| Date post: | 02-Mar-2018 |
| Category: |
Documents |
| Upload: | corlade-cosmin |
| View: | 226 times |
| Download: | 0 times |
of 12
7/26/2019 Seminar 1 Siguranta C-tiilor
1/12
PRINCIPALELE
REGLEMENTARI
legate
de
SIGIIRANTA
constructiitor
Mai
2006
Nr
crt
Indicativul
reglementiirii
Denumirea
reglementirii
Obs.
Capitolut
din
curs
0
2
3
1 SR
CR
ll87:2AA2
Metode de
incercare a acoperigurilor
la
un
foc exterior.
IlIt4.3
)
SREN
1177-2:20}3
Affieexplozive.
Prevenirea
gi
protectia
la
explozie.
Fartea
2. Concepte
fundament4le
qi
metodologie
pentru
minerit.
N/2
J
SR
EN 125A0:2AO2
Risc de coroziune
atmosferici.
v2.t
4
SREN
12501:2003/1
Risc
de coroziune
in soluri.
v2.t
5 SREN
12501:2003/2
Risc de coroziune
in soluri.
u2.t
6
SRN
380:1996
Structuri de lemn.
Metode
de
incditare.
TTU4.3
7
S,R_ENISO
8044-2000
Coroziunea
metalelor.
a2.r
8
SRENISOI3943:2002
Siguranfa
la foc. Vocabular.
tv/1
9 SR
EN12696:2002
Protestia catodicd
a
otelulu
in
beton.
r/2.t
10 sR
EN-13381-7-2003
Frotecfia
la foc a sEucturilor
din lemn
ry/1
11
SR
ENl3894-1:2004
Produse
qi
sisteme
pentru
proteclia
gi
repararea
structurilorJe
beton. Metode
de
incercare.
Determinarea
oboselii
sub sarcind
dinamicd.
Partea 1:in timpul
intiririi.
IIU4.3
T2
SR
ENl3894-2:2003
Produse
qi
sisteme
pentru
proteclia
gi
repararea
structurilor
de
beton.
Metode de incercare.
Determinarea
oboselii
sub
sarcind
dinamici.
Partea
2:Dup[
intdrire..
tw4.3
l3
SR
HDl000:2O02
Egafodaje
executate
din elemente prefabricate
pentru
luCruJ
service.
Materiale, dimensiuni,
sarcini
de
calcul gi
cerinle
de
securitate.
TTU2.I6
T4
SR
HDl004:2002
Turnuri
mobile executate
din
elemente
prefabricate
pentru
lucru
qi
service.
Materiaie,
dimensiuni,
sarcini
de
caicul qi
cerinle
de
securitate.
IM.r6
15
SR ISO
7892:1998
Elemente verticale
de
construclii
incerclri
de rezistenla
ta
$ocuri.
Comuri de
$oc
Ai
metqde generale
de
incercare.
trv4.3
16
SR
ISO
7894:1999
P.rqi
de compartimentare
alcdtuifi
din
elemente
asamblate
Incercarea
de rezistenld
la
efectele
vAntului (presiuni
statice
trintirea
u$ilor.
$r
TIII4.3
t7
STAS
10.100/0-75
Principii
generale
4e
verificare
a sigurantei
constructiilor
;fiIll,r
18
STAS
10.101/0-7s
Actiuni
in construglii.
Clasificarea
gi
gruparea
actiunil,or
.fi|ll,,f...ii
l9
STAS
IOJOI/0A.77
Acfiuni
in
construcfii.
clasificarea gi
gruparea
actiunil,or
pentru
construcdi
civile
gi
industriale.
IIU2.2
e
20
STAS
10.101/08-87
Acliuni
in construclii.
clasificarea
gi
gruparea
acfiunilor
pentru
poduri
de
cale
ferati
$i
de
gosea.
II..3
2t
STAS
10.101/1-78
Acliuni
in
constructii.
Greutili
tehnice qi
incarcari
perrnanarte.
rrvz.4
22
STAS
t0.l0v2-7s
Actiuni
in
constructii.
ihcdrcdd
datoritaffi
rrv2.s
23
sTAs
t0J0U2At-87
tl
Acfiuni in
construc{ii.
Incdrcari
tet'tologice
ain
expToffi
pentru
constructii
civlle
industriale
g,ll
agozootehnice
tru2.6
24
STAS
t0.t0r/2{2-78
Acliuni
in construcfii.
Acfiuni
datorate
procesului
de
exploqtare.
IncArceri
datorate
podurilor
rulante.
llv2.7
25
STAS
10.101/20-90
-AEiuni
in construcfii.
Incarcari
date
de
vdnt.
fiv2.8
26
STAS
t}.t0t/2t-92
Actiuni
in constructii.
lncdrcari
date
de
z6padd,.
Ituz.9
27
STAS
10.t0r/23-75
Actiuni
ig construc
. IncArcAri
date de
temperatura
exterioari.
IIU2.IO
28
STAS
t0.t0U23A-78
Acliuni
in construclii.
Incercari
date
de
tempe-aturi-ilerioare
in
cohstructii
giyile
qi
industriale.
lluz.tt
7/26/2019 Seminar 1 Siguranta C-tiilor
2/12
Reglementare
tehnici
"Cod
de
proiectare.
Bazele
proiectirii
structurilor
in constructii",
indicativ
CR
0-2005
din 27/12/2005
Publicat in Monilorul
OJicial, Partea
I nr. I 48bis
din
I 6/02/2006
-6tiilFlidA
principiile,
elementele
gidatele
de
bazi
necesare
pentru
clasificarea ac$unilor/incdrcirilor
9i
gruparea efectelor structurale ale
acfiunilor/incircirilor
pentru proiectarea
clidirilor
gi
structurilor
in
acord
cu
dezvoltirile din
urmdtoarele
coduride
proiectare
avansate: Eurocodul0,
EN 1990:2002,
codurile
americane
7-95,
ASCE
7-98:2000
gidocumentul
ISO
2394/1993.
Codul se
inscrie
in
procesul
de armonizare
a legislaliei tehnice
romdnegti
pentru proiectarea
construc{iilor
cu
Comunitatea
Europeand,
imbundtdlind
nivelul
de
siguranli
a
structurilor
gi
construcliilor
din Romdnia.
cod
se referi
la
clasificarea
actiunilor/?ncircirilor
9i
gruparea
efectelor structurale
ale
actiuniloriincirgirilor
pentru proiectarea
clSdirilor
gi
structurilor.
JDbfin'rlgi'
i-Z ,,o_gj;rEilelef
"tQa;.e.laacJiuni1,g,9gg,:l3gilP
1.2.1.1. Acliuni
(F)
Acliunile
asupra
construcliilor
se
pot
exprima
prin:
a)
Fo(e/?ncircdri
aplicate
asupra
structurii
(acfiuni
directe);
b) Accelera[ii
provocate
de
cutremure
sau alte surse
(acfiuniindirecte);
c)
Deforma[ii
impuse
cauzate
de
varia[ii
de
temperaturd, umiditate sau tasdri diferenliate sau provocate de
cutremure
(acliuni
indirecte).
1.2.1.2. Efect
al acliunii
(E)
Efectul acfiunii/acliunilor
pe
structuri
se
poate
exprima
in termeni
de
efort seclional
gilsau
efort unitar in
elementele
structurale,
precum
9i
in termeni
de deplasare
gi/sau
rotafie
pentru
elementele
structurale
gi
structura
?n
ansamblu.
1.2.1.3. Acliune
permanentd
(G)
Acliune
pentru
care
varia,tia
in
timp este nulS sau
neglijabili.
1.2.1.4.
Acliune
variabili
(Q)
Acliune
pentru
care
varialia
in timp a
parametrilor
ce caracterizeazd
acliunea nu este nici
monoton6
nici
neglijabilS.
1.2.1.5. Acliune accidentali
(A)
Acliune de durati
scurti
dar
de
intensitate semnificativd, ce
se exercitd cu
probabilitate
redusd
asupra
structurii in timpul
duratei
sale
de
viafi
proiectate.
NotS
-
De
obicei
cutremurul
gi
impactul
reprezinti
acliuni accidentale,
iar zdpada
9i
v6ntul reprezintd
acliuni
variabile.
1.2.1.6.
Acliune
seismici
(A)
Acliune asupra
structurii
datoratd
migcirii terenului
provocatd
de
cutremure.
1.2.1.7.
Acfiune
geotehnicd
A{iune transmisi
structurii
de
citre
p6m6nt gi/sau
apa subterand'
'1.2.1.8.
Acliune
fixi
giacliune liberi
Ac{iunea
fxi
are distribu[ia
9i
pozilia
fixe
pe
structuri.
Acliunea
liberi
poate
avea diverse distribulii
gi pozilii
pe
structuri.
1.2.1.9.
Acliune
statici
t
7/26/2019 Seminar 1 Siguranta C-tiilor
3/12
ilr
Acliune
care nu
provoaci
forle
de ine(ie
pe
structurd
9i
elementele
sale
structurale.
1.2.1.10.
Acliune
dinamici
Ac{iune
Gtre
provoaci
fortp
de
inerlie
semnificative
pe
structuri
gi
elementele
sale
structurale.
1,2.1.11.
Ac{iunea
cvasistaticd
Acliune
dinamicS reprezentatd printr-o acliune
statici
echivalentd.
1.2.1.12.
Valoare
caracteristicd
a unei
acfiuni
[F(k[
Valoarea
caracteristicd
a unei actiyli
corespunde
unei
probabilitili
mici
de
depdgire
a
acfiuniiin
sensul
defavorabil
pentru
siguranla structuriiin
timpul unui interval
de timp de
referinli.
Valoarea
caracteristicl
se
determini
ca
fraclii
al
repartifiei
statistice
a acliunii.
1.2.1.13.
Valoare
cvasipermanenti
a unei acliuni variabile (psizQ(k))
Valoare
exprimati ca o
fracliune
din valoarea
caracteristici
a acliunii
printr-un
coeficient
psi2
7/26/2019 Seminar 1 Siguranta C-tiilor
4/12
tl,lt
-
utilizarea
unor sisteme
structurale
unde
elementele
structurale
conlucreazi
in
preluarea
acfiunilor.
Cerinlele
de
bazi trebuie
indeplinite:
-
prin
alegerea
materialelor
structurale
adecvate;
-
prin
proiectarea
gi
detalierea
constructivd
corespunzdtoare;
'
prin
specificarea
procedurilor
de control
in
proiectare,
in
fabrici de produse pentru construc$i
9i
in
execu$a
gi
exploatarea
structurii
considerate.
9-cergpa
autoritililor
competente
trebuie
efectuate
teste
de
incdrcare
asupra
construcfiilor,
atuncic6nd
existii
motive
de verificare
a siguran{ei
construcfiei
remarcate
de
cltre
utilizatori.
-"--
--;"'
ft#$ue
Ttoidbtarea
se considerd
ci
indeplinegte
cerinlele
necesare
dacd sunt
indeplinite
urmitoarele:
'alegerea
sistemului
structural
gi proiectarea
structurii
se
efectueazi
de
personat
cu
cjigcarea
gi
experienfa
adecvatd;
-
execufia
se efectueazi
de un
personalcu
calificare
giexperienfi
adecvati;
'calitatga
execu{iei
lucririlor
pe
gantier
gi
in
fabrici
se
asigurd
piin
supraveghere
9i
control;
.
'
materialele gi produsele
de.
construclii
sunt
utilizate
conform
specificaliilor
Eru
f
ggO
pana
l"
eru
1999
sau
dupi
norme
nalionale
relevante
pentru
materiale giproduse
pentru
consiruclii;
-
structura
beneficiazi
de
o
?ntrefinere
adecvatd;
-
structura
se utilizeazi
in
conformitate
cu ipotezele
admise
la
proiectare.
Noti
-
Pot
exista
cazuri
cind ipotezele
de
mai sus
trebuie
si fie suplimentate.
Gurara
oervrala
prorecrare
-Durata
de viatd a skucturii/conslrucliei
trebuie
specificati.
Durata
de viali proiectatd
a structurii/constructiei
poate
fi
simplificit
considerati
ca in Tabelul
1.1
v
'rqlq
Prvrsvtqra
d r(tL
Tabelutl.l
Durata
de via{i
a
structurii/construcliei
pentru
proiectare
+-----
-+---
-___+
I
Durat.a
de viata
I
Sxemple
I
lproiectata, in anil
I
I
+----- ---+-
-----------+
I
>=
l-00
lstructuri
monumentale,
poduri
si
alte
struct.url
pentru
I
I
I
lucrari
ingineresri
implrtance
I
+----
----+-
---------+
I
so
-
1oo
I
ctaairi
si
srrucruri
obisnuite
I
+-----
---+-
______+
I
fO
-
:o
lConstruct,ii
agricole
sau
similare
i
j
earti
de
structura
ce
pot
fi
inlocuite
(de
exemplr,
,.-r"*.)
|
+-----
---+-
I
7/26/2019 Seminar 1 Siguranta C-tiilor
5/12
:
Pentru o
funcliune
dati,
proiectarea
structurilor
trebuie efectuati
in func[ie
de destinalia, importan{a
gi
valoarea construcliei.
Trebuie
fdcuti
distinclia
intre stirile
limitd ultime
gi
stirile limiti de serviciu
(exploatare).
Verificarea
stirilor
limiti
care se
referi
la
efecte
dependente
de
timp
trebuie
asociatd
cu
durata
de
viali
a structurii.
Se
noteazd
ct majoritatea
efectelor dependente
de timp
sunt
cumulative.
5;-nIimel
c6'iriiptica
proteclia
viefii
oamenilor
9i
a siguranlei structurii sunt clasificate
ca stiri limitd
ultime.
Stdrile
limiti ce implici
proteclia
unor bunuri de
valoare deosebitd
trebuie
deasemenea clasificate
ca
stiri
limiti ultime.
Asemenea
cazuri sunt
stabilite de
citre
client
gi
autoritatea
relevanti.
$i
urmitoarele
stiri
limiti ultime
trebuie
verificate, acolo unde
pot
fi
relevante
pentru
siguranfa
structurii:
-
pierderea
echilibrului
structurii
sau a unei
pd(i
a acesteia, considerate
ca
un corp
rigid;
-
cedarea
prin
deformalii
excesive,
transformarea
structurii
sau
a oricirei
pi(i
a acesteia intr-un
mecanism;
-
pierderea
stabilite$i
structurii
sau a
oricirei
pd(i
a
acesteia, incluz6nd
reazemele
gi
fundaliile;
- cedarea cauzati
de
alte efecte
dependente
de
timp.
Noti
- Se
noteazi
ci
cedarea
datoritd
deforma$ei
excesive este o
cedare
structurald datoratd
instabilititii
mecanice.
TStdri
limiti
cte
servicih
St5iile
limite ce
iau in cohsiderare
funclionarea structurii sau a
elementelor structurale in
condifii normale
de
exploatare, confortul
oamenilor/ocupanlilor
construcliei
9i
limitarea vibraliilor, deplasirilor
gi
deformaliilor
structurii
sunt clasificate
ca
stdri
limitd de
serviciu.
-Proiectarea
la stiri
linfri
--Proidctarea
la
stdri
limiti
tiebuie
sd se bazeze
pe
utilizarea unor
modele
de calcul structural
gi
pentru
acfiuni,
relevante
pentru
stirile
limiti
considerate.
Verificirile trebuie
efectuate
pentru
toate cazurile
semnificative
gi
ralionale
de combinare
de ?ncirciri/efecte
ale
incircirilor.
La
proiectare
trebuie
si
se
lind
seama
9i
de
posibilele
abateri de
la direcliile
gi
poziliile presupuse
ale
acliunilor
precum
9i
de
eventualele
imperfecliuni
geometrice
ale
construcliei.
Cerinfele
de
proiectare
in
raport cu starea
limiti
trebuie indeplinite utilizdnd coeficienlii
de
siguranli
pa(iali
o
proiectare
bazatd direct
pe
metode
probabilistice.
3.1.1 :iCHsifi
carea acJiunil$
O'a'6.tiufie
este
descrisi
d6 un
model, mdrimea
acesteia fiind reprezentati in majoritatea
cazurilor
de
un
scalar ce
poate
avea
diferite
valori
reprezentative.
Ac{iunile
pot
fi
clasificate
dupd
varialia lor in
timp astfel:
-
Acliuni
permanente
(G),
de exemplu: acliunidirecte
precum greutatea
proprie
a
constructiei,
a
echipamentelor
fixate
pe
construcfii
9i
acliuni
indirecte datorate contracliei betonului, tasdrilor
diferenliate
gi
precomprimirii;
-
Ac$uni
variabile
(a),
de exemplu:
acliuni
pe
plangeel: gi
acoperigurile
clidirilor,
ac{iunea zdpezii,
acliunea
vdntului,
?mpingerea
pimdntului,
a
fluidelor
9i
a materialelor
pulverulente
gi
altele;
-
Ac$uni accidentale
(A),
de exemplu
cutremurul,
exploziile, impactul
vehiculelor.
Actiunile sunt clasificate,
dupd
natura
rispunsului structural,
in
acliuni
statice
gi
acliuni
dinamice.
3.1.21vei6riba*rectdfi
sticddle ircliunilof
Valoarea
caracteristici,
F(k) a
unei
acliuni
este o
valoare reprezentativd
a
acesteia
gi
trebuie determinatd:
-
Pe baze
probabilistice
printr-un
fractil
superior
al
repartiliei statistice
a acliunii;
-
Pe baze deterministice,
printr-o
valoare nominali
utilizati in lipsa
datelor
statistice.
Nota
1
- Deterministic,
greutatea
proprie
a
structurii
poate
fi reprezentati
de
o singuri
valoare
caracteristici,
valoare
calculatd
pe
baza
dimensiunilor
nominale
gi
a maselor unitare
medii.
Daci
variabilitatea
statisticd
a acliunii G
nu
poate
fi neglijatd
(coeficientul
de variatie
al acfiunii
peste
0,05)
gi/sau
pentru
structurile
a
ciror
siguranli
este sensibili
la varialia lui G,
in
proiectare
trebuie
utilizate
acele valori
ale lui G
ce au un
efect defavorabil
asupra
siguranlei.
Acele valori
pot
fi dupd
cazfie G(k,inf)
- reprezentat
de
fractilul 5%
al
repartiliei
statistice
a acliunii
G,
fie
G(k,sup)
-
reprezentat
de fractilul 95%
al
repartiliei
statistice
a
acliuniiG.
7/26/2019 Seminar 1 Siguranta C-tiilor
6/12
%t
Nota
2
-
pretensionarea
(p)
trebuie
clasificatd
ca
o
acliune
permanenti
cauzati
de
fo(e.
controlate
gi/sau
de
o"ioir"lii
controlate
impuse
pe
o
structuri.
Tipul
de
pretensionare.trebuie
diferenliat
funclie de solulie
(de
eiemptu'pretensionare
prin
toroane,
pretensionarea
pri:':,deformafiiimpuse
reazemelor).
Valbril6
caracteristice
ale
pretensionirii,
la un
timp t,
pot
fi
o
valoare
superioarl
P(k,sup)(t)
9i
o
valoare
inferioari
p(k.infl(t).
pentru
itarile
limita
ultime,
poate
fi
utilizatd
o
valoare
medie
P(m)(t).
n
tii'genbiaf
,
valoarea
caracteristicl
a
acliunilor
din
vdnt
9i
din
zipadd
se definegte
prin probabilitatea
offi"asir""d"
2%
intr-un
an ceea
ce
corespunde
unuiintervalmediu
de recuren{i
a uneivalori
maimaride
so
ani
ti,rti
=
S0
ani.ln
anumite
cazuri
valoarea
caracteristici
a
acestor
acliuni
climatice se
poate
defini
9i
cu
alte
probabiliii$ de
nedepdgire
intr-un
an.
-
p5t"
+
-
pentru
acliuniaccidentale,
valoarea
de
proiectare
A(d)trebuie
specificati
pentru
fiecare
proiect
individual?n
parte.
3.1.3.
Alte
valori
reprezentative
ale
acliunilor
variabile
Alte
valori
reprezentative
ale
unei
acliuni
variabile
sunt:
a)
Valoarea
frecventd,
reprezentati
d'e
produsul
psirQ(k),
aceastd
valoare este
apropiati de
o
valoare centrali
a
repartiliei
statistice
a
valorilor
acliunii;
-
oluroarea
cvasipermanenti,
reprezentati
de
produsul
psizQ(k);
aceastd
valoare
este
folositi
pentru
u"rifi""r""
la
stdri
limiti
ultime
ce
implici
ac[iuni
accidentale
gi
pentru verificarea
la stiri
limiti
de serviciu
reversibile. Valorile cvasipermanente sunt utilizate
gi
pentru calculul efectelor
pe
termen
lung.
3.1.4.
Reprezentarea
acliunilor
dinamice
Acliunile'dinamice
sunt
exprimate,
in
general,
ca
acliuni statice
echivalente
aplicdnd
coeficienli
dinamici de
amplificare
unei
incdrciri
statice'
-
iano
acliunile
dinamice
produc un
rispuns
dinamic
semnificativ
al
structurii,
analiza
structurii
trebuie si fie
o
analizd
dinamici.
3.1.5.
lnfluenla
mediului
l;"ld;r;;
materialelor,
concepliei
structurii
gi
pentru proiectarea
de detaliu trebuie
considerati
influenta
factorilor-de
mediu
ce
pot
afecta
durabilitatea
structurii'
ffifi::::H:?'$et::il95:''#tT:.Sriareror
structurare
sunt
determinate
probabiristic
pe
bazd
de
incerciri
standardizate
efectuate
in
condifii
specifi
cate'
Valorile
caracteristice
ale
rezistenlelor
materialelor
structurale
sunt
definite uzual
prin
fractilul
5%
al repartiliei
statistice
a
rezistenfei.
Cdnd
nu sunt
disfonibile
date statistice suficiente pentru
a stabili
valorile caracteristice ale rezistenlelor
maierialului,
pot
fi
luate
ca
valori
caracteristice
valorile
nominale
ale
rezistenlei:
Farar"trii
de
rigiditate
structurali
(de
exemplu
modulul
de
elasticitate),
coeficienlii
de
curgere
lenti
9i
coeficienlii
de
dilaiare
termici
sunt
reprezentali
in
proiectare
prin
valori
medii'
Noti
-
in unele
cazuri,
poate fi necesar
a se
lua
in considerare
pentru
modulul de elasticitate
o
valoare
superioarS
sau
inferioari
mediei
(de
exemplu
in cazul
instabilitafii).
Iffimn::f,s1:ff|#,L:ria
etementetor
structurate
trebuie
luate
in considerare
imperrecliuniseometrice
care
au un
efect
defavorabil
asupra
siguranlei
structurale'
#i"m:n'#tltU:nie
arese
astferincdt
sd
permitd
evatuarea
comportdriistructurii
cu un
nivelde
exactitate
accePtabil.
Daci
nu
suni
disponibile
modele
de
calcul
adecvat,
9i
pentru
a se
confirma
prin
verificdri ipotezele
adoptate,
p.i""t"t""
asistati
de
rezultate
ale
incercirilor
trebuie.si
19.",9lti9-"i:-ti:i::9 :Y::;
trebuie
'ur1"
in 6nnsi
incertitudinile
statistice
datorate
numirului
I
imitat de rezultate.
ftEi5'Ja'a;;licLnliror
pa(iati
de
siguranli
constd
in verificarea
tuturor
situaliilor
de
proiectare
astfelincdt
nici
o
stare
limita
s5
nu
fie
oedasiia
atunci-cand
sunt
utilizate
valorile
de
calcul
pentru
acliuni sau efectele
lor
pe
structura
gi
valorile
de
calcul
pentru
rezistenfe'
-:
pi"t,
situaliile
de
proiectare selectate
gi'starile limiti considerate,
ac{iunile
individuale
trebuie
grupate
conform
regulilor
din
acest
capitol'
--
iuioent
icliunile
""o
nu
pot
exista
fizic simultan
nu se
iau
in considerare
impreuni
in
grupiri
de
acliuni/efecte
structurale
ale
acliunilor'
T-
7/26/2019 Seminar 1 Siguranta C-tiilor
7/12
Vatorile
de
calcul
sunt
ob[inute
din
valorile
caracteristice
utilizdndu-se
coeficienlii
pa(iali
de
siguranp
sau
al$
coeficienli
dupi
cum
sunt
defi
nili
in-.acest capitol'
--Vaiorite
de
calcul
pot
fi
alese
ii
Oirect
atunci
cdnd
se
aleg
valori
conservative.
Metoda
se
referi
ta verincarie
la starea
limiti
ultimi
gi
la starea
limiti
de serviciu
a
structurilcjr
supuse
la
incirciri
statice,
precum
9i
la
cazurile
in care
efectele
dinamice
pe
structuri
sunt
determinate
folosind incirclri
i fuL
if,iuatent'e
(de
exlmplu
efectele
dinamice
produse
de
vdnt
sau
induse de
trafic).
pentru
calculul
structurilor'in
domeniul
neliniar
de comportare
9i
pentru calculul structurilor
la
oboseali
trebuie
regulispecifice.
ffifVAffii tffi5l'dul
ale
acliun
ilor
Valoarea
de
calcul,
F(d)
a
unei acliuni
F se
exprimi
astfel:
F(k)
-
este
valoarea
caracteristici
a acliunii
danrma(1
-
coeficient
parlial de siguranla
pentru
acliune
ce
line
sama
de
posibilitatea
unor
abateri
n iuuot oil6
gi
nealeatoare
b
valorii
acliuniide
la
valoarea
sa caracteristicd.
4.2.2.Yaloii
de calcul ale efectelor acliunilor
Valoarea
de
calcul
a
efectului
pe
strubturd
al
acliunii,
E(d)
se
calculeazi
ca
fiind efectul
pe
structuri
al
acliunii,
E(Fd)
inmullit
cu
coeficientut
pa(iat
de
siguranl.i.
gamma(sd):
F
(d)
=
gamma
(f
)
F
(k)
unde:
E
(d)
=
g
[gamma
(sd)
'
gamma
(f
)
o
F
(k)
]
4.2.3. Valori
de calcul ale rezistenfelor materialelor structurale
Valoarea
de
calcul
a
rezistenlei
unui
material
structural,
X(d)
se
exprimi
astfel:
x
(k)
x
(d)
gamma
(m)
r
I
x(k)
R(d)
-
.
Rl--------
gamma(Rd)
lgamma(m)
unde:
X(k) -
este
valoarea
caracteristici
a
rezisten,tei
materialului;
-g;* irl
-
coeficientul
pa(ial
de
siguranli
pentru
rezistenta
materialului
ce
line
seama de
posibilitatea
unor
aoiieri
neiavorabile
9i
nealeatdare
a
re2istenpimaterialului
de
la
valoarea
sa caracteristicd,
precum
9i
de
i Gf
O
onversie
(de volum,
scard,
umidilate,
temperaturS,
timp)
asupra
rezistenlei
materialului.
4.2.4'Yaloridecalculalerezistenlelorelementelorstructurale
Valoarea
de
calcul
a rezistenlei seclionate,
R(d) se calgr{99-13 ca
fiind valoarea rezistenlei
seclionale
.
calculatd
cu
valoarea
oe
catur
i
rezisienlei
materialului,
R[X(k)/gamma(m)]inmulliti
cu
coeficientul
parlial
de
siguranli
llgamma(Rd)i
,
,
(4.1)
(4.3)
(4
.4)
E
(d)
=
gamma
(Sd)
r
E
(Fd)
(4.2)
Coeficient
pa(ial de
siguranli,
gamma(Sd)evalueazi
incertitudinile
privind
modelul
de calcul
al
efectuluiin
secliune
al acliunii
F(d)
Aiternativ,
efectele
acliunilor
pe
structur6,
E(d)
se
pot
determina
9i
sub forma:
(4.s)
7/26/2019 Seminar 1 Siguranta C-tiilor
8/12
7/26/2019 Seminar 1 Siguranta C-tiilor
9/12
slr
cu
excep,tia
incdrcirilor
din
depozite
9i
a acliunilor
prevenind
din
impingerea
pimdntului,
a materialelor
pulverulente
gi
a
fluidelor/apei
unde:
Psi(o,i)
=
1,0
(4.11)
De exemplu,
in
cazul
unei structuri
aclionatd
predominant
de efectele ac[iunii
vdntului,
rela$a
(4.9)
se scrie:
r
t,=t
/___
c(k,j)
+
1,5 v(k)
+
1,05[z(k) sau
U(k)]
j
=r.
iar in cazul unui
acoperig
acfionat
predominant
de
efectele
zlpezii, relalia
(4.9)
se scrie:
n
\
t,ss
/
__
G(k,
j)
+ 1,5 z(k) + l-,05[v(k)
sau u(k)]
l=r
unde:
G(k)
-
este
valoarea efectului
acfiunilor
permanente pe
structuri, calculati cu valoarea
caracteristici
a
acliunilor
permanente;
Z(k)
-
valoarea
efectului acliunii
din
zipadi
pe
structur
5, calculatd
cu valoarea
caracteristicd
a
incircirii
din
zdpadd;
V(k) -
valoarea efectului
acliunii
vdntului
pe
structuri, calculat cu
valoarea
caracteristicd
a
acliunilor vdntului;
U(k) - valoarea
efectului acliunilor
datorate
exploatirii
construcfiei (acliunile "utile")
calculati
cu
valoarea
ca
racteristici
a
a': iun
i
lor datorate
exploatiri
i.
Ac{iunile
permanente
ce
au un
efect favorabil
asupra siguranlei structurilor
(de
exemplu
la
starea
limiti
de
echilibru
static) se
iau conform
urmitoareicombinalii:
nm
\\
o,9
/
c(k,j)
+ 1,s
Q(k,1)
+
/
1,5
psi(0,i)
Q(k,i-)
(4.:-2)
j
=1
i=2
De exemplu,
in cazul unei
structuri
aclionati
simultan de efectele
impingerii
pdmdntului
sau a
unor materiale
pulverulente
gide
efectulvdntului,
relalia
(4.12)
se
scrie:
n
\
0,9
/
G(k,j)
+
1,s
H(k)
+
l-,05
V(k)
:--
I =r
unde
H(k) este
valoarea
efectului
acliunii
datoriti
impingerii, calculatd
cu valoarea caracteristici
a
impingerii.
7/26/2019 Seminar 1 Siguranta C-tiilor
10/12
%,
in
cazul
acfiunii
seismice,
relalia
de
verificare
la
stdri
limiti
ultime
(4.9)se
scrie
dupi
cum
urmeazl:
nm
\\
/
__c(k,))
+
gamma(r) A(Ek)
.
/___
psi(2,i) Q(k,i)
j
=1-
i=1
unde:
(4.13)
A(Ek) -
este
valoarea
caracteristicd
a
acliunii
seismice
ce
corespunde
intervalului
mediu
de
recurenfi,
IMR
adoptat
de
cod
(lMR
=
100
aniin
P100-2005);
psi(2,i)
-
coeflcient
pentru
determinarea
valorii cvasipermanente
a
acliunii variabile
Q(i)
av6nd valorile
recomandate
in Tabelul
4.1;
gamma(l) -
coeficient
de importanli
a
construcfiei/structurii
avAnd
valorile
din
Tabelul
4.2
in
funclie
de
clasa
de importan 5
a construcliei,
Anexa
1.
Tabelul4.l
Coeficient
pentru
determinarea valorii cvasipermanente
a
acliunii
variabile ca
fracliune
din
valoarea
caracteristici a
acliunii
+----
------+-
----------+
Tipul act,iunii.
I
psi
(2,
i)
I
lectiuni
din
vanL
si Actiuni
din
variatii
de Lemperatura
lecciuni
din
zapada
sj.
Actluni
datorate
exploalarii
llncarcari
j-n
depozite
+----
-----+-
--*------+
Dacd acliunea
oermanentd are
un efect
favorabil asupra siguran{ei
seismice
a
structurii, coeficientul
parlial
de
siguranfi
aplicat
acliunilor
permanente
avdnd
valoarea
1
,0
?n
relalia
(4.1
3)
se modificd
9i
va
avea valoarea
0,9.
Tabelul4.2
0
0,4
0,8
Coeficient
de importanfi a construc{iei
+---- -----+--
------+
lclasa
de
imporEantal
I
I
a consuructiei,/
|
tj-pu1 funct.iunii constructiej-/structurii
I
I
structuri
j-
I
I
+---- -----+--
-------+
--------+
gamma
(I)
--------+
I,4
T,2
1r0
0,8
f
I
Cladiri
si structuri
esentiale
pentru
societate
2
lcladiri
si structuri ce
poE
provoca
in
caz
de
lavariere
un
pericol
major
pentru
viata
oamenilor
:
I
Toate
celelalte
co:rstructij-
sj-
structuri
cu
lexceptia
celor
din
clasele
1, 2 st
4
+
lCladiri
si
,structuri
temporare
4.4. Stitri
limiti
de
serviciu
?
l.+t'.-
7/26/2019 Seminar 1 Siguranta C-tiilor
11/12
to/tt
rr
/__
c(k,j)
+
Q(k,l)
.l__psi(0,i)
e(k,i)
(4.14)
j=t
j=z
b) Gruparea ftecventl de efecte
structurale ale
acliunilor:
m
r
/__
G(k,j)
+
psi(1,1)
Q(k,l-)
+
/
psi(2,i)
Q(k,i) (4.1s)
j
=r.
;=;
c) Gruparea
cvasipermanentl de efecte
structurale
ale
actiunilor:
/
e ,
j)
+
/
psi
(2,
i)
Q(k,
i)
(4.
L6a)
n
\-
m
\
n
\-
m
\-
n
\
l=r
1=I
/
__
c(k,
j)
+ 0,6
gamma(I)
A(Ek) +
/
psi
(2,
i)
e(k,
i)
(4.16b)
j
=1 ;=;
si
fie mai
mici decdt
valorile
limiti
ale
criteriilor de
serviciu
considerate.
psi(l,1)
-
este coeficientul
pentru
determinarea
valorii
frecvente
a
acliunii variabile
Q1, avdnd
valorile
recomandate
in Tabelul 4.3.
Tabelul4.3
Coefi
cient
pentru
determinarea
valorii
frecvente
a
actiunii
variabile
Qr,
ca
fracfiune
din valoarea
sa caracteristidd
+______ __+__
_____+
I
tipul acr,iunii
I
psi
{l_,
1)
I
+______
___+_
______+
lecciuni
din
vant
lectiuni
din
zapada
si
act,iuni din
variat,ii
de Eemperatura
lacciuni
datoraEe exploaEarii
cu
valoarea
7/26/2019 Seminar 1 Siguranta C-tiilor
12/12
tl/,rt
Relalia
(4.16b)
este
folositi
pentru
verificarea
la
starea
limitd
de
serviciu
a elementelor
structurale,
nestructurale, echipamentelor, etc., atunci
cdnd acliunea
seismicd
trebuie
considerati
in
gruparea
de
acfiuni.
Pentru stiiri limitd
de_serviciu,
coeficienlii
pa(iali
gamma(m)
pentru
rezistentele
materiaielor
sunt
egali
cu 1,0
cu
excep[ia altor specificalii
din normele de material.
Criteriile
pentru
stdrile
limitd de serviciu
pentru
deformalii
gi
vibrafii
trebuie
definite
in
funcfie
de
destina{ia
clddirii, independent
de materialele utilizate pentru elementele structurale.
.
Criteriul
de rigiditate
poate
fi
exprimat in termeni de
limite
pentru
deplasiri
orizontale,
deplasiri
verticale
gi
vibrafii.
In
toate cazurile trebuie
si
se lucreze cu valori
medii
ale caracteristicilor
de rigiditate
ale
structurii/elementelor
structurale.
ANEXA
Nr.
Clasificarea
construcliilor
9i
structurilor in clase
de importan[d
Construcfiile sunt impd(ite
in
clase de importanld-expunere,
in
funclie
de consecintele
umane
9i
economice
ale
unui cutremur major
precum
9i
de importanfa lor
in
acliunile de
rispuns
post-cutremur.
la cutremur
pentru
clddiri
gi
structuri
sunt urmitoarele:
psentiale' p6h ru
societate
cu servicii
de urgenfi
9i
sili
de operalie
,r
vgrr
vv v},vrs
1.2.
Stalii de
pompieri, polilie
gigarajele
cu
vehicule pentru
serviciide
urgenli
1.3. Centre de comunica{ii
1.4.
Stalii
de
producere
9i
de distribulie
a energiei
(electrice,
a
gazelor,
etc.)
1.5.
Rezervoare de
api
gi
stalii de
pompare
1.6. Turnuri
de
control
pentru
avialie
1.7.
Clidiri
gi
structuri
cu
func[iuni
esenliale
pentru
guvern
gi
apirarea nalionali
1.8.-Clidiri
gi
alte strucluri-ce confin
gaze
toxice,
explozivi
9i
alte substanle
periculoase
(radioactive,
etc.).
^Qlg{e
?.'C"lq9iq;i,allS:ltryFul
ce
pot provoca
in
caz
de avariere un
pericol.major
pentru
viala
oamenitg
2.tl-Siiiib-lti
Si
iristiiriiii m'adiCale cu o capacitate
de
peste
50
persoane
in
bria toiati'expusi
2.2.
$coli,
licee, universitdli, institulii
pentru
educalie
etc.
cu
o
capacitate de
peste
150
persoane
in
aria
totald
expusi
2.3. ClSdiri din
patrimoniul
cultural national, muzee
s.a.
2.4.
Clediri
avind
peste
300
persoane
in aria totald
expusi
;I;VEYA;Vr.
2
Standarde
gi
coduri
privind
bazele
proiectirii
structurilor
in
constructii
gi
bibliografi
e
ASCE 7-98, ASCE
Standard:
Minimum
design
loads
for buildings and
other structures.
Revision
of
ANSI/ASCE
7-95
American
Society of Civil Engineers,
New-York, 2000.
ASCE
7-95,
ASCE
Standard:
Minimum
design
loads
for
buildings and other structures.
Public
Ballot.
2005.
ASCE 7-05 Seismic
Provisions, 2004.
Conference
"Eurocodes, Building codes for Europe",
June 2002, Brussels,
Documents
of reference.
EN
1990-2002. Eurocode
-
Basis of Structural
Design.
Adopted European
Standard;
CEN,
Brussels.
ENV
1991-1, Eurocode 1: Basis of design and actions
on
structures.
Part 1: Basis
of Design.
August
1994.
Eurocode No. 1, Basis of design and actions.
Background
documentation: Part 1
of
EC1,
Basis
of Design.
January 1995.
ISO
DIS
4355, 1992. Basis for design of structures. Determination of
snow
loads
on roofs.
ISO/TC98/SC2MG1ffenth
draft, 1993. General
principles
on
reliability for
structures,
Revisions
of lS 2394.
ISOITC9S/SC3MG2.
Draft for
DP
4354 Wind actions
on structures.
SR
EN 1990 2004.
Eurocod: Bazele
proiectdriistructurilor.
Gulvanessian,
H., 1996. ENV
1991-1:
Eurocode
1:
Part 1: Basis of
design lntroduction,
Development
and
Research
Needs. IABSE Colloquim,
Delft 1996, Basis
of design and
actions
on structures,
Background
and
application
of Eurocode
1.
pp.
15-25.
Lungu
D.,
Ghiocel
D.,
1982. Metode
probabilisticein
calcululconstrucfiilor,
Editura Tehnici,
Bucuregti
Vrouwenvelder
A., 1996.
Eurocode
1,
Basis
of design,
Background
lnformation. IABSE
Colloquim,
Delff 1996,
Basis of design
and actions on structures,
Background and application of Eurocode 1.
pp.
25-33.
