , l a cea de-a pa t ra ed i þ i e aReºed in þã de va rã a baronu lu i Samue l von Bruken tha l ) , l a cea de-a pa t ra ed i þ i e aReºed in þã de va rã a baronu lu i Samue l von Bruken tha l ) , l a cea de-a pa t ra ed i þ i e aFes t i va lu lu i „TFes t i va lu lu i „TFes t i va lu lu i „TFes t i va lu lu i „TFes t i va lu lu i „Toamnã barocã la oamnã barocã la oamnã barocã la oamnã barocã la oamnã barocã la AAAAAvr ig ” . P rogramu l p regã t i t de o rgan iza to r i i man i fes tã r i i ,v r ig ” . P rogramu l p regã t i t de o rgan iza to r i i man i fes tã r i i ,v r ig ” . P rogramu l p regã t i t de o rgan iza to r i i man i fes tã r i i ,v r ig ” . P rogramu l p regã t i t de o rgan iza to r i i man i fes tã r i i ,v r ig ” . P rogramu l p regã t i t de o rgan iza to r i i man i fes tã r i i ,l oca þ ia deoseb i tã - s inguru l comp lex baroc de asemenea fe l d in aceas tã par te a Europe i ,l oca þ ia deoseb i tã - s inguru l comp lex baroc de asemenea fe l d in aceas tã par te a Europe i ,l oca þ ia deoseb i tã - s inguru l comp lex baroc de asemenea fe l d in aceas tã par te a Europe i ,l oca þ ia deoseb i tã - s inguru l comp lex baroc de asemenea fe l d in aceas tã par te a Europe i ,l oca þ ia deoseb i tã - s inguru l comp lex baroc de asemenea fe l d in aceas tã par te a Europe i ,p recum º i v remea foa r te f rumoasã , au cons t i tu i t º i de aceas tã da tã , i ng red ien te lep recum º i v remea foa r te f rumoasã , au cons t i tu i t º i de aceas tã da tã , i ng red ien te lep recum º i v remea foa r te f rumoasã , au cons t i tu i t º i de aceas tã da tã , i ng red ien te lep recum º i v remea foa r te f rumoasã , au cons t i tu i t º i de aceas tã da tã , i ng red ien te lep recum º i v remea foa r te f rumoasã , au cons t i tu i t º i de aceas tã da tã , i ng red ien te lep r inc ipa le a le une i z i l e cu adevãra t fe rmecã toare , i a r to þ i pa r t i c ipanþ i i s -au s imþ i t , f i e º ip r inc ipa le a le une i z i l e cu adevãra t fe rmecã toare , i a r to þ i pa r t i c ipanþ i i s -au s imþ i t , f i e º ip r inc ipa le a le une i z i l e cu adevãra t fe rmecã toare , i a r to þ i pa r t i c ipanþ i i s -au s imþ i t , f i e º ip r inc ipa le a le une i z i l e cu adevãra t fe rmecã toare , i a r to þ i pa r t i c ipanþ i i s -au s imþ i t , f i e º ip r inc ipa le a le une i z i l e cu adevãra t fe rmecã toare , i a r to þ i pa r t i c ipanþ i i s -au s imþ i t , f i e º inuma i pen t ru câ teva m inu te , pe rsona je în t r -o poves te d in v remea baronu lu i Samue l vonnumai pen t ru câ teva m inu te , pe rsona je în t r -o poves te d in v remea baronu lu i Samue l vonnumai pen t ru câ teva m inu te , pe rsona je în t r -o poves te d in v remea baronu lu i Samue l vonnumai pen t ru câ teva m inu te , pe rsona je în t r -o poves te d in v remea baronu lu i Samue l vonnumai pen t ru câ teva m inu te , pe rsona je în t r -o poves te d in v remea baronu lu i Samue l vonBruken tha l . Ed i þ i a d in aces t an a man i fes tã r i i , des fãºura tã sâmbãtã , 6 oc tombr ie , a fos tBruken tha l . Ed i þ i a d in aces t an a man i fes tã r i i , des fãºura tã sâmbãtã , 6 oc tombr ie , a fos tBruken tha l . Ed i þ i a d in aces t an a man i fes tã r i i , des fãºura tã sâmbãtã , 6 oc tombr ie , a fos tBruken tha l . Ed i þ i a d in aces t an a man i fes tã r i i , des fãºura tã sâmbãtã , 6 oc tombr ie , a fos tBruken tha l . Ed i þ i a d in aces t an a man i fes tã r i i , des fãºura tã sâmbãtã , 6 oc tombr ie , a fos tinc lusã în cadru l p ro iec tu lu i eu ropean “Cu l tTinc lusã în cadru l p ro iec tu lu i eu ropean “Cu l tTinc lusã în cadru l p ro iec tu lu i eu ropean “Cu l tTinc lusã în cadru l p ro iec tu lu i eu ropean “Cu l tTinc lusã în cadru l p ro iec tu lu i eu ropean “Cu l tTour – Pa t r imon iu cu l tu ra l ca punc t deour – Pa t r imon iu cu l tu ra l ca punc t deour – Pa t r imon iu cu l tu ra l ca punc t deour – Pa t r imon iu cu l tu ra l ca punc t deour – Pa t r imon iu cu l tu ra l ca punc t dein te res ma jo r în dezvo l ta rea tu r i smu lu i sus tenab i l ” , un p ro iec t f i nan þa t de Un iuneain te res ma jo r în dezvo l ta rea tu r i smu lu i sus tenab i l ” , un p ro iec t f i nan þa t de Un iuneain te res ma jo r în dezvo l ta rea tu r i smu lu i sus tenab i l ” , un p ro iec t f i nan þa t de Un iuneain te res ma jo r în dezvo l ta rea tu r i smu lu i sus tenab i l ” , un p ro iec t f i nan þa t de Un iuneain te res ma jo r în dezvo l ta rea tu r i smu lu i sus tenab i l ” , un p ro iec t f i nan þa t de Un iuneaEuropeanã p r in Programu l de Coopera re Europeanã p r in Programu l de Coopera re Europeanã p r in Programu l de Coopera re Europeanã p r in Programu l de Coopera re Europeanã p r in Programu l de Coopera re TTTTTer i to r ia lã d in Sud Es tu l Europe i .e r i to r ia lã d in Sud Es tu l Europe i .e r i to r ia lã d in Sud Es tu l Europe i .e r i to r ia lã d in Sud Es tu l Europe i .e r i to r ia lã d in Sud Es tu l Europe i .
munca expusã pe pereþii sãlii.I nv i ta þ i de seamãInv i ta þ i de seamãInv i ta þ i de seamãInv i ta þ i de seamãInv i ta þ i de seamãla fes t i va lla fes t i va lla fes t i va lla fes t i va lla fes t i va lImediat dupã acest prim mo-
ment, invitaþii alãturi deoficialitãþile prezente, s-audeplasat într-o salã alãturatã,unde s-a desfãºurat o
conferinþã de presã prilejuitã dedesfãºurarea festivalului, dar ºide prezenþa la Avrig a uneidelegaþii compusã din diverºioameni de afaceri chinezi. Laconferinþã au participat ºi aurãspuns întrebãrilor adresatede jurnaliºtii prezenþi, primaruloraºului Avrig, Arnold Gunter
Klingeis, preºedintele Con-siliului Judeþean Sibiu, IoanCindrea, prefectul Ovidiu IoanSitterli ºi conducãtoruldelegaþiei chineze, JianzuWang, consilier tehnico-ºtiinþific în cadrul ambasadeiChinei la Bucureºti.
(continuare în pagina 3)(continuare în pagina 3)(continuare în pagina 3)(continuare în pagina 3)(continuare în pagina 3)
rosu
ga
lben
alba
stru
neg
ru
22
Centralã termicã peCentralã termicã peCentralã termicã peCentralã termicã peCentralã termicã pebazã de tocãturãbazã de tocãturãbazã de tocãturãbazã de tocãturãbazã de tocãturã
lemnoasã la Liceullemnoasã la Liceullemnoasã la Liceullemnoasã la Liceullemnoasã la LiceulTTTTTehnologic Mârºaehnologic Mârºaehnologic Mârºaehnologic Mârºaehnologic Mârºa
Începând cu luna noiembrie aacestui an, o parte din agentultermic pentru încãlzirea LiceuluiTehnologic Mârºa va fi produsã ºiasiguratã de o centralã ecologicãcu gazefiere, ce va funcþiona pebazã de tocãturã lemnoasã.Investiþia de la liceul mârºean seaflã deja în fazã de implementareºi este realizatã de SC Enev AvrigSRL (societatea Consiliului LocalAvrig), principala dezvoltatoare aproiectelor energetice create deadministraþia localã avrigeanã.
„Realizãm investiþ ia de laMârºa pentru a putea asigura oparte a agentului termic necesar
încãlziri i instituþiei pentruperioada sezonului rece. Deasemenea, dorim ca prinaceastã importantã lucrare sãputem oferi un exemplu de bunãpracticã, un stimul pentrupersoanele fizice sau juridice cesunt interesate de acestdomeniu, dar care încã nu auacþionat pentru a investi înasemenea sisteme energetice.Centrala este cu sistem deîncãrcare automat, va avea oputere de 50 KW, iar investiþiaare o valoare de aproximativ15000 euro. Banii provin dinsurse proprii (prin aport de capi-
tal realizat de Consiliul LocalAvrig), iar realizarea investiþiei afost aprobatã de AdunareaGeneralã a Acþionarilor societãþii.Pentru funcþionarea centraleivom folosi tocãturã lemnoasã-resturi din exploatare (materieprimã ce va fi asiguratã în bazaunei înþelegeri încheiatã cu Re-gia Publicã Localã Ocolul Silvic„Izvorul Florii” Avrig RA), dar ºimaterial provenit din plantaþiileproprii de mischantus (iarbaelefantului) ºi rãchitã ener-geticã.”, ne-a informat directorulsc Enev Avrig SRL, ing. DoruTeodorescu.
Cadru genera lCadru genera lCadru genera lCadru genera lCadru genera l
În conformitate cu prevederile O.U.G.nr.70/2011 privind unele mãsuri deprotecþie socialã în perioada sezonuluirece ºi H.G. nr.920/2011 pentruaprobarea Normelor metodologice deaplicare a prevederilor O.U.G. nr.70/2011, consumatorii vulnerabili careutilizeazã pentru încãlzirea locuinþei gazenaturale sau combustibili solizi saupetrolieri, ajutorul pentru încãlzirealocuinþei se acordã dacã venitul netmediu lunar pe membru de familie/persoanã singurã este mai mic de 615lei.
B e n e f i c i a r iB e n e f i c i a r iB e n e f i c i a r iB e n e f i c i a r iB e n e f i c i a r iAjutorul pentru încãlzire a locuinþei se
stabileºte pe categorii de venit pentru:- familiile ºi persoanele singure care
utilizeazã pentru încãlzirea locuinþei gazenaturale sau combustibili solizi saupetrolieri;
- cetãþeni români ºi cetãþeni strãini oriapatrizi cu domiciliul sau dupã caz,reºedinþa în România, stabilitã încondiþiile legislaþiei în vigoare.
Prin familie se înþelege soþul, soþia,precum ºi alte persoane, indiferent dacãîntre acestea existã sau nu relaþii de
Ajutoare pentru ^nc[lzirea locuinþei ^Ajutoare pentru ^nc[lzirea locuinþei ^Ajutoare pentru ^nc[lzirea locuinþei ^Ajutoare pentru ^nc[lzirea locuinþei ^Ajutoare pentru ^nc[lzirea locuinþei ^nnnnn sezonul rece sezonul rece sezonul rece sezonul rece sezonul rece 1 noiembrie 20121 noiembrie 20121 noiembrie 20121 noiembrie 20121 noiembrie 2012- 31 martie 2013- 31 martie 2013- 31 martie 2013- 31 martie 2013- 31 martie 2013
Pe lângã activitatea clasicã, cea deîmprumut de carte ºi documentare,Biblioteca Orãºeneascã din Avrig adevenit în ultimii ani, mai ales de când afost mutatã în noul spaþiu, la etajul Sãlii“Pavilion” a Casei de Culturã Avrig, unloc polivalent, ce oferã oamenilor odiversitate de activitãþi pentru pe-trecerea timpului. Mai nou, bibliotecaavrigeanã a devenit salã de spectacolesau de ºedinþe, centru de acces liber lainternet, salã de repetiþii pentru diversecercuri sau grupãri, atelier de creaþiesau centru expoziþional, toate acesteutilitãþi venind în sprijinul unor diversecategorii de “utilizatori”. Cei mai micicetãþeni ai Avrigului sunt ºi cei maiprivilegiaþi beneficiari ai activitãþilor,proiectelor ºi programelor implementatede ºi în Biblioteca Orãºeneascã Avrig,pentru mulþi copii acest spaþiu devenindunul dintre locurile favorite de petrecerea timpului liber.
Recent, micii creatori ai atelierelorBibliotecii Orãºeneºti Avrig au primitdaruri: diverse materiale necesaredesfãºurãrii activitãþii.
”Doresc sã mulþumesc, în numele meuºi în mod deosebit, al copiilor, lui HenriLouis Bonfet ºi Cristi Cojoc (de laRestaurantul ªura Veche), Anei MariaVlãduþ din Sibiu pentru materialele do-nate (creioane colorate, acuarele,pensule, hârtie, carton, foarfeci, lipici,carioca etc). De asemenea, mulþumiri ºilui Cristian Bujan (GLASS IMPEX SRL),care ne aprovizioneazã mereu cu sticlãpentru picturã ºi icoane. ªi datoritãacestor oameni, putem desfãºura aici ogrãmadã de activitãþi plãcute ºiinteresante.”, ne-a spus Maria Grancea,bibliotecar.
Luni 1 octombrie, la Centrul de Documentare ºi Informare „Pinocchio” dincadrul Liceului Tehnologic Mârºa s-a desfãºurat o serbare dedicatã ZileiInternaþionale a Persoanelor Vârstnice. Cu acest prilej, un grup de elevi aiinstituþiei de învãþãmânt a þinut sã prezinte, în faþa unui public format din persoanevârstnice (dar nu numai!), un emoþionant program artistic, special pregãtit pentrua marca aceastã zi importantã. Cei mici au recitat poezii sau fabule, au interpretatdiverse melodii din folclorul românesc sau au jucat o scurtã piesã de teatru,programul reuºind sã aducã emoþia sincerã în ochii ºi sufletele bunicilor sauvecinilor în vârstã prezenþi.
La finalul acestei micisurprize, pregãtite de cei maimici pentru cei mai în v]rstãcetãþeni ai localitãþii, toþiparticipanþii au fost serviþi cuprãjiturele ºi bãuturi rãco-ritoare.
rudenie, care au acelaºi domiciliu saureºedinþã ºi/sau care locuiesc ºi segospodãresc împreunã ºi sunt luate încalcul la stabilirea cheltuielilor deîntreþinere a locuinþei.
Prin persoana singurã se înþelegepersoana care a împlinit vârsta de 16ani, locuieºte ºi se gospodãreºte singurã.
Prin consumator vulnerabil se înþelegepersoana singurã/familia care nu îºipoate asigura menþinerea locuinþei încondiþii adecvate de temperaturã,respectiv 21 grade C ºi ale cãreivenituri sunt situate sub cuantumurilearãtate mai sus.
Titularul ajutorului pentru încãlzirealocuinþei poate fi reprezentantul familieisau, dupã caz, persoana singurã careîndeplineºte condiþiile legale de acordarea ajutorului, care solicitã acordareaacestuia ºi care poate fi, dupã caz,proprietarul locuinþei, persoana care aînstrãinat locuinþa în baza unui contractcu clauze de întreþinere, titularulcontractului de închiriere al acesteia orialt membru da familie major ºi legalîmputernicit de proprietarul locuinþei saude titularul contractului de închiriere oridup[ caz, reprezentantul legal alpersoanei care nu a împlinit vârsta de18 ani.
Ajutorul pentru încãlzirea locuinþei seacordã familiilor, respectiv persoanelor
singure, numai pentru locuinþa dedomiciliu sau dupã caz, de reºedinþã aacestora, locuinþa situatã la adresaînscrisã în actele de identitate alemembrilor de familie ºi sunt luate în calculla stabilirea cheltuielilor de întretinere alocuinþei.
FAMILIILE ªI PERSOANELE ACÃROR VENITURI NU DEPêESC615 LEI PE MEMBRU DE FAMILIE ªINU DEÞIN UNUL DIN BUNURILECARE DUC LA EXCLUDEREAACORDÃRII AJUTORULUI PENTRUÎNCÃLZIREA LOCUINÞEI.
CERERILE SE DEPUN ZILNIC,ÎNTRE ORELE 9 – 13, LA BIROUL DEASISTENÞÃ SOCIALÃ
Daruri pentru atelierele de creaþieDaruri pentru atelierele de creaþieDaruri pentru atelierele de creaþieDaruri pentru atelierele de creaþieDaruri pentru atelierele de creaþiede la Biblioteca Orãºeneascãde la Biblioteca Orãºeneascãde la Biblioteca Orãºeneascãde la Biblioteca Orãºeneascãde la Biblioteca Orãºeneascã
De Ziua Internaþionalã aDe Ziua Internaþionalã aDe Ziua Internaþionalã aDe Ziua Internaþionalã aDe Ziua Internaþionalã aPersoanelor VârstnicePersoanelor VârstnicePersoanelor VârstnicePersoanelor VârstnicePersoanelor Vârstnice
Editor: Dan FR}NCUEditor: Dan FR}NCUEditor: Dan FR}NCUEditor: Dan FR}NCUEditor: Dan FR}NCU
TTTTTehnoredac ta re ` i ehno redac ta re ` i ehno redac ta re ` i ehno redac ta re ` i ehno redac ta re ` i TTTTT ipa r :i pa r :i pa r :i pa r :i pa r :
Ziar fondat de Prim[ria `iZiar fondat de Prim[ria `iZiar fondat de Prim[ria `iZiar fondat de Prim[ria `iZiar fondat de Prim[ria `i
Consiliul Local AvrigConsiliul Local AvrigConsiliul Local AvrigConsiliul Local AvrigConsiliul Local Avrig
Implicarea reprezentanþiloradministraþiei publice locale dinAvrig în diverse activitãþi, orga-nizate de sau împreunã cu diverºiparteneri din þarã, dar mai alesdin strãinãtate, specialiºti de înaltãclasã în domeniul identificãri sauvalorificãrii surselor de energieregenerabilã, au menirea de arealiza volumul de cunoºtinþe ºiexperienþa necesarã implementãriiacestora în cadrul programuluienergetic local. O nouã acþiunedin aceastã serie („TrainingCourse on Rural Energy, Envi-ronment and Hygiene Technologyfor Developing Countries”) s-adesfãºurat recent în oraºul chinezCHENGDU, provincia SICHUAN,în organizarea Biogas Institute ofMinistry of Agriculture (BIOMA),China. Au fost prezenþi delegaþi aimai multor oraºe sau comunitãþidin lume, iar oraºul Avrig a fostreprezentat la importantamanifestare de Mirela IleanaPetrar, coordonatorul Programului„Energie Localã”, realizat dePrimãria oraºului Avrig.
La întoarcerea din China,reprezentantul administraþiei lo-cale avrigene ne-a împãrtãºitcâteva din detaliile legate de
AAAAAvrigenii împãrtãºesc din experienþa chinezãvrigenii împãrtãºesc din experienþa chinezãvrigenii împãrtãºesc din experienþa chinezãvrigenii împãrtãºesc din experienþa chinezãvrigenii împãrtãºesc din experienþa chinezãdespre producerea energiei din surse regenerabiledespre producerea energiei din surse regenerabiledespre producerea energiei din surse regenerabiledespre producerea energiei din surse regenerabiledespre producerea energiei din surse regenerabile
aceastã deplasare.„Cursurile la care am participat
cu ocazia prezenþei la aceastãacþiune au fost susþinute deprofesorii de la BIOMA. Activitãþiledesfãºurate cu acest prilej au fostîmpãrþite în douã secþiuni (parteateoreticã ºi partea practicã). Astfel,ne-au fost prezentate pe scurtstadiul implementãrii proiectelor deproducþie ºi utilizare a biogazuluiîn China, tipuri de materiale noi,ºi utilizarea acestora pentruconstrucþia digester-elor, cât ºidespre aditivii utilizaþi pentruproducerea metanului, constructiaºi metodele de calcul pentrudimensionarea, proiectarea ºiexecuþia instalaþiilor de biogaz,tehnicile noi utilizate pentrutratarea apelor din reþelele internede canalizare în zona ruralã dinChina ºi implementarea acestora,instalaþiile de biogaz de construcþiemedie ºi mare, funcþionareaacestora precum ºi prezentareaprocesului prin care biogazul esteprodus ºi trecerea de la materiaprimã la gazul propriu-zis, pentruutilizarea lui în necesitãþile proprii,tehnicile de igienã ºi problemelemajore care se au în vederedatoritã poluarii apei ºi bolilor etc.
Printre activitãþile practiceefectuate, au fost ºi vizitarea unordiverse centrale pentru pro-ducþia de energie pe bazã debiogaz. Astfel, ne-au fost prezen-tate instalaþiile, s-au purtat discuþiiidespre cum funcþioneazã ºiobþinerea biogazul din dejecþiilede la fermele de creºtere a por-cilor sau din resturile vegetale-paie, filtrarea apei menajerepentru spãlarea grajdurilor,construirea instalaþiilor ºi mãsurilecare se iau pentru întreþinerea ºibuna funcþionare a acestora.
De asemenea, în cadrulinstitutului am asistat la diverseexperimente ºi probe practice delaborator. Consider cã, pe lângãschimbul de experienþã deosebitde interesant ºi participarea lacursurile despre producereabiogazului, biochimia ºi microbio-logia proceselor fermentative,stadiului implementãriii nstalaþiilorde biogaz în lume, participarea laaceastã acþiune mi-a oferit posi-bilitatea de a asimila noi cu-noºtinþe despre cercetarea,proiectarea ºi execuþia proiec-telor din domeniul bioenergiei,biomasei ºi metodologii de imple-mentare a unor astfel de pro-
iecte. De asemenea, astfel amavut prilejul de a stabili diversecontacte cu firme producãtoarede instalaþii ºi componente în
domeniul energilor regenerabile,precum ºi de a începe o colabo-rare cu guvernul chinez, prinBiogas Institute of Ministry of
La începutul acestei luni, Liceul Teoretic “Gheorghe Lazãr” din Avriga fost gazda atelierelor de educaþie culturalã “Incursiune ineditã înlumea cãrþii ºi a tiparului”, organizate împreunã cu Asociaþia “Moarade hârtie” din Comana, localitate situatã în apropiere de Bucureºti.
Atelierele ºi-au propus sã îi introducã pe elevi într-un univers nouºi incitant – universul tiparului manual, precum ºi sã îi apropie maimult de lecturã, în special de cartea scrisã. Astfel, cu ajutorulechipamentelor, gravurilor ºi instrumentelor istorice de tipar restauratede Moara de hârtie, s-a amenajat în incinta instituþiei de învãþãmântun colþ care sã aminteascã de atelierele de tipar de altãdatã.
“În cadrul acestor ateliere, elevii au aflat informaþii inedite desprecum se tipãreau cãrþile în trecut, despre dezvoltarea tiparului în þaranoastrã ºi ºi-au tipãrit chiar ei, pe hârtie manualã realizatã la Atelierul–muzeu Moara de hârtie din Comana, un text realizat prin tehnicatiparului înalt.
Atelierele au fost gratuite ºi sunt realizate cu sprijinul financiar alAdministraþiei Fondului Cultural Naþional, în cadrul unui proiect în carepeste 1200 de elevi din clasele I – VIII vor participa la atelierele deeducaþie culturalã în Bucureºti, judeþele Giurgiu ºi Sibiu.
Proiectul este realizat în parteneriat cu Asociaþia pentruînfrumuseþarea oraºului Sibiu, Colegiul German Goethe din Bucureºti,Liceul Eugen Lovinescu din Bucureºti.”, au menþionat organizatoriiacþiunii într-un comunicat de presã.
Conceput ca un atelier–muzeu, Moara de hârtie(www.moaradehartie.ro) se dezvoltã ca un spaþiu ce reînvie,pãstreazã ºi transmite mai departe tradiþii manufacturiere româneºtiºi universale. Moara de hârtie este un loc special, care îºi propunesa adune iubitori de frumos. Atelier-muzeu, muzeu viu sau doar un„loc cu povesti”, Moara de hârtie este un spaþiu al cãrþilor, unic inRomânia, în care sunt adunate mãrturii ale unor vremuri trecute,echipamente de tipar ºi legãtorie (cel mai vechi echipament dateazãdin 1889), gravuri rare, tipãrituri vechi etc.
Consultaþii medicale de urgenþã la Centrul de Permanenþã Consultaþii medicale de urgenþã la Centrul de Permanenþã Consultaþii medicale de urgenþã la Centrul de Permanenþã Consultaþii medicale de urgenþã la Centrul de Permanenþã Consultaþii medicale de urgenþã la Centrul de Permanenþã AAAAAvrigvrigvrigvrigvrig
(continuare din pagina 1)(continuare din pagina 1)(continuare din pagina 1)(continuare din pagina 1)(continuare din pagina 1)
Program d ivers . . .P rogram d ivers . . .P rogram d ivers . . .P rogram d ivers . . .P rogram d ivers . . .Urmãtorul punct inclus în
programul festivalului a fostexerciþiul de dresaj caninprezentat de specialiºtii Centruluichinologic „Dr. Aurel Greblea”Sibiu. Pentru câteva zeci deminute, într-una din grãdinilecomplexului, spectatorii prezenþiau putut vedea câteva dinlucrurile pe care le pot face câiniispecial pregãtiþi la Sibiu, s-auamuzat de comportamentul ºipromptitudinea acestora ºi auadmirat munca ºi devotamentuldeosebit de care dau dovadãoamenii ce îi pregãtesc.
Cum s-a întâmplat la ediþiiletrecute, Festivalul „Toamnã baro-cã la Avrig” a însemnat ºi câtevaconcerte baroc, desfãºurate laSala Oranjerie. Seria acestor
Reamintim cetãþenilor oraºului cã,la fostul Dispensar Medical Uman-Preventoriul Avrig (stradaGheorghe Lazãr, nr. 39), ºi-areînceput activitatea Centrul dePermanenþã. Noua unitate sanitarãfuncþioneazã fãrã personalitatejuridicã ºi asigurã continuitatea
asistenþei medicale primare în regimde gardã. Redeschiderea Centruluide Permanenþã de la Avrig a fostaprobatã prin Decizia nr. 17/2012a dr. Gabriel Budescu, directorulexecutiv al Direcþiei de SãnãtatePublicã a Judeþului Sibiu. Structuramedicalã deserveºte întreaga zonã
de sud a judeþului (oraºul Avrig,localitatea Mârºa ºi comuneleArpaºu de Jos, Cârþa, Cârþiºoara,Porumbacu de Jos, Racoviþa).Unitatea medicalã funcþioneazã deluni pânã vineri, între orele 15 ºi 8,iar în zilele de sâmbãtã ºi duminicã,programul este non-stop. Actul medi-
cal este asigurat, pe rând, de 11cadre medicale (medici de medicinãde familie), precum ºi de 6 asistenþimedicali din localitãþile zonei.Coordonatorul Centrului dePermanenþã Avrig este dr. OvidiuIoan Tecoanþã, medic specialistmedicinã de familie.
Baroc de la Baroc de la Baroc de la Baroc de la Baroc de la AAAAAvrigvrigvrigvrigvrig
manifestãri muzicale a fostdeschisã de muzicienii de la„Huniadi Cantores”, ce au reuºitsã impresioneze publicul prezent,meloman sau nu, prin inter-pretarea unor opere de gen apar-þinând unor artiºti din mai multeþãri ºi perioade ale barocului.
Într-o altã grãdinã a PalatuluiBrukenthal s-a desfãºurat urmã-toarea activitate, prezentatã deangajaþii Hergheliei Matieº(Pensiunea „Brânduºa”).
A fost o nouã lecþie de mãies-trie ºi devotament, exerciþiile ºidemonstraþiile prezentate cule-gând aplauzele cãlduroase dinpartea spectatorilor. S-a parcursun traseu cu obstacole, au fostprezentate exerciþii de cãlãrie înformaþie ºi s-a prezentat un mo-ment de îndemânare ºi precizie(cãlãreþul a þintit succesiv cu arculcu sãgeþi, din mers, mai multeþinte). Când programul celor de
la herghelie s-a încheiat, pentrucâteva zeci de minute, copiiiprezenþi au putut cãlãri.
În aer liber, dar de aceastãdatã în zona din jurul fântâniiarteziene, s-a desfãºurat demon-straþia de dans de societateprezentatã de membrii trupeisibiene „Forever Dance”. Au fostprezentate mai multe stiluri dedans, câte o singurã pereche saumai multe în acelaºi timp, fiecaresegment fiind aplaudat ºi apreciat
cum se cuvine de public.Seara a fost, din nou, vremea
concertelor la Festivalul „Toamnãbarocã la Avrig”. Recitalul suþinutde grupul „Flauto Dolce” ºi so-prana Mihaela Maxim, alãturi deevoluþia grupului coral avrigean„Cameratta Vocalis”, condus deprof. Mihaela Lepindea, au închisîntr-un mod cât se poate de origi-nal ºi reuºit, manifestãrilemuzicale incluse în programul dinacest an al festivalului.
De la muz icã , laDe la muz icã , laDe la muz icã , laDe la muz icã , laDe la muz icã , laspec taco l despec taco l despec taco l despec taco l despec taco l del a s e r el a s e r el a s e r el a s e r el a s e r eÎn acelaºi timp cu lãsarea
întunericului, programul a
continuat cu alte activitãþi desfã-ºurate în aer liber. Mai întâi,sibienii de la „Crispus” au fãcut onouã demostraþie plãcutã a ceeace înseamnã cunoaºterea joculuicu focul ºi cu diferite efectepirotehnice, dupã care, oaspeþiibraºoveni de la Conexiuni,echipã ce a asigurat ºi sonori-zarea întregului eveniment, auoferit celor prezenþi un spectacolde lasere, lumini ºi muzicã, ce areuºit sã punã în valoare, într-un
mod cât se poate de original, oparte a grãdinilor ºi clãdirilorcomplexului baroc de la Avrig.
Programul festivalului din acestan s-a încheiat cu „Balul la Palat”,participanþii putându-ºi etala sauadmira þinutele deosebite, fie cãau fost baroc sau nu, precum ºicunoºtinþele de dans.
„Toamnã barocã la Avrig” a fostorganizat de Consiliul Local aloraºului Avrig, Muzeul oraºuluiAvrig, Biblioteca OrãºeneascãAvrig, Centrul de InformareTuristicã Avrig, ConsiliulJudeþean Sibiu, în parteneriat cuFundaþia Samuel von Brukenthalºi Asociaþia „Prietenii Avrigului”ºicu sprijunul mai multor voluntariºi sponsori.
